ORDIN ORDIN STALINIST STALINIST Fosta [ef` a DNA Laura Kovesi a ordonat procurorilor s` trimit` la instan]e “numai supor]ii care con]in convorbirile rele- vante \n cauz`”. A[a s-a ajuns ca „pa- raditorii” din DNA s` pun` la dosare doar pa- sajele acuzatoare, nu [i pe cele care relevau nevinov`]ia, având acoperire de sus. Kovesi a fost pus` sub acuzare de SIIJ pentru represiune ne- dreapt` [i grup infrac]ional orga- nizat. ”CAMPIONI” ”CAMPIONI” LA CEDO! LA CEDO! De mai bine de 23 de ani lu- cr`m cu CEDO, sau, mai precis, de când România, \n anul de gra]ie 1996, a semnat Protocolul cu acest onorabil for. De atunci [i pân` azi am sesi- zat Curtea \n mii de cazuri, ca re- prezentan]i ai unor români care au considerat c` \n România le-au fost \nc`lcate, de c`tre institu]iile statului, drepturile fundamentale [i nu numai, care [i-au pus \ncre- derea \n noi ca institu]ie a Socie- t`]ii civile – Organiza]ia pentru Ap` rarea Drepturilor Omului (OADO). Am avut multe succese, dar [i multe e[ecuri, de regul` pe procedur`, \n niciun caz pe fapte. Au existat [i, din p`cate, \nc` exist` \n ]ara asta extrem de multe \nc`lc`ri ale drepturilor fun- damentale tocmai de c`tre cei care sunt abilita]i prin lege s` dea oamenilor tot ce, cu mare efort al lumii civilizate, au decis atunci când au semnat Declara]ia Universal` a Drepturilor Fun- damentale ale Omului, la 10 decembrie 1948. Imediat ce ne-am aliniat ]`rilor civilizate ale Europei, fiind una din cele 47 semnatare ale Conven]iei Europene a Dreptu- rilor Omului, care pot fi sesizate la CEDO (Curtea European` a Drepturilor Omului), repede, foarte repede, am intrat \n topul primelor trei ]`ri cu cele mai multe sesiz`ri la CEDO. |n mod firesc, deoarece România venea dup` 50 de ani de comunism de tip securist [i o dictatur` ca \n Coreea de Nord [i nu aveam decât cinci ani de a[a-zis` democra]ie, construit` cu multe sincope de cei afla]i \n e[aloanele nr. III [i IV ale fostului Partid Comunist, \n umbra c`rora fosta Securitate [i-a p`strat privilegiile, devenind mai puternic` [i mai influent`, desigur, sub alte denumiri (vorba aia, aceea[i M`rie, cu alt` p`l`rie). E totu[i o performan]`, ce-i drept negativ`, ca un popor de numai 20 de milioane de locuitori s` ocupe „un loc frunta[”, al`turi de Rusia cu 140 de milioane sau Turcia cu 88 de mi- lioane de locuitori. Mereu am fost la concuren]` cu turcii, care de multe ori ne-au cedat locul doi \n topul ]`rilor reclamate la Curtea European`. Azi, când scriu aceste rânduri, ne afl`m \n fa]a unei noi sta- tistici ru[inoase, \n care România a reu[it, prin manevre greu de explicat, s` fie prima, campioan`, la \n]elegeri amiabile \ntre reclamantul român [i guvern, cu nici mai mult [i nici mai pu]in de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per- sonalul auxiliar al României de la CEDO cu slugi ale sistemului, care nu [i-au iubit deloc semenii, reu[ind ca cele mai multe do- sare s` fie respinse pe procedur`, \n faza de Camera nr. 1 a Cur]ii Europene. Mare deranj s-a creat \n tab`ra celor care au creat un sistem ru[inos de blocare a tuturor celor care s-au adresat CEDO, fiind victimele celor care au \nc`lcat drepturile fundamentale ale omului, acum când, e drept, cam târziu, s-a luat decizia de a schimba conducerea echipei de la Strasbourg. Numai anul trecut, 2018, România a avut 71 de condamn`ri din 82 de cazuri \n care completul de 27 judec`tori s-a pro- nun]at [i a pus la col]ul de ru[ine ]ara noastr`. Am avut opt spe]e \n care a fost reclamat statul român [i, desigur, Curtea a dat satisfac]ie celor care s-au judecat \n România mult peste termenul rezonabil, de 8, 9, 10, sau chiar 15 ani. Suntem români [i nu ne-am dori ca s` vedem cum \n a treia s`pt`mân` a fiec`rei luni a anului, ]ara asta s` fie condamnat` pentru faptul c` institu]iile statului, pe care le g`sim \n cele 3 puteri – legislativ`, executiv` [i judec`toreasc` – continu` s` \ncalce drepturile fundamentale ale cet`]enilor ei. Vrând-nevrând, va trebui ca noi s` \nv`]`m s` tr`im \n de- mocra]ie, cu regulile statului de drept [i \n limitele constitu]io- nale! Florentin SCALE}CHI Florentin SCALE}CHI Pre[edinte fondator O.A.D.O. Pre[edinte fondator O.A.D.O. Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XX Anul XX MARTIE 2019 MARTIE 2019 Pag. 3 Pag. 3 Pag. 4-5 M M o o n n i i t t o o r r u u l l D D r r e e p p t t u u r r i i l l o o r r O O m m u u l l u u i i CE ASCUND CE ASCUND PROCURORII? PROCURORII? ZORII DEMOCRA}IEI ZORII DEMOCRA}IEI ORIGINALE ORIGINALE Berevoie[ti 1990
Transcript
O R D I N O R D I N S T A L I N I S TS T A L I N I S T
Fosta [ef` a DNA Laura Kovesia ordonat procurorilors` trimit` la instan]e“nu mai supor]ii carecon]in convorbirile rele-vante \n cauz`”.
A[a s-a ajuns ca „pa -raditorii” din DNA s`pun` la dosare doar pa -sajele acuzatoare, nu [i
pe cele care relevau nevinov`]ia,având aco pe rire de sus.
Kovesi a fost pus` sub acu za rede SIIJ pentru represiune ne - dreapt` [i grup infrac]ional orga-nizat.
”CAMPIONI” ”CAMPIONI” LA CEDO! LA CEDO!
De mai bine de 23 de ani lu -cr`m cu CEDO, sau, mai precis, decând România, \n anul de gra]ie1996, a semnat Protocolul cuacest onorabil for.
De atunci [i pân` azi am sesi-zat Curtea \n mii de cazuri, ca re -pre zentan]i ai unor români careau considerat c` \n România le-aufost \nc`lcate, de c`tre institu]iilestatului, drepturile fundamentale[i nu numai, care [i-au pus \ncre-derea \n noi ca institu]ie a Socie -t`]ii civile – Organiza]ia pentruAp ̀rarea Drepturilor Omului (OADO).
Am avut multe succese, dar [i multe e[ecuri, de regul` peprocedur`, \n niciun caz pe fapte. Au existat [i, din p`cate, \nc`exist` \n ]ara asta extrem de multe \nc`lc`ri ale drepturilor fun-damentale tocmai de c`tre cei care sunt abilita]i prin lege s`dea oamenilor tot ce, cu mare efort al lumii civilizate, au decisatunci când au semnat Declara]ia Universal` a Drepturilor Fun-damentale ale Omului, la 10 decembrie 1948.
Imediat ce ne-am aliniat ]`rilor civilizate ale Europei, fiinduna din cele 47 semnatare ale Conven]iei Europene a Dreptu-rilor Omului, care pot fi sesizate la CEDO (Curtea European` aDrepturilor Omului), repede, foarte repede, am intrat \n topulprimelor trei ]`ri cu cele mai multe sesiz`ri la CEDO.
|n mod firesc, deoarece România venea dup` 50 de ani decomunism de tip securist [i o dictatur` ca \n Coreea de Nord [inu aveam decât cinci ani de a[a-zis` democra]ie, construit` cumulte sincope de cei afla]i \n e[aloanele nr. III [i IV ale fostuluiPartid Comunist, \n umbra c`rora fosta Securitate [i-a p`stratprivilegiile, devenind mai puternic` [i mai influent`, desigur,sub alte denumiri (vorba aia, aceea[i M`rie, cu alt` p`l`rie).
E totu[i o performan]`, ce-i drept negativ`, ca un popor denumai 20 de milioane de locuitori s` ocupe „un loc frunta[”,al`turi de Rusia cu 140 de milioane sau Turcia cu 88 de mi-lioane de locuitori. Mereu am fost la concuren]` cu turcii, carede multe ori ne-au cedat locul doi \n topul ]`rilor reclamate laCurtea European`.
Azi, când scriu aceste rânduri, ne afl`m \n fa]a unei noi sta-tistici ru[inoase, \n care România a reu[it, prin manevre greude explicat, s` fie prima, campioan`, la \n]elegeri amiabile \ntrereclamantul român [i guvern, cu nici mai mult [i nici mai pu]inde 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemeneasitua]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar al României de la CEDO cu slugi ale sistemului,care nu [i-au iubit deloc semenii, reu[ind ca cele mai multe do-sare s` fie respinse pe procedur`, \n faza de Camera nr. 1 aCur]ii Europene.
Mare deranj s-a creat \n tab`ra celor care au creat un sistemru[inos de blocare a tuturor celor care s-au adresat CEDO, fiindvictimele celor care au \nc`lcat drepturile fundamentale aleomului, acum când, e drept, cam târziu, s-a luat decizia de aschimba conducerea echipei de la Strasbourg.
Numai anul trecut, 2018, România a avut 71 de condamn`ridin 82 de cazuri \n care completul de 27 judec`tori s-a pro-nun]at [i a pus la col]ul de ru[ine ]ara noastr`. Am avut optspe]e \n care a fost reclamat statul român [i, desigur, Curtea adat satisfac]ie celor care s-au judecat \n România mult pestetermenul rezonabil, de 8, 9, 10, sau chiar 15 ani.
Suntem români [i nu ne-am dori ca s` vedem cum \n a treias`pt`mân` a fiec`rei luni a anului, ]ara asta s` fie condamnat`pentru faptul c` institu]iile statului, pe care le g`sim \n cele 3puteri – legislativ`, executiv` [i judec`toreasc` – continu` s`\ncalce drepturile fundamentale ale cet`]enilor ei.
Vrând-nevrând, va trebui ca noi s` \nv`]`m s` tr`im \n de-mocra]ie, cu regulile statului de drept [i \n limitele constitu]io-nale!
F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIPre[edinte fondator O.A.D.O.Pre[edinte fondator O.A.D.O.
Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XXAnu l XX
Z O R I I D E M O C R A } I E IZ O R I I D E M O C R A } I E IO R I G I N A L EO R I G I N A L E
Berevoie[ti 1990
Acum aproape dou` decenii, pe culoareletribunalelor umblau diver[i domni [i doamnecu rochii negre lungi, tr`gând cu urechea lagreii Baroului Bucure[ti, \n \ncercarea de a maiprinde câte un pont. Se zvonea pe atunci c`,la \ntocmirea Constitu]iei, p`rin]ii acesteia [i-au preg`tit b`noase cariere \n avocatur`, l` -sând sumedenie de porti]e pe care s` leexploateze ulterior \n dosarele celor mai gra[iclien]i ai lor, prin ridicarea de excep]ii de ne -constitu]ionalitate.
Dac` ne uit`m suficient de \n urm`, zvo nu -rile aveau ceva temei. Sunt nenum`rate pro-cese care, din excep]ie de neconstitu]ionalitate\n excep]ie de neconstitu]ionalitate, au dus fiela achitarea inculpatului, fie la prescriereafaptei [i \nchiderea procesului.
