Numãrul de astãzi al ziarului OBIECTIV MEHEDINÞEAN apare pe 2 august, o zi în care, cu fix 19 ani în urmã, apãrea pe piaþã primul numãr al acestui ziar. Un ziar care a reuºit sã scrie, în toþi aceºti ani, un capitol distinct în istoria presei mehedinþene. Cu dãruire, cu pasiune, cu eforturi, cu inspiraþie ºi, de ce sã n-o spunem, cu talent. Astãzi, OBIECTIVUL este publicaþia mehedinþeanã cu apariþia cea mai constantã, cu conþinutul cel mai dens ºi cu cititorii cei mai devotaþi. La mulþi ani! O.M. 1,5 miliarde de euro þinute într-o pivniþã din Severin. România a fabricat „apã grea” ºi acum se îmbatã cu apã chioarã " A D E V Ã R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XX Nr. 939 2 AUGUST 2018 16 pagini * 1,00 leu 19 ani de OBIECTIVITATE c i t i þ i î n p a g . 3 AMÃNUNTE ÎN PAGINA 4 Activitãþile derulate pe semestrul I – 2018 de cãtre Comitetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Mehedinþi au fost analizate în ºedinþa condusã de preºedintele comitetului, prefectul Nicolae DRÃGHIEA. Din analiza tematicii prezentate la ordinea de zi, s-a desprins concluzia unei foarte bune colaborãri ºi coordonãri a instituþiilor cu atribuþii în prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã cu autoritãþile administraþiei publice locale ºi operatorii economici ªedinþa Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã surse de risc. Prefectul Nicolae DRÃGHIEA a arãtat cã trebuie insistat pe mãsuri de prevenire ºi atenuare a efectelor situaþiilor de urgenþã, dar ºi pe pregãtirea personalului de specialitate din cadrul autoritãþilor publice ºi nu în ultimul rând a populaþiei. A mai precizat prefectul judeþului, cã trebuie acordatã o atenþie mai mare asigurãrii viabilitãþii planurilor de apãrare, Autobuze electrice, la Drobeta Turnu Severin 5 p a g . CONTINUARE ÎN PAGINA 4 Sfinþirea Troiþei din Chilia
Transcript
Numãrul de astãzial ziarului
OBIECTIVMEHEDINÞEAN
apare pe 2 august,o zi în care, cu fix 19 aniîn urmã, apãrea pe piaþãprimul numãr al acestui ziar.Un ziar care a reuºit sãscrie, în toþi aceºti ani, uncapitol distinct în istoriapresei mehedinþene.Cu dãruire, cu pasiune, cueforturi, cu inspiraþie ºi, dece sã n-o spunem, cu talent.Astãzi, OBIECTIVUL estepublicaþia mehedinþeanãcu apariþia cea maiconstantã, cu conþinutulcel mai dens ºi cu cititoriicei mai devotaþi.
La mulþi ani!O.M.
1,5 miliarde de euro þinute într-o pivniþã dinSeverin. România a fabricat „apã grea” ºi
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www obiectiv-mehedintean.ro
Sfârºitul sãptãmânii trecutea fost unul încãrcat pentru deputataPSD de Mehedinþi, Alina Teiº, carea avut mai multe întâlniri cu cetãþeniai judeþului. Dupã programul deaudienþe la Cabinetul parlamentar,unde a stat de vorbã cu câþivacetãþeni, Alina Teiº s-a deplasatîn judeþ în douã localitãþi: ObârºiaCloºani ºi Bunoaica. Cel mai important eveniment lacare a fost invitatã ºi a participat afost în satul Bunoaica, comunaCireºu, unde a avut loc cea de-aXX-a ediþie a sãrbãtorii “Fiiisatului”, un eveniment devenit dejatradiþie în aceastã zonã aMehedinþiului. Alina Teiº a fostfoarte impresionatã atât deorganizarea evenimentului, dar maiales de simplitatea ºi frumuseþeaoamenilor din aceastã localitatecare pãstreazã puritatea tradiþiilorºi portului popular. “Odatã cu trecerea timpuluiconºtientizãm rolul pãrinþilor ºi alcasei pãrinteºti. Le ducem dorulcelor care ne-au acceptat plecarea. Mircea Popescu
Deputata Alina Teiº:“La Bunoaica am înþeles cel mai
mult ce înseamnã dorul de ACASÔ
Purtãm în suflet sute de amintiri ºine reîntoarcem ACASÃ la pãrinþiinoºtri pentru a ne reda echilibrul ºisiguranþa, puterea de a o lua de lacapãt ºi credinþa cã, undeva, avemun loc sigur ºi niºte fiinþe care nevor proteja întotdeauna. La sãrbãtoarea “Fiii satului” de laBunoaica am avut onoarea de aavea alãturi cei mai frumoºi oameni,care s-au nãscut cu forþa, bunãtateaºi generozitatea celor cãroraDumnezeu le lumineazã calea! Amavut posibilitatea sã discut cu maimulþi oameni din aceastã localitateºi din aceastã parte a judeþului. Însã,dincolo de acest aspect, aici, laBunoaica, am înþeles cel mai multce înseamnã dorul de ACASÃ! Ofelicit pe doamna Mihaela Þîrluipentru toatã munca depusã pentruorganizarea acestui eveniment. Deasemenea îl felicit pe domnul DoruÞîrlui, primarul comunei Cireºu,pentru tot ce face pentrucomunitatea pe care o reprezintã”,a declarat Alina Teiº.COMUNICAT DE PRESÃ
Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazãcã începând de mâine, 02.08.2018, Centrele judeþene APIA vor efectuaplata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale,aferent lunii mai 2018. Suma totalã autorizatã la platã este de 1.674.627 lei ºi se acordã de labugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale,pentru un numãr de 27 solicitanþi care au accesat aceastã formã de ajutorîn conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituireaunei scheme de ajutor de stat în sectorul creºterii animalelor, cu modificãrileºi completãrile ulterioare. RESPONSABIL COMUNICARE
Au apãrut în ultimul deceniumulte, chiar foarte multe filme (înspecial americane dar nu numai, ºiscandinavii au o producþie apreciabilã,din toate punctele de vedere) pe temedin zona dezastrelor naturale, asfârºitului lumii precedat dedistrugerea mediului înconjurãtor.Filme cu un impact global, bine fãcute,spectaculoase ºi care parcã au menireade a ne pune în gardã. Toate poartãparcã fel de mesaj subliminal, de genul“aveþi grijã, se apropie sfârºitul!”, odatãce, e limpede, ne-am cam bãtut joc declimã, de pãduri, oceane ºi mãri, detot ceea ce ne-a lãsat Dumnezeu pepãmânt, de la bun început. ªi e limpede pentru mai toþi cã dejase întâmplã ceva cu clima, nu doarde la noi din þarã, ci în general, de pecontinent, din lume. Anotimpurile,care cândva, în copilãrie, erau destulde clar delimitate ºi uºor de identificat(primãvara era primãvarã, toamnatoamnã, ºi tot astfel) acum suntestompate, lãrgite la unul sau douãanotimpuri, ciudate, ploioase,sufocante, fãcând harcea-parceaculturile tradiþionale. Se simte aceastãschimbare climaticã majorã,neplãcutã, an dupã an, ºi e parcã dince în ce mai dramaticã. verile de azinu mai seamãnã deloc cu verile din
Un semnalde alarmãanii 80, de exemplu. Aerul e dens,apãsãtor, iar umiditatea din structuralui a atins cote alarmante. Dacã în urmã cu ani tratamproblema poluãrii sau a topiriigheþarilor cu relativã lejeritate, acumparcã începem sã înþelegem. Dacã înurmã cu ani tema defriºãrilorsãlbatice ºi cinice petrecute în þaranoastrã pãrea doar un subiectjurnalistic ardent, iatã cã azi începemsã înþelegem pe pielea noastrã cât deimportante sunt, de fapt, pãdurile.Pãdurile din care unii, cu imenscinism, au vãzut doar o sursã lejerãde profit, ne þin în viaþã, pe toþi. La felºi apele, râurile, lacurile ºi fluviilenoastre. O sã vinã vremea în care vomînfiinþa poliþii ale lacurilor ºi râurilor,pentru a împiedica poluarea lordefinitivã, dispariþia unor specii,vicierea ºi mai accentuatã amediului în care trãim. Le vom lãsa copiilor noºtri o lumedeja bolnavã, lovitã de nepãsareageneraþiilor trecute. O lume în carevor trebui sã lupte pentru fiecarepetec de verdeaþã, pentru fiecarefiricel de apã limpede, pentru fiecaremetru cub de aer. Filmele de care vorbeam vorbescdespre o lume postapocalipticã, olume din care raþiunea a cam dispãrutodatã ce am distrus frumuseþea,puritatea ºi integritatea. Bune sauproaste, comerciale sau nu, acestefilme trag, în felul lor, un semnal dealarmã, pentru noi toþi ºi pentrufiecare dintre noi. Ne determinãsã ne gândim mãcar puþin lalumea în care trãim, la mediu, ºinu doar la problemele noastreegoiste ºi imediate.
Ceauºescu ºi-a dorit ca þaranoastrã sã fie independentã
energetic. S-ar fi putut realizaacest deziderat, numai cã prostianaþionalã are rezonanþe nucleare.
Combinatul de apã grea de laDrobeta Turnu Severin este unexemplu de cum poþi dilua o
pãlincã de Oaº ºi s-o transformiîntr-o þuicã de Piteºti.
