p a g . 3 3 p a g . " A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XX Nr. 930 31 Mai 2018 16 pagini * 1,00 leu Etapa judeþeanã a concursului „Prietenii Pompierilor” Etapa judeþeanã a concursului „Prietenii Pompierilor” PAGINA 2 Au început activitãþile dedicate Zilei Copilului Conferinþã de presã la ALDE Mehedinþi De ceva vreme, la sediul ALDE Mehedinþi se desfãºoarã conferinþe de presã susþinute de lideri locali ai partidului ºi în care se prezintã poziþia formaþiunii politice despre Primãria poate prelua Termocentrala p a g . 4 “Primãvara Poeþilor” la Drobeta Turnu Severin Intransigenþii de ocazie ºi curvele virgine, la mare preþ!... p a g . 6 „Copiii din flori” ai lu’ Bulã p a g . 8 Rãzbunarea lui Victor Ponta p a g . 9 probleme majore, atât de la nivel naþional cât ºi local. Miercuri, comunicatorii partidului au fost doi lideri marcanþi, avocaþii Renatta Antoaneta Nanciu ºi Noel Negrea. Principala temã abordatã a fost “declanºarea de cãtre Comisia Europeanã a procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea prezumþiei de nevinovãþie în dosarele penale”. S-a precizat cã aceastã decizie vine dupã ani în care lupta împotriva corupþiei a fost deturnatã prin protocolul SRI-DNA ºi transformatã într-o campanie antidemocraticã de eliminare a oamenilor incomozi pentru sistem. Un sincer “LA MULÞI ANI!” tuturor copiilor.
Etapa judeþeanã a concursului„Prietenii Pompierilor”
Etapa judeþeanã a concursului„Prietenii Pompierilor”
PAGINA2
Au început activitãþilededicate Zilei Copilului
Conferinþã de presã la ALDE Mehedinþi
De ceva vreme, la sediulALDE Mehedinþi sedesfãºoarã conferinþe depresã susþinute de liderilocali ai partidului ºi în carese prezintã poziþiaformaþiunii politice despre
Primãriapoate prelua
Termocentrala
pag. 4
“PrimãvaraPoeþilor” la
DrobetaTurnu Severin
Intransigenþii deocazie ºi
curvele virgine,la mare preþ!...
pag. 6
„Copiii din flori”ai lu’ Bulã
pag. 8
Rãzbunarea luiVictor Ponta
pag. 9
probleme majore, atât de lanivel naþional cât ºi local. Miercuri, comunicatoriipartidului au fost doi liderimarcanþi, avocaþii RenattaAntoaneta Nanciu ºi NoelNegrea.
Principala temã abordatã afost “declanºarea de cãtreComisia Europeanã aprocedurii de infringementîmpotriva României pentrunerespectarea prezumþieide nevinovãþie în dosarelepenale”.
S-a precizat cã aceastãdecizie vine dupã ani încare lupta împotrivacorupþiei a fost deturnatãprin protocolul SRI-DNAºi t ransformatã într-ocampanie antidemocraticãde eliminare a oamenilorincomozi pentru sistem.
Un sincer “LA MULÞI ANI!” tuturor copiilor.
social - politicOBIECTIV mehedinþean 31.05 - 6.06.2018pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Poate cã pentru unii temaviolenþei domestice e neinteresantã, ºitrezeºte nicio emoþie atunci când o aduciîn discuþie. Dar din pãcate violenþadomesticã face parte dintre realitãþileobscure cu care lumea noastrã seconfruntã. Câte drame ºi, uneori, câtetragedii nu se ascund dincolo de zidurilecare ne despart de ceilalþi. Uneorilucrurile devin de o maximã ºi
Violenþa domesticãîngrozitoare amploare. Chiar îmipovestea cineva zilele trecute ceexperienþã traumatizantã a avut atuncicând a ajuns în casa unei cunoºtinþedupã ce soþul acesteia fusese ucis decãtre propriul lor copil. Cine ar fi bãnuit,dincolo de pojghiþa de suprafaþã, cãlucrurile ar fi putut ajunge la asemeneadimensiuni de a atrocitate? Dincolo de aceste expresii extremeale violenþei domestice rãmân însãfoarte multe aspecte aparent mãrunte,aproape insesizabile de cãtre ceilalþi,dar pe care o victimã le resimte dinplin pe propria-i piele, ºi care-itransformã încet încet viaþa într-uninfern. Tocmai de aceea, deºi pierdutãîntr-un noian de ºtiri „bombã”, deultimã orã, mi s-a pãrut bine venitãiniþiativa unor senatori, iniþiativã princare violenþa psihologicã, dar ºi actelede gelozie, telefoanele date la ore
nepotrivite, interzicerea sau limitarearealizãrii profesionale, toate vor puteafi considerate acte de violenþãdomesticã ºi pedepsite ca atare,potrivit noii iniþiative legislative. La fundamental acestei iniþiative stãchiar aceastã realitate întunecatã,“intimã”: bãtãi, înjurãturi, scandaluri,umilinþe, terorizare psihicã - coºmarultrãit zilnic de mii ºi mii de victime aleviolenþei domestice. Iniþiativa acestuiproiect de lege pentru modificarea ºicompletarea Legii nr. 217/2003privind prevenirea ºi combatereaviolenþei în familie, îºi propune cafaptele ce þin de violenþa psihicã sã fiemai clar definite ºi pedepsite ca atare.Mai mult chiar, proiectul lãrgeºte sferaviolenþei domestice dincolo de spaþiulfamiliei, incluzând ºi acþiunile foºtilorsoþi sau parteneri de viaþã. Nu e un subiect prea comod, trebuiesã recunoaºtem, dar e o realitate. Am
un prieten care lucreazã de mulþi ani într-un centru de asistenþã pentru femeilecare au suferit abuzuri domestic. Aºa,la modul vag, cred cã am o idea desprenatura muncii sale dar efectiv nu amavut niciodatã curajul sã-l întreb ce faceefectiv acolo, cu ce se ocupã realmente.Înclin sã cred cã am preferat sã “nu ºtiu”realitatea, ºi sã o evit crezând cã ºtiu, cãlucrurile nu sunt chiar aºa… E cea maicomodã atitudine posibilã. Dar nu ºicea mai bunã, în mod clar. Nu poþi sãte faci cã nu vezi, cã nu ºtii, cã negrule alb sau cel mult gri, când e negrutoatã ziua. În acest sens modificãrileaduse de iniþiativa legislativã vin sãpunã la punct aspecte importante,cele ce þin de violenþa psihicã,exercitatã mai ales prin tehnologiaaceasta de ultimã orã – telefoanele,care, uite aºa, în mâinile unora setransform în adevãrate arme sauobiecte de torturã psihicã, din pãcate.Consiliul Judeþean Mehedinþi
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www obiectiv-mehedintean.ro
Consiliul Judeþean Mehedinþi,prin Direcþia ManagementulProiectelor, Dezvoltare Teritorialã,Turism, atrage fonduri europene pentruîmbunãtãþirea procesului educativ înrândul populaþiei rome din judeþ. În acest sens, în ºedinþa ordinarãde miercuri, 30 mai 2018,consilierii judeþeni au aprobat unproiect de hotãrâre care vizeazãasocierea unitãþii administrativteritoriale cu ºcolile beneficiare aleproiectului “ªcoala Promotor alDialogului Intercultural”. “S-a aprobat astãzi o asociereîntre unitatea administrativ
teritorialã Judeþului Mehedinþiºi mai multe ºcoli gimnazialeale unor localitãþi ale judeþuluiºi anume: Strehaia, Cerneþi,Gogoºu, Gruia, Punghina ºiJiana, pentru a depune unproiect cu fonduri europene cuo valoare maximã de 200 000euro, proiect care priveºte înprincipal, populaþia minorã deetnie romã ºi care sã previnãabandonul ºcolar”, a declaratpreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, domnul Aladin Georgescu. Proiectul va fi depus în cadrul“Programului de Educaþie, Burse,
Ucenicie ºi AntreprenoriatulTinerilor în România”, finanþat prinGranturile SEE 2014 – 2021. Obiectivul general al proiectului îlconstituie reducerea riscului depãrãsire timpurie a ºcolii în rândulelevilor romi. Prin intermediulproiectului, se vor derula programeintegrate care sã asigure implicarea Biroul de presã
activã ºi echilibratã a tuturorparticipanþilor la procesul educativ,în aceste acþiuni fiind implicaþi atâtelevii din comunitãþile respective, câtºi pãrinþii ºi cadrele didactice.Pentru implementarea proiectului s-au ales localitãþile cu populaþie încare abandonul ºcolar are o ratãridicatã.
Copiii care ºi-au petrecutprima parte a zilei alãturi de
Au început activitãþile dedicateZilei Copilului
Copii, pãrinþi, bunici, profesori, educatori sau persoane interesatede activitatea noastrã au venit în parcarea unui market din municipiul
Orºova pentru a participa, alãturi de poliþiºti, poliþiºti de frontierã,jandarmi, pompieri ºi specialiºti din cadrul Serviciului Judeþean
Anticorupþie Mehedinþi la activitãþile dedicate Zilei Internaþionale aCopilului. Surprizele pe care structurile Ministerului Afacerilor Interne
le-au pregãtit pentru cei mici continuã pânã pe data de 1 iunie.reprezentanþii structurilor MinisteruluiAfacerilorCONTINUARE ÎN PAGINA 14
municipalitate de la administratoruljudiciar al defunctului RAAN, ar
putea ajunge în proprietateaPrimãriei Drobeta Turnu Severin.
Preluarea poate fi fãcutã fãrã niciunfel de costuri, doar printr-o hotãrârede Guvern. De fapt, echipamentelede la termocentralã ar putea deveni
proprietaea ANAF, în contul uneidatorii istorice a RAAN-ului, de 53
de milioane de euro.
Primãria municipiului DrobetaTurnu Severin ar putea intra gratuit înposesia celor douã cazane pe care leînchiria în sezonul rece cu scopul dea furniza agent termic populaþiei. Celedouã cazane care funcþioneazã pepãcurã ºi pe care SPAET le-a închiriatîn ultimele douã sezoane reci, au costatmunicipalitatea nu mai puþin de700.000 de lei pe lunã. Judecânddupã un sezon cu 5 luni friguroase,preþul total plãtit doar pentru chiriaechipamentelor a ajuns la 35 demiliarde de lei vechi. Cum ar puteaSPAET sã devinã proprietarulechipamentelor respective, a explicatºeful Administraþiei Judeþene aFinanþelor Publice Mehedinþi, Cosmin
Primãria poate prelua TermocentralaGabriel Durac. Pe scurt, RAAN are odatorie istoricã cãtre ANAF, de 53 demilioane de euro. În contul acesteidatorii, ANAF poate solicita utilizareagaranþiei pusã pe bunurile RAAN.Devenit proprietar al celor douãcazane, ANAF le poate da PrimãrieiSeverin. Ideea a venit chiar din parteaºefului fiscului mehedinþean.