Dup` 2004, dup` c`derea lui Adrian N`s -tase [i plecarea Rodic`i St`noiu, \n sistemul ju-diciar din România a \nceput s` bat` vânt deschimbare. La impulsurile Monic`i Maco vei, cularga sus]inere a lui Traian B`sescu [i cu spriji -nul aparent necondi]ionat al Serviciilor, s-au\m prosp`tat parchetele, s-au cur`]at tribu -nalele, s-a f`cut ordine la |CCJ, CCR a \nceputs` joace activ, practic aflând [i popula]ia c`exist` o Curte Constitu]ional`.
Teoretic, la vârful parchetelor, la \nalta Curtede Casa]ie [i Justi]ie [i la CCR nu ar ajungedecât cei mai buni speciali[ti \n drept, fie c`sunt ei judec`tori, procurori sau constitu]ion-ali[ti. A[adar, teoretic, schimb`rile din Justi]iear fi trebuit s` se petreac` sub supra veghereacelor mai buni dintre cei mai buni.
Codurile (penal [i civil) ar fi trebuit s` fie nuneap`rat impecabile, dar m`car apropiate deperfec]iune, mai ales c` nu au fost dez b`tute\n Parlament, ci au trecut prin asuma rea r`s -punderii guvernamentale. Legile date \n aceaperioad` ar fi trebuit s` fie brici, iar toate pro-cedurile aplicate de c`tre procurori [i jude -c`tori s` respecte cu stricte]e legea. Dar nu s-a\ntâmplat a[a, descoperim, iat`, \n anii dinurm`.
|n campania electoral` pentru alegerile pre -ziden]iale din 2014, Monica Macovei povestea,\ntr-o emisiune TV a c`rei \nregistrare a dis -p`rut de pe Internet, c` pe vremea când eratrimis` \n Kosovo de c`tre Consiliul Europei ca
expert legal pe lâng` misiunea OSCE (1999-2000, dup` bombardarea Serbiei), alc`tuia “in-stan]e zbur`toare” care rezolvau diversepro cese. Practic, povestea doamna Macovei, seurca \n elicopter [i cobora din când \n cândpentru a alege diver[i cet`]eni c`rora le repar-tiza ea \ns`[i roluri: “Tu e[ti procuror, tu e[tijudec`tor, tu e[ti avocat”. Cu elicopterul, “in-stan ]ele zbur`toare” de care era atât de mân -dr` doamna Macovei se deplasau prinlo ca lit`]ile din Kosovo, unde \mp`r]eau drep-tate. |n ce baz` legal`? Nu am aflat nici pân`\n ziua de azi.
Aceste “instan]e zbur`toare” erau, de fapt,tribunale ale poporului care \nc`peau \n eli-copterele militare ale for]elor de men]inere ap`cii. Nici m`car ca glum` nu putem numichestia asta act de justi]ie. Dar Monica Macoveiera foarte mândr` de aceast` realizare a sa.
Atunci când a preluat Ministerul Justi]iei dinRomânia, Monica Macovei ar fi vrut s` duc`mai departe judec`]ile sumare al “instan]elorzbur`toare” din Kosovo. Dar România avea de -ja un sistem legislativ \n func]iune [i nici nu seafla \n r`zboi civil, a[a c` excesele erau maigreu de pus \n practic`. Trebuiau schimbatelegile, lucru ce s-a [i \ntâmplat. C` s-au schim-bat \n bine sau \n r`u, este greu de spus.Marele p`cat este c` nu s-au respectat.
A venit un moment, cândva, nu se [tie exactcând, când sistemul a preluat frâiele. MonicaMacovei nu mai era ministru, nu i se poatepune asta \n cârc`. Ea doar a netezit drumul.
Dorin]a de a condamna mult [i definitiv, câtmai repede, a dus la \nc`lcarea procedurilor ju-diciare. Intercept`ri telefonice f`cute cu man-date de siguran]` na]ional`, pentru c` astea seob]ineau mai u[or.
Denun]uri ob]inute sub amenin]are, probe]inute la secret fa]` de inculpa]i [i de avoca]iiacestora, pe motiv de protocoale secrete. Ceamai mare lovitur` dat` proceselor r`sun`toareale ultimului deceniu sunt tocmai nerespec -tarea legii \n constituirea aleatorie a comple-turilor de judecat` [i protocoalele secretedintre SRI, parchete [i |CCJ. Acestea duc, iat`,la reluarea proceselor, la eliberarea din \nchi -soare a unor mari trofee [i la cine [tie ce alteconsecin]e.
Toat` lupta cu corup]ii [i mânji]ii din ultimii15 ani este anulat` de faptul c` vârfuri ale sis-temului judiciar pur [i simplu nu au respectatlegea.
|ntrebarea este: cum de, totu[i, a fost posibila[a ceva? Cum de cei mai [coli]i juri[ti ai ]`riiau putut s` \ncalce legea? A fost o gre[eal` –impardonabil`, de altfel – sau `sta a fost, defapt, planul?
Pe m`sur` ce vedem cât de tare s-a \ntinspractica ilegalit`]ii \n Justi]ie, e din ce \n ce maigreu s` credem c` totul a fost doar o gre[eal`,doar un exces de zel. E foarte posibil ca, \n -cepând cu 2009, sistemul s`-[i fi preg`tit, pen-tru el [i oamenii s`i, propria variant` deam nistie [i gra]iere. Bazat` nu pe ordonan]ede urgen]` sau legi date \n Parlament \n acestscop, ci pe specularea \nc`lc`rilor legii la caretot el, sistemul, a instigat.
Ce vor spune procurorii [i judec`torii dac`vor descoperi, \ntr-o zi, c` toate asigur`rile pri -mite c` orice ar face e bine au constituit, defapt, baza elibe r`rii [i albirii marilor infractoriprieteni cu sistemul \n baza viciilor de proce-dur`?
Dar cine ar fi putut gândi atât de [ahisticacest plan al marii eliber`ri? |n nici un caz Flo-rian Coldea. Pentru a gândi astfel e nevoie decineva cu [iretenia subversiv` a lui B`sescu,dar cu o r`bdare pe care acesta nu o mai arede mult` vreme.
S` spunem, \ns`, c` e vorba doar despre vi -cii de procedur` [i ilegalit`]i. Dac` am acceptac` ar fi putut fi un plan, ar fi mult, mult prea\nfrico[`tor.
Patr ick ANDRÉ DE HILLERIN Patr ick ANDRÉ DE HILLERIN 22 Ianuarie 2019
O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social
al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU
D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H IIon COSTEI - Consilier [tiin]ific Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific
Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieIlinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externiColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,
Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Bogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICUBogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU
Colectiv de redac]ieColectiv de redac]ie: : Cristina Doriana CÎMPAN, Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICIDan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI
Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia
PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI
Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii
pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2
B l o g n o t e sB l o g n o t e s
Fiica mea cea mic` mi-a citit un text primit de la prietena comun`Mioara N. Textul apar]ine unui român stabilit undeva, departe, \nlumea de peste Ocean.
“Bun` diminea]a … Formidabil! A nins [i la noi, \n California…8:00 Bucuros am ie[it din cas` [i am f`cut ca \n copil`ria din Ro -
mânia un om de z`pad`.8:10 O feminist` a trecut [i m-a \ntrebat de ce nu am f`cut o…
femeie de z`pad`?8:15 Am f`cut [i o femeie de z`pad`.8:17 Doica vecinilor zice c` sânii femeii de z`pad` sunt prea mari.8:20 Tân`rul gay din apropiere a murmurat c` ar fi putut fi doi
oa meni de z`pad`, \n loc de o pereche.8:25 Veganii de la num`rul 12 s-au plâns de nas. „Morcovii sunt
pentru hran`, nu pentru decorarea figurilor de z`pad`.”8:28 O familie de negri m` face rasist, deoarece perechea de
z`pad` este alb`.8:33 Musulmanul de la col]ul str`zii dore[te ca femeia de z`pad`
s` poarte un voal.8:40 Cineva cheam` Poli]ia. Un echipaj vine rapid pentru a vedea
ce se \ntâmpl`.8:42 Mi se comunic` oficial c` trebuie \ndep`rtat` coada m`turii
din mâna omului de z`pad` deoarece ar putea fi folosit` ca arm`alb`.
8:47 Lucrurile se \nr`ut`]esc dup` ce morm`i: „Da, dac` ar fi \nfundul t`u.”
8:52 Telefonul meu [i m`tura sunt apoi confiscate, iar eu sunturcat \n ma[in` [i dus la sec]ia de Poli]ie.
8:53 Vecinii mei aplaud` [i chiuie satisf`cu]i.9:00 La CNN sunt prezentat ca un presupus terorist, care creeaz`
probleme comunit`]ii \n timpul acestor condi]ii dificile de iarn`.9:10 Poli]ia m` interogheaz` dac` am vreun complice.9:29 Un grup jihadist mai pu]in cunoscut sus]ine c` a fost com-
plotul lor”.
Frumo[i, de[tep]i [i plini de umor sunt românii mei pleca]i \nlume. Zic ai mei nu din mimetism, fiindc` se poart` “guvernulmeu” (zice Iohannis, dar guvernul e al altuia, pe nume Dragnea),partidule]ul sau partiduloiul meu, serviciile mele, poli]ia mea, jan-darmeria mea, vilele mele, casele mele, ministresele mele [.a.m,d.,citând cu aproxima]ie diver[i ajun[i. Doar un român umoristic, plecatdin România, \[i mai aminte[te de ]ara lui care devine \ncet, \ncet anim`nui, dar el o \n]elege, de foarte departe ca fiind “a lui”, \nc` alui.
Zic românii mei fiindc` de câteva zile, uitându-m` pe o hart` pus`la dispozi]ie de Google Analytics, constat c` se aprind becule]e peglob care indic` un detaliu emo]ionant: cineva, acolo departe, m`cite[te. {i mi-am notat pe o foaie care e deja plin`: San Gwann, Mel-bourne, New York, Hagondange, Lausen, Vanghan, Camp Springs,Treviso, Seraing, Stuttgard, Chartres, Turin, Tel Aviv, Vercelli, Paris,Davis, Stonz Point, Afragola, Bellwood [i mai am.
Unele ora[e \mi sunt cunoscute, prin câteva am umblat cu pasul.M` uit mai departe la numele culese de mine când, \ntâmpl`tor, de-schid acel serviciu Google Analytics: Gainesville, Madrid, Alcobendas,Kolkata, Al Ain, Irvine, Logrono, Brasilia (de aici am amintiri fru-moase), Markham, Guandalajara, Paltin, Olten, Chicago.
Pe aici [i prin alte localit`]i de pe neted-aspra suprafa]` a planeteialbastre (a[a cic` se vede din cosmos P`mântul) tr`iesc români sauoameni care au avut tangen]` iubitoare cu România. Am v`zut clipo -cind [i alte nume, ca ni[te m`rgele care apar [i apoi pier, pe care nule-am notat, gr`bit sau neavând un pix la \ndemân`.
- Ce faci cu ele? – m-a \ntrebat cea mic`. - Nu [tiu! Poate c` odat` le voi trimite o scrisoare acelor oameni
care m` citesc. - Da, dar nu ai adresele lor! - O s` scriu ca destinatar: Români de pe planeta Pâmânt, sau Ro -
mânia de pretutindeni! - {i ce le vei scrie?! - C` mi-e dor de ei [i, dup` ce am citit textul românului din Cali-
fornia, c`-i a[tept acas` s` facem \mpreun` un om de z`pad`. Ce minunat om de z`pad` am face noi to]i, acas`, nu \n b`t`tura
planetei, ci \n \nc`p`toarea b`t`tur` a României. Cu drag,
Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU
Ampress.ro 9 Februarie 2019
S` facem, \mpreun`, S` facem, \mpreun`, un om de z`pad` un om de z`pad`
\n b`t`tura României\n b`t`tura României
Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -
Pu
iu G
`zd
aru
Pu
iu G
`zd
aru
{AH {I TABLE {AH {I TABLE CU JUSTI}IACU JUSTI}IA
CE ASCUNDCE ASCUNDPROCURORIIPROCURORII??