Þara noastrã a fost, pentru multedecenii, singura producãtoare de„apã grea”, sau „oxid de deuteriu”- cum îi spun chimiºtii – dinEuropa. Nici ruºi i , cu toatebombele lor nucleare, nu ºi-aupermis luxul de a-ºi producesinguri costisitorul ingredient alenergiei atomice. Uzina de ApãGrea de lângã Drobeta TurnuSeverin, unul din cele douãobiective strategice din judeþulMehedinþi, alãturi deHidrocentralele Porþile de Fier I ºiII, era atât de secretã, cã nici mãcarunul din miniºtrii GuvernuluiRomâniei instalat dupã Revoluþiadin 1989 nu ºtia de ea. Chit cãfabrica se întindea pe 150 dehectare, iar „turnurile” saleindustriale erau vizibile de la zecide kilometri.În prezent, extremitatea vesticã aOlteniei ºade cu fundul pe o avereuriaºã. Avem pe stoc, neoficial –cã cifrele sunt secrete – circa 3.000de tone de apã grea, în valoare de1,5 miliarde de euro. Fabulos!Teoretic, oxidul de deuteriu, adicã,tehnic, D2O, este destinat exclusivreactoarelor Centralei Atomo-Electrice de la Cernavodã. „Ingredientul” absolutindispensabil în procesul defuziune nuclearã ar potoli pofta apatru reactoare pentru 30 de ani.Numai cã la noi merg, însã, doardouã. Între timp, uzina s-a oprit. Numai produce nimic. Iar apa grea depe stoc se poate strica, la propriu,oricând. Nici n-o folosim ºi nici n-o vindem. Cã suntem proºti.Combinat nou-nouþ cutehnologie din 1940 Fix înainte sã-l vizitãm pe ErvinWatzlawek (foto), un ceho-german
1,5 miliarde de euro þinute într-o pivniþã din Severin. România afabricat „apã grea” ºi acum se îmbatã cu apã chioarã
nãscut în Bucovina, directorul aceea ce a fost cândva CombinatulChimic Drobeta Turnu Severin -denumit acum Sucursala RomagProd a Regiei Autonome pentruActivitãþi Nucleare (RAAN) - dinbiroul acestuia a ieºit un ofiþer dela SRI. Stranie coincidenþã. N-amintrat în amãnunte, cã n-avearost. Domnul Ervin este inginerfizician ºi lucreazã la Severindin 1988, când s-a angajat prinrepartiþie guvernamentalã, cumse fãcea pe atunci. În combinatul înfiinþat, prinDecretul Prezidenþial nr. 400/1978, semnat de NicolaeCeauºescu, lucrau, în 1988, peste2000 de oameni. Majoritatea lorerau detaºaþi din toatã þara. „Dar, înperioada de vârf, aveam 2500 desalariaþi”, e nostalgic, ErvinWatzlawek. Azi nu mai lucreazã nici100 de inºi. Inginerul spune cãnumãrul mare de angajaþi se explicãprin faptul cã se lucra cu otehnologie nouã, periculoasã ºipentru care nu exista niciun fel deexperienþã în domeniu: „Tehnologiaera nouã pentru noi, dar ea era, defapt, foarte veche, din 1940, ºi eraamericanã. Dar asta nu era oproblemã. Toate þãrile care auprodus ºi produc apã grea auaceastã tehnologie”.Un dez idera t de neat ins:independenþa energet icã aRomâniei Ambiþia lui Ceauºescu de a faceapã grea a fost rãpusã abia în2015, când fabtica ºi-a încetatproducþia al cãrui maxim s-aînregistrat între 2006 ºi 2008.„Eram pe primul loc în lume. Doarcanadienii aveau facilitãþi deproducþie mai mari!”, e mândrubucovineanul cu origini de pelângã Karlo Vivary. În prezent, petot globul, oxidul de deuteriu maie produs doar în câteva þãri. ErvinWatzlawec le numãrã pe degete:„India, Pakistan, Iran, Argentinaºi, se pare, dar nu e confirmatoficial, China”. Incredibil, SUA, Canada ºi Rusiaºi-au încetat producþia. Fizicianul
explicã: „Per ansamblu, ca sectorenergetic, fabricile astea eraurentabile. La fel ºi la noi. Apa greae o parte micã din preþul energieiproduse la Cernavodã”. Una peste alta, Ceauºescu, înnebunia sa, ºi-a dorit o Românieindependentã din punct de vedereenergetic. Domnul Ervin zâmbeºte,trist: „Asta presupunea construireaa cel puþin trei centrale nuclearo-electrice. Pe lângã cea de laCernavodã mai erau în plan ºi altedouã, una la Piatra Neamþ ºi altalângã Sibiu”Primul litru de oxid de deuteriu Visul autarhic al lui Ceauºescu dea avea o Românie independentã100% independentã energetic ar fiputut fi împlinit. Nea Nicu a refuzatsã importe tehnologie din URSS,pentru cã ne-ar fi dat o dependenþãpe care nu ºi-o dorea.„Dacã ar fi luat de la ruºi,combustibilul ar fi venit tot de la ei.Ceea ce nu-i convenea!”, intrã îndetalii de strategie geo-politicãspecialistul. Aºa cã s-a cumpãrattehnologia pentru Cernavodã de lacanadieni. Dar Centralei îi trebuiauraniu ºi apã grea. Uraniu avea þara,dar apã grea nu. Ceauºescu nu eraprost. La 11 ani dupã ce a semnatdecretul de înfiinþare alCombinatului de la Severin acestaa produs primul litru de apã grea.Un secret ºtiut de toatã lumea,dar nu ºi de Guvern Pentru cã nu poþi face omletã fãrã
sã spargi ºi niºte ouã, oricât de cinicar suna asta, la combinatul de peraza localitãþii Rãscoleºti, comunaIzvorul Bîrzii, judeþul Mehedinþi, auplãtit cu sângele lor ºase oameni.Au fost accidente de muncã, spunedirectorul Romag, Ervin Watzlawek:„Dar numai în primii ani, pânã s-au deprins oamenii cu riscuriletehnologiei, cã se lucra cu acidsulfuric...”. Omul e necãjit :„Odatã opritã, pentru repunerea înfuncþiune sunt necesari doi ani!Acum mai avem doar 96 deangajaþi la Romag”. Dar legea nuprea e de partea apei grele.Legislaþia, conceputã în anii ’90,spune cã oxidul de deuteriu, D2O,fabricat la Drobeta, trebuie musai sãaibã ca destinaþie finalã reactoarelede la Cernavodã. Or, capacitatea deproducþie e mult, mult mai mare.Distracþia este cã Fabrica de ApãGrea de la Turnu Severin eraa tâ t de secre tã încât , înfebruarie 1990, atunci când odelegaþie a Combinatului s-adus la Guverm, sã cearã unsprijin, niciunul din membriiexecutivului de pe atunci nu ºtiacã aceastã entitate existã! Asta în ciuda faptului cã uzina evizibilã din Cosmos, cã se întindepe 150 de hectare, iar instalaþiilede separare a apei grele, patru lanumãr, sunt înalte de 80 de metri.
Joi 26 iulie 2018, comunitatea credincioºilor parohieiChilia din Episcopia Severinului ºi Strehaiei a primit vizitapastoralã a Preasfinþitului Pãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei care a sfinþit o troiþã amplasatãîn curtea bisericii din satul Chilia. Troiþa a fost ridicatã de doctorul cardiolog JenicãRoateºi ºi fratele sãu profesorul Miºu Roateºi în memoriavictimelor deportãrilor în Bãrãgan dintre anii 1951-1956dar ºi ca recunoºtinþã pãrinþilor Jenicã ºi Aurelia Roateºiºi bunicilor Aurica ºi ªtefan Pândici. Slujba de sfinþire a fost sãvârºitã de preasfinþitulPãrinte Nicodim Episcopul Severinului ºi Strehaiei alãturide pãrintele vicar eparhial Mihai Zorilã, pãrintele consilierAdrian Olãrean ºi Dorin Babalîc preotul satului Chiliarãspunsurile la stranã fiind date de protopsalþi aiCatedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin. Dupã slujba de sfinþire a fost sãvârºitã ºi o slujbã de pomenirepentru victimele deportãrilor în Bãrãgan din satul Chilia. La eveniment au participat ºi Octavian Tuþu subprefectuljudeþului Mehedinþi ºi primarul localitãþii Devesel DrocanFabian Laurenþiu Costel, care au mãrturisit cã este unmoment încãrcat de emoþie. ªi doctorul Grigore Drãghiafost deportat împreunã cu familia sa în Bãrãgan în perioada1951-1956 a participat la acest eveniment dat fiind faptulcã multe dintre familiile deportate în Bãrãgan din satul Chiliai-au fost vecini ºi colegi de suferinþã în acea perioadã detristã amintire.
Sfinþirea Troiþei din Chilia
La Palatul Culturii“Teodor Costescu” dinDrobeta Turnu Severin aavut loc marþi searãvernisajul expoziþiei deartã popularã “Din ladade zestre a bunicii”. Expoziþia cuprindecostume populare ºiobiecte tradiþionale dincolecþia personalã aîndrãgitei interprete demuzicã popularã NinaPredescu, obiecte deceramicã realizate de meºterul olar MarcelTãnasie, descendent al unei familii cu oveche tradiþie în arta modelarii lutului, ultimdepozitar al tainelor ceramicii din localitateaNoapteºa, precum ºi obiecte de pielãrierealizate de membrii Asociaþiei MeºterilorPielari din ªiºeºti. „Inaugurãm în aceastã searã (n.r. 31 iulie)
Vernisaj expoziþie“Din lada de zestre a bunicii”
sala mare a meselor sub denumirea de <SalaMehedinþeanã> ºi avem un maraton deevenimente care se succed concomitent.Avem expoziþia de artã popularã personalãNina Predescu, tablouri din <TunelulTimpului> cu activitãþi ale Ansambluluifolcloric Izvoraºul, dupã aceea avem piesedin colecþia Continuare în pag. 10
Urmare din pag. 1 iar prin exerciþiile derulatede cãtre specialiºtii I.S.U. ºi S.G.A. sã sprijine comitetelelocale pentru situaþii de urgenþã în utilizarea acestorplanuri ca pe un instrument de lucru ºi pregãtire ºi nuca pe un document bun de þinut în dulap.De reþinut este faptul, cã pagubele generate defenomenele meteorologice manifestate în semestrul I
Pe strãzile MunicipiuluiDrobeta Turnu vor circula în curândautobuze electrice, dupã ce oraºula fost inclus într-un programnaþional de achiziþii de mijloace detransport noi coordonat deMinisterul Dezvoltãrii. Fondurilesunt asigurate din surse europenenerambursabile. Trei astfel demijloace de transport urmeazã sãfie achiziþionate de municipalitate. Primarul Marius Screciuplãnuieºte achiziþionarea de altenoi autobuze electrice, în afarã de
Autobuze electrice,la Drobeta Turnu Severin
Primãria Municipiului Drobeta- Turnu Severin pregãteºte modernizareatransportului în comun ºi ridicarea acestuia la standarde europene.Municipalitatea va achizþiona trei autobuze electrice cu fonduri de laMinisterul Dezvoltãrii.
cele trei care urmeazã sã ajungãla Drobeta-Turnu Severin. “ E un lucru bun pentru oraº,sunt primele autobuze dintr-un lotmai mare, celelalte vor veni prinfonduri europene, trebuie sã nepliem pe ceea ce înseamnã untransport modern, un transportecologic, autobuzele electrice sunto soluþie pentru municipiul nostruºi pentru România, în general,”a declarat primarul Marius Screciu. Valoarea proiectului este de 8milioane de lei, iar finanþarea
europeanã prevede ºi amenajareaunei staþii de încãrcare rapidãpentru acestea. Procedurile de achiziþie aautobuzelor ºi staþiilor de încãrcarevor fi organizate de cãtre Ministerul
Dezvoltãrii. Primãria Drobeta TurnuSeverin va fi obligatã, mai apoi, sãmenþinã în funcþiune autobuzeleelectrice pentru o perioadã de celpuþin cinci ani de la punereaacestora în circulaþie.
