Despre utilitatea stilului de via]` „homo” \n penitenciar...

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XIV

IUNIE 2013

P a g . 7 - 1 1

P a g i n a 6

P a g i n a 5

J E R T F E L EU I T ~ R I IPartea a I I I -a

REPUBLICAREPUBLICAPROCURORILORPROCURORILOR|ntrebare retoric`:|ntrebare retoric`:

EXIST~ EXIST~ CONDAMN~RICONDAMN~RIPOLITICE?POLITICE?

P R O T E S TP R O T E S TOrganiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor

Omului (O.A.D.O.) protesteaz` fa]` de gravaatingere adus` drepturilor omului [i compro-miterea imaginii Justi]iei din România prinfelul în care Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie,condus` de doamna Laura Codru]a Kovesi, aac]ionat în cazul domnului Sorin Alexandres -cu, director la “Antena 1”, dup` acela[i tiparuzitat în ultimii opt ani, tras parc` la indigo.

Anun]at de procurorii D.N.A. c` trebuie s`se prezinte la sediul institu]iei în calitate demartor în dosarul RCS-RDS, f`r` existen]aunui mandat, este „s`ltat” de pe strad`, dusla D.N.A., transformat din martor în incul-

pat pe motiv c` ar fi încercat s`-i [antajeze pecei de la RCS-RDS [i arestat preventiv pentru29 de zile pentru c`, nu-i a[a, domnul Ale-

xandrescu reprezinta un mare pericol

public !?!

Toate aceste ac]iuni ale D.N.A. constituie,de fapt, o succesiune de înc`lc`ri ale dreptu-rilor fundamentale ale omului, stipulate de le-gisla ]ia interna]ional` [i asumate [i garantate[i de România!

O.A.D.O. cere instu]iilor statului român [ifor]elor responsabile, care [i-au asumat în fa]apoporului obliga]ia de a face lumin` în toatecazurile care au avut la baz` o imixtiune a po-liticului în actul de justi]ie, s` ias` din stareade t`cere [i lips` de reac]ie, iner]ia domniilorlor nef`când altceva decât s` contribuie la cro-nicizarea acestui sistem juridic bolnav din Ro-mânia, unde drepturile civile ale fiec`ruicet` ]ean pot fi oricând înc`lcate.

CONSILIUL DIRECTOR

O.A.D.O.

MEGA INTERVIU:

DUP~ 28 DE ANI, PROFESORUL FLORENTINSCALE}CHI,ESTE DIN NOU DE}INUT POLITIC !

A \nceput sezonul est ival

H O T E L H O T E L

D O N AD O N AD I N M A M A I AD I N M A M A I Av` a[teapt`!

w w w . h o t e l d o n a . r ow w w . h o t e l d o n a . r o

P a g i n a 4

P a g i n a 3

Trei de]inu]i din penitenciarul Jilavade la Bucure[ti [i tot atâ]ia din cel de laSatu Mare vor dresa, în urm`toareledou` luni, câte un câine comunitar, înprimul astfel de program din România,pe care penitenciarele vor c`uta s` îl ex-tind`.

Alexandru, Iulian [i Ionu], trei tinericu vârste de 27-28 de ani, de]inu]i în sis-tem deschis la Jilava, au venit mar]i (5februarie. 2013) la un club de dresaj dinCapital`, unde au cunoscut cei trei câinide talie medie dintr-un ad`post, de„educa]ia“ c`rora se vor ocupa în pe-rioada urm`toare.

Prima lec]ie a avut loc al`turi de dre -sori califica]i, care le-au explicat celor treide]inu]i ce au de f`cut, iar ace[tia [i-aubotezat noile animale de companie Sa[a,Amy [i Buba.

Lec]iile de dresaj din urm`toareledou` luni vor avea loc la club, de dou` oripe s`pt`mân`, iar la final „perechile“ vorsus]ine un examen, cei trei tineri avândastfel posibilitatea de a ob]ine un atestatde asistent dresor. C`]eii, la rândul lor,vor fi oferi]i spre adop]ie.

Ini]iatorii acestui prim proiect de tera -pie asistat` de animale pentru persoa neleprivate de libertate în România sunt Ad-ministra]ia Na]ional` a Penitenciarelor(ANP), Asocia]ia “Portico” din Capital`,Asocia]ia “Angel Dog” din Satu Mare,“Ringstar Club Dresaj” din Bucure[ti,al`turi de speciali[ti de la Faculta tea dePsihologie a Universit`]ii „Babe[-Bolyai“din Cluj-Napoca, unde se fac cursuri ceau ca obiect aceast` form` de terapie.

Directorul general al ANP, C`t`linClaudiu Bejan, a spus la conferin]a depres` organizat` la clubul de dresaj, c`Administra]ia Penitenciarelor ar dori,dup` încheierea etapei pilot a proiectului,extinderea acestuia la nivel na]ional [iderularea lui în mod constant, fiind îns`nevoie pentru asta de sprijinul adminis-

tra]iei locale [i al agen]iilor gu-vernamentale.

La rândul ei, reprezentantaANP Dana Cenu[` a subliniatc` acest tip de programe, care

se desf`[oar` de zeci de ani în Europa deVest [i SUA, „nu sunt programe pentruentertainment-ul de]inu]ilor, s` le treac`mai repede perioada de deten]ie“, ci suntf`cute pentru ca, la sfâr[itul acestei pe -rioa de, ei „s` se întoarc` în societate alt-fel decât au intrat în penitenciar“.

O solu]ie [i pentru problema

câinilor comunitari

Activit`]ile pentru de]inu]i ar puteacontribui [i la solu]ionarea problemeicâinilor comunitari, consider` Da na Ce -nu[`. „Avem 35 de penitenciare, avemspa]ii, de]inu]ii pot înv`]a s` îi dreseze, s`îi îngrijeasc`. Trebuie s` vrea prim`riileora[elor unde sunt penitenciare“, a spusreprezentanta ANP.

Câinii comunitari inclu[i în proiectul-pilot ar putea s`-[i g`seasc` mai u[orst`pâni, dresajul axându-se pe socializare[i adaptarea la via]a într-o familie, dup`cum a precizat Szabo Zoltan, de la Aso-

cia]ia “Angel Dog” din Satu Mare. De asemenea, animalele pot fi dresate

[i pentru asistarea unui copil sau b`trân,a ad`ugat reprezentantul Asocia]iei “Por-tico” Florian Fuga[in, precizând c` aso-cia]ia a avut astfel de proiecte.

Astfel, la “Dogtown”, ad`postul aso-cia]iei, aflat pe un teren de peste 20 dehectare, sunt adu[i câini de la ad`pos-turile prim`riei, pentru a fi îngriji]i, da]ispre adop]ie, dar [i implica]i în astfel deactivit`]i sociale.

De]inu]ii care particip` la proiectul deterapie asistat` de animale, selecta]i despeciali[tii de la ANP, au studiile liceale

finalizate, nu execut` con-damn`ri mari [i se apropiede sfâr[itul perioadei dedeten]ie, a precizat Bejan.Totodat`, fiind de]inu]i însistem deschis, ei au maiparticipat la diverse ac-tivit`]i, unul lucrând la unmoment dat ca înso]itorpentru o persoan` cu hand-icap.

Potrivit Alinei Rusu,conferen]iar universitardoc tor la Facultatea de Psi-hologie de la Babe[-Bolyai,“sunt date care arat` c` [idou`-trei [edin]e de terapiecu animale pot îmbun`t`]icalitatea vie]ii“.

În urma desf`[ur`riiproiectului-pilot, vor fi m` -surate efectele inter ac ]iuniidintre de]inu]i [i câini, pen-

tru a determina cum au fost influen]ateatitudinile prosociale, nivelul stimei desine, de mul]u mire fa]` de via]`, abi -lit`]ile emo]ionale [i capacitatea de pro -cesare [i exprimare a emo]iilor ale celordintâi, a mai explicat Rusu.

„Un câine nu va judeca niciodat` per-soana institu]ionalizat`, ci va interac]ionala momentul prezent“, a mai spusaceasta.

Rudi VANIA

curentul.ro 5 feb.2013

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 2

Bloc notes

Comisarul European pentru Justi]ie, Vivia -ne Reding, a trimis o scrisoare procuroruluigeneral al SUA, Eric Holder, cerându-i aces-tuia s` explice cât se poate de clar [i de rapidce fel de [i \n ce scop au fost colectate de laeuropeni informa]ii \n cadrul programului desupraveghere a comunica]iilor online numitPRISM. Existen]a acestui program a fostdezv`luit` de o surs` care a descris cumacest program \nceput \n 2007 co lecteaz` peinternet chat scris, audio [i video, fotograffiipostate, documente, con]inutul e-mail-urilor,dar [i parole.

Scandalul a luat amploare, mai ales c` \nal]ioficiali SUA, \ncercând s` lini[teasc` lucrurilepeste ocean, au asigurat oamenii de acolo c`nu sunt supravegheate comunica]iile cet` -]enilor americani.

Aceste asigur`ri nu au f`cut decât s`-isupere pe europenii care vor s` [tie exact cedate ale cet`]enilor UE au fost colectate, ce s-a f`cut cu ele [i \n ce scop au fost strânse [idate ale comunica]iilor online.

Comisarul Viviane Reding a cerut, printr-oscrisoare adresat` procurorului general alSUA, Eric Holder, s` dea pân` cel târziu vineriun r`spuns explicativ \n leg`tur` cu programulPRISM pe care SUA spune c` l-a derulat dinmotive de securitate na]ional`.

Printre altele, Reding cere s` afle dac` pro-gramul are c` scop s` adune date de la cet`]enidin afara SUA [i dac` sunt [i date de lalocuitori ai UE, o \ntrebare foarte important`fiind dac` datele sunt colectate pe calupuri sauindividual [i mai ales pe ce criterii sunt ale[icei supraveghea]i.

Reding \l \ntreab` pe \naltul oficial SUA [idac` cei care au fost viza]i pot afla acest lucru[i ce pot face \n acest caz, \ntrebarea referindu-se [i la eventualele companii care au fost mo -nitorizate.