„Pentru început, trebuie sãpornim de la datoria istoricã aRAAN-ului faþã de ANAF, care estede 53 de milioane de euro. În contuldatoriei, lichidatorul o sã evaluezetermocentrala la o anumitã sumã,noi o sã solicitãm termocentrala,care e pusã garanþie, iar de la noi,prin HG, va fi predatã Primãriei fãrãniciun ban”, ne-a declarat CosminDurac, ºeful AJFP Mehedinþi. Operaþiunea pusã în practicã deANAF se numeºte darea în platã.De la ANAF, printr-o Hotãrâre deGuvern, echipamentele pot ajungela Primãrie. În acest momentbunurile pe care ANAF le preia încontul uriaºei datorii lãsate deRAAN, sunt în proces de evaluare.Dupã evaluare, ANAF valorificãbunurile transferându-le spreutilitate publicã municipalitãþii. „În prezent se aflã în etapa de Romeo Crîºmaru
evaluare, vrem sã ºtim exact câtcostã termocentrala, ca sã ºtim cuce parte din datoria la ANAF secompenseazã”, a mai precizat ºefulfiscului mehedinþean. Primarul municipiului confirmãtoate aceste demersuri ºi spune cãpreluarea echipamentelor ar fi înbeneficiul municipalitãþii. Maimult, dacã ar fi preluate, cele douãcazane ar putea fi modificate în aºafel încât sã funcþioneze cu gaz înloc de pãcurã. „Am depus documente pentru aprelua cele douã cazane cu carefuncþionãm iarna. Ele sunt la firmacare se ocupã de lichidarea RAAN,aflatã în faliment, ºi existã
posibilitatea sã le luãm pe creanþeleANAF. Aceste cazane ar putea fimodificate ºi ele sã funcþioneze cugaz ºi atunci ne-ar costa mult maipuþin, dar asta e o chestiune deduratã, deocamdatã vrem sã vedemdacã le putem lua”, a declaratprimarul municipiului Drobeta TurnuSeverin, Marius Screciu. Nu numai Primãria Drobeta TurnuSeverin se aflã în situaþia de a puteaprelua echipamentele de la fostulRAAN, în beneficiul severinenilor, ciºi Parchetul General. Existã, în acestsens o cerere pentru preluareasediului RAAN, în care sã fie mutatetoate unitãþile de parchet din judeþulnostru.
La concurs au participat peste100 de elevi, membri ai echipajelorcâºtigãtoare la etapele zonaleorganizate în localitãþile: DrobetaTurnu Severin, Orºova, VânjuMare, Strehaia ºi Baia de Aramã. Cele zece echipaje de elevi, cuvârste cuprinse între 11 ºi 15 ani,s-au luptat pentru obþinerea unuiloc pe podium, fiind grupaþi în douãcategorii: bãieþi ºi fete. Pentru a-ºi demonstra curajul,îndemânarea ºi spiritul de echipã,aceºtia au parcurs douã probepractice: „Pista cu obstacole” ºi
Etapa judeþeanã aconcursului „Prietenii
Pompierilor”Miercuri, 30 mai, a.c. pe stadionul “Angelescu” din municipiul Drobeta
Turnu Severin s-a desfãºurat etapa judeþeanã a concursului cucercurile de elevi „Prietenii Pompierilor”, organizatã de Inspectoratul
pentru Situaþii de Urgenþã „Drobeta” al judeþului Mehedinþi, încolaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeþean.
„ªtafeta de 400 m cu obstacole”. Deasemenea, au susþinut ºi o probãscrisã pentru a-ºi demonstracunoºtinþele în domeniul situaþilorde urgenþã. Întrecerile s-au încheiatcu desemnarea urmãtorilorcâºtigãtori:
Locul I– ªcoala Gimnazialã Isverna (fete);- ªcoala Gimnazialã “DumitruCraºoveanu” (bãieþi);
Locul II– ªcoala Gimnazialã Iloviþa (fete);- ªcoala Gimnazialã Iloviþa (bãieþi);
Locul III
– ªcoala Gimnazialã “DumitruCraºoveanu” (fete);- ªcoala Gimnazialã Corlãþel (bãieþi). Concursul are caracter educativ,tehnico-aplicativ ºi sportiv îndomeniul apãrãrii împotrivaincendiilor, fiind organizat în scopuldezvoltãrii capacitãþilor de înþelegereºi de apreciere a pericolelor generatede situaþiile de urgenþã pentru viaþãºi mediu, dar ºi pentru promovarea
atitudinilor ºi a comportamentelorcorespunzãtoare în rândul elevilorîn situaþii de risc. Totodatã, prin participarea la acesteconcursuri se urmãreºte formareaºi dezvoltarea la elevi a unor trãsãturimoral-volitive, cum sunt: iniþiativa,spiritul de echipã, curajul, disciplinaºi spiritul de fair-play.
A devenit tradiþie, deja, ca lasfârºitul primãverii, la Severin poeþi,scriitori sã se întâlneascã la omanifestare organizatã de ConsiliulJudeþean Mehedinþi, prin CentrulCultural “Nichita Stãnescu”, subdenumirea de “PrimãvaraPoeþilor”. ªi a fost cu adevãrat“primãvarã” ºi la aceastã ediþie, cuscriitori veniþi din România ºiSerbia. Cu idei sclipitoare, cãrþiproaspete mirosind a cernealã, cuoameni interesaþi de “a fi” altfel, maiales, în spirit. A lipsit Jean Bãileºteanu, motivatînsã, Domnul l-a luat la Dânsul,pesemne avea nevoie de stihurisau metafore. Poate ºi de aceeaaceastã “primãvara” cu poeþi ºi
“Primãvara Poeþilor” laDrobeta Turnu Severin
scriitori a fost parcã, mai altfel, multmai vie, pentru cã nu-i aºa, semoare, cine moare /moare în fiecarezi cineva / poate de aceea, evitãmmoartea câte putin, încercînd sãne aducem aminte cã “întotdeauna “a fi viu” cere un efortmult mai mare decât simplul faptde a respira (Pablo Neruda). Au venit la Severin Vasile Barbu(Uzdin), Vasile Morar (Maramureº),Mihai Firicã, Ioan Lascu (Craiova),Spiridon Popescu (Târgu Jiu). Au primit premiul “Poesis” alãturide mehedinþeanul Titu Dinuþ. Managerul Centrului Cultural“Nichita Stãnescu”, EmiliaMihãilescu, a coordonat întreagamanifestare, Sorin Vidan,
managerul Palatului Culturii“Teodor Costescu”, alãturi de poetaIleana Roman au susþinutdezbaterea poeticã. Pe parcursul celor douã zile a
G. P.
Ultima sãptãmânã laBibl io teca Judeþeanã
Biroul de presã
Noi prieteni ai bibliotecii
manifestãrilor, cãrþile, revistele, aufost “actorii principali” ai unui film,care la final a reuºit sã aducãparticipanþii în “stare de graþie”.
“I.G.Bibicescu’’ Mehedinþi a fostuna plinã de oaspeþi.
Astfel prichindeii Gradiniþei cuProgram Prelungit Nr.22, alãturide pãrinþi ºi cadre didactice, au pãºitpentru întâia oarã în tãrâmulpoveºtilor nemuritoare ale copilãrieiºi au avut parte de momente ineditecare au dorit sã creeze acestoragustul pentru lecturã venind încompletarea programuluidesfãºurat în grãdiniþã. Plini decuriozitate, ei ºi-au exprimat emoþiadescoperirii unei secþii care le este
dedicatã precum ºi multitudineade poveºti existente aici. Elevii Liceul Tehnic deTransporturi Auto au rezervatcâteva ore pentru a veni labibliotecã ºi a obþine informaþiidespre programele ºi evenimenteleculturale desfãºurate. Ei au luatcontact cu enciclopedii tehnice carevizeazã dobândirea de competenþespecifice domeniului lor de studiu.
Iulia Mitrache, elevã în clasaa XII-a la Colegiul Naþional „GheorgheÞiþeica” din municipiul Drobeta TurnuSeverin, a obþinut Menþiune(HONORABLE MENTION) la cea de-a26-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale
Severineanca Iulia Mitrache,HONORABLE MENTION la
International Philosophy Olympiad
de Filosofie desfãºuratã în perioada23-27 mai 2018, la Bar, în Muntenegru.„… Sigur, visez, acum e voceaIULIEI MITRACHE, cu rostirea eiinconfundabilã …
Clipe extrem deemoþionante, zilele trecute, laºcoala nr. 7 din Drobeta-TurnuSeverin. Unul din cei mai bunidascãli ai judeþului Mehedinþi,învãþãtorul Dan Gioarsã, se retragela pensie la finele anului ºcolar ºia sãrbãtorit acest momentîmpreunã cu elevii clasei sale,foºti elevi ºi colegii de ºcoalã. Emoþie, lacrimi, cuvintefrumoase ºi de recunoºtinþã, aºas-ar putea caracteriza în câtevacuvinte întâlnirea de suflet dintreînvãþãtorul Dan Gioarsã, prinmâna cãruia au trecut generaþiiîntregi de copii, cu foºtii ºi actualiisãi elevi. I-au fost alãturi evidentºi membrii familiei sale, sora,soþia, fiica ºi nepoata, prietenii,colegii de ºcoalã, iar elevii careacum terminã clasa a IV-a ºi-auluat la revedere în cel mai frumosmod cu putinþã de la dascãlul lor.Pe rând au transmis la microfonîn sala de festivitãþi a ºcolii nr. 7câte un gând, iar mulþi dintre eiabia au reuºit, de emoþie, sãvorbeascã. I-a învãþat sãdeosebeascã binele de rãu, luminade umbrã, adevãrul decompromis. Alte sute de elevi caretrãiesc departe de Severin i-autransmis mesaje în reþeaua desocializare fiind cu gândul ºisufletul alãturi de învãþãtorul lor. „Dragã domnule învãþãtor, vãmulþumesc cã m-aþi învãþat sãscriu, sã citesc ºi sã socotesc”, aspus unul dintre elevi. „Vãmulþumesc pentru tot ceea ce m-
Un dascãl de elitã seretrage la pensie
aþi învãþat, pentru tot ceea ce ºtiu.Au fost cei mai frumoºi cinci anidin viaþa mea”, a spus un alt elev.Cuvintele au fost puþine pentru aexprima mulþumirile aduse celuicare de-a lungul zecilor de ani lacatedrã ºi-a pus amprenta asupraformãrii lor morale ºi profesionale,în spiritul învãþãturii, muncii, iubiriide þarã, în dragostea pentru adevãr,dreptate ºi corectitudine. „Îmi aduc aminte, era o lecþiecând se spunea cã trebuie sã teridici în faþa tricolorului ºi cã deviiom atunci când ai plantat un om,ai fondat o bibliotecã ºi ai educatun copil. Îmi pot permite lamomentul acesta sã spun cã amplantat mulþi pomi, am fondat ºi obibliotecã, chiar douã ºi am ºi uncopil. Mai mult, am ºi o nepoatãreuºitã, dar toate acestea le-amavut datoritã unui om, care mi-afost alãturi tot timpul, soþia mea.Sunt ferm convins cã fãrã putereaei de a mã tempera nu aº fi reuºit.De la 1 septembrie 1973 ºi pânãacum sunt exact 45 de ani deactivitate didacticã, de careniciodatã nu mi-a fost ruºine. M-am ghidat toatã viaþa dupã undicton <<atunci când nu mai eºticopil pleacã din învãþãmânt>>.Dragii mei, sunt serii anterioare deelevi, când eram foarte dur, nu mi-a fãcut plãcere, am fost dur pentruei, pentru copii. Erau alte vremuri,dar trebuie sã recunosc cã sefãcea carte. ªi acum muncescdascãlii, dar acolo sus cineva nune iubeºte”, a spus Dan Gioarsã.ªi-a învãþat elevii sã-ºi apere cudemnitate punctul de vedere, sã fieambiþioºi, dar ºi toleranþi, iar caviitori adulþi sã nu lase pe alþii sãle hotãrascã destinul. De altfel, elînsuºi a fost un model pentru eleviiºi colegii sãi, fiind primul dascãl dinRomânia care a deschis proces îninstanþã pentru calcularea sporurilorsalariale acordate profesorilor,deschizând practic o cutie a Pandoreifiindcã dupã acþiunea sa au urmatun val de procese în toatã þara.