Toat` isteria cu statul de drept areni[te explica]ii pe care ne ferim s` le dis-cut`m pe fa]`. De fric`, dar [i de teamade a nu fi socoti]i adversari ai statului dedrept [i, implicit, ai de mocra]iei.
Procurorii ([i mai pu]in judec`torii),marii beneficiari ai libert`]ii f`r` nici uncontrol, se simt amenin]a]i de punerea\n func]iune a Sec]iei pentru investi-garea magistra]ilor.
Unii sunt chiar \ngrozi]i. {i au de ce!Au m\inile murdare [i sufletul \nc`rcat.Se tem de o cita]ie la Sec]ie. Nu denu-mirea este important`, ci rolul acesteia.
Probabil c`, \n cur\nd, institu]ia va ficu adev`rat independent`, sub umbrelaMinisterului Justi]iei. {i astfel, procuroriivor sc`pa de sub protec]ia controlului„colegial“, at\t de \ng`duitor \n acestetrei decenii.
Pentru prima dat`, judec`torii [i pro -curorii au ajuns \n situa]ia de a fi inde-penden]i (ceea ce se [i petrece de obun` bucat` de vreme) f`r` a mai puteafolosi independen]a dup` cum le vinelor ”pe chelie”.
|ncet-\ncet, statul de drept, a[a hulitcum este, a \nceput s` func]ioneze [i \nRomânia. {i a venit vremea ca Parla-mentul [i societatea civil` s` verificecum folosesc procurorii [i judec`toriiaceast` pre]ioas` [i tr\mbi]at` indepen-den]`?
|n to]i ace[ti ani, România a devenitproverbial` cu procesele pierdute laCEDO pentru care nimeni din sfo r` itorulnostru stat de drept nu a dat socoteal`[i nu a pl`tit nici o desp`gubire. A ve nitvremea s` afl`m.
Oare tot ce fac mai to]i procurorii [iunii judec`tori este justi]ie?
Nu cumva procurorii construiesc do -sare dup` ochii clientului? Nu cumva semai cump`r` sentin]e? Nu cumva semai incrimineaz` [i se judec` dup` or-dinul primit? Sau dup` orientarea po -litic`? Sau dup` greutatea sarsanalei?
Procurorii n-au dat niciodat` soco -teal` pentru calitatea presta]iei lor, maiales \n cazul abuzurilor, al corup]iei [i al\nc`lc`rii legilor. DNA Oradea [i DNAPloiesti reprezint` dou` situa]ii gr` -itoare.
Acolo am v`zut, f`r` s` ne mai \n -doim, cum au folosit procurorii indepen-den]a lor \n interese politice, destruc tur` sau chiar de natur` personal`.
Dup` cum Cluj-Napoca, unde seanun]` cele mai virulente proteste, estecunoscut ca unul dintre spa]iile juridice\n care au fost \ngropate cele mai spec-taculoase ilegalit`]i.
La Cluj-Napoca, nimeni n-a c\[tigatpro cese \mpotriva mah`rilor locali. LaCluj-Napoca, indiferent despre ce abuzte-ai pl\nge, dac` el vizeaz` un [tab, po]is`-]i iei adio. Moare \n sertare sau pierzicu siguran]`. Nu te aude [i nu te ap`r`nimeni.
De ce protesteaz` procurorii at\t deagresiv? Pentru c` se tem c` nu maimerge ca \nainte, c\nd toate abaterile secocolo[eau (\ngropau) \n Parchetul Ge -neral sau \n Inspec]ia Judiciar` pentruprocurori sau erau tr\ntite la Sec]ia pen-tru procurori a CSM-ului. O solidarite detip mafiot avea regulile sale [i putereaei. De aici vine [i nenorocirea [i nevoiade schimbare.
Cu anii, meseria de procuror a de-venit o afacere. O simpl` lege privitoarela caracterul public al averilor procuror-ilor ne-ar ar`ta rezultatele ”indepen-den]ei” lor din 1990 [i p\n` ast`zi.
Ce nivel de ”productivitate” a avutpres ta]ia unora, mai ales \n cazul celor
mai \ncr\ncena]i dintre ei? Nu cumvabun`starea lor [i via]a de belferi ascundfelul \n care au tranzac]ionat re chizitorii,probe, dosare penale, ares t`ri [i inves-tiga]ii? {i, despre toate acestea, ce ra -poarte au dat confra]ii lor din SRI?
De [apte decenii, procurorul român afost partenerul securistului vechi [i nou[i al activistului PCR.
Spri]ar, descurc`re], panglicar, talen-tat \n pref`c`torii, adic` bun actor, capa-bil s` \nv\rteasc` orice afacere, s` \n- groape orice dosar sau s` „paradeasc`“pe oricine, procurorul a fost mica putereindividual` necontrolat` de stat, de SRI[i de judec`tor. Suntem la sf\r[itul a 30de ani, dac` nu mai mul]i, de putere ne -controlat` [i, \n mule cazuri corupt`, aprocurorului.
A amenin]at, a comis abuzuri pe carele-a \mpachetat, inteligent, \ntr-o apa -ren]` de legalitate, a vopsit abuzurilepersonale \n modalit`]i de ap`rare alegii, mul]i au preacurvit \n cel mai gro -solan mod, iar protocoalele l-au f`cuttovar`[ de drum, de afaceri [i de chef cucei strica]i din „noua securitate“. Adic`,din aceea[i band` cu ofi]erii SRI, cu c\teun judec`tor fricos sau cu doi-trei aco -peri]i de la Fisc.
Prin procurori se executau [i se maiexecut` comenzi, ca pe vremea lui Cea -u[escu. Un ofi]er de Securitate nu puteanenoroci pe nimeni f`r` sprijinul unuiprocuror. Dac` \[i d`dea m\na cu unuldintre ei, putea s` \ngroape cu acte \nregul`.
|n cei zece ani de regim abuziv(2005-2014), procurorii au fost [i spai -ma judec`torilor care au refuzat s` co-laboreze. {i a politicienilor, [i a ziari[tilor[i a oamenilor de afaceri. DNA-ul de laPloie[ti a fost mai mult dec\t un centrude teroare.
Dup` „decaparea“ acestui loc de te -
rorizat bandi]i, corup]i dar [i nevinova]i,ce s-a \nt\mplat?
Cum au reac]ionat organismele de pefiliera profesional` a procurorilor [i dinCSM? Au mermelit-o din solidaritate dar[i din complicitate. Cine [tie ce am fiaflat dup` ni[te sanc]iuni drastice pen-tru Onea [i Negulescu? Nu cumva ni[tegroz`vii ale sistemului mai mari dec\tchiar abuzurile lor?
De ce se ridic` procurorii? Sunt at\t derevolt`toare eventuale sc`p`ri sau im-propriet`]i de legiferarea actualei puteri?
Nu sunt un om de drept ca s` le ana -lizez [i s` emit o concluzie. E treaba ex -per]ilor.
Pe mine m` intereseaz` altceva. Put-ergaiul moral [i juridic, ascunse sub pre -f`cuta lupt` pentru ap`rarea statului dedrept! Toat` campania [i tot t`r`boiulsunt o r`bufnire a spaimei de cercetarea abuzurilor pe care le-au comis [i tran-zac]ionat \n numele statului de drept [ial independen]ei justi]iei.
C` la proteste s-au mai ata[at [i uniijudec`tori, \ngrozi]i [i ei de acelea[i lu-cruri, nu am nici o \ndoial`. Dup` cum,\ntre cei care combat noile reglement`ridin OUG 7/2019 se afl` [i oameni pre-ocupa]i de acurate]ea reglement`rii.
Dar foarte foarte pu]ini!Procurorii [i judec`torii [p`gari se
ap`r` cu str`[nicie. {i sunt gata s`
arunce ]ara \n aer. Vai de capul politicie-nilor care \[i imagineaz` c` f`r` ordine\n comportamentul procurorilor sepoate face dreptate pentru popor [ijusti]ie oarb`. Supravie]uirea Sec]iei deinvestigare a magistra]ilor ar \nsemnasf\r[itul unei epoci de putere abuziv` aprocurorilor. [i unii [i al]ii ar fi obliga]i s`se limiteze la salariile, [i a[a, exagerate.
Cu existen]a Sec]iei at\t de contestate,procurorii pierd din puterea diabolic` [isunt obliga]i s`-[i struneasc` poftele [icruzimile. Dup` cum, judec`torii nu maipot decide, f`r` s` se g\ndeasc` la con-secin]e!
{i, \nc` un lucru. Toat` ”r`vulu]ia”este pus` pe seama PSD-ului. Cic`, eaascunde planul diabolic de a preluacontrolul. Ceea ce este adev`rat.
Ce-au f`cut unii viseaz` [i ceilal]i. Nu[tiu dac` \n acela[i stil de „[arlatanpolitic“ practicat de Traian B`sescu [ibanda lui. Poate mai r`u, sau, poate, cumai mult` fric` fa]` de Dumnezeu.
Din p`cate, PSD-ul are o conducerede mormoloci politici. Nu sunt capabilis` \[i asume explicit o opera]iune depunere cu botul pe labe a unei caste lafel de periculoase ca [i fosta Securitate.
{i care tagm` se teme de moarte deo cercetare temeinic` a corup]iei sale!
Cornel Cornel NISTORESCU NISTORESCU cotidianul.ro 24 Februarie 2019
O R D I N O R D I N S T A L I N I S TS T A L I N I S T
Jurnalistul Mihai Gâdea, a prezentat\n premier`, mar]i seara, la emisiunea“Sinteza Zilei”, de la postul Antena 3”,Ordinul procurorului [ef al DNA nr. 38din 25 aprilie 2016, prin care LauraKovesi a decis - cu de la sine putere - caprocurorii din subordine s` ignore legea[i s` pun` la dosarele trimise \n in stan]e,doar fragmentele relevante ale \nre gis -tr`rilor audio care probau tezele acu -z`rii.
Ordinul 38/2016, (...) este o mostr`de injusti]ie, care \ncalc` \n opinia noas -tr` Drepturile Omului – dreptul la unproces echitabil, \ntrucât a interpretatlegea \n defavoarea celor acuza]i [i apermis procurorilor de rea credin]` dinDNA s` se joace de-a justi]ia [i s` pun`la dosar doar \nregistr`rile cale le con-veneau, nu [i pe cele care ar fi demon-strat c` acuza]iile nu se sus]in.
Astfel, \n articolul nr. 1 din Ordinul38/2016 semnat de ex-procurorul [ef alDNA Laura Kovesi, s-a dispus: “|n con-formitate cu art. 143 alin (2) [i (4) dinCodul de procedura penal`, la instan]ade judecat` se trimit numai supor]ii carecon]in convorbirile relevante \n cauz`”.
Cine decidea ce e sau nu relevant \ncauz`? Indivizi precum procurorii Neg-ulescu, Onea, Man, }ulu[, Ro[u etc (pli -ni de achit`ri) având acoperirea per fect` pentru o astfel de practic`. Numaic`, citind exact art. 143 (2) din Codul deprocedura penal`, invocat \n ordin, ob-serv`m c` legiuitorul nu face vorbire deintercept`ri “relevante” \n cauz`, ci im-pune imperativ c` la procesul verbal deconsemnare a activit`]ilor de suprave -ghere tehnic` “se ata[eaz` \n plic sigilat
o copie a suportului tehnic care con]inerezultatul activit`]ilor de supravegheretehnic`”.