Reding \l va confrunta direct pe Holder,vineri \ntr-o \ntrunire care fusese demult sta-bilit`, la Dublin, \ns` problema a ajuns s` fieatât de grav` \ncât va fi ridicat`, se pare, [i decancelarul german Merkel care \l va primi laBerlin pe pre[edintele Obama.

Oficialii europeni sunt sup`ra]i c` nu auaflat nimic despre un program atât de amplude supraveghere, program despre care infor -ma]iile au venit de la Edward Snowden, un fostangajat al Agen]iei Na]ionale de SecurtateAmerican` (NSA) care acum se afl` \n HongKong [i se teme pentru siguran]a familiei sale.

PRISM, programul care st` la baza scan-dalului, a fost autorizat \n 2007 de pre[edinteleBush, ca reac]ie la amenin]`rile teroriste dedup` atacurile de la World Trade Center.

Programul nu const` se pare \n colectareapropriu-zis` datelor user-ilor, \ns` poate g`simaterial care corespunde unor termeni dec`utare care se g`sesc \n e-mail-uri sau altetipuri de conversa]ii [i comunic`ri online.

Publica]iile care au dezv`luit existen]a aces-tui program - The Guardian [i WashingtonPost - au scris [i c` guvernul are acces la atâtde multe informa]ii fiindc` nou` mari companiide internet [i-au dat acordul: Microsoft,Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, AOL,Skype, YouTube [i Apple.

Companiile au negat vehement c` [i-ar fipus serverele la dispozi]ia guvernului SUA\ns`, dac` au dat date confiden]iale desprecet`]eni UE, \nc`lcând legile europene, arputea fi chemate \n justi]ie \n Europa.

V lad V l ad BARZ~BARZ~

- hotnews.ro – 12 iun. 2013

Dup` ce a fost declaratmonument istoric anul trecut,Fortul 13 Jilava, una dintrecele mai dure \nchisori comu-niste, urmeaz` s` devin` unmemorial dedicat crimelorcomunismului.

Fortul 13, aflat \n veci n` -tatea Penitenciarului Jilava dela marginea Bucure[tiului, afost clasat, \n februarie 2012,de c`tre Ministerul Culturii,ca monument istoric de gru -pa “A”, adic` obiectiv de mareimportant` na]ional`.

La scurt timp, a fost sem-nat [i un protocol de colabo-rare \ntre Institutul Na]ionalal Patrimoniului (INP) [i Ad-ministra]ia Na]ional` a Peni-tenciarelor (ANP), prin carefortul va fi amenajat [i deschispublicului.

De[i, pân` \n prezent, nuau fost f`cute publice preamulte informa]ii despre vii -torul memorial, proiectulfiind \nc` \n lucru, purt`torulde cuvânt al penitenciaruluiJilava, Cristian Micu, a dezv` -luit, pentru Ziare.com, câte -va detalii din culiselepro gra mului.

Dou` \nc`peri, amenajate

ca spa]ii de deten]ie

“Proiectul este \nc` \n de -rulare, au avut loc [apte \ntâl-niri pân` acum, \n care s-austabilit pa[ii premerg`tori,

\ns` nu au \nceput \nc`lucr`rile propriu-zise”, a pre-cizat Micu.

Ini]iatorul programului,Penitenciarul Jilava, are degând s` transforme Fortul 13\ntr-un loc care s` aminteasc`de suferin]ele prin care au tre-cut to]i cei care au fost \ncar-cera]i aici.

“Dou` dintre \nc`perilefor tului vor fi transformate \ns`li de conferin]e, dar [i pen-tru proiec]ii ale filmelor cutematic`. Alte dou` camerevor fi amenajate exact c` \nperioada \n care fortul func -]iona c` pu[c`rie politic`, vorarat` \ntocmai c` spa]iile dedeten]ie de atunci”, a explicatpurt`torul de cuvânt.

De asemenea, [i celelaltecelule, \n care durerea de]i -n u]ilor politici este \nc` scri-jelit` pe pere]i, vor putea fivizitate.

Deschiderea va avea loc \naugust

Lucr`rile de amena-jare ar trebui s` fie gata\n luna august, cândMemorialul Jilava artrebui s` \ntre oficial \ncircuit de vizitare.

“A fost ales acest ter-men special pentru acoincide cu un congresmondial al fo[tilor de -]inu]i politici care arurm` s` se desf`[oare\n România, iar o partedin dezbateri ar trebuis` fie ]inute \n s`lile deconferin]` din fort. Eusper c` va fi gata atunci, de[ilucr`rile nu au fost \nc` de-marate”, a precizat CristianMicu.

Totodat`, reprezentan]ii dela Administra]ia Penitencia-relor au spus c` vor face pu -blice mai multe informa]ii \nluna mai, proiectul fiind \nc`\n lucru. Ace[tia au ad`ugatc` institu]iile care vor finan]atransformarea fortului \n me-morial ar trebui s` fie Minis-terul Culturii [i Prim`riaCapitalei, \n m`sura \n carevor avea la dispozi]ie resur -sele financiare necesare.

Pe de alt` parte, potrivitpro tocolului, ANP se anga-jeaz` s` \ntre]in` [i s` prote-jeze “Fortul 13”.

O alt` ini]iativ` este [imuzeificarea obiectivului, \n -s` acest lucru ar cost` foartemult, a men]ionat Micu.

Totu[i, acesta r`mâne unplan pe termen lung al Peni-tenciarului Jilava.

Monumentul dateaz` din1880, când regele Carol I agândit un sistem de ap`rare\n jurul Bucure[tiului, formatdin 36 de forturi [i baterii,care ast`zi au r`mas abando-nate. Al 13-lea fort a avut untraseu diferit, fiind transfor-mat \n pu[c`rie pentru ]`raniir`scula]i. Teroarea a \nceputdup` 1940, când intelectualiicare erau \mpotriva dictaturiiajungeau, rând pe rând, \ntem ni]` unde erau tortura]i,\nfometa]i [i umili]i.

|ntreaga istoria a Fortului13 poate fi g`sit` pe site-ulanp.gov.ro.

www.ziare.com /Cultura/patrimoniu (5.04.2013)

prison.com.ro

U.E. [i programul secret “PRISM”

PROIECT-PILOT DE DRESAJA CÂINILOR COMUNITARI

Fortul 13, teribila

pu[c`rie comunist`,

devine memorial

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 3

Romania 2013

Cum [i \n ce condi]ii

ne putem adresa ...

|n contextul \n care România continu`s` se afle \n topul plângerilor adresateCEDO, continu`m materialul din num`rultrecut, prezent#nd cititorilor modalitatea\n care un petent se poate adresa judec` -torilor acestei Cur]i. Printre condi]iile ce

trebuie \ndeplinite \nfa]a Cur]ii Europene aDrepturilor Omului,pen tru ca o cerere s` fiedeclarat` admisibil`,adic` s` poat` fi pus` \ndis cu]ia acestui tribunalinterna]ional, se re -g`sesc [i unele cerin]eprivitoare la fond sau laprocedura, pe care lepre zent`m \n rândurilece urmeaz`.

Pân` la solu]ionareaunei cereri [i emiterea unei hot`râri, suntpa[i importan]i de urmat, pa[i despre exis -ten]a [i con]inutul c`rora nu auzim vor -bindu-se decât foarte rar, \n presa scris`sau \n cadrul unor emisiuni televizate.

Chiar [i \n aceste situa]ii, aceast` pro-cedur` nu este explicat` ci, mai degrab`,suntem doar informa]i de faptul c` eaexist`.

Astfel, persoanele interesate sunt foartepu]in informate despre aceste lucruri, pen-tru mul]i dintre ace[tia fiind dificil s` acce-seze site-ul Cur]ii Europene a DrepturilorOmului sau s` reu[easc` s` achite con-travaloarea unei consulta]ii juridice sau aredact`rii unei cereri c`tre C.E.D.O.

La ce se poate raporta o plângere c`treCEDO?

Este obligatoriu ca plângerea adresat`Cur]ii Europene s` se refere la unul saumai multe din drepturile enun]ate \n Con-ven]ia european` a drepturilor omului [i alibert`]ilor fundamentale.

Acestea se refer` la o gama larg` depretinse \nc`lc`ri, cum ar fi: tortur` [irelele tratamente comise asupra de]inu ]i -lor, actul de deten]ie, disfunc]iile din ca -drul proceselor civile sau penale,dis cri minarea \n exercitarea drepturilor,drepturile p`rin]ilor copiilor institu]iona -liza]i, respectarea domiciliului [i a core-sponden]ei, restrângerea drepturilor de

exercitare a opiniei, de comunicare sauprimire a unei informa]ii, de reuniune [i dea demonstra, expulz`rile [i extr`d`rile,confiscarea bunurilor [i expropierile.

|n cazul \n care o persoan` consider`c`, prin emiterea unei hot`râri judec` -tore[ti, i-a fost \nc`lcat un drept prev`zutde Conven]ia european`, aceasta poate\nainta o cerere (evident, \n termenulprev`zut de Curte, acela de [ase luni)c`tre Curtea European`, \n care va trebuis` ofere detalii clare cu privire la plângeresau completând o cerere.

Aceast` cerere va trebui \naintat` gre-fierului Cur]ii Europene [i trimis` peadresa:

The RegistarEuropean Court of Human RightsCouncil of EuropeF -67075 Strasbourg CEDEX France

-va urma-

dup`: www.ush.ro

CCEEDDOO

Mihai Chi]acfost ministru

condamnare: 15 ani- decedat -

Victor Babiucfost ministru

condamnare: 2 ani- de] inut -

Avram Mure[anfost ministru

condamnare: 7 ani- de] inut -

Decebal Traian Reme[fost ministru

condamnare: 3 ani- de] inut -

Emilian Cuteanufost secretar de statcondamnare: 5 ani

- de] inut -

Corneliu Iacubovfost politician

condamnare: 7 ani- de] inut -

Dumitru Cioflin`fost [ef Stat-major M.Ap.N

condamnare: 2 ani- de] inut -

Victor At. St`nculescufost ministru

condamnare: 15 ani- de] inut -

Adrian N`stasefost prim-ministrucondamnare: 2 ani

- l iberat condi] ionat -

|ntrebare retoric`:

EEXXIISSTT~~ CCOONNDDAAMMNN~~RRII PPOOLLIITTIICCEE??