Dragi colegi, viitorul acesteiþãri este strâns legat de viitorul
tinerilor noºtri. În ultima perioadã detimp, progresul care se manifestãîntr-o formã acceleratã a fãcut ca
tinerii sã aibã percepþii diferite de alecelor care ocupã categoria socialã asusþinãtorilor de familie. Diferenþele
ideologice dintre copii ºi pãrinþi semanifestã într-o pantã uneori
ireconciliabilã. Mai mult, diferenþelede percepþie a socialului sunt
îngrijorãtoare, dacã am analizatinerii din ziua de astãzi cu tinerii de
acum 20 - 25 de ani. Statul are însã rolul de a asiguramãsura transformãrilor sociale, nuprin forþã ci prin intermediul educaþiei.Domeniul Educaþiei din România nu afost, în ultimii ani, un domeniuprivilegiat, din pãcate, guvernanþii ºimai ales cei din perioada 2009-2012gãsind în Educaþie o vulnerabilitatebugetarã, fapt pentru care ausubfinanþat acest domeniu. O asemenea gândire estefalimentarã, deoarece nu existã vreunmodel european în care sã se precizezecã educaþia este subsecventã ofertei demuncã de pe piaþã, asemeni unui lucru,accesoriu care nu poate pãrãsi soartabunului principal. Lipsa totalã deviziune a celor care, într-un anumitmoment, s-au ocupat de educaþie acondus, printre altele, la certitudineacã România se aflã pe ultimele locurila interesul faþã de educaþie ºi ca atarela interesul faþã de tinerele generaþii. Conform Barometrului Eurostat, unan în plus de ºcoalã creºte indirectveniturile personale cu 8-9%, reducecu 8% riscul de ºomaj ºi cu 8,2 %apariþia problemelor grave de sãnãtate.Analiºtii economici au demonstrat cãun procent mai ridicat de ºcolarizare,mai cu seamã în învãþãmântul terþiarconduce indirect ºi la revizuireaprognozei de creºtere economicã însens pozitiv, evident. Uniunea Europeanã, impune þãrilormembre creºterea investiþiilor însectorul de educaþie. De fapt, investiþiilemasive în învãþãmânt sunt politica
Clasa politicã esteresponsabilã de viitorul
tinerei generaþii
obligatorie pentru perioada 2015-2025. Poate cã decidenþii politici artrebui sã aibã mai multã sensibilitatefaþã de recomandãrile U.E., þinândcont de faptul cã 18,8% dinpopulaþia rezindentã a României oreprezintã tinerii cu vârsta cuprinsãîntre 15 ºi 29 de ani.
24,3% din tineri sunt ºomeri, cucâteva procente bune faþã demedia europeanã. 2/3 din tineri considerã cã Româniase îndreaptã într-o direcþie greºitã.Aceasta nu este o simplã judecatã devaloare a tinerilor, ci este exactrezultatul nepãsãrii faþã de ei.Dezamãgirea a atins cote alarmante ºilipsa orizonturilor pozitive genereazãºi alte probleme sociale de extremãgravitate. Astfel, 3/4 din tineri locuiesccu pãrinþii, neputând sã îºi permitã olocuinþã care sã le ofere o relaxaresocialã decentã. Principalul rezultat alfaptului cã tinerii încã locuiesc cupãrinþii, chiar ºi cãsãtoriþi fiind, esterefuzul de a avea copii, refuz care areca rezultat accentuarea sporului denatalitate negativ. ªtiþi foarte bine cãun spor de natalitate negativ poateavea consecinþe catastrofale pentruînsãºi existenþa statului român.
Calitatea învãþãmântului dinRomânia este strâns legatã dedorinþa tinerilor pentru studiuindividual. Sãrãcia ºi necesitateaunui loc de muncã pentru a întreþinefamilia (uneori ºi pãrinþii) au fãcutca România sã se afle din nou peultimul loc la statistica privind orelededicate studiului individual.
* Ilie Nãstase a fost surprinsde un poliþist foarte, foarte zelos, întrafic, dupã ce bãuse trei beri. Scandalnaþional! Fostul mare campion aripostat cu limbajul colorat, pitorescºi lipsit de fasoane pe care i-lcunoaºtem. Bãieþii de la Rutierã,simþind ei cã nu au parte în fiecare zide... un aºa vânat, l-au scos cu forþade la volan, l-au pus jos pe caldarâmºi l-au încãtuºat. Sigur, scena a fãcutînconjurul Planetei, fiindcã Ilie estecelebru pe toate meridianele. Pefiecare meridian, el are mii deadmiratori, de fani, sau, dimpotrivã, dedetractori. Care reacþioneazã, nu-i aºa,corespunzãtor. În sfârºit, ceea ce afãcut Ilie Nãstase trece, oricum amlua-o, la rubrica „aºa nu”. Dar ceeace îþi dã o senzaþie persistentã devomã este reactivarea acelui segment,profund respingãtor, de populaþiecare-i cuprinde pe moraliºtii ºiintransigenþii de circumstanþã, pecurvele virgine ºi pe alte specimenedin acelaºi scabros ºi absolut toxicaluat. Care, pe sit-urile publicaþiilorºi televiziunilor, ca sã nu mai vorbescde reþelele de socializare, îl fac pebietul Nãstase albie de porci. De unde,pânã mai ieri, îl declarau (la urmaurmei, pe drept cuvânt) o mândrienaþionalã, acum nu le mai ajungerepertoriul cunoscut de invective, deinjurii, la adresa marelui fost campion.Hai sictir, nobile, mai mult sau maipuþin nobile, jigodii! Puþinã decenþãnu stricã. Nici mãcar stomacurilorocupate majoritar de maþul gros. * Multe valuri face, în ultimele zile,exodul de parlamentari din mai multe
Intransigenþii de ocazie ºi curvele virgine, la mare preþ!...partide cãtre ciudatul partid al luiVictor Viorel Ponta. Un politician înlegãturã cu care mã bucur cã a fostachitat în dosarele pe care le avea (eadevãrat, la instanþa de fond!), darcare, în ceea ce priveºte caracterul,dumnealui rãmâne la nivelulcunoscut din perioada când s-a dezissenin de binefãcãtorul sãu, AdrianNãstase. Deci, pe Ponta nu te poþiponta, pardon, baza!... Aºa cum nune-am putut baza, cum s-a vãzut, nicila referendumul pentru demiterea luiBãsescu ºi nici dupã alegerileparlamentare din 2012, când, premierfiind, s-a ploconit în faþa lui Barrosopentru a-l sprijini pe Bãsescu, aflat peultima turnantã a celui de-al doileamandat, punând astfel bazele aºa-numitului stat paralel. Sau, mai exact,consolidându-l. Prin urmare, stimaþiconcetãþeni, V.V. Ponta nu estepersoana în mâinile cãreia sã-þi laºidestinul politic, mã rog, destinul decetãþean al acestei þãri. Vã veþi întreba,atunci, ce e cu acest aflux deparlamentari de prin mai toate partidelecãtre partidulachele pontist – dupã uniiautori, o creaþie a serviciilor secrete,prin care se încearcã dirijarea cãtre unanumit azimut ideologic a vieþii politicedâmboviþene. Ei, ce e! Este vorba detot felul de expiraþi sau de inºi care auratat startul celei mai recente competiþiipentru cucerirea unei hãlci din ciolanulputerii ºi care sperã ca, sub o altãflamurã politicã, sã aibã mai multeºanse de reuºitã. Noul val de jigodii,în care nu este exclus, ba chiar e foarteprobabil, sã întâlnim foºti, pânã maiieri, vajnici social-democraþi aliaþi cu
Dulapul Sãsesc în efortul... secular alacestuia de a-ºi croi propriul partid,cu care sã-ºi permitã, în sfârºit, unguvern al lui! Iar drept... compensaþie,sã vezi foºti bãsiºti notorii, talibanichiar, militând în detaºamentele deasalt ale fostului bãsist Liviu Dragnea.Nimic nou sub soarele originaleidemocraþii româneºti. Bãnuiesc cã nu-ºi face nimeni iluzii. * Vãd cã, a propos de aceastãsituaþie, tot mai mulþi comentatori sesimt tentaþi sã recurgã la comparaþiiîntre calitatea politicienilor actuali ºicea de la începutul anilor ‘90, chiarpânã puþin dincolo de anul 2000.Dincolo de simpatiile sau antipatiilefireºti, este greu sã pui semnulegalitãþii, de pildã, între Iliescu, Raþiu,Adrian Nãstase, Câmpeanu, RaduVasile, Corneliu Vadim Tudor ºiDragnea, Orban, Turcan, Priºcã, Buºoiºi atâþia alþii asemeni lor. Diferenþelesunt ca de la cer la pãmânt! * La sfârºitul acestei luni, pe 29mai, ar fi trebuit sã se dea sentinþamult aºteptatã de toatã lumea, dinmotive diverse, în dosarul lui LiviuDragnea. Nu s-a întâmplat aºa. Sã
fie din lipsa probelor serioase, ca înatâtea alte cazuri celebre? Sã fie doarpentru ca, prin amânarea deciziei,memoria contemporanilor sã maislãbeascã puþin? Sã fie doar fiindcãmecanismele statului binomist(paralel) au început, pe ici, pe colo,sã scârþâie? Cine (mai) ºtie? * Spre marea bucurie asubsemnatului, Real Madrid acâºtigat, pentru a treia oarãconsecutiv, Liga Campionilor lafotbal, bãtând, în finalã, pe F.C.Liverpool cu 3-1! Comentatori deocazie vãd cã încearcã sã punã subsemnul îndoielii acest succes,invocând gafele portarului englez (defapt, o singurã gafã!) ºi pretinsul faultal lui Sergio Ramos, la Salah,ignorîndu-se cã egipteanul l-a luat debraþ pe spaniol, gest care a condusla prãbuºirea ambilor ºi, din pãcate,la dizlocarea din umãr a braþului luiSalah. Eu nu ºtiu cine îi þine agãþaþila canalele de sport pe aceºti diletanþi,ca sã nu le zic altfel. Mare bucuriene-a produs ºi Craiova, câºtigând,dupã un sfert de veac de secetã, CupaRomâniei la fotbal! La mai mare!
Bunã ziua Mehedinþi! Amredactat acest articol pentru voi,în dorinþa de a vã prezentaadevarata faþã, a unui grup detineri mehedinþeni, al cãrui scopdeclarat este reconstrucþia dintemelii a þãrii ºi a acestui judeþ. Dupã cum bine ºtiþi, toatepartidele mari, istorice, tradiþionale,ce s-au perindat pe la conducereasa, “dupã anul de graþie 1989”, nuau fãcut altceva decât sã distrugãceea ce s-a construit cu trudã ºi cusânge în perioada comunistã.Fabricile ºi uzinele au fost distrusesau privatizate fraudulos de diferiþimoguli locali care ºi acum conducfrâiele judeþului. Corupþia a înlocuitlegea, educaþia s-a transformat înîndoctrinare deoarece oameniicitesc, dar numai inteleg nimic dinceea ce se intamplã cu ei si în jurullor. Aceastã manipulare în masã apopulaþiei este specificãdemocraþiei de tip occidental, iarintr-un viitor articol am sã vã expuncare sunt cele zece principii demanipulare a maselor pe care clasa
Ultima soluþie pentru salvarea ROMÂNIEI, Partidul NOUA DREAPTÃconducãtoare le foloseºte la nivelmacro, pentru a prosti populaþia ºia o manevra dupã bunul plac. Noua Dreaptã vrea sã schimbedin temelii organizarea ºi modul încare se face politicã în România!!!Lumea este satulã de lãtrãi carehãulesc în campaniile electorale ºicare odatã aleºi în funcþii publice,se fac cã uitã pentru ce au fostvotaþi ºi care este datoria lor de fapt,faþã de acestã þarã. Pentru NouaDreaptã promisiunile pe care levom face sunt datorie curatã ºi oricenerespectare a lor duce laexcluderea din viaþa politicã, cumde altfel orice infracþiune împotrivastatului va fi sancþionatã promt, iarinculpaþii vor trebui sã rãspundã înfaþa legi pentru delictelecomise.Þara ºi viaþa oamenilor nueste un lucru cu care sã te joci, deaceea jurãm sã respectãm voinþa ºidorinþele cetãþeanului fiindcã el estestãpânul de drept ºi de fapt, alacestei þãri. Cei ce sunt aleºi înfuncþii publice au datoria de arespecta voinþa popularã ºi de a se
supune în faþa ei. Atunci am puteaafirma cu adevãrat, cã Româniaeste o þarã democraticã carerespectã drepturile fundamentaleale poporului ºi avoinþei lui, în modpractic ºi aplicat, nudoar la nivelideologic ca panaacum. Mulþi dintre voiprobabil cã vã gândiþicu silã la viitoarelealegeri locale ºi la celeparlamentare ce vor avea loc in anul2020, si nu vã condamn pentruasta. Noi, cei din Noua Dreaptãînsã, avem speranþa cã putemscoate þara din mocirla în care auaruncat-o politicienii de cartonsemianalfabeþi ºi liderii parveniþi aialtor etnii ce pledeazã de faþadã innaþionaliºti, au ajuns la conducereastatului cu suportul extern al unororganizaþii oculte care i-au susþinutfinanciar ºi politic în acestedemersuri de falimentare a statuluiromân, cã la asta s-a ajuns de fapt.Aceºtia sunt cei ce ne învatã pe noiromânii, cum sa ne vândemresursele preþioase pe nimic, cumsã privatizãm ºi ceea ce a mairãmas încã în patrimoniul statului,cum sã trãim în mizerie pe unsalariu minim pe economie din carenu îþi poþi permite sã trãieºti, nicimãcar de pe o zi pe alta ºi lista poatecontinua… Acesta este motivulpentru care noi, TINERETULMEHEDINÞEAN, am ales sã neimplicãm în politicã ºi sã nedecidem singuri viitorul, fiindcãaºa nu se mai poate! De ce NOUA DREAPTÃ?... Pentru cã are ca ºi fundamentrespectarea celor trei legi nescrise,esenþiale, fãrã de care o þarã ºi-unpopor nu ar putea exista: legeapãmântului, a familiei ºi a credinþei.Niciun alt partid din România,numai luptã cu adevarat pentrurespectarea valorilor moºtenite dela stramoºii noºtri. Toate partideleactuale militeazã acum pentruglobalizare, ºi pentrudezmembrarea statelor naþionale,pentru distrugerea familieitradiþionale ºi sunt contra credinþei
poporului român în Dumnezeu. Deaceea se vânde pãmântul la strãinifãrã restricþii, de aceea se încearcãde ani buni schimbarea codului
familiei, de aceea se denigreazãbiserica ortodoxã pe toate cãile ºipeste tot in mass-media.
