O responsabilitate moralã o aveau însã ºi ceilalþi parlamentari mehedinþeni, Palaºcã, Stãniºoarã, Bãlu (sã zicem cã Manolache ºi Chiuariu nu-s din judeþ, deºi nici Nicolae nu-i din judeþ, ºi cã Stãniºoarã a ieºit din joc). Scrisoarea foºtilor salariaþi accentueazã însã pe cei doi, Traicu ºi Nicolae, aflaþi la final de mandat parlamentar, ºi cu ºanse mici pentru a mai obþine unul în Mehedinþi. Supãrarea foºtilor salariaþi e justificatã, situaþia e cât se poate de complicatã, dar puteau fi prevenite toate aceste complicaþii. " A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " D i r e c t o r , Teodor Abagiu I n f o r m a þ i i * O p i n i i * A t i t u d i n i * A n c h e t e * D e z v ã l u i r i O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVIII Nr. 813 11 februarie 2016 16 pagini * 1,00 leu Drama RAAN ºi parlamentarii de provincie Viaþa se trãieºte nu se supravieþuieºte Aºa este ºi cu politicienii mici care se cred mari ºi care cred cã pot conduce o þarã micã ºi cu pretenþii de þarã mare ºi bogatã. Pânã la urmã jocul acesta îl meritãm cu vârf ºi îndesat, de ani de zile. Adicã nu meritãm mai mult decât ne este dat ºi nu putem fi mai mult decât suntem sau decât am fost. Restul sunt pãcãleli din patru în patru ani. Aºa cã cu o crizã în plus sau cu una în minus, soarta e aceeaºi. Poate se schimbã pentru cei care îºi iau bocceluþa la spinare ºi pleacã înspre alte zãri unde viaþa se trãieºte ºi nu se supravieþuieºte cu miile de ani. C I T I Þ I Î N P A G I N A 2 p a g . 9 p a g . 6 La ºotron cu Istoria?...
Transcript
O responsabilitate moralã o aveau însã ºiceilalþi parlamentari mehedinþeni, Palaºcã,Stãniºoarã, Bãlu (sã zicem cã Manolacheºi Chiuariu nu-s din judeþ, deºi nici Nicolaenu-i din judeþ, ºi cã Stãniºoarã a ieºit dinjoc). Scrisoarea foºtilor salariaþiaccentueazã însã pe cei doi, Traicu ºiNicolae, aflaþi la final de mandatparlamentar, ºi cu ºanse mici pentru amai obþine unul în Mehedinþi. Supãrareafoºtilor salariaþi e justificatã, situaþia e câtse poate de complicatã, dar puteau fiprevenite toate aceste complicaþii.
"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"
Director, Teodor Abagiu
Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri
Obiectivmehedinþean
Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT
Obiectiv mehedinþean în format electronic
ww
w.o
biec
tiv-m
ehed
inea
n.roAnul XVIII Nr. 813
11 februarie 2016 16 pagini * 1,00 leu
Drama RAAN ºi parlamentariide provincie
Viaþa setrãieºte nu sesupravieþuieºte
Aºa este ºi cu politicienii mici carese cred mari ºi care cred cã potconduce o þarã micã ºi cu pretenþiide þarã mare ºi bogatã. Pânã laurmã jocul acesta îl meritãm cu vârfºi îndesat, de ani de zile. Adicã numeritãm mai mult decât ne este datºi nu putem fi mai mult decâtsuntem sau decât am fost. Restulsunt pãcãleli din patru în patru ani.Aºa cã cu o crizã în plus sau cuuna în minus, soarta e aceeaºi.Poate se schimbã pentru cei careîºi iau bocceluþa la spinare ºi pleacãînspre alte zãri unde viaþa setrãieºte ºi nu se supravieþuieºte cumiile de ani.
CITIÞI ÎN PAGINA2pag. 9
pag. 6
La ºotron cuIstoria?...
social - politicOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.02. 2016pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Drama RAAN ºi parlamentarii de provincie
Am citit zilele trecute oscrisoare adresatã de sindicaliºtii dela Romag Prod ºi Termo Prodparlamentarilor PSD de Mehedinþi.Aflaþi în protest, sindicaliºtii abia îºitempereazã nervozitatea vizavi deparlamentarii PSD, pe care-i invitã,finalmente, la un dialog pe temacrizei RAAN, încheind scrisoarea cuo formulã cam austerã, „cu deosebitãconsideraþie”. Deºi e clar cã numaide consideraþia sindicaliºtilor nu sebucurã parlamentarii Traicu ºiNicolae, de exemplu. „Vã adresãm aceastã scrisoaredeschisã ca urmare a discuþiilorapãrute în presã ºi în rândul cetãþenilordin oraºul Drobeta Turnu Severin,despre problemele majore economiceºi sociale cu care se confruntã aceºtiaodatã cu închiderea singuruluiproducãtor de Apã Grea din Europa.Prin aceastã scrisoare ne arãtãmîngrijoraþi de lipsa de reacþie adumneavoastrã ca partid principal înjudeþul Mehedinþi în ceea ce priveºteproblema semnalatã, de declanºareaprematur a campaniei electorale ºi înprincipal de lipsa rãspunsurilorparlamentarilor de Mehedinþi laadresele depuse: cu nr. 9 /17.12.2015, la dl. deputat Rodin Traicuºi cu nr. 3 / 17.12.2015 adresatã dl.senator ªerban Nicolae.” Deºi aceeaºi scrisoare putea foartebine sã fie adresatã ºi parlamentarilorliberali (PNL, ALDE – Bãlu, Palaºcã),e limpede cã sindicaliºtii au luat învizor mai ales PSD (aflat pânã mai ierila guvernare, ºi care s-a bucurat, în2012, la alegerile parlamentare, devotul unei bune pãrþi a salariaþilor).Adevãrul e cã în 2012, la alegerileparlamentare, platforma din faþaCombinatului Chimic era plinã desalariaþii care ascultau, interesaþi sauplictisiþi, discursurile „mobilizatoare”
ale candidaþilor (pe atunci) Traicu,Daea, Nicolae, cu speranþa cãproaspãtul guvern Ponta va avea grijãca RAAN sã funcþioneze. Pe umeriiacestor parlamentari mehedinþeni seafla o responsabilitate moralã sporitãfaþã de soarta Romag Prod ºi TermoProd, tocmai în baza acestor declaraþiipublice fãcute chiar la poartacombinatului, în 2012. O responsabilitate moralã o aveauînsã ºi ceilalþi parlamentarimehedinþeni, Palaºcã, Stãniºoarã,Bãlu (sã zicem cã Manolache ºiChiuariu nu-s din judeþ, deºi niciNicolae nu-i din judeþ, ºi cã Stãniºoarãa ieºit din joc). Scrisoarea foºtilorsalariaþi accentueazã însã pe cei doi,Traicu ºi Nicolae, aflaþi la final demandat parlamentar, ºi cu ºanse micipentru a mai obþine unul în Mehedinþi.Supãrarea foºtilor salariaþi e justificatã,situaþia e cât se poate de complicatã,dar puteau fi prevenite toate acestecomplicaþii. Însã, din ce ºtiu, aºa, cuslabele lor mijloace procedurale, ºiTraicu, ºi Nicolae, dar ºi Bãlu, auîncercat, s-au agitat pe tema RAAN. Nule putem nega bunele intenþii ºipreocuparea pentru situaþie, doar cãproblema pur ºi simplu a fost ºi estepeste, mult peste capul lor, mult pesteinfluenþa lor politicã realã. Nu-sminiºtri, nici nu ºtiu ce mari oamenipolitici, ci doar parlamentari deprovincie. Nicolae ce mai apare pe lateleviziunile naþionale, în rest, liniºteºi pace, ºi anonimat politic. Îmiamintesc foarte bine cã în 2008 peplatforma Romag a aterizat premierulTãriceanu. A fost o miºcare abilã, delobby, a lui Sãceanu (director al RAAN)ºi Palaºcã (secretar de stat) ºi acestlucru a contat. S-a mai luat ceva larezerva de stat de apã grea, s-a aruncatideea unei noi centrale, a reactoarelortrei ºi patru, poveºti-poveºti, darnimeni nu s-a atins de salariaþi. ªi în2008 existau probleme, datorii ( 3000de miliarde; între timp am auzit cã sumas-a triplat), ºi doar o vagã senzaþie denesiguranþã. Dar lumea era mulþumitã.Politicienii îºi fãceau numãrul ºiprimeau voturile, iar angajaþii îºiprimeau salariile. În plus, severineniinu doar cã nu aveau problema apãcaldã-agent termic, de azi (una foartegravã ºi prost gestionatã), dar ca nivel
de venituri stãteau mulþumitor, cãciRAAN (prin cele douã unitãþi mari deaici, Romag ºi Termo, cãci restul, douã,mai mici, nu sunt amplasate la noi) eracea mai mare unitate economicã dinjudeþ. Erau probleme mari mai ales cuSNLO, cu plata cãrbunelui, atransportatorilor. Mereu erau presiunidin Valea Jiului pe aceastã linie. Darse reglau, cumva. Lucram la RAAN în2008 ºi îmi amintesc de nenumãrateletelefoane ºi presiuni venite de la mineri(erau justificate, ºi oamenii aceiatrebuiau sã-ºi primeascã salariile). Îngeneral situaþia nu era rozã, dar semenþinea în echilibru. Se gândeauinvestiþii, se participa la discuþiieuroregionale, tema tratatului de laKyoto era importantã - se puneaproblema instalãrii unor filtre de noxela Termo ( aºa cum au reuºit altetermocentrale) sau a implementãriiunor noi grupuri energetice astfel încâtmãcar Termo sã poatã, la un momentdat, sã supravieþuiascã pe propriilepicioare, livrând energie în sistem,autonomizându-se ºi, în plus, ajutânddirect Severinul. Uite cã din pãcate nua fost ajutatã sã supravieþuiascã. Esingura concluzie ce o poþi trage. Nusunt specialist în sisteme termo-tehnice dar mi se pare ciudat sãingnori ceea ce deja ai, ºi sã nu teîngrijeºti sã funcþioneze pe mai departe. Discutam deseori cu colegii mei, în2008, exprimându-mi nu îngrijorarea,ci convingerea cã producþia de apãgrea e o cauzã pierdutã. Am observatcã oamenii nu înþelegeau sau nu voiausã înþeleagã, cã se prefera tãrãgãnareaspre un final atât de clar. Ba mai mult,unii se ºi enervau. Mulþi credeau cãapa grea se poate vinde pe pieþeexterne, fiind atât de purã, de ce nu?Dar apa grea nu e un produscomercial, ºi nici unul perisabil. Apoi,astfel de combinate au o viaþã tehnicãlimitatã, logic e sã te pregãteºti pentruacest moment. Problema aceasta ºieste: nimeni nu s-a gândit la unprogram de pregãtire a închideriiCombinatului, la reconversiasalariaþilor, la conservarea instalaþiilor,la implicaþiile dramatice ( sociale,economice, tehnice) ale închiderii.Politicul a plutit, egoist ºi dezinteresatde profunzimea problemei. Iar oameniiau sperat cã nu se va întâmpla
niciodatã aºa ceva. De acum 10 ani se putea porni unastfel de program de salvare, începândcu Termocentrala. Nu e vinasalariaþilor, dar, sincer, sindicatele arfi trebuit sã ia atitudine din timp. Nuse poate sã ai în cadrul RAAN ocomponentã de strategie ( o Direcþie)ºi tu sã nu poþi reforma nimic, sãaºtepþi dezastrul. Nu e posibil cabugetul de stat (taxele tuturor) sãpompeze vagoane de bani, an dupãan, în ceva ce e clar cã nu mai enecesar, ºi nimeni sã nu le spunãoamenilor adevãrul ºi sã caute soluþiide perspectivã pentru ei. Acumdegeaba ne certãm cu parlamentarii. Cepot ei face, realistic vorbind? Sã se agiteprin parlament, pe holurile unorministere. Au ºi fãcut-o. E prea târziu.Acum, pe ultima zecime din ultima sutãmai pot ajuta însã, aºa cum le cersindicaliºtii ºi în scrisoarea amintitã. Arfi un act de onoare. La acest act deonoare ar trebui sã adere nu doar Traicuºi Nicolae, ci ºi restul parlamentarilormehedinþeni, ºi mai ales prefectuljudeþului, preºedintele consiliuluijudeþean, toþi liderii politici judeþeni. Câtpriveºte ideea sindicaliºtilor ca judeþulsã fie declarat Zonã Defavorizatã, e camtrist sã acceptãm, dar asta e. Un dialogcu acest Grup informal RAAN 2015 nuar relansa producþia de apã grea, nicinu ar retehnologiza Termocentrala, darmãcar ar putea constitui un început bunal unei practici ce a lipsit, din pãcate:discuþia onestã ºi responsabilã dintrepolitic ºi sindicate.
Foºtii angajaþi ai RegieiAutonome pentru ActivitãþiNucleare (RAAN) din Drobeta TurnuSeverin au ieºit din nou în stradãnemulþumiþi cã nu ºi-au primitsalariile compensatorii potrivitcontractului colectiv de muncã. Întoamna anului trecut, 1.525 deangajaþi au fost trimiºi în ºomaj depe platforma regiei.