Pre[edintele Fondator O.A.D.O., prof. univ. dr.Florentin Scale]chi, este \n \nchisoare.

Dup` o \nscenare juridic` odioas` [i o cercetare[i condamnare abuziv`, netemeinic` [i nelegal`,prin care instan]ele de judecat`, sub presiunea vi -zibil` a D.N.A., au ignorat atât cererile avoca]ilor,cât [i ale O.A.D.O., \nc`lcând \n mod repetat pro-cedura [i, implicit, drepturile fundamentale aleacestui om care, pentru a doua oar` \n via]`,tr`ie[te drama de a deveni de]inut politic \ntr-unregim a[a-zis democrat, regimul B`sescu, pentruc`, prin opiniile [i ie[irile lui publice, a de ranjat deatâtea [i atâtea ori Puterea...

Iat`-l din nou de]inut politic, dup` ce regimuldictatorul Ceau[escu care l-a condamnat de dou`ori la moarte, l-a chinuit [i terorizat fizic [i psihic,timp de cinci ani, fiind scos - de dou` - ori \n fa]aplutonului de exe cu ]ie...

La data de 27 februarie 2013, a fost \ncarcerat,de data asta definitiv, pentru un mandat de [aseani \nchi soare cu executare.

Cazul Scale]chi se afl` la CEDO din anul 2007,în Camera a III-a, mai ales c`, în România, CurteaConstitu]ional` a recunoscut înc`lcarea grav` a drep-tului la ap`rare, aspect constatat [i de Comisia Drep-turilor Omului, Culte [i Minorit`]i din CameraDe puta]ilor în [edin]a plenului de 25 de membri, îndecembrie 2006.

SCALE}CHI FLORENTINfost condamnat la moarte pentru „complot \n

vederea tr`d`rii, submin`rii [i sabot`rii societ`]iicomuniste din Republica Socialist` România,”

a petrecut cinci ani \n \nchisorile comuniste unde era supus

unui tratament de exterminare fizic`.

Zilele trecute, m` gândeam c`, pevremea dictaturii, era mai u[or de\nfruntat Securitatea comuni[tilordecât impostura celor ajun[i la puteredup` Decembrie 1989.

~[tia, de 24 de ani, ne am`gesc cupromisiuni pe care uit` de fiecare dat`s` le \nf`ptuiasc` dup` ce au ob]inutvotul celor mul]i [i pro[ti, cum ne con-sider` ei.

De ani buni, \n regimul B`sescu, secaut` vinova]i \n toate mediile socio-profesionale, la toate categoriile demeserii, la toate vârstele, la toate na ]io -nalit`]ile, pentru infrac]iuni de corup -]ie, multe din ele inventate.

De ani buni, ne trezim [i ne culc`m\n ritm de perchezi]ii, cu mul]i masca]i,cu multe mandate de re]inere, urmatede arest`ri, ordonate de procurori careaplic` legea [i fac \ncadr`ri penaledup` cum \i bate capul sau dup`dorin]a [efului care, la rândul lui,r`spunde unor comenzi venite „dinzona” politicului, toate cu binecu-vântarea mai-marelui de la Cotroceni.

De ani buni, asist`m la scandal [icirc \n loc de lini[te [i bun`stare, a[acum ar fi normal.

De ani buni, am inversat valorile \n]ara asta. Nimeni nu mai vorbe[te deun mare savant, academician, scriitorcelebru, inventator de excep]ie, pictor,sculptor consacrat sau \n formare, desportivi de excep]ie, de elevi [i stu-den]i geniali cu diplome [i medaliiob]inute \n competi]ii interna]ionale.

|n schimb toat` lumea este preocu-pat` s` [tie cine conduce ParchetulGeneral, D.N.A. sau D.I.I.C.O.T., câtedosare penale au f`cut domniile lor,cât` lume a fost arestat` [i câ]i infrac-tori a produs România pentru satis -fac]ia Europei Unite.

De ani buni, observ`m cum e multmai important bilan]ul ParchetuluiGeneral, D.N.A., D.I.I.C.O.T., C.S.M.,S.R.I., S.I.E. decât bilan]ul societ`]iicivile, al S`n`t`]ii sau al |nv`]`mântu-lui.

De ani buni, aceast` na]iune \nghitezilnic umilin]ele [i accept` tacit s` fie\njosit`, \njurat`, acuzat`, \nfricat`,pedepsit` [i criticat` tocmai de cei pecare noi i-am ales \n nemernicianoastr`.

De ani buni, B`sescu trop`ie cu bo-cancii pe sufletele noastre [i \nc` nuavem nicio reac]ie, ne l`s`m \njosi]i \ncontinuare [i \nghi]im mitoc`niileacestui om, care nu [i-a iubit niciodat`propriul popor, cerându-ne s` ne sa -

crific`m \n timp ce el [i acoli]ii luiprofit` de „iner]ia” noastr`.

De ani buni, ne-au trecut prin fa]aochilor armate de politicieni, ni[tem`sc`rici ai neamului, care ne-auar`tat, f`r` pic de jen`, ce u[or po]i s`\mbraci haina tr`d`torului, s` min]i, s`furi, s` jigne[ti [i s` apari \n fa]ana]iunii de parc` nu s-ar fi \ntâmplatnimic, dând lec]ii de democra]ie [imoralitate.

De ani buni, la \ndemnul par[iv alPre[edintelui, ne p`r`sesc ]ara medici,asistente, profesori, ingineri, arhitec]i,sportivi, copiii no[tri, aproape toat`for]a de munc`, creând cea mai maremigra]ie de la al doilea r`zboi mondial\ncoace.

De ani buni, satele [i comunele s-audepopulat, ajungând adev`rate ruine,\n uitarea timpului.

De ani buni, ]ara este o pârloag` dela un cap la altul, f`r` s`-i pese cuiva.

De ani buni, am uitat ce este serio -zitatea, am promulgat legi care pro-moveaz` dela]iunea, serviciile secretes-au \nmul]it \n detrimentul libert`]ilornoastre, pe care autorit`]ile le ignor`sau ni le suprim` zilnic.

De ani buni, B`sescu ne-a „\nv`]at”s` ne urâm [i s` ne schimonosim su-fletele dup` chipul [i asem`narea lui,ne-a \nc`ierat pe unii \mpotriva altora,pe principiul binecunoscut – divide etimpera.

De ani buni, oamenii sunt \ngrozi]ic` [i-au pierdut busola, nu-[i g`sescnici calea [i nici lini[tea cu situa]ia tul-bure din ]ar`.

De ani de zile, România tr`ie[te o is-terie na]ional` prin transformarea sta -tului democrat \ntr-unul poli]ienesc.

De ani de zile, ignor`m chiar [iv`g`una \n care ne-au b`gat ultimeleguvern`ri. Datori [i s`raci, ne plângemsoarta \n loc s` \ncerc`m s` g`sim oalt` cale de urmat.

De ani de zile, \n România nu exist`decât un singur sport – fotbalul, [iacesta de slab` calitate, aflat \n mânaunora, care fac mai mult circ decât per-forman]`.

De ani de zile, ni se bag` pe gât totfelul de nonvalori, copiilor no[tri li selivreaz` modele din lumea curvelor - olume a[a-zis monden`, dar [i modeledin clanurile interlope, a milionarilor“de carton”, care s-au \mbog`]it \n con -di]ii dubioase, etalând opulen]a [i bu -n`starea, de[i nu au [coal` [i nu auperformat niciodat` \n niciun domeniude activitate.

De ani de zile, celor mul]i [i pro[tili se impune ideea c` toate deciziilejusti]iei nu pot fi comentate [i trebuierespectate necondi]ionat, impunerecare nu este valabil` [i pentru[mecheri care, nu numai c` nu le re-spect`, ci le ignor` [i le calc` \n pi-cioare f`r` niciun fel de team`, pentruc` [tiu c` cei care acuz` [i cei carejudec` ac]ioneaz` doar la indica]ia[efilor ierarhici, care le stabilesc„agenda de lucru”.

De ani de zile, domnul Pre[edinteTraian B`sescu ne-a l`sat \mpresia c`singura breasl` care munce[te \n ]araasta este cea a procurorilor [i \n spe-cial ai celor de la D.N.A. (adic` oa-menii lui Daniel Morar pân` nude mult), sprijini]i substan]ial de ser-viciile secrete, de C.S.M, I.C.C.J.,A.N.I. [i, bine\n]eles, de C.C.R..

{i tot de atâ]ia ani, \ngrozit [i dis-perat a[tept ziua, care parc` nu maivine, când se va pune stop tuturoracestor groz`vii, ca un fel de... anuscontra naturii, s` punem ceasurile lazero [i s` lu`m totul de la cap`t, s`facem un restitutio in integrum !

Dup` evenimentele din decembrie’89, odat` cu schimbarea societ`]ii \nstructura ei fundamental`, prin tre-cerea de la comunism la capitalism,am adoptat [i o nou` Constitu]ie aRomâniei. Faptul c` de-a lungul celor24 de ani de la revolu]ie, aceast` legea legilor a avut parte de o revizuire \nanul 2003, iar azi, dup` zece ani, sedore[te iar`[i modificarea ei, [i cândvedem ce se \ntâmpl` la nivel de stat,dar [i \n societatea civil`, credem c` avenit momentul schimb`rii \n ]ara asta,mult prea bolnav`, aflat` dincolo demetastaz`: \n agonie total`...

Mi-e team` \ns` c`, a[a cum s-a \n -tâmplat \n 1990, când cerin]ele revolu -]ionarilor au fost l`sate „sprere zol vare” e[aloanelor II [i III din fos-tul Partid Comunist, tot a[a, cerin]elenoii Constitu]ii [i schimb`rile de fondale \ntregii societ`]i, \n fibra ei, vorr`mâne \n mâna acelora[i politicienicare ne-au min]it \n ultimii 24 de ani,aducându-ne \n pragul disper`rii.

Din p`cate, speran]ele de reu[it`sunt foarte mici. Spun asta pentru c`,parc` blestema]i de ciclicitatea isto -ric`, de fiecare dat` când am zis c` olu`m de la cap`t [i ne-am re\ntors lalocul de start, tot de atâtea ori na]iunearomân` a ratat momentul !