Anul acesta, pe 24 iulie s-au împlinit154 de ani de existenþã instituþionalã a Poliþieide Frontierã Române. Cu acest prilej la sediulServiciului Teritorial al Poliþiei de FrontierãMehedinþi au fost invitate oficialitãþile locale,ºefii structurilor Ministerului Afacerilor Interneºi Ministerului Apãrãrii Naþionale din judeþulMehedinþi, cadre miltare aflate în rezervã, câtsi reprezentanti ai presei. Cu ocazia Zilei Poliþiei de Frontierã Române,la nivelul structurilor Poliþiei de FrontierãMehedinþi au fost avansaþi înainte de termen,pentru merite deosebite în activitateaprofesionalã depusã, un numãr de 2 poliþiºtide frontierã din cadrul Poliþiei de FrontierãMehedinþi, pentru contribuþia adusã ladestructurarea unor reþele de crimã organizatãspecializate în contrabandã cu produseaccizabile, fraudã ºi evaziune fiscalã, capturide þigãri de contrabandã în punctele de trecerea frontierei, dar si alte fapte ilegale savarsite lafrontiera de sud-vest. Cu acest prilej, pe baza sportivã a Politiei deFrontiera Mehedinþi ºi în toate structurileteritoriale subordonate au avut loc o serie demanifestari sportive, poliþiºtii de frontierãîntrecându-se la competiþii de fotbal, tenis decâmp, tenis de masã ºi volei .
PURTÃTOR DE CUVÂNT,Ag ºef adj. MORARU CORINA
154 de ani deexistenþã
instituþionalã a Poliþieide Frontierã Române
Proiect în parteneriat cu Direcþia Judeþeanãpentru Sport ºi Tineret Mehedinþi cu ocazia
Zilei Poliþiei de Frontierã Române Semnarea la 24
iulie 1864, decãtre domnitorul
Alexandru IoanCuza, a
Decretului princare se realiza
unirea corpurilorgrãnicereºti din
Þara Româneascãºi Moldova, a
devenit unmoment istoric
important pentruPoliþia deFrontierã, fiind data de recunoaºtere a
identitãþii instituþionale ºi, de asemenea,temelia organizãrii moderne de astãzi, care
funcþioneazã la standarde europene. Pentru a sãrbãtori aceastã zi de o importanþãdeosebitã pentru fiecare poliþist de frontierã, înperioada 23 - 27 iulie 2018, ªcoala de Perfecþionarea Poliþiei de Frontierã Drobeta Turnu Severin adesfãºurat un proiect în parteneriat cu DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Tineret Mehedinþi. În cadrul acestui proiect, un numãr de 60 deelevi, cu vârste cuprinse între 10-17 ani,participanþi la “Tabãra Naþionalã CSI Drobeta”,însoþiþi de cadre didactice venite din mai multejudeþe ale þãrii, dar ºi voluntari ai D.J.S.T.Mehedinþi, au participat la activitãþile menite sãle dezvãluie meseria de poliþist de frontierã cu
tot ceea ce implicã aceasta: prezentarealaboratoarelor ºcolii de perfecþionare, instrucþie,tehnici de autoapãrare, exerciþii demonstrative cucâinii de serviciu, tehnica ºi aparatura din dotare,modul de legitimare al persoanelor la trecereafrontierei de stat. Activitãþile din perioada 23 - 27 iulie a.c. s-audesfãºurat cu sprijinul Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi ºi Sectorul Poliþieide Frontierã Drobeta Turnu Severin. Conducerea ªcolii de Perfecþionare a Poliþieide Frontierã Drobeta Turnu Severin felicitãpoliþiºtii de frontierã pentru îndeplinirea cuprofesionalism a atribuþiilor conferite de lege ºitransmite un sincer La mulþi ani!
PURTÃTOR DE CUVÂNT,Inspector principal de poliþie Brucã Ionela
A.A.D.
opiniiOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.08.2018pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* Grija cea mai mare a celorce dau ordinul de zi pe unitate înviaþa publicã a acestei þãri esteproblema golanului aceluia care ºi-a montat numere de înmatricularecu un mesaj injurios la adresa unuipartid politic, în Suedia. De nimicserios nu se mai discutã în acestezile decât despre acest subiectsordid – emanaþie a haºtagiºtilor
ºi „rezistenþilor” care infecteazãpieþele publice din marile oraºe aleRomâniei. În anul celebrãriiCentenarului Marii Reîntregiri,aceastã mizerie, acest flagel toxic derãspândire naþionalã ne mai lipsea!Hai sictir, loaze nenorocite, care aþipus la cale ºi care încurajaþi acestepractici mizerabile! Sã vã dea bunulDumnezeu sãnãtate, prosperitate,pace ºi noroc dupã sufletul vostru!
Portocalã cu rele tratamente * Bine, cine este, cât de cât,sãnãtos la cap vede limpede cãacest scandal este pus la cale deun fel de centru de comandã ºi nuneapãrat de o adunãturã de jegoºi.Din acest motiv se ºi trage insistentmâþa diversiunii de coadã, cuscopul bine precizat, extrem devizibil, de a o extinde la nivelnaþional. ªi de a transforma
injurioasa tãbliþã deînmatriculare într-un felde slogan alpreconizatului miting aldiasporezilor din 10august de la Bucureºti.Dacã, dupã aproape 30de ani, acesta estenivelul de maturitate lacare a ajuns clasapoliticã româneascã,este limpede cã þara astanu mai are nicio ºansãde redresare ºi cã, dincondiþia de colonie demâna a ºaptea, nu se vamai ridica în veciivecilor amin. * Vremea, cumspuneam, atipicã din
recent încheiatul iulie nu numai cãa stricat concediile multora (ceeace n-ar fi o pagubã prea mare, maistaþi, fraþilor, ºi pe acasã, maieconomisiþi banii pe care i-aþi fiaruncat aiurea, cã vin vremurigrele!) dar a produs pagubeînsemnate ca urmare a revãrsãrilorde ape din mai toate regiunile þãrii.Culturile legumicole au fostcompromise (pagube uriaºe, de
pildã, se înregistreazã la culturilede cartofi, unde tuberculii auputrezit în pãmânt din cauza apeiacumulate) ºi, colac peste pupãzã,mai veni ºi pacostea asta de gripãporcinã africanã, ce va duce lasacrificarea a peste un milion deanimale. Apropo de chestia asta,mie, unuia, sincer, nu mi se pareceva foarte în regulã, multe sceneamintindu-mi de butaforica,inventata gripã aviarã de acumniºte ani ºi de scenele apocalipticepe care le-am putut vedea atunci.Mare minune sã nu fie din nou vreoînvârtealã sinistrã a unor cercuri deinterese...europene ºi nu numai... * L-am vãzut pe celebrul procurorPortocalã plângându-se de reletratamente... juridice, în dosarul încare este judecat! Ei, da, sã vezi ºisã nu crezi! În vremea asta, pe ladiverse televiziuni, am putut-oadmira pe madame L.C. Kovesiparticipând pe la diverse chefuri culãutari. Ca sã vedeþi ce pasiuni ºiplãceri avea aceastã Nefertiti! Sigur,nimic condamnabil în toate astea,oameni suntem, dar faþã deimaginea austerã, rigidã, aproape...nepãmânteanã, pe care se strãduiasã ºi-o construiascã duduia, e locde multã, de foarte multã ipocrizie,de mult, de foarte mult cinism, casã nu zic de-a dreptul ticãloºierece, calculatã. * Tot ticãloºie, tot jeg uman,politic se revarsã ºi în legãturã cumitingul diasporezilor, ce ar urmasã aibã loc pe 10 august, în PiaþaVictoriei din Bucureºti, cu
participarea, auziþi ºidumneavoastrã, a un milion depersoane. Care ar þine morþiº sãdea jos Guvernul actual. Unguvern cu destule pãcate, desigur,dar un guvern care, faþã de altele,nu a tãiat pensii ºi salarii, badimpotrivã a adãugat la pensii ºisalarii sume adesea consistente.Ceea ce ne face sã ne întrebãmdacã nu cumva cineva chiar seteme cã PSD-ul ar putea sã-ºiducã la bun sfârºit programul deguvernare. Trebuºoarã care, înfond, mã face sã râd cu suficientãamãrãciune ca sã-mi transformerâsul în rânjet. * Dar cine credeþ i cã eorganizatorul preconizatuluimiting mamut al diasporezilor depe 10 august? Cicã un fostvicepreºedinte al PSD pentruproblemele Diasporei! Aºa ceva?Aha, am înþeles: mitingul s-arputea transforma într-omanifestare de susþinere acabinetului Viorica Dãncilã! Înfelul ãsta ne mai venim de-acasã! * A început ºi leºinatul nostrude campionat de fotbal. Speranþelenoastre de o cât mai bunãreprezentare în competiþ i i leeuropene s-au cam spulberatînainte de a încolþi. Vãzând ºiforma deplorabilã a echipelorcare, în acest an, ne reprezintã înEuropa (FCSB, Viitorul, CFR Cluj,Craiova) preferãm sã ne întoarcempe partea cealaltã ºi sã maiapucãm o hãlcuþã de somn dinaceastã ploioasã vacanþã...
