" A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XIX Nr. 891 24 august 2017 16 pagini * 1,00 leu Subprefectul de Mehedinþi, Andrei Stãniºoarã, s-a hotãrât sã participe la cea de-a optsprezecea ediþie a tradiþionalei sãrbãtori a smochinelor, de la Sviniþa, la o interesantã dezbatere despre perspectivele de dezvoltare ºi de valorificare a potenþialului turistic deþinut de una dintre cele mai frumoase zone ale Clisurii Dunãrii. „Sviniþa încotro?” a fost tema unei conferinþe la care oficialul s-a declarat necãjit cã nu a avut unde sã îºi lase barca cu care venise. Exploatarea uriaºului potenþial turistic al zonei „SVINIÞA ÎNCOTRO?”, dacã nu are demnitarul unde sã parcheze barca! Cãpitan Lavinia Brebu, mereu la înãlþime Cãpitanul Lavinia Brebu a obþinut ºapte medalii - cinci de aur, una de argint ºi una de bronz - la Jocurile Mondiale ale Poliþiºtilor ºi Pompierilor desfãºurate, în perioada 06 - 16 august a.c., la Los Angeles, Statele Unite ale Americii. de o rarã frumuseþe de pe raza comunei Sviniþa ºi atragerea de fonduri europene pentru agroturism ºi pentru construirea de pensiuni turistice, au fost temele de dezbatere ale unei conferinþe cu titlul „Sviniþa încotro?”, prilejuite de tradiþionala sãrbãtoare a smochinelor, organizatã anual la Sviniþa ºi ajunsã la cea de-a optsprezecea ediþie. Evident, ca rãspuns la întrebarea din titulatura evenimentului, s-au creionat planuri de atragere a fondurilor europene dedicate dezvoltãrii turismului. Continuare în pag. 11 c i t i þ i î n p a g i n a 2 Eduard Novak, singurul campion paralimpic al României, va da startul Maratonului Olteniei, cel mai energic eveniment de MTB ºi Trail Run Ambasadorul ediþiei a V-a a Maratonului Olteniei, powered by CEZ România este Eduard Novak. Evenimentul, la care vor participa aproximativ 600 de sportivi amatori, se va desfãºura la Râmnicu Vâlcea pe 26 ºi 27 august. Continuare în pag. 12 Maratonul Olteniei este deja un reper important pentru amatorii de Mountain Bike ºi Trail Run din România. La startul în cursa de Mountain Bike se va afla ºi Eduard Novak, singurul campion paralimpic al României ºi preºedinte al Federaþiei Române de Ciclism. „Sunt onorat cã voi participa la Maratonul Olteniei, un eveniment care devine de la an la an mai atractiv ºi mai important pentru comunitatea localã. Maratonul este totodatã dovada cã românii iubesc miºcarea ºi vor sã se menþinã în formã. Sper ca astfel sã vedem cât mai mulþi copii care aleg sportul ºi ciclismul în special ºi care
Subprefectul de Mehedinþi, AndreiStãniºoarã, s-a hotãrât sã participe la ceade-a optsprezecea ediþie a tradiþionaleisãrbãtori a smochinelor, de la Sviniþa, la ointeresantã dezbatere despre perspectivelede dezvoltare ºi de valorificare a potenþialuluituristic deþinut de una dintre cele maifrumoase zone ale Clisurii Dunãrii. „Sviniþaîncotro?” a fost tema unei conferinþe la careoficialul s-a declarat necãjit cã nu a avut undesã îºi lase barca cu care venise. Exploatarea uriaºului potenþial turistic al zonei
„SVINIÞA ÎNCOTRO?”, dacã nu are demnitarul unde sã parcheze barca!
Cãpitan Lavinia Brebu,mereu la înãlþime
Cãpitanul Lavinia Brebu a obþinut ºapte medalii - cinci de aur, una de argint ºi unade bronz - la Jocurile Mondiale ale Poliþiºtilor ºi Pompierilor desfãºurate, în perioada06 - 16 august a.c., la Los Angeles, Statele Unite ale Americii.
de o rarã frumuseþe de pe raza comunei Sviniþaºi atragerea de fonduri europene pentruagroturism ºi pentru construirea de pensiunituristice, au fost temele de dezbatere ale uneiconferinþe cu titlul „Sviniþa încotro?”, prilejuitede tradiþionala sãrbãtoare a smochinelor,organizatã anual la Sviniþa ºi ajunsã la cea de-aoptsprezecea ediþie. Evident, ca rãspuns laîntrebarea din titulatura evenimentului, s-aucreionat planuri de atragere a fonduriloreuropene dedicate dezvoltãrii turismului.
Continuare în pag. 11
citiþi în pagina2
Eduard Novak, singurulcampion paralimpic al
României, va da startulMaratonului Olteniei, cel
mai energic eveniment deMTB ºi Trail Run
Ambasadorul ediþiei a V-a a Maratonului Olteniei,powered by CEZ România este Eduard Novak.Evenimentul, la care vor participa aproximativ
600 de sportivi amatori, se va desfãºura laRâmnicu Vâlcea pe 26 ºi 27 august.
Continuare în pag. 12
Maratonul Olteniei este deja un reperimportant pentru amatorii de Mountain Bike ºiTrail Run din România. La startul în cursa deMountain Bike se va afla ºi Eduard Novak,singurul campion paralimpic al României ºipreºedinte al Federaþiei Române de Ciclism.
„Sunt onorat cã voi participa la MaratonulOlteniei, un eveniment care devine de la an laan mai atractiv ºi mai important pentrucomunitatea localã. Maratonul este totodatãdovada cã românii iubesc miºcarea ºi vor sã semenþinã în formã. Sper ca astfel sã vedem câtmai mulþi copii care aleg sportul ºi ciclismul înspecial ºi care
social - politicOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.08. 2017pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Trãim într-o lume în carevalorile toleranþei, compasiunii, mileiºi ajutorãrii aproapelui se manifestãdin ce în ce mai fragmentar, rar ºidiluat ºi uneori stereotip. În jurulacestor valori ne regãsim doar din anîn Paºte sau mai bine spus din anîn... Crãciun. Dincolo de solidarizãriexemplare, unele de apreciabilãamploare, în jurul vreunui cazdeosebit, starea generalã e maidegrabã una de indiferenþã, dacã nuchiar de intoleranþã. Toatã aceastãintoleranþã care pluteºte în aerul
Intoleranþa noastrã cea de toate zilelesocietal nu e un fenomen autohton.O vedem manifestându-se la niveleuropean, la nivel global chiar. Lumea de azi are suficiente sceneunde atrocitatea ºi absurdul îºi joacãrolurile demente. Cum deschizitelevizorul e aproape imposibil sã nuauzi ºi sã vezi scene ale absurdului.Cele mai recente, ºi cele maicutremurãtoare, sunt atentatele. Ogrozãvie infernalã a contemporaneitãþiinoastre chinuite. Aproape cã nu nemai mirã nimic, cãci nu mai avemniciunul dintre noi mari iluzii. Dincolo de aceste aspecte macro,ce traseazã conturul realitãþilorumane de azi, rãmân însã stupefianteaspectele aparent minore,provinciale, în care observãm cumfuncþioneazã intoleranþa ºi indiferenþa. Ascultam zilele acestea cum seplângea o doamnã pensionarã, carelocuieºte într-un bloc turn la un etajsuperior. Având un soþ bolnav, cudizabilitãþi, îºi dorea un lift ale cãrui
uºi sã se deschidã astfel încât ºiscaunul cu rotile al soþului sã poatãintra. E o dorinþã simplã, normalã,umanã, uºor de realizat. Din pãcate ceidin respectiva asociaþie de locatari nuau gãsit de cuviinþã sã punã umãrul,câte puþin fiecare, pentru a plãtireconfigurarea liftului, deºi nu eravorba de vreo mare sumã. În plus,doamna respectivã, e dispusã sãplãteascã ºi dumneaei o bunã partedin sumã. Pur ºi simplu nu a gãsitnicio înþelegere la cei cu carelocuieºte de o viaþã în acel bloc. Acest fapt aparent minor mi s-a pãrutfoarte grãitor în ceea ce priveºte gradulde înstrãinare care e între noi, ca ºicomunitate. În societãþile sãnãtoase,în vremurile sãnãtoase, e o regulã de
bunã convieþuire sã vii, sã sari înajutorul celor necãjiþi sau defavorizaþi.Dacã la nivel unei mãrunte scãri debloc am ajuns la un asemenea gradde indiferenþã, cam cum stãm lanivelul mai amplu, al naþiei? Tot întâmplãtor, alt caz, tot la o scarãde bloc, un mic scandal între unii ºialþii, cu vociferaþii, ameninþãri,plângeri. La fel, aceiaºi legitate amarãa intoleranþei. Nu e ceva nou, istoria earhiplinã de exemple de acest gen,unele chiar extrem de grave. Ideea ecã uneori ar fi bine sã ne mai oprimdin tot acest iureº de zi cu zi, ºi sãmeditãm puþin, mãcar puþin, la ceeace, tot zi dupã zi, ne diminueazã caumanitate, chiar dacã la o primã vederepar fapte mãrunte ºi fãrã importanþã.
„Severinul estival”, un proiectiniþiat de Primãria Drobeta TurnuSeverin împreunã cu Palatul CulturiiTeodor Costescu, s-a încheiatduminicã searã cu un concert susþinutde The Tango Orchestra. Cinci muzicieni talentaþi, Cari Tibor–pian, Ilko Gradev– acordeon, CarmenPaulescu – vioarã, Szabo J. Attila–violoncel, Adrian Munteanu –contrabas ºi invitata lor, actriþaSânziana Tarþa de la Teatrul NaþionalCluj Napoca– voce, au încântatpublicul severinean cu tangourioriginale, semnate de talentatul A. M.
O searã de neuitat cuThe Tango Orchestra
compozitor Cári Tibor. A fost o searãmagicã, de o deosebitã virtuozitatemuzicalã, de încântare a sufletuluipentru severinenii care iubesc muzicade calitate, dansul, momenteleromantice. Seara alãturi de aceºti artiºtia fost una cât se poate de plãcutã atâtpentru public, cât ºi pentru membriiorchestrei. Cum acest proiect s-aîncheiat, echipa Palatului CulturiiTeodor Costescu pregãteºte ostagiune cu totul specialã pentruaceastã toamnã, prin valoarea ºiexcelenþa premierelor care vor avealoc pe scena severineanã.
Ofiþerul este o fostã sportivãde performanþã ºi înotul este una dinpasiunile ei, reprezentând cu succesatât inspectoratul din care face parte,cât ºi eºaloanele superioareInspectoratul General pentru Situaþiide Urgenþã ºi Ministerul AfacerilorInterne, la competiþiile interne ºiinternaþionale, la care participã demulþi ani. Prezentã la JocurileMondiale ale Poliþiºtilor ºiPompierilor pentru a cincea oarã,Lavinia Brebu a revenit ºi de aceastãdatã încununatã de succes, obþinândºapte medalii, în cele ºapte probe deconcurs la care a participat. Competiþia a reunit peste 10.000de poliþiºti ºi pompieri din întreagalume, care s-au întrecut la cele 60 dediscipline sportive, una dinte acestea
Cãpitan Lavinia Brebu,mereu la înãlþime
Cãpitanul Lavinia Brebu a obþinut ºapte medalii - cinci de aur, una deargint ºi una de bronz - la Jocurile Mondiale ale Poliþiºtilor ºi
Pompierilor desfãºurate, în perioada 06 - 16 august a.c., la LosAngeles, Statele Unite ale Americii.
Dupã ce a parcurs înot 1800 dekilometri, bibliotecarul de la Petroºania fost întâmpinat luni pe malul Dunãrii,în dreptul Piciorului Podului lui Traiande la Drobeta, de primarulmunicipiului, Marius Screciu, ºicâþiva severineni care apreciazãdemersul acestui temerar. „Nu ºtiu de unde are atâta putere îninterior sã facã un efort de o asemeneaanvergurã. Îl apreciez sincer pentrucã pe lângã demersul de a atrageatenþia asupra þãrii noastre este ºi unefort fizic extraordinar. I-am uratsucces, îi þin pumnii, mai are o treimedin ce a avut de parcurs, este aproape,dar în acelaºi timp ºi departe având învedere volumul imens de muncã pecare îl face”, a spus primarulSeverinului, Marius Screciu. Avram Iancu ºi-a început aventura înurmã cu o lunã, în munþii Pãdurea Neagrãdin Germania, inspirat de romanul luiJules Verne “Pilotul de pe Dunãre”. Din2.860 de kilometri ai fluviului, el astrãbãtut pânã acum aproximativ70% din totalul distanþei, prin ºase
Românul care parcurge Dunãrea înot de la izvoarepânã la vãrsare a a fãcut un popas la Severin
Avram Iancu, bibliotecarul care ºi-a propus sã parcurgã înot Dunãreade la izvoare pânã la vãrsarea în Marea Neagrã, a ajuns luni, 21
august, la Drobeta Turnu Severin, unde a fãcut un mic popas în zonaistoricã a municipiului dunãrean.