Cine le-a dat dreptul procurorilorDNA s` selecteze doar ce vor ei din sute[i sute de ore de intercept`ri? ChiarLaura Kovesi, care \n Ordinul 38/2016 aspecificat: “procurorii [i ofi ]erii de poli]iejudiciar` din cadrul DNA se vor \ngriji cactivit`]ile efectuate s` se desf`[oare curespectarea prezentului ordin [i a dis-pozi]iilor codului de procedura penal`”(…) “Serviciul tehnic va lua m`surilepentru aducerea la \ndeplinire a dis-pozi]iilor prezentului ordin”.
Existen]a Ordinului 38/2016 explic`\n prezent pe deplin de ce procuroriiDNA, sub mandatul lui Kovesi, trimiteaula instan]e doar ce fragmente de \nre -gistr`ri voiau [i nu consemnau nimic dince nu le convenea, c` s`-[i sus]in` acu -za]iile fabricate. Este f`r` \ndoial`, \nopinia noastr`, unul din motivele pentrucare dosarele picau \n cascad` la in-stan]e, ajungându-se la o cota de ra -teuri absolut condamnabil`, de aproape40% achitari pe anul 2018. Cu alte cu-vinte, 4 din 10 persoane trimise \n jude-cat` de procurorii DNA erau nevinovate,iar dosarele erau fabricate. DNA nu maiera un parchet, [i un grup infrac]ionalsadea, care paradea tot ce vroia!
SIIJ a pus-o sub acuza]ie pe LauraKovesi, pentru emiterea Ordinului 38din 2016
Iat` [i fragmentul din comunicatulSec]iei de Investigare a Infrac]iunilor dinJusti]ie, comunicat emis la dat` de 8martie 2018, cu referire la Ordinul38/2016: “Procurorii din cadrul Sec]ieipentru investigarea infrac]iunilor dinjusti]ie au dispus efectuarea \n contin-uare a urm`ririi penale fa]` de un fostprocuror-[ef al Direc]iei Na]ionale Anti-corup]ie (n.n. - Laura Codru]a Kovesi),sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de
constituire de grup infrac]ional organizat\n modalitatea coordon`rii, prev. de art.367 alin. 1 [i 3 Cod penal [i complicitatela represiune nedreapt` sub form` par-ticipa]iei improprii, prev. de art. 52 alin.3 Cod penal, \n ref. la art. 48 alin. 1 Codpenal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal(cinci infrac]iuni — 5 persoane v`t` -mate).
La data de 7 martie 2019 a fost adus`la cuno[tin]` suspectului efectuarea \ncontinuare a urm`ririi penale.
Faptele cercetate constau \n aceea c`,pe durata exercit`rii mandatului de pro -curor [ef la Direc]ia Na]ional` Anti-corup]ie, \n perioada 2015-2016, ar ficoordonat, prin activitatea efectiv des -f`[urat`, prin ordine [i dispozi]ii date,grupul infrac]ional ini]iat de doi pro -curori [i un ofi]er de poli]ie judiciar`, lacare au aderat al]i trei procurori [i un altofi]er de poli]ie judiciar`, iar ace[tia ar fiac]ionat, \n mod coordonat, \n scopulcomiterii infrac]iunilor de cercetare abu -ziv`, represiune nedreapt`, influ en ]areadeclara]iilor, inducerea \n eroare a or-ganelor judiciare, fals intelectual [i uz defals.
Ordinele [i dispozi]iile avute \n ve -dere constau \ntr-o circular` prin care aadmis posibilitatea audierii pe parcursulurm`ririi penale a aceleia[i persoane,atât \n calitate de martor cu identitateprotejat`, cât [i \n aceea de martor cuidentitate real`, precum [i \ntr-un ordin,privind adoptarea unor practici unitare\n administrarea probelor audio/video lanivelul Direc]iei Na]ionale Anti co rup]ie,ordin prin care ar fi fost \nc`lcate dis-pozi]iile art. 143 alin. 2 [i 4 Cod proce-dura penal`, \ntrucât s-a dispus tran- smi terea c`tre instan]ele de judecat`numai a suporturilor care con]in convor-birile relevante \n cauz`.” (...)
luju.roluju.ro13 Martie 2019
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3
M i z e r i i c u [ t a i fM i z e r i i c u [ t a i fS P E } ES P E } Epentru MCV?pentru MCV?
Tipul „le avea de la un cioban din Be -revoie[ti care a v`zut pe marginea gârleisatului cum se desc`rca, din ni[te bascu-lante, steril de min`, un p`mânt amestecatcu turb`. Numai c` baciul v`zuse la mar-ginea sterilului basculat ni[te hârtii. Le-aadunat [i i le-a dat dasc`lului. Profesorulera un om informat [i [tia c` noi ne «ocu -p`m» de fosta Securitate.”
Dar ca s` ajung` la Berevoie[ti, sacii cudocumente au f`cut un ocol prin Prahova,deh, era nevoie de niscaiva ac]iune, de sus-pans. |n varianta oficial`, un anume Nico-lae Bordeianu (colonel de informa]ii) s-ahot`rât, dup` mineriada din iunie, s` se le-pede de actele compromi]`toare.
„Ini]ial, sus]ine Petre Mihai B`canu, eltrebuia s` le duc` la topit, la o fabric` dehârtie din Sc`eni, Prahova. Era locul lorpredilect pentru distrugerea actelor de caredoreau s` se dispenseze. Numa’ c`, s`tulde toanele securi[tilor vechi [i noi care \i
perturbau activitatea, directorul fabricii l-arefuzat pe Bordeianu!”
Strâmb din nas, versiunea nu pare vero -simil`, nu-mi \nchipui c` un conduc`tor deunitate strategic` s-ar fi \mpotrivit unuiordin de zi transmis de [efii lui cu epole]i.Nu ]ine, z`u!
Aventura continu` \n aceea[i not` co mi -c`: „El s-a gândit c` ar putea s`-[i rezolvesarcina de serviciu la el \n sat. C` era de locdin Berevoie[ti. Au plecat cu camionul dinSc`eni, dup` prânz, [i au ajuns, spre sear`,la Berevoie[ti. |n camion se aflau [oferul,doi solda]i [i ofi]erul. Odat` ajun[i, au trasla o rud` a lui Bordeianu. Camionul ar`mas singur pe uli]`, nep`zit. B`ie]ii s-au\ncins cu ]uic` de Pite[ti, planificându-[i ca,de diminea]`, s` arunce exploziva \nc`r -c`tur` \ntr-o viroag`. Numa’ c`, pestenoapte, ni[te ]igani, crezând c` \n cei 82 desaci din ma[in` sunt «ajutoare», au t`iatprelata [i au furat câ]iva saci. Au fostdezam`gi]i de captur`, da’ n-au aruncat-o.”
A doua zi, diminea]a, mahmur, colo -nelul, f`r` s`-[i dea seama de lipsa dingestiune, s-a dus la marginea satului, spremunte, a basculat marfa [i i-a dat foc. Atâtdoar c` documentele refuzau s` fie inci -nerate a[a u[or.
Petre Mihai B`canu se distreaz` copios:«Erau dosare \nchise, bibliorafturi, plus bi -blii [i alte acte biserice[ti. Ardeau foarte\ncet [i superficial. |ngrozit de situa]ie, Bor-deianu s-a dus la o min` din apropiere [il-a constrâns pe directorul de acolo s` de-turneze [apte camioane cu steril pe care s`le r`stoarne peste resturile nearse.
Acesta a fost momentul când opera -]iunea, care se voia strict-secret`, a fost ob-servat` de oierul aflat la locul potrivit \n
momentul nepotrivit!»” Aici suntem deja \ntr-un film à la Kus-
turica, eternii [i fascinan]ii no[tri Balcani…|n cartea mea, ”Lumea de azi”, Iosif Bo -
da are varianta sa, merit` recitit`: „Diversiu -ne, sau mai degrab` o \ncercare dedi ver siune. Dar cred c` a fost mai multdecât atât. |n iunie 1990, dup` o lun`,dou` de la constituirea SRl, lt.colonelulNicolae Bavoteianu prime[te ordin – de lacine?, enigm` total`, Virgil M`gureanu spu -ne c` nu [tie nimic, Mihai Stan, prim-ad-junctul lui, nici usturoi n-a mâncat… de[ilui \i pl`ceau filmele cu James Bond – s`se descotoroseasc` de ni[te hârtii…
A[adar, nimeni nu [tie nimic despre dis-trugerea a 82 de saci cu documente, se-crete [i ultra secrete ale fostei Securit`]i,dar [i ale abia \nfiripatului Serviciu Românde Informa]ii.Dup` o serie de peripe]ii, carebat scenele din Stan (ce stranie coinci-den]` onomastic` !!) [i Bran, bravul nostrucolonel (nu soldatul, nici frunta[ul Bul`) nureu[e[te nici s` ard` documentele, a[acum i s-a ordonat de «sus» (c`ci «josul»doar execut` ordinul !), nici la Sc`eni, nici\n ograda rudei sale, c`reia i-a f`cut o vizit`\n toiul nop]ii pentru o bucat` de pâine [iun butoia[ cu ]uic`, specialitatea zonei.
Culmea, oamenii ace[tia, falnici ap` -r`tori ai securit`]ii statului [i, nu mai pu]in,ai indivizilor, ai cet`]enilor, sunt fura]i decâ]iva ]igani. Care credeau c` \n acei saci erost de ceva haleal` [i, dezam`gi]i apoi c`n-au g`sit decât hârtii, au \nceput s` le \m -pr`[tie prin sat. Intra]i \n panic`, ne\nfrica]iisolda]i ai patriei noastre au descoperit orâp` \n care s` \ngroape superficial docu-mentele r`mase de la ]igani.
|n toat` aceast` perioad`, [i mai alesdup` 18 mai 1991, intr` \n b`t`lie PetreMihai B`canu, cu gazetari perseveren]i, in-cisivi [i chiar curajo[i de la ”Românialiber`”.
lnteresant \ns`, \ntre tonele de docu-mente nu s-a g`sit unul care s` se fi referit
la noii potenta]i ai vre -mii, niciun ofi]er aco -perit, din interior saudin afar`, nu s-a dat,m` car din gre[eal`,dac` nu \ntâmpl`tor,pes te vreun tor]ionar altemni]elor comuniste.
S-au g`sit doardo sarele câtorva per-soane, adversari mili-tan]i ai lui Ceau[escu [icâ]iva ai comunismului.Directorul de atunci alproasp`tului serviciu acatalogat cazul Be re vo -e[ti ca o imens` pros -tie. Eu a[ fi a[teptat dela ditamai directorulSRI, cel mai temut om
din «noul regim», o debarcare, cu san -c]ionarea corespunz`toare a tuturor celorimplica]i \n trierea documentelor, \n or-dinul dat pentru distrugerea lor, de la celmai mic [i pân` la Mihai Stan.
Dar asta a caracterizat aproape toat` pe-rioada postdecembrist` a României, ges-tionat` de domnul lon lliescu.
De ce s` adopt`m noi decizii ferme, ne-miloase, acolo unde trebuie ? Nu, mai bines` mai st`m un pic, s` ne mai gândim,poate lucrurile nu stau chiar a[a… poatese mai schimb` ceva. {i a[a a r`mas Româ-nia s` fie coada cozii din fostele ]`ri social-iste.”