Pe data de 10 iunie 2018, laorele 12:00, în incinta HoteluluiCondor, (Bulevardul Aluniº, nr. 18,Drobeta Turnu Severin), va avealoc o conferinþã de presãorganizatã de membrii PartiduluiNOUA DREAPTÃ, a cãrei temãva fi “ Familia, piatra de temelie aþãrii”! Invitat special va fi,Preºedintele si fondatorulPartidului NOUA DREAPTÃ,domnul avocat Tudor Ionescu. Cuaceastã ocazie presa este invitatãsã ia parte la conferinþã ºi accesulpublicului este permis in limitalocurilor disponibile. Ca ºi doctrinã, Partidul NouaDreaptã întruchipeazã o dreaptãnaþionalã, creºtinã ºi socialã, înopoziþie cu dreapta liberalã, anti-naþionalã, atee ºi oligarhicã. Nu amsa intru in detalii mai mult despredoctrina fiindca o þara nu se cladestecu idei si vorbe ci prin fapte. Toþi românii dezamãgiþi demodul în care s-a fãcut politicãpânã acum, toþi cei care nu seîmpacã cu statutul de colonie alþãrii lor ºi doresc sã trãiascã dinnou într-o Românie Mare, Demnãºi Puternicã, sunt bineveniþi înrândur i le Par t idulu i NouaDreaptã acum, cât încã maiavem pentru ce lupta!” Pentru mai multe informaþii siadeziuni ne gãsiþi pe site-ul oficial:http://nouadreapta.org sau pefacebook sub numele de PartidulNOUA DREAPTà – Mehedinþi.
Urmaºul lui Pãcalã,nãzdrãvanul Bulã senior -ceauºistu’-, nu a fost doar eroulmultor întâmplãri cu tâlc, ci ºi marecrai. Nu ºi-a pus viaþa privatã învitrinã. Discret din fire, Bulã-seniorse pare cã ne-a pricopsit, totuºi, cucopii din flori de care nimeni nuauzise pânã mult dupã catastrofadecembristã. Nu se ºtie precis câþiurmaºi a lãsat prin preumblãrile sale,cert este cã doi dintre aceºtia au ajuns„mari”: Bulã-junior a fãcut ochi într-un târg ardelenesc, unde s-a daturmaº al „Deutsche Volksgruppe inRumänien”. A abandonat meditaþiilemetal-fizice cu case ºi a ajuns,conjunctural, Bürgermeister-ultârgului cu etichetã de capitalãeuropeanã. Spre sfârºitul lui 2014,deºi populaþia României a scãzut,prin niscai miracole IT, numãrulalegãtorilor care l-au votat a crescutvizibil, aºa cã Bulã-junior s-a vãzutchiriaº la Cotroceni. Preumblãrile craiului Bulã sr. aulãsat urme ºi pe alte meleaguri. Unadintre fiicele lui nerecunoscute oficiala forat adânc câþiva ani terenul dinVidele, dar fãrã alt rezultat decâtirosire de timp. A clocit vreo nouãani, în cuibarele Babilonuluieuropean pânã când, aflat în crizã de„catindaþi” docili la „foncþia” depremier, un prestator teleormãneande manifestaþii iluzioniste anominalizat-o ca ºef de guvern înÞara lui Papurã Vodã. Neinspirat sauîmpins de valuri, Bulã junior a fostde acord. Gest firesc între fraþi, fie ei ºinumai dupã Tata Bulã. Nefiresc, greude acceptat ºi sfidând chemarea
„Copiii din flori” ai lu’ Bulãfratelui mai mare, la „simfonialalelelor”, sorã-sa a „fraternizat” cubaronul. De aceea nici n-a catadicsitsã rãspundã la telefonul care suna înpropria-i mânã. O jurnalistã scria: „Când râdem deDãncilã, râdem de România [...] Agrãit premierul României. Din nou.Ai râs? Eu nu. Nu-mi mai vine sã râd.Aºa cum nu am mai râs când VioricaDãncilã s-a dus cu mãrarul înpaporniþã pentru a vorbi cu Papa în« romglezã »[1] ºi fãrã a ºti cã formulacorectã diplomaticã este «SanctitateaSa ». N-am râs pentru cã îmi estedureros de ruºine. Pentru cã aceastãpersoanã, în mod evident agramatãºi cu educaþie precarã, este premierulRomâniei. Doamna Dãncilãreprezintã statul român în ansambluºi pe fiecare dintre noi în oricare dintreipostazele prestaþiei sale publice. ªimie, una, asta îmi îngheaþã zâmbetulpe buze. Dacã aº râde de ea, aº râdeºi de mine”. Doamna jurnalistã a avutdreptate, dar a ºi greºit prin omisiune.A uitat de fiul lui Bulã jr. ºi de gafeleacestuia care concureazã la greu„simfonia” perlelor... Bulitei. Cã doarfraþi sunt, nu ? D-aia nu vrea sãdemisioneze. Prestaþii pe funcþie Bulã-junior a cãlcat ºi zdrobitstrãchini „câtã frunzã, câtã iarbã”, apracticat sportul aruncãrii hainelor pemaºini, al sãritului din aeroplan înlimuzina însoþitã de SUV-uri cugirofar ºi al concediilor de refaceredupã excursii externe pe bani publici.S-a dat în stambã peste tot pe undepaºii sau avioanele l-au purtat. Fiicalui Bulã, Bulita e o „somitate” maiceva decât Leana lu’ Nicu împuºcatu’:Bulita a „spokit” cu Papa în romglezape care o cunoaºte încã din stareembrionarã, iar în public sus-þinediscursuri gen „Poplaca”, în timpulcãrora râsul curcilor se aude de lakilometri distanþã, tocmai din „Fermaanimalelor” a lui George Orwell. Cu asemenea „primi”, deasupraRomâniei s-a lãsat „noaptea minþii”,altfel nu poate fi explicatã toleranþacetãþenilor þãrii faþã de nulitãþile urcate
în funcþii pentru care nu au niciun felde pregãtire. Pilonii dâmboviþeni Rãzboiul palatelor a declanºat ºinebunia pilonilor. Ce sunt pilonii? Sãrecurgem la Dex: „PILÓN, piloni, s.m. 1. (Adesea fig.) Stâlp puternic caresusþine o construcþie sau o parte aunei construcþii. f& Element decorativîn formã de stâlp prismatic, aºezat lacapãtul unui pod (de o parte ºi dealta), la intrarea într-o expoziþie etc. 2.Construcþie masivã la monumentesau la temple, de o parte ºi de alta aintrãrii. 3. Suport de metal, de betonarmat sau de lemn care serveºte lasusþinerea conductelor ºiizolatoarelor liniilor electrice aeriene,a antenelor electromagnetice etc. -Din fr. pylône». În cazul acestor doicopii ai lui Bulã, definiþia poate fisimplificatã la statutul de elementedecorative puse în locuri nepotrivite;Bulã-jr la Cotroceni ºi Bulita-jr laPalatul Victoria. Priviþi altfel, „pilonii”pensiilor au imbecilizat spiritele, auaprins spiritele ºi cãlcâielepolitrucilor de toate culorile ºinuanþele. Reglementãrile,propunerile, amendamentele ºiprotestele la adresa pilonilor curg pecanalul Dâmboviþei mai cu sârg decâtapele cascadei Niagara. Unul zice„Hãis!”, altul „Cea!” de nu mai ºtiubietele valuri încotro s-o ia. Pânã una-alta, izbesc cu sârg la bazele pilonilorpânã vor reuºi sã-i ia la vale, adicãpânã se va alege praful de piloni,pensii, pensionari... ºi de þarã. „Statul” din spatele statului Cu ceva ani în urmã, premeditat,pentru a abate atenþia de la jafuriledin România, o minte bolnavã,maleficã, a scornit ºi a aruncat înspaþiul public mizeria conform cãreia,actuala generaþie de salariaþi ar muncipentru actualii pensionari - adicãgeneraþia precedentã, îmbãtrânitã, iarpe cea actualã o vor cãra pe nãsãliecei de vor veni dupã ei. Este aproapeimposibil de prevãzut cine-i va maisusþine pe viitorii pensionari, ºtiu înschimb cã nimeni nu trudeºte pentrumine! Zeci de ani, din salariul cuvenitmi-a fost reþinutã obligatoriucontribuþia la stat pentru care mi s-aspus cã îmi va asigura un venit
necesar traiului, un venit decent ºidemn dupã ce vârsta pensionãrii vamarca trecerea în alt regim de viaþã.Când spun pensionari, mã refer lacei pensionaþi pe drept, la limitã devârstã, nu la cei siliþi de statul dinspatele statului sã se „pensioneze”la comandã sau contra unui teancde parale, „pe caz de boalã” saupensionaþi prin reglementãriaberante, la 40-45 de ani, cu pensiide europarlamentari. Boala existã, seaflã în curtea legiuitorilor strâmbi ºi aminiºtrilor, foºti aflaþi în treabã ºi viitoriazilanþi în „þãrile calde”.„Pentru unii mumã, pentru alþii,ciumã!” Cu certitudine, regimul ceauºist ºi-a respectat angajamentul faþã desalariaþi, în schimb regimurilepostdecembriste ºi guvernele saleincompetente, jefuitoare ºi trãdãtoareale intereselor cetãþenilor þãrii auvolatilizat nu doar întreprinderile -implicit locurile de muncã - ci ºivaloarea acelor bunuri naþionale.Sistemul sigur de pensii ceauºist afost hulit, pus la zid ºi înlocuit cusistemul capitalist care ºi-ademonstrat vulnerabililatea ºinesiguranþa. Nu este nevoie de studiieconomice înalte pentru a expune:am cotizat patru decenii ºi jumãtatepentru a avea siguranþa unui venitmenit sã-mi asigure un trai modestla bãtrâneþe. Pe cei care afirmã cã nusunt bani, îi întreb: unde s-au scursbanii contribuþiilor- salariaþilor? Mise va rãspunde - poate-, cã s-aupierdut sau, pur ºi simplu: nu maisunt !, dar nu ºi cine s-a fãcut vinovatpentru dispariþia lor. A cercetatcineva putreziciunea sistemuluiactual, inclusiv „pilonii” scoºi deminþi bolnave la gura trãncãnitorilorfãrã scrupule?