þãri ºi patru capitale europene. „Bineînþeles cã atunci când romanul<<Pilotul de pe Dunãre>> ºi-adesfãºurat acþiunea nu existau 63 debaraje doar în Germania ºi Austria. Cusiguranþã nici chiar Jules Verne nuºi-a imaginat cã în România vor fi douãbaraje mari, precum Porþile de Fier I ºiII, inamici redutabili pentru mine.Asearã chiar ºi în ultimul kilometruam avut de furcã cu valuri foarte mariºi acum în prima parte a zilei valurilesunt extraordinare, aºa cã nu pot sãestimez nici mãcar astãzi pânã undevoi ajunge. Fiecare zi îºi are dificultateaei, propriile obstacole”, a spus AvramIancu la Drobeta Turnu Severin. În judeþul Mehedinþi, bibliotecarulde la Petroºani a trebuit sã treacãprin Cataractele Dunãrii, un sectordin Dunãre extrem de periculos atâtdin cauza curenþilor puternici, darºi adâncimii foarte mari a fluviului.Din spusele acestuia se pare cãdoar valurile create de navele aflateîn tranzit i-au creat probleme: „Prin Cazanele Dunãrii a fost
interesant, frumos, nu am fostniciodatã pânã acum, mã bucur cãle-am traversat înot. Au fost valurifoarte mari, dar nu cauzate de miciicurenþi, care erau înainte ca barajulPorþile de Fier I sã fie construit, cidin cauza ambarcaþiunilor care trecpe acolo necontenit. A fost oexperienþã interesantã”. Avram Iancu este însoþit de doiprieteni care îl supravegheazãpermanent dintr-o canoe. În trei zile,va ajunge la barajul Porþile de Fier II. „În vreo trei zile mã voi lupta cuurmãtorul baraj, Porþile de Fier II, darîncet ºi sigur printr-o voinþã, rezistenþã
deosebitã ºi prin cãldura pe careromânii mi-o oferã sã ajung pânã lacapãt ºi sã duc cu bine aceastãpremierã mondialã, care pânã la urmãnu mã onoreazã numai pe mine, ciîntreaga noastrã naþie. Eu cred cãsuntem puternici, poporul român areun ADN foarte puternic, trebuie doarredescoperit”, a mai spus Avram Iancu. Cãlãtoria sa pe Dunãre ar urma sã seîncheie la începutul lunii viitoare, laSulina. În felul acesta, Avram Iancu vaintra în Cartea Recordurilor cu titlul deprimul om din lume care strãbateDunãrea înot de la izvor la vãrsare, fãrãsã poarte costum de protecþie.
Duminicã, 20 august a avutloc, la Cireºu ediþia cu numãrul 54a sãrbãtorii dedicate PeºteriiTopolniþa, eveniment organizat deConsiliul Local Cireºu, PrimãriaCireºu, Consiliul JudeþeanMehedinþi ºi Centrul Cultural“Nichita Stãnescu”. Alãturi demunteni au fost ºi invitaþi speciali,care au dorit sã fie alãturi de oameniidin Cireºu, ca de fiecare datã, ºi lanevoie ºi la sãrbãtoare. Prefectul judeþului, NicolaeDrãghia, Alin Chirilã, ministrusecretar de stat la MinisterulDezvoltãrii Regionale, AdministraþieiPublice ºi Fondurilor Europene,senatorul Liviu Mazilu, Ionicã Negru,vicepreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi au fost alãturi de primarulÞîrlui ºi de locuitorii comunei. Deasemenea, la eveniment a participat Continuare în pag. 10
SÃRBÃTOAREA PEªTERII TOPOLNIÞA 2017ºi o delegaþie din Franþa. SãrbãtoareaPeºterii Topolniþa, este o marepetrecere pentru oamenii din toatãzona submontanã a judeþuluiMehedinþi, devenitã tradiþie, care defiecare datã participã parcã, ºi maimulþi decât la ediþiile precedente. Evenimentul în sine, înseamnã unprilej de bucurie pentru munteni, darºi pentru musafirii care sosesc dinalte pãrþi ale lumii, aduºi aici defrumuseþea zonei, de renumelePeºterii Topolniþa, fenomen carsticcu totul ºi cu totul special, denotorietatea sãrbãtorii, care creºtecalitativ an de an, de ospitalitateacaracteristicã oamenilor locului ºinu în ultimul rând de vestita þuicãde ,,ºureaºã”, licoare, cum nu semai aflã în alte pãrþi. Dacã Sviniþa este cunoscutãdatoritã smochinilor, a dulceþii ºi
þuicii de smochine, Cireºu este“patria” þuicii de “ºureaºã” de douãfeluri: una din cireºe galbene, bunãde voie bunã ºi alta de “ºureaºã”neagrã, amarã bunã sã vindecestomacul, dar ºi a unor dulceþurispeciale. Voia bunã a fost asiguratã
de spectacolul folcloric extraordinaroferit de Ansamblul Profesionist“Danubius” Orchestra ºi Dansatorii,Centrului Cultural “NichitaStãnescu” condus de managerulEmilia Mihãilescu.
Unul dintre evenimenteleaºteptate de jurnaliºti a fost Dezbaterea“Fake news. Minte presa? Ce zicjurnaliºtii? Ce spune publicul?”organizatã de membrii AsociaþieiZiariºtilor Indepenedenþi din RomâniaAZIR. Invitata specialã a evenimentului afost ºefa Reprezentanþei ComisieiEuropene în România, ambasadorulAngela Cristea a explicat celor prezenþicã instituþia pe care o reprezintã esteinteresatã sã lucreze cu presa din toatestatele membre UE pentru creºtereagradului de imunizare la ºtirile false.Aceasta a adãugat cã atunci cândUniunea Europeanã este þinta clarã adezinformãrii, Comisia Europeanãîncearcã sã reacþioneze oferindinformaþiile corecte prin intermediul unororganizaþii ºi cã la nivelul instituþiiloreuropene se iau mãsuri pentru stopareafenomenului “fake news”. “Se lucreazã la nivelul instituþiiloreuropene pentru a lupta împotrivafenomenului de propagare a ºtirilorfalse ºi vom veni pânã la sfârºitulanului cu iniþiative legislative pentrua limita pagubele” a declaratambasadorul. Zilele Cãrþii ºi Muzicii SIMFEST auadus la Tîrgu Mureº volumul“Auschwitz, 70 de ani. ALive”, unproiect al TVR Cluj care a realizat maimulte materiale video ºi transmisiilive de la lagãrul de concentrareAuschwitz, cu supravieþuitori aiHolocaustului. Cartea care a apãrutulterior conþine mãrturiile
Filme, cãrþi ºi premii atractive la SIMFEST 2017Festivalul Internaþional al Televiziunilor ºi Producãtorilor
Independenþi SIMFEST s-a încheiat dupã o sãptãmânã de focîn care au avut loc proiecþii de filme, lansãri de carte, work-
shop-uri ºi multe alte evenimente culturalecutremurãtoare alesupravieþuitorilor evrei dinRomânia care au avut puterea sãpovesteascã despre experienþalor la Auschwitz. Interviurile aufost realizate de Thea Haimovitz. “Am avut marea surprizã de a aveaniºte interviuri în caresupravieþuitorii s-au deschis,urmaºii lor spuneau cã ei nu vorvorbi, cã ei refuzã de ani de zile sãvorbeascã, cã nu mai au amintirile,cã le-au clasat, cã este pierdere devreme, dar nu vor sã mã refuze ºi atunciacceptã, nu pe mine personal ci instituþiaTVR. În momentul în care am ajuns ºiam început discuþia cu ei, probabilpentru cã ºi eu eram atât de afectatã, m-am trezit cu interviuri de 3-4 ore,producãtoarea nu mai ºtia ce sã taie,informaþii pe care copiii, nepoþii ºistrãnepoþii nu le-au auzit niciodatã” adeclarat Thea Haimovitz. Un alt moment aºteptat la târgul decarte SIMFEST a fost lansareavolumului „Domino” un proiect inedital scriitorilor Lucian Dragoº Bogdan,Teodora Matei, Daniel Timariu,Anamaria Ionescu ºi Bogdan Hrib careºi-au pus eroii din volume în aceeaºicarte. Volumul colectiv „Domino” îiaduce pentru prima datã împreunã peTony Demetriade, Marian Duca, AntonIordan, Ovidiu Danelescu ºi SergiuManta pentru a rezolva un caz carepoartã cititorul de la graniþa cu Serbiapânã la Marea Moartã. Autorii,prezenþi la lansarea de la Tîrgu Mureº
spun cã realizarea volumului a fost oadevãratã provocare. “Colegii mei Daniel Timariu,Teodora Matei ºi Lucian DragoºBogdan au zis uite noi vrem sã facemun grup de poveºti poliþiste legateîntre ele fãrã a fi neapãrat un romanmozaic, dar vrem sã aducem toatepersonajele la care lucrãm iar tu ºiBogdan Hrib sã aduceþi completãri,sã veniþi cu rafinãri ale poveºtii. Miemi s-a pãrut sincer greu de realizatpentru cã noi avem personaje detexturi diferite ºi dacã de exemplupersonajul lui Daniel ºi al Teodoreisunt politiºti, a lui Dragoº Bogdaneste poliþist wanna be, al meu dejapicã în cealaltã extremã, era de parteacealaltã a baricadei, asasin plãtit, darlegat cu Tony Demetriade a lui BogdanHrib s-a nãscut o acþiune comunãpurtatã în câteva oraºe din þarã” apovestit Anamaria Ionescu. ªcoala de Varã SIMFEST a adus înfaþa cursanþilor trei grei aicinematografiei româneºti, care au
susþinut work-shop-uri cu demonstraþiipractice legate de muzica de film ºiprelucrarea sunetului dar ºi concepereaºi scrierea unui scenariu. Cursanþiiªcolii de Varã au primit ºi o provocaredin partea regizorului Copel Moscu. Eiau trebuit sã scrie un scenariu pentruun film documentar. “SIMFEST-ul a fost mereu o poartãdeschisã pentru tinerii învãþãcei aiteleviziunii ºi profitãm de ocazia astaºi încercãm sã scoatem din ei, parteapozitivã, adicã ideile pe care poate dinjenã sau necunoaºtere nu le-au scosla ivealã pânã acum. Sunt convins cãlucrurile sunt interesante iar noitrainerii suntem aici pentru a-i ajutasã facem aceastã naºtere a ideilor ºisã gândeascã în mod sensibil ºiartistic la lumea înconjurãtoare ºi maideparte sã le transpunã pe ecranpentru a fi împãrtãºite ºi altora” aprecizat regizorul. Cele mai bune lucrãri au fostpremiate în cadrul Galei LaureaþilorSIMFEST. Simona Boanþã
O cantitate uriaºã de combustibil a fost consumatã pentrustingerea celor douã incendii care au fãcut prãpãd în Parcul
Naþional Domogled-Valea Cernei.Potrivit unei evaluãri fãcute de ISU Drobeta, pe lângã efortul fizic
uriaº al pompierilor mehedinþeni, peste 20.000 de litri de carburant au fostconsumaþi numai de elicopterul Unitãþii Speciale de Aviaþie a MAI pentrustingerea celor douã incendii care au izbucnit recent în Parcul NaþionalDomogled-Valea Cernei. Alþi 800 litri de motorinã ºi 100 litri de benzinã s-au consumat pentru autospecialele ºi utilaje proprii ale inspectoratului.Intervenþia pentru stingerea incendiilor din masivul Domogled s-adesfãºurat în douã perioade:
Tone de carburant s-au consumatpentru stingerea celor douã incendii dinParcul Naþional Domogled-Valea Cernei
Marele Premiu Simfest 2017în valoare de 1.000 de euro, a fostacordat de juriul festivalului, producþiei”Nicu Ioniþã, un supravieþuitor alexperimentului Piteºti”, realizat deGabriela Baiardi de la TVR Iaºi.Documentarul vorbeºte despre unexperiment fãrã echivalent în fostulsistem comunist, desfãºurat la Piteºtiîn perioada 1949-1951: reeducarea printorturã a deþinuþilor.
„Producþia a atras atenþia juriului,în primul rând prin subiect, pentrucã atinge un moment extrem dedramatic în istoria noastrã, unmoment care a marcat profund niºteoameni, în sens negativ din pãcateºi lucrurile astea nu trebuie uitate.Juriul a considerat cã un asemeneafilm trebuie rãsplãtit cu MarelePremiu” a explicat Lucian Ionicã,preºedintele juriului.
Premiul Special al Juriuluimerge la Chiºinãu
Una dintre cele mai interesanteproducþii, greu de încadrat în categoriilede concurs anunþate, a obligat juriul sãacorde un premiu special, pentru ocãlãtorie antropologicã prin muzicã, înRomânia ºi Republica Moldova.Premiul Special al Juriului a fostacordat producþiei “100 de movile”,realizatã de OWH Studio din Chiºinãuºi semnatã Max Ciorbã. „Este o experienþã de lungã duratã, afost produs timp de 3 ani dar povestealui a început acum 7 ani, când eram înanul I la facultate ºi am avut ocazia sãfilmez filmul de an, în cadrul unui festivalde jazz, unde l-am cunoscut pe
„NICU IONIÞÃ, UN SUPRAVIEÞUITOR AL EXPERIMENTULUIPITEªTI”- MARELE CªTIGÃTOR LA SIMFEST
Simona Boanþã
Sâmbãtã seara a avut loc Gala Laureaþilor Festivalului SIMFEST,ediþia 2017. Dupã o sãptãmânã grea în care a avut de vizionat peste80 de producþii înscrise în concurs, juriul a deliberat. Marele Premiul
al festivalului a fost acordat documentarului „Nicu Ioniþã, unsupravieþuitor al experimentului Piteºti”.