Racordarea la reþeaua de gaze aSeverinului are toate ºansele sã seconcretizeze ca urmare aprevederilor noii legii a energieielectrice ºi a gazelor naturale, carea intrat în vigoare. VicepreºedinteleComisiei pentru Servicii ºi Industrii,Virgil Popescu, a explicat vineri,13iulie, într-o conferinþã de presã laDrobeta-Turnu Severin, care suntbeneficiile acestui act normativ. Deputatul PNL, Virgil Popescu, aadus mai multe amendamente legiienergiei ºi gazelor naturale. Pentrucã cetãþenii au avut mai multeîntrebãri pe aceastã temã,parlamentarul mehedinþean aexplicat în ce fel noua lege va aveaun impact benefic pentru municipiulnostru, dar ºi pentru celelaltelocalitãþi care au contract înmomentul de faþã cu Mehedinþi Gaz. „Unul din amendamentele pe carele-am fãcut la aceastã lege se referãla faptul cã începând cu data intrãriiîn vigoare a acestei legiconcendentul serviciului public dealimentare cu gaze naturale al uneiunitãþi administrativ teritoriale nuva mai fi Ministerul Energiei, ciunitatea administrativ teritorialã.(…) Potrivit legii, în ºase lunioperatorul Mehedinþi Gaz va trebuisã vinã, sã discute, sã negociezecu Primãria Drobeta Turnu Severin,cu Consiliul Local Drobeta TurnuSeverin, CL ªimian, CL Butoieºti,
Deputatul PNL, Virgil Popescu,a adus mai multe
amendamente legii energiei ºigazelor naturale
Tâmna ºi Strehaia încheiereaunui contract”, a spus liderulliberal.Cum din 2004 când a fostsemnat cont rac tu l deconcesiune cu aceste unitãþiadminist rat iv ter i tor ialeMehedinþi Gaz ºi-a onoratobligaþiile într-un procent de10-15 la sutã, este greu decrezut cã aceste primãrii vormai bate palma pentru viitorcu acest concesionar.Cel puþin în cazul consilierilorliberali, Virgil Popescu afirmã
cã aceºtia nu vor mai vota pentru caaceastã firmã sã aibã în continuarecontractul de concesiune adistribuþiei de gaze naturale. De altfel, în baza acesteilegii, unitãþile administrativ-teritoriale vor putea sã cearelicenþã de distribuþie ºifurnizare a gazelor naturale,creându-ºi propriile serviciipublice în acest sens orisocietãþi comerciale.Mai mult decât atât, încazul de faþã, mai spunedeputatul Virgil Popescu,nu existã o clauzã deexclusivitate cu MehedinþiGaz în contractul încheiatîn anul 2004, ceea ceprimãri i le mai susmenþionate nu mai suntdeloc legate de acestcontract. Preºedintele PNLMehedinþi, Virgil Popescu,a mai susþinut în aceeaºiconferinþã de presã, cãMehedinþi Gaz este obligatãîn temeiul acestei legi sãonoreze toate cererile deracordare venite din parteaseverinenilor, în caz contrarriscând amenzi din parteaAutoritatãþii Naþionalepentru Reglementarea înEnergie (ANRE).
Biroul de presã
39 de jandarmi avansaþi în grad
Începând de astãzi, 7 ofiþeriºi 32 de subofiþeri din cadrulInspectoratului de JandarmiJudeþean Mehedinþi au fost înaintaþiîn gradul militar urmãtor. Aceºtia auprimit noile grade în cadru festiv, lasediul inspectoratului. Ofiþerii ºi subofiþerii avansaþi auîmplinit sau împlinesc stagiul minim
în grad anul acesta, fiind înaintaþi:- în gradul de colonel: 3 ofiþeri;- în gradul de locotenent colonel:un ofiþer;- în gradul de maior: un ofiþer;- în gradul de locotenent: 2 ofiþeri;- în gradul de plutonier adjutant ºef:2 subofiþeri;
Continuare în pag. 10
opiniiOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.08.2018pag. 8
Cum nimic nu este veºnic pelumea asta, ºi epoca atotputerniceiKoveºi s-a sfârºit. Pânã aici nimicneobiºnuit. Era de aºteptat sã setermine odatã ºi odatã. Ceea cerãmâne, este teancul de nedumeriri,noile mirãri care abia de acum apar.Pe zi ce trece, conºtientizãm cufireascã neliniºte câte întrebãri (unelepuse deja, altele abia nãscute) rãmânfãrã rãspuns. În plus, cum este firesc,pe piaþã sunt vânturate legende, seimagineazã drumuri nebãnuite pânãmai ieri, se dezvelesc faþete noi aleexistenþei acestei mai mult decâtciudate cariere judiciare, ale acestuiadevãrat fenomen. Oricât am mesteca,amesteca, oricât am cãuta, multe zonerãmân ºi azi neclare. Persistã, încã,numai din vina noastrã, nenumãrateaspecte imposibil de explicat. Ce resorturi ascunse (interne sauexterne) au determinat ca o obscurãabsolventã de drept care îºi dorea celmai mult sã devinã antrenoare debaschet pentru copii, persoanã fãrãniciun merit profesional, la o vârstãmai apropiatã de pubertate decât dematuritate, provenind dintr-o urbemodestã, sã fie numitã peste noapte,în ciuda opoziþiei justificate aConsiliului Superior al Magistraturii,Procuror General al României? Caremecanism, necunoscut nouã, a avutatâta influenþã încât dupã expirareamandatului de procuror general,mandat mai modest decât persoanaînsãºi, doamna sã fie trimisã laBruxelles într-o poziþie mai mult decâtonorabilã, apoi adusã ramburs ºi
Teo Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale
L.C.K., un fenomen care trebuie urgent elucidat pentrunerepetare. Existã voinþa politicã necesarã?
numitã imperativ pe o funcþie inferiorãcele de pe care fusese exportatã?Pentru ce ºi pentru cine ocuparea decãtre ea a celei funcþii a fost atât deimportantã încât un ministru aljustiþiei (Mona Pivniceru) a fostdestituit fiindcã s-a opus, pe bunãdreptate, acestei nominalizãri? Care au fost forþele nevãzute ce au fãcutposibil ca unui insignifiant ºef de direcþiedin ministerul public sã i se facã oimpresionantã propagandã externã, sã ise atribuie, cu o frecvenþã impresionantã,o serie greu de cuantificat de diplome ºimedalii din partea unor state ce auimportante interese politice ºi economiceîn România?Cine a dispus ca, în ciudalogicii elementare, unui demnitar derang inferior destituit sã i se acorde ofuncþie în care munceºte mai puþin,are mai puþinã responsabilitate, darare un salariu imens (6.700 lunar!),aproape dublu decât primea de la statînainte de demitere? A fost o întâmplare cã i s-a permissã obþinã atâta putere încât sã devinã,practic, intangibilã? Puterecomparabilã, prin efectele saledevastatoare pentru destinul a sute saumii de români nevinovaþi, numai cuaceea deþinutã de marii preoþi aiinchiziþiei în evul întunecat al omenirii?Numai atunci erai gata condamnat,dupã un proces formal, în urmaunui denunþ anonim sau nu. Care este nivelul real al implicãriidirecte al rezidenþei C.I.A. de laBucureºti în controlul fenomenului„corupþiei” din România? De ce era atâtde interesatã agenþia americanã de
„succesele” ºefului D.N.A. ºi care erautemele dezbãtute în întâlnirile, uneoride douã ori pe sãptãmânã, dintreprocurorul ºef al D.N.A. ºireprezentantul oficial al C.I.A.? Era, aºacum s-a evidenþiat în presã, ºefulD.N.A. agent al C.I.A.? Care sunt motivele adevãrate alenecercetãrii niciunuia dintre mariicorupþi ºi corupãtori externi, demolatorii(vizibili ºi din cosmos) ai României?ªicare sunt motivele omiterii evidente dinsfera de preocupãri a D.N.A. a miilorde privatizãri frauduloase bazate pecorupþie cunoscute de fiecare dintrenoi? De ce nu a fost deranjat nici cumângâierea unui fulg, ani de-arândul, niciunul dintre jefuitorii pe faþã(externi sau interni) ai bogãþiiloracestei þãri aflate în derivã? Care este cauza ºi unde s-a maipomenit în lume ca în apãrarea unuipersonaj neînsemnat în structuranaþionalã a puterii (sunt peste 500 deºefi de Direcþii în România!),preºedintele þãrii sã acuze CurteaConstituþionalã, sã-ºi periclitezepropria poziþie, riscând suspendareadin funcþie ºi aducerea þãrii în stare deinstabilitate?... ªi, întrebãrile de maisus nu reprezintã nici jumãtate dinteancul celor fãrã rãspuns. A acelornedumeriri care, prin elucidarea lor,ar permite ca o asemenea grozãviesã nu se mai repete. Desigur cã pedepsirea drasticã acorupþiei este necesarã. Desigur cãfenomenul corupþiei, ajuns într-unstadiu îngrijorãtor în România, trebuieeradicat prin metode judiciare ºi prinmodificarea hotãrâtã a legislaþiei. Darde aici ºi pânã la „lupta împotrivacorupþiei” este o cale lungã. Numaicomuniºtii se aflau într-un rãzboipermanent cu societatea. Ei au înventat„lupta de clasã”. Un concept care, pusîn practicã, a distrus o întreagã clasãpoliticã. Numai pe vremeacomunismului judecãtorii ºi procuroriierau aliaþi, „luptând” împreunã pentruatingerea aceluiaºi scop politic. Numaipe vremea comunismului sãlbatic a fostdesfiinþatã prezumþia de nevinovãþie.Numai pe vremea aceea erai chemat laprocuraturã ca martor ºi ieºeai cucãtuºele la mâini în huiduielile mulþimii
chemate acolo sã te scuipe. Ceea ce ne rãmâne de fãcut ºi încãnu pare a fi în atenþia cuiva, este analizaacestui fenomen, identificareaizvoarelor sale, a materiei ce i-a permisfabuloasa amploare din zilele„democraþiei” noastre. Semnele uneiastfel de preocupãri sunt atât de timideîncât, pe bunã dreptate, oricare dintrenoi poate avea dubii serioase asupraintenþiilor cuiva de a ajunge la miezulproblemei. Ceea ce trebuie neapãratrealizat, este gãsirea cãilor de acþiunecare sã conducã spre certitudinea cãun asemenea experiment nu maipoate fi posibil pe viitor. Fiindcã,trebuie sã ne fie clar, L.C.K. a fostprodusul unui sistem atent gândit ºiîndelung organizat iar apariþia sa nua fost deloc întâmplãtoare! Dacã, delãsãtori cum suntem, vomuita fãrã rãspuns întrebãrile esenþiale.Dacã, întregul fenomen (în care L.C.K.nu-i decât vârful vizibil al aisbergului)nu va fi disecat cu responsabilitatepentru a scoate la ivealã cauzeleadevãrate ºi dacã, în ciuda oponenþilor,a forþelor interne ºi externe ce l-au slujitºi îl slujesc încã, nu vom lua mãsuridure de nerepetare, oricine va fi numitîn fruntea acestei structuri se vatransforma repede într-o clonã a„faimoasei faraoane”. Problema este:Are cine sã taie acest nod gordian? Areclasa politicã voinþa de a face luminã?Sau obscuritatea îi este mai folositoarefiindcã, mâine, noii veniþi la putere vorputea folosi DNA în aceleaºi scopuriîn care au utilizat-o predecesorii?