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

Aprecieri, opinii, gânduri despre \ncarcerarea lui Florentin Scale]chi, pre[edintele fondator al O.A.D.O.

Florentin Scale]chi este prizonierul unui destincontorsionat. N`scut la Constan]a, absolvent al Insti-tutului de Marin` ”Mircea cel B`trân”, c`pitan denav` la 26 de ani, condamnat la moarte \n 1985, dec`tre autorit`]ile comuniste pentru deturnarea min-eralierului “Uricani”, cu inten]ia de a fugi din ]ar`,dus de dou` ori \n fa]a plutonului de execu]ie, eli -berat din \nchisoare la Revolu]ie, Pre[edinte al Or-ganiza]iei pentru Ap`rarea Drepturilor Omului(O.A.D.O).

Libertatea [i nelini[tea m`rii, orizont deranjat doarde r`s`ritul [i de apusul soarelui, de pere]ii scoroji]iai celulelor, de sunetul metalic de c`tu[e...

A[a ar ar`ta radiografia unui destin nearmonios,tr`it pân` acum de Florentin Scale]chi.

{i totu[i, c`r`u[ul acestor poveri ciudate, plimbatde via]` de la o extrem` la alta, are puterea saupoate darul de a zâmbi, echilibrul de a nu se pr`bu[i,for]` de a-[i dori mereu s` mearg` mai departe.

Un organizator plin de idei, mânat de energie [ide un neastâmp`r aproape copil`resc, el mai are ia -r`[i de \nfruntat un obstacol pe care soarta, \n ironiasa, i l-a preg`tit...

O alt` r`sucire care nu-i va altera \ns`, una dincalit`]ile lui fundamentale – omenia!

Un singur cuvânt care poate defini adev`ratul pro-fil al lui Florentin Scale]chi.

nn Gelu Voican VOICULESCU - Bucure[t i

L-am cunoscut cu ocazia inaugur`rii BirouluiJude]ean al O.A.D.O. [i prima impresie a fost a unuiom puternic, cu o vast` cultur` [i experien]` de via]`impresionant`.

Un om c`lit \n focul luptei cu un regim ostil oa-menilor seto[i de libertate.

M` \ntreb cum a fost oare posibil s` izolezi unasemenea om, s`-l ]ii \n lan]uri?

Trebuie s` fi prea demn de sine, s` ai \ncredere\n oameni [i in Dumnezeu, s` ai puterea s` rezi[ti,[i mai mult s` te ridici [i s`-]i propui ca ]el \n via]`ap`rarea drepturilor semenilor t`i.

|nfiin]area O.A.D.O. i-a dat posibilitatea s`-[i pun`\n practic` tr`s`turile de caracter [i cele tempera-mentale, dar [i cuno[tin]ele cumulate \n institu]iilede \nv`]`mânt pe care le-a frecventat.

Din pu]inele \ntâlniri cu domnia sa, mi-am datseama c` este o enciclopedie, o istorie \n imagini aceea ce reprezint` via]a pe P`mânt, rezisten]a la vi-cisitudinile istoriei. Un om cu o gândire flexibil`, cuo capacitate de comunicare solid`, motivat profe-sional, echilibrat emotional [i cu un spirit de cola -borare \n`scut.

Preocupat pentru binele altora, loial fa]` de in-stitu]ia pe care o conduce [i fa]` de institu]iile sta -tului, exigent dar drept fa]` de semenii s`i [i mai alesde o sensibilitate care justific` tr`irile anterioare.

Nu se poate spune c` disciplina [i prestan]a nusunt calit`]i personale care \l definesc ca om [i ca unbun cre[tin.

Un asemenea om, un asemenea p`stor de oa-meni, nu poate fi izolat de semenii s`i.

S`-i amend`m gre[elile, s`-l l`s`m pe Dumnezeus`-l judece, s`-i sanc]ion`m faptele neconforme curealit`]ile sociale dar s`-i red`m demnitatea decet`]ean bine inten ]ionat care al`turi de camaraziis`i, s` se al`ture luptei pentru ap`rarea drepturiloroamenilor \mpotriva abu zurilor de orice fel.

nn Ion GHEORGHICEANU - Craiova

|n loc de fi[q|n loc de fi[qpersonalq...personalq...

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 4

Sediul materiei

REPUBLICA PROCURORILOR

monitor.oado@

gmail.com

PP UU BB LL II CC II TT AA TT EE !!

Monitoruldrepturilor omului este o publica]ie de analiz` social`

[i atitudine civic`, fondat` \n 1999,

editat` de Organiza]ia pentru Ap` rarea

Drepturilor Omului din România

(OADO) ce se distribuie gratuit in-

stitu]iilor gu ver na mentale, repre -

zentan]ilor organiza]iilor interna ]ionale

de profil, membrilor Par la mentului,

partenerilor din cadrul societ`]ii civile

[i oficiilor diplomatice acreditate \n

România.

Familie versus homosexualitate?

Pe lâng` multitudinea de idei, de activit`]i [i practicifrecvente care duc la controverse, la dezbinare social` [ila o continu` dezumanizare deopotriv`, ome nirea treceprin etape tot mai fragile \n ce prive[te via]a de familie.

De curând, Guvernul francez a adoptat un proiect delege prin care admite c`s`toria dintre persoanele deacela[i sex, lege care a creat controverse [i nemul ]umiri,ducând chiar la manifest`ri ale protestatarilor francezi.

|n România, potrivit Codului Civil \n vigoare, lasec]iunea “Despre Familie” Art. 277.alin.1, prevede:”este interzis` c`s`toria dintre persoane de acela[i sex”.

Cu toate acestea, fiind \n curs revizuirea [i modificareaConstitu]iei, s-a pus problema adopt`rii unui proiect delege asem`n`tor celui recent adoptat \n Fran]a, privind le-galitatea c`s`toriei dintre persoane de acela[i sex.

Indiferent de pozi]ia celor \n m`sur`a lua o astfel de decizie, e destul de evi -dent faptul c` odat` cu trecerea timpu-lui, cu modernizarea, cu diversitatea pecare ne-o ofer` lumea \n care tr`im,via]a de familie trece printr-o degradarevizibil`; adoptarea unui astfel de proiectar [tirbi [i mai mult convie]uirea social`dintre persoane \n formarea unei fa -milii.

Mai mult decât atât, educa]ia [i a[adestul de precar` \n multe din cazuri, arputea fi vizibil afectat` de o astfel de de-cizie.

Familia, care ar trebui s` reprezinteo uniune dintre persoane, bazat` pesprijin reciproc, \ng`duin]`, \ncredere,afectivitate, sprijin moral, material [iprocrearea, educarea [i promovarea denoi [i noi genera]ii, a ajuns \ntr-un sta-diu de superficialitate [i de o aparen]` de-a dreptul dez-gust`toare.

Suntem uimi]i de egoismul decare d`m dovad`, de r`ut`]i, de in-vidie, de dispre], de lips` de re-cuno[tin]`, de cinste, de respect, deloialitate;din p`cate, toate acesteatribute fac parte din via]a de familiea secolului XXI, cu unele excep]ii.\ncepând de la conflicte privitoare lalimba pe care s-o \nve]e copilul, lacare dintre bunici s`-[i petreac`vacan]ele, tot felul de manifest`ri \nscopul atragerii copilului de parteaunuia din p`rin]i.

Educa]ia, bunele maniere,buna conduit` [i majoritatea de-prinderilor ce contribuie la perso -nalitatea unui om sunt strâns legatede via]a de familie, de implicareap`rin]ilor, ei fiind responsabili de

bazele personalit`]ii urma[ului lor. Din p`cate exist` foarte multe

cazuri \n care aceste lucruri lipsesccu des`vâr[ire, situa]ii \n careobr`znicia, dezinteresul, superficia -litatea, iau locul moralit`]ii, d`ruirii[i afectivit`]ii.

Ne-am modernizat din caleafar`, nu mai avem timp de noi, ast-fel cum putem s` avem timp pentrual]ii, pentru familie? Suntem pe zi cetrece mai gr`bi]i, mai indisciplina]i,mai creativi, mai plictisi]i [i din ce\n ce mai greu de satisf`cut.

E adev`rat c` exist` exemplede familii homosexuale [i printreoamenii de \nalt` spe]`, arti[ti, careau ales s` adopte c`s`toria cu o per-soan` de acela[i sex, un exempluconcludent \n acest sens \l consti-

tuie c`s`toria marelui artist, interpret muzical, Elton John,dar viziunea uman` fiind una foarte larg`, iar informa]iilefiindu-ne la \ndemân`, suntem capabili de a ne alege o calepotrivit`, direct propor]ional` cu propriile aspira]ii.

Papa Francisc, suveranul Bisericii Romano-Catolicesus]ine c` ”homosexualii sunt \mpotriva planului lui Dum-nezeu”.

Oare aceste cuvinte pot avea rezonan]` \n vederea \nte-meierii unei familii, \n vederea unei vie]i simple, ocrotitede controverse, de dificult`]i [i de \mpotriviri cu morali-tatea?

Indiferent de modific`rile care se vor aduce Con sti -tu]iei, suntem pu[i \n fa]a unei schimb`ri \n ce prive[te so-cietatea româneasc`, via]a de familie [i educa]ia copiilor[i a noastr` a tuturor!

Suntem obliga]i s` renun]`m la viclenii, la invidie, la su-perficialitate, la practicile boln`vicioase [i s` ne compro-mitem atributele negative \n vederea constituirii uneisociet`]i s`n`toase, neviciate!

Damian Miha i Damian Miha i PALPAL

La Penitenciarul Jilava, fostul director alForum Invest, Bogdan Popovici, care a fostcondamnat la ani grei de \nchisoare al`turide so]ia sa, Marina, \n dosarul „Trofeulcalit`]ii”, continu` s` scrie din spatele gra -tiilor.

|n ultimul mesaj transmis de Popovici [ipublicat de siteul luju.ro, este expus` o ra-diografie a realit`]ii din camerele pu[c` -ria[ilor, precum [i ideile pe care ace[tia leau pentru rezolvarea problemei supra -aglomer`rii prin acceptarea unui mod devia]` „homo”.