personajul din film. M-am împrietenitcu el ºi am fost împreunã cu el la maimulte concerte ºi a început o relaþie.Filmul fãcut pentru festivalul de jazz afost un eºec, nu m-am simþit satisfãcut,nici din punct de vedere regizoral ºinici de story, aºa cã am gândit un altconcept, mai elaborat, care a continuatîn ochii acestui elveþian care m-aajutat sã spun povestea” spune MaxCiorbã, autorul filmului.Docuficþiunea- o nouã categorie
în competiþia SIMFEST În cadrul Galei SIMFEST au fostacordate ºi Premiul ReprezentanþeiComisiei Europene la Bucureºti pentru„Poveºti din Armenopolis”, DianaDeleanu, TVR, Premiul pentru jurnalismeuropean – acordat de AsociaþiaZiariºtilor Independenþi din România,filialã a Asociaþiei Europene aJurnaliºtilor- „10:34 to Belgrad”, IoanaGrigore, UNATC, Bucureºti ºi Facultateade Arte Dramatice, Belgrad, Premiulpentru film documentar - secþiuneateleviziuni mari - „Operaþiunea Zimbrul”,Dan Curean ºi Dan Pãvãloiu, TVR Cluj,Premiul pentru film documentar -secþiunea televiziuni locale ºiproducãtori independenþi -„Facebookistan”, Jakob Gottschau,Express tv produktion, Danemarca,Premiul pentru film anchetã- “Agoniaultimului combinat de utilaj greu,Fortus”, Maria Florea, MargaretaAndreescu ºi Cristi Donose, TVR Iaºi,Premiul pentru docuficþiune- “TheApplauseman”, Ruben Vermeersch,producþie independentã, Belgia, Premiulpentru ºtiri de televiziune- „Povestea
unei staþiuni pãrãsite: Soveja”, CãtãlinBãlan, Digi 24 TV, Premiul pentruimagine- „Cine iubeºte ºi lasã”, VictorGãluºcã, compania ADOF, Chiºinãu,Premiul pentru montaj- „Rucodelie dela Savatie”, Stas Ciorescu, companiade film CIOFILM, Chiºinãu, Premiulpentru cea mai bunã producþie dedicatãminoritãþile etnice- „Khozyain”, MirceaSorin Albuþiu, Facultatea de Teatru ºiteleviziune din Cluj, Premiul pentru filmturistic- „Biserici de lemn dinRomânia”, o producþie East Moviesdin Bucureºti, Premiul pentrucreaþie newmedia- „Crooked”,Tudor Botezatu ºi Premiul pentruvideoclip- „Cangurul”, Natalia Bujor,Ciofilm, Chiºinãu.„Aceastã ediþie a adus câteva noutãþi
ºi aº menþiona doar douã. În primulrând, o prezenþã foarte mare a unorproducþii strãine, ceea ce este foartebine pentru cã aratã cã acest festivala cãpãtat o notorietate internaþionalã.Al doilea lucru ar fi cã a apãrut ungen nou, mockumentary saudocufiction, este vorba de niºteproducþii care sunt fãcute în manierãde documentar dar sunt ficþiuni. Acestgen atrage atenþia spectatorului sãpriveascã cu ochi mult mai atenþi,mult mai critici, mult mai circumspecþi,tocmai ca sã vadã dacã aceaproducþie documentarã este sau nurealã” a declarat Lucian Ionicã,preºedintele juriului. „Antoon a devenit cunoscutpentru cã este un personaj ciudat,care nãvãleºte pe scenã pentru aprimi aplauzele publicului, în loculcântãreþilor sau artiºtilor de pescenã. Devine un icon pentru cãlumea crede cã în spatele acþiunilorsale este mult mai profund. Amîncercat sã pun cap la cap, povestealui, ca un puzzle. Unii pot afla cã esteun mockymentary în timpul filmuluisau dupã ce le spun, însã e foarteimportant sã însoþesc filmul pestetot, pentru cã trebuie sã ºtie la final
despre ce este vorba, este un pachetîntreg. ªocul spectatorilor este deasemenea important pentru cã îipoate pune pe gânduri în ceea cepriveºte felul în care este construitãimaginea, felul în care este fãcutfilmul, povestea” spune RubenVermeersch, realizatorul filmului“The Applauseman”, câºtigãtorulPremiului pentru docuficþiune.
Misiune grea pentru juriu Juriul a acordat ºi menþiuniproducþiilor: „Dreptul de a iubi”,Eugenia Pogor, Chiºinãu, „Nouãsuflete într-o singurã încãpere”,Mihaela Onea, TL+ Maramureº BaiaMare, „Do things right”, Vlad Bolgarin,Chiºinãu, „La mal de Rãut”, Daniela-Victoria Groze, Universitatea de VestTimiºoara ºi „Animale în junglaurbanã”, Alexandra Spingos, elevã,Tîrgu Mureº. Anul acesta nu a fostacordat Premiul „Jeana Gheorghiu”pentru talk show ºi Premiul pentrucreaþie studenþeascã. Juriul SIMFEST2017 alcãtuit din Conf.Univ. dr. LucianIonicã - Universitatea de Vest dinTimiºoara, Conf. Univ.dr. Ion Stavre-SNSPA, Gheorghe Tuicã- director deimagine SRTV, producãtorulindependent Codruþ Pânzaru, DorinIon Ilie- director de imagine FranceTelevision ºi Prof. Univ. Dr. BrânduºaArmanca- Universitatea Aurel Vlaicudin Arad, a avut în acest an o misiunegrea, pentru cã au fost înscrise peste80 de producþii, atât din þarã cât ºidin strãinãtate. “A fost multã muncã întradevãr dardincolo de muncã a fost bucuria faptuluicã au venit atâþia oameni din þarã ºi dinstrãinãtate, oameni care au apreciat ºiospitalitatea ºi locurile din jur în care i-am dus sã le viziteze. Încet, încet neprofesionalizãm iar SIMFEST-ul ºiimplicit Tîrgu Mureº-ul începe sã fie totmai cunoscut în lume, vin producþii dinatâtea þãri ºi asta e bine” a declaratpreºedintele festivalului, IoanCeauºescu.
opiniiOBIECTIV mehedinþean 24 - 30.08. 2017pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* La 22 august, deci cu doardouã zile în urmã, s-au împlinit 100de ani de la naºterea unuia din ceimai mari critici ºi istorici literari pecare i-a avut România dupã ultimulrãzboi mondial – AL. PIRU. Discipoldevotat al marelui G. Cãlinescu, Al.Piru a preluat de la magistrul sãuconcepþia asupra literaturii, dar ºimetoda de abordare a fenomenuluiliterar, fiind perceput quasi unanimca vectorul cel mai productiv depropagare a operei ºi doctrineicãlinesciene, într-o vreme cândDivinului Critic începuse sã-i fie,îndeosebi dupã trecerea sa la celeveºnice, din ce în ce mai descontestatã autoritatea în domeniu.Mai ales de cãtre niºte lovinescienide ocazie, care pierduserã din vedereaspectul esenþial cã între cei doi marioameni, Lovinescu ºi Cãlinescu, nuexista niciun fel de incompatibilitãþi,oricum nu unele majore. Dar dovadacea mai mare de devoþiune faþã demaestrul sãu, Al. Piru a dat-o prinefortul sãu, prin diligenþele sale de aface posibilã apariþia celei de-a douaediþii, revãzute ºi adãugite de autorpânã în clipa moþii sale amonumentalei Istorii a literaturiiromâne de la origini pânã înprezent, eveniment ce s-a întâmplat,târziu, abia în 1982, dupã un stagiudisproporþionat de mare prin sertareleEditurii Minerva. * Dar dincolo de corectitudineaºtiinþificã ºi devotamentul cu care aapãrat ºi susþinut moºtenirea
Un jubileu aproape ignorat: Al Piru - 100cãlinescianã, Al. Piru rãmâne un criticºi istoric literar de primã linie, care s-aimpus prin autoritatea conferitã depropria operã, masivã ºi diversã, prinexactitatea inflexibilã a judecãþilor salede valoare ºi, nu în ultimul rând, prinsoliditatea, prin acurateþea informaþieide la prima mânã, de la sursã, cum sespune. Din acest punct de vedere, puþinicritici dau acel sentiment de seriozitateºi de siguranþã pe care-l dã, prin scrierilesale, Al. Piru. Lucrãri precum Istorialiteraturii române de la început pânãazi, Literatura românã veche,Literatura românã premodernã,Panorama deceniului literar 1940-1950, Poezia româneascãcontemporanã 1950-1975 (2 volume),la care trebuie sã fie adãugatenumeroasele monografii (Viaþa lui G.Ibrãileanu – tezã de doctorat) ºi culegeride articole, studii ºi eseuri oferãimaginea unei opere masive, vizândhotãrât o sintezã originalã asupraliteraturii române, în integralitatea ei. * Dar Al. Piru a fost ºi unul dintre ceimai prestigioºi ºi mai iubiþi profesoriai facultãþilor de litere de laUniversitatea din Bucureºti ºi de laUniversitatea din Craiova. La Craiova,am avut deosebita onoare ºi imensãsatisfacþie de a-l avea pe Al. Piru caprofesor ºi decan, posturi din care alãsat tuturor studenþilor sãi amintiri deneºters. Spaþiul de care dispun esteneîncãpãtor pentru a cuprinde întregfluxul amintirilor care mã invadeazã laacest ceas aniversar. E suficient aspune cã, la Craiova, Al. Piru a pus
bazele unei solide ºcoli de criticã(Marin Beºteliu, Eugen Negrici, DorinTeodorescu, Emil Dumitraºcu, OvidiuGhidirmic ºi alþii) ºi cã a repus pepicioare, scoþând-o din chingile unuiprovincialism agresiv, celebra revistãRamuri. Dar, cum recunoºtinþa la oltenie marfã rarã, Al. Piru a pãrãsit într-untârziu Cetatea Bãniei, ducând cu eldoar simpatia ºi recunoºtinþapromoþiilor de studenþi care au avutºansa sã-l vadã ºi sã-l audã. * Vorbeam de recunoºtinþã? Iatã,deºi aniversãm centenarul naºteriisale, deºi Al. Piru a fost opersonalitate de prima linie aliteraturii române ºi a învãþãmântuluiuniversitar românesc, evenimentula trecut, practic, neobservat. Nicimãcar Academia Românã, al cãreimembru post-mortem era, nu amauzit sã fi organizat mãcar unsimpozion evocativ. Apoi, ªcoalaDoctoralã de la Craiova, care-ipoartã numele, nu a fãcut nici mãcarun anunþ pe Facebook despre vreointenþie omagialã. Totuºi, chiar aºa?Dar, cum spuneam, recunoºtinþa... * E bine, probabil, cã ridicãm în slãvigloriile fãcute la apelul de searã saude-a dreptul peste noapte,tembeliziunile sunt pline de astfel deglorii butaforice sau de iarmaroacelecele mai ieftine! Sã mai discutãm, aºacum o fãceam, la modul cel mai serios,prin anii ‘90, de bulversarea mascãriivalorilor? Cumplitã inutilitate.
* Guvernarea în efectele izbãvitoareale cãreia am crezut este ºi ea o sinistrãbramburealã în care o trupã de inepþicântã fiecare pe vocea lui ceva ce vreasã semene a arie, dar care nu e, înrealitate, decât un muget inestetic.Salariile profesorilor sunt încã oproblemã neelucidatã, ºi asta cu doarcâteva sãptãmâni înainte de debutulanului de învãþãmânt, cât desprelegea pensiilor, bãieþii se laudã cãintrã de la 1 octombrie în vigoare, darîn fiecare zi anunþã câte o modificare,un amendament la respectivul actlegislativ. Pãi, seriozitate ºi respectfaþã de cei care i-au ales este asta? * Au reînceput competiþiilefotbalistice europene ºicampionatele în þãrile din primalinie, Spania, Anglia, Franþa,Germania, Italia. Week-end-urilenoastre nu vor mai fi atât de anoste.Sã sperãm ca mãcar Steaua, tot ea,sã prindã grupele UEFA Champion’sLeague. Sã sperãm, fiindcã altcevanu mai avem de fãcut...Bibicul (p.cf. Eugen Mãicãneanu)
De ceva vreme preºedinte alPMP Mehedinþi este Rãzvan Roºca.Acesta l-a înlocuit din funcþie peCãtãlin Voinea Mic, cel care a condusca preºedinte interimar fi lialajudeþeanã pentru câteva luni.Promovarea lui Rãzvan Roºca înfuncþia de preºedinte al PMPMehedinþi survine într-un moment încare aceastã formaþiune politicã esteîntr-un pronunþat deficit de imagine.Rãzvan Roºca, consilier municipalseverinean ºi mâna dreaptã a GabrieleiDobrotã în PMP Mehedinþi, preiaconducerea partidului într-oconjuncturã politicã nefastã, fãrã vreoposibilitate realã de afirmare politicãla nivelul judeþului. Din acest punctde vedere, posibilitãþile politice alepreºedintelui Rãzvan Roºca, încalitatea sa de nou lider al PMPMehedinþi, sunt limitate. În situaþia încare se gãseºte acest partid în prezenteste greu de crezut cã Rãzvan Roºcapoate sã consolideze partidul în judeþ.