Foºtii angajaþi ai RAAN aupichetat luni dimineaþã sediulcompaniei cerându-ºi salariilecompensatorii pe care ar fi trebuitsã le primeascã în toamna anuluitrecut, când au fost concediaþi.
„Am muncit 40 de ani în Termoprin frig, prin ploi ºi acum dacã nedãdu afarã sã ne dea banii noºtri,care ni se cuvin, cã nu ceremaltceva. Cerem dreptul nostruprevãzut în contractul colectiv demuncã”, spunea un fost angajat.
Marea nemulþumire a oameniloreste aceea cã nimeni nu lecomunicã oficial un rãspuns, cisingurele informaþii care le parvinsunt din bursa zvonurilor.
Sediul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare,pichetat de foºtii angajaþi „Nu aºteptãm neapãrat bani
pentru noi, aºteptãm ca Guvernulsã hotãrascã soarta RAAN-ului, sã-ºi asume responsabilitatea princrearea entitãþii, prin asigurareafinanþãrii ºi, în subsidiar, achitareaobligaþiei conform contractuluicolectiv de muncã. (...) Din ceea ceni s-a comunicat am aflat cã existãiniþiat un proiect de hotãrâre deGuvern, semnat de MinisterulEnergiei, care sperãm sã fie aprobatde primul ministru ºi sã se rezolveaceastã problemã”, a declarat IulianRizea, fost angajat al regiei.
Pentru cei 1.525 de angajaþi,suma totalã pe care Guvernul artrebui sã o aloce este de peste 20de milioane de lei pentru acestesalarii compensatorii.
„Existã un proiect de hotãrâre deGuvern sã se achiziþioneze apa grea.Noi cei 1.525 de disponibilizaþi nuavem convingerea cã din aceºti banivom primi ºi noi ceva deoarece sevor plãti creditorii pentru a da banii
în campaniile electorale. Noi deaceea suntem în stradã ºi nu vompleca pânã nu vom primi banii. Noinu cerem pomanã, noi ne cerembanii daþi de lege, de contractulcolectiv de muncã”, a spus MihaelaCozma, fost angajat.
Foºtii angajaþi ai RAAN sunthotãrâþi sã continue protestele pânãcând vor primi un rãspuns clar înprivinþa salariilor compensatorii.
Regia Autonomã pentru ActivitãþiNucleare s-a întors în procedura
de insolvenþã. Curtea de ApelCraiova a admis miercuri, 3februarie, cererea de suspendareprovizorie formulatã în cazul decizieide faliment. Regia Autonomã pentruActivitãþi Nucleare din DrobetaTurnu Severin, prin administratoruljudiciar Tudor ºi Asociaþii, acontestat hotãrârea pronunþatã dejudecãtorul sindic de la TribunalulJudeþean Mehedinþi din data de 28ianuarie 2016, când s-a decisintrarea regiei în faliment.
Un subofiþer din cadrulInspectoratului de Jandarmi JudeþeanMehedinþi se numãrã printre cei 33de jandarmi ºi poliþiºti români, careau format al VIII-lea contingent alMinisterului Afacerilor Interne înAfganistan, la o misiune a NATO detip Resolute Support Mission. Misiunile au fost de pregãtire,consiliere ºi mentorat la nivelstrategic, militarii români proveninddin structuri de ordine publicã, pazã,
Un jandarm mehedinþean a fost medaliat la întoarcereadin misiunea Resolute Support Mission din Afganistan
relaþii internaþionale, resurse umane,logisticã, iar poliþiºtii fiindspecializaþi în criminalisticã ºiantidrog.Pe durata misiunii(21ianuarie-28 decembrie 2015)contingentul a fost dislocat în Kabul. La întoarcerea din misiune, cei 33de membrii ai contigentului(28 dejandarmi ºi 5 poliþiºti) au primitmedalia de onoare a MinisteruluiAfacerilor Interne cu însemn derãzboi, în semn de apreciere a
contribuþiei la promovareaintereselor României, în calitatea destat NATO, la gestionarea situaþieide securitate din Afganistan. Ceremonia a avut loc la sediulMinisterului Afacerilor Interne,unde Ministrul Afacerilor Interne,Petre Tobã, s-a întâlnit cujandarmii ºi poliþiºtii români,membri ai contingentului, recentintors din Afganistan. “Vã cer sã fiþi mândri cã faceþi partedintre cei aproximativ 400 deangajaþi ai Ministerului AfacerilorInterne, care începând cu anul 2007au desfãºurat misiuni în Afganistan,ºi cred cã pentru fiecare dintredumneavoastrã aceastã misiuneînseamnã o experienþã valoroasãpe care mã aºtept sã o valorificaþiºi cu ceilalþi colegi”, a spusministrul Petre Tobã. Ministrul Afacerilor Interne amenþionat importanþa misiunii
desfãºurate de jandarmii ºi poliþiºtiiromâni în Afganistan, în contextulresponsabilitãþilor asumate deRomânia ca stat membru al unorimportante organizaþii internaþionale. ”Indiferent cã reprezentaþiJandarmeria Românã sau PoliþiaRomânã, în cadrul acestor misiuni,dumneavoastrã aþi fost acoloreprezentanþii Ministerului AfacerilorInterne ºi ai României”, a subliniatministrul Petre Tobã, care i-a asigurattotodatã, de întreaga apreciere a saºi a conducerii MAI pentru reuºitaacestei misiuni. Plutonier major Claudiu OGêANU,care s-a aflat la prima misiuneinternaþionalã îºi desfãºoarã în prezentactivitatea în cadrul DetaºamentuluiMobil al Jandarmeriei Mehedinþi. INSPECTORATUL DE JANDARMI
La nivelul Inspectoratului dePoliþie Judeþean Mehedinþi, principalacaracteristicã a indicatorilor statistici,pentru anul 2015, este reprezentatã dediminuarea procentualã cu 1,05 % ainfracþionalitãþii sesizate. La infracþiunile sesizate contrapatrimoniului se constatã o scãderecu 3,16% mai puþine fapte în anul2015, faþã de perioada similarã aanului 2014. Referitor la infracþiunile de furt,numãrul total al acestora cunoaºte oscãdere procentualã de - 8,55% înanul 2015 comparativ cu 2014,acelaºi trend având ºi infracþiuniprecum furtul de combustibil -11,48%, ºi furtul de cablu/alte metaleferoase ºi neferoase - 87,10% . În perioada analizatã au fost sesizatecu -34,78% mai puþine infracþiuni detâlhãrie decât în cursul anului 2014,iar faptele de înºelãciune cu scãzutcu 8,41% în intervalul de referinþãfaþã de anul 2014.
Criminalitatea stradalã estecaracterizatã, în general, deinfracþiuni fãrã un pericol socialdeosebit, însã având în vedere loculîn care sunt sãvârºite, acesteacreeazã o stare de discomfort. La nivelul I.P.J. Mehedinþi, în anul2015, indicatorii infracþionalitãþiistradale sesizate au înregistrat odiminuare cu 0,71 % fapte, faþã deperioada similarã a anului 2014, iardatoritã prezenþei active în stradã,poliþiºtii au constatat cu 9,52% maimulte infracþiuni în flagrant. În mediul rural, criminalitateasesizatã înregistreazã scãderi lainfracþiunile de tâlhãrie (-18,08%) ºifurt (-8,91%). În perioada analizatã s-a dispusînceperea urmãririi penale pentru11.948 de infracþiuni, cu +9,91% maimulte decât în anul 2014. De asemenea, în anul 2015 s-audispus mãsuri preventive faþã de 263persoane, cu aproximativ 68% maimulte decât în anul 2014. Totodatã, au fost soluþionate 9.461cauze penale (+21,46% mai mult faþãde anul 2014) ºi au fost întocmite cu+24,09% mai multe referate de
EVALUAREA ACTIVITÃÞII DESFêURATE DE INSPECTORATULDE POLIÞIE JUDEÞEAN MEHEDINÞI ÎN ANUL 2015
terminare a urmãririi penale, faþã deaceeaºi perioadã a anului 2014. Din numãrul total al cauzelor penalesoluþionate s-a recuperat un prejudiciucu 61,29 % mai mult decât în 2014. În anul 2015, poliþiºtii Serviciuluide Investigarea CriminalitãþiiEconomice au soluþionat 40 de cauzepenale complexe în care prejudiciulrecuperat a cunoscut o creºtere cu63,40% mai mult decât în anul 2014. Criminalitatea gravã comisã cuviolenþã s-a diminuat semnificativ, cu-75% în cazul infracþiunilor de omor,cu -100% în cazul tentativei de omorºi -7,69 % în ceea ce priveºteinfracþiunea de ucidere din culpã. În perioada analizatã au fostsoluþionate 2.419 dosare penale cu AN,numãrul persoanelor identificate fiindde 22,24 %, faþã de 21 % în anul 2014. În anul 2015, în judeþul Mehedinþi s-au înregistrat 210 accidente grave decirculaþie, soldate cu decesul a 38persoane, rãnirea gravã a altor 220,respectiv rãnirea uºoarã a 86 persoane. Principalele trei cauze generatoare aleevenimentelor rutiere au fost:- viteza neadaptatã la condiþiile dedrum: 27 accidente (13%)- neacordare prioritate vehicule: 26accidente (12,4%)- abateri bicicliºti: 20 accidente(9,5%).Poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi
ºi Substanþe Periculoase au constatatcu 15,91% mai multe infracþiuni faþãde anul 2014, confiscând 287 armede foc (150 letale ºi 137 neletale), iarunui numãr de 201 de deþinãtori legalili s-a anulat/suspendat dreptul de adeþine arme ºi muniþii. Un domeniu prioritar de acþiune lanivelul judeþului Mehedinþi l-aconstituit activitatea de prevenire ºicombatere a evaziunii fiscale.Poliþiºtii Serviciului de Combatere aCriminalitãþii Economice au confiscatbunuri în valoare de 108.000 lei ºiconstatat 102 infracþiuni de evaziunefiscalã, cu un prejudiciu de peste12.700.000 lei. În cauzele penale de naturãeconomico-financiarã s-a recuperatsuma de 82.792.800 lei, cu 70.063.960
lei, mai mult decât în anul 2014, fiindinstituit sechestru asigurator pe conturibancare, bunuri imobile, autoturisme delux ºi sume de bani cash. Un alt segment important alinfracþionalitãþii economice cuprejudicii însemnate aduse bugetuluide stat ºi mediului de afaceri, îlreprezintã contrabanda cu produseaccizabile. Numai pe acest palier aufost organizate 284 de acþiuni ºicontroale, aplicate 708 sancþiunicontravenþionale în valoare de188.673 lei ºi constatate 66 deinfracþiuni, confiscându-se cantitateade 568.620 þigarete în valoare de341.172 lei ºi 1.929 litri alcool. De asemenea, au fostsoluþionate 48 dosare penale ºiconstatate 66 infracþiuni de
contrabandã, fiind recuperat unprejudiciu de 77.220 lei ºiindisponibilizate 9 mijloace auto. Activitatea Inspectoratului dePoliþie Judeþean Mehedinþi o sã seconcretizeze ºi pe parcursul anului2016 în direcþia asigurãrii unui climatde siguranþã civicã corespunzãtor lanivelul întregului judeþ, combateriievaziunii fiscale, contrabandei ºitraficului cu produse accizabile, aprevenirii ºi combaterii infracþiunilorce se pot comite asupra unitãþilor caredepoziteazã, manipuleazã sautransportã valori monetare,respectarea legalitãþii privindcirculaþia rutierã precum ºi menþinereaunui climat de siguranþã publicã înzona unitãþilor de învãþãmânt.COMPARTIMENTUL RELAÞII PUBLICE
CEZ îºi completeazãechipa de management dinRomânia cu încã un membruvaloros: Jan Dubsky, noul CFO alGrupului. Jan Dubsky îi succedelui Karel Kral care a fost promovatCountry Manager al portofoliuluiCEZ din Bulgaria în Octombrie2015.“Jan Dubsky preia un set deobiective foarte importante, dar ºi oechipã de specialiºti financiarivaloroºi. Nivelul sãu de expertizã vacontribui semnificativ laimplementarea viziunii noastre petermen lung în România, unde sper sã se bucure de una dintre cele maifrumoase experienþe profesionale ale sale de pânã acum” - MartinZmelik, Country Manager ºi Preºedinte al Directoratului CEZ România.Începând cu luna februarie, Jan Dubsky va fi responsabil pentruoperaþiunile financiare, de controlling sau managementul riscului ºipentru raportarea unor rezultate financiare positive în numele GrupuluiCEZ în România.Acesta a absolvit Facultatea de Relaþii Internaþionale a UniversitãþiiEconomice din Praga în 1995 ºi, în ultimii 20 de ani, a lucrat încompanii precum Chemapol Group, Hilton Internaþional ºi Total CzechRupublic, fiind responsabil de financiar, HR, administrare sau achiziþii.Echipa CEZ din România îi ureazã bun venit noului CFO ºi îi doreºtemult success în atingerea obiectivelor Grupului.
Institutul pentru ConservareaNaturii din Serbia a organizat în datade 5 februarie 2015 la CentrulCultural din Kladovo un colocviupentru a marca Ziua Mondialã aZonelor Umede.