Grafica - I.M.
opiniiOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.08.2018 pag. 9
PSD a fãcut tot ce s-a pututface pentru a-ºi mulþumi electoratultradiþional ºi mai mult decât atât.Principalul motor al programului deGuvernare al PSD a fost, dincolo deanunþurile iniþiale, creºterea masivãa lefurilor în sectorul bugetar. Întrebugetari, pensionari ºi asistaþiisociali îºi construieºte PSDelectoratul tradiþional. De aici seextrage seva votului pentru fiecarescrutin în parte. Liviu Dragnea a lãsatfrâiele programului de guvernare lamintea lui Darius Vâlcov, omul cutablourile, seifurile ºi cu banii.Mintea lui Vâlcov a clocit unprogram de guvernare construit pece ºtie sã facã stânga mai bine, adicãsã împartã, în timp ce dreaptastrânge. Iar PSD chiar a împãrþit cugenerozitate creºteri de salarii însectorul bugetar, creºteri de pensiiºi a cam lãsat baltã sectoruleconomiei private. Ori România estesusþinutã puternic de sectorul privat.Acum, sectorul privat reprezintã, înmintea unora dintre pesediºti,moºierii de pe vremuri, în special
ªtefan Bãeºiu
Viclenia PSD, bugetarii ºi sectorul privatcorporatiºtii. Adicã tefeliºtii careºi-au luat liber de la locul demuncã, sã meargã la proteste.Urmeazã o altã categorie urgisitãde PSD, anume Diaspora. PSD a ºtiut unde sã loveascã ºiunde sã planteze creºteri de salarii.Calculul este unul destul de simplu.Prin creºteri de salarii în zonele undeexistã electorat pro-PSD esteasigurat un vot la urmãtoarele multerânduri de alegeri. De asemenea,electoratul de dreapta este cumvapedepsit sau forþat sã treacã înrândul celor care beneficiazã decreºteri de venituri. Adicã, dacã eºtipesedist o duci bine. Restul suntcontra statului ºi a bunãstãrii. Oriceeconomie nu se dezvoltã numaiprin creºterea puterii de cumpãrare.Creºte consumul, cresc importurileºi poate producþia, dacã existã ºiserviciile. Producþia nu prea existã,pentru cã importãm. Se pune întrebarea dacã a fost vorbade creºteri sustenabile de salarii saudoar de conservarea electoratului destânga sau de atragerea de alegãtori
noi cãtre partidele aflate laGuvernare. Calculul este unul simplu,pentru cã în felul acesta PSD ºi-afãcut planul cã nu se va eroda, darmizeazã ºi pe faptul cã participareala vot este una extrem de slabã ºi nua mai atins de mult peste 50%. Orice partid care va veni dupãPSD va trebui sã mai dreagã dinoalele sparte ale creºterilor de pensiiºi salarii. De unde sã le achite?Oricine se va apuca sã taie din lefuriºi din pensii va avea de suferitelectoral. Aceasta este mareaviclenie a PSD. Practic, pregãteºteun teren pârjolit pentru cei care vorajunge la Guvernare. Dacã esteadevãrat cã Guvernul se împrumutãmiliarde de euro pentru platapensiilor ºi a lefurilor, atuncirezultatul este previzibil. Apoi PSD a mai generat o falie însocietatea românescã. Este vorba deadâncirea diferenþelor dintre cei carelucreazã la stat ºi privaþi. Aproape înnicio þarã democraticã ºi o economiedezvoltatã bugetarii nu au lefuri maimari decât sectorul privat. În Românialucrurile sunt inversate rãu de tot.Aproape cã toþii românii îºi dorescsã lucreze la stat, având în vederelefurile ºi beneficiile foarte mari, plusprogramul de lucru. Oare cum rezistão astfel de þarã? De unde mai vinbani pentru plata pensiilor ºi asalariilor ºi pentru constituireabugetului? Cei din sectorul privat au
rãmas mult în urmã cu salariile ºi seapropie de sclavie din punctul acestade vedere. Unii dintre muncitorii dinsectorul privat nu vor mai putea sãreziste cu 1.200 de lei pe lunã ºi voralege sã plece din þarã, dacã nu vorreuºi sã prindã un post bun însectorul de stat. Atunci se naºteîntrebarea cum va rezista Româniafãrã un sector privat solid ºi fãrã oindustrie care sã producã ceva? Nucred cã mai existã în lume un statcompus numai din bugetari. Maisunt câteva întreprinderi publice, darºi acelea sunt pe cale de dispariþie.PSD se pregãteºte sã livreze un statutopic pentru cã de miracoleconomic nu poate fi vorba. Nu aicum sã mãreºti pensii ºi salarii însectorul bugetar fãrã sã ai baniinecesari. Ori ai o creºtere economicãsenzaþionalã ori iei bani de undeva(tipãriþi sau împrumutaþi). Viclenia luiDarius-PSD rãmâne însã. PSD poate pierde însã la alt capitol,cel care îl intereseazã cu adevãrat peLiviu Dragnea, iar restul este pop-corn. PSD poate pierde cu tot cumãriri de lefuri ºi de pensii, când vinevorba de legile justiþiei. Dar se potcompensa rapid toate, cu alte mãriride pensii ºi de lefuri. Nicio lunã fãrãmãriri de pensii ºi de lefuri la buget,dar ce facem cu lucrãtorul din privat?Îl facem sclav sau îl obligãm sã îºicaute un trai mai bun în altã parte?
- în gradul de plutonier adjutant: 20 subofiþeri- în gradul de plutonier major: 7 subofiþeri- în gradul de plutonier : 3 subofiþeriInformaþii suplimentare:Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen(01 august), înainte de termen sau în mod excepþional. Ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii în activitate carese disting prin modul de îndeplinire a atribuþiilor, pregãtireprofesionalã ºi comportare demnã pot fi înaintaþi în gradulurmãtor ºi înaintea expirãrii stagiului minim în grad dacãpânã la data când se fac astfel de înaintãri au împlinit celpuþin jumãtate de stagiul respectiv (la data de 03 aprilie— Ziua Jandarmeriei Române ºi la data de 01 decembrie— Ziua Naþionalã a României).
COMPARTIMENTUL INFORMARE RELAÞII PUBLICEsi cu PUBLICUL al IJJ MEHEDINÞI
Vernisaj expoziþie“Din lada de zestre a bunicii”
olarului Marcel Tãnasie dela Noapteºa”, a spus Mihai Munteanu, coordonatorulevenimentului. Nina Predescuºi-a transformatcasa pe care aconstruit-o laN e g o i e º t i -Mehedinþi, satulsãu natal, într-unadevãrat muzeu. „Casa Amintirilor”, aºa îi place sã îi spunã acestuicolþ rupt din satul tradiþional românesc. În 20 de ani a reuºit sãstrângã peste 300 de costume populare ºi sute de obiectetradiþionale, pe care le pãstreazã cu sfinþenie în „Casa Amintirilor”. “Este o searã specialã pentru mine. Din colecþia mea decostume populare ºi lucruri tradiþionale pe care le deþin în CasaAmintirilor din Negoieºti am adus câteva exponate aici, la invitaþiaPalatului Culturii “Teodor Costescu”. Îi invit pe severineni sãvinã sã vadã aceste exponate”, a spus Nina Predescu. Invitaþi speciali ai acestui eveniment au fost membriiAnsamblului folcloric Izvoraºul cel care a scris legendafolclorului mehedinþean. Vorbim aici de soliºti vocali,instrumentiºti ori dansatori. Artiºtii din Ansamblul folcloric“Izvoraºul” erau de neîntrecut ºi de neoprit în toate evoluþiile lorde pe scene din marile oraºe din þarã ºi din Europa. Expoziþia va fi deschisã pânã la sfârºitul acestuian, iar intrarea este liberã.
urmare din pag. 4
DomnulNicolae DRÃGHIEA
a condus ºedinþaColegiuluiPrefectural
Mehedinþi, la acãrei ordine de ziau fost analizate
subiecte ce au vizatsituaþia consumului
de droguri înjudeþul Mehedinþi,
mãsuri luate pentru asigurarea unui cadru corespunzãtor activitãþilor recreative în sezonulcald, activitãþile desfãºurate pentru asigurarea unui climat de ordine în ºcoli, o informareprivind organizarea ºi desfãºurarea examenelor naþionale în judeþul Mehedinþi ºi oinformare privind noutãþile legislative ºi mãsurile ce trebuie luate în instituþiile publicepentru combaterea fenomenului de corupþie. Dezbaterile purtate în urma materialelor prezentate au subliniat interesul prefectului ºi
membrilor colegiului pentru activitatea derulatã, care ausesizat din nou rezultatele slabe în domeniulînvãþãmântului mehedinþean, interesul scãzut din parteaconducerii inspectoratului, fapt ce poate aveacorespondenþã ºi în consumul de droguri în unitãþileºcolare de învãþãmânt. Prefectul Nicolae DRÃGHIEA a dispus revizuireamãsurilor de îmbunãtãþire a activitãþilor, având în vederecã unele rezidã din obligaþiile legale ºi didactice aledascãlilor.
Tura de recunoaºtere a traseelor de laMaratonul Olteniei powered by CEZ România,
a avut ca obiectiv principal testarea „genei demaratonist” a participanþilor ºi s-a desfãºurat
sub forma unei provocãri venite din partea luiMartin Zmelik, Country Manager Grupul CEZ în
România. Testarea „genei de maratonist” ºi-apropus sã investigheze în ce masurã
performanþele sportive se datoreazã datelorgenetice sau competenþelor dobândite.