O evoluþie politicã neconvingãtoare
PMP Mehedinþi a trecut printr-operioadã destul de dificilã dupãalegerile locale de anul trecut. Deºideþinea o poziþie politicã extrem defavorabilã, având reale posibilitãþi deafirmare politicã, PMP Mehedinþi adevenit o formaþiune care nu maiconteazã aproape deloc pe scenapoliticã localã. Perspectivele politiceale PMP Mehedinþi sunt în acestmoment unele incerte, formaþiuneafiind lipsitã de forþã, de acþiune politicã,dar mai ales de un lider credibil. PMPMehedinþi devine pe zi ce trece unpartid tot mai slab, fãrã nicio posibilitatede afirmare politicã la nivelul judeþului.Declinul politic al PMP Mehedinþi aînceput dupã scrutinul local de anultrecut, când Eugen Golea, fostulpreºedinte al partidului, a fostîndepãrtat de la conducerea formaþiuniiºi înlocuit cu Gabriela Dobrotã. Aceastaa avut o prestaþie extrem de slabã înscurta perioadã cât a deþinut funcþia depreºedinte al PMP Mehedinþi. Dupãalegerile locale din vara anului trecut,scrutin în urma cãruia Gabriela Dobrotãa ratat în mod lamentabil ºansa de a
În perioada 12-13august 2017 în localitateaMacea din judeþul Arad s-adesfãºurat cea de-a XVIII-aediþie a Festivaluluiinternaþional de satirã ºiumor sãtesc “Gura satului”.De menþionat cã acestfestival a fost înfiinþat înurmã cu 36 de ani, el fiindun festival bienal. La acestfestival Centrul Cultural “Nichita Stãnescu” din judeþul Mehedinþi aparticipat cu Trupa de teatru “Cortina”, condusã de cãtre actorulCosti Bãdeþ, cu un moment umoristic interpretat de AndreeaGhiorghe, în vârstã de 17 ani, membrã a acestei trupe de teatru.Tânãra ºi talentata Andreea Ghiorghe a impresionat juriul cumomentul sãu umoristic, intitulat “Rãzbunarea femeilor”, scrisde Dan Mihãescu, reuºind sã câºtige Premiul I. Succesul tinereiAndreea Ghiorghe a fost cu atât mai mare cu cât la acest festival auparticipat peste 25 de momente artistice atât din þarã, cât ºi dinstrãinãtate. Premiul obþinut de ea a fost un succes remarcabil alCentrului Cultural “Nichita Stãnescu” ºi al Trupei “Cortina”, care înultimii 17 ani a desfãºurat o activitate culturalã intensã ºi cu rezultatenotabile. Mai trebuie specificat faptul cã Trupa de teatru “Cortina” acâºtigat de fiecare datã premii la Festivalul internaþional de satirã ºiumor sãtesc “Gura satului” de la Macea în ultimii opt ani, cel maimare fiind în anul 2013 când a obþinut Marele Premiu, la secþiuneagrup, ºi Marele Premiu, la secþiunea individual. Preºedintele juriului internaþional de satirã ºi umor sãtesc “Gurasatului” de la Macea a fost marele actor, Dorel Viºan, acesta fiindales pe viaþã preºedintele juriului acestui festival. Emilia Mihãilescu, managerul Centrului Cultural „NichitaStãnescu”, a spus cã acest premiu este o încununare a muncii ºiactivitãþii desfãºurate în cadrul Secþiei Arte a instituþiei de culturãmehedinþene pe care o conduce. „Acest premiu obþinut este unulfoarte important. Pe lângã celelalte activitãþi ale Centrului Cultural«Nichita Stãnescu», se aflã ºi Trupa de teatru Cortina, condusã deCosti Bãdeþ. Trupa de teatru Cortina a reprezentat Centrului Cultural«Nichita Stãnescu» la acest festival internaþional de satirã ºi umor,unde a obþinut Premiul I. Acest premiu este încã o dovadã a munciiºi activitãþii pe care o desfãºoarã aceastã trupã de teatru, pentru cãTrupa de teatru Cortina a câºtigat în ultimii ani foarte multe premii ladiferitele festivaluri la care a participat în þarã ºi în strãinãtate. Încadrul Secþiei Arte a Centrului Cultural «Nichita Stãnescu» neocupãm ºi de teatru pentru tineri, în sensul instruirii lor în artateatralã”, a declarat Emilia Mihãilescu, managerul CentruluiCultural „Nichita Stãnescu”. Mai trebuie amintit faptul cã la Festivalul internaþional de satirã ºiumor sãtesc “Gura satului” de la Macea a mai participat o trupã deumor din Drobeta Turnu Severin, “Cavalerii râsului”, însoþiþi dedoamna Manuela Vasilescu, referent al Palatului Cultural “TeodorCostescu”, care a obþinut o menþiune.
Ce poate sã facã Rãzvan Roºca înfruntea PMP Mehedinþi?
deveni viceprimarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, PMP Mehedinþia fost un partid ca ºi inexistent în arenapoliticã localã. Dupã ce nu a obþinut ceºi-a dorit, Gabriela Dobrotã nu s-a maiimplicat deloc în activitatea de partid,deºi era preºedintele PMP Mehedinþi.Din acel moment, partidul nu a mai contatîn teritoriu, fiind lãsat de izbeliºte de cãtreGabriela Dobrotã care nu mai avea niciomotivaþie sã se implice. Nici fuziunea cuUNPR Mehedinþi nu s-a dovedit în celedin urmã o soluþie viabilã de relansare înjudeþ, chiar dacã iniþial s-a crezut cã prinpreluarea funcþiei de preºedinte de cãtreConstantin Gherghe, fostul primar almunicipiului Drobeta Turnu Severin, PMPMehedinþi se va lansa în forþã în judeþ. Încele din urmã soluþia Constantin Gherghea fost un eºec politic lamentabil. De cânda devenit preºedintele PMP Mehedinþi,Constantin Gherghe a lãsat impresiaunui preºedinte de formã, care nu erainteresat de performanþele politice ºielectorale ale formaþiunii pe care oconducea. În final, acesta a fost înlocuitla conducerea PMP Mehedinþi cu unpreºedinte interimar adus de la centru.Cãtãlin Voinea Mic a fost numit înprimãvara acestui an preºedinte interimaral PMP Mehedinþi ca urmare arezultatului foarte slab obþinut de PMPMehedinþi la alegerile parlamentare dinluna decembrie a anului trecut, scrutin lacare formaþiunea condusã la acea vremede Constantin Gherghe a obþinut unprocent de puþin peste 3%. Asta a fãcutca PMP Mehedinþi sã fie în continuareun partid fãrã un mesaj politic coerent ºifãrã o activitate politicã vizibilã.
Mircea Popescu
Un succes remarcabil al Centrului Cultural“Nichita Stãnescu” ºi al Trupei “Cortina”
Mircea Popescu
Andreea Ghiorghe – Premiul I laFestivalul internaþional de satirãºi umor sãtesc “Gura satului”
Ce þarã miºto au pe mînãhuliganii Puterii, iar noi þinem capulîn nisip! Ce-o sã mai mergem pe jos,mîncînd pîine goalã! Încuiaþi bineuºile, daþi drumul la cîini, nu se ºtiecum ºi cînd, ãºtia ne vor ocupa cude-a sila curþile ºi casele! Destulsîntem piaþã de desfacere agunoaielor ºi otrãvurilor din vestulEuropei ºi preº pe care îºi ºtergpicioarele noii naziºti ai S.U.A. ºi ceide sub masca U.E. - C.E.! Ne-amînvãþat cu aceºti maidanezi turbaþi ºinici mãcar nu avem un bãþ în mînã,sã-i mai plesnim din cînd în cînd ºisã-i punem pe fugã. Fãrã pic derespect pentru banul public,Parlamentul cheltuieºte, lunã de lunã,sute de mii de lei cu deplasãrilealeºilor la diferite evenimente înEuropa ºi pe alte meridiane. Nu sîntbani pentru electrificarea satelor, asutelor de gospodãrii, care vieþuiescîn întuneric, nu sînt pentru autostrãzi,ºcoli, spitale, salarii, pensii ca în U.E.,cã la taxe ºi impozite depãºim oricestat european, dar sînt bani de tocatpe deplasãrile aleºilor la evenimentefãrã folos pentru România!Majoritatea acestor deplasãri sîntexcursii de relaxare pe banii noºtri.Pensionar de lux cu salariu denabab De parcã n-ar fi fost de ajuns cã aleºiiºi-au votat pensii ºi îndemnizaþiispeciale, Parlamentul a hotãrît ca ºipersonalul administrativ, inclusiv,ºoferii ºi femeile de serviciu, caremãturã ºi ºterg praful în clãdireaParlamentului, sã beneficieze depensii speciale. E strigãtor la cer! Eculmea neruºinãrii! Bieþii medici ºiprofesori, ce bãtaie de joc din parteastatului! Oameni buni, salvaþi-vã denaþionalizarea corupþiei, altfel mafioþiiãºtia vor pune þara în genunchi în faþa
continuare în pagina 10
útia sînt infractorii care ar trebuiarestaþi în regim de urgenþã
copiilor noºtri, luîndu-le speranþaunui viitor demn! Una e sã traversezio crizã, inevitabilã, alta e sã fimspînzuraþi cu ea de gît pe termennelimitat de mafioþi gen Isãrescu,sfinxul de la B.N.R. (întotdeauna departea bãncilor evazioniste care aufraudat mii de români ºi bugetul destat), pensionar de lux ºi încã,guvernator, cu salariu de nabab, careºi-a bãtut joc, aproape trei decenii,de banii României, alimentînd la sînbancherii strãini, care-ºi repatriazã înþãrile lor profiturile uriaºe furate dinsãrmanele buzunare ale românilor, el,nababul guvernator român, distrîndu-se prin umflarea valutelor, în timp cesãrãcia multilateral dezvoltatã umplecratiþa cetãþenilor noºtri. Sã nu vã fiede mirare dacã Matusalemul de laB.N.R. va apãrea, asemenea lui MayerAmschel Rothschild, în revista„Forbes”, cap de afiº. Mugurel aurmat întocmai deviza numitului/renumitului Rothschild: „Daþi-micontrolul asupra monedei naþionaleºi mi-e indiferent cine face legile”. ªii-a priit. Vivat C.F.R.-ul (nu CãileFerate Române, ci „Council ForeignRelations”, „Trilaterala”, „BilderbergGroup” & Co.)!Coldea º i Koveºi au bãgatRomânia în buzunarele proprii În cazul celor cu funcþii înalte în stat,parºivenia este un atú. (“În România,linguºirea ºi hoþia sunt virtuþi” - I-L-Caragiale) Pãi, cum stãm, onoratãJustiþie românã? Apa datã la moaraimpostorilor falsei case regaleproduce efecte în lanþ! Trîntorii urmaºiai prihãnitului rege cer statului românmãrirea chiriei pentru castelul Peleº,un bun de patrimoniu naþional, cedatfãrã cap acestor paraziþi sociali, de la5.000 de euro la 50.000 de euro, adicão creºtere de zece ori. Dar ei, dinpãcate, nu sînt singurii vampiri cesugrumã gîtul statului, devenit pentrubogaþi mumã ºi pentru sãraci ciumã!Sîntem în România, nu? ªi Românianu mai este a noastrã, ci a huliganilor,interlopilor, cãmãtarilor cu funcþii ºilegãturi mafiote în stat, este atraseiºtilor care au colindat partideledupã miros de fleicã ºi contracte cu
statul, a celor care au furat cunemiluita banii þãrii, nu cu sacoºa(cum îi cãra mafiotul Dorin Cocoº,care plîngea în instanþã, implorîndjudecãtorii sã-i dea condamnare cususpendare, pentru cã el este un “bunromân”), ci cu tirul sau cu trenul! Întimp ce Justiþia, D.N.A. ºi S.R.I.,„contribuiau” deontologic lamãsluirea unor fapte penale, Coldea,Koveºi - doamna doctor 2% în dreptºi nevãzutele verigi mafiote din þarãºi din afarã bãgau România înbuzunarele proprii! Ambii ar fi trebuitîncãtuºaþi imediat dupã dezvãluirilelui Ghiþã, însã generalul, fost prim-adjunct al directorului S.R.I., a dat„concurs” singur, a câºtigat ºi adevenit conferenþiar la AcademiaS.R.I., deºi nu îndeplinea unelecriterii cerute de lege.Koveºi trebuie cercetatã „lapachet” cu Augustin Lazãr, KlausIohannis, cu alþi procurori ºijudecãtori
În spatele perdelelor de fum aleanticorupþiei au tors cu spor furcilecorupþiei. Unele cadre de nãdejde aleamericanilor în România, controlau oreþea întinsã de aliaþi din S.R.I., D.N.A.ºi instituþii de stat, reþea care juca pecadavrele „adversarilor”. Epurãriledorite de reþea nu s-au terminat, iaranticorupþia e o simplã gogoaºã. DacãKoveºi picã, se detoneazã o bombãnuclearã, ºi multe capete vor cãdea.Koveºi trebuie cercetatã la pachet cuAugustin Lazãr, Klaus Iohannis, cu alþiprocurori ºi judecãtori „neliniºtiþi”. Nusînt piese separate. Aºteptaþi-vã la orãzbunare durã! Oamenii pe care i-acãlcat Koveºi în picioare nu sînt sfinþi.Dacã în reþeaua mafiotã nu ar fi apãrutneînþelegeri pe ciolan ºi putere, aceste„victime” ar fi comis noi infracþiuni înserie, iar presa aservitã ar fi stat maideparte cu ochii închiºi. Ce va faceKoveºi cu adevãratul duºman? Vamima rãzbunarea, pentru ca în spateleuºii sã se transforme în mieluºea,cerºind clemenþã sau se va rãzbuna,intrînd în picaj.„D.N.A. trebuie condamnatã înansamblu”
Koveºi e un om ºiret, cu mult sînge
rece. Întotdeauna a dovedit o marecapacitate de a sfida ºi a nu intra înrîndul laºilor, gata de fugã. N-o vãdpe Koveºi, în genunchi, în faþacãlãului. E încã susþinutã sã meargãîn direcþia doritã, încã pe un cal mare,ºi-l mînã spre orice zare sau apropieredoreºte. Vi se pare obscen? Teoretic,Koveºi, n-ar avea de ce sã se teamã.Maleabilã ºi ductilã precum o ºtim,poate conlucra cu oricine, atîta vremecît îi serveºte ºi le serveºte interesele.De-aia, acum, face „ciocu’ mic” pînãse-aºeazã apele. Problema ar fi cã ºi-a cam pierdut toþi teleghidaþii dinJustiþie, adicã iubitorii „statului înpoziþie de drepþi” în faþa ei! A rãmascu paravanul ºubredului Augustin.Fãrã teleghidaþi, Koveºi are onesiguranþã în acest setup complex.ªi totul i se trage de la rãzbunareacopilului neastîmpãrat, Ghiþã. CãtãlinBeciu, liderul ALDE afirmã cã „D.N.A.,ca inhibitor al dezvoltãrii þãrii trebuiecondamnatã în ansamblu. Nu ºtiu cemecanism i-a fãcut pe ãºtia sã se simtãdumnezei. Exact tipul ãsta de dilealã,combinatã cu nemernicie multã, afãcut posibilã apariþia lagãrelor. Esteincredibil ce se întâmplã! Jumãtate dinãia de la D.N.A. ar trebui sã facãpuºcãrie, pentru abuzurile fãcute ºipentru felul jegos în care ºi-au arogato aparentã susþinere popularã. Þaraasta n-a avut niciodatã aºa trib desãlbatici cu atâtea pârghii în mâini.Trebuie sã se termine. Þine tot deparchet. De ãla militar...”, a fostmesajul postat de liderul ALDE. útiaar trebui sã nu mai iasã din beciuriniciodatã! Dacã ãºtia, în frunte cuBãsescu ºi cu toþii infractorii ºtiuþi, arfi arestaþi ºi judecaþi corect, multetreburi în þarã s-ar schimba în bine!Sã mai adãugãm aici ºi pe jurnaliºtiicare susþin prin manipulare ºi facparte din acest masacru al României,comis de o justiþie a morþii ºi aasasinatului social. MediocritãþileFacultãþii de Drept, ca sã nu spunscursuri, ajung magistraþi, iar unsistem care face din aceºtiamagistraþi, duce o politicãantinaþional, o politicã de exterminare!