Surprinde numele diferit al n`tânguluierou, dar analistul m` lini[te[te: „S-arputea s` avem dreptate amândoi, [i eu [iB`canu, sau s` ne \n[el`m deopotriv` \nprivni]a asta, cine bag` mâna \n foc c` \lchema Bordeianu ori Bavoteianu?”
Curat-murdar, stimabile! {i de parc` nuera \ndeajuns, \n mai 1991, când s-a de-scins cu mare alai la Berevoie[ti, surpriz` !
„«Ajun[i acolo, am dat de procurorul mi -litar Mircea Levanovici care, \mpreun` cutrei solda]i \narma]i, p`zea groapa noastr`.Ne-a interzis s ̀mai d`m cu cazmaua. L-am ig-norat [i ne-am apucat iar de excavat. De
D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4
Z O R I I D E M O C R A } I E I O R I G I N A L EZ O R I I D E M O C R A } I E I O R I G I N A L E
|ntr-un interviu eveniment, legendarul Petre Mihai|ntr-un interviu eveniment, legendarul Petre MihaiB`canu, director al cotidianului ”România Liber`” \nB`canu, director al cotidianului ”România Liber`” \nurm` cu dou` decenii [i ceva, dezv`luie ce s-a petrecuturm` cu dou` decenii [i ceva, dezv`luie ce s-a petrecut\n 1990 la Berevoie[ti. \n 1990 la Berevoie[ti.
Pe scurt, se dest`inuie deja septuagenarul ziarist, \nPe scurt, se dest`inuie deja septuagenarul ziarist, \nacel an, prin toamn`, un om de bine din Arge[ s-aacel an, prin toamn`, un om de bine din Arge[ s-aprezentat la redac]ie [i i-a \nmânat un vraf de acte careprezentat la redac]ie [i i-a \nmânat un vraf de acte careproveneau de la r`posata Securitate. proveneau de la r`posata Securitate.
data asta erau peste o sut` de ziari[ti, c`nu doream s` ]in imensa dezv`luire doarpentru «R.L.», ci s-o afle toat` presa [i toat`lumea!», rememoreaz` B`canu.
Procurorul Levanovici nu avea, practic,ce s` fac`. Nu putea s`-i \mpiedice [i nicis`-i \mpu[te. Era neputincios. B`rba]ii \nputere s`pau [i femeile sortau documen -tele [i le puneau la uscat, pe iarb`. |nsu[iB`canu a dat la lopat`. Imaginile cu el aflat\n groap` a f`cut \nconjurul lumii.
Iar`[i must`cesc… Ce i-ar fi \mpiedicatpe procurori s` izoleze locul faptei printr-un cordon de militari? Nimic, desigur…
A]a alb` a cus`turii sare \n ochi! Colacpeste pup`z`, nimeni n-a \ncasat vreosanc]iune la finalul t`r`[eniei, de[i „«VirgilM`gureanu a luat foc [i a bâlbâit o ex -plica]ie cum c` un colonel neghiob n-a re-spectat procedura de distrugere a arhiveiclasificate», \[i aminte[te cu pl`cere B`canucum l-a umlit pe directorul SRI de peatunci.”
Chiar c` miroase r`u a diversiune [i-amanipulare… De aceea l-am \ntrebat peVirgil M`gureanu care-i adev`rul, domniasa r`spunzându-mi prompt:
„|n leg`tur` cu, pe atunci, nou n`scutulSRI, la a c`rui \nfiin]are vocile sale auto ri -zate declaraser` c` vor s` fie un serviciu se-cret compatibil cu un stat democratic [i s`imite modelul faimosului SSI \nfiin]at deMihail Moruzov \n perioada interbelic` [icondus apoi, \n timpul celui de al DoileaR`zboi Mondial, de c`tre Eugen Cristescu.
Pentru noi, cei de atunci, [i, \n special,pentru mine, «detonarea» \n pres`, \n mai1991, a celor \ntâmplate la Berevoie[ti cuun an \nainte a fost semnalul cel mai brutalcu putin]` c` nu se poate conta pe o mareparte dintre cadrele fostei securit`]i pentrua performa \ntr-un stat democratic.
|ntr-adev`r, la \nceputul verii 1990 s-ahot`rât ca mai multe tone de documenteale fostei Securit`]i, copii ale originalelorp`strate \n arhiv`, s` fie, potrivit legii, trans-formate \n past` de hârtie la fabrica de pro-fil de la Sc`eni.
Când, imediat dup` aceasta, mi s-a ra-portat «derapajul» de la Berevoie[ti, a fostinvocat faptul c` unitatea de la Sc`eni era\n acea zi \nchis`, de parc` acest lucru, cutotul probabil, nu ar fi putut fi prevenit dintimp, eventual pe cale telefonic` de c`trecol. Bordeianu [i compania.
|n loc de a respecta legea cum era firesc,s-a ales o cale halucinant` [i iresponsabil`despre care am fost chemat s` dau so-coteal` \n fa]a Parlamentului României [i,\ntr-adev`r, \n fa]a acestui onorabil plen nuam putut g`si o alt` explica]ie decât c` afost un caz de o rar` stupiditate.
Nu [tiu ce l-a \ndemnat pe prietenul [icolegul meu de facultate, Iosif Boda, s`spun` c` i-a[ fi r`spuns eu sau prim-ad-junctul SRI Mihai Stan c` nu [tim nimic,
când acest lucru era de-a dreptul imposibil,\ntrucât a[a-zisul «caz Berevoie[ti» de-venise de notorietate mondial`, meritulprincipal fiind al presei [i, mai ales, al vene -rabilului Petre Mihai B`canu.
Imposibilitatea venea [i din faptul c`primisem ordine drastice ca vinova]ii s`pl`teasc` [i, cu acest prilej, \n cursul veriianului 1991, ne-am desp`r]it de mai binede jum`tate dintre efectivele fostei Secu-rit`]i, \n frunte cu cei trei ofi]eri care au«str` lucit» \n «cazul Berevoie[ti».
Ar mai fi de ad`ugat, ca s` abord`m [itema diversiunii, c` pe tot parcursul anului1990 [i pân` la Cr`ciun am cerut, \nrepetate rânduri, s` se rezolve chestiuneavizând recuperarea acelor documente\ngropate \n halda de steril, \ntrucât eramtot timpul informat c` diferite hârtii cur -geau la vale datorit` unui pârâia[ care \[if`cuse loc tocmai sub halda bucluca[`. Ca\ntr-un fel de legend` n`stru[nic`, primulcare mi-a ar`tat ni[te mostre dintr-undosar care \l privea a fost chiar marele poetAdrian P`unescu (\n plin` var` a anului1990).
|n final, cu câteva luni \nainte de «explo -zia» din pres`, prin decembrie 1990, amcerut [efului Corpului de Control al SRI, ni-
meni altul decât neuitatul general NeaguCosma, [eful de alt` dat` al contraspiona-jului românesc, s` rezolve definitiv prob-lema de la Berevoie[ti, despre care apoi mis-a raportat c` nu mai este nicio problem`.
|n ce fel s-a «rezolvat» [tim ast`zi cu to]ii.Nu-mi trece prin cap c` un om de valoareaprofesional` a lui Neagu Cosma mi-ar fi ig-norant pur [i simplu ordinul, dar ce pot azipresupune este c` a \ncredin]at tema(subestimându-i importan]a) unor oamenide aceea[i seriozitate [i sim] de r`spun-dere ca [i Bordeianu. |mi exprim regretulcu acest prilej [i pentru desp`r]irea \n dra-maticul iunie 1991 de generalul Mihai Stan(prim-adjunct pe atunci [i purtând toat`r`spunderea acestui caz bizar), el a fostini]iatorul, al`turi de Neagu Cosma, al co -lectivului care a documentat \n arhivelefostului SSI toate problemele legate de\nfiin]area actualului Serviciu Român de In-forma]ii. Aceast` denumire, sigla [i toatecelelalte \nsemne le apar]in [i acest lucrunu trebuie uitat.”
A[adar, „cazul Berevoie[ti” poate fi \n -]eles [i ca un pretext ideal n`scocit de [efiiinstitu]iei pentru lustrarea vechilor ofi]eri [isubofi]eri, incapabili s` se reformeze [i s`se adapteze dezideratelor postdecem-
briste. Mai degrab` astfel des lu [esc \n -treaga tevatur`, am \nv`]at s` citesc printrerânduri.
|ntâmplarea seam`n` izbitor cu una re-cent`, când un cet`]ean la fel de vigilent adescoperit un geamantan uitat pe plaiulmorome]ian.
Ca [i atunci, [i acum norocosul a \nh`]athârtiile [i le-a d`ruit celor care le-ar fi vrutcu orice pre]. Adic` agen]iei de [tiri ”RiseProject”, interesat` de via]a [i aventurilepolitico-picare[ti ale liderului pesedist dinTeleorman.
Vas`zic`, scenariul se repet` cu fideli-tate, ce dac` s-au scurs aproape 30 de ani,semn c` pu]ine lucruri s-au schimbat \nRomânia.
P`i \n 1990, corpul delict n-a poposit \nfi[etele organelor statului \ndrept`]ite s`-lprimeasc`, nu, documentele stric`toare deimagine fiind dirijate, ca [i \n 2018, petrasee prestabilite anume.
Da, fiindc` profesorul arge[ean n-a datbuzna nici la Adev`rul, nici la Dreptatea, cila România liber`.
De ce? Simplu, ziarul condus de distin-sul Petre Mihai B`canu se pozi]ionase \nopozi]ie fa]` de molohul fesenist [i de-venise „principalul vârf de lance \n decon-spirarea vechilor [i noilor securi[ti.”
Prin urmare, numai pe acest canal im-pactul mediatic ar fi atins efectul scontat.
|n ambele cazuri este evident` impli-carea serviciilor secrete, ope ra]iuni tipice,ce mai tura-vura! Doar pro[tii [i orbii, orileh`ii cump`ra]i cu doi ]echini m-ar puteacontrazice.
A[a c` Berevoie[tiul a reprezentat, \nopi nia mea, o reveren]` f`cut` opozi]ieidemocratice [i for]elor de dreapta de c`tresuccesoarea Securit`]ii.
Lumea liber` de afar` primea astfel me -sajul clar c` prefacerile sociale [i politice dela Bucure[ti sunt ireversibile, iar serviciulpatronat de Virgil M`gureanu se puneabine cu presa neao[`, un troc convenabilamândurora. Ba[ca eliminarea din sistema elementelor ostile, du[m`noase revo -lu]iei de bulevard.
Altminteri, m` \ndoiesc c` protagoni[tiiciudatei coinciden]e se gândeau deja la\nlocuirea comunistului Ion lliescu cu de-mocratul Emil Constantinescu…
Cam devreme totu[i pentru un aseme-nea plan, cu toate c` Virgil M`gureanu n-anegat niciodat` o asemenea urzeal`…
Concluzia pove[tii? Deloc complicat` – serviciile secrete au
r`mas de-a pururi marele p`pu[ar la noi [iaiurea, iar presa a fost folosit` ca ventilatorpentru ca rahatul s` fie \mpr`[tiat \n jur.
Nimic nou sub soare, toate-s vechi [i noi\s toate! Doar gloata de gur`-casc` estemereu alta…
M a r i a n NM a r i a n N A Z A TA Z A T
A.M.Press 18 Februarie 2019
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5
Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?Studiu de cazStudiu de caz
Cam toat` lumea politic` [i nu doars-a aruncat \n disperare de cauza [i cuun entuziasm demn de o cauz` maibun` pe fenta ”câmpurilor tactice” alelui Dumitru Dumbrav` [i pe cea a ”cu-loarelor” lui Gabriel Oprea din Justi]ie.