„Zonele umede - o oportunitate de dezvoltare pentru comunitatea localã”
Dupã neprezentareaconsilierilor supleanþi la cele treiconvocãri consecutive efectuate
de Instituþiei Prefectului, nicivineri 05.02.2016 nu s-a reuºit
întrunirea majoritãþii pentrureconstituire.
„Consilierii supleanþi aufost convocaþi de trei oriconsecutiv, la ºedinþele dereconstituire, s-au prezentat ºaseconsilieri, numãrul minim pentruîntrunirea cvorumului fiind denouã. Astãzi a fost cea de-a patraconvocare, cu cei ºase consilieriprezenþi la ultimele trei ºedinþe ºisupleanþii care i-au înlocuit pe ceiunsprezece consilieri care au lipsitnemotivat la ºedinþele anterioare. Din pãcate, nici astãzi nu a fostîntrunit cvorumul, prezentându-sedoar opt consilieri. Întrucât nu maiexistã supleanþi pe listele celor treiformaþiuni politice, nu mai poate ficonvocatã o nouã ºedinþã, ºi,conform art.132 din Legea 115/
Consiliul local de laStrehaia a fost dizolvat!
2015 privind alegerea autoritãþiloradministraþiei publice locale,consiliul local Strehaia este dizolvat.Atribuþiile consiliului local vor fipreluate de cãtre primarul în funcþie. Din punctul meu de vedere este oatitudine inexplicabilã, pentru cãaceºti oameni au fost trimiºi acolode cetãþeni, ca sã le reprezinteinteresele, ºi indiferent de culoareapoliticã, ar fi trebuit sã stea la masãºi sã primeze consensul. Pãcat,pentru cã doar oraºul Strehaia arede suferit”- a declarat subprefectuljudeþului Mehedinþi, domnulAndrei Stãniºoarã.
La aceastã manifestare auparticipat reprezentanþi ai PrimãrieiKladovo, ai MinisteruluiAgriculturii ºi Protecþiei Mediuluidin Serbia, ai Institutului pentruConservarea Naturii din Serbia, ai
Parcului Naþional Djerdap, aiOrganizaþiei Turistice Kladovo, aiInstitutului provincial pentruProtecþia Naturii din Serbia, cadredidactice din municipiul Kladovo,precum ºi reprezentanþi ai MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier. Sub sloganul “Zonele umede - ooportunitate de dezvoltare pentrucomunitatea localã”, coloviul a avut
în program o serie de conferinþe peteme adecvate ºi o deplasare la„Pond Mala Vrbica”, zonã ceurmeazã a fi inclusã pe lista zonelorumede de importanþã internaþionalã(Lista Ramsar) pentru protecþia ºiconservarea pãsãrilor deimportanþã comunitarã.
Europarlamentarul MariaGrapini a declarat duminicã, laDrobeta Turnu Severin cã s-a simþit„jignitã” atunci când tinerii „au ieºitîn stradã ºi au zis afarã cu toatãclasa politicã”. „M-am simþit jignitãpentru cã eu am intrat în politicã dinrevoltã, nu din nevoia de a avea unloc de muncã pentru cã eu am creatlocuri de muncã, eu am creat treicompanii, cu sute de oameni. Amintrat din revoltã în 2005, cândTraian Bãsescu, în faþa mea,împãrþea energie ieftinã la ceicare acum sunt în puºcãrie”, aspus Maria Grapini. În opinia sa, România a fãcut paºiînapoi prin instalarea acestui guvernde tehnocraþi întrucât în democraþie„Guvernul se instaleazã politic”: „Am spus-o ºi tinerilor care au ieºitîn stradã ºi au schimbat în mod
Europarlamentarul Maria Grapini:„În momentul în care ai
numit tehnocraþi, neîndreptãm spre dictaturã”
Europarlamentarul Maria Grapini, copreºedinte alPartidului Puterii Umaniste-Social Liberal a fost prezent duminicãdupã-amiazã la Drobeta Turnu Severin, unde a avut o întâlnire cu
membrii ºi simpatizanþii acestei formaþiuni politice.
nedemocratic Guvernul: România afãcut acum paºi înapoi pentru cã nuavem un guvern politic, într-odemocraþie Guvernul se instaleazãpolitic, cineva îºi asumãresponsabilitatea guvernãrii. Înmomentul în care ai numit tehnocraþi,ne îndreptãm spre dictaturã”. Aceastã situaþie putea fi evitatã, maispune europarlamentarul Grapini,dacã partidele parlamentare PSD,UNPR, ALDE ºi-ar fi asumatguvernarea ºi ar numit un alt premierîn locul lui Victor Ponta. În cadrul întâlnirii care a avut locîn sala de conferinþe a unui hoteldin centrul municipiului DrobetaTurnu Severin au fost prezenþipreºedinþi de organizaþii locale,dar ºi candidaþi la funcþiile deprimari ºi consilieri locali din maimulte comune din Mehedinþi.
opiniiOBIECTIV mehedinþean 11 - 17.02. 2016pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* Se apropie alegerile, prinurmare se înmulþesc ºi se diversificãsondajele. CSCI, de pildã, a dat recentpublicitãþii rezultatele unui studiu(sondaj) din care reiese cã personajulistoric pe care românii de toatevârstele l-ar vota preºedinte este Vlad
Þepeº (35 la sutã), urmat în...clasament de Alexandru Ioan Cuza(21 la sutã)l, ªtefan cel Mare (18 lasutã), Mihai Viteazul (9 la sutã),Constantin Brâncoveanu (6 la sutã).Mai apar în sondaj, cu procenteaproape nesemnificative, Decebal ºiTudor Vladimirescu. Mda... Noi, care,deºi respectãm toate opþiunileposibile, nu avem niciun fel derespect pentru sondaje, în general, ºipentru cele care apar, nu-i aºa, lamomentul oportun, în special, ce sãzicem? Noi zicem cã acest sondaj,care pãstreazã câteva aparenþejerpelite ale unei normalitãþi doarbãnuite, este doar o ºmecherealãieftinã, de doi dolari triplu penetraþi,menitã, dupã cum probabil v-aþi datseama din prima clipã, sã ridice cotadeja mult prea „temutei” DNA,personificatã prin Vlad Þepeº. VladÞepeº – un personaj, este adevãrat,legendar, dar fãrã anvergura politicãa altor domnitori, precum MihaiViteazul sau ªtefan cel Mare. SauMircea cel Mare. Dar nu meritã sã nepunem la mintea unor diversioniºtide duzinã, în care nostalgiile dupãstatul represiv totalitar au rãmasintacte. * Mai bine ar fi sã încercãma ne imagina ce ar fi dacã am puteaconvoca la realitãþile prezentuluiromânesc toate marile personalitãþiale istoriei noastre?! Pfui, ce structuri
La ºotron cu Istoria?...de putere ar rezulta! ªtefan cel Mare– ministrul Apãrãrii! Alexandru IoanCuza – ministrul Administraþiei ºiInternelor! Vlad Þepeº - la Justiþie!Cantemir sau Brâncoveanu, la Culturãºi Culte! Tudor Vladimirescu, laGãrzile Patriotice (am zis bine?)!
Mircea cel Mare - la Externe! Iarpreºedinte ºi ºef de guvern –incomparabilul vizionar ºi om deacþiune politicã, Mihai Viteazul! Ei,cum vi se pare, stimaþi compatrioþi?ªi dacã ne strãduim, mai putemalcãtui încã vreo douã - trei echipeasemãnãtoare. Mãcar aºa, sã punempe gânduri pe reformiºtii lui peºte,care vor sã scoatã Istoria Românilordin programele ºcolare ºi în care sevede cã a dat... Curajul în clocot. Laloc comanda, bãi aceºtia, nu aþi ajunsvoi, jivine cosmopolite de golãnimetransfrontalierã, sã jucaþi ºotronul cuIstoria Neamului Românesc! * O întrebare nu ne dã pace: cinemai trebuie SÃ PLECE, astfel încâtexponentul noii puteri ( cel instalatla Cotroceni, evident) sã fie
mulþumit? Fiindcã, se ºtie, totultrebuie sã fie „al lui”. Ultimul obligat(chiar aºa, obligat?) sã plece a fostTiberiu Niþu, pânã mai ieri,procurorul general al României.Motivul (pretextul), pentru care i-afost întocmit ºi un dosar penal, estepenibil (folosirea unei aºa-zisecoloane oficiale). Râd ºi curcile, câtar fi ele de europeniste, de noi! Sãajungã doi-trei purtãtori de cotiere,aflaþi sub comanda unei subalternecu trecere, cicã, pe la înaltele porþiale lumii de azi, sã-l ia la întrebãripe ditamai procurorul general alRomâniei, pe ºeful lor suprem, cumar veni? Unde a ajuns þara asta? ªi,de fapt, pe mâinile cui? ªi acum?Et maintenant? * Aºa-numita „lege a defãimãrii”,al cãrei promotor a fost ºmecheraºuldin fruntea PSD, Liviu Dragnea, atrecut prin Comisia juridicã ºi pentrudrepturile omului din CameraDeputaþilor, marcând, astfel, un nouatentat la libertatea de exprimare înRomânia. Bãieþii au mãrit, la sugestialui Dragnea, cuantumul amenzilorpânã la 100.000 de lei pentru cei careaduc atingere imaginii unui grup sauunei comunitãþi. I-auzi brâul! Încategoria „grupuri” sau „comunitãþi”intrã cumva – întrebãm ºi noi - ºipartidele (formaþiunile)politice?Sauanumite grupãri etnice, cu caracterpolitic sau nu, care se plâng cel maides cã sunt discriminate, chiar ºidacã le atingi, vorba cântecului, „cuo undã de zefir”? Ei, în asemeneasituaþie, ne mai venim de acasã ºinu avem cum sã nu dãm dreptate
celor care traduc aceastã iniþiativãlegislativã cu un pumn zdravãnaplicat în gura presei, mai ales!Deocamdatã, necunoscând îndetaliu prevederile acestui proiectlegislativ, care mai are ceva drumde parcurs pânã la adoptarea(promulgarea) sa, ne mãrginim aaprecia cã apariþia unei asemeneainiþiative legislative în plin anelectoral este absolut inoportunã ºi,de fapt, nu face bine nimãnui. Înprimul rând iniþiatorilor, care vor fipermanent arãtaþi cu degetul ºipuºi la zid. Chiar când, principial,ei ar avea dreptate. * Aflãm, din folclorul politic local,cã Irefutabilul edil-ºef al Severinuluia trecut cu colindul pe la mai toatepartidele, oferindu-ºi generosserviciile de candidaturã la Primãriamunicipiului, în schimbul...susþinerii acesteia. Aþi mai auzit aºaceva? Pânã acum, nici noi. Cicãamintitul domn ar fi fost, contraraºteptãrilor sale, refuzat politicos,prin urmare s-ar fi retras la ultimasa vatrã politicã (din lungul ºir...),UNPR. Speranþa dumnealui, încondiþiile inexistenþei unui protocolpreelectoral la nivel local cu maivechiul partener, PSD, este,probabilmente, aceea de a reedita,eventual cu niscaiva revizuiri ºiadãugiri, situaþia din 2012. CândPSD, crezând cã-l va lua pe Cel-de-Sus de picior, ºi-a abandonat,practic, propriul candidat, MariusScreciu, trecând, cu arme, bagaje ºipropagandã, de partea duºmanuluide moarte. Am zis bine?
Biblioteca C.C.D. Mehedinþirãspunde necesitãþilor de documentareale personalului didactic oferind cãrþide pedagogie, metodicã, existente laraft, prin schimbul inter-bibliotecar ºiprin îndrumarea cadrelor didacticecãtre celelalte biblioteci din unitãþile deînvãþãmânt existente în judeþ. Biblioteca ºi-a mãrit fondul prin donaþiiprimite de la învãþãtori de renume dinmunicipiu (D. Vulpescu ºi M. Dedu);domnul profesor Nicolae Costea a donat
Biblioteca C.C.D. Mehedinþicãrþi de beletristicã existente înbiblioteca personalã a fostului directoralC.C.D. Mehedinþi; domnul AchimCostea de la Asociaþia foºtilordeþinuþi politici, Casa de Creaþie,Monitorul Oficial au contribuit prindonaþii la mãrirea fondului de carte.
Pentru a completa colecþiile depublicaþii din unitatea noastrã, pe lângãachiziþiile din librãrii, s-au cumpãratcãrþi ºi periodice de la anticariatele dinBucureºti.