Un judecat versus uncondamnat este încleºtarea politicãa acestei toamne. Cel puþin dacã estesã îl mai credem pe Victor Ponta,fostul ºef al PSD ºi premier al þãrii.„Micul Titulescu”, aºa cum îl alintape vremuri Adrian Nãstase, mentorulsãu politic. Acesta fãcea referiredesigur la înfãþiºare ºi nu la intelect.Dar toatã lumea ºtia cã Titulescu eraun ins mai degrabã urâþel, dar multmai deºtept decât Ponta. În primul rând sã îl luãm pe cel aflatla putere, adicã pe Liviu Dragnea. Eleste un fel de stãpân al þãrii, pentrucã deþine majoritatea în parlament,este ºeful celui mai mare partid ºideþine ºi Executivul. E tot un fel dedeþinere pe persoanã fizicã, cumva lapurtãtor, cã aºa e în politicaromâneascã. E ºi la vedere, pentru cãtoatã lumea ºtie cã odiseea luiDragnea în politicã de acum înaintenu are legãturã decât cu libertatea saºi cu nimic altceva. Omul trebuie sãscape de belele. Adicã de ce are dejape cap ºi sã se apere de ce vine din
ªtefan Bãeºiu
Încleºtarea toamnei: V. Ponta versus L. Dragneatrecut. Adicã celmai mult se teme deziua de ieri. Ca oricepolitician care ºtiecã are multe belele,fie ºi pe tichia demãrgãritar. Dragnea este ºefpeste Teleorman ºide acolo s-a extinscu afacerea politicãpeste þarã. Cãci ce
este mai profitabil în aceastã þarãdecât sã fie ºef de partid, la nivellocal sau central. Toate trec pe laºeful de partid ºi bune ºi mai puþinbune ºi rele ºi cuminþi ºi toatecheltuielile ºi donaþiile ºi posturilede la deconcentrate ºi postul depremier ºi posturile de ºefi ºi de ºefeºi mai ales celebrele susþineripolitice. Cine e boss de partid facelegea, este stãpânul þinutului pârjolit,dar îmbelºudat pe anumite domenii.Cãci baronul nu poate sta într-unþinut pârjolit, ci a muncit pentru luxulsãu. Dragnea trebuie sã se teamã detãvãlugul care vine din urmã. Uniispun cã a fost luat ok-ul de sus,adicã de la SUA pentru a-l trage pedreapta pe Dragnea. Nici nu e greu,dacã procurorii sunt isteþi. E greu peun domeniu mare sã ai grijã de toateºi poate vreun argat nemulþumit osã se ducã sã toarne tot, de dragullibertãþii personale. Libertatepersonalã dupã care aleargã ºi Mr.Dragnea, cel care îl servea cu apãplatã pe ºeful ales al SUA, Donald
Duck, Trump, pardon. Dar Duck(rãþoi) se potriveºte cu peisajul dela ferma de porci în care ar fi bãgatneamul lui Dragnea. Adicã tot de ofermã a animalelor vorbim. Chiar ºide una politicã, în care Dragnea ºiTãriceanu joacã rolul fermierilor. Sãvedem cum au obþinut subvenþiilepentru ferma politicã pe care obibilesc împreunã. Liviu Dragnea a cam fost tras pedreapta, pe ºezlong, în ultimelesãptãmâni ºi l-a lãsat pe premierulTudose, sã îºi facã de cap cuguvernarea. ªi Tudose nu a stat cumâinile pe sâni cât a fost ºeful plecatºi s-a apucat sã îºi facã imagine cusupuºii lui Dragnea. Sã vezi ce s-amai rãþoit în ultimele sãptãmâni pela Ministrul Educaþiei ºi era sã-lînghitã sãptãmâna asta pe ministrulTransporturilor. Aºa ºi-a luat zborulºi directorul Tarom. A fost primulzbor al Tarom, fãrã probleme, peanul acesta. Unii ar spune cã ºi celmai profitabil. Sã vedem ce varzã vaface înlocuitorul lui Eugen Davidoiu. Dragnea a revenit din ºezlong ºis-a aºezat pe jilþul de ºef alRomâniei ºi a descins, cum a zispresa inamicã, la sediulExecutivului. Acolo a servit o ciorbãcu Tudose ºi i-a reproºat cã s-aapucat sã îºi lustruiascã imagineafãrã voie de la Împãrãþie. Adicã, esteclar cã nimeni nu trebuie sã fie mai
presus de Dumnezeu, adicã deDragnea. Vezi cazul Lucifer. Bãiatulurât a cãzut de la înãlþime rãu de totºi încã nu ºi-a revenit ºi nu i-a intratîn graþii lui Dumnezeu ºi tot chinuiela pãmânteni cu toate combinaþiilesale. Se zice cã ar fi în spate ºi laTel Drum. Cum cine?! Lucifer! Ce cautã în povestea asta cuporci ºi anchetatori DNA VictorPonta? Ei bine are, cã Pontaanunþã de câteva luni, cã,începând cu data de 1septembrie, va descinde la fermaanimalelor ºi va pleca la subraþcu un teanc de membri de partid.Chestia asta nu îi dã fiori luiDragnea, care ºtie cã dacã îl bagãîn seamã pe Ponta rezultã cã îi esteteamã de el. ªi cum sã îþi fie teamãde cei pe care i-ai iubit. Din punctde vedere politic, desigur. Pontaare avantajul cã e doar judecat,faþã de Dragnea care e condamnatdefinitiv. Ce ºanse are sã iasãPonta victorios cu noul partid, înfaþa PSD. ªanse extrem de mici.Mici de tot. Dar oricât ar fi de mici,se poate transforma viitorul partidal lui Ponta într-o balama care sãîncurce majoritatea parlamentarã?Aici se duce bãtãlia politicã. Doarbuturuga micã rãstoarnã carulmare. Chiar dacã trece prinCaracal ºi nu mai e nevoie debuturugã.
útia sînt infractorii care...Din zecile de figuri mafiote, la mînã
cu ceasuri care ticãie de 10 mii de euro ºi case de milioane de euro sã-l aducemîn prim plan pe Blaga! „Amãrîtul” ãsta de Blaga a fost vãzut la mare, într-un hotelde lux, unde numai avansul pentru cazare a costat 200 de mii de euro! Mafiaasta care se întrepãtrunde la toate nivelurile instituþiilor de stat are oameni înservicii care þin „de ºase”! Mama lor de penali! (”Ãia hoi, ã’tia, hoi,/ Mama lorla toi!” – vorba cîntecului care ne seacã la inimã). Pe deasupra, noii finanþiºti dela guvern au luat-o ºi ei pe arãturã! Vor iarãºi schimbarea Codului Fiscal, creºtereapreþului la benzinã, de aici, implicit, alte preþuri ale traiului zilnic ºi taxe noi!Adicã, le reduc pe unele, inventînd altele, tot ca sã scuture buzunarul românului!Avem cel mai nenorocit sistem de salarii ºi pensiiHagi Tudose e la fel ca toþi, adicãtelea, „cîinii latrã, ursul merge”! Vrea vaccinareobligatorie prin lege, adicã facilitarea cîºtigului pentru companiile farmaceutice,face o politicã printre dinþi, care îi seamãnã leit! În România avem cel mainenorocit sistem de pensii ºi de salarii! Peste patru milioane de români aupensii de 400 de lei, iar cei care se ocupã cu statul pe scaune înalte, compliciiacestora ºi obedienþii sînt recompensaþi cu salarii ºi pensii care nu se potnumãra decît cu aparatul! Un medic are 1.500 de lei pensie, iar un ciocoi carea frecat menta ºi a fraudat din gros, are sute de mii de lei! ªi noul guvern abãut apa de la cîine! Cu toþii par turbaþi! Unii îºi carã salariile ºi pensiile cugeamantanul, în timp ce sate întregi ºi sute de gospodãrii rãmân în continuareneelectrificate, iar pensionarii care au construit o Românie puternicã, pe atunci,au educat ºi tratat generaþii, mor cu zile de sãrãcie ºi boalã.
urmare din pag. 3
Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale
SÃRBÃTOAREA PEªTERII...
Pe scenã au urcat artiºti cu rezonanþãpentru folclorul naþional ºi mehedinþeanprecum Anica Ganþu, Luciana Vãduva,Ionuþ Tudorescu, Claudia Catanã Tipar,Irina Zoican. Pe melodiile acestora ºiale altor invitaþi oamenii au jucat ºi aupetrecut pânã târziu. Parada portuluipopular, grupul folcloric coordonatde Mihaela Þîrlui au beneficiat ºiele de aprecierea publicului. Primarul Doru Þîrlui ca de fiecaredatã, nu a uitat nici de obiceiul“prãjinii” pe care a pus un cadouconsistent astfel cã, tânãrul care a“escaladat” prãjina a fost mulþumit. Un moment foarte important a fostdesigur, concursul “Cea mai bunã þuicãde cireaºã” la care juriul a avut o misiunegrea, de a alege din sortimentele de foartebunã calitate pe cea mai bunã. Premiileau fost acordate de cãtre Centrul Cultural“Nichita Stãnescu” dupã desemnareacâºtigãtorilor de cãtre juriu. Ediþia din acest an a SãrbãtoriiPeºterii Topolniþa a fost extrem dereuºitã, ºi beneficã pentrupromovarea acestui colþ deMehedinþi, de o frumuseþe aparte. Peºtera Topolniþa reprezintã una dinformele carstice cele mai importante din þara
noastrã, este o peºterã giganticã, de tipcompus, ramificatã, suborizontalã,dezvoltatã pe un sistem de diaclaze ºi fracture. Ea se impune prin frumuseþea ºi reþeauacomplicatã de sãli ºi culoare: Sala Guano,Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintreSãli, Sala Mare, Culoarul Uriaºilor,Culoarul cu Pripor – cu multe stalagmite,Galeria Emil Racoviþã – cea mai lungãgalerie a peºterii, 1900 m lungime ºibogat ornamentatã cu formaþiuni decalcit, de tip coloanã sau lumânare, cumsunt “Pãdurea de Lumânari” sau “Laculde cleºtar”, de o rarã frumuseþe, CuloarulSuspendat, Culoarul Staicu, SalaConfluenþelor, Culoarul Rãsucit – bogatconcreþionat, Culoarul Speranþei – deasemenea bogat în concretiunistalagmitice. Galeria Murgoci, cu peste1200 m lungime, are cele douã capeteînchise cu sifoane. Sectorul Sohodol esteformat din culoare fosile, subfosile ºiactive: Culoarul cu Spiralã, Culoarul cuMarmitã, Culoarul cu Sãritori, CuloarulSurprizelor, Culoarul cu Diaclaze,Culoarul Faliilor. Peºtera se poate vizitadoar câteva ore pe an, doar la sãrbãtoareadedicatã acesteia, în rest datoritãimportanþei ºi protejãrii acesteiavizitarea se face doar cupermisiunea Academiei. G. P.
Cãpitan Lavinia Brebu...
100 m - SPATE, 100 m - FLUTURE,200 m – MIXT, 4*50 M - ªTAFETÃMIXT, 4*50 M - ªTAFETÃ LIBER, pecea de a doua poziþie la proba 50 m– FLUTURE ºi a treia la proba 200m - LIBER. Pentru participarea la aceastãcompetiþie, unde a fost singurareprezentantã a României a acestuisport, Lavinia s-a pregãtit intens, încãde la începutul acestui an, participând,totodatã, ºi la competiþiile organizate deMinisterul Afacerilor Interne, unde a fostmedaliatã la probele de atletism ºi înot. În cadrul celor cinci ediþii aleJocurilor Mondiale ale Poliþiºtilorºi Pompierilor la care a participatsportiva a obþinut 34 de medalii. Lavinia Brebu a început sã înoate pe lavârsta de 8 ani. Având talent, a fostselectatã în Lotul Sportiv al municipiuluiDr.Tr.Severin. Timp de trei ani s-aantrenat la Bazinul Olimpic dinmunicipiu, au urmat ºapte ani depregãtire la Reºiþa ºi încã trei ani în cadrulClubului Sportiv „Dinamo” Bucureºti.
În cei 13 ani în care a fãcut sport deperformanþã, a obþinut numeroasetitluri, fiind multiplã campioanãbalcanicã ºi naþionalã, în perioada1992 - 2002, vicecampioanãeuropeanã în 1997 ºi vicecampioanãa þãrilor latine în 1998. Ca lucrãtor alMinisterului Afacerilor Interne, nu aîncetat sã obþinã numeroase premii,participând la concursuri desfãºurateanual de cãtre minister. De aproape10 ani este ofiþerul care rãspunde deactivitatea sportivã în cadrulInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã “Drobeta” al judeþuluiMehedinþi. Face parte din lotulInspectoratul General pentru Situaþiide Urgentã ºi participã la numeroasecompetiþii. Chiar dacã a întreruptsportul de performanþã, ea nu a încetatsã se antreneze continuu. O face dinplãcere, dar ºi din obiºnuinþã, iaractivitatea pe care o desfãºoarã încadrul I.S.U. “Drobeta” o ajutã sã îºicontinue pasiunea.COMPARTIMENTUL INFORMARE
ªI RELAÞII PUBLICE
urmare din pag. 2
COMUNICAT DE PRESÃAgenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazã
potenþialii beneficiari cã, în perioada 21 august, ora 9:00 – 06 octombrie2017, ora 17:00,se depun cererile de sprijin pentru accesarea schemei deajutor de stat „Sprijin pentru prima împãdurire ºi crearea de suprafeþeîmpãdurite”,aferentã Mãsurii 8 „Investiþii în dezvoltarea zonelor împãdurite ºiîmbunãtãþirea viabilitãþii pãdurilor”, Submãsura 8.1 „Împãduriri ºi crearea desuprafeþe împãdurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 2/2017. Schema de ajutor de stat contribuie la domeniul de intervenþie 5E – Promovareaconservãrii ºi a sechestrãrii carbonului în agriculturã ºi silviculturã.Alocarea financiarã pentru sesiunea 2/2017 este de50.000.000 euro.Valoarea maximã a sprijinului public pentru un proiect acordat în bazaschemei de ajutor de stat, care înglobeazã toate costurile standard aferentePrimei 1, respectiv Primei 1 ºi Primei 2, dupã caz, plãtite pe durata deaplicare a contractului de finanþare, este de7.000.000 euro. Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul sprijinului trebuie sãparcurgã etapele de identificare a suprafeþelor care urmeazã a fi împãduriteîn IPA Online, de elaborare a proiectului tehnic de împãdurire ºi de obþinerea avizului pentru proiectul tehnic de împãdurire de la Garda Forestierã.