Matusalemicul guvernator alB.N.R. va trece ºi el în regim depensionar total... sãracu’. Pentru ceica el, banii se gãsesc ºi nu puþiniprecum pentru amãrâþii cu pensiide doi bani speranþa, dar pentru ces-a întâmplat ºi se întâmplã cu baniiÞãrii nu întreabã nimeni care a fostrostul lui atâta amar de ani?
Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale
Statul paralel nu ar fi„funcþionat” ºi în cazul lui Victor Pontaºi fostul premier este acum mai liniºtitîn privinþa laturii penale a vieþii sale.Este vorba de achitarea primitã îndosarul „Turceni – Rovinari” în urmacãreia Victor Ponta ºi fostul sãu colegde guvern Dan ªova ºi alþi doidirectoraºi din minerit au primitizbãvirea dupã patru ani de proces laÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.Victor Ponta a prins acum putere ºi aieºit din gãoacea în care locuia de cevavreme încoace. De altfel, Ponta a fosttrimis în judecatã în timpul mandatuluide premier. Aceasta a fost chiar opremierã pentru istoria post-decembristã a þãrii noastre. Cert estecã prima instanþã a decis achitarea luiVictor Ponta ºi a acoliþilor sãi dindosar, cu excepþia unuia care a primitpatru ani de închisoare. Nu maiconteazã. În rãzboaie trebuie sã maiexiste ºi victime. Cert e cã este greude crezut cã ultimul complet vaîntoarce verdictul, cu toate cã s-au maivãzut decizii de casare a sentinþei ºireîntoarcerea dosarului la procuror
ªtefan Bãeºiu
Rãzbunarea lui Victor Pontapentru refacerea urmãririi penale.Doaraºa, pentru a mai trece timpul.Oricum va trece în favoareainculpaþilor, pentru ca va fi intervenitde mult prescrierea. Faptele au pestezece ani. Ponta a achitat ºi prejudiciulcare îi era pus în spate. Fostul premier scoate acum capul,semn cã de la începerea procesului ºipânã recent a fost marcat deposibilitatea de a fi condamnat cuexecutare ºi de a-i fi compromisãaproape definitiv cariera de om politic(deºi la Dragnea nu funcþioneazã). Victor Ponta nu este nici cel mai bun,dar nici cel mai rãu politician pe care l-aavut ºi pe care îl are þara noastrã.Problema lui Victor Ponta este cã a crescutla umbra unor mari arbori sau a unor maritufe sau liane sau ce buciniº sau mãrãciniºo fi fost. A prins din apucãturile lui AdrianNãstase ºi Ion Iliescu. A avut ºi el tentaþiaputerii ºi avea ceva apucãturi de Erdogan.De asemenea, era duplicitar înpoliticile cu UE ºi mai întorcea ochelariicãtre URSS ºi China. Ponta nu a avut foarte mulþi proºti înGuvern ºi chiar, raportat la ce face Dragnea
cu guvernarea ºi cuputerea, fostul premierpare decent. Victor Ponta arevreo trei problemede rezolvat, dacãva scãpa definitivde dosarul penal ºiva fi achitat. În primul rând nueste lãmuritã treaba dacã Ponta estecomplet independent în raport cuserviciile interne sau externe ºi dacãeste legat prin fire ºi butoane la panoulde comandã al altcuiva. Unii ar zicecã ar trebui sã lãmureascã treabaaceasta, dacã are de gând sã serelanseze în politica mare. În al doilea rând, Victor Ponta a fosttot timpul un individ extrem de arogantpe care nu l-ai prins un pic modestsau decent, decât dacã avea vreoproblemã penalã sau de altã naturã. În al treilea rând, Victor Ponta suferãsau a suferit de tentaþia sau de beþiaputerii. A vrut ºi el la un moment datsã fie stãpânul absolut al þãrii, cumface acum teleormãneanul LiviuDragnea. Dragnea a ajuns ºi el ommare, dupã ce a înjunghiat porcipentru statul paralel sau s-a îmbrãcatîn ciorapi de frotir cu sandale ºi geacãde vinilin ºi pantaloni la dungã. Aîndurat multe, dar acum e om mare,de stat, care s-a ridicat de jos dinplebea ºi sãrãcia lui teleormãneanã.
Nu poate sã fie el ºeful, dar s-a obiºnuitsã punã proºti sã conducã în locul sãu.Lucrurile merg ca unse, mai ales cãnu existã opoziþie în România sau dacãexistã acþioneazã ca acum zece ani. Acum, pe rând, în legãturã cu VictorPonta. Nu cred cã va reuºi sãlãmureascã vreodatã problemalegãturii sau nu cu serviciile. Nu vascãpa de aroganþe, nici dupã perioadade „penitenþã” în dosarul „Turceni-Rovinari”. În al treilea rând, dacã nu aînvãþat nimic pânã acum, înseamnã cãva fi tentat din nou de puterea absolutã.Nu în ultimul rând, dacã de acumîncolo va acþiona în politicã, doar dindorinþa de a se rãzbuna pe Dragneaºi pe PSD, atunci chiar nu a învãþatnimic. Dacã nu va veni cu un proiectpolitic foarte clar ºi cu un programpentru România, atunci, dupã ce îºiva potoli setea de rãzbunare, varãmâne ºi fãrã obiectul muncii ºi seva întoarce în neantul politic, deunde încearcã sã revinã acum.
Una dintre întrebãrilecomplicate care au frãmântat omuldintotdeauna a fost legatã de soartasa. Cât va trãi? Cum va trãi? Ce arputea face el ca sã aibã o viaþã bunã?Stã în puterile lui sã influenþeze oasemenea cale? Unul dintrerãspunsuri conþine ca reperobligatoriu „norocul”. Din timpuristrãvechi au fost cãutate soluþii de a„conduce” norocul spre casaproprie, forþe a cãror protecþie sãpoarte belºug ºi fericire. Suntcunoscute asemenea zeitãþi, dar vai!oarbe ºi de neînduplecat... Secole întregi norocul a preocupatliteraþii ºi, se pare, realismulsecolului al XIX - lea a schimbatparadigma. Pentru cã a exclus dintemele sale fantasticul, fabulosul,„minunea”, atât de prezente înliteratura romanticã. Vom reveni. Consideratã primul poem filozoficdin literatura românã, lucrarea lui
“Nu ºtiu ce e cu norocul...”Miron Costin, „Viaþa lumii” este puþincunoscutã publicului larg. Ea aregreutate pentru cercetãtorii dedicaþiai domeniilor istoriei literaturii ºifilozofiei. În spiritul scrierilor medievaleale timpului sãu autorul vorbeºte ºidespre „fortuna labilis”(noroculschimbãtor): „Norocul la un loc nu stã,într-un ceas schimbã pasul./ Anii nupot aduce ce aduce ceasul.’’ Clasicismul românesc, legat puternicde folclor, de gândirea popularã, vaacorda mare atenþie temei norocului.La Eminescu, cel mai “cãutat’’ noroceste cel în dragoste. Cãtãlin cuceritorul,în poemul “Luceafãrul’’, vrãjit defrumuseþeaCãtãlinei, are un moment decumpãnã: „Dar ce frumoasã se fãcu/ ªimândrã, arz-o focul/ Ei Cãtãlin acu-iacu/ Ca sã-þi încerci norocul”. El trebuiesã-ºi ia inima în dinþi, sã acþioneze, dacãvrea sã ajungã la inima fetei. ªtie cã„obraznicul mãnâncã praznicul” ºi cautãlocul ºi momentul surprizei. În poemul „Cãlin (file din poveste)”norocul zburãtorului îndrãgostit vinedin întâmplare. Sãrutatã cu patimã însomn, fata craiului se trezeºte peneaºteptate ºi rosteºte aceastãfermecãtoare chemare: „O, rãmâi, rãmâila mine, tu cu viers duios de foc/Zburãtor cu negre plete, umbrã fãrãde noroc”. Vor trece ani, ca în poveste,pânã când, dupã multe suferinþe,devenitã mireasã, fata craiului vaavea parte de acest minunat portret:„Faþa-i roºie ca mãrul, de noroc i-sumezi ochii”. Norocul în dragoste este rar laEminescu, poetul a cântat cu durereclipele fericite. Rememorând imaginar
linia vieþii, poetul o vede cu tristeþe:„Petrec în minte viaþa-mi lipsitã denoroc”. Iar leacul cel mai bun ar fi, totuºi,uitarea: „Sã uit pe veci norocul ce-oclipã l-am avut,/ Sã uit cum dup-o clipãdin braþele-mi te-ai smult” (Departesunt de tine). Trecând cãtre o treaptã superioarã degândire, poetul considerã, totuºi,norocul, drept un accident de parcurs,fãrã substanþã: „De-i goni fie norocul,/Fie idealurile,/ Te urmeazã în tot locul/Vânturile, valurile”. Concepþia poezieinu e deloc departe de cuvinteleDemiurgului, care, rãspunzând luiHyperion, face un portret „de sus” aloamenilor, fixându-i în parametriidestinului: „Ei doar au stele cu noroc/- ªi prigoniri de soarte/ Noi nu avemnici timp nici loc/ ªi nu cunoaºtemmoarte”. (Luceafãrul). Prieten cu Eminescu ºi martor altragediei acestuia, ardeleanul IoanSlavici, priveºte cu pragmatismlucrurile. A scris „Moara cu noroc”, ocapodoperã a nuvelisticii româneºti. Unom obiºnuit, un cizmar din Ardeal, vreasã-ºi schimbe viaþa la Moara cu noroc,un han pe care îl ia în primire dãrãpãnatºi pe care îl face un loc cu cãutare. Dinpãcate, lãcomia prea mare de banicâºtigaþi necinstit întoarce în mod tragic„roata norocului”pentru el ºi pentru ceidragi. Iubitorii cinematografuluiapreciazã cu siguranþã ºi ecranizareadin 1955 a nuvelei în regia lui VictorIliu, având în rolurile principale peConstantin Codrescu ºi Ioana Bulcã.Dascãlii de liceu depun mari eforturi sãîºi convingã elevii sã vadã „mãcarfilmul”, dacã aceºtia nu reuºesc sãciteascã ºi textul. E greu însã de fãcutconcurenþã unor filme pline de efectespeciale, cum sunt astãzi, cu opeliculã în care actorii, în majoritateatimpului „tac expresiv”... Prozatorul Caragiale sondeazãabisurile sufleteºti, cautã sã atingã zonede mare sensibilitate în care personajeale sale sunt vulnerabile, trecând curepeziciune de la o stare la alta. Pânã laun punct ºi Stavrache (În vreme derãzboi) ºi Lefter Popescu (Douã loturi)acþioneazã metodic, cu calm, dar, înfebra evenimentelor, cedeazã, pierd ºinorocul ºi luciditatea. Stavracheaºteaptã o confirmare cã fratele sãu,
plecat pe front, a murit, pentru a punemâna pe averea acestuia, fiind singurasa rudã de sânge. Scrisoarea primitãdin partea armatei îl confirmã ca unicproprietar. Lefter, ca sã-ºi schimbenorocul, împrumutã bani pentru a jucala loterie, iar când crede cã a pierdutbiletele câºtigãtoare, le cautã sistematicpeste tot, în spaþiul sãu personal, privat.Le va gãsi la birou, locul public alcorvezilor sale de funcþionar mãrunt ºide care îºi doreºte atât de mult sã scape... ªi unul ºi celãlalt dintre personaje trecde la îndoialã la certitudinea eºecului,dar cu viteze diferite. Pe Stavrache îlobsedeazã reîntoarcerea fratelui ºi,implicit, pierderea averii. „Gândeai c-am murit, neicã?” este întrebareabatjocoritoare a acestuia, care,înfigându-i-se în creier, îl macinã ºi-l vadoborî la finalul nuvelei. Sigur de sine,Lefter Popescu demisioneazã de labirou ºi, când aflã cã n-a câºtigat,urmeazã criza, prãbuºirea. Dupã 1900, norocul nu mai atrageatenþia scriitorilor. Vremea miracolelora trecut, þintele literaturii au devenit altele. Pline de farmec sunt creaþiile noastrepopulare în care norocul estepretutindeni prezent. De la proverbepânã la doine, basme ºi poveºti. Oîntreagã filozofie de viaþã stã în zicãtoarea„Prost sã fii, noroc sã ai”. E invidia celorcare n-au reuºit, dar ºi speranþa celorfãrã speranþã. ªi agricultura ºi cãsãtoria„sunt loterie”, iar „ Cine are noroc are/Pune piatrã ºi rãsare/ Eu am pus ºibusuioc/ ªi n-a rãsãrit deloc”. Cântecul de nuntã, cel care atacãdomeniul atât de incert al viitorului,are o atitudine rezervatã: „Mireasã,mândrã þi-i faþa/ Nu ºtiu cum þi-a fiviaþa/ Mireasã, mândru þi-i portul/Nuºtiu cum þi-a fi norocul...” Iar cântecul de lume, melancolic, darînþelept în felul lui, formuleazã întrebãriamare: „Nu ºtiu ce e cu norocul/ Batevântul, l-a ars focul/ L-a bãtut ºi l-a totars/ Nici cenuºã n-a rãmas...”