La alegerile locale din anul 2012,Liviu Mazilu era preºedinte al PNLMehedinþi ºi unul dintre lideriiimportanþi ai alianþei politice de atuncicare a câºtigat alegerile în judeþ, USLMehedinþi. În aceastã calitate, LiviuMazilu ºi-a adus o contribuþiedecisivã la victoria alianþei pe care oreprezenta, aportul liberalilor fiindunul important. Liberalii mehedinþeni,conduºi atunci de Liviu Mazilu, aureuºit sã obþinã aleºi locali importanþiatât în urma votului direct, cât ºiulterior, prin vot indirect, respectiv unvicepreºedinte al CJ Mehedinþi,viceprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin ºi viceprimari în judeþ.Însã cea mai mare performanþãelectoralã pentru PNL Mehedinþi înanul 2012 a fost câºtigarea a douãoraºe în judeþ – Orºova ºi Strehaia.Cu toate acestea, la un an dupãscrutinul local, Liviu Mazilu eraîndepãrtat din fruntea PNL Mehedinþi,apoi exclus din partid. A optat pentruPNÞ-CD Mehedinþi, partid pe care l-a condus la scrutinul europarlamentardin primãvara anului 2014. Cu acestpartid a obþinut în judeþ dublu faþã demedia pe þarã, însã posibilitãþile
Lideri politici mehedinþeni în competiþie directã la locale
Mircea Popescu
Scrutinul local din aceastã varã, dincolo de miza politicã în sine,constituie pentru unii politicieni locali atât o provocare, cât ºi o revanºã
politicã. Scena politicã localã s-a transformat mult compartiv cu ultimelealegeri locale, cele din vara anului 2012. De asemenea, a existat o
transformare profundã la nivelul liderilor politici, unii retragându-se, alþiiîncercând sã se afirme, iar câþiva au ales alte partide politice. Printre
aceºtia se aflã ºi Liviu Mazilu, actualul secretar-general al PSDMehedinþi. În anul 2012 acesta era preºedintele PNL Mehedinþi, poziþia
sa politicã de atunci fiind deþinutã în prezent de cãtre Virgil Popescu.
limitate ale acestui partid nu-ipermiteau o revenire în forþã înpolitica localã. A ales în final PSDMehedinþi, partid în care activeazã înprezent ºi unde deþine funcþia desecretar-general. Liviu Mazilu a fostconsiderat pe bunã dreptate un foartebun organizator, un politician care ecapabil sã organizeze eficient unpartid în teritoriu. Funcþia politicã pecare o deþine în PSD Mehedinþi i sepotriveºte ºi este una foarteimportantã în alegeri. Dacã în anul2012 PNL ºi PSD Mehedinþi eraualiaþi, în acest an electoral acestedouã partide sunt cei mai mariadversari politici. În noua poziþiepoliticã pe care o deþine, Liviu Maziluare o dublã responsabilitate politicã.Pe de-o parte va trebui sã se implicecu suficientã responsabilitate pentruca partidul pe care îl reprezintã ºi încare are un rol important sã câºtigealegerile în judeþ, iar, pe de altã parte,sã îºi ia o revanºã politicã în faþa PNLMehedinþi, partidul din care a fostexclus. Dincolo însã de acestexplicabil orgoliu politic personal,Liviu Mazilu trebuie sã dovedeascã, înprimul rând ca lider al PSD Mehedinþi,cã poate sã impunã actualul sãu partidîn faþa fostului sãu partid.
PNL Mehedinþi într-unmoment favorabil
În acest moment, Virgil Popescueste preºedintele plin al PNLMehedinþi ºi liberalul cu cea maimare influenþã în partid. PNLMehedinþi a crescut mult în ultimiiani atât ca forþã politicã, dar ºi dinpunctul de vedere al structurilorteritoriale. PNL Mehedinþi se gãseºte,în aceastã perioadã, premergãtoarescrutinului local, într-o poziþie extremde favorabilã, beneficiind în acestmoment de o susþinere politicã mare.A contribuit la asta ºi faptul cã s-aprodus fuziunea cu PDL Mehedinþi,fuziune care a întãrit, fãrã îndoialã,partidul în teritoriu. PNL Mehedinþiare o mare oportunite electoralã înacest an electoral, fiind pentru primadatã în istoria sa când are ºanse realesã câºtige alegerile locale în judeþ.
Aceastã responsabilitate îi revine înprimul rând lui Virgil Popescu,preºedintele PNL Mehedinþi, care,totodatã, are marea ºansã de a-ºiconduce partidul spre o victorieistoricã. Fãrã îndoialã cã nu va fi uºorpentru PNL Mehedinþi sã depãºeascãPSD Mehedinþi, întrucât are în faþãun adversar extrem de redutabil. Însãpentru Virgil Popescu ºi PNLMehedinþi scrutinul din varãreprezintã, prin prisma conjuncturiipolitice create la nivelul judeþului, omare oportunitate de victorie. VirgilPopescu este însã, în momentul defaþã, liderul incontestabil al PNLMehedinþi, iar o victorie în faþa PSDMehedinþi ºi a tandemului AladinGeorgescu – Liviu Mazilu i-ar crea,fãrã niciun fel de discuþie, o anvergurãde lider politic de forþã, devenindpractic principalul om politic aljudeþului.
În data de 6 februarie 2016, aavut loc o conferinþã de presã areprezentanþilor ALDE Mehedinþi,susþinutã de preºedintele ALDEMehedinþi, deputatul Viorel Palaºcã,vicepreºedintele ALDE Mehedinþi,Viorel Spuzã, primar al comuneiVlãdaia ºi purtãtorul de cuvânt al ALDEMehedinþi, avocatul Noel Negrea. Preºedintele ALDE Mehedinþi,
deputatul Viorel Palaºcã, a vorbitdespre consolidarea fomaþiunii,atât la nivel naþional, cât ºi la niveljudeþean, fapt confimat de calitateareprezentanþilor ALDE, intraþi încompetiþie. Totodatã, deputatulViorel Palaºcã a prezentatcandidaþii validaþi pentru un numãrde 20 primãrii, urmând ca procesulde selecþie ºi validare sã se
finalizeze pânã la data de 18martie 2016. În ceea ce priveºtecomponenþa listelor de consilierijudeþeni ºi locali, s-a stabilit caaceasta sã fie validatã în cadrulDelegaþiei Permanente a ALDEMehedinþi, programatã pentrudata de 2 aprilie 2016. La rândul sãu, vicepreºedinteleALDE Mehedinþi, Viorel Spuzã,primar al comunei Vlãdaia, a întãritfaptul cã, ºi la nivel judeþean, fuziuneaPLR-PC a fost un real succes iarechipa rezultatã este foarte unitã, filialajudeþeanã fiind pregãtitã pentruintrarea în cursa electoralã din iunie2016. De asemenea, acesta ºi-aexprimat încrederea cã ALDEMehedinþi va avea un numãrsemnificativ de aleºi locali,confirmaþi prin votul cetãþenilor. La finalul conferinþei de presã,
avocatul Noel Negrea a adus înatenþia presei mehedinþene iniþiativapreºedintelui Senatului, CãlinPopescu Tãriceanu, privindrestituirea, de cãtre GuvernulRomâniei, la Bruxelles, a ultimuluiraport MCV al Comisiei Europene.Motivaþia acestui gest rezidã în faptulcã, dincolo de o serie întreagã de eroride redactare, raportul conþine o seriede îndrumãri ce contravinConstituþiei României ºi, în primulrând, principiului separãrii puterilorîn stat. De asemenea, a fost evidenþiatãnecesitatea începerii demersurilordiplomatice în vederea ridicãrii, decãtre Comisia Europeanã, aMecanismului de Cooperare ºiVerificare, demersuri care intrã însfera de competenþe a primuluiministru, Dacian Cioloº.
Departamentul de Comunicare
ALDE a prezentat candidaþii validaþi pentru un numãr de 20 primãrii
Agresatã ºi zdruncinatã denãvãlitorii tocmiþi pentru a distrugeEuropa, ºandramaua „uniunii” seclatinã din temelii! La frontiere se înalþãgarduri ºi ziduri de apãrare. Peste totdomneºte teama, iar Cioloº ºi Iohannisfac planuri de regionalizare a Þãrii,voind cu orice preþ sã ne aplece spreiresponsabila federalizare a Europei,ºi nu se ºtie cît vom mai rezista în joculideologic al acestor bolnavi interni ºiexterni! Suporter al regionalizãrii, cumsingur a declarat într-o conferinþã depresã, Dacian Cioloº se aratã dispussã reia discuþiile pe aceastã temã,nesocotind voinþa poporului. O!,Preamãritul de el, cît de patriot se aratãºi noi cît de neînsemnaþi! Ce norocpentru Þarã sã aibã la cîrmã unbruxellist, ale cãrui vitejii ne sîntcunoscute de pe vremea cînd, comisareuropean pentru Agriculturã fiind, asemnat ca în România sã fieimplementat programul diabolic„Codex Alimentarius”, þara noastrãfiind prima obligatã sã apliceexperimentul culturilor otrãvite cuiniþium. Cobai, cobai, dar pînã cînd?ªi tu, Brutus, doreºti întemeierea„Regiunilor interlope”, cu urmãricatastrofale pentru graniþele Þãriinoastre? Asta presupune crearea unuisurplus de mecanisme de corupþie ºimanipularea poporului sãrãcit ºibulversat de nesfîrºitele „reforme”antinaþionale. ªi tu, Brutus, eºtisuportul regionalizãrii impuse deUniunea Europeanã? Scriam îneditorialul precedent despreservilismul maxim aleuroparlamentarilor noºtri faþã deBruxelles ºi despre semnareadocumentului „Spinelli” de cãtreaceºtia, document care prevededesfiinþarea statelor naþionale ºi
înfiinþarea unei Europe federale post-naþionale! Cioloº ºi Iohannis seconformeazã slugarnic „Nouluidiktat de la Bruxelles.
Fortex”-ul, nou înfiinþata Poliþiede frontierã a U.E.
Acest monstru birocratic cere grãbirearegionalizãrii, desfiinþarea statelornaþionale ºi înfiinþarea unei structurieuropene federative, mult mai simplude controlat ºi de stãpînit! Dar, ce nu fac„elitele” noastre cu suveranitatea Þãrii,pentru a-ºi pãstra puterea!Suveranitatea politicã a României a fostcedatã Comisiei Europene,suveranitatea economicã a fost cedatãFMI-ului, graniþele Þãrii au fost cedate,în decembrie, anul trecut, „Fortex”-ului(nou înfiinþata Poliþie de frontierã a U.E.,dotatã cu forþe militare navale ºi terestre,care poate interveni în orice punct algraniþelor Uniunii, chiar dacã statul peteritoriul cãruia se aflã graniþa areobiecþiuni). Monstrul birocratic de laBruxelles nu e deloc strãin de miºcãrileseparatiste din Scoþia ºi Catalonia! Pelîngã multe altele, regionalizareaînseamnã ºi regionalizarea afacerilor,dar nu i-am auzit pe Cioloº ºi Iohannisspunînd cã mai potrivitã ar fi unirea cuMoldova. Nu, ei vor Moldova, la pachet,pe calea europeanã, dar nu pentruromâni! „În 2015, la cîteva luni dupãinvestire, Iohannis afirma cã „proiectulde descentralizare ºi regionalizaretrebuie sã reprezinte o nouã viziuneasupra statului român ºi a organizãriiadministrativ-teritoriale, avînd ca scopreducerea decalajelor ºi dezvoltareaÞãrii”. A cui dezvoltare, dom’preºedinte? A clientelei politice mafiote,care a adunat averi cît Casa Poporuluisau a foºtilor ambasadori strãini,actualmente samsari generali la„Fondul Proprietatea”? Noi, cetãþenii,ne tot dezvoltãm multilateral în trasul lajug, în sãrãcie, de peste sfert de veac!
Afaceri bãnoase, cu urmãrigrave pentru sãnãtate
Cum acestea n-ar fi de ajuns,periodic sîntem speriaþi cu cîte ogripã porcinã, aviarã… sau, mainou, cu „Zika”. Gogoºile alterate cene sînt livrate cu de-a sila, þin de
rãfuielile politice dintre marile puteri,în Rusia, reactualizarea gripeiporcine fiind expediatã în plic dinlaboratoarele americane. La fel,virusul Zika! Noul produsrevoluþionar a fost pregãtit sã trimitãîn veºnicie cît mai mulþi planetariNu daþi fuga la vaccinãri! E vorba
doar de afaceri bãnoase, cu urmãrigrave pentru sãnãtate, ca ºi în cazulgripelor amintite. Noile tipuri devirusuri sînt fabricate pe lamelã înlaboratoarele specializate ale marilorconcerne farmaceutice. Manipulareºi minciunã! Decesele înregistrateîn Rusia sînt morþi cauzate de bolicurente. ªtiþi povestea actoruluiromân de la un post de televiziunenaþional, care a murit de plãmîni,dar pe certificatul de deces a fosttrecut AH1N1, astfel ca frica sã intreîn oameni, sã se vaccineze ºi sãaccepte de bunã voie pierzania prinvaccinare. Spitalul respectiv a pierdutprocesul cu familia actorului, iarminciuna ºi manipularea mediaticãau ieºit la ivealã. Rezultatul„pandemiilor” ºi al vaccinãrilorobligatorii constituie un dublu cîºtig înfavoarea Noii Ordini Mondiale: pe de oparte, banii obþinuþi pentru vaccinuri,pe de alta, „depopularea” deliberatã aTerrei! Diabolicii Iluminaþi ai planetei auafirmat public cã vor sã reducãpopulaþia globului prin intermediulvaccinurilor ºi al „CodexAlimentarius”. Virusul Ebola a fostîngropat, groaza nu mai poate firãspînditã pentru cã adevãrul a ieºit laivealã. (http://www.art-emis.ro/
În concluzie, Cioloº ºi Iohannis ºi-au fãcut protecþia muncii ºi umblã
fãrã mãnuºi la propoziþia curegionalizarea, în timp ce„watergate-ul” autohton este bîntuitde muze penale, care au scos þara latrotuar. Uraa! În „Guvernul meu”tehnocrat ne-am vãzut visul cu ochii!Numai cã visul e un coºmar! Amgãsit dictatura pe care o cãutam! Eane va duce la þãrm, în pofida voinþeinoastre. Chiar dacã þãrmul se numeºteFederaþia Statelor Europene saujobenul unchiului Sam. Dovadã cãRomânia nu reprezintã pentrumiliþienii planetari decît un spaþiu utilintereselor geopolitice machiavelice,la recenta ceremonie de schimbare aconducerii bazei militare americane dela Deveselu, a fost arborat doardrapelul S.U.A., steagul nostruTricolor fiind ascuns dupã scaune, „catapet pentru un perete al scenei”, cumconcret a relatat „new active”.Probabil, pe noul cãpitan JamesCraycraft îl deranjau culoriledrapelului românesc. La ceremonie auluat parte ºi oaspeþi români, dar autãcut ca mutul în pãpuºoi. Ceimportanþã ar mai avea Tricolorul pentruvînzãtorii de neam, dacã au amanetatRomânia ºi au transformat-o în colonie!