Solicitantul sprijinului trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute înschema de ajutor de stat ºi detaliate în Ghidului Solicitantului pentru schemade ajutor de stat aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii ºi DezvoltãriiRurale nr. 287/2017, publicat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, secþiunea„Mãsuri de sprijin ºi IACS”, subsecþiunea „Mãsuri delegate din PNDR”. Cererile de sprijin se depun la Centrele Judeþene APIA însoþite de documentelespecificate în Ghidul solicitantului, iar selecþia acestora se va efectua conformprevederilor Regulamentului de organizare ºi funcþionare al procesului de selecþieºi al procesului de verificare a contestaþiilor aprobat prin Ordinul MinistruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale nr.362/2016 ºipublicat pe site-ul APIA.Anunþarea rezultatelor selecþiei se va face prin notificarea beneficiarilor decãtre Centrele Judeþene APIA ca urmare a publicãrii pe site-ul APIA a Raportuluide selecþie aprobat de cãtre directorul general al DGDR – AM PNDR.
Cea mai lungã garniturã detren de persoane care a circulat înultimii ani între Cehia ºi România aoprit în gara Orºova. Plecat de la Praga,din Cehia, trenul închiriat special aadus cu el peste 1.100 de turiºti, careau venit la noi pentru festivalul de folk,Banatul, organizat în satele Eibenthalºi Baia Nouã, din Mehedinþi.
INVAZIE CEHÃ PE CLISURA DUNÃRIIPeste 1.100 de turiºti veniþi din întreaga Cehie au ajuns la Eibenthal,sãptãmâna trecutã pentru o nouã ediþie a Festivalului Banatul.
Cei mai bine de 1.100 de turiºticehi au coborât din tren cu mareveselie, cã doar din garniturã aufãcut parte ºi câteva vagoanerestaurant, în care berea a curs dinbelºug. Parte dintre vizitatori nusunt pentru prima datã la festivalulbãnãþean, aºa cã spun cã suntîndrãgostiþi de România.
„SVINIÞA ÎNCOTRO?”...
Printre demnitarii prezenþi alãturide primarul Nicolae Curici s-a aflatºi Andrei Stãniºoarã, subprefectuljudeþului Mehedinþi. Subprefectul a reamintit faptul cãsingura ºansã de dezvoltare a zoneieste turismul ºi cã administraþialocalã trebuie sã profite defrumuseþea locurilor ºi de fondurileeuropene. ªi pentru a fi cât maiconvingãtor, s-a gândit sã vinã laSviniþa nu cu maºina, ci cu barca.Din barcã, lucruile nu s-au vãzutprea mulþumitor pentru tânãr, careprobabil nu ºtia cã nu poate „parca”ambarcaþiunea, aºa cum ar fi fãcutcu maºina. Într-un final, negãsindel unde sã lase vehicolul plutitor,s-a dus la Poliþia de Frontierã. Luarea de cuvânt pe tema lipseiinvestiþiilor în infrastructura turisticãeste superbã, deoarece scoate evidentla suprafaþã propria nemulþumire deposesor de ambarcaþiune. „Am venitastãzi aici, nu cu maºina, mi-am doritsã vin cu barca! Din pãcate, nu amavut unde sã o andochez ºi a trebuitsã folosesc pontonul Poliþiei deFrontierã. Ca turiºtii sã vinã aici, ºi
nu o spun cu reproº, este nevoie deun ponton, un ponton mic. Poate uniidintre dvs. ºtiþi, aþi fost la Golubac,aþi vãzut acolo, pe un proiecttransfrontalier, ce se întâmplã. Audragat malul ºi au un pontonimens!”, a declarat, vizibil iritat,subprefectul nostru. Concluzia este una singurã: Oriintrã ºi Sviniþa în rândul lumii ºiface ponton, ori omul vinde barca!Ei, asta-i bunã!
urmare din pag. 1
„Vin din Bârno ºi am vrut sã fiu dinnou aici pentru cã m-am îndrãgostitde România. Nu am venit doar pentrufestival, suntem aici ºi pentru distracþieºi pentru petrecere, dar eu vin de maimulte ori pe an în satele de cehi dinBanat”, a spus o tânãrã turistã. „A fost super cãlãtoria, pentru cã, afost foarte mulþi ºi ne-am simþit bine.Am avut bere la dispoziþie ºi tot trenula fost la dispoziþia noastrã. Au venitaici pentru cã este cel mai frumosfestival ºi în Cehia nu existã un astfelde festival. ªi petrecerea continuã deacum înainte, timp de patru zile”, aspus foarte bucuros un alt turist. „M-am îndrãgostit de România cusoþul, ne place foarte mult aici.Peisajele sunt foarte frumoase ºioamenii sunt foarte frumoºi ºi foartedeschiºi”, a fost pãrerea unei altedoamne care revine la noi dupã ce în2002 a predat limba cehã ca dascãl. Cele 12 autocare au fostneîncãpãtoare pentru transportulvizitatorilor, aºa cã 400 dintre ei au fost
transportaþi la destinaþie pe Dunãre, cuambarcaþiuni: „Prin aducerea unuinumãr atât de mare de peste 1000 depersoane într-o singurã zi, care vor fitransportaþi ºi pe uscat, dar ºi pe apã,se încearcã revitalizarea zonei ºi estemeritul comunitãþii cehe de aici. Noine ocupãm de transportul de persoanecu ambarcaþiuni ºi astãzi o facem lacapacitate maximã, nu am reuºit sãacoperim necesarul doar cuambarcaþiunile noastre ºi am apelat ºila prieteni ºi colaboratori apropiaþi.Afluxul de turiºti aduce ºi mulþi baniîn zonã, pentru cã dacã þinem contcã fiecare turist din cei 1000 vacheltui mãcar 100 de euro în acestconcediu, asta înseamnã foartemult”, spus Alin Subþire, organizatorde croaziere pe Dunãre. Festivalul de folk Banatul 2017 aînceput joi dimineaþã ºi s-a încheiatduminicã. Cea mai mare parte aturiºtilor au dormit la corturi sauau fost cazaþi în casele localnicilordin zonã.
O.M.
Romeo Crîºmaru
urmare din pag. 4
Tone de carburant s-au consumat...18 – 23 iulie a.c. (6 zile) ºi 3 – 8
august a.c. (6 zile). Forþele ºi mijloacele participante la cele douã acþiuni delocalizare ºi lichidare a focarelor de incendiu au acþionat zilnic. Din partea ISUDrobeta au participat 10 ofiþeri ºi 85 de subofiþeri, 16 rangeri de la ParculNaþional Domogled-Valea Cernei, 2 echipaje formate din 8 piloþi ºi mecanicide zbor cu un elicopter de recunoaºtere ºi intervenþie la stingerea incendiilor,dotat cu dispozitiv de stingere tip bambi-bucket.Focul a mistuit 40 ha litierã, vegetaþie ierboasã ºi coronament la pinul negru de Banat,precum ºi alte specii de foioase. Evaluarea pagubelor urmeazã sã fie fãcutã de cãtrespecialiºti ai parcului Naþional Domogled împreunã cu cei ai Ocolului Silvic Tarniþa.Au fost salvate pãdurea de conifere ºi pãdurea de foioase în suprafaþã de cca. 110ha, precum ºi 2 gospodãrii situate la baza versantului. Pompierii au stabilit cãfocul a fost aprins cel mai probabil de un chibrit aprins aruncat în vegetaþia uscatã.
Din pricini ºi frustrãrinecunoscute, Matei Eminescu paresã fi avut motive serioase desupãrare pe o bunã parte din regãþeni,de vreme ce adãuga, „ca un corelat”ce se afla, cã „toatã populaþia de pemalul Dunãrei, din Valahia ºi Oltenia,Balta cum îi zic ei, este mai toatãîncrustatã cu venetici, bulgari, greci,gãgãuþi (coborâtori din Cumani),sârbi ºi þigani turceºti, fãrã caracter,perverºi, meschini, adoptibili la toateîmprejurãrile, fãþarnici, intriganþi, înfine au tot ceea ce trebuie sãlipseascã unui om. Dar din toþiaceºtia, cei mai rãi sunt aceicoborâtori din þigani. La aceºtia amvãzut, Cucoane Iancule, infamii pecare nu le-am citit decât prinRomane, ºi pe care nu le credeam.Le luam drept fantezii ale autorilorca sã facã scrierile lor maiinteresante, dar þigãnimea turceascãmi-au dovedit cã sunt capabili decele mai josnice ºi degrãdãtoarefapte care existã pe lume.
O asemenea familie, Cameniþã, -concretiza autorul scrisorii – din
comuna Poroina Mare,coborâtoare dintr-un þigan turcesc,de meserie Cobzar ºi ºpion turcesc,venit ºi pripãºit în Poroina din satulCameniþe de lângã Negotin, pevremuri împãrãþia turceascã, au toþiafar de vreo trei toate defectele raseilor ºi aproape toþi ºi-au conservatexteriorul, încât astãzi dacã le-ai daursul de lanþ în mânã sau cobza lasubsuoarã nu i-ai putea deosebi dinlaie. Eu sã am o putere pe toþi i-aºspânzura”.
ªi ca sã-ºi motiveze moralmentedemersul, cãpitanul în retragere,fostul elev al ªcolii Politehnice dinPraga, locuitor pe str. General Manunr. 8, cum semna expeditorul,sublinia cã în „interesul patriotic alRomâniei Mari în genere ºi alVechiului Regat îndeosebi, pãrereamea este cã toate elementelesãnãtoase din provinciile alipite sã-i dea concurs lui Averescu,înlesnindu-i a se descotorosi depuºlamalele, cum zic turcii, dinfostul regat ºi sã-i formeze un stat-major de oameni competenþi cãciîncã o datã, lui personal, îi lipseºterutina omului politic”. Am extras în cele de mai sus doar
o mostrã din cuprinsul documentelorpublicate recent de profesorulCorneliu-Mihail Lungu, unexemplu asupra forþei de sugestieºi de conþinut a documentului dearhivã, care face din lucrarea domnieisale, consacratã temei fundamentalea istoriei româneºti care este UNIREA,cum apãsat se exprimã editorul, uninstrument de lucru pe cât devaloros pe atât de util.
prof. dr. Tudor Rãþoi
Aceastã informare este efectuatã de cãtreP.F.A. Ungureanu Claudia cu sediul în comunaDârvari, nr. 507, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazãsã solicite la „A. N. APELE ROMÂNE” RA – ABA JIU –SGA Mehedinþi, aviz de gospodãrire a apelor lainvestiþia „Înfiinþare ºi dotare cu echipamentespecifice – Atelier de tricotat/croºetat”, în localitateaDârvari, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã. * Ape uzate menajere vor fi colectate într-un bazin
etanº vidanjabil; * Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentarecu privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelorpot contacta solicitantul la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului laadresa de mai sus sau la telefon 0720 345699.
P.F.A. Ungureanu Claudia
INFORMARE
În perioada 18-20.08.2017oraºul Arad a fost gazda primitoarepentru 238 de sportivi Judoka din 32þãri la Cupa Europeanã de Juniori,individual, masculin ºi feminin. CSM Drobeta Turnu Severin aparticipat cu 5 cadeþi (4 feminin ºi 1masculin) care s-au prezentat onorabilla aceastã competiþie de înaltã þinutã. Sportivii noºtri au participat la aceastãediþie de Cupã Europeanã de Juniori
Aradul a fost gazda Cupei Europeanede Juniori, individual, masculin ºi feminin
imediat dupã douã cantonamente depregãtire desfãºurate la mare în Bulgaria–Kiten ºi în Serbia la Bor (Savaca),fiind greu de intrat în febra uneicompetiþii de acest nivel. Rezultatele obþinute sunt urmãtoarele:Loc III -IOVIÞA Roberta -52 kgLoc V -COVACIU Iasmina -48 kgLoc IX -BORONTIª Andreea -57kgNeclasaþi -STROE Ana Maria -44 kg-TOPALà Vlad -81 kg Urmeazã o perioadã de pregãtirespecificã pentru Ne–Waza (lupta la soldin Judo) pentru a intra într-o bunãformã în acest capitol, în aceastãtoamnã competiþionalã dinCalendarul Oficial al F.R. Judo fiindplanificate Finalele CampionatelorNaþionale de Ne-Waza ºi echipe. La Drobeta Turnu Severin la sfârºitul luniiseptembrie pentru vârstele U12, U14,U16, individual, masculin ºi feminin, vaavea loc Finala Campionatului Naþionalpentru Ne-Waza, de unde aºteptãmcâteva medalii de la sportivii noºtri.
Lena STEREA,Purtator de cuvant al CSM Drobeta
Turnu Severin
ne vor aduce în viitor medalii lacele mai importante evenimentemondiale. Este important nu doarsã inspirãm oamenii sã facãmiºcare, ci ºi sã adere la valorilesportului: respect faþã de adversariºi parteneri, corectitudine ºi dorinþãde a fi cel mai bun”, a declaratEduard Novak.
„Eduard este un model pentrumiºcarea ciclistã ºi sportivã nunumai din România, ci pentru toþisportivii. Suntem convinºi cã alãturide Eduard ºi de Federaþia de Ciclismvom transforma a V-a ediþie aMaratonului într-un eveniment careva inspira cât mai mulþi oameni sãîmbrãþiºeze sporturile în aer liber. Nedorim, de asemenea, sã reuºim sãrealizãm obiectivul cauzei sociale –modernizarea Centrului de transfuziidin Râmnicu Vâlcea ºiconºtientizarea necesitãþii de a donasânge pentru a salva vieþi”, a declaratMartin Zmelik, Country Manager alGrupului CEZ în România.