Ca sã-ºi afle viitorul ºi noroculoamenii au cãutat soluþii de ghicit:în stele, în cãrþi, în palmã, în cafea,cu ghiocul, cu bobii, dupã cum s-au priceput. Dar aceasta este, larândul ei, o foarte seroasã temã dediscuþie. Cu un dram de noroc, vomvorbi ºi despre dânsa.
T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA
“Adolescenþa este untraseu care oferã multe drumurisecundare. Cel deºtept va alege
drumul principal”(Victoria Morozan)
Adolescenþii de azi – elevii ºiadolescenþii de ieri!… Profesoriiimplicaþi în proiectul Erasmus+,acronim “ROBO” (ID:2017-1-IT02-KA219-036552_3), s-au reunit, laprima întâlnire transnaþionalã, înperioada 21-25 mai 2018, la ColegiulTehnic “Domnul Tudor”, DrobetaTurnu Severin. Unitãþile ºcolareimplicate în proiect sunt: IstitutoSuperiore Ruggiero d’Altavilla -Vincenzo Accardi, Italia, Zespol Szkolim. por. Jozefa Sarny w Gorzycach,Polonia, Colegiul Tehnic “DomnulTudor”, România, Vasil LevskiComprehensive School, Bulgaria. Deseori misiunea adolescentului este“sã coaguleze neantul într-o stea” dar, prinproiect, elevii fiecãrui partener au coagulatcunoºtinþele ºi deprinderile dobândite înorele de pregãtire suplimentarã, înconstruirea unui robot. ªi… totul a pornitde la obiectivul principal al proiectului,
ERASMUS+, “Remain On BOard! - Learning Journeys inEducational Robotics”
prevenirea fenome-nului de abandonºcolar, prin implica-rea tinerilor înprocesul de învãþareºi abordarea inova-toare bazatã peeducaþia informalã ºiutilizarea TIC înroboticã. Deschiderealucrãrilor primei mobilitãþi cu elevii afost salutatã cu deosebitã cãldurã dereprezentanþii autoritãþilor locale. Astfel, marþi 22.05.2018, primarulmunicipiului, Marius Screciu, aadresat delegaþiilor prezente uncãlduros bun venit ºi mult succes înactivitãþile aflate pe agenda de lucru.De asemenea, prodecanulUniversitãþii din Craiova, Facultateade Mecanicã, prof. Mihai Demian aapreciat în mod pozitiv preocupareapentru roboticã, subliniind cã viitorulaparþine acestui domeniu. Agenda întâlnirii, propusã de echipade proiect a Colegiului Tehnic “DomnulTudor”, a conþinut activitãþi diverse care
au captat atenþia participanþilor. Au fostprezentate componentele hardware ºiconceptele de programare, utilizatepentru construirea roboþilor, toateechipele ºi-au împãrtãºit propriaexperienþã ºi iniþiativele de construcþiea robotului. Aplicarea automatizãrii ºirobotizãrii în activitãþile economice afost asiguratã prin vizita efectuatã laHidrocentrala “Porþile de Fier I”, una dincele mai mari construcþii hidrotehnicedin Europa ºi cea mai mare de peDunãre. Utilizarea automatizãrii ºiroboticii în domeniul educaþiei, prinfolosirea simulatoarelor, a fost o altãactivitate atractivã prezentatã dereprezentanþii Centrului UniversitarDrobeta Turnu Severin. Adolescenþii noºtri, aceºti puºtirebeli, dependenþi de internet ºi jocuri online, ei cei care preferãaccesarea unui site pentru a obþineinformaþii, au dovedit îndemânare,curiozitate, dorinþã de cunoaºtere,comunicare ºi lucru în echipã. Participanþii au apreciat ºiactivitãþile conexe propuse, dansuriºi muzicã popularã specificãjudeþului, având ca interpreþi ºidansatori elevi ai ºcolii, dar ºi invitaþide la Palatul Copiilor, ªcoalaGimnazialã ”Regele Mihai I”, LiceulTehnologic Special Drobeta.
Vizitarea celor mai semnificativelocaþii ale oraºului a fost un altmoment apreciat de cãtre toþi. PalatulCultural ”Teodor Costescu”, în toatãsplendoarea sa, a constituit un veritabilpunct de atracþie, iar imaginea oraºuluioferitã de la înãlþimea Castelului deApã, un real simbol al municipiului, afost imortalizatã în zeci de fotografii.Turnul de Apã a devenit un reper, nudoar turistic, ci ºi de orientare pentruelevii strãini. Cãlãtoria cu vaporul pe Dunãre aoferit participanþilor posibilitatea dea vedea Rezervaþia naturalã CazaneleMari ºi Cazanele Mici, monument alnaturii unic în Europa. Punctul culminant al activitãþii afost concursul roboþilor construiþide fiecare echipaj. Criteriile dedepartajare au avut în vedere vitezade deplasare, precum ºi respectareatraseului impus. Toþi elevii participanþi s-au dovedita fi curajoºi, creativi ºi dornici de adescoperi tainele roboticii. Prin proiects-au deschis porþi spre cunoaºtere, s-au descoperit vise care sigur vor devenirealitate, s-a confirmat valoareaelevilor participanþi ºi toþi au fost“declaraþi” învingãtori!
Tinerii nu au timp sã studieze individual, ca atare nu prindinteres de dezvoltarea unei cariere, rezultatul fiind acelaal scãderii încrederii de sine ºi al stimei de sine. În loc sãîncurajãm tinerii carieriºti sau care doresc sã devinãcarieriºti încurajãm cozile la ajutoare sociale. Astfel, 25,4% din tineri dedicã 2 ore pe zi studiului individual, 27,6% doar o singurã orã, în timp ce doar 14,2 % dedicãstudiului individual 3-4 ore zilnic. ªtiþi foarte bine cã ocarierã se dezvoltã încã din timpul studiilor. Dacã înstrãinãtate se oferã o linie de dezvoltare a carierei concretãîncã din perioada studiilor liceale, sã înþelegem dinstatistici cã România, pentru 2/3 din tineri, este doar ofabricã de diplome? Dupã cum vedeþi, suntem într-o situaþie de crizã socialã atineretului. Educaþia a fost neglijatã în ultimii 10 ani, iarrezultatele, cu specific antisocial, se vãd foarte bine. Tineriinu au perspective ºi atunci îºi ocupã timpul cu ce gãsesc laîndemânã în speranþa unui trai mai bun. De cele mai multeori rãmân doar cu speranþa ºi, ca o consecinþã, recurg lafenomene antisociale. Nu cred cã mai avem voie sã întârziemcu interesul faþã de educaþia româneascã. Dacã se va urmalinia ultimilor 10 ani de dictaturã a “incompetenþeicotroceniste”, vom constata, în anii ce vor urma, cã însãºiexistenþa statului român este pusã în pericol.Au fost fãcute de-a lungul timpului numeroase pacturipentru educaþie, rãmase la stadiul de opere literare. Tineriinoºtri au nevoie de fapte pentru cã un stat suveran puternicse clãdeºte cu ajutorul tuturor generaþiilor, dar viitorulacestui stat depinde cu prioritate de generaþiile tinere careau nevoie de baze solide pentru a face din statul românun stat puternic ºi suveran!
Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi, Prof. Alina Teiº
Clasa politicã este...Joi, 24 mai, în sala de sport a Colegiului
Naþional Economic „Theodor Costescu” s-adesfãºurat etapa judeþeanã a Concursului cucercurile de elevi “Cu viaþa mea apãr viaþa”,organizatã de Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al judeþului Mehedinþi, încolaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeþean.
Concursul cu tematicã de protecþie civilãse desfãºoarã anual, cu participarea elevilordin învãþãmântul gimnazial ºi liceal, ºi constã
Etapa judeþeanã a concursurilorîn susþinerea a trei probe: o probã teoreticã ºidouã probe practice.
La proba teoreticã, elevii au arãtat cã deþincunoºtinþe în domeniul situaþiilor de urgenþã, iar prinparcurgerea celor douã probe practice: “Transportulasistat al unui accidentat aºezat pe targã pe distanþade 50 m” ºi „Deplasarea cu masca pe figurã într-unraion cu obstacole contaminat” ºi-au demonstratîndemânarea, curajul ºi spiritul de echipã.
Prin însuºirea cunoºtinþelor ºi experienþaparticipãrii, cu toþii au avut de câºtigat, însã, ca înorice competiþie, a existat ºi un clasament.La gimnaziu, locul I a fost adjudecat de ªcoala
Gimnazialã Iloviþa, locul II a fost ocupat deªcoala Gimnazialã “Dumitru Craºoveanu”Izvoru Bârzii, iar pe locul III s-a situat ªcoalaGimnazialã „Mihai Viteazu” Strehaia.
La liceu, Colegiul Naþional Economic „TheodorCostescu” a ocupat primul loc, urmat de LiceulTehnologic “Dr. Victor Gomoiu” Vânju Mare ºiLiceul Teoretic „Traian Lalescu” Orºova.
Concursul “Cu viaþa mea apãr viaþa” are uncaracter educativ, tehnico-aplicativ ºi sportiv îndomeniul situaþiilor de urgenþã, organizându-seîn scopul dezvoltãrii capacitãþilor de înþelegeresi apreciere a pericolelor generate de situaþiilede urgenþã ºi însuºirii modului de comportareîn cazul manifestãrii lor.
Totodatã, urmãreºte promovarea în rândulelevilor a spiritului de solidaritate ºi de implicarevoluntarã în acþiunile de prevenire ºi intervenþieîn situaþii de urgenþã.
COMPARTIMENTUL INFORMARE ªIRELAÞII PUBLICE
Urmare din pag. 4
Mircea Popescu
Mã uit maºinalla ceas … 23,30 ! << Da … au schimbat tema …Am fost derutatã la început… Însã am ales capretext pentru disertaþia mea un fragment din LydiaGoehr, o americancã specializatã în arta muzicii,despre natura experienþei estetice… Sigur… amformulat problema textului, definiþiile… Da, ºidistincþiile conceptuale… Da… Da… Sigur, amputut utiliza parþial bibliografia parcursã… ªistrategia argumentativã pe care am aplicat-o a fostaceea în trei trepte: da – argumente ºi obiecþii; nu– argumente ºi obiecþii; nu – depãºirea tezei– radicalizarea celei de-a doua teze … Bine,IULIA, sa te întorci pentru a ne bucuraîmpreunã cu toþi cei ce-þi sint dragi!”, a scrisprofesorul de filosofie Sergiu Anastastescu,cadru didactic la Colegiul Naþional „GheorgheÞiþeica” din municipiul Drobeta Turnu Severin,cel care a pregãtit-o pe Iulia Mitrache. Iulia Mitrache a obþinut, în perioada 2-6aprilie 2018, la Iaºi, Premiul I la OlimpiadaNaþionalã de Filosofie, rezultat cu care s-acali ficat la Olimpiada Internaþionalã deFilosofie. Felicitãri Iulia Mitrache!