Ce facem dacã vine iar ocrizã? Apelãm la Mugur Isãrescusau la Traian Bãsescu pentru vreocenturã de siguranþã de vreo 20 demiliarde de euro pentru care plãtimºi acum, dar nu se ºtie dacã ambeneficiat de vreun leu? Economiaglobalã a început sã tremure, spunspecialiºtii, din cauza scãderiipreþului petrolului, bursele încep sãînchidã pe pierdere. Dupã 2001, dupã momentulWTC, lumea care a fost a încetat sãmai existe. Dupã criza începutã în2008, lumea economicã a încetatsã mai existe, aºa cum funcþiona.Totul este impredictibil. Dupã 2015, momentul Paris,lumea denumitã civilizatã nu maieste ce a fost. Terorismul a adusnesiguranþa zilei obiºnuite de pestrãzile Europei ºi ale lumiiconsiderate civilizate saudezvoltate. Pânã la urmã nici nuºtim sigur dacã criza economicãdin 2008 s-a întrerupt vreodatã saudacã a mai fost câte puþin
Viaþa se trãieºte nu se supravieþuieºteºtrangulatã pentru a amâna undeznodãmânt nefast. Este posibilca trilioanele de euro ºi dolaripompate în economia globalã sã sefi terminat ca efect ºi sã fim din nouîn pragul unui eºec economicplanetar. Economiile Chinei ºiRusiei au început sã încetineascãde un an de zile. SUA se zice cã aînceput sã îºi revinã în decembrie,însã numãrul locurilor de muncãînfiinþate în ianuarie aratã din nouun uºor regres. Adicã de la peste200.000 în decembrie, s-a ajuns lajumãtate în luna ianuarie. Europanu o duce mai bine ºi e clar cãinterconectarea economiei globaleare efecte de domino, ar spuneaceiaºi specialiºti. Ce se întâmplã cu þara noastrã? Cum va trece o þarã sãracã ºifoarte sãracã peste un nou momenteconomic dificil sau peste undezastru de proporþii apocaliptice?Cu ajutorul râului ºi al ramului? Cuajutorul tehnocraþilor, al PSD saual PNL sau al MP sau la PRU sau
al ALDE sau al UNPR sau UDMRsau PRM sau care o mai fi rãmas.A, da. Forumul Germanilor. Cuajutorul consilierului prezidenþialMihalache, cel care ne va învãþa sãintrãm ºi noi în transã ºi sãadormim profund pânã trecemomentul ºi apoi sã ne trezim caºi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.Ne scoate din crizã Dragnea ºi ailui, cãci în spatele lui Dragnea numai rãsare nimic, la umbra ºefuluibaronilor a fost epurat tot. Pânã ºibaronii din teritoriu s-au ofilit.Dragnea a curãþat tot. Pânã ºi peultima redutã a lui Ponta, respectivpe Rovana Plumb zisã ElementChimic sau Mendeleev. ªi Plumbula pierit din calea lui Dragnea. Cine ne va scoate din crizã?Echipa de veveriþe anacronice de laPNL Chip Gorghiu ºi Dale Blaga?Este greu de crezut cã cei doi nu sevor pierde în plecãciuni pe laCotroceni, în cãutarea baticului,respectiv a bãºtii atrase, în cãdere,de gravitaþia obligatorie. Cum va suporta cetãþeanul,alegãtorul de rând noi experimenteºi noi eforturi de strângere a curelei.Probabil în jurul gâtului. Întrebareapotrivitã este cum trece peste crizão þarã foarte sãracã, precumRomânia. O þarã foarte sãracã, darcu politicieni foarte bogaþi, murdari
ºi corupþi. Pânã la urmã întrebãrile nu îºi maiau rostul legat de criza economicã.Românii se vor înfrãþi cu râul ºi curamul ºi vor trece peste toate, aºacum au trecut de la 101 – 102,respectiv 105 – 106 încoace. Adicãam trecut rupþi în fund ºi plini desperanþã, cã peste o mie, douã-treimii de ani ne vom ridica ºi noi capopor ºi vom merge printre stele.Aºa este cu popoarele mici: trãiescmereu cu complexul cã de fapt suntmari ºi vor fi ºi mai mari ºi se aflã laoriginea tuturor evenimentelormajore din istorie ºi la origineatuturor descoperirilor epocale careau schimbat viaþa civilizaþiei. Aºa este ºi cu politicienii micicare se cred mari ºi care cred cãpot conduce o þarã micã ºi cupretenþii de þarã mare ºi bogatã.Pânã la urmã jocul acesta îlmeritãm cu vârf ºi îndesat, de anide zile. Adicã nu meritãm mai multdecât ne este dat ºi nu putem fi maimult decât suntem sau decât amfost. Restul sunt pãcãleli din patruîn patru ani. Aºa cã cu o crizã înplus sau cu una în minus, soarta eaceeaºi. Poate se schimbã pentrucei care îºi iau bocceluþa la spinareºi pleacã înspre alte zãri unde viaþase trãieºte ºi nu se supravieþuieºtecu miile de ani.
Pentru a marca ZiuaEuropeanã a Numãrului Unic pentruApeluri de Urgenþã 112, care sesãrbãtoreºte la data de 11 februarie,reprezentanþi din cadrulJandarmeriei Mehedinþi audesfãºurat vineri, 5 februarie, oactivitate informativ-educativã laLiceul Tehnologic ,,Dr.VictorGomoiu” Vânju Mare. Elevii din clasa a X -a alãturi dedascãlii lor au aflat de la jandarmi,care este rolul Serviciului NaþionalUnic pentru Apeluri de Urgenþã 112,situaþiile de urgenþã în care poate fiapelat, situaþiile în care intervinjandarmii potrivit competenþelorprecum ºi sancþiunile aplicate încazul apelãrii nejustificate anumãrului 112. La nivelul Inspectoratului deJandarmi Judeþean Mehedinþi, înanul 2015, au fost înregistrate unnumãr de 3.001 apeluri, în urmacãrora s-a intervenit la 114 solicitãri,au fost aplicate 26 sancþiunicontravenþionale în valoare de12.300 lei, iar în 4 situaþii au fostîntocmite actele de sesizare pentruinfracþiunea de lovire.
Acþiune preventiv-educativã desfãºuratã dejandarmi pentru a marca
Ziua 112
Pentru a solicita sprijinuljandarmilor, cetãþenii pot apela non-stop numãrul unic de urgenþã 112,Jandarmeria fiind abilitatã sãintervinã în urmãtoarele situaþii:- restabilirea ordinii publice cândaceasta a fost grav tulburatã;- limitarea ºi înlãturareaconsecinþelor dezastrelor naturale,de mediu sau complexe (incendii,inundaþii, înzãpeziri, calamitãþinaturale);- asigurarea mãsurilor de ordine ºiprotecþie a zonelor în care s-auprodus sau existã pericolul iminenetde producere a unor incendii,explozii ori a altor situaþii grave cepun în pericol viaþa, integritatea fizicãa persoanelor sau a bunuriloracestora. Apelarea abuzivã saufalsã la 112 sesancþioneazã conformprevederilor legale.
INSPECTORATUL DEJANDARMI JUDEÞEAN
MEHEDINÞICompartimentul Informare
Relaþii Publice ºi cuPublicul
Prin implicarea poetului ºiepigramistului strehãian, VasileVulpaºu, în calitate de fondator, chiarde ziua poetului naþional, MihaiEminescu, 15.01.2016, apareprimul numãr al revistei de culturãºi umor “Epigrama de Strehaia”, Ed.PROFIN, Drobeta Turnu Severin. Revista este color ºi are oprezentare graficã de excepþie. Din cuprinsul revistei se reþincâteva materiale: În primul rândeditorialul, sub semnãturafondatorului, referitor la visul sãu dea crea o revistã de culturã ºi umor,în cadrul cãruia sunt cuprinse maimulte opinii din partea unorstrehãieni, iubitori de culturã, cât ºidin partea unor somitãþi din lumea
O NOUÃ REVISTÃ DE CULTURÃ ªI UMORÎN PEISAJUL MEHEDINÞEAN
“EPIGRAMA DE STREHAIA”scrisului, a epigramei: preºedinteleUER, d-ul George Corbu, excelenþasa, d-ul ambasador Petre Gigea-Gorun, preºedintele CenacluluiEpigramiºtilor Olteni, Craiova, d-naIleana Roman, preºedinta SocietãþiiScriitorilor Danubieni, Mehedinþi. Se prezintã un scurt istoric aloraºului Strehaia, foarte interesantpentru iubitorii de istorie. Deasemenea, fondatorul face oprezentare a tuturor publicaþiilor ce-au apãrut la Strehaia în ultimii o sutãºi ceva de ani. Din revistã aflãm, printr-oprezentare succintã ºi prin imaginicolor, câteva atracþii turisticemehedinþene. În rest epigramã, epigramã debunã calitate, la care ºi-au adusaportul circa 100 de epigramiºtidintre cei mai valoroºi aimomentului, din þarã ºi strãinãtate,cât ºi mari maeºtri de odinioarã,membrii ai USR ºi UER. Revista se bucurã de apreciere lanivel naþional (ºi) datoritãRedactorului ºef, scriitoarea ºiepigramista Any Drãgoianu, laureatãa mai multor concursuri de creaþie,a Colegiului de onoare ºi aColegiului de redacþie al revistei. Revista se poate procura de lachioºcurile de difuzare a presei dinStrehaia, Tr. Severin, Craiova ºi altecâteva oraºe din þarã.
Vasile Stãnoiu
A N U N Þ Pierdut ACTUL DE CONCESIUNE nr. 7830 din31.10. 1969 eliberat de Primãria Drobeta TurnuSeverin, judeþul Mehedinþi. Se declarã nul.
PROTECÞIA ªI CONSERVAREAVESTIGIILOR ISTORICE ALE SEVERINULUI (3)
CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR
Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi
Urmare din numãrul trecut
Faþã de propunerileanterioare, acum pentru prima datãerau avute în vedere mãsuri preciseconstând în închiderea tuturorstrãzilor cu acces la castru ºiefectuarea unor exproprieri deprotecþie, în limita fixatã încã din anul1911 de cãtre Vasile Pârvan înnumele Comisiei MonumentelorIstorice, îngrãdirea propriu-zisãurmând s-o facã Liceul „Traian” , îna cãrui pazã erau date dejamonumentele.