“V`zând c` se \mbun`t`]e[te Constitu -]ia, câteva zeci de de]inu]i – pu[c`ria[i –s`raci – ho]i – de[tep]i mi-au propus s` co-munic o solu]ie pe care ei o cred salvatoare– eficient`. Rog tribunalul opiniei publices`-[i spun` p`rerea.

«S` [tii c` mata’ [i cu doamna matalesunte]i ascun[i la pu[c`rie ca s` aib` motivs`-i ia gâtul lui N`stase. S` le spui la baro -sanii, de unde vii, s` [tie [i ei adev`rul c`lui B`sescu i-a fost fric` de N`stase [i l-a

vrut ascuns. {i-a f` cut planul c`, dac`-l d`pe N`stase, nu mai vede poporul [i `ia deafar` ce [mecherii face el cu gagica lui. {ipe aia o ascunsese \n spatele la un papagalumflat. Sanchi, cic`-i b`rba-su! Uite cum artrebui s` fie ca s` nu fie r`u ca «S` tr`imbine!» Mata’ divor]ezi de doamna c` tot nuo s` v` lase `[tia s` v` vede]i sau s` ie[i]ide aici. Te \nsori la moment \n pu[c`rie cuun b`iat tân`r, bun, care-]i face tot ce ainevoie.

Te-nc`lze[te, te-ngrije[te. B`iatu’ se cerecu mata’ \n pat, dormi]i amândoi, c` sunte]ifamilie. Se elibereaz` [i un pat, patul lui dinpu[c`rie. Cere [i doamna s` se m`rite cu ofat` bun` din Târg[or [i se mut` amândou`\ntr-un pat. Se mai elibereaz` un pat, patu’`leia tinere. Adic` dou` paturi sunt libere[i mata e[ti familie homosexual` proasp`t`[i doamna familie lesbian` nou`. Nu maitrebuie s` v` dea nici 48 h legale libere –permisie – afar` pentru noii c`s`tori]i \npu[c`rie. Le petrece]i acolo \n pat c` ave]i80 de centimetri l`]ime pentru amândoi, pe

s`turate. {i noi `[tialal]i 40.000 de distru[ifacem la fel. Jumate suntem degeaba aici [inu ne mai las` `[tia s` ie[im c` nu au curajs` recunoasc`. To]i barosanii din Rahova [idin toate pu[c`riile din ]ar` divor]`m \nacte de familiile de afar`. Oricum ne-aul`sat femeile c` nu ne vine rândul la conju-gal` decât pe hârtie la trei luni [i pe bune odat` la patru cinci luni sau niciodat`. Ne\nsur`m pu[c`ria[ii-ntre noi, care cumpoate. Da’ cel mai important, ne mut`m \nfamilie câte doi \n patul de o persoan`.

Adic` ne facem homosexuali cu acteto]i. Femeile pu[c`ria[e fac la fel. Se mut`[i ele câte dou` \n pat. E mai igienic. [i maicurat. Acuma sunt [i ele lesbiene adev`ratecu acte. Asta-i foarte economic, se elibe -reaz` 20000 de paturi. Nu-i nevoie nici degra]iere [i tr`im f`r` fonduri c` \n familiede doi \mp`r]i altfel mâncarea. Te mi[ti maipu]in c`-i patul strâmt [i consumi pu]in.Tr`ie[ti ca puiul la cresc`torie. E ca lumea.S` [tii matale c` acum vine plesneala, s`vezi ce ne iube[te Constitu]ia [i ne dore[tela Bruxelles! {i tr`im bine. I-auzi! Noi `[tia40.000 nu mai ie[im de la bul`u, c` acum ecas` de familii [i cu dou` zeci de mii de pa-turi libere pot `ia afar` s` cure]e Româniadefinitiv. Aresteaz` \n avans tot ce mi[c`,\nc` 40.000, care pic`, nu conteaz` c` nusunt atâ]ia r`uf`c`tori. Le ia [i copiii, s`stârpeasc` r`ul la r`d`cin`. Nu-i mai judec`lung, c` e pierdere de vreme. {i face Româ-nia sp`lat` – curat` – ]u]. Mor toate ]`rilealealalte de necaz, ne b`g`m [i la CarteaRecordurilor [i r`mânem la m`re]ie ve[ -nic`. {i noi ferici]i acilea pentru pân` lasfâr[it. Ei, ce zici, crezi c` accept` barosaniis` bage-n Constitu]ie modernizarea asta?”

M-au l`sat pe gânduri, dar cu speran]e.Mi-am imaginat, cum zic ei “pe H`ineal`

aia de la CSM” coordonând gânditorii Bog-dan Ficeac, Cornel Ivanciuc sau anali[tiiDan Tapalag`, Dan Turturic`, Grigore Car-

tianu chiar [i pe iluminatul Ion Cristoiusus]i nând propunerea pentru Cartea Recor-durilor la multe categorii.

Eradicând corup]ia pentru totdeauna,cur`]ând România de ultimile rele r`mase,formând noi familii moderne [i st`pânindstr`lucirea de cristal a unei societ`]i per-fecte \n cea mai modern` Uniune Euro-pean` posibil`”, scrie Bogdan Popovici \nultima s` scrisoare.

„M` leg`n privind printre gene cu admi -ra]ie la imaginea pe care pu[c`ria[ii mi-ausugerat-o \n care judec`toarea Livia Stan-ciu, vrând s` dea un exemplu de moderni-tate pentu societate, \mbr`]i[eaz` les-bia nismul – fiind parte b`rb`teasc` de-sigur, dup` spasmul fe]ei, iar judec`torulIonu] Matei devine homosexual – partefeminin` desigur, dup` tensiunea invi -dioas` cu care chinuia femeile \n sala dejudecat`. Amândoi [i-ar putea g`si \ntre cei80.000 de pu[c`ria[i mul]i parte neri pecare-i cunosc [i cu care ar putea experi-menta senza]ii noi.

Drag` opinie public`, sus]ii aceast` va -rianta de modernizare a Constitu]iei?

S` tr`im bine? CEDO a stabilit c` \n România, \n peni-

tenciare, exist` 19.000 de locuri de 4 mp (2mp pentru pat [i 2 mp pentru om)”, \ncheiefostul pre[edinte al Forum Invest.

S. ANTIM

A.M. PRESS - 20 iunie 2013

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 5

Caleidoscop

foto

: elt

on

fan

.net

foto

: A

FP

DDeesspprree uuttiilliittaatteeaa ssttiilluulluuii ddee vviiaa]]`̀ „„hhoommoo”” \\nn ppeenniitteenncciiaarr......

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 6

Recurs la memorie

Epoca de]inu]ilor politici aianilor ’80 a luat sfâr[it la 22 de-cembrie 1989, ziua Revolu]iei Ro -mâne, când generalul VictorAta nasie St`nculescu, cu piciorul\n ghips - o „afec]iune” doar a[a,de form`, a determinat urcarea, \nelicopterul aflat pe aco peri[ul Co -mitetului Central, a cu plului Cea -u [escu, sco]#ndu-i defi nitiv de laconducerea statului [i din vie]ilenoastre, tulburate continuu de po-litica tembel` pe care, ace[ti crim-inali, au aplicat-o propriuluipo por.

Imediat dup` plecarea Dicta-torului, chiar pe 22 decembrie1989, am fost eliberat din \nchi -soarea politic` de maxim` sigu-ran]` [i exterminare Aiud, dincelula 19 - aflat` \n sec]ia de]inu -]ilor politici, a[anumit` “Zarc`”.

M-a frapat c`, pe Zarc`, dintrecondamna]ii pentru o fapt` po -li tic`, nu mai r`m`seser`m decâttrei de]inu]i politici reali, adic`eu, Iancu Lucian [i MateescuAlexan dru, to]i protagoni[tii epi -so dului “Uricani”, pe care perso -nal \l declan[asem, fiind chiar lacomanda navei atunci când mi-ampropus s` evadez cu mineralierulde 12.500 tone [i, cu echi paj cutot, spre lumea liber`.

|n momentul eliber`rii din\nchisoarea Aiud, mai erau câ]ivade]inu]i cu noi, dar care, prinfaptele lor, nu aveau nimic de-aface cu politica, cum ar fi securis-tul Stanca, arestat [i condamnatpentru spionaj \n favoarea unuistat str`in \n timp ce era consilierII la Ambasada României din Ja -ponia, sau patru tineri fo[ti ofi]eride gr`niceri care, contra-cost, fa-cilitaser` trecerea frauduloas` afrontierei \n fosta Iugoslaviei, ac-tuala Serbie.

Mai erau vreo [ase m`celari,fo[ti lucr`tori la Abatorul din Târ-govi[te, condamna]i pentru sub-minarea economiei na]ionale prinvânzare de produse contraf`cute,ni[te „exemple” menite s` de -mon streze cine fur` carnea po -porului, \n timp ce românii aveauparte de carne cam o dat` pelun`, dar [i atunci dup` cozi lungi[i interminabile.

Securitatea \[i f`cuse treabafoarte bine, condamnându-i \n ba -za art.155 din Codul Penal comu-

nist, care \ncadra fapta la ac]iunicontra securit`]ii statului.

Numai c` Papuc, Dumitrescu,Com`nici sau Popa din Pia]aAmzei, subinginerul Boagiu [i[oferul directorului abatorului

Târgovi[te, Ilie, erau doar ni[tein[i afla]i \n rolul “acarului P`un”,folosi]i de putere spre a stârnioprobiul na]iunii.

Unii dintre ei au fost elibera]iodat` cu noi, \n 22 decembrie1989, pe al]ii \i reg`sim \n \nchi -soare [i dup` luna martie 1990,când Justi]ia a realizat c` a fostvorba de o “for ]are” a legii prin \n -cadrarea la subminarea eco no -miei na]ionale a acestor oamenicare, de fapt, schimbaser` doarre]eta de fabrica]ie a unor ni[teproduse, introducând \n pre pa -rate ap` [i sare “din greu”, f`cândprofit pentru ei.

V` \ntreba]i, poate, unde eraucei 17 de]inu]i politici din listaprezentat` de radio „Europa Li -ber`”?

Marea lor majoritate execu-tase pedepsele „la zi”, fiind eli -bera]i, pe rând, pân` \n ziua de 22decembrie 1989.