Severineanca Iulia Mitrache,
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Mentalul îþi este rãscolit la începutulsãptãmânii, astfel cã ar fi bine sã eviþidiscursurile publice, deciziile majore ºisemnarea unor documente cu implicare petermen lung. Posibile cãlãtorii, demersuri înacest sens ºi discuþii cu persoane aflate în alteþãri. Pe 1 ºi pe 2 Iunie apar provocãriprofesionale ºi de imagine publicã. Vei aveanevoie de forþã în cuvinte ºi de o prezentarelogicã ºi coerentã asupra activitãþii tale depuseîn câmpul muncii. Unii vor ticlui sã-þi gãseascãnod în papurã la orice. Rãbdare ºi toleranþã!
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Multe ºi mãrunte se vor petrece în planfinanciar toatã sãptãmâna. Ecoul celor discutateºi petrecute va rãsuna multã vreme de acumîncolo. Ar fi bine sã faci ordine în tot ce þine deacte, înscrisuri privitoare la bani, bunuripatrimoniale ºi facturi. Eºti animat de gândurimãreþe, nobile, astfel cã sunt ºanse dematerializare a unor planuri personale ticluitemai demult. Ziua de 01 Iunie îþi poate aduce totsoiul de controverse, dar nu le lua în seamã.Colegii de serviciu te solicitã mult în a douaparte a sãptãmânii, în special ºefii.
Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)
Relaþiile parteneriale sunt provocatoare, atâtîn plan personal, cât ºi în plan profesional.Aparent existã oportunitãþi de colaborare cuceilalþi, dar sunt numai aparenþe. Existã hibeascunse care îþi pot dãuna în viitor, dacã acumaccepþi sarcini profesionale noi. De asemeneaºi oficializarea unei relaþii matrimoniale este deevitat, deocamdatã. Apar cheltuieli legate defacturi, taxe, impozite, însã poate fi vorba ºidespre penalizãri. Se recomandã prudenþã pe 1Iunie în mod special la banii ºi bunurile comunecu alþii.
Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)
Este multã forfotã la serviciu, dar ºi în planpersonal ai planificate demult tot soiul deactivitãþi domestice. Raþionalizându-þi eficienttimpul ºi resursele, mai ales energia vitalã veiputea finaliza totul cu succes. Sãnãtateafluctueazã, astfel cã este bine sã te plimbi în aerliber, sã te odihneºti lecturând o carte ºi sã tealimentezi corect. Intervalul 1 – 2 Iunie aducerãscoliri în relaþiile parteneriale. Merelediscordiei sunt banii ºi bunurile comune cupartenerul de viaþã sau colaboratorii dinsegmentul profesional.
Zodia Leu(23 iulie - 22 August)
Eºti dornic de afecþiunea celor dragi, decompania lor ºi de a te ocupa de un hobby dragsufletului tãu. Cumva existã o rupturã între tineºi cei dragi. Deja te afli pe o altã frecvenþã faþãde cei apropiaþi pânã nu de mult, astfel cã simþifoarte bine diferenþele dintre voi. Îndatoririleprofesionale îþi oferã posibilitatea de a te detaºade neplãcerile amoroase ºi de a obþine succeseremarcabile. Lasã-te purtat de valurile vieþii ºiîþi va fi mult mai bine din toate punctele devedere. Este nevoie sã faci faþã provocãrilorparteneriale.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Sãptãmâna debuteazã cu treburi gospodãreºtiºi cu discuþii familiale. Predominã gustul dulce-amar acasã, dar cu puþin efort ºi bunãvoinþã veidepãºi totul cu bine. Intervalul 1 – 2 Iunie animãsegmentul amoros, rãscolindu-þi amintirile ºidorul de o persoanã iubitã, undeva, cândva.Þine-þi firea ºi nu te lãsa luat de valul emoþiilor.Sãnãtatea este vulnerabilã, astfel cã ar fi binesã-þi dozezi eforturile ºi sã-þi alegi, cu prudenþã,felul în care rãspunzi la provocãri. Lasã-i peceilalþi sã se bucure de strãlucirea ºi cãldura tasufleteascã!
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
O sãptãmânã foarte interesantã vizavi derelaþiile cu anturajul apropiat. Se întrezãrescdiscuþii, întâlniri cu multã lume, dar ºi cãlãtoriipentru a rezolva chestiuni personale sauprofesionale. Vorbeºte puþin despre tine ºiascultã mai mult la ce spun alþii. Vei fi foartesurprins de câte vei afla spre folosul tãu. Acasãse animã atmosfera prin reuniuni cu persoanedragi, pe care nu le-ai mai vãzut demult. Totuºiai grijã pe cine aduci în spaþiul tãu personal,deoarece unii nu privesc cu ochi buni realizãriletale. Aventuri la finalul sãptãmânii.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
În primele zile ale sãptãmânii apar cheltuieli,însã îþi cresc ºi veniturile. Pe deasupra te poþibucura ºi de favoruri sau cadouri din parteacelor dragi. Fii prudent la cumpãrãturi, pentrucã existã riscul sã aparã pierderi de orice fel.Perioada 1 – 2 Iunie rãscoleºte relaþiile cuanturajul apropiat, astfel cã de la un obiºnuit ºibanal salut poate ieºi un scandal cu acte înregulã. Cumva gândirea ºi comunicarea suntviciate, astfel cã fiecare vorbeºte pe limba lui ºinimeni nu înþelege nimic. Prudenþã, detaºare ºifii cât mai scump la vorbã!
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Este o sãptãmânã controversatã, pentru cãstãrile de spirit ºi situaþiile cãrora va trebui sãle spui prezent sunt fluctuante, stresante ºi chiarde neînþeles pe alocuri. Aminteºte-þi cã viaþaeste un film în care joci diverse roluri, din cândîn când. Universul are grijã de toate nevoile tale,doar cã trebuie sã-i permiþi acest lucru ºi sã aiîncredere ºi în tine ºi în El. Zilele de 1 ºi 2 Iunieaduc îmbunãtãþiri financiare prin diferitevariante. Una ar fi primirea salariului, alta ar fiprimirea unor cadouri sau favoruri. Evitã ziuade 1 Iunie pentru cheltuieli de orice fel!
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)
Ai nevoie de odihnã ºi meditaþii interioare înprima parte a sãptãmânii. Þine cont de nevoileorgansimului tãu ºi îngrijeºte-te pe îndelete.Urmeazã o perioadã dificilã în privinþa sãnãtãþii,astfel cã ar fi bine sã urmãreºti atent semnaleleorganismului ºi sã iei deja mãsurile necesare.Chiar dacã în zilele de 1 ºi 2 Iunie te vei simþimai bine ºi dornic de a te implica în multe ºimãrunte, nu forþa nota. A doua parte a sãptãmâniiaduce cheltuieli, dar ºi posibile creºteri salariale.Este bine sã achiziþionezi numai ceea ce-þi estestrict necesar acum.
Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)
Foarte interesante sunt relaþiile cu prietenii carete înconjoarã încã de la începutul sãptãmânii.Cu toate cã multe aspecte discutate cu acestepersoane te pot necãji profund, undeva înadâncul sufletului tãu vei recunoaºte cã suntadevãrate. Ai nevoie de un duº rece privitor laviaþa ta, iar Universul considerã cã tocmai de laºi prin prieteni este potrivit sã-l primeºti. Totuºiar fi bine sã renunþi la persoanele prea insistentesau la cele care doar profitã de pe urma ta. În adoua parte a sãptãmânii, sãnãtatea estevulnerabilã, astfel cã va fi nevoie sã te odihneºti.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
Eºti foarte solicitat în plan profesional, maiales de cãtre ºefi sau de oficialitãþi din diverseinstituþii. Fereºte-te sã vorbeºti prea mult despretine ºi despre subiecte pe care le cunoºti preapuþin sau deloc. De mare folos îþi vor fi discuþiilecu prietenii în zilele de 1 ºi 2 Iunie, mai alesdacã aceºtia sunt mai în vârstã decât tine saumai tineri, dupã caz. Însã a doua parte asãptãmânii aduce dorinþã ºi putinþã de retrageredin forfota cotidianã. Fii prudent atât în privinþasãnãtãþii, cât ºi în plan profesional, la locul demuncã.
ANUNÞ PUBLICprivind solicitarea acordului de mediu
UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin anunþã publicul interesatasupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentruproiectul „Sistematizare pe verticalã zona locuinþe ANL etapa 2 înmunicipiul Drobeta Turnu Severin’’ propus a fi amplasat în intravilanulmunicipiului Drobeta Turnu Severin, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi, str. Bãile Romane nr. 3 ºi la sediultitularului de proiect, din Drobeta Turnu Severin, str. Mareºal Averescunr. 2, în zilele de luni – joi între orele 8.00-16.00; vinerea între orele8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.
Efectele deciziei BNR de majorarea dobânzii sale cheie la 2,50%, luatã laînceputul lunii, ºi-a diminuat efectele,consecinþã a aprecierii dolarului, ceea cea redus plasamentele în monedele de lamarginea zonei euro, aºa cum este ºi leul. Cursul euro a scãzut în prima parte aintervalului la 4,6243 lei, minim alultimelor cinci luni, pentru ca dupãminivacanþa de Rusalii media sã urce la4,6397 lei, când transferurile s-au realizatîn prima parte a ei între 4,633 ºi 4,641lei, pentru ca pe finalul ºedinþei sã fieatins un maxim de 4,649 lei. Leul ar putea fi afectat de anunþulreferitor la faptul cã bugetul generalconsolidat a încheiat primele patru lunicu un deficit de 6,05 miliarde lei, (0,65%din PIB), faþã de un excedent de 1,4miliarde lei în ianuarie-aprilie 2017. Anultrecut s-a încheiat cu un deficit de 24,3miliarde de lei (2,88% din PIB). Problemele cu care se confruntã PSDpentru a asigura bugetul de salarii ºipensii vor aduce atât modicãri alesistemului de pensii dar ºi noi taxe ºiimpozite care vor afecta mediul de afaceri.Reamintim cã majoritatea analizelor ºiprognozelor vãd euro apropiindu-se lasfârºitul anului de nivelul de 4,8 lei. Cursul dolarului american a crescutde la 3,9431 la 4,0284 lei, maximîncepând cu prima parte a lunii iulie2017, într-o ºedinþã în care cotaþiile ausãrit de la 3,978 la 4,031 lei.Moneda elveþianã s-a apreciat pe pieþeleinternaþionale de la 1,177 la 1,1447franci/euro, dupã ce în urmã cu douãsãptãmâni cocheta cu pragul de 1,20franci/euro. Media ei a crescut de la Radu Georgescu
Dolarul ºi francul au revenitpeste pragul de 4 lei
3,9779 la 4,0430 lei, cel mai ridicat nivelatins de la începutul lui martie. Lichiditatea din piaþa monetarã s-a redussimþitor, iar BNR a atras luni, prin facilitatea dedepozit, de la bãncile comerciale un total depeste 1,8 miliarde lei, la o dobândã de 2,50%. În aceste condiþii, indicii ROBOR ºi-aureluat, la finalul perioadei analizate, raliulascendent. Astfel, cel la trei luni, careafecteazã buzunarele românilor care au luatcredite de nevoi personale, a urcat la 2,82%,nivel maxim începând cu octombrie 2014. Indicele la ºase luni, folosit la calcululdobânzilor la creditele ipotecare în leicu dobândã variabilã, a sãrit la 2,95%,iar cei la nouã ºi 12 luni au urcat la 3%,respectiv 3,05%. Perechea euro/dolar a scãzut de la 1,1790la 1,1511 dolari, valoare care nu a maifost atinsã de la jumãtatea lui iulie trecut. Deprecierea euro se datoreazã crizeipolitice din Italia, unde preºedinteleMattarella nu a acceptat guvernul decoaliþie propus de Liga Nordului ºiMiºcarea 5 Stele, de orientare anti-sistem, în urma respingerii persoaneinominalizate pentru postul de ministru alEconomiei. În aceste condiþii ar putea fiorganizate noi alegeri, care vor avea locîn septembrie sau octombrie. Indicele compozit al bitcoin calculat deBloomberg a cunoscut o evoluþie negativã,dupã ce Departamentul american deJustiþie a lansat o investigaþie penalãreferitoare la posibila manipulare apreþurilor bitcoin ºi ale altor monedevirtuale. La sfârºitul perioadei, indicele ascãzut la 7.236,68 dolari.Analiza cuprinde perioada 22 – 29 mai.