Uitând prea lesne, mai ales ini]ia]iisistemului, c` ”butonul nuclear” \n ceeace prive[te Justi]ia este cu totul \n alt`parte. Pentru c`, ei bine, cea mai mareparte, dar deopotriv` [i cea mai ”sensi-bil`” a arhivei SIPA continu` s` se afle\n custodia Armatei!
{i, dac` arhiv` SIPA nu ar fi existat,atunci nici judec`torii [i procurorii ro -mâni nu ar mai fi fost la fel de lesne”dresa]i” de c`tre sfor`rii statului para-lel.
{i parc` pentru a legend` [i mai tareputerea absolut` a ”p`str`torilor secre -telor” din arhiva respectiv`, iat` c`, de[i\nc` din vara trecut` comisia parlamen-tar` special` de anchet` a finalizat [iprezentat raportul privind acest su biect,cerând verific`ri de amploare din parteastructurilor [i institu]iilor competen]e, nus-a mi[cat nici m`car un deget!
|]i [i vine s` te \ntrebi ce fac ”st` pâniiarhivei” cu secretele murdare ale ma -gistra]ilor cuprinse acolo? Mai ales c`generalii no[tri pot fi acuza]i de oricealtceva, dar nu [i de ne[tiin]a folosirii”a[ilor” ascun[i \n tunicile de militari…
Astfel c` marea \ntrebare carer`mâne este dac` va ap`sa Armata ”bu-tonul nuclear” care s` dinamiteze Jus -ti]ia [i când? Sau dac` va prefera doar s`a[tepte s` vad` \n ce parte se \nclin`balan]a \n r`zboiul Justi]iei [i, de-abiaatunci, s`-l pun` la dispozi]ia taberei pecare o va sim]i c\[tig`toare. Asta dac` nucumva ”st`pânii arhivei”, se [tiu ei binecare, au trecut deja la ”next level”, cel alunui mult mai pragmatic joc dublu princare s` livreze ”buc`]i” din aceasta [ic`tre o parte [i c`tre alta.
Cam la fel cum fac marii juc`tori depe pia]a de armament atunci când vors` \ntre]in` un conflict profitabil pe ter-men lung. La care se adaug`, bi ne -\n]eles [i ”extragerile” chirurgicale dedosare din ”ghearele” instan]elor dejudecat`. Mai ales c` pe acest segmentau cam r`mas singurii de pe ”pia]aJusti]iei”, dup` ce au fost ”m\nate” [i”câmpurile” lui Dumbrav`, dar obturate[i ”canalele” lui Oprea…
Au arhiva SIPA!Au arhiva SIPA!Nu a fost serviciu secret mai pervers
\n România postdecembrist` decât fostaDirec]ie General` de Protec]ie [i Anti-
corup]ie din cadrul Ministerului Justi]iei,care de la bun \nceput s-a ocupat maimult de spionarea magistra]ilor, decâtde gestionarea ”stropelilor” din peniten-ciare, a[a cum era pretextul oficial pen-tru apari]ia SIPA. Mai ales c` vorbim deo perioada \n care ministrul Justi]iei ges-tiona direct carierele magistra]ilor, f`r`”nazurile” de azi al CSM-ului.
Numai c` SIPA a disp`rut a[a cum a[i ap`rut, adic` intempestiv, dup` ce re -u[ise s` strâng` [i s` gestioneze nu maipu]in de 3.000 dedosare strict secreteprivind tot atâ]ia magis-tra]i din România! Iarplanul de destructurarea SIPA a prev`zut, pelâng` desfiin]area ofi-cial` a serviciului [i oopera]iune de tip”blitzkrieg” de preluarea arhivei serviciului. Drept urmare, \n acel”haos” generalizat audis p`rut de-a valma atâtdosarele cu cele maimur dare secrete alepro curorilor [i judec`to-rilor, cât [i situa]ia la zia ”surselor autorizateinformative”. Adic` a”si foa nelor” din Minis-terul Justi]iei care \nc`de atunci \[i turnaucolegii, cei mai mul]ipentru a fi sprijini]i \n”arderea eta pelor” \npromovarea ca rierelormilitare.
{i, odat` cu trecereavremii, mul]i dintre ”tur -n`torii” care atunci erau la \nceputulcarierei, acum au ajuns pe pozi]ii de-adreptul halucinant de \nalte [i chiar laconducerea unor institu]ii cheie.
Astfel c` partea cea mai interesant`din arhiva SIPA nu se refer` musai laviciile altfel omene[ti ale unor impor-tan]i procurori [i judec`tori, cât mai alesla angajamentele magistra]ilor delatori!Iar cu toate c` mai multe structuri aureu[it s` rup` [i ele ceva ”felii” din ar -hiv`, unii chiar pe persoan` fizic`, totu[icea mai mare ”halc`” din ea a intrat [i ar`mas pân` acum \n posesia Armatei!
Desigur, doar a unei anume p`r]i aArmatei… Astfel c`, atunci când MonicaMacovei [i-a trimis pupilul Tapalag` s`schimbe becul \n arhiva SIPA, la propriu,nu s-au mai putut recupera decât ni[te”ciurucuri” l`sate parc` \nadins acolo, s`
nu bat` prea mult la ochi c` au disp`rutde sub sigiliu chiar toate dosarele cuadev`rat interesante…
Opera]iune de fidelizareOpera]iune de fidelizareG`l`gia mediatic` din jurul anchetei
par lamentare speciale de control a ar -hivei SIPA a fost una atât de mare [i atâtde bine \ntre]inut`, \ncât ai fi zis c` ladefinitivarea raportului va s`ri \n aertoat` Justi]ia din România, cu tot cu omare parte din clasa politic`.
Numai c` totul nu s-a dovedit a fidecât o ”fumigen`”, raportul finalsoldân du-se cu un mare ”fâs”, prin cares-a trimis CSAT recomandarea efectu`riiunor verific`ri suplimentare de c`treParchetul General. Verific`ri care, bi ne -\n]eles, nu au fost declan[ate nici m`car\n ziua de azi. Totu[i, isteria provocat`de func]ionarea comisiei [i-a atins pe
deplin scopul pentru care a fost creat`de c`tre adev`ra]ii strategi din umbr`.
Pentru c` to]i magistra]ii care [tiu c`dosarele lor nu doar c` nu au fost pier-dute, dar chiar se afl` sub o strict` paz`militar` au fost cuprin[i automat depanic`, pricepand astfel imediat mesajulsubliminal. Astfel c` toat` tevatura cucomisia parlamentar` nu a fost decât oopera]iune de tip ”troll” specific` struc-turilor informative care se respect`, unade con[tientizare a ”]intelor” documen-tate c`, dac` nu vor mai fi protejate in-formativ [i l`sate din bra]e, atunci vor fipur [i simplu ”devorate” de opinia pu -blic`.
O lec]ie de ”fidelizare” a magistra]ilorcu dosare \n arhiva SIPA extrem de dura,dar pe care generalii au predat-o ca lacarte, ce-i drept… Astfel c` mul]i pro cu -
rori [i mai ales judec`tori r`mân \n con-tinuare ”prizonierii” celor care le cunosccel mai bine ”p`catele tinere]ii”…
Amenin]area cu ”butonul nuclearAmenin]area cu ”butonul nuclear””Conflictul pentru preluarea controlu-
lui Justi]iei este deja unul generalizat,numai c` a luat aspectele unui r`zboi degheril`, \n care niciuna dintre tabereleimplicate nu are for]a s` dea lovitur` de-cisiv`. Astfel c` \n unele laboratoare s-aajuns inclusiv la discu]ii despre ”solu]iafinal`” a ap`s`rii ”butonului nuclear” dec`tre actualul posesor al acestuia.
Pentru c`, dac` arhiv` SIPA ar fi dese -cre tizat` pe deplin [i f`cut` public`,atunci ”pârjolul” ar cuprinde de-a valmastructuri de Parchet teritoriale, tribunale,structuri de elit`, Cur]i de Apel sau chiar”Sublima Poart`” a Cur]ii Supreme! Re -prezentând astfel un moment zero de lacare, ce-i drept, s-ar putea reconstituitotul, chiar dac` lansarea ”nuclearei” aravea efecte dureroase pentru \ntreg sis-temul judiciar pe termen scurt.
Este greu de crezut c` de]in`toriiacestei teribile arme de ”distrugere \nmas`” a carierelor multor magistra]i aude gând [i s` o foloseasc`. Mai ales c`”amenin]area” cu butonul nuclear paresuficient` deocamdat` pentru a-[i ]ine”pepiniera” de magistra]i \n frâu. Astfelc` generalii depozitari ai arhivei mizeaz`probabil ”securizarea” deplin` a ac-tualelor lor pozi]ii pe influen]a dat` deaceste ”leg`turi primejdioase” cu pro -curorii [i judec`torii militari [i nu doar.Uitând \ns` c` sunt [i al]i lideri care s-aucam s`turat de ”camuflajul” sub careac]ioneaz` ”pe burt`” ace[tia, \n timp ceei sunt supu[i parc` de prea mult`vreme unui ”foc de voie” \ncruci[at dinpartea opiniei publice [i a clasei politice.Astfel c` un ”puci” informativ poate iz -bucni oricând, oriunde…
C`t`lin TC`t`lin TACHEACHEenational.ro 7 Martie 2019
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6
România, condamnat` România, condamnat` la CEDO s` pl`teasc`la CEDO s` pl`teasc`2,7 milioane de euro2,7 milioane de europentru nerespectareapentru nerespectareadreptului de proprietatedreptului de proprietate
Asocia]ia pentru Proprietate Privat` anun]` c` Ro-mânia a fost condamnat`, mar]i, la Curtea European`a Drepturilor Omului (CEDO), s` pl`teasc` 2,7 mi-lioane de euro pentru nerespectarea dreptului de pro-prietate.
Este vorba despre mai multe imobile na]ionalizatepreluate \n perioada comunist`, vândute chiria[ilordup` 1990 [i pentru care nu s-au acordat desp`gubiri.CEDO constat` c` legisla]ia \n acest domeniu este ine-ficient`.
Potrivit unui comunicat de pres` Ziare.comZiare.com, ”\n
hot`rârea pronun]at` ast`zi, maimulte dosare aflate pe rolul instan -]ei europene din perioada 2003-2008 au fost solu]ionate favorabil,fiind admise cererile reclaman]ilor,conexate \n Cauza Ana Ionescu [ial]ii contra României. Suma total`pe care trebuie s` o pl`teasc` sta-tul român este de 2.731.632 euro”,se arat` \n document.
Curtea European` a Drepturilor Omului constat`faptul c` Legea nr. 165 din 2013 nu asigur` un reme-diu eficient pentru acordarea m`surilor reparatoriipentru imobilele preluate abuziv de statul comunist. Aceast` lege a fost adoptat` de Parlamentul României\n urma unor condamn`ri repetate la CEDO, care auculminat cu hot`rârea pilot \n Cauza Atanasiu [i al]iicontra României din anul 2010.
Instan]a european` confirm` ast`zi sus]inerile Aso-cia]iei pentru Proprietate Privat` (APP România) carea atras aten]ia \n nenum`rate rânduri asupra faptuluic` legisla]ia \n materia imobilelor preluate abuziv esteineficient`, are un caracter discriminatoriu [i nu res-
pect` prevederile Conven]iei Euro-pene a Drepturilor Omului", potri-vit sursei citate.