Odat` cu eliberarea noastr`, aluat sfâr[it un capitol din istorianeagr` a ]`rii care a f`cuse posi-bil` apari]ia de]inu]ilor po litici,odat` cu instaurarea comunismu-lui \n România, la sfâr[itul celuide-al doilea r`zboi mondial [i carea durat pân` la ziua demol`riiacestui regim de trist` amintire.

La \nceputul lui 1990, am fon-dat \n Bucure[ti, cu filiale \n toat`]ara, \n municipiile re[e din]` dejude], Asocia]ia Fo[tilor De]inu]iPolitici din România (AFDPR ).

Am spus “am fondat”, deoa -rece eram cosemnatar al primuluidocument de \nfiin]are \n Româ-

nia a acestei Asocia]ii. Cu aburiirevolu]iei, \nc` \n atmosfer`, to]icei care f`ceam parte din condu -cerea Consiliului Frontului Salv` -rii Na]ionale, eu fiindVi ce pre [edinte al Comisiei le -

gislative, juridice [i a drepturiloromului, am dat aviz pozitiv pentruapari]ia, \n luna ianuarie 1990, aunei legi reparatorii - Legea nr. 18- care \ncerca s` “bandajeze”,prin câteva beneficii, r`nile adân -ci pe care le-au f`cut, timp de 50de ani, regimurile criminale alecomuni[tilor \mpotriva celor care\ndr`zniser` s` le conteste ac]iu-nile [i legitimitatea, cree\nd bata -lioane de victime, eroi de careaceast` na]iune a uitat, martiricare au suferit prigoana comu-nisto-securist` pentru ca s` le fiebine semenilor de azi .

A fost o lege f`cut` „pe picior”[i asupra c`reia nimeni, \n cei 23de ani de la revolu]ie \ncoace, nua mai dorit s` se revin` [i s` fieadaptat` la cerin]ele vremii.

Bun`oar`, \n modul cel mai ru -

[inos, statul român acord` - \n ceamai mare b`taie de joc (!!!), pen-tru fiecare an de deten]ie \n \n chi -sorile comuniste ([i ce deten]ie,de exterminare) modica sum` de200 lei, adic` 37 € pentru un an de

chin [i teroare. Alarmant este c`, sunt tot mai

pu]ini cei care, \nc`, supra vie -]uiesc holocaustului comunist, iaracest lu cru nu sensibilizeaz` penimeni [i nu intereseaz` pe nici-unul dintre factorii deci zionali aiacestei ]`ri.

Referitor la Legea nr.18/1990,\n baza c`reia, vezi Doamne, unguvern democrat acorda uneleprivilegii celor care s-au jerfit [iau \ndurat umilin]a \nchisorilorDictatorului comunist, pot spune,f`r` s` gre[esc, c` aceste re -para]ii morale p`lesc \n fa]a sine -curilor pe care le-a acordatre gi mul politic de trist` amintireactivi[tilor de partid din rezis-ten]a comunist`. |n acela[i timp,consider c` aceast` atitudine estesub demnitatea unui stat care,

chipurile, \[i respect` eroii.|n anul 1996, când Emil Con-

stantinescu [i Coven]ia Democ-rat`, format` din partidele istoricePN}-CD, PNL, PDSR [i din Aso-cia]ia Fo[tilor De]inu]i Politici dinRomânia, au câ[tigat alegerile,am sperat c` noii guvernan]i, din-tre care mul]i au cunoscut la pro-priu ce a \nsemnat cu adev`ratcomunismul \n România, câte vic-time [i ce drame umane a deter-minat, vor face tot ce este posibils` restabileasc` adev`rul istoric [is` condamne la scen` deschis`toate atrocit`]ile [i crimele co-muni[tilor.

Dar nu s-a \ntâmplat cum amsperat [i nici Legea 18/1990 nu aavut parte de te miri ce mo -dific`ri, chiar dac` la conducereaCamerei Deputa]ilor a fost numitun senior al luptei anticomuniste,cu peste 17 ani de \nchisoare ex-ecutat` \n condi]ii extreme, Exce-len]a sa - domnul Ion Diaconescu,Pre[edinte al PN}-CD.

La sfâr[itul mandatului s`u, \nanul 2000, Pre[edintele Emil Con-stantinescu a promovat o legecare instituia \n sfâr[it, la 10 anide la Revolu]ia din 1989, o me da -lie comemorativ`, pentru to]i fo[ -tii de]inu]i politici: „Cruceaco memorativ` a lupt`torilor\mpo triva comunismului”.

Ea a avut termen de un an pen-tru a fi pus` \n aplicare, numai c`s-a dovedit c` noii conduc`tori, \npersoanele domnilor Ion Ilescu -Pre[edinte [i Adrian N`stase –Prim-ministru, ambii fo[ti comu -ni[ti, nu au fost interesa]i de acestdemers.

|n 2004, P.S.D.-ul [i AdrianN`s tase, considerat favorit \ncursa preziden]ial`, pierd ale -gerile, astfel c` pre[edinte ajungeTraian B`sescu, fostul nomencla-turist, care, la 18 decembrie 2006,\n Par la mentul României, \ntr-oatmosfer` de haos general, de-clara pentru prima dat` comunis-mul ilegal, ilegitim [i criminal...

Prof. univ. dr. Prof. univ. dr.

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

VA URMAVA URMA

JERTFELE UIT~RII - 3

O }AR~ DISPUS~ TOT MAI MULTO }AR~ DISPUS~ TOT MAI MULT

LA IGNORARE, TR~DARE, INDOLEN}~LA IGNORARE, TR~DARE, INDOLEN}~

{I LIPS~ DE RESPECT FA}~ DE PROPRII EROI{I LIPS~ DE RESPECT FA}~ DE PROPRII EROI

De mult m` gândesc s` scriu despre eroii României. Mul]i dintre ei suntmor]i [i ne privesc din ceruri, eroi c`rora aceast` ]ar` nu le respect` [inu le apreciaz` curajul, suferin]a [i nici idealurile pentru care s-au sacri-ficat, spre binele acestei na]iuni. Continu`m, deci...

foto: cosmin-budeanca.blogspot.ro

|n jur de 20 de femei au venitjoi diminea]` la Palatul Cotro -ceni la un protest de tip „flashmob”, acuzând declara]iile dis-criminatorii f`cute zilele trecutede Traian B`sescu la o \ntâlnire

a femeilor de afaceri din Româ-nia, \n care pre[edintele a vorbitdespre natalitate ca act patriotic[i faptul c` „femeile rrome pot]ine cinci-[ase copii”.

„Pre[edinte european, uterul

meu nu e competen]a ta!” sau„Patriotismul comunist a omorâtmii de femei” sunt doar c#tevadintre mesajele \nscrise pe pan-cartele femeilor nemul]umite,po trivit ziare.com.

Femeile sus]in c` declara]iilepre[edintelui sunt discrimina-torii nu doar fa]` de femei, ci [ifa]` de persoanele de etnierrom` [i fa]` de femeile s`race.

Flash mob-ul a \nceput la ora10:30, dar a fost oprit de for]elede ordine, care le-au interzis fe-meilor s` mai fluturele afi[ele,transmite Rom#nia TV.

S . AS . A NTIMNTIM

A.M.PRESS Publicat pe 20 iunie 2013

Protest al femeilor la Cotroceni:

„Pre[edinte european, uterul

meu nu este competen]a ta!”

Ion Marin:

- Având în vedere c` via]a dvs. este oadev`rat` saga, încep acest interviu prin av` întreba direct: când [i cum a]i reu[it s`ajunge]i cel mai tân`r comandant de curs`lung` din Europa, la vârsta de numai 26 deani ?

Florentin Scale]chi:

- S-a întâmplat la sfâr[itul anului 1980 [ia venit ca urmare a examenului sus]inut înfa]a unei comisii la Centrul pentru preg` -tirea marinarilor din Marina Comercial`,dup` ce, în prealabil, în urma mai multorexamene, ob]inusem brevetele de ofi]ermaritim III, II [i I, ceea ce înseamn` „se-cund de nav`”, îndeplinind, desigur, [i sta -giul pre v`zut de lege.

I.M.: - În 17 martie 1985, ziua alegerilor pen-

tru deputa]ii Marii Adun`ri Na]ionale, încare trebuia s` fie reales fiul cel mai iubital po porului, dictatorul Ceau[escu, dvs.,domnule Scale]chi, comandantul mi ne ra -lierului „Uricani”, o nav` de 12.500 Tdw,îm preun` cu Iancu Lucian – DirectorulTeatrului de Dram` [i Comedie din Con-stan]a [i candidat pentru un post de deputatîn Marea Adunare Na ]io nal`, a]i ales s`face]i un protest împotriva regimului comu-nist, schimbând traseul navei, adic` în locs` ajunge]i la Combinatul Si derurgic Gala]i,a]i ales drumul c`tre „lu mea liber`”, spreIstanbul. {tiind c` nu era]i o persoan` cuprobleme sociale ori materiale, v` întreb:ce v-a determinat s` face]i un asemeneagest – dup` unii ne bunesc, dup` al]ii demare curaj – [i de ce în acel moment ?

Fl. S.: - Mul]i dintre contemporani mi-au con-

damnat fapta, la unison cu cozile de toporcomuniste care ne conduceau [i ne chi -nuiau vie]ile, unii oameni întrebându-se –“ce i-o fi trebuit, când le avea pe toate ?” –printre ei num`rându-se chiar actualul Pre -[edinte al României, domnul Traian B`ses -cu, fostul meu coleg de breasl`, care lavremea respectiv`, m-a condamnat cu pro-fund` mânie proletar`.

Într-un interviu dat revistei „VIP”, înaprilie 1995, pe când era Secretar de stat înMinisterul Transporturilor, domnia sa m-acatalogat, total gratuit: „Ca profesionist Sca -le]chi a fost un dobitoc. Ceea ce a fost mi -ze rabil, murdar, în ac]iunea lui Scale]chi, afost c` a deturnat o nav`. Nava este un fier,n-are glas, n-are suflet, n-are putere s` seopun`. Profesional, e[ti obligat s` o duciacolo unde cere armatorul. Ac]iunea luiSca le]chi a fost împotriva moralit`]ii ele-mentare a unui comandant de nav`”.