Eduard Novak, singurul... urmare din pagina 1
Departamentul Relaþii Publice,Brand ºi Marketing CEZ România
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Sãptãmâna debuteazã cu aspecte privitoare larelaþiile sentimentale. Controversele existente înacest segment au rolul de a-þi remodelaconcepþiile legate de iubire ºi implicaþiile ei.Persoana iubitã ºi copiii te apreciazã, îþi sunt alãturisincer, dar parcã tot eºti nemulþumit de cevanedefinit. Priveºte partea plinã a paharului vieþiitale ºi detaºeazã-te de gândurile meschine. Chiarai de ce sã te bucuri de perioada asta a vieþii tale.Planificã-þi atent treburile, pentru cã oboseala ºiunele afecþiuni vechi îºi vor spune cuvântul.Foarte bine susþinut este segmentul partenerial,atât în ceea ce priveºte o relaþie matrimonialã, câtºi relaþiile de colaborare din câmpul muncii.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Se contureazã schimbãri majore în segmentulfamilial. Reparaþii de anvergurã, vânzãri ºiachiziþionãri de bunuri patrimoniale, discuþii cuneamurile, reorganizarea programului familial.Se recomandã prudenþã în continuare la surselede foc ºi de aer din spaþiul locativ. Relaþiilesentimentale se animã mult, sunt momente bunepentru discuþii constructive împreunã cupersoana iubitã sau copiii, pentru a lãmurianimozitãþi vechi, dar ºi pentru a desfãºuraacþiuni comune de genul hobby-urilor saurezolvãrii unor demersuri patrimoniale. Multetreburi la serviciu ºi relaþii colegiale tumultoase.Rãbdare ºi mãsurã în toate!
Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)
Schimbãri importante în relaþiile cu anturajulapropiat. Este nevoie sã revizuieºti persoanele careþi-au fost alãturi pânã acum ºi sã-þi îndrepþi atenþiaºi eforturile pentru a lega noi prietenii. Cãlãtorii pedistanþe scurte, discuþii ºi întâlniri cu multã lume,rezolvarea unor demersuri personale ºiprofesionale. Oricum succesul este garantat în toate,dacã te focusezi strict pe nevoile tale reale de acum.Multe ºi mãrunte de fãcut acasã, alãturi de membriifamiliei. Rãbdare, prudenþã, discernãmânt! Foarteinteresante sunt relaþiile sentimentale. La orizontaºteaptã o nouã iubire, un copil, hobby-uri ºidistracþii rafinate alãturi de oameni de bunã calitate.
Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)
Atenþia îþi va fi atrasã de faptul cã se întrezãrescdestul de clar noi variante de câºtig din muncaproprie. Sunt ºanse mari sã primeºti cadourideosebite, favoruri dinspre locul de muncã, darºi informaþii privitoare la noile condiþii de muncã,ce vor atrage mai departe creºteri salarialemulþumitoare. Foarte animate devin relaþiile cuanturajul apropiat, discuþii, întâlniri agreabile,cãlãtorii pe distanþe scurte ºi de scurtã duratã,dar suficiente din toate punctele de vedere pentrua-þi rezolva diverse ºi pentrua te recrea alãturi decei dragi. Schimbãri de anvergurã în plandomestic, întemeierea unei familii noi, apariþiaunui nou membru în familie, vânzãri ºiachiziþionãri de bunuri patrimoniale.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Þi se aºterne în cale o etapã cu totul deosebitãîncepând cu aceastã sãptãmânã. Gândeºte-te laplanuri personale ºi profesionale mãreþe, viseazãîn stil mare ºi ai încredere cã toate þi se vor oferi lamomentul potrivit. Strãluceºti în mod deosebit, iarceilalþi aproape cã privesc cu greu înspre tine.Entuziasmul de care dai dovadã este fondat, însãtempereazã-l. Unii te pot considera fals, iar alþii sepot speria la propriu de tine ºi de cele spuse detine. Apar ºi noutãþi financiare, în sensul cã se vordeschide variante de câºtig din munca proprie. Darpoate fi vorba ºi despre primirea unor sume debani restante sau despre înapoierea unor obiecteîmprumutate cuiva mai demult. Relaþii tumultoasecu anturajul apropiat ºi cãlãtorii pe distanþe scurte.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Perioada analizatã te predispune la meditaþiiinterioare, izolare ºi analizã profundã a relaþiilor ºisituaþiilor în care eºti implicat. Sunt momenteexcepþionale de a primi informaþii revelatoare pe cãineobiºnuite, deoarece intuiþia îþi este foarteaccentuatã. Fii prudent ºi discret în toate! Existãduºmãnii ascunse, mascate cu intenþii bune. Ascultã-þi în permanenþã vocea interioarã ºi urmãreºte-þisemnalele organismului. Sãnãtatea sistemuluicirculator, a inimii ºi a sistemului digestiv rãmâne încontinuare vulnerabilã, dar în parametrii cunoscuþi.Evitã eforturile, discuþiile contradictorii ºi oameniicare te secãtuiesc de energie! Veºti bune privitoarela câºtigurile din munca proprie.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Multã lume roieºte în preajma ta în primele zileale sãptãmânii. Se petrec schimbãri importante înanturajul prietenilor, în sensul cã de unii te veidesprinde definitiv, dar se face loc pentru alþii.Discuþii de anvergurã, proiecte personale ºiprofesionale la orizont, dar ºi desprinderi de uniicare nu-ºi mai au rostul în viaþa ta. Pe de altã parte,rezervã momente pentru odihnã, pentru a sta devorbã cu tine însuþi ºi pentru a analiza profund totce te înconjoarã. Þine pasul cu toate acestea ºimergi mai departe în viaþã pe cu totul altefundamente. Cheltuieli pe cele necesare traiuluicotidian, dar ºi pentru îngrijirea sãnãtãþii. Posibileneplãceri legate de afecþiuni vechi.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Schimbãri de anvergurã în plan profesional! Cutoate cã relaþiile colegiale ºi în mod special cele cuºefii par dificile, îþi sunt recunoscute meritele ºieforturile depuse în câmpul muncii. Astfel esteposibil sã primeºti sarcini de lucru noi, o funcþie deconducere sau un premiu valoros. Prietenii îþi suntalãturi prin discuþii interesante, sfaturi utile ºi acþiunirecreative comune. Chiar dacã unele informaþii sauîndemnuri îþi displac, este bine mãcar sã le reþii. Cusiguranþã la un moment dat vei folosi cu brio ceeace afli în aceastã sãptãmânã. Rezervã momente deodihnã, pentru cã sãnãtatea este vulnerabilã. Viseºi viziuni premonitorii de mare clasã!
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Eºti animat de gânduri mãreþe. Filozofia ta viaþãse aflã într-un amplu proces de reconfigurare, astfelcã îþi poate pãrea dificil sã discuþii cu alþii despre noiletale idealuri sau despre planurile personale ºiprofesionale de viitor. Prudenþã ºi discernãmânt! Esteposibil sã te laºi dus de valuri noi care aparent suntbenefice, dar care ascund informaþii inutile sau false.Segmentul profesional se animã, mai ales relaþiile cuºefii ºi autoritãþile. Discuþii importante, îndatoririprofesionale noi, fiind posibil chiar sã primeºti ofuncþie de conducere sau mãcar un proiect profesionalde anvergurã. Dar se vor relua chestiuni vechi, fie cãeste vorba despre revizuirea unor activitãþiprofesionale, fie cã trebuie rediscutat programul delucru. Prieteni ºi susþinãtori importanþi pe termen lung.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)
Câºtiguri de la ºi prin alþii! Þi se deschid variantedeosebite de a-þi mãri veniturile din colaborãri, darºi moºtenirile ºi partajele pot intra în discuþie.Fereºte-te de speculaþii ºi de a te lãsa influenþat dealþii! Existã personaje în preajma ta care doresc însecret sã profite de pe urma muncii ºi a agoniselilortale materiale ºi financiare. Sunt posibile cãlãtoriipe distanþe lungi sau în strãinãtate. Recomandabileste sã fii prudent, întrucât mentalul este distorsionatºi foarte uºor se pot isca neplãceri. Este rost de a-þidezvolta cariera profesionalã ºi de a stabili relaþiifructuoase cu ºefi ºi figuri importante
Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)
Este clar cã relaþiile parteneriale se modificã, fie cãvrei, fie cã nu. Vino în întâmpinarea schimbãrilor ceau loc în preajma ta ºi bucurã-te de toate experienþelepe care þi le oferã Universul acum. Chiar dacã eºtireticent sau înþelegi prea puþin din ceea ce se petreceîn jurul tãu ai încredere cã totul se desfãºoarã sprebinele tãu suprem. Apar noutãþi financiare în sensulcã fie primeºti o sumã de bani restantã, fie se deschidoportunitãþi de câºtig de la ºi prin alþii. Sunt posibileºi cheltuieli pe taxe, facturi, servicii dar ºi informaþiireferitoare la moºteniri ºi partaje. Prudenþã mai alesla acte, la relaþiile cu instituþiile financiare ºi la datorii.Filozofii de viaþã noi, discuþii interesante cu oamenierudiþi, cãlãtorii de tot felul.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
Multe ºi mãrunte se petrec la locul de muncã, darºi în rutina cotidianã personalã. Sunt ºanse de a-þigãsi un nou job sau la cel actual sã se modificebenefic condiþiile de muncã, relaþiile colegiale ºisalarizarea aferentã. Pe de altã parte, sãnãtatea estevulnerabilã ºi bine ar fi sã iei mãsurilecorespunzãtoare. Partenerul de viaþã ºi colaboratoriiîþi solicitã ajutorul în chestiuni comune, însã estevorba despre unele vechi, fie nelãmurite pe deplin,fie rezolvate parþial. Evitã discuþiile contradictorii,persoanele obositoare ºi situaþiile incerte. Secontureazã variante noi de câºtig, dar poate fi vorbadespre moºteniri ºi partaje personale sauprofesionale. Cheltuieli majore cu alþii, relaþii deosebitecu instituþiile financiare.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND SOLICITAREA ACORDULUI DE MEDIU
SECOM SA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Execuþia unui forajhidrogeologic de studiu în comuna Izvorul Bârzii, judeþul Mehedinþi”,propus a fi amplasat în extravilanul satului Baloteºti, comuna IzvorulBârzii, judeþul Mehedinþi.
Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din Drobeta Turnu Severin,str. Bãile Romane nr. 3 ºi la sediul SECOM SA, b-dul Carol I nr. 53, înzilele de luni-vineri, între orele 8:00-14:00. Observaþiile publicului seprimesc zilnic la sediul Agenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND SOLICITAREA ACORDULUI DE MEDIU
SECOM SA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Execuþia unui forajhidrogeologic de studiu în comuna Bâcleº, sat Smadoviþa, judeþulMehedinþi”.
Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din Drobeta Turnu Severin,str. Bãile Romane nr. 3 ºi la sediul SECOM SA, b-dul Carol I nr. 53, înzilele de luni-vineri, între orele 8:00-14:00. Observaþiile publicului seprimesc zilnic la sediul Agenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND SOLICITAREA ACORDULUI DE MEDIU
SECOM SA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Execuþia unui forajhidrogeologic de studiu în comuna Cireºu, judeþul Mehedinþi”, propus afi amplasat în judeþul Mehedinþi, extravilanul comunei Cireºu.
Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din Drobeta Turnu Severin,str. Bãile Romane nr. 3 ºi la sediul SECOM SA, b-dul Carol I nr. 53, înzilele de luni-vineri, între orele 8:00-14:00. Observaþiile publicului seprimesc zilnic la sediul Agenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND SOLICITAREA ACORDULUI DE MEDIU
SECOM SA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Execuþia unui forajhidrogeologic de studiu în comuna Corcova, judeþul Mehedinþi”, propusa fi amplasat în intravilanul comunei Corcova, sat Jirov, judeþul Mehedinþi.
Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei Pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din Drobeta Turnu Severin,str. Bãile Romane nr. 3 ºi la sediul SECOM SA, b-dul Carol I nr. 53, înzilele de luni-joi, între orele 8:00-16:00 ºi vinerea între orele 08:00-14:00.Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei Pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi.