Actriþa Diana Dumitrescu ºi Martin Zmelik, gazdaevenimentului, au fost protagoniºtii turei derecunoaºtere a traseului de mountain biking de laMaratonului Olteniei, desfãºurate pe data de 28iunie. În aceeaºi zi a avut loc, pentru prima datã,tura de recunoaºtere a celei mai noi curse, cea demaraton (42 km), avându-i în centru pe CarmenAlbiºteanu, trail runner ºi blogger, ºi pe JanBurnea, angajat al Grupului CEZ în România. Fire sportivã ºi dornicã sã experimenteze lucruri
Participanþii de la tura de recunoaºtere a traseelor de laMaratonul Olteniei ºi-au testat „gena de maratonist”
Despre Grupul CEZ înRomaniaGrupul CEZ în România estereprezentat prin 8 companii –Distribuþie Energie Oltenia,CEZ România, CEZ Vânzare,CEZ Trade, Tomis Team, MWInvest, Ovidiu Development ºiTMK Hydroenergy Power.Grupul CEZ este prezent pe piaþaromâneascã încã din anul 2005,odatã cu preluarea companiei dedistribuþie a energiei electriceElectrica Oltenia SA.Dupã procesul de separare aactivitãþilor (unbundling)încheiat cu succes în anul2017, Distribuþie EnergieOltenia (fosta CEZ Distribuþie)asigura alimentarea cu energieelectricã a ºapte judeþe: Argeº,Dolj, Gorj, Mehedinþi, Olt,Teleorman ºi Vâlcea.
noi, Diana Dumitrescu a acceptat provocarea ºi apornit în descoperirea traseului de MTB, ghidatãde Martin Zmelik ºi membrii cluburilor localeLykaios ºi Cozia. Dupã finalizarea cursei, Diana s-a declarat încântatã de experienþa avutã ºi ademonstrat cã, dincolo de geneticã, mai importantesunt spiritul, atitudinea ºi dedicarea cu care practicisportul. „Nu a fost un traseu uºor, dar am avutocazia sã descopar un sport dinamic, plin deprovocãri. Indiferent de sportul pe care îl practici,cred cã cel mai important lucru este sã te bucuride moment ºi sã iubeºti sã experimentezi”, aconcluzionat Diana Dumitrescu. „Genetica poate fi importantã, iar unii oamenichiar au abilitãþi înnãscute pentru anumite sporturi,însã cred cã nu existã o abordare generalã, care sãse aplice tuturor. Dacã eºti pasionat, dedicat ºidoreºti sã îþi depãºeºti limitele, poþi oricând evoluaºi deveni foarte bun la o anumitã activitate. De aceea,îi încurajez pe cât mai mulþi sã dea o ºansã
evenimentelor sportive ºi, bineînþeles, sã se înscriela Maratonul Olteniei!”, Martin Zmelik, CountryManager Grupul CEZ în Romania. Cel mai nou traseu de trail run al MaratonuluiOlteniei - 42 km, a fost testat de Carmen Albiºteanu,o împãtimitã a curselor pe munte, care l-a cãlãuzitpe Jan Burnea pe traseul primului sãu maraton.Jan este angajat al Grupului CEZ în România ºi vaparticipa pentru a treia oarã la Maratonul Olteniei.
Ediþia din 2018 a Maratonului Olteniei - uneveniment CEZ România - este organizatã cusprijinul Primãriei Municipiului Râmnicu Vâlcea,HyperSport, SmartAtletic, ºi este susþinutã departenerii Adrem, RC Europe (parteneri platinum);Ciga Energy, Tuca Zbarcea & Asociaþii (partenerigold); Ernst & Young, Fine Consulting, HervisSports & Fashion, Inform Lykos, Ness,Comranado, Gold Nutrition (parteneri silver);Telekom Sport, Realitatea, Kiss FM, Adevãrul,Gazeta Sporturilor, Running Mag, Adrenallina.ro,
Alergãtorii ºi bicicliºtiidoritori se pot înscrie la curselede Trail Run ºi MTB Cross-country ale MaratonuluiOltenei, desfãºurate pe 25-26august, la Râmnicu Vâlcea, pewww.maratonulolteniei.ro/inscrie-te.
Pe data de 5 august, scriitorul Marin Preda, ar fiîmplinit 96 de ani. Astfel, Biblioteca, ca pilon al culturiiunei naþii, nu poate sã nu îl aniverseze ºi sã nu îi cinsteascãmemoria. În acest sens, în secþia “Literaturã ºi Artã” aBibliotecii Judeþene “I.G.Bibicescu” Mehedinþi, a fostorganizatã o expoziþie cu operele marelui scriitor, expoziþiece este deschisã publicului întreaga sãptãmânã. Marin Preda a dat literaturii române opere monumentale,care au trecut graniþele timpului ºi care fascineazã ºi astãzicititorii. Autorul celebrelor romane „Moromeþii” ºi „Celmai iubit dintre pãmânteni” a avut o viaþã la fel de
96 de ani de la naºterea lui Marin Predafascinantã ca ºi opera lãsatã moºtenire. S-a nãscut la Siliºtea Gumeºti, în Teleorman. O comunãpe care avea sã o facã celebrã prin publicarea romanului“Moromeþii”. A fost fiul lui Tudor Cãlãraºu, de profesieplugar ºi al Joiþei Preda. Viaþa sa a fost una grea, cu grijicotidiene ºi cu concepþii de viaþã în care munca câmpuluiºi nu cartea, reprezenta adevãrata valoare în viaþaþãranului român. Cu toate acestea iubirea sa pentrustudiu ºi literaturã în special, au învins, el devenind unscriitor de marcã ºi directorul editurii “Cartea
Româneascã’’. Romanul sãu, “Marele singuratic’’, primeºtepremiul Uniunii Scriitorilor pe anul 1971.
În 1974 este ales membru corespondent alAcademiei Române. Ultimul sãu roman lansat în 1980, „Cel mai iubit dintrepãmânteni” , este considerat o criticã violentã acomunismului. Dupã câteva sãptãmâni pe piaþã, romanula fost retras din toate bibliotecile ºi librãriile publice ºiuniversitare. În scurt timp, pe 16 mai 1980, scriitorul afost gãsit mort în camera sa din vila de creaþie a scriitorilordin Palatul Mogoºoaia. Biroul de presã
I N F O R M A R E Aceastã informare
este efectuatã de cãtreS.C. ROUTE CENTERCONSTRUCT S.R.L.,
strada Pãcii, nr. 3, bl. O2,sc. 4, et. 1, ap. 5, judeþul
Mehedinþi, ceintenþioneazã sã solicite la
Administraþia Naþionalã“APELE ROMÂNE” RA -
ABA JIU, aviz degospodãrire a apelor laobiectivul Exploatarea
nisipului ºi pietriºului dinperimetrul „VIILOR” situat
în extravilanul comuneiGruia, sat Izvoarele,
judeþul Mehedinþi.Aceastã investiþie este
nouã.Ca rezultat al procesului
de producþie nu vorrezulta ape uzate
menajere. Nu existã ape uzate
tehnologice. Aceastã solicitare esteconformã cu prevederile
Legii Apelor nr. 107/1996,cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare. Persoanele care doresc
sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la
solicitarea avizului degospodãrire a apelor pot
contacta solicitantul laadresa menþionatã.
Persoanele care dorescsã transmitã observaþii,
sugestii ºi recomandãri sepot adresa solicitantului la
Este o sãptãmânã în care ar fi bine sã ai cevamai multã grijã de sãnãtatea ta. Implicã-te numaiîn activitãþi uºoare ºi la nevoie cere sprijinul cuivade încredere pentru a duce la bun sfârºit ceeace nu suportã amânare. Chiar dacã uneleafecþiuni par cã se accentueazã, ai încredere întine ºi îngrijeºte-te cum ºtii ºi simþi tu mai bine.Evitã sã te tot laºi pe mâna altora pentruîmbunãtãþirea stãrii tale generale. Este rost decâºtiguri financiare din activitatea profesionalãdesfãºuratã la un loc de muncã. Dar, hibele suntmulte ºi mãrunte.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
O sãptãmânã controversatã vizavi de relaþiilecu prietenii ºi susþinãtorii din segmentulprofesional. Cumva ar fi nevoie sã-þi remodeleziunele concepþii ºi planuri de viaþã, pentru cãacum sunt mulþi cei care, mai mult sau mai puþindiscret îþi reproºeazã rigiditate mentalã,conservatorism nefondat sau ancorare în relaþiiºi situaþii perimate. Priveºte atent la propria taviaþã ºi depune eforturi pentru a o îmbunãtãþi.Energiile zilele de 2 ºi 3 August activeazãafecþiunile specifice segmentelor capului ºi pecele ale sistemului renal.
Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)
Sãptãmâna debuteazã în forþã cu multeaspecte socio-profesionale. În mod special sevor evidenþia dialogurile cu ºefii ºi reuniunileoficiale. Fii pregãtit cât poþi tu de bine, pentrucã sunt ºanse sã oferi explicaþii vizavi de felulîn care îþi îndeplineºti sarcinile de lucru. Pe dealtã parte va apãrea tentaþia sã te sfãtuieºti cuprietenii vizavi de planurile tale personale. Celmai bine ar fi sã vorbeºti numai cu propria tapersoanã ºi sã eviþi discuþiile prea detaliate. Secontureazã neplãceri legate de sãnãtateasegmentelor gâtului.
Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)
Sunt zile interesante pentru relaþiile custrãinãtatea. Au succes demersurile privitoarela o cãlãtorie îndepãrtatã, pentru studii saupentru a lucra în þãri strãine. Totuºi evitã ziuade 2 August pentru decizii ferme sau pentruasumarea unor responsabilitãþi deosebite.Segmentul profesional se va evidenþia în a douaparte a sãptãmânii, mai ales relaþiile cu ºefii ºipersoanele oficiale din diverse instituþii. Suntmulte aspecte bizare în ceea ce priveºtesusþinerea ta profesionalã ºi imaginea publicã,de aceea fii precaut.
Zodia Leu(23 iulie - 22 August)
Începutul sãptãmânii îþi aduce câºtigurifinanciare dintr-o colaborare, de la ºi prin alþiisau pur ºi simplu, fãcând ordine prin hârtii,descoperi o micã avere uitatã într-un plic.Alcãtuieºte o listã de prioritãþi ºi evitã cheltuielilenefondate. Primeazã facturile, taxele ºi nevoilecelor dragi. Mentalul este agitat în zilele de 2 ºi3 August, astfel cã fii prudent. Implicarea înactivitãþi intelectuale sau demersuri privitoarela cãlãtorii sau studii te oboseºte mult. Acceptãsprijinul cuiva de încredere pentru a ducelucrurile la bun sfârºit.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Relaþiile parteneriale necesitã atenþie ºi eforturipalpabile pentru a pune la punct discuþiile sauactivitãþile comune restante. Sunt ºanse sã fiiobiectiv în orice tip de parteneriat ºi de a rezolvalucrurile în favoarea ta. Totuºi, þine cont desugestiile celorlalþi, pentru cã sunt de bun augur.A doua parte a sãptãmânii evidenþiazã chestiunifinanciare, de genul cheltuieli comune cu alþii,dezbateri pe tema moºtenirilor sau partajelorpersonale ºi profesionale. Prudenþã, toleranþã ºirãbdare! Gândirea este umbritã, astfel cã fereºte-te sã vorbeºti prea mult.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Sãptãmâna debuteazã cu multe sarcini delucru la serviciu, însã vei fi încântat. Cum eºti ofire extrem de sociabilã te vei pune rapid petreabã. Ar fi bine sã alcãtuieºti o listã de prioritãþiºi sã nu te pierzi în amãnunte neimportante.Existã riscul sã oboseºti ºi chiar sã aparãneplãceri serioase pe segmentul sãnãtãþii. Aiîncredere cã vei rezolva totul la timp ºi foartebine. Pe 2 ºi 3 August apar chestiuniparteneriale, probabil semnarea unui contract,rediscutarea unora vechi sau plãnuirea unoractivitãþi comune cu alþii. Prudenþã!