P`i, dac` propriul meu coleg n-a în]elesnimic din protestul meu politic, v` închi -pui]i cam ce a fost în mintea celor care ha -bar n-au cu ce se m`nânc` munca dema rinar [i care, mai mult, nu au avut nicio-dat` posibilitatea s` vad` cum se poate tr`idecent [i cu demnitate într-o ]ar` din Eu-ropa occidental`, a[a cum o f`cuse B` -sescu, care a avut ocazia s` tr`iasc` operioad` în Belgia, la Anvers, ca agent co -mercial al Companiei NAVROM Constan -]a?

Lui, probabil, c` îi pl`cea de Ceau[escu[i iubea foarte mult acel regim dictatorial,lucru care, în mod paradoxal, nu l-a împie -dicat ca, pe 18 decembrie 2006, în plenulParlamentului, din pozi]ia de Pre[edinte alRomâniei, cu o vehemen]` asem`n`toarecelei cu care m-a condamnat pe mine în

1985, s` declare comunismul ilegitim, ile-gal, inuman [i criminal !

Speria]i [i amenin]a]i permanent de Se-curitate [i “organele” partidului, oamenii îngeneral nu puteau concepe c` un seam`nde-al lor este în stare de un gest de sacrifi-ciu, tocmai ca lor s` le fie bine!

Vezi [i cazul celui care, pe pârtie laPoiana Bra[ov, [i-a dat foc tot în semn deprotest, sau, mai nou, cazul în v` -]`toarei Anghel, ori a electricia -nului Sobaru din TVR, care s-aaruncat în gol de la balconul Par-lamentului.

A[a se face istorie! Este p`cat îns` c`, [i azi, dup`

23 de ani de la Revolu]ia din De-cembrie ’89, sunt unii care m` în-treab`: “Ce ]i-a venit s` pleci cuvaporul ?”

Ziua de 17 martie 1985 era unmoment mai mult decât semni-ficativ pentru o ]ar` comunist`cum era România, fiind dataalegerilor pentru Marea Adu -nare Na]ional`, când toat` popula]ia cudrept de vot era obli gat` s`-l voteze pecondu c` torul iubit, o adev`rat` mascarad`,pentru c` indiferent de ce votau electorii,dictatorul Ceau[escu trebuia s` ias` câ[ti -g`tor cu 100 % din voturi.

Ce moment politic mai bun s` g`se[tipentru a-]i ar`ta revolta fa]` de regim, când,în loc s` accep]i minciuna general`, tu fiindchiar [eful unei sec]ii de votare (se [tie c`pe orice nav` exist` sec]ie de votare), cuvoturi duble la tine pentru evitarea oric`ruieveniment nedorit de organizatori, unelteledictatorului, ai ignorat orice pericol,reu[ind s` dai o lovitur` grea sistemului.

I.M.: - De ce cu vaporul ?Fl. S.: - Din România comunist`, o închi soare

cu zidurile la grani]ele ]`rii, s-a încercatevadarea spre lumea liber` prin toatemijloa cele pe care [i le poate cineva ima -gina: înnot, cu barca, cu colacul ori cu vestade salvare, cu tubul de oxigen, cu placa, cutrenul, cu avioanele sportive sau cele uti-lizate în agronomie, dar niciodat` [i nic`ieriîn lume, cu un vapor de asemenea dimen-siuni.

V` da]i seama ce impact mediatic ar fifost pentru întreaga lume dac` cele dou`bannere, confec]ionate de mine în secret,cu sloganuri anticomuniste [i apel pentrupace mondial`, ar fi fost arborate de o parte[i de alta ale acestei nave de 230 metri lun -gime ?!

Ideea de a pleca cu vaporul pe care îl co-mandam a [ocat o lume întreag` [i, în pri -mul rând, pe comuni[ti, care nu-[i pu teauînchipui c` cineva a fost în stare s` lesfideze atât de tare vigilen]a [i s` le ignorem`surile draconice de paz` a grani]elor]`rii.

I.M.:- Chiar dac` a]i ajuns pân` la intrarea în

Strâmtoarea Bosfor, în apele turce[ti, la oarunc`tur` de b`] de ora[ul Istanbul, totu[i,evadarea de r`sunet mondial din lag`rul co-munist a e[uat. Ce elemente conturbatoareau dus la acest deznod`mânt ?

Fl. S.: - La bordul navei se g`seau doi colabo-

ratori ai Securit`]ii [i anume, secundulnavei, Corbeanu Cornel [i ofi]erul III ma -ritim Ion Viorel, care au reu[it s` deter-

mine membrii echipajului s` nu-[i maidoreasc` s` participe la aceast` evadare. Lis-a indus teama c` dictatorul nu o s`-i ierte[i o s` le chinuie familiile, copiii, o s`-iurm`reasc` pe ei oriunde s-ar duce [i chiaro s`-i omoare.

În aceast` situa]ie nou creat`, membriiechipajului, speria]i fiind, mi-au cerut s`renun]`m la ideea de a merge la Istanbul [is` ne întoarcem la Constan]a, unde s`-ipred`m ca ostatici pe Iancu Lucian [i pecolegul meu, timonierul Mateescu Alexan-dru.

A[a ceva nu puteam face, doarece eu îiluasem la bord [i, mâhnit, m-am autosus-pendat, acceptând consecin]ele [i astfelceva ce începuse bine, s-a finalizat cu odram`.

Totu[i, azi, când dau acest interviu, [tiuc` ofi]erul III maritim Ion Viorel a murit înurma unui accident de ma[in`, iar secundulCorbeanu Cornel (pe care Securitatea îl“premiase” cu func]ia de [ef al C`pit`nieiPor tului Constan]a), la Revolu]ie, v`zându-m` la televizor al`turi de Ion Iliescu [i nouaconducere a României, cred c` de fric`, s-ainternat în spitalul de „glume]i” din Tulcea.

Nu o s` v` vin` s` crede]i, dar fostulmeu secund este [i ast`zi tot la spitalul denebuni ! Asta este justi]ia imanent` – pen-tru to]i exist` o pedeaps` !

I.M.: - Ce a urmat dup` întoarcerea în portul

Constan]a, cunoscându-se faptul c` a]i fostsupus unui proces public, finalizat cu con-damnarea la moarte pentru „complot învederea tr`d`rii, submin`rii [i sabot`rii so-ciet`]ii comuniste din Republica Socialist`România” ?

Fl. S.:- A fost o scenet` prost regizat`, dar [i

mai prost administrat` de uneltele regimu-lui comunist [i ale dictatorului Ceau[escu.

Practic, dup` opt zile de cercet`ri f`cutezi [i noapte, la foc automat, am fost judecatîn fa]a unei asisten]e de aproximativ 2.500de suflete, oameni adu[i cu japca în sala demese a Societ`]ii NAVROM.

Dup` vreo patru ore de proces, desf` -[urat “în mar[ for]at”, s-a dat pronun]area,care era deja trimis`, \n scris, de la Bu-cure[ti. A fost, într-adev`r, o condam narepentru delicte poli tice, un exemplu al in -tran sigen]ei puterii fa]` de ac]iunile antico-

muniste [i, de ce nu, un avertisment pentruto]i colegii mei, poten]iali organizatori a noiconspira]ii [i evenimente, desigur, nedoritede armata de slugoi a dictatorului.

I.M.:- În cei cinci ani petrecu]i în închisorile

comuniste, ca de]inut politic, a]i fost supusunui tratament de exterminare, pân` cânda]i fost eliberat, la 22 Decembrie 1989, ziuaRevolu]iei Române. În pu[c`ria ceau[ist`a]i fost scos, de dou` ori, în fa]a plutonuluide execu]ie, una dintre multiplele metodede teroare psihic` aplicate de Securitate“du[manilor poporului”. Ce sentimente a]itr`it atunci?

Fl. S.: - Au fost momente dificile, chiar critice,

din aventura vie]ii mele. E drept, via]a pemare î]i ofer` de nenum`rate ori întâlnireacu moartea, experien]` pe care o tr`isemde nenum`rate ori, în cei 12 ani de navi -ga]ie pe m`rile [i oceanele lumii, dar nicio-dat` ca atunci, când un Tribunal militarteritorial [i apoi Curtea Militar` Suprem`te condamn` la moarte, urmând ca sentin]as` fie pus` în executare.

Atunci, în fa]a c`l`ilor mei, am [tiut c`plec dintr-o lume care nu m-a în]eles nicio-dat`, nu mi-a în]eles gestul, o na]iune înge-nunchiat`, care nu a fost l`sat` s` cunoasc`ce înseamn` s` ai [i s` beneficiezi de liber-tate, demnitate [i respect din partea au-torit`]ilor statului. Eram ca o legum`, lipsitde puterea s` mai articulez vreun cuvânt,tremuram spasmodic [i îmi treceau prinminte imagini succesive cu evenimentelecare mi-au marcat tinere]ea. Este o staregreu de în]eles pentru cei care nu au tr`ita[a ceva niciodat`. Oricum, nim`nui de peaceast` planet` nu i-a[ dori s` treac` prince mi-a dat mie via]a s` trec.

I.M.: - Zilele trecute, mi-a c`zut în mân` o list`

cu 72 persoane ale diziden]ei anilor ’80 dinRomânia, prezentat` la postul de radio „Eu-ropa Liber`”, diziden]i c`rora le port re-spectul [i considera]ia mea, printre careerau Doina Cornea, Radu Filipescu, MirceaDinescu, Gheorghe Ursu, Gabriel Andre -escu, Petre Mihai B`canu, Ana Blandiana,Silviu Brucan, Dan De[liu, Iuliu Filip, An-drei Ple[u, Laszlo Tokes, Dumitru Iuga,Gheorghe N`st`sescu, Dumitru Mazilu,Karoly Kiraly [i, bineîn]eles, grupul formatdin Lucian Iancu, Alexandru Mateescu [idumneavoastr`. To]i cei de pe aceast` list`erau persoanele în care Occidentul î[i pu -nea n`dejdea schimb`rii. Pe câ]i dintre ceienumera]i de mine i-a]i cunoscut înainte de1989 ?