Asocia]ia mai noteaz` c`aceast` hot`râre reprezint` "\nc` odovad` c` statul român nu \n ]e -lege s` \[i respecte obliga]iile re -zultate din tratatele inter na ]io nalela care este parte (inclusiv Con-ven]ia European` a Drepturilor
Omului ratificat` de România \n 1994) "."Institu]iile care reprezint` statul \n materia restituirii
propriet`]ilor sau acord`rii de desp`gubiri fac oriceeste posibil pentru a \ntârzia momentul pl`]ii desp`gu-birilor sau a diminua cât mai mult cuantumul acestora.De[i autorit`]ile române afirmau c` Legea nr.165 din2013 introduce termene stricte [i realiste pentru toateetapele administrative, acestea au l`sat s` treac` toatetermenele reglementate f`r` s`-[i \ndeplineasc` obli -ga]iile", conchide comunicatul.
Z iare.comZiare.com26 Februarie 2019
I p o t e z e d e l u c r uI p o t e z e d e l u c r u
{OC! ARMATA PREIA JUSTI}IA!
Foto: PixabayFoto: Pixabay
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7
Adev`ratulAdev`ratulnume al Laureinume al LaureiCodru]a KövesiCodru]a Kövesi
Pentru o ]ar` de m`rime medie, \ndep`rtat` [i \na-poiat`, binecuv\ntat` de un dumnezeu amnezic, iri-gat` de r\uri f`r` pe[ti, locuit` de oameni f`r` obraz,poluat` de vorbe, ocolit` de autostr`zi, \nvecinat` cur`m`[i]ele Armatei a 14-a din Transnistria [i cu FlotaRus` a M`rii Negre, e o onoare s`-[i vad` unul dintrecet`]eni instalat \n func]ia de procuror-[ef european.
Chiar [i pentru o ]ar` mai central`, mai bogat`, maicivilizat` [i mai sigur` ar fi o onoare.
|n logica german`, francez`, danez`, olandez`, nu-mele persoanei n-ar conta, fiindc` n-ar exista \n spa-tele acestei selec]ii, a[a cum exist` la noi, o istoriepolitic` ireductibil`, o secven]` medieval` cu omor ju-diciar [i r`zbunare mediatic`, gata s` r`zbat` \n Grand-Place ca un ghem de be]ivi \nc`iera]i, arunca]i pringeamul c\rciumii.
Laura Codru]a Kövesi e, \n percep]ia suporterilor eieuropeni, un fel de nibelung` de pe curbura Car pa -]ilor, o]elit` \n ce]urile penitenciare de la Bucure[ti,gata s`-[i continue eroica secerare a corup]ilor.
|n piept \i at\rn` Legiunea de Onoare, pe um`r \istr`luce[te Steaua Polar`, iar la sub]iori i se v`d fl` -c`rile propulsoare de la ambasadele Marilor Puteri.
Energia [i cruzimea ei, ar`tate la cap`tul lumii, tre-buie acum recompensate, la centru, cu o coroan` maimare, \ncrustat` cu din]ii de aur ai ho]ilor de fondurieuropene.
Ar fi fost bine s` putem [i noi tr`i din aceast` le-gend` occidental`, fabricat`, cu ani \n urm`, \n atelie-rele Macovei. Numai c` lucrurile stau pe dos.
Laura Codru]a Kövesi nu e ceea ce spune GuntherKrichbaum c` e, nici ceea ce spun Frans Timmermanssau Siegfried Vasile Mure[an. Kövesi e un nume ivitdin calculele tulburi ale unor be]ivi ai puterii, un pro-
curor chitit pe ascensiune politic` [i nu pe buna prac-tic` a meseriei.
E o femeie magistrat care a furat (dac` e s` recu-noa[tem \n plagiat un furt), a min]it (neg\nd, de zecide ori, eviden]a prieteniei cu inculpatul Ghi]`), a primitfoloase necuvenite, patrimoniale [i nepatrimoniale(dac` punem la socoteal` banii ceru]i [i primi]i pentruaducerea \n ]ar` a lui Nicolae Popa sau ma[ina per-sonal` pl`tit` de inculpatul Ghi]`).
S\nt multe fapte care, deocamdat`, \i b\ntuie doarconturul [i visele, dar care, cu suportul unor pl\ngeripenale, pot fi traduse \n realitatea criminal`.
Laura Codru]a Kövesi a \nc`lcat nu numai Con sti -tu]ia (pun\nd sub acuza]ie Guvernul pentru actul deguvernare) [i libert`]ile cet`]ene[ti (instrument\ndprobe ob]inute din intercept`ri ilegale). A \nc`lcat [itoate normele meseriei ordon\nd deschiderea selec-tiv` a dosarelor, “decap\nd” premieri, cer\nd “capetegrele”, \ntr-o absen]` cov\r[itoare de probe, constatat`de instan]e ulterior.
De altfel, Curtea Constitu]ional` a României, prinputerea legii, cu m\na ministrului Justi]iei [i cusemn`tura pre[edintelui ]`rii, a dat-o jos din func]iadin care [i-a tras faima. Iar comitetul de selec]ie a pro-
curorului-[ef european e gata s` aleag`acum un om sanc]ionat pentru faptelesale de trei instan]e române[ti recunos-cute, puteri juridice [i executive, demo-cratice, legale, constitu]ionale, suverane[i c\t de c\t independente.
Acesta e, desigur, discursul urii dincare nu putem ie[i fiindc` n-au fost\nl`turate definitiv cauzele lui. E bazatpe fapte violente, pe r`ni din trecut [ipe dorin]a de revan[`. E singurul dis-curs, cel mai p`gubos dintre toate, ediscursul la care s\ntem condamna]i petermen lung. R`zboaiele se pornesc re-pede [i nu se sting niciodat` cuadev`rat.
|ntre situa]ia normal`, \n care to]i ne-am bucura de numirea unui procurorromân la UE, [i felul chior\[ \n care pri-vim aceast` ipotez` stau cadavreler`mase din lupta f`r` rost \nceput` cu
ani \n urm`. |n cazul nostru, lipsa de inteligen]` politic` e o
boal` la fel de grav` ca cet`]enia. Ne scufund`m, cuvoio[ie, \n abisul propriilor zoaie.
Dac` va fi numit` procuror-[ef european, Kövesi vafi torpilat` din ]ar`.
Procesele care o vor ajunge din urm` vor fi, \n egal`m`sur`, ru[inea noastr`.
Dac` nu va fi numit`, cancelariile europene \[i voraminti doar proverbul \n care românii se m`n\nc` \ntreei.
C\nd vom avea inspira]ia s` uit`m ce a f`cut [i cumo cheam`, [i s-o sus]inem pe Kövesi la UE doar pentruc` e din România, \nseamn` c` ni s-a dat, vorba pro-verbului, mintea cea de pe urm`. Am \ncepe s` fimun pic suedezi sau chiar bulgari, \n caz c` uit`m pecine vrem s` ajungem din urm`.
Doru BU{CUDoru BU{CU
catavencii.ro 12 Februarie 2019
In MemoriamI O N M A R I NI O N M A R I N
An de an, p`strez un moment de reculegere, \n taina mea,pentru cel ce-a fost [i va r`mâne unul dintre cei mai buni prie-teni ai mei.
Acest om deosebit cu suflet mare [i bun, prin plecarea \nlumea drep]ilor, mult prea devreme, ca urmare a unei maladiidistrug`toare, a l`sat \n sufletul meu un gol de ne\nlocuit.
Fiind de acela[i leat, am tr`it [i am gândit, am protestat [iam luptat pentru o societate modern` [i \n slujba cet`]eanu-lui, fiind permanent interesat de ce lume l`s`m copiilor no[tri,chiar dac` nu toate ac]iunile noastre, de multe ori, au deranjatputerea momentului, \n România.
Un profesor iubit de studen]i, un scriitor citit, un jurnalistacid dar corect, un familist [i un tat` des`vâr[it, au fost repe-rele \n care [i-a desf`[urat \ntreaga via]` .
Mai to]i cei care, \nc`, mai exist`m \n aceast` lume amr`mas cu regrete eterne fa]` de un simbol al fiec`ruia dintrenoi.
Nu te voi uita niciodat`, Ioane, cum nu o s`-mi pot uita pro-prii p`rin]i, pentru tot ceea ce ai fost [i ai reprezentat pentrumine.
Dumnezeu s` te ]in` \n gr`dina fericirii lui!
F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI
MM oo nn ii tt oo rr uu ll DD rr ee pp tt uu rr ii ll oo rr OO mm uu ll uu ii
P u n c t e d e v e d e r eP u n c t e d e v e d e r e
|NC~ UN MORT |NC~ UN MORT |N DOSARELE DNA |N DOSARELE DNA
Omul de afaceri Lucian Col]ea nuOmul de afaceri Lucian Col]ea nua mai apucat verdictul. Col]ea a dea mai apucat verdictul. Col]ea a de--cedat \n timpul judec`rii apeluluicedat \n timpul judec`rii apelului\mpotriva sentin]ei ICCJ de con\mpotriva sentin]ei ICCJ de con--damnare la 2 ani \nchisoare cu susdamnare la 2 ani \nchisoare cu sus--pendare pentru cump`rare dependare pentru cump`rare dein fluen]` [i sp`lare de bani. in fluen]` [i sp`lare de bani.
Prietenul gener`lesei SRI “AnaPrietenul gener`lesei SRI “Ana--conda”, fostul deputat Cristian Ri conda”, fostul deputat Cristian Ri --zea, a r` mas cu 4 ani [i 8 lunizea, a r` mas cu 4 ani [i 8 luni\n chisoare cu executare\n chisoare cu executare
S-a \nregistrat un nou deces \n rândul in-culpa]ilor DNA. Omul de afaceri Lucian Col]eanu a mai apucat s` afle verdictul \n dosarul \ncare DNA l-a trimis \n judecat` pentru trafic deinfluen]` [i sp`lare de bani, al`turi de prietenulgenel`resei SRI Elena Iftode, zis` “Anaconda”,fostul deputat Cristian Rizea (foto).
Lucian Col]ea a decedat \n timpul solu ]ion`riide c`tre un Complet de 5 judec`tori al |nalteiCur]i a apelului pe care \l formulase \mpotrivasen tin]ei de la fond din 7 decembrie 2017, princare Completul de 3 ICCJ format din judec`toriiDaniel Gr`dinaru, Simona Neni]` [i AncaAlexan drescu \l condamnase la 2 ani \nchisoarecu suspendare.
Astfel, prin decizia definitiv` pronun]at` luni,18 martie 2019, Completul de 5 judec`tori al|naltei Cur]i a hot`rât \ncetarea procesului fa]`de Lucian Col]ea ca urmare a decesului.
|n ceea ce-l prive[te pe prietenul “Anacon-dei”, fostul deputat Cristian Rizea, decizia ICCJnu este deloc una bun`. Asta \ntrucât Comple-tul de 5 judec`tori a men]inut condamnareaacestuia la 4 ani [i 8 luni \nchisoare cu exe-cutare pentru trafic de influen]`, sp`lare de bani[i influen]area declara]iilor.
George T~RÂ}~ George T~RÂ}~ luju.ro 18 martie 2019
U P D A T EU P D A T E
Fostul deputat Cristian Rizea nuFostul deputat Cristian Rizea nus-a prezentat la ultimul termen pentrus-a prezentat la ultimul termen pentruulti mul cuvânt în fa]a instan]ei ÎCCJ. ulti mul cuvânt în fa]a instan]ei ÎCCJ.
De altfel, nici la termenul anteriorDe altfel, nici la termenul anteriornu s-a prezentat acesta, ap`r`torul s`unu s-a prezentat acesta, ap`r`torul s`uexplicând c`� se afl`� în Statele Uniteexplicând c`� se afl`� în Statele Uniteale Americii la rude, deoarece are pro ale Americii la rude, deoarece are pro --bleme cu banii. (...)bleme cu banii. (...)