Pentru a-l convinge de seriozitateaacþiunii plãnuite ºi, prin aceasta,pentru a-l impulsiona sã participe laea, Al. Bãrcãcilã îi scria primarului cãproiectul de îngrãdire nãzuia sãcaracterizeze, prin stil ºi material, artaºi puterea poporului român, sens încare el se afla deja pe masa de lucru aarhitectului Baloºin, reprezentantulMinisterului de Finanþe, „unul dindistinºii foºti elevi” ai liceuluiseverinean ºi care se afla în oraº „sprea studia la faþa locului parte dinelementele” de care avea nevoie. Cum lucrarea era vãzutã ca una deînsemnãtate „nu numai pentru oraºulºi judeþul nostru, dar pentruprestigiul întregii þãri”, în numelecomitetului ºcolar primarul era rugatsã ia parte marþi, 23 decembrie1924, „la consfãtuirea necesarã” ceavea sã se facã „pe teren” ºi la careurmau sã participe ºi prefectul ºiarhitectul Baloºin, astfel încât, înurma celor ce aveau sã fie convenite,îngrãdirea sã poatã fi pusã în operãîn cursul anului 1925. În ziua plãnuitã, la faþa locului s-audeplasat, într-adevãr, primarulCorneliu Rãdulescu, prefectul MariusVorvoreanu, V. Petrescu, ºefulServiciului Tehnic al judeþului, Al.Bãrcãcilã ºi State Baloºin,împrejurare în care s-au fixat limiteleminime ale terenului de îngrãdit,strãzile cu acces la ruine ºi careurmau sã fie închise ºi, nominal,proprietãþile ce urmau sã fie supuseexproprierii. Constatãrile ºiconcluziile desprinse cu acest prilejau fost consemnate într-un proces-verbal semnat de cei prezenþi,primarul Corneliu Rãdulescuprecizând cã semna „sub rezervaaprobãrii comisiei interimare”. Dupã întâlnirea din 23 decembrie
1924 ºi dupã ce, în aceeaºi perioadã,sperase sã-l aibã la Turnu Severinchiar pe ministrul Al. Lapedatu, Al.Bãrcãcilã a continuat în perseverenþalui ºi, pentru a da o ºi mai mare greutatedemersurilor de salvare amonumentelor, la 15 ianuarie 1925,el a trimis primãriei, în numeleComitetului ºcolar al Liceului „Traian”,un Memoriu asupra însemnãtãþiiruinelor antice de la piciorul Poduluilui Traian din Turnu Severin. Iatã ce susþinea acest documentalcãtuit pentru a argumenta în modconvingãtor necesitatea înfãptuiriicelor preconizate în direcþ iaapãrãri i securi tãþ i i f iz ice ºiconservãrii acestor monumente: „Dacã Comisiunea MonumentelorIstorice ºi cele trei Ministere, alCultelor ºi Artelor, al Instrucþiunii ºicel de Interne stãruiesc pentruexecutarea mãsurilor cerute deconservarea Castrului roman ºicelelalte monumente istorice de lapiciorul Podului lui Traian, pricina esteînsemnãtatea lor covârºitoare pentruun trecut care ne este scump ºi<pentru> prestigiul culturii româneºtiîn faþa întregii lumi civilizate. Severinul este cunoscut de lumeacultivatã ca depozitar al acestormonumente ºi pe lângã poziþiunea luiprivilegiatã la Dunãre, sub Porþile deFier, pe lângã valoarea economicã ºiculturalã ce cautã sã-ºi sporeascã,valoarea lui istoricã este elementul deseamã care-i ridicã însemnãtatea înfaþa þãrii ºi a lumii civilizate. Deaceasta ºi-au dat bine seamacetãþenii severineni când în 1893 auoprit pe învãþatul arheolog Gr.Tocilescu sã ducã la Bucureºtiinscripþiunile ºi monumentelesculpturale gãsite în sãpãturile parþialede atunci, severinenii ºi-au dat seamacã, cu anunþarea acestor monumente,se mutã ºi se slãbeºte unul dinpuþinele faruri ce lumineazã trecutulnostru îndepãrtat. Iar dacã tot aici s-ar fi pãstrat deatunci ºi mulþimea de alte obiecteantice gãsite în acele sãpãturi parþiale(monede, statuete de bronz, de piatrãºi de teracotã, vase podoabe etc.) deatunci am fi avut Muzeul regional careabia din 1912 a luat fiinþã la LiceulTraian ºi în care se citeºte o culturãstrãmoºeascã localã superioarãculturii noastre de astãzi. Învãþatul Gr. Tocilescu în 1893 n-a
cercetat decât zidurile împrejmuitoareºi puþine din cãile interioare alecastrului. Restul rãmâne de cercetatpentru dezgroparea ºi luminareatrecutului nostru cultural, iar cetateacu toate anexele din jurul ei trebuiepãstratã pentru prestigiul de þarãcultivatã ce voiam sã ne afirmãm. Dealtfel se ºtie cã este declaratã demonument istoric. Popoarele din apus nu numai cã ºi-au pãstrat cu sfinþenie ceea ceoglindeºte trecutul lor, dar au fãcutjertfe mari pentru cercetarea ºiconservarea monumentelor din þãrileorientale înapoiate, din Grecia, Egipt,Asia ºi toatã Africa nordicã. Cândgermanii, ca duºmani, ne-au ocupatparte din þarã în recentul rãzboi, unadin ambiþiunile lor a fost sã nuscormoneascã pãmântul nu numaipentru grâu, dar ºi pentru avutultrecutului istoric ºi cultural, ºi esteºtiut cã unul din cei pasionaþi ºistãruitori cercetãtori ai trecutuluinostru a fost arhiepiscopul catolic denaþiune germanã Netzhaumer, care,pentru cã preluat fiind în þara noastrã,a lucrat împotriva noastrã ºi a aliaþilorchiar catolici, a trebuit sã plece. Nune vom declara singuri aºa deînapoiaþi ca sã nu ne ocrotimmonumentele pe care ºi duºmanii nile-au cercetat în interesul sporului deluminã pentru trecutul omenirii ºi alneamului nostru. Dacã aceste ruine sunt scumpestrãinilor ºi þãrii întregi, cu atât maiscumpe ne sunt nouã severinenilor. Elesunt documentele trecutului oraºuluinostru, pe care Imperiul Roman,stãpânitorul celor trei continente dinjurul Mediteranei, l-a gãsit ºi l-a pãstratmulte veacuri ca cea mai bunã legãturãa apusului cu Ardealul. Ceea ce s-a scos ºi se va scoatedin pãmântul care acoperã acesteruine sunt documente glorioase aleoraºului nostru, ele îl aratã sub numelede Drobeta, ca municipiu substãpânirea romanã dinainte de Traian;îl aratã prosperând sub împãraþii dedupã Traian sau Hadrian, care-iîmprumutã numele, sub MarcuAureliu, sub Commodus, subSeptimiu Sever, care-l ridicã la rangde colonie ºi-i împrumutã numele cepoartã astãzi. Mai mult, dupã ceÎmpãratul Aurelian a fost nevoit sãpãrãseascã Dacia în faþa puhoiuluipopoarelor germanice ce nãvãleau de
la miazãnoapte, Severinul cu bunãparte din câmpia Þãrii Româneºti afost pãstrat în stãpânire romanã. În castrul din Severin se gãsesc cupumnii monedele rãmase în pãmântulnostru, cu oasele soldaþilor luiConstantin cel Mare ºi ale urmaºilorlui; se gãseºte turnul rotund cuinscripþii funerare ridicat sub împãratulbizantin Justinian pentru apãrarea depe pãmântul nostru a civilizaþieiromano-bizantine; se gãsesc bazilicidin întunecimea evului mediu, cândSeverinul nu a încetat de a juca un rolpredominant ca cetate înaintatã aapusului în luptã împotriva rãsãrituluibulgãresc, bizantin, turcesc. În numeleacestui apus ºi al bisericii catolice aurezidat în aceastã cetate baniiungureºti de Severin, pentru ca îndatãdupã întemeierea Principatului ÞãriiRomâneºti, voievozii români (pe la1301-1308) sã ºi-o însuºeascã dreptpavãzã a drepturilor noastre naþionaleºi bisericeºti. Pe terenul chiar a cãruiîngrãdire se cere de guvernul nostru,se pãstreazã temeliile unei episcopii,câtãva vreme cu rangul de mitropolie(la 1394 Atanasie Mitropolit de Severin)care avea sã apere de aicicreºtinãtatea rãsãriteanã de valurile tariale catolicismului. Aici unul din cei maiglorioºi voievozi ai noºtri, Mircea celBãtrân ºi-a dat întâlnire cu Sigismundal Ungariei sã punã împreunã la caleexpediþia împotriva turcilor ºi monedelelor se gãsesc aici împreunate cum le-au fost ºi steagurile. Este acum momentul ca, cu puþinejertfe din partea oraºului ºi cu maimulte din partea Ministerelor Artelorºi Instrucþiunii, Severinul sã-ºisalveze ºi sã punã frumos în evidenþãpentru toatã lumea valoarea unuitrecut pe care puþine oraºe îl au. Încrezãtori în lumina ºi patriotismulconsiliului comunal pe care aveþionoarea a-l prezida, vã rugãm, d-lepreºedinte, sã binevoiþi a primiasigurarea distinsei noastreconsideraþiuni.L.S., ss., Al. Bãrcãcilã,Membru corespondent al ComisiuneiMonumentelor Istorice, director alLiceului Traian.No. 2715 ianuarie 1925".
Procesul de elaborare aplanului-cadru pentru învãþãmântulgimnazial este în derulare, termenulasumat pentru adoptarea acestuiaprin ordin de ministru fiind sfârºitullunii februarie. Pânã în acestmoment nu a fost luatã o decizieanume, iar dezbaterea pentru gãsireacelor mai bune soluþii continuã. „Propunerile de plan-cadrupentru clasele V-VIII au generat ovie dezbatere publicã, ceea ce mãbucurã foarte mult, pentru cã aratã
Ministrul Educaþiei, Adrian Curaj: „Cea mai buna soluþie nu poate veni decât din dialog,invitaþia de a participa la dezbatere rãmâne deschisã”
interes ºi preocupare în societate.Aceasta a fost ºi ideea cu care ampornit la drum, aceea de a fideschiºi, transparenþi, de a dezbateºi de a-i asculta pe toþi cei implicaþiºi interesaþi de subiect. Am primit18.000 de opinii prin chestionarulonline, iar acestora li se adaugãcele formulate în cadruldezbaterilor judeþene, precum ºicele expuse de grupul consultativpe care l-am înfiinþat în decembrie2015", a declarat ministrul
Educaþiei, domnul Adrian Curaj.Ministrul Educaþiei precizeazã cã nu
a fost adoptatã nicio decizie înprivinþa orelor de limba românã,istorie sau limba latinã, aºa cum s-avehiculat în spaþiul public.
„Avem nevoie de stabilitate îndomenii-cheie, cum este, deexemplu, istoria naþionalã, dar ºi deinovare ºi tehnologii noi în educaþie.În mod cert, numãrul de ore dedicatunei discipline este important, însãpentru aceastã fazã a dezbaterii este
la fel de util sã discutãm ºi despre cevrem sã se întâmple în acele ore,despre instrumente ºi metode depredare inovative, despreatractivitatea materiei, despre cecunoºtinþe ºi competenþe vrem sãobþinã elevii. Dezbaterea centratãexclusiv pe aspecte cantitative estecontraproductivã. Cea mai bunãsoluþie nu poate veni decât dindialog, prin urmare invitaþia de aparticipa argumentat la aceastãconsultare este în continuaredeschisã”, a subliniat ministrulAdrian Curaj.
În acest sens, marþi, 16 februarie,la Biblioteca Centralã Universitarã„Carol I” din Bucureºti, MinisterulEducaþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice va organiza o dezbatere încare vor fi discutate opþiunilecristalizate în procesul de consultarecare a avut loc pânã acum.BIROUL DE COMUNICARE al MENCS
urmare din pag. 6Biblioteca C.C.D...
Au fost cumpãrate cãrþi ºi periodicede la anticariate între anii 1975-1982în valoare de 84.275 lei. Dintreacestea, multe au valoare bibliofilã,fiind raritãþi culturale. (Au fostmenþionate în “Catalogul publicaþiilor depatrimoniu” scos la Editura “ªcoalaMehedinþiului” în ianuarie 2002, 194 p.). Cu prilejul diferitelor simpozioane,dezbateri, conferinþe, sesiuni metodico-ºtiinþifice de referate ºi comunicãri, lacare au participat personalitãþimarcante, existã câteva autografe aledumnealor pe cãrþile existente înbibliotecã (I.D. Lãudat, ªtefanMunteanu, M. Bucã ºi I. Evseev, IonDumitrescu, Ioan Cerghit, MariaPietreanu, Teodor Mucica). În colaborare cu Bibliotecajudeþeanã “I. G. Bibicescu” ºi cuBiblioteca Centralã Pedagogicã “I. C.Petrescu” din Bucureºti s-au organizatcursuri de biblioteconomie ºiconsultaþii de biblioteconomie pentrubibliotecarii ºcolari. Din anul 1992 biblioteca CaseiCorpului Didactic Mehedinþi poartãdenumirea de Biblioteca Metodicã„Prof. dr. Constantin Negreanu”.Prof. Spiridon Mariana - Bibliotecar,Casa Corpului Didactic Mehedinþi
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Nu se ºtie cum, dar ai intrat în graþiile unuisuperior. Asta înseamnã ºanse de promovare,sau o mãrire de salariu. Profitã acum, pentru cãnu va dura mult ºi, mai ales, pentru cã nu trebuiesã faci mare lucru, doar sã întinzi mâna ºi sãiei. În rest, ai grijã cu mâncarea, pentru cã veiavea tendinþa de a te îndopa ºi asta se va vedeaîn primul rând în colãceii de pe burtã. Sã nuuitãm de dragoste: un email sau un telefon dela o persoanã cu care ai flirtat cândva s-ar puteasã-þi aducã necazuri în cuplu.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Niºte complicaþii amoroase o sã te cam sâcâieîn aceste zile. Motiv de supãrare prea mare n-ai, pentru cã þi-ai fãcut-o cu mâna ta. Problemava fi legatã de gelozie, aºa cã trebuie sã ai grijãsã nu oferi motive. Ai grijã sã tratezi problemacu diplomaþie, deoarece sunt mulþi care abiaaºteaptã sã le dai ocazii de bârfã. Cu banii, teapropii de fundul sacului, dar la mijloculsãptãmânii vei face rost de alþii, printr-unîmprumut avantajos, sau un cadou neaºteptat.De fapt, acuma cã ºtii, nu va mai fi neaºteptat...
Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)
Primeºti multe oferte de distracþie: ieºiri,excursii, întâlniri. Toate sunt tentante, dar emomentul sã te concentrezi asupra uneiprobleme afective serioase. E o perioadã propiceîmpãcãrilor, reînnodãrilor unor relaþii rupterecent, strângerilor de mânã ºi pupãturiloroficiale. Nu e bine sã pãstrezi ranchiunã, pentrucã face rãu la fiere ºi cauzeazã riduri înainte devreme. Vei avea câteva discuþii neplãcute legatede bani, dar se vor finaliza aºa cum vrei tu, cucondiþia sã-þi pãstrezi calmul.
Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)
Sãptãmâna aceasta ai undã verde la tot ceînseamnã flirt. Se pare cã ai succes cu carul lasexul opus ºi farmecul personal o sã te scapedin multe situaþii încurcate. Atenþie, însã: nu eo perioadã propice pentru a începe o relaþieserioasã. Aºa cã, dacã nu te doare capul, chiarn-are nici un rost sã te legi. Dacã ai deja o relaþie,e un moment bun pentru experimente picante.Ai mare grijã, riscul de a pierde bani sau de a fivictima unui furt este foarte ridicat: fii maiatent(ã) la aceste aspecte decât de obicei!
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Dacã nu stai bine cu banii, e din cauza cã nu teuiþi unde trebuie. Ocazii sunt grãmadã, însã ºtiicum e: Dumnezeu îþi dã, dar în traistã nu-þi pune!O afacere profitabilã sau un bonus la salariu suntuºor de obþinut în perioada aceasta, dar trebuiesã miºti ºi tu ceva. Niºte datorii mai vechi aºteaptãsã fie plãtite, însã, dacã îþi joci cãrþile cum trebuie,o sã-þi rãmânã destui bani încât sã-i îndatorezi tupe alþii. În dragoste, vei avea unele îndoieli legatede sentimentele partenerului, dar vei primi rapidconfirmarea cã totul este bine.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Ai fost cam deprimat(ã) în ultima perioadã, darvei începe sã-þi revii în urmãtoarele zile. Primeºtio veste care îþi va schimba dispoziþia la 180 degrade ºi reiei o legãturã rãmasã în stand-by. Veiavea niºte discuþii serioase în care va trebui sã-þiaperi punctul de vedere, aºa cã ar fi bine sã începiexerciþiile de dicþie. Poþi sã stai linistit(ã), viaþa taintrã pe un fãgaº pozitiv, mai ales sub aspectsentimental. Nici pe plan financiar nu vei aveamotive de supãrare, pentru cã vei gãsi ooportunitate de job cum nici nu sperai.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Te-ai cam sãturat de flirturi ºi ai vrea ceva maiprofund? Perioada e numai bunã pentru a începeo legãturã stabilã, sau pentru a consolida una dejaexistentã. Partea care n-o sã-þi placã e cã va trebuisã fii mai diplomat(ã) ºi sã laºi la o parte aerele ºicapriciile. Dragostea meritã sã-þi controlezi un picorgoliul, ce zici? Dacã vrei sã mai stai pe piaþã?,fã totul cu discreþie, pentru cã deja se vorbeºtepe la spatele tãu. Nu uita sã te ocupi ºi de carierã(sau ºcoalã), pentru cã riºti sã depãºeºti termenulde predare a unui proiect.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Din punct de vedere sentimental, te afli într-operioadã a vieþii în care pot surveni poveºti dedragoste pline de farmec ºi vrajã, dar complicate,nerecomandate, imposibile sau dezamãgitoare.Aceastã predispoziþie persistã în stare latentã maimulþi ani ºi se manifestã doar când este stimulatãde alte tranzite planetare importante. Ai putere deconvingere, forþã mentalã, spirit de analizã, talentpentru cercetare ºi investigaþie, interes pentrupsihologie ºi pentru diverse subiecte profunde,critic excesiv, gânduri negative, anxietate saufobii, tensiune nervoasã, tendinþa de a-imanipula pe ceilalþi. Încerci sã-þi însuseºticâteva tehnici de relaxare mentalã sau sãîntreprinzi ceva pentru dezvoltarea ta personalã.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Sãnãtatea o sã-þi aducã în continuare micinecazuri. Nu e nimic grav, dar Sãgetãtoriisunt cunoscuþi pentru faptul cã lasã totul peultima clipã. ªi, cã de obicei, ultima clipã eexact cea în care ai ceva mult mai importantde fãcut decât sã umbli pe la analize. Ai ºansede o ieºire specialã la sfârºitul sãptãmânii ºivei fi în centrul atenþiei. Vei primi un telefon-surprizã de la cine-þi doreºti tu, dar nu-þi fãsperanþe prea mari: dacã nu eºti dejaimplicat(ã) într-o relaþie stabilã, atunci maiai de aºteptat pânã la marea dragoste.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)
Munceºti în continuare pe rupte, dar fii pepace, cã nu e degeaba. Rost de distracþie preamultã încã nu e, dar o sã fie curând, ºi încã odistracþie susþinutã de fonduri bãneºti solide.Nu te descuraja, pentru cã e cariera ta în joc.Chiar dacã nu ai prea mult timp sã dedici relaþiei,partenerul te susþine. Ai ºi tu grijã sã compensezinoaptea ce nu poþi sã faci ziua. Partea mai puþinroz va fi constituitã de relaþiile cu familia: pãrinþiitãi vor încerca sã ia niºte decizii în locul tãu, iaracest lucru te va scoate din sãrite.
Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)
Ai ignorat avansurile unei persoane carechiar îþi plãcea ºi acum îþi pare rãu. Îmi pareºi mie rãu sã-þi spun cã ai pierdut acest trenºi nu ºtiu dacã poþi sã alergi atât de repedeîncât sã-l mai prinzi. Încearcã, totuºi, ca sãnu-þi reproºezi mai târziu cã n-ai fãcut-o.Vãrsãtorii sunt maeºtri în ratarea momentuluipotrivit, întotdeauna se trezesc la spartultârgului. Oricum, vei avea nevoie de multãputere de convingere ºi insistenþã. Pe parteafinanciarã vei avea câteva realizãri notabile,lucru care îþi va permite sã plãteºti niºtedatorii urgente.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
In tr i într-o perioadã marcatã desenzualitate, uneori împinsã pânã la extrem.Potenþialul tãu erotic e la maxim, ai ºi timpulºi starea necesarã sã te desfãºori. Fie cã eºtisingur(ã), sau ai o relaþie, poþi petrece niºtenopþi memorabile. Nu te stresa pentrucelelalte aspecte, pentru cã acum nu e timpullor. ªi hormonii tãi au nevoie de atenþie.Oricum, nu vor fi probleme care sã te distragãde la aceastã perioadã fierbinte: banii vin, numulþi, dar siguri, iar în privinþa carierei încãnu e momentul pentru miºcãri importante.
Sâmbãtã, 06.02.2016, Sala Polivalentã dinDrobeta Turnu Severin a fost gazdã a CampionatuluiNaþional pentru U18, U16, U21 ºi U14, individual,masculin ºi feminin, Etape de Judeþ. Concret s-austabilit câºtigãtorii pentru aceste vârste care vorreprezenta CSM Drobeta la Finalele CampionatelorNaþionale ce urmeazã. Au participat 60 sportivi dela CSM Drobeta ºi CC Strehaia, cele douã cluburide Judo ale judeþului Mehedinþi, afiliate FederaþieiRomâne de Judo.Sportivii CSM Drobeta calificaþi pentru FinaleleCampionatelor Naþionale sunt:Loc I- ARGINT DIANA -48 kg -U14- VLADU ANA MARIA -36 kg -U14- DIACONESCU CHRISTIAN -42 kg -U14- BADEA RAOUL -50 kg -U14- DOVLETE ALEXANDRU -60 kg -U14- COVACIU IASMINA -40 kg -U16- AL-FLOARI FLORIANA -44 kg -U16 - Loc II
S-au stabilit câºtigãtorii care vorreprezenta CSM Drobeta la FinaleleCampionatelor Naþionale ce urmeazãReducerea aversiunii faþã de risc, dupã ce
în precedentele douã luni aceasta a afectat toatemonedele din regiune, s-a reflectat în aprecierealeului faþã de principalele valute. Cursul euro a scãzut de la 4,5137 lei, la începutulintervalului la 4,4763 lei, medie care nu a mai fostatinsã din 17 decembrie. La finalul perioadei, media acrescut la 4,4907 lei, evoluþie pe care au cunoscut-oºi celelalte monede regiune. Ultima ºedinþã a perioadei s-a deschis 4,4890 lei,tranzacþiile realizându-se între 4,4850 ºi 4,4920 lei,cu închiderea la 4,4880 – 4,4910 lei. Reamintim cã în urmã cu doar douã sãptãmâni, cursuleuro a testat depãºirea pragului de 4,45 lei, însã bancacentralã a intervenit, conform dealerilor bancari, înapropierea momentului stabilirii cursului. Analiºtii dela ING Bank considerã cã BNR a vândut, în ultimeledouã luni, circa 500 milioane de euro pentru a înlãturariscul unei deprecieri prea mari a leului, aºa cu s-aîntâmplat cu celelalte monede din regiune. Aceastã evoluþie a confirmat declaraþiileguvernatorului BNR, care a afirmat cã „anul 2016 seanunþã un an tumultuos(...) Sentimentul meu estecã piaþa valutarã s-a adâncit, nu mai este aºa deemoþionalã”. Domnia sa a recunoscut cã BNR aintervenit: „În anumite momente a trebuit sãintervenim ºi noi, e adevãrat, dar nu pot sã nu remarco maturitate a acestor pieþe”. Pentru a proteja leul BNR a decis menþinerea, la recentaºedinþã a Consiliului sãu de Administraþie, a dobânziide politicã monetarã la 1,75%/an, nivel stabilit în mai2015, chiar dacã inflaþia se aflã în teritoriu negativ. Cursul dolarului american s-a prãbuºit, de la 4,1296lei, la începutul intervalului analizat, la 4,0067 lei, lafinalul acestuia, minim al ultimelor trei luni ºi jumãtate,atunci când cotaþiile din piaþa valutarã au fluctuat între3,987 ºi 4,021 lei. Scãderea a fost provocatã dedeprecierea semnificativã a dolarului faþã de euro. Media monedei elveþiene, care a scãzut pe pieþeleinternaþionale pânã la 1,12 franci/euro, minim alultimului an, a fluctuat între 4,0279 lei, minimulultimelor cinci luni, nivel atins la începutulperioadei, ºi 4,0867 lei, la finalul acesteia. Perechea euro/dolar a crescut de la 1,0905 la 1,1237dolari, mai sus cu circa 5% faþã de începutul anului. Tendinþele din piaþã au fost influenþate, în primul rând,de datele referitoare la piaþa muncii din SUA. Investitorii aºteaptã anunþul vânzãrilor de retailulamerican ºi raportul pe care preºedintele RezerveiFederale pe care îl va prezenta în faþa Comisiei pentruservicii financiare a Camerei Reprezentanþilor, carear putea sã indice etapele viitoare ale politicilormonetare din SUA. Analiza cuprinde perioada 3 – 9 februarie.
Euro a scãzut subpragul de 4,50 lei
- NAE ALEXANDRA -48 kg -U16- IOVIÞA ROBERTA -52 kg -U16- DEMETRIO DANIELA -57 kg -U16- AL-FLOARI MIHAI -42 kg -U16 -Loc II- TOPALÃ VLAD -66 kg -U16- STROE ANA MARIA -40 kg -U18- VOAIDEª ALIA -44 kg -U18- BORONTIª ANDREEA -52 kg -U18- VÂLVOI ANDA -57 kg -U18- DEMETRIO GABRIEL -50 kg-U18- CHICIN ALEXANDRU -55 kg -U18- BREBINARU SORIN -60 kg -U18- UNTARU COSTEL -66 kg -U18- TATAR KRISZTINA -48 kg -U21- IANICU IONUÞ -60 kg -U21 Prima Finalã va fi cea pentru cadeþi, U18, înperioada 19-21.02.2016 la Târgu Mureº, deunde aºteptãm câteva medalii.
Lena STEREA, Purtãtor de cuvânt alCSM Drobeta Turnu Severin
Radu Georgescu
Secretarul de Stat în cadrul MinisteruluiEconomiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediulde Afaceri, Claudiu Vrînceanu, a condusdelegaþia românã care a participat la conferinþaintitulatã Doing Business in Romania,desfãºuratã în data de 3 februarie a.c., la Londra.Evenimentul a fost organizat de Biroul dePromovare Comercial Economicã Londra. Delegaþia românã a avut întâlniri de lucru cupotenþiali investitori britanici interesaþi deoportunitãþile de investiþii din România, depiaþa muncii, nivelul de impozitare ºipredictibilitatea cadrului legislativ ºi apoliticilor publice. Secretarul de stat Claudiu Vrînceanu asusþinut, în cadrul conferinþei Doing Businessin Romania, o prezentare despre avantajeleRomâniei ca destinaþie pentru investiþie ºidespre contextul macroeconomic favorabil încare se aflã þara la început de 2016. “Potenþialii investitori britanici au aflat detaliidespre relaxarea fiscalã deja aplicatã ºiinformaþii utile despre faptul cã România areal doilea cel mai mic cost cu forþã de muncãdin Uniunea Europeanã. Din interacþiunile cuoamenii de afaceri britanici, am aflat cât deimportantã este poziþionarea României cadestinaþie pentru investiþii noi în raport cu
tãrile din regiune, mai ales Bulgaria, Ungariaºi Polonia. Un model de creºtere economicãbazat pe atragerea de investiþii strãine dinEuropa este mult mai sãnãtos, astfel deevenimente de promovare a României suntfoarte utile pentru investitorii britanici care auavut foarte multe întrebãri despre prezentul ºiviitorul economiei româneºti”, a afirmatClaudiu Vrînceanu în prezentarea sa.