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Rãscolirile sentimentale deschid sãptãmâna,fie cã este vorba despre persoana iubitã, fiedespre copii. Sunt momente pasagere, astfel cãnu este cazul sã te îngrijorezi. Cei dragi aunevoie de sprijinul tãu moral în chestiunile lorpersonale, vor mai multã atenþie ºi afecþiune dinpartea ta ºi nu în ultimul rând îþi vor propune sãte implici alãturi de ei în activitãþi recreative.Posibile neplãceri financiare, pentru cã acumîþi doreºti mai mult decât îþi permite bugetul. Adoua parte a sãptãmânii aduce în atenþieprobleme vechi de sãnãtate.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
La începutul sãptãmânii ai succes în treburilegospodãreºti ºi în dialogurile cu membriifamiliei. Este rost de reuniuni familiale, devizitare a locurilor natale sau de a sta la poveºtiîmpreunã cu prietenii, cunoºtinþele, vecinii dincopilãrie. Evitã sã te aluneci în emoþii mari ºidetaºeazã-te de trecut! Priveºte viaþa ca pe oexperienþã, ca pe un film, pe parcursul cãruiapoþi lua, din când în când, premii fabuloase. Înzilele de 2 ºi 3 August intervin chestiuniamoroase ºi legate de copii. Prudenþã, rãbdareºi încredere!
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)
Începutul sãptãmânii îþi aduce în preajmã omulþime de persoane apropiate, care au nevoiede sprijinul tãu moral. Cu unii nu te-ai mai vãzutdemult ºi acum este momentul regãsirilor, alpoveºtilor spuse la un pahar de vorbã ºi aldestãinurilor serioase. Ascultã-i pe ceilalþi, darvorbeºte puþin despre tine ºi slãbiciunile tale.Existã ºi profitori în preajma ta, care abiaaºteaptã sã faci sau sã zici ceva care þi-ar dãunape termen lung. A doua parte a sãptãmânii aduceenergii favorabile desfãºurãrii treburilordomestice alãturi de cei dragi.
Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)
Cheltuieli majore la începutul sãptãmânii, darîþi cresc veniturile într-un anumit fel. Poate fivorba despre primirea salariului, a unui bonussubstanþial sau primeºti favoruri ºi cadourideosebite. Fii prudent pe 2 August, deoareceexistã riscul sã pierzi bani, bunuri sau sãaparã nereguli în documentele financiare. În adoua parte a sãptãmânii se întrezãresc cãlãtoriipe distanþe scurte, activitãþi intelectuale ºidialoguri ample cu persoanele din anturajulapropiat. Vorbã multã sãrãcia omului, deci arfi bine sã-þi dozezi vorbele ºi gesturile.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
La începutul sãptãmânii ai multã energie, chefde a te implica în mai multe acþiuni simultante,dar mai ales de a te implica în treburile altora.De aceea unii s-ar putea supãra cã interviineinvitat în viaþa lor. Ocupã-te numai de tine ºilasã-i în pace pe ceilalþi! Oferã-þi sprijinul numaila cerere expresã. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã situaþia financiarã în care te afli. Suntposibile cheltuieli majore, creºterea veniturilordin activitatea prestatã la un serviciu, dar ºicadouri interesante. Evitã cheltuielile nefondate!
Iulie a fost, probabil, ceamai bunã lunã din acest an pentruleu, care a reuºit sã se apreciezefaþã de principalele valute.
Leul a profitat de calmareaspaþiului politic, dupã demiterea d-nei Kovesi din fruntea DNA, ceea cea fãcut inutilã dorinþa PSD-ALDE dea-l demite pe preºedintele Iohannis.La aceasta s-a adãugat creºtereaofertei de valutã dar ºi reducereaaversiunii faþã de risc pe planinternaþional, dupã ce tensiunilecomerciale dintre SUA ºi UniuneaEuropeanã s-au temperat.
Comparativ cu sfârºitul lui iuniecursul euro a scãzut cu circa 3,3bani, cel al dolarului cu 5,5 baniiar cel al francului elveþian cuaproape patru bani.
Evoluþia pozitivã ºi-ar putea modificadirecþia în condiþiile în care, conformEurostat, România a înregistrat în lunamai o ratã anualã a inflaþiei de 4,6%,faþã de o medie de 2% în UE.
De altfel, BNR ºi-a majorat în maiprognoza de inflaþie pentru luna decembrie2018 de la 3,5% la 3,6%, ca efect alpoliticilor fiscale ºi salariale ale PSD.
La rândul ei, Comisia Naþionalã dePrognozã estima în ultimul sãu raportun nivel mediu anual al inflaþiei de3,5% în 2018, respectiv de 2,8% în2019 ºi 2,5% în 2020.
Euro a început perioada analizatãcu un curs de 4,6367 lei. Dupãatingerea minimului ultimelor douãluni de 4,6248 lei, iulie s-a încheiatla 4,6283 lei, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat în culoarul4,625 – 4,63 lei.
Dupã o creºtere la 3,9844 lei,
Cursul euro a scãzutîn iulie cu 3,3 bani
Radu Georgescu
Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu
PRIMÃRIA CORCOVA, anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul“Construire zid de sprijin, localitatea Jirov, etapa II, comuna Corcova,jud. Mehedinþi” propus a fi amplasat în intravilanul satului Jirov,comuna Corcova, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi, Drobeta Turnu Severin,str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele de luni-vineri, între orele 08.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruprotecþia Mediului Mehedinþi.
Comunicat de presãAngajatorii din Spaþiul EconomicEuropean oferã, prin intermediul reþeleiEURES România, 1.366 locuri demuncã vacante, dupã cum urmeazã:Olanda – 437 locuri de muncã: 100muncitor în sere, 70 manipulant marfã,60 manipulant în depozit, 30 lucrãtorîn bucãtãrie, 30 lucrãtor la banda deproducþie, 30 muncitori necalificaþi, 30muncitor în producþia de hranã pentrucâini ºi pisici, 30 stivuitorist, 10culegãtori de fructe, 10 culegãtori floareasoarelui, 10 inginer, 10 lãcãtuº confecþiimetalice, 5 culegãtor ºi sortator flori, 5sudor, 2 ajutor de bucãtar, 1 dulgher, 1montator izolaþii, 1 muncitor înproducþia de peºte, 1 ºofer profesionist,1 pescar în apele interioare ºi de coastã;Germania – 333 locuri de muncã:53 electrician, 51 sudor, 50 instalator,50 lãcãtuº, 37 manipulant bagaje, 22ºofer de camion, 9 ospãtar, 7cameristã/roomboy, 6 tehnician îndomeniul electric, 6 mecanic instalaþiisanitare, de încãlzire ºi climatizare, 6lucrãtor în depozit, 4 bucãtar, 4mecatronist, 3 ºofer autobuz, 2 brutar,2 mãcelar, 2 montator instalaþiielectrice, 2 personal în domeniulhotelier, 1 barman, 1 carosier, 1commis de cuisine, 1 inginerfrigotehnist, 1 inginer programareinstalaþii, 1 inginer service, 1 montatoracoperiºuri, 1 montator schele, 1operator CNC, 1 operator excavator, 1ospãtar/commis de rang, 1 personalîntâmpinare oaspeþi, 1 programatorPLC, 1 recepþioner, 1 ºoferautomacara, 1 tehnician instalaþii, 1vopsitor auto;Austria – 300 locuri de muncã: 100bucãtar, 100 camerist, 100 chelner;Letonia – 92 locuri de muncã: 20instalator, 20 lãcãtuº mecanic/
1.366 locuri de muncã vacanteîn Spaþiul Economic European
mecanic, 20 tencuitor, 20 zugrav, 10constructor de drumuri, 2 excavatorist;Irlanda – 61 locuri de muncã: 50ciontolitor tranºator carne, 10 îngrijitorbãtrâni, 1 ºef complex zootehnic;Polonia – 50 locuri de muncã: 25sudor, 10 dulgher de cofrare, 10 zidar,5 muncitor în construcþii;Norvegia – 23 locuri de muncã: 10mecanic auto, 10 tinichigiu auto, 2frizer/coafor, 1 inginer programator(CTO);Malta – 17 locuri de muncã: 10tehnician, 7 instalator ELV;Marea Britanie – 17 locuri demuncã: 10 asistent social, 5 sudorMIG, 1 director adjunct, 1 coordonatorîngrijitori persoane la domiciliu;Slovacia – 12 locuri de muncã: 12sticlari;Suedia – 8 locuri de muncã: 5vopsitor auto, 3 mecanic auto;Slovenia – 5 locuri de muncã: 2ºofer autocamion/maºini de maretonaj, 1 inginer mecanic/energetician,1 îngrijitor de cai, 1 montator, dulgheracoperiºuri;Spania – 4 locuri de muncã: 3tehnician, 1 operator centrale electrice;Ungaria – 4 locuri de muncã: 2mecanic auto, 1 frezor, 1 sudor;Belgia – 2 locuri de muncã: 2tehnicieni;Franþa – 1 loc de muncã: 1 angajatpolivalent în domeniul hotelier. Persoanele interesate sã ocupe unloc de muncã pot viziona oferteleaccesândwww.eures.anofm.ro, sau sepot prezenta la sediul agenþiei judeþenepentru ocuparea forþei de muncã dedomiciliu sau reºedinþã, undeconsilierul EURES îi poate îndruma.
Serviciul Comunicare ºiSecretariatul Consiliului de
Administraþie
cursul dolarului american a încheiatluna la 3,9487 lei, când cotaþiile aufluctuat între 3,945 ºi 3,954 lei.
Moneda elveþianã s-atranzacþionat pe pieþeleinternaþionale în culoarul 1,156 –1,162 franci/euro, iar media ei afluctuat între 3,9769 ºi 3,9953 lei,perioada fiind încheiatã la 3,9942 lei.
Indicele ROBOR la trei luni, utilizatla calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, acrescut la 3,47%, maxim al ultimilorpatru ani ºi jumãtate. Reamintim cãdobânda de referinþã a BNR sesitueazã din mai acest an la 2,50%.
Indicele la ºase luni, folosit la calcululratelor la creditele ipotecare, a urcat la3,53%, cel mai ridicat nivel începândcu 5 martie 2014. La rândul lor, indiciila nouã ºi 12 luni au cunoscut creºteri,la 3,57%, respectiv la 3,63%.