Perioada analizatã nu a fost una pozitivã pentru leu, chiar dacãRomânia a înregistrat, în lunile aprilie – iunie, una dintre cele mai maricreºteri economice din Uniunea Europeanã. INS a anunþat primele estimãri pentru al doilea trimestru al acestuian, care aratã cã PIB-ul a accelerat, înregistrând un avans de 5,9%, peserie brutã, faþã de aceeaºi perioadã din 2016. Pe lângã menþinerea aversiunii faþã de risc, provocatã de tensiunilegeopolitice din Peninsula Coreeanã sau atentatele teroriste din mai multeþãri europene, piaþa este neîncrezãtoare în politicile ultra-populiste alealianþei PSD-ALDE, care deja a început sã se confrunte cu greutãþi înprivinþa posibilitãþii de a susþine creºterile salariale ale bugetarilor. Au apãrut astfel majorarea accizelor (preþului) la produsele petrolieresau intenþia de a impune un nou mod de colectare a TVA, care ar puteapune pe „butuci” numeroase companii mici. În mod natural, cursul euro a crescut de la 4,5737, la începutulperioadei, la 4,5883 lei, maximul ultimelor douã luni. La sfârºitul perioadei,media a fost stabilitã la 4,5867, piaþa miºcându-se între 4,584 ºi 4,59lei. Tranzacþiile de la închidere se realizau în jurul pragului de 4,59 lei. Cursul dolarului american a crescut de la 3,8993 la 3,9104 lei, intervalul fiindîncheiat la 3,9006, atunci când cotaþiile au fluctuat între 3,879 ºi 3,904 lei. Moneda elveþianã s-a apreciat pe pieþele internaþionale de la 1,148la 1,126 franci/euro, astfel cã media ei a urcat de la 4,0053 la 4,0606lei. Finalul perioadei a readus francul pe scãdere, la 1,134 – 1,139,astfel cã cursul a scãzut la 4,0378 lei. Perechea euro/dolar a avut o evoluþie agitatã, corelatã cu ultimele evenimentegeopolitice. De la 1,1839 euro a scãzut la 1,1662 dolari, dupã seria de atacuriteroriste care au zguduit mai multe þãri europene, în special cel de la Barcelona. Odatã trecut ºocul emoþional, euro a recuperat din terenul pierdut,tranzacþiile de la finalul perioadei fiind realizate între 1,1745 ºi 1,1825dolari. Replierea monedei americane a fost cauzatã de destrãmarea echipeicu care Donald Trump a câºtigat mandatul de la Casa Albã. Ultimul care a pãrãsit corabia prezidenþialã a fost Steve Bannon,controversatul consilier strategic. Acestuia i-ar putea urma Gary Cohn,consilierul economic ºef de la Casa Albã, care ar adânci izolarea în carese aflã preºedintele american ºi capacitatea lui de a administra promiselereforme ale impozitelor sau cheltuielile cu infrastructura. Investitorii aºteaptã acum discursurile care se vor þine la întâlnireamarilor bãnci centrale de la Jackson Hole, în Statele Unite. Evoluþia monedei americane ºi creºterea aversiunii faþã de risc au aduspreþul unciei de aur peste pragul de 1.300 dolari, pentru prima oarã în2017, investitorii fiind interesaþi de plasamente cât mai sigure.Analiza cuprinde perioada 16 – 22 august.
În acest sezon, FRF aimplementat un nou sistem dedesfãºurare al CampionatelorNaþionale de Fotbal rezervate juniorilorU19 ºi U17. Astfel, ediþia 2017-2018este formatã din 19 serii preliminare acâte 6 echipe fiecare, urmând ca, dupãdisputarea celor 10 meciuri (5 în tur/5în retur, care vor avea loc în intervalul19 august-07 octombrie), primaclasatã sã se califice în Liga Elitelor,iar echipele poziþionate pe locurile2-6 sã formeze 8 serii zonale, care voravea câte 10 participante. Din seria a XI-a preliminarã aCampionatului Naþional de Fotbalrezervat Juniorilor U19 ºi U17(denumit, pânã în urmã cu 2 sezoane,Campionatul Naþional de Fotbalrezervat Juniorilor Republicani A ºiB) fac parte ºi 2 cluburi mehedinþene.Ambele au jucat, în prima etapã anoului sezon, pe propriul teren, însãn-au reuºit sã câºtige. Dacã, la U19,CSS Drobeta Turnu Severin (antrenor
Eliminatã din EuropaLeague, CS Universitatea Craiovaîncã n-a cunoscut gustul înfrângeriiîn Liga I. În etapa a VII-a, echipaantrenatã de italianul Devis Mangias-a impus, cu scorul de 2-0, peterenul campioanei ViitorulConstanþa ºi a ajuns la 3 victoriiconsecutive. Ambele goluri alepartidei de la Ovidiu au fost marcatede Alexandru Mitriþã, jucãtor care,în sezonul 2011-2012, a fãcut partedin lotul divizionarei secunde, de lavremea respectivã, Gaz Metan
Marian Brihac) a fost învinsã, peStadionul Termo, cu scorul de 4-2, de CSM ªcolar Reºiþa, golurilegazdelor fiind marcate de IulianAlbei ºi Alin Iacobescu, junioriiU17, pregãtiþi de Mihai Caliþoiu, aupierdut ºi ei jocul cu bãnãþeni, scor2-3. Constantin Dãnoiu a izbutit“dubla” pentru CSS. La U19, ºiACS Luceafãrul Drobeta a debutat cuînfrângere, scor 2-3 cu PanduriiTârgu Jiu, pe stadionul “Ion Floricicã”din ªimian. Pentru echipa antrenatãde Vintilã Miºu au marcat AlinDãescu ºi Robert Mohora. La U17,elevii lui Relu Þurai au încheiatnedecis, scor 0-0, partida cu Pandurii.Etapa viitoare, CSS Drobeta va jucala Lugoj, iar Luceafãrul va evolua,tot pe propriul teren, cu CSSCaransebeº, sâmbãtã, de la ora 16:00(Juniorii U19), respectiv ora 18:00(juniorii U19). Sezonul trecut, ACS LuceafãrulDrobeta s-a clasat pe locul al IV-lea
Debutul cu stângul,pentru juniorii severineni
în seria a X-a la juniori U17, fiindurmatã în ierarhie de CSS DrobetaTurnu Severin. Podiumul a fost formatdin echipele argeºene ACS ViitorulPiteºti, CS Mioveni ºi FC Piteºti, iarACS Hidro Rm.Vâlcea ºi CSM DaciaOrãºtie s-au clasat pe locurile 6,respectiv 7. La juniori U19, Luceafãruln-a avut grupã înscrisã, iar CSSDrobeta s-a poziþionat pe penultimulloc, din 13 participante în Seria Vesta Ligii Elitelor. Formatul dedesfãºurate era însã diferit, echipaantrenatã de Marian Brihac obþinând
prezenþa în Liga Elitelor, dupã ce, cuun sezon înainte, câºtigase seria a VI-a, formatã din 10 echipe.Seria a XI-a preliminarãEtapa IJuniori U19CSS Drobeta - SCM ªcolar Reºiþa 2-4Luceafãrul - Pandurii 2-3CSS Caransebeº - CSS Lugoj 3-1
Severin. Transferat, în iunie 2012,gratis, de Viitorul Constanþa, Mitriþãa ajuns ulterior în Italia, la Pescara,iar în aceastã varã a fost achiziþionatde CSU Craiova. “În semn derespect pentru fosta echipã, înspecial pentru domnul Hagi, carem-a ajutat în carierã, nu m-ambucurat la goluri. În italia, amcrescut mult din punct de vederefizic ºi tactic. Sper sã continuãm ºirulvictoriilor, chiar dacã nu voi mai fieu marcatorul”, a declaratcraioveanul de 22 de ani, Alexandru
Mitriþã. Actuala saechipã va întâlnivineri, de la ora21:00, pe StadionulMunicipal dinDrobeta TurnuSeverin, Gaz MetanMediaº ºi arenevoie de un nousucces, pentru a-ºipãstra locul pepodium. Olteniisunt favoriþi, maiales cã au un avansde 11 puncte faþãde adversara demâine ºi moralul ridicat, dupã ce n-au primit gol în ultimele trei etape,în care au întâlnit Juventus Bucureºti(1-0), FC Botoºani (1-0) ºi ViitorulConstanþa (2-0). Cu un singur succes în actualastagiune, Gaz Metan Mediaº vinela malul Dunãrii dupã înfrângerilecu FC Voluntari (1-2) ºi ACS PoliTimiºoara (0-2). În etapa a IV-a,echipa din judeþul Sibiu bifasingura victorie stagionalã, scor2-1, pe propriul teren, cu nou-promovata Sepsi SfântuGheorghe. M. O.
M. O.
Etapa a VIII-aVineri, ora 18:30,Astra Giurgiu - Juventus BucureºtiVineri, ora 21:00,CSU Craiova - Gaz Metan MediaºSâmbãtã, ora 18:30,ACS Poli Timiºoara - CFR ClujSâmbãtã,, ora 21:00,FC Voluntari - Dinamo BucureºtiDuminicã, ora 18:30,Concordia Chiajna - Viitorul ConstanþaDuminicã, ora 21:00,FCSB - FC BotoºaniLuni, ora 21:00,CSM Poli Iaºi - Sepsi Sfântu Gheorghe
Mã fraþilor, de fro lunã de zile, adicã întoiu verii, ce mai, e Mehedinþiu nostru numai osãrbãtoare. Pe unde te duci, pe unde te întorci,dai numai de hore ºi sârbe, de zici cã pi la noicurge numai lapte ºi miere. E drept cã nu de lapteºi miere e vorba, decât pentru unii, cã pentrulocalnici sã pleacã di la liliac ºi sã ajunge lasmochine, dupã care vine nea Daea ºi zâce cã s-a depãºit recolta la hectar, la recoltarea grâului. ªi apropo de nea Daea, îmi zisã Tanþa luPecingine cã sã îndrãgosti de nea ministru. Pãda, cã cicã parcã a întinerit, nu stã o clipã locului,sã bagã pe miriºti, sã urcã pe combine, sã bagãîn coceni, sã pozeazã cu oierii la stânã, zici cãîºi pregãteºte terenu pentru o candidaturã ºi maimare. Mã fraþilor, da începu sã-i placã ºi lu al luZbanghiu de nea Daea, cã cicã aºa ministruzglobiu ºi perseverent n-a mai avut Mehedinþiude multã vreme, deºi omu a mai trecut pi laministeru cu pricina. Pe principu: Foaie verdede trifoi, nea Daea e om cu noi! Pãi, dacã-i aºa preocupat ºi implicat neaPetre Daea, atunci sã sã aplece ºi asuprasituaþiei di DSVSA Mehedinþi unde mai mulþisalariaþi reclamã abuzurile lu tanti Ganea,ajunsã directoare, în favoarea “familiei”, aºacât este pe foncþie. Aºa cum citi a lu’ Zbanghiuîn Datina ºi-l informã ºi pe Sucã, cã sã poartã.Da cã unele organe abilitate cicã ar dori neºtedocumente, neºte clarificãri, neºte nume denemulþumiþi, ca sã ºtie de unde sã înceapã.Da poate sã implica ºi Prefectura Mehedinþi ºiface ordine ºi disciplinã. Nu?! Da, cã Prefectura s-a implicat ºi în desfiinþareaªcolii “Mihai Viteazu” din Strehaia, aºa ca sãfacã pe placu conducerii Primãriei oraºului ºiprimarului în foncþie, care avea ºi are un conflictde enterese cu consoarta pe-acolo. Da deabuzurile de atunci am scris ºi, iote, cã dupe neºteluni, instanþa a dat câºtig de cauzã celor ce s-au nea Mãrin
Sucã ºi sãrbãtorile Mehedinþiului, opoziþia lu verde‘nnourat, schimbarea di la inspectoratu’ ºcolar ºi
ciuruiala di la Strehaiaopus trecerii ºcolii în subordinealiceului din localitate. Adicã instanþade judecatã, Curtea de Apel Craiova,prin hotãrârea din 21 august 2017, adat câºtig de cauzã dascãlilor ce s-auopus ºi se opun abuzurilor fãcute dePrimãria Strehaia, în cârdãºie cu alteorgane abilitate, ºi a dispussuspendarea HCL nr. 3/2017, nr. 122/2016 nr. 123/2016 ºi reintrarea înlegalitate. Adicã, ºi pe înþelesu lu’nepotumiu Sucã, care nu prea ºtieunde sã-ºi depunã dosaru’, ªcoala“Mihai Viteazu” rãmâne aºa cum afost, iar liciu’ la fel ca înainte. Iar ceice au fãcut abuzurile, nestopate latimp de onor Prefectura Mehedinþi,vor avea neºte probleme MARI culegea. Acum Sucã s-a lãmurit ºi-lfelicitã pe lideru de sindicat, învãþãtorul ConstantinCazacu (foto), cã nu a cedat presiunilor ºi s-aluptat pentru continuitatea învãþãmântului laºcoala unde predã de peste 40 de ani. Ce mai, i-a ciuruit pre toþi! Mã nepoate, da îl auzîi zilele astea pin curtepe Sucã, cum fredona el, cu guriþa lui, Verde‘nnourat, de îmi adusã aminte de opoziþie. Cum,care opoziþie?! Pã nea Marius Bãlu, care încampania trecutã avea numai soluþii, le lãsãdeoparte ºi zisã sã sã odihneascã, pin Ardeal,pentru campania viitoare. Cum nea Cîrjan ajunsãiar pânã la geamu primãriei ºi sã agãþã de unscaun, zisãrã cã existã o speranþã pentru viitor.Numai cã soluþiile, vorba lu Marghioala luFleaºcã, vor fi aceleaºi. Mã nepoate, dacã nu te dai la o parte dinprima, te dau alþii din a doua, mai ales dacã auºi neºte enterese. Aºa sã ‘ntâmplã ºi cu tantiPintea, di la Inspectoratu’ ªcolar, care fu demisãde nea nea ministru “genunche”, pe motiv cã
unii subordonaþi nu ºi-au fãcut publicedeclaraþiile de avere. Mã fraþilor, nici fostaguvernare nu a fãcut asemenea abuzuri, adicãsã schimbi din funcþie pe cineva care a susþinutºi luat un concurs, aºa pentru cã nu þi-a cântatîn strunã ºi cã trebuie sã faci loc altcuiva, ca sãrezolvi o treabã cu parlamentu’?! Se ºtie! Aia e cu sãrbãtorile astea locale, nu sã terminãuna, cã începe alta, de nici oficialii de pi laConsiliu Judeþean nu mai ºtiu pe unde sã sãîmpartã, ca sã facã faþã la atâtea paranghelii.Acuma, nu-i bai, cã unde nu pot ‘mnealor, îi maisuplineºte vreun parlamentar prezent la datorie,care ºtie sã socializeze, sã mai schimbe opãrere, ceva... Da Sucã ajunsã la concluzia cãdacã mai apare ºi nea Daea, faci producþiirecord. La ce doriþi domniile voastre, dragicetitori de Obiectiv Mehedinþean, mai ales cãcetitorii noºtri sunt mai deºtepþi decât ai tuturor. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!
![1. A) B) C) D) E) - Exercitii si concursuri! Cangurul...9 6. Cu câþi prieteni se joacã în parc? A) 4 B) 5 C) 6 D) 7E) 8[Serbia]9. De câþi metri de sfoarã trage Ionuþ? A) 5](https://static.documente.net/doc/80x56/5e6117016d965e7024595761/1-a-b-c-d-e-exercitii-si-concursuri-cangurul-9-6-cu-ci-prieteni.jpg)