H O T N E W S . R OH O T N E W S . R O
Atacuri armate Atacuri armate la dou` moschei la dou` moschei din Noua Zeeland`din Noua Zeeland`
50 de persoane au fost ucise. Totul a fost50 de persoane au fost ucise. Totul a fosttransmis pe internet. Atacatorul s-a inspirat dintransmis pe internet. Atacatorul s-a inspirat dinmanifestul norvegianului Breivik, autorul masamanifestul norvegianului Breivik, autorul masa--crului de la Oslo crului de la Oslo
Cel pu]in 49 de oameni au fost uci[i \n timpul unorincidente armate asupra a dou` moschei din ora[ulneozeelandez Christchurch, \n timpul rug`ciunii de vi-neri, a declarat poli]ia, care a anun]at c` patru per-soane au fost re]inute, informeaz` AFPAFP.
Atacatorul a publicat un „manifest” numit „Marea|nlocuire” \n care incit` la violen]` \mpotriva musul-manilor. Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, acatalogat incidentul armat drept un „atac terorist bineplanificat”.
„Decesele, din câte [tim, s-au produs \n dou` locuri,o moschee pe Deans Avenue [i o alt` moschee peLinwood Avenue”, a declarat comisarul Mike Bush,care a ad`ugat c` patru persoane au fost re]inute. |naceast` zi de rug`ciune pentru musulmani, poli]ia le-a cerut credincio[ilor s` evite moscheile „peste tot \nNoua Zeeland`”, a insistat Bush.
|n momentul incidentului armat, moscheea Masjidal Noor, de pe Deans Avenue, era plin` de credincio[i,printre care [i membrii echipei na]ionale de cricket aBan gladeshului, care au sc`pat nev`t`ma]i.
Un martor a povestit pe site-ul de [tiri Stuff.co.nzStuff.co.nzc` se preg`tea s` se roage când a auzit focuri de arm`.|n timp ce fugea, [i-a v`zut so]ia, care murise \n fa]amoscheii. Un alt b`rbat a declarat c` a v`zut trupuripeste tot, iar un al treilea martor a explicat pentruRadio New Zealand c` a auzit focuri de arm` [i a v`zutpatru persoane c`zute la p`mânt, „cu sânge peste tot”.
Autorul atacului s-a identificat online \nainte de ma-sacru ca fiind cet`]eanul australian Brenton Tarrant.
Pe un cont de Twitter care a fost [ters, el a postatmai multe fotografii cu ceea ce par a fi \nc`rc`toarede pu[ti [i un link c`tre un manifest.
Documentul de 74 de pagini \ncepe printr-un citatdintr-o poezie de Dylan Thomas: „Nu fi blând \n aceanoapte bun`” [i apoi continu` printr-un discurs despregenocid.
Tarrant vorbe[te despre motiva]iile sale, el dorinds` creeze „o atmosfer` a fricii” [i s` „incite la violen]`”\mpotriva musulmanilor. Manifestul este numit „Ma -rea |nlocuire”, dup` teoria conform c`reia popula]iacre[tin` european` este \nlocuit`, ca urmare a mi -gra]iei \n mas` [i a cre[terii demografice, de popula]iiprovenind din Orientul Mijlociu [i din Africa Subsaha-rian`.
|n manifest, Tarrant face referire [i la Darren Os-bourne, cel care a fost \nchis pe via]` dup` atacul s`ucriminal asupra musulmanilor de la moscheea din Fin-sbury Park, \n Londra, \n 2017.
„|i sus]in pe cei care iau atitudine \mpotriva geno-cidului etnic [i cultural. Luca Traini, Anders Breivik,Dylan Roof, Anton Lundin Pettersson, Darren Os-bourne, etc”, se arat` \n document. B`rbatul a notat,de asemenea, c` a fost n`scut „\ntr-o familie din clasamuncitoare, cu venituri mici” [i c` a decis s` ia atitu-dine pentru a asigura un viitor oamenilor s`i.
Noua Zeeland` este considerat` a doua cea maisigur` ]ar` din lume, dup` Islanda, potrivit raportuluiGlobal Peace IndexGlobal Peace Index din 2018.
15 Martie 2019
Zece ani de \nchisoarepentru o postare pe Facebook despre Islam [i profetul Mahomed
Un b`rbat din Malaezia a fost condamnat la 10ani de \nchisoare, iar al]i trei au fost inculpa]i pen-tru insulte aduse Islamului [i profetului Mahomedpe re]elele sociale, informeaz` ReutersReuters.
Sursa citat` scrie c` este vorba despre cea maiaspr` pedeaps` dictat` pentru o astfel de fapt` \naceast` ]ar` majoritar musulman`, unde tensiunilede natur` religioas` [i rasial` au crescut \n ultimeleluni.
Inspectorul general de poli]ie Mohamad FuziHarun a precizat, \ntr-o declara]ie de pres`, c` per-soana condamnat` a pledat vinovat pentru 10 ca-pete de acuzare de abuz pe re]elele sociale. Fiecareinfrac]iune se pedepse[te, potrivit legii din Malezia,
cu un an de \nchisoare sau amend` de pân` la50.000 ringgit (12.228 de dolari) sau amândou`.„Poli]ia sf`tuie[te publicul s` nu comit` abuzuri pere]elele de socializare prin \nc`rcarea sau distribui-rea de mesaje care pot provoca tensiuni de natur`religioas` sau rasial` \n diferitele comunit`]i dinaceast` ]ar`”, a mai spus inspectorul de poli]ie Mo-hamad Fuzi.
12 Martie 2019
Mark Twain International Mark Twain International School BucharestSchool Bucharest
www.marktwainschool.rowww.marktwainschool.ro
Mondo CaneMondo Cane
Un document publicat recent \n Germania acuz`Guvernul Merkel „c` a permis intrarea \n ]ar`, \nce-pând cu 2015, a mii de responsabili de crime der`zboi”. Conform documentului, contestat de mi-nistrul german de Interne, peste 7.000 de criminalide r`zboi ar fi intrat pe teritoriul german dându-sedrept „refugia]i”.
Mii de piste privind existen]a unor posibili crimi-nali de r`zboi printre solicitan]ii de azil care au in-trat \n Germania \n timpului afluxului \n mas` din2015-2016 au r`mas, se pare, necercetate, infor-meaz` joi DPA, potrivit AgerpresAgerpres.
Afirma]ia a fost f`cut` \n edi]ia de joi a cotidia-nului de mare circula]ie BildBild, care citeaz` unr`spuns al Ministerului de Interne al Germaniei lao anchet` parlamentar`.
Potrivit informa]iei, Biroul Federal pentru Mi -gra]ie [i Refugia]i (BAMF) a predat \n jur de 5.000de dosare privind „infrac]iuni de drept inter -na]ional” c`tre Biroul Federal de Investiga]ii Crimi-nale [i c`tre procurorul general, din 2014 pân` la\nceputul lui 2019.
Au mai existat alte 200 de dosare de la altesurse. Cu toate acestea, doar \n 129 de cazuri aufost declan[ate anchete.
|n 2015-2016, \n perioada de vârf a afluxului de
refugia]i, au existat 3.800 de piste [i doar 28 de in-vestiga]ii.
„Num`rul mare de piste nu a permis ca acesteas` fie anchetate imediat de poli]ie”, a declarat unpurt`tor de cuvânt al Ministerului de Interne al Ger-maniei.
Parlamentara Linda Teuteberg de la partidul deopozi]ie - Liber Democra]ii (FDP), care a \naintat in-terpelarea, a aten]ionat: „Criminalii de r`zboi nu artrebui s` primeasc` protec]ie \n Germania. M`\ndoiesc c` guvernul federal a anchetat asupraacestor piste \n ultimii ani cu toat` seriozitatea ne-cesar`”, a spus ea.
9 Martie 2019
Genderism la pastile!Genderism la pastile!
Agen]ia Italian` pentru Medicamen Agen]ia Italian` pentru Medicamen --te a dat und` verde vânz`rii medicate a dat und` verde vânz`rii medica--mentului care blocheaz` puber tateamentului care blocheaz` puber tateaadolescen]ilor care nu se simt bine cuadolescen]ilor care nu se simt bine cusexul lorsexul lor
TriptorelinaTriptorelina, un puternic medicament antitu-moral care are printre efectele secundare blocareaprocesului pubertat`]ii, poate fi prescris de c`treServiciul Na]ional de S`n`tate. Decizia Agen]iei Ita-liene pentru Medicamente a fost publicat` deja \nMonitorul Oficial din 25 februarie.
Apelurile exper]ilor \n privin]a riscurilor \nc` ne-cunoscute ale a[a numitului „medicament gender”au fost \n zadar.
Agen]ia Italian` pentru Medicamente este con-vins` c` medicamentul poate fi utilizat f`r` pro-bleme ”având \n vedere eficacitatea triptorelinei(un analog de sintez` al hormonului natural elibe-rator de gonadotrofine. Dup` o stimulare ini]ial`,administrarea prelungita de triptorelin` inhib` se -cre]ia de gonadotropine, determinând supresiafunc]iilor testiculare [i ovariene), precum [i «bene-ficiile eviden]iate \n diferitele aspecte ale st`rii cli-nice [i absen]a de alternative terapeutice maieficiente [i / sau mai sigure»”.
Exper]ii contrazic \ns` aceast` teorie, spunândc` exist` \ndoieli cu privire la utilizarea triptorelinei.\ncepând cu motivele care ar sugera suspendareadezvolt`rii pubert`]ii la un adolescent cu diagnos-ticul de disforie de gen.
Avvenire.itAvvenire.it scrie c` blocarea dezvolt`rii pu-bert`]ii ar fi necesar` \n timp ce se a[teapt` a[a-numita „realocare sexual`”, adic` interven]iachirurgical` util` pentru a „schimba” sexul biologic\n prezen]a unor simptome psihologice grave, altfelnetratabile.
Printre reac]iile adverse posibile ale triptorelineise num`r`: accidente vasculare cerebrale, boli car-diace, cre[terea zah`rului din sânge, constipa]ie,probleme sexuale, diaree, ame]eli, dureri de cap,grea]`, insomnie, disconfort gastric, oboseal` sausl`biciune, v`rs`turi. {i vorbim de efecte nociveasupra adul]ilor.
Un lider al forma]iunii „Fra]ii Italiei” a f`cut apelc`tre Ministrul S`n`t`]ii, Giulia Grillo, cerându-i s`blocheze imediat „aceast` nebunie” care este fo-losirea gratuit` a medicamentului triptorelinatriptorelina,asupra c`ruia comunitatea [tiin]ific` este divizat`.
12 martie 2019
Documentul care o acuz` pe MerkelDocumentul care o acuz` pe Merkel ::Autorit`]ile germane au permis intrarea \n ]ar` a mii Autorit`]ile germane au permis intrarea \n ]ar` a mii de criminali de r`zboi sub acoperirea „refugia]ilor”de criminali de r`zboi sub acoperirea „refugia]ilor”
Pagin` realizat` Pagin` realizat` pe baza pe baza materialelor materialelor selectate de laselectate de la
![Page 1: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: Anul XX MARTIE 2019 ”CAMPIONI” ZORII …de 691 de dosare rezolvate de Statul Român. O asemenea situa]ie a fost posibil` dup` ce fostul Pre[edinte a schimbat per-sonalul auxiliar](https://reader033.documente.net/reader033/viewer/2022042115/5e91ec8bad9c7301a90ee263/html5/thumbnails/8.jpg)