Perechea euro/dolar a fluctuatîntre 1,1621 ºi 1,1731 dolari,maxim atins la sfârºitul lui iulie.
Creºterea euro s-a datoratfaptului cã pieþele aºteptau deciziadin 1 august a Comitetului depoliticã monetarã al RezerveiFederale americane referitoare lanivelul dobânzii-cheie.
La aprecierea euro a contribuit ºiprima estimare a Eurostat privindnivelul inflaþiei din zona euro, care ºi-ar fi accelerat creºterea în iulie la 2,1%.
Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg valora lasfârºitul intervalului 8.014,98 dolari,mai sus cu circa 2.000 de dolaricomparativ cu sfârºitul lunii iunie.Analiza cuprinde perioada 25 – 31iulie.
sportOBIECTIV mehedinþean 02 - 08.08.2018 pag. 15
Dupã 9 ani petrecuþi în Italia,atacantul Samuel Zimþa a decissã revinã în România ºi va juca
în sezonul 2018-2019 pentrunou-promovata în Liga a III-a FC
U Craiova 1948.Originar din Drobeta Turnu
Severin, Samuel Zimþa a începutfotbalul la ªcoala de Fotbal GicãPopescu Craiova, iar la vârsta de 10ani a plecat în Italia, împreunã cufamilia. La 12 ani a ajuns la unadintre academiile de fotbal deschiseîn Peninsulã de Inter Milano, iar la16 ani a semnat primul contract dejucãtor profesionist, cu VirtusEntella Chiavari, pentru care aevoluat doar la juniori. În iarnã a fost
Severineanul Samuel Zimþa,la FC U Craiova
achiziþionat de Brescia, însã n-a reuºit sã facã pasul la seniori,fiind utilizat la U19. Varaaceasta, Zimþa a decis sã joacepentru FC U Craiova 1948,alãturi de care va debuta în Ligaa III-a. “Sunt foarte bucuros cãam ajuns la echipa cu care amþinut de mic. În plus, am vrutsã joc într-o echipã de seniori.La Brescia era mai greu pentrumine, fiindcã trebuia sã mai stauun an la U19. Consider cã laCraiova am posibilitatea sãprogresez mai repede. Þinând contcã avem în lot jucãtori cu foarte mareexperienþã, precum, Mãdãlin Ciucã,Ovidiu Dãnãnae sau Mihai Dima,
dar ºi ceilalþi, de la care am cusiguranþã multe de învãþat, esteinevitabilã creºterea mea în joc. Îmidoresc sã ajut cât mai mult echipaºi sã promovãm. E o bucurie cã voi
juca pe stadionul dinoraºul meu natal, laSeverin, dar sper caechipa sã revinã, câtmai repede, la Craiova,acolo unde îi este locul.Peluza Sud va fi alãturide noi peste tot ºi abiaaºtept sã înceapãcampionatul. Sper sãrevin ºi în circuitulechipei naþionale dejuniori, unde am maifost convocat la U17”, adeclarat Samuel Zimþa.Atacantul de 18 ani vadebuta sâmbãtã la nouasa echipã, în amicalulcu CSM Slatina,programat pe Stadionul1 Mai, de pe malul
Oltului. Echipa care activeazã în Ligaa IV-a a judeþului Olt este antrenatãde severineanul Bobby Verdeº. Meciul din primul tur al CupeiRomâniei, pe care FC U Craiova1948 ar fi trebuit sã-l disputemiercuri, pe Stadionul Municipaldin Drobeta Turnu Severin, cuInternaþional Bãleºti nu s-a maijucat, deoarece echipa gorjeanã aînºtiinþat FRF cã se va desfiinþa.Astfel, jucãtorii pregãtiþi de ªtefanStoica s-au calificat în turul secund,care va avea loc pe data de 15august. Adversara va fi anunþatãsãptãmâna viitoare. Sezonul 2018-2019 din Liga a III-a va începe pe 25 august, iar FC UCraiova îºi va disputa partidele depe teren propriu pe “Municipalul”severinean, deoarece nu a primitacceptul Consiliului Local Craiovasã joace pe Stadionul IonOblemenco. Componenþa celor 5serii va fi stabilitã la mijloculacestui luni.
AngajeazãMUNCITORICONFECÞIONERICerinþe: bune cunoºtiinþe de utilizare a maºinii de cusut;Descrierea jobului:- salariu net motivant; - tichete de masã;- condiþii de muncã la nivelul standardelor UEPentru cei din afara localitãþii (Orºova, Motru, Floreºtietc.) se asigurã transportul.CV-urile se depun la sediul firmei dinDrobeta-Tr. Severin, (vis-a-vis de Hotel CONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520
M. O.
M. O.
Legitimatã la CS UniversitateaCraiova, severineanca Ancuþa Bobocel acucerit douã medalii la Campionatul Naþionalde Seniori, de la Piteºti. Atleta descoperitãde Marin Istrate s-a impus în proba de 5.000m ºi s-a clasat pe locul secund la 1500 m(4:14.07 minute), unde a fost întrecutã, lamai puþin de o jumãtate de secundã, deClaudia Bobocea, de la CSM SfântuGheorghe (4:13.66). Timpul de 15:41.38minute, de la 5.000 m, îi va permite AncuþeiBobocel sã participe la CampionatulEuropean de la Berlin, care va avea loc înperioada 7-12 august. De altfel, la Naþionale,severineanca nu a avut rival în aceastã probã,
Ancuþa Bobocel,campioanã naþionalã la 5000 m
pe locul secund clasându-se, la mai bine deo jumãtate de minut, Roxana Bîrcã, de la CSASteaua Bucureºti (16:12.51)! Din acest an,Ancuþa Bobocel a decis sã renunþe la probade 3000 m obstacole, care a consacrat-o, ºisã se axeze pe distanþele lungi, de 5.000 ºi10.000 m. Atleta de 30 ani a participat, înprimãvarã, chiar ºi Campionatul Mondial desemimarator (21 km), de la Valencia, unde s-a clasat pe locul al XV-lea. Recent, fostasportivã de la CSM Drobeta Turnu Severin aefectuat un stagiu de pregãtire în Statele Uniteale Americii, la Colorado Springs, pentru apregãti sezonul pe distanþele lungi. “Aveamnevoie de ajutorul unui antrenor specializat,care sã mã pregãteascã pentru distanþelelungi, ºi am mers în Colorado. La Europenelede la Berlin, sper într-o clasare cât mai bunã.Sunt calificatã atât la 5.000 m, cât ºi la 10.000m. Sper ca acest sezon sã mã ajute sã facpasul spre maraton, unde vreu sã concurezdin 2019”, a declarat Bobocel. La Campionatul Naþional gãzduit deStadionul Nicolae Dobrin din Piteºti auparticipat 377 sportivi, dintre care 157 lafeminin ºi 220 la masculin, de la 99 decluburi. Judeþul Mehedinþi, prin CSMDrobeta Turnu Severin, l-a avut în concursdoar pe juniorul Adrian Bondoc, clasat pelocul 18, din 25 de participanþi în proba de800 m, cu timpul de 2:03.42 minute. Cursaa fost câºtigatã de Cosmin Trofin, de la CSMSfântu Gheorghe, cu timpul de 1 minut, 43secunde ºi 13 sutimi.
Mã fraþilor, când credeamca nea Daea le dã lecþii multorminiºtri, o dete rãu de gard cu oaia.De fapt nici mãcar cu oaia, de dataasta cu porcul. Pã da, fãcu neaDaea o comparaþie, de rãmaserãmascã mai toþi diplomaþii trimiºiîn þara noastrã. Ieºirã oficialiistrãini sã dea replica, apãru neaDaea pin presa internaþionalã ºinu de bine, aºa cã Sucã crede cãori nea ministru’ rãmâne la firulierbii, ori îºi vede de treabã ºi olasã pe aia micã pe unde i-a gãsitlocul, sã ºi-l merite ºi cam atâta.Cã altfel, dacã mai scoate vreodouã perle, îl trimit di la Capitalãîn provincie, la ferma di la ªiºeºti,de nu mai guiþã nici porcul laCrãciunul viitor. Mã nepoate, nu mai avusesemde ceva vreme cancanuri ºiprobabil era momentul. Aºa cãreveni Leo di la Strehaia în media,dupã ce a fost la Parchetu’General, ca sã spunã cum ar fi datTasu’, în 2012, cicã mulþi baniunor procurori di la DIICOT-uldin Mehedinþi, euroi puºi, dupãcum povesteºte idolul femeilordin Strehaia, în maºini parcatecicã în diverse zone din DrobetaTurnu Severin. Pãi, Sucã zîce sãaºteptãm exemple concrete, cunume ºi numere de turisme, cãaltfel totul va fi o nouã þigãnealã,care ar putea fi ºi televizatã. Pela vreo orã de maximã audienþã.Sau douã... ore. Mã fraþilor, cum sã fãcu vremeabunã, cum sã nãpustirã doritoriide bãlãcãrealã la Schela. Ori de nea Mãrin
Sucã, porcii lu’ nea Daea, poveºtile lui Leo de Strehaia ºibãlãceala cu ceas di la Schela
bãlãcealã, dupã cum vrea fiecare.Culmea, a mai mare aglomeraþieierea la LIGHEAN, la ligheanulamenajat de nea Vîlcu când ierea
vice di Severin. Da, Marghioala lu’Fleaºcã gãsi ecsplicaþia, de ceierea cam gol bazinu’ cu apã
binefãcãtoare de oase. Cicã dincauza ceasului care, minusculfiind, nu sã putea vedea când sãieºi din apã. ªi nu e bine sã stai
nici prea mult, nici prea puþin. Da,chiar, nu a mai fost buget, pi laPrimãria Severinului, pentru un
ceas mai... vizibil? Între timp sã terminã de asfaltatºi parcarea di la Spitalu’ judeþean,aia de nu avu nea Gherghe oichi
pentru ea atâta amar devreme, de ziceai cã oriare boalã pe medici, orinu i-au plãcut prea tareasistentele. Cã altfel nusã explicã de ce nu gãseaniºte lopeþi de asfalt, sãrezolve craterele câtmuntele din faþa unitãþiimedicale. Aºa uite cã sãfãcu ºi asfaltarea ºi sãfãcurã ºi locuri deparcare. Civilizat, cã sepoate. Dacã sã vrea.Acuma, când vã maiduceþi la bãlãcealã, sã îlmai luaþi ºi pe al lu’Zbanghiu, cã sãplictiseºte toatã ziua laumbrã, în vacanþã.
Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!