Informaþii de background Potrivit statisticii BNR, disponibilã la31.12.2014, Marea Britanie ocupã locul 10 întopul Investiþiilor Strãine Directe din România,stocul acestora ridicându-se la 1,509 milioaneeuro cu o pondere în total ISD de 2,5%.Conform datelor Oficiului Naþional alRegistrului Comerþului (ONRC), la 31.12.2015,Marea Britanie se situa pe locul 10 în topulinvestitorilor strãini din România (în creºterecu 3 locuri faþã de anul 2013), cu o valoare acapitalului social subscris de 1,305,85milioane euro/1.425,61 milioane dolari (2,56%din totalul investiþiilor strãine) în 5.205societãþi comerciale cu participare britanicã lacapitalul social (2,45% din totalul societãþilorcu capital strãin).
Biroul de Presã al Ministerului Economiei,Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri
COMUNICAT DE PRESÃ
România are al doilea cel mai mic cost cuforþã de muncã din Uniunea Europeanã
Revenit în Iordania, dupãperiplul prin Oman, severineanulDan Ignat nici nu concepe sã maijoace vreodatã pentru vreo echipãlocalã. Experienþa de la Gaz MetanSeverin, club care i-a reziliatcontractul imediat dupã promovareaîn Liga I, l-a determinat pe fundaºulcentral sã nu mai ia în calcul variantade a reveni în oraºul natal. De la Severin, Ignat a plecat la FCBrãila, iar de un an si jumãtateactiveazã în fotbalul arab. Primaexperienþã în Orientul Mijlociu aavut-o la Al Ramtha, cu care s-aclasat pe locul al treilea în prima ligãiordanianã, dupã care a plecat la AlSohar, în Oman, unde a jucat foarte
Dan Ignat dezamãgit de fotbalul severinean
Juniorii lui Brihac, de nivelul seniorilor
Dupã ce a învins cu scorul de 7-3 campioana de toamnã a Ligii a IV-aMehedinþi, CSS Drobeta a pierdut la limitãamicalul cu liderul din Liga a IV-a Dolj.Aflaþi pe 1 loc în seria a V-a aCampionatului Naþional de fotbal rezervatjuniorilor republicani A, elevii antrenaþi deMarian Brihac au fost învinºi cu 5-4 deTractorul Cetate, echipã pregãtitã dinaceastã lunã de Dorel Stoica. Patru dintre cele 5 goluri ale liderului dinLiga a IV-a Dolj au fost marcate deseverinenii Ionel Jilcu, Costinel Stanciu,Laurenþiu Prundeanu ºi Ionuþ Manda.Pentru CSS au înscris Laurenþiu Sãrãcin(2g), Fabian Manolea ºi Andrei Dumangiu. “Sunt mulþumit de randamentul ºideterminarea elevilor mei. ªi rezultatul ebun, þinând cont cã am întâlnit o echipãformatã din mulþi jucãtori care au evoluatla nivel superior. La Cetate, antrenor e acumDorel Stoica, iar echipa sa a mai adus patruseverineni în aceastã iarnã, care au ºi marcat
M. O.
puþin, din cauza unei accidentãri. Înaceastã iarnã, severineanul s-aîntors în Iordania ºi a semnat pentruThat Ras Al Karak, cu care va luptaînsã pentru evitarea retrogadãrii. “Nu voi mai juca niciodatã laSeverin. Am luat aceastã decizie încãdin 2012, când am plecat cu un gustamar ºi cu multe semne deîntrebare, pe care mi le pun ºi acum.Practic, nu mi s-a oferit nicioexplicaþie pentru care nu am fostoprit în lotul pentru Liga I. În prezent,nici nu mai existã vreo echipã înSeverin, dar, chiar dacã ar fi, nu maisunt dispus sã revin vreodatã. Amfost dezamãgit ºi în 2010, când FCDrobeta s-a desfiinþat ºi am rãmas
cu restanþe salariale. Cel mai mareregret e însã cã nu am apucat sã jocîn Liga I din România”, a dezvãluitIgnat. Aflat în Orientul Mijlociu,severineanul sperã sã joace pânã lafinalul carierei în lumea arabã. “Am revenit în Iordania dupã 6luni. La Ramtha am fost antrenat dedomnul Florin Motroc, acum am unantrenor tunisian. La jumãtateacampionatului, echipa se aflã peantepenultimul loc, dupã ce sezonultrecut s-a clasat pe 4, chiar subRamtha. Îmi doresc sã fiu sãnãtos,ca sã pot sã joc în fotbalul arab câtmai mult timp. În România riºti sãjoci fãrã sã fi plãtit”, a precizat Ignat.
Modeºti ºi la juniori II
Dupã eºecul de la juniori I, secþia de atletism de la CSM Drobetas-a împiedicat ºi la Campionatul Naþional rezervat juniorilor II. ÎnSala de Atletism a Complexului Sportiv Lia Manoliu din Bucureºti,severineanul Alexandru Nicuºor Racman a trecut linia de sosireal nouãlea, la 1500 m, cu timpul de 4:25,67 minute. În aceeaºi probã, colegul sãu Adrian Marian Bondoc s-a poziþionatpe 31 (4:47,09), iar Gheorghe Corcovineanu s-a clasat tocmai pelocul 40 (5:06,99), la aproape un minut sub învingãtor! La 800 m,Racman s-a poziþionat pe 17 (2:10,08 minute), iar Bondoc pe 35(2:17,87 minute). În urmã cu 10 zile, în aceeaºi salã, dar la juniori
I, alþi doi atleþipregãtiþi de MirelBîrcu înregistraur e z u l t a t emodeste. DacãMãdãlin AdrianPopescu seclasa pe locul 22în proba de 60m, BogdanMirea încheiacursa de 400 mde-abia pe 34.
în testul cu noi. Dacã acum am pierdut lalimitã, în urmã cu o sãptãmânã am câºtigatcu 7-3 amicalul disputat cu PanduriiCerneþi. Am dat 11 goluri unor echipe deseniori, iar aceste evoluþii îmi dauîncredere cã putem promova la varã înLiga Elitelor la Juniori Republicani A”, aprecizat antrenorul Marian Brihac. Sâmbãtã, de la ora 12, pe StadionulTermo din TurnuSeverin, echipa sa vadisputa un nou amicalcu Tractorul Cetate. ÎnDolj, CSS a jucat înformula Iliescu – Vãcuþã,Bãlãceanu, Ciobanu,Cornea – Saizu,Dumangiu, Coadã,Cimpuieru – Mangu,Sãrãcin. Pe parcurs aumai intrat Paulescu,Vãtuiu, Manolea, Burincãºi Bãzãvan.
Mã fraþilor, când vã spusã Sucã,cã nea primarele trage cu dinþii, peultima sutã de metri, sã mai capeteun mandat, nu crezurãþi. Pã detetelefoane, nu dormi noaptea, sãcertã cu unii ºi cu alþii, cã trebe sãaparã la televizor cu douãexcavatoare în spate, cã gata sãface centrala de o dete unora sã sãocupe sã bage neºte marafeþi ºidupe aia doar sã încaseze. Pã sãnu credeþi cã investiþia asta nu e omare afacere pentru unii, cã ºinepoþii nepoþilor lor o sã trãiascãbinemersi din încãlzireaseverinenilor. Asta dacã reuºesc são ºi facã, cã dupe cum au început,mare mirare. Numa nea Gherghedã cu interviurile în microfon, zisãcã nici nu mai trebe severinenii sãsã ducã la taxe ºi impozite, sãdeclare cã nu desfãºoarã froactivitate în casã, cã pot sã vinã ºipãnã la sfârºitul anului sãplãteascã. Mare gospodar neaprimarele, aplicã legea ca la carte,cã ºi facultatea di la Herculanevaloreazã ºi ea cât valoreazã. Mã nepoate, îmi zisã mie Tanþalu Pecingine, cã unii di la o vârstãsã mai uitã dupã fuste, da unii încãsã mai uitã ºi dupã voturi la vârstamnealor. Numai cã sã cam uitãdegeaba, ºi dupã una ºi dupã alta,cã pânã ºi voturile încep sã le fugãdin cale. ªi mai zisã al lu Zbanghiucã el nu înþelege cum or fi atâþiabolizi pin Severin, când locurile demuncã lipsesc cu desãvârºire. Astapentru cã sã trezi cu un BMW, BH12 EXD, cu fro sutã la orã, cum îi
Sucã, nea Gherghe ºi excavatoarele, nea Aladinbãiat de Londra ºi tanti supãrata di la PMP
fãcea semne disperate din bliþurisã sã dee la o parte, în timp cepoliþiºtii dintr-o maºinã cu radar– FRW, sã uitau ca la un filmamerican. Ba cãzu ºi caºchetaradaristului când sãri sã-lopreascã, da degeaba cã nu maiapucã. Da poate-l gãsãºte dupãfilmare, sau o fi sub acoperire, maiºti! Ca mulþ vitezomani subacoperire sînt pin Severinu nostru. Da al lu Zbanghiu e obiºnuit sã sãapere singur, cã dacã vãzu cã pânã ºipoliþiºtii locali sunt bãtuþi pe strãzileSeverinului, zisã cã trebe sã ia cursuride autoapãrare. Unde mai pui cã dacãn-or veni turiºtii dupe ce-i invitã neaGherghe, mãcar sã vinã dupe ceajunsã nea Aladin la Londra, la Târgude Turism. Ba-i mai îmbrãcã ºi pecolegii ‘mnealui în ie, dacã le maidedea ºi-un microfon poate o puneaude-o horã pe Tamisa. Sã dusã neaAladin, cu Mãrie, cu Lilie, cu tot cetrebe, numai sã promoveze judeþuºi altceva nimica.
Da ãi di la Vânju Mare, în fruntecu nea Ruginã, primarele, sunt taresupãraþi cã nea Aladin nu prea leaprobã fonduri, cã ‘mnealor ar fi
vrut în 2016 sã facã bazin de înotolimpic. Tichie de mãrgãritar letrebuia vânjenilor. Cicã sã întoarcefiul satului vreodatã ºi poate vrea lascãldãtoare olimpicã. Cã dacãajunsã nea Aladin pânã la Londra,musai sã ajungã ºi pi la Vânju, sãmai schimbe aeru. Da apropo de oamenii buni di laconsiliu, cicã sã asfalteazã drumu
pi la Noapteºa, dincolode ªiºeºti, numai cãasfaltu sã ridicãdeasupra niveluluicaselor ºi acuma numai pot oamenii sãiasã din curte. Adicãpot, da dacã-ºi facsinguri drum, oridãrâmã casele ºi leconstruiesc oþârã mai
sus. Bani europeni aruncaþi pedrumurile sâmbetei, ce mai! Mã nepoate, da sã vezi altãdandana. Sã supãrã tanti di la PMP nea Mãrin
cã-i zisã Sucã cã e specialistã înpreþuri, de nici de bine nu mai poþisã le spui unora, cã sã îmbufneazã,cã mnealor au fost anvelopaþi înpuf ºi nu sã cuvine sã-i atigi cu frovorbã, cã le cad treptele învãþãturii.Da zisã Sucã cã vorbeºte cu neaBãsescu, sã facã neºte permutãri,sã revinã ºi Sucã la conferinþele depresã, cã poate aºa aflãm cu ce sãmai ocupã doamna, cãutãtoare demetale rare ºi preþioase, atuncicând nu cherde vremea cucampania electoralã. Aºa, sã ºtimºi noi severinenii! Da mie îmi zisãMarghioala lu Fleaºcã, cã ei îilipseºte nea Cârjan, cã nu sã maivede, nu sã mai aude ºi-i cãzusecu tronc. Bãiat tânãr, deperspectivã, mai scotea la ivealãce ºi cum sã întâmplã pin oraº. Da poate pregãteºte bãietu ceva,cine ºtie?! Aºa cã, pânã dataviitoare, hai sã fiþ i iubiþi ºioptimiºti!
![MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ,167,78 -8'( 8/* $/$ I · HVWHDúH]DWODFRQIOXHQ a Dunãrii cu cele douã ma ULUkXULDOH0ROGRYHL 6LUHWXOú i Prutul, în sectorul fluvio- PDULWLPDO ãrii.](https://static.documente.net/doc/80x56/5e0dc24048245a43ff3b3728/ministerul-afacerilor-interne-16778-8-8-i-hvwhdhdwodfrqioxhq-a-dunrii.jpg)