I N FO R M A R EAceastã informare este efectuatã de Gâscã Mariana PFA, cu
sediul în comuna Salcia, sat Salcia, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazãsã solicite la SGA Mehedinþi, aviz de gospodãrire a apelor pentruConstruire spãlãtorie auto, sat Salcia, comuna Salcia, judeþul Mehedinþi.
Ca rezultat al investiþiei vor rezulta ape uzate care vor fi colectate ºipreluate de reþeaua localitãþii. Apele tehnologice vor fi epurate în separatorde produse petroliere înainte de evacuare în reþeaua de canalizare. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãrise pot adresa solicitantului dupã data de 30.05.2018.
Gâscã Mariana PFA
Urmare din pag. 2Interne de la nivelul judeþului Mehedinþi, au putut sã ia contactdirect cu echipamentele ºi autospecialele folosite de cãtre aceºtiaîn intervenþiile lor zilnice. Astfel, cei mai curioºi dintre miciivizitatori s-au urcat la volanul maºinilor folosite de cãtre aceºtiapentru salvarea de vieþi ºi creºterea siguranþei rutiere. De asemenea, copiii prezenþi au putut sã vadãechipamentele folosite la intervenþiile ºi acþiunile speciale,una dintre atracþii fiind câinii poliþist. Alãturi de criminaliºti, cei mici au învãþat cum se ridicã amprentelesau celelalte mijloace de probã pe care poliþiºtii le folosesc peparcursul anchetelor pentru a descoperi cine a comis o faptãantisocialã. Tot aici au vãzut echipamentele care se aflã în faimoasatrusã a criminaliºtilor ºi au urcat în laboratoarele mobile folosite deaceºtia pentru a ridica ºi conserva probele. Activitãþile pe carepoliþiºtii le-au pregãtit pentru copii se desfãºoarã pe parcursulmai multor zile, în tot judeþul.
CS Strehaia a pierdut meciuldisputat, la Dãnceu, în etapa a IV-adin play-off-ul Ligii a IV-a Mehedinþi,ºi are ºanse mici sã-ºi apere titlulcucerit anul trecut. Învinsã cu 3-1de Recolta Dãnceu, prin golurile
izbutite de Ciprian Pitulicu (’15) ºi
Cu douã etape înaintede finalul sezonului,ªtiinþa Broºteni a devenitmatematic campioanaLigii a V-a Mehedinþi. În antepenultima rundã,ocupanta primului loc s-aimpus cu 3-2 la Opriºor,dupã ce, la începutulreprizei secunde, eracondusã cu 2-0! Sorin Flori(’50) ºi Adrian Mitroaica(’55) au marcat pentrugazde, iar Marius ªtirbu(’67), Cosmin Nueleanu(’73) ºi Mihai Sucilã (’80)au întors rezultatul.
Strehaia, învinsã la DãnceuConstantin Negrescu (’25,’61), respectiv ElvisRoman (’17), echipaantrenatã de MirceaDanciu a picat pe ultimatreaptã a podiumului, la 3
puncte sub liderulViitorul ªimian.Ocupanta primului loc a câºtigatfãrã emoþii partida de la Orºova,scor 5-1. Oaspeþii au marcattoate golurile în prima reprizã,prin Constantin Dudãu (’12,’18), Mãdãlin Lãcustã (’20, ’34)
ºi Andrei Enea (’45), în timp ce golul M. O.
ªtiinþa Broºteni, matematic campioanã
de onoare al Diernei a fost izbutitde Marian Erceanu, tocmai înminutul 79. Dupã acest succes,Viitorul ªimian se aflã la egalitatede puncte cu Recolta Dãnceu, darare golaveraj superior. Etapaviitoare, primele douã clasate se
vor întâlni pe terenul din ªimian,meciul fiind programat sâmbãtã, dela ora 18:00. De la aceeaºi orã,campioana sezonului precedent, CSStrehaia, va juca, pe teren propriu,cu ocupanta locului 4, DiernaOrºova.
M. O.
M. O.
Elevii lui Harcãu n-autrecut de faza zonalã
Campioanã judeþeanã la U11, AS Sport KidsDrobeta n-a reuºit sã treacã de faza zonalã aCampionatului Naþional de Fotbal rezervatcopiilor nãscuþi în anul 2007. În primul meci,copiii antrenaþi de Dan Harcãu au dispus cu3-1 de SCM Râmnicu Vâlcea, dupã care aufost învinºi cu 9-1 de AS New Stars Bucureºti,iar în ultimul joc au remizat, scor 2-2, cuInterstar Sibiu. Faza zonalã s-a desfãºurat laRâmnicu Vâlcea, iar câºtigãtoare a fost NewStars Bucureºti, care s-a calificat astfel laturneul semifinal.
ACS Atletic Drobeta a încheiat sezonul 2017-2018 al Ligii a III-a la fotbal feminin cu o nouãînfrângere. În ultima etapã, elevele antrenate de DanielIspas au fost învinse cu 4-3 îndeplasarea de la JuventusTimiºoara ºi s-au clasat peultimul loc în Seria Vest. Eºecul de pe malul Begãi aconfirmat parcursul slab alseverinencelor din retur. Atletic
Astfel, liderul a pãstrat distanþade 8 puncte faþã de urmãritoareaInter Crãguieºti ºi, indiferent derezultatele din ultimele 2 etape, numai poate pierde primul loc.
Practic, ªtiinþa Broºteni va fi nouacampioanã a Ligii a V-a Mehedinþi.Sezonul trecut, titlul fusese cucerit deDunãrea Hinova, care în actualastagiune se aflã pe locul 3.
Drobeta a pierdut toate jocurile programateîn aceastã primãvarã, în precedentele 4partide fiind învinsã de ACS Banat GirlsReºiþa (0-3), ACS Independenþa II BaiaMare (1-3), CFR II Timiºoara (0-6) ºiVenus Maramureº (1-2). De altfel, singura victorie aseverinencelor a fost obþinutã în meciul-tur cu Juventus Timiºoara, pe care l-aucâºtigat la limitã, scor 2-1, pe StadionulTermo. În cazul în care ar fi obþinut mãcar
un egal în ultima rundã, fetele lui Ispasîncheiau sezonul pe penultimul loc în SeriaVest. Cu maximum de puncte, ACS Banat
Girls Reºiþa apromovat în Liga a II-a, la fel ca ACSVulpiþele GalbeneRoman, câºtigãtoareaSeriei Est.
Mã fraþilor, mãmehedinþenii mei cetitori deObiectiv, fusei la târg, pi la VînjuMare. Mai fusesem io, mai acuceva timp, da nu mai e ce a fostodatã. Pã înainte era puzderie deoameni, din toate pãrþileMehedinþiului, nu mai puteai sãtreci cu maºina de târgoveþi, caremai de care sã-ºi prezinte marfa. Altã viaþã, mã nepoate, nu maisunt vremurile de altãdatã. Pãacuma era marfã din Turcia, marfãdin Spania, marfã din Italia, maiera ceva de pin China, de ziceaicã s-a mutat globul la Vînju-Mare,nu mai erau rãsadurile decastraveþi, nici porcuºorii de lapte,doar o gloabã amãrâtã o detea unbeþiv pe câteva sticle de bereexpiratã. Cãtai io cu privirea pin ãl
târg, doar doar oi da de vreopersonalitate, de vreunparlamentar, ceva, da bag de samãcã era prea jos nivelu pentru‘mnealor sã sã coboare pin târg. Dacã vãzui cã nu e mare lucru de nea Mãrin
Sucã ºi târgu di la Vînju-Mare, liberele peste muncã ºitricoloru lu’ Decebal di la Cazane
vãzut pi la Vânju-Mare, cãdacã pi la Strehaia sã mai dãcu var, iarã pin sud e maigreu cu hãrnicia edililor, mãîntorsei la Severinu nostrucel de toate zilele.
ªi ajunsei taman numaibine sã plãtesc ºi io neºtetaxe, sã mai achit una-alta,da nu nimerii bine. Pã nu,cã era închis peste tot. Cicãlunea asta nu sã lucrã, pemotiv de Rusalii, cã dacãpicã la începutu’ sãptãmâniie bine sã sã înceapã muncade marþi. Pã da, începe marþiºi sã terminã joi, cã vineri e iar liber,cã e ziua copiilor. Mã fraþilor, io înþeleg cã e ziuaalor mici, da nici ai mari nu maitrebe sã munceascã?! Pã în ritmu
ãsta, sunt patru zile libere dinºapte într-o sãptãmânã, adicã maimult stãm decât lucrãm. Pã e bine,mã nepoate, de asta zisã al lu’Zbanghiu cã el vrea sã inversezesãptãmâna, cicã sã munceascã
douã zile, în weekend ºi sã steacinci zile la umbrã. Bine, cicã nuar sta degeaba, doar ar mai tãiafrunze la câini, din când în când. Mã nepoate, n-om fi noi severineniiprintre ai mai înstãriþi dintre români,da sã te apuci sã furi florile dinghivecele vecinilor, parcã nu prea secade. Ce sã mai vorbim de muncãcinstitã, de civilizaþie ºi datorie civicã,dacã aruncãm gunoiul pe totbulevardu, ba din maºini, ba capietoni, de zici cã e oraºu’ altora, nual nostru. Aia e. Da ºi când sãorganizã bursa locurilor de muncã,mulþi venirã, puþini sã angajarã. Pãda, cã-ºi deterã sama cã nu sã daubani pe degeaba, pe tãiat frunze lacâini, ori pe cinci zile libere pesãptãmânã. Pã nu, cã unii dacã vãzurãcã sã poate ºi aºa, zisãrã cã de ce sãmunceascã, cã pe 12 milioane nu sãcade, cã mai bine sã le ducã dorul,decât grija. ªi ne mai plângem. Mã fraþilor fu, ca imagine, zîc,frumoasã acþiunea micilor
liberali, în frunte cu ãsta micu dila primãrie, de sãrea la geamînainte de alegeri, sã vadã dacãnu cumva i-a luat cineva scaunu,da cam scoasã din peisaj. ªi sãvã spui ºi de ce. Sã te apuci sãdesfãºori drapelul þãrii, pe laCazanele Mici, în faþa celei maiînalte sculpturi în piatrã dinEuropa, ca sã marchezi 143 deani di la înfiinþarea formaþiuniiliberale, e cam forþat. În primulrând cã Decebal nu prea aveatreabã cu partidele, iarã istoriaþãriºoarei ãsteia nu a stat niciodatãîntr-un singur partid. Aºa cã Decebal e bine sã rãmânãal tuturor, indiferent de culoareapoliticã, cã poate sã supãrãZamolxis ºi nu e bine. Aºa cãlãsaþi istoria la locul ei ºi tineretu’sã-ºi vadã de ale lui. Da, deh, aletinereþii valurile Dunãrii, probabel! Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!