Fl. S.:- Pe niciunul înainte de „escapada” noas -

tr`. Auzisem despre ei doar de la “EuropaLiber`”. În schimb, cu mul]idintre ei m-am întâlnit în pe-rioada celor cinci ani pe-

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 7

Revista revistelorDUP~ 28 DE ANI, PROFESORUL FLORENTIN SCALE}CHI,ESTE DIN NOU DE}INUT POLITIC !

Interviu realizat în Penitenciarul de maxim` siguran]` Rahova-Bucure[ti,

de prof. univ. dr. Ion MARIN - Decanul Facult`]ii de Drept, Jurna lism, Psihologie [i {tiin]e ale Educa]iei din cadrul Universit`]ii

„Hyperion” [i director general al cotidianului „Utima Or`”- a p r i l i e 2 0 1 3 -

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 8

Revista revistelor

trecu]i prin diversele “stabilimente” aleMinisterului de Interne, precum DumitruIuga, Radu Filipescu, Iuliu Filip, PetreMihai B`canu, Gheorghe N`st`sescu. Peto]i îns` i-am cunoscut imediat dup` Re -volu]ie, mai pu]in pe ing. Gheorghe Ursu,omorât, s`rmanul, în arestul Mili]iei înaintede evenimentele din decembrie 1989.

I.M.: - |n penitenciar, ast`zi, se aplic` tot felul

de regimuri, de la cel cu risc sporit de pe -riculozitate, la sistem închis, semi-deschis[i deschis. Ce regimuri a]i avut de suportat înacea vreme [i când a]i suferit cel mai mult ?

Fl. S.:- Fiind condamnat la moarte, eram ]inut

în acest regim special, având timp de doiani, zi [i noapte, lan]uri ]ig`ne[ti (adic`b`tute cu nituri) de 28 kg., la mâini [i pi-cioare, într-o celul` cu înc` 11 condamna]ila moarte pentru crime deosebit de grave.

Numai mie mi s-a comutat pedeapsa,ceilal]i fiind executa]i. Un lucru, pe care ]inneap`rat s`-l relatez, se refer` la faptul c`,de[i Consiliul de Stat \mi comutase pe -deapsa dup` un an, mie mi-au schimbatregimul dup` doi ani de deten]ie! Acestlucru s-a întâmplat fostul penitenciar Ra-hova, demolat în 1988, în pavilionul „H” –denumirea de la litera „h” din Codul penal,care definea condamnarea la moarte. Apoiam fost dus la închisoarea de]inu]ilorpolitici de la Aiud, unde, dup` [ase luni derecluziune, am fost trecut la “regim de re-cluziune total`”. Ce a însemnat asta ? Amstat singur, izolat într-o celul` de 3 x 2 m.[i 4,5 m. în`l]ime [i care nu avea geam, nuavea pat [i nici WC, dar cu „nelipsitele”lan]uri la mâini [i picioare.

Patul, adic` o bucat` de lemn, de la ora5 diminea]a la 22 seara, era prins cu lac`tde perete, iar pe post de W.C. aveam o c`l -dare de lemn, o putinic`, c`reia, pe vapor,îi ziceam “ghiordel”. Apoi, am fost dus, s`stau singur, aproape un an de zile, în celulaa unei alte renumite închisori de exter-minare, de la Gala]i, vechea închisoare, pea[a-zisa „potcoav`”, d`râmat` ulterior.

De suferit, desigur c` am suferit, în pri -mul rând fizic, contractând afec]iuni medi -cale pe via]` – un reumatism poliarticular,o hepatit` cronic`, dar [i o hipersensibili-tate la viroze, gripe [i r`celi, [i toate acesteadin cauza condi]iilor inumane în care amfost ]inut [i a lan]urilor purtate permanentla mâini [i picioare, timp de ani de zile.

Totu[i, cel mai greu, aproape dureros degreu, mi-a fost pentru c`, de[i în libertate,un om suferea mai mult decât mine –MAMA !

I.M.: - V-a]i n`scut într-o familie de intelectu-

ali, atât pe filiera matern`, cât [i patern`, oa-meni ai m`rii, [i m` refer la bunicul [i tat`ldv., care [i-au petrecut o parte din via]` pem`rile [i oceanele lumii, motiv pentru caretoat` copil`ria [i o parte din adolescen]` a]ipetrecut-o mai mult al`turi de mam`, înora[ul Constan]a, s` nu mai spunem c`,tat`l v-a p`r`sit destul de tân`r, la 49 de ani,când avea]i numai 25 de ani. |n mod firesc,rela]ia sufleteasc` mam`-fiu a fost unafoarte puternic`.

Pute]i s` ne relata]i despre acest aspect,mai ales c` în perioada de dup` martie1985, mama dv. s-a dovedit a fi o adev`rat`eroin` ?

Fl. S.: - E clar c` între mine [i mama au existat

sentimente extrem de puternice, o sim-bioz` de tip special pentru un b`iat crescut,cum se spune, l#ng` fusta mamei. Cu cer-titudine, i-am adus multe bucurii, dar [imulte suferin]e [i durere în suflet. I-amadus bucurie când am venit pe lume, caunicul copil al familiei Scale]chi.

Am bucurat-o când am intrat la liceu,când am luat bacalaureatul, urmat de in-trarea [i ulterior absolvirea Facult`]ii denaviga]ie a Institutului de Marin` „Mirceacel B`trân” Constan]a [i, bineîn]eles, cândodrasla ei a reu[it performan]a unic` s`ajung` cel mai tân`r comandant de curs`lung`, la vârsta de 26 de ani, moment demare satisfac]ie [i mândrie pentru un in -telectual cu preten]ii cum era mama mea,

care nu m` avea decât pe mine.De când m` [tiu, am fost un rebel [i un

neastâmp`rat, dar niciodat` nu m-am gân-dit c` pot ajunge în fa]a plutonului de exe -cu]ie.

Probabil c` nu v` vine s` crede]i, dar se-cretul plec`rii din 17 martie 1985 cu va-porul, în lumea liber`, l-am dest`inuittocmai mamei mele, care mi-a fost un con-fident permanent. Ce suferin]` [i durere însuflet mai mare po]i s` ai decât atunci cândministrul de Interne Ion Postelnicu, slugadictatorului Ceau[escu, te p`lmuie[te [i tejigne[te, numindu-te “c`]ea de tr`d`tor de]ar`”, ce lovitur` mai nimicitoare s` maiprime[ti când auzi c` propriului copil îi esteadministrat` de o instan]` militar`, la co-manda dictatorului, condamnarea lamoarte [i vezi cum Curtea Militar` Su -prem` men]ine sentin]a ?

R`cnetul de mam` r`nit` - “Nu-miomorâ]i copilul!” – este esen]a disper`rii,spune totul despre intensitatea [oculuisim]it de mama mea. A rezistat îns` [i, timpde cinci ani, a luptat [i a îndurat umilin]aextrem` din partea Securita]ii. Faptul c` afost izolat` în societate, c` lumea o ocolea[i se lep`da de ea, ca de un ciumat, nu i-afost deloc u[or. Min]it`, ademenit` s` vin`s`-[i vad` fiul închis la Aiud, este supus`unui viol în grup, comis de brutele Secu-rit`]ii, într-un [an] de lâng` zidurile în-chisorii. {i, ca [i când nu ar fi fost de ajunsacest act de barbarism, brutele îi iau [igeanta [i o abandoneaz` f`r` scrupule,l`sând-o în voia sor]ii, departe de cas`, f`r`acte [i f`r` bani.

S`rmana de ea, realizând c` nu mai arebani pentru bilet de tren de întoarcere, [i-arupt o bucat` din fust`, a folosit-o dreptbasma, a mers în fa]a Bisericii [i a cer[itpân` a strâns suma necesar` pentru a seputea întoarce, de la Aiud la Constan]a. Nu

[tiu dac`, prin aceste pu]ine cuvinte, amreu[it s` transmit cât` umilin]` a putut tr`iaceast` fiin]`, cât` suferin]` [i dec`deremoral` au putut creea ni[te mon[tri ai re -gimului Ceau[escu.

Nu întâmpl`tor am spus c`, de fapt, unom, de[i se afla în libertate, suferea maimult decât mine, adic` mama mea, oicoan`, pe care o voi purta în suflet pân` lamoarte. Din p`cate, azi, când dau acest in-terviu, sunt nevoit s` vorbesc la trecut de-spre ea, c`ci a plecat la cei drep]i.

I.M.: - Evenimentele de la 22 decembrie 1989

v-au prins în „Zarca” închisoarii Aiud, pea[a zisa sec]ie de de]inu]i politici, de unde,la cererea revolu]ionarilor de a fi elibera]ide]inu]ii politici din închisori, f`cut` laTeleviziunea Liber`, printr-un ordin alMinis trului Ap`r`rii Na]ionale interimar,generalul Victor Atanasie St`nculescu, a]ifost eliberat. Cum a]i primit aceast` eliber-are nea[teptat` ?

Fl. S.:- Dac` îmi aduc bine aminte, începând

din 17 decembrie 1989, to]i de]inu]ii au fostconsemna]i în celule. De unde, zilnic era unzgomot infernal [i un furnicar ce umpleacurtea, dintr-o dat`, s-a a[ternut o lini[temormântal`. Începuser`, dup` cum se [tie,evenimentele de la Timi[oara.

Eu eram în celula 17, cu unul din ofi]erii

gr`niceri care luaser` bani pentru faci -litarea trecerii frauduloase a frontierei spreIugoslavia unor români dispera]i dup` lib-ertate. Aflasem c` vântul revolu]iilor anti-comuniste se pornise, dup` întâlnirea de laMalta, dintre George Bush - senior - Pre -[edintele SUA [i Mihail Gorbaciov - Pre -[edintele URSS, care-[i propuseser`în che ierea r`zboiului rece.

Când s-a dat semnalul schimb`rii, pestenoapte, a fost posibil` c`derea ZiduluiBerlinului [i unificarea celor dou` Ger-manii, c`derea, în Polonia, a regimului co-munist la chemarea Sindicatului„So lida ritatea” - condus de cel care avea s`devin` pre[edintele ]`rii, Lech Walesa, apoiîn Cehoslovacia lui Havel, Ungaria [i Bul-garia. România nu putea s` scape din fa]avalului schimb`rii, chiar dac` în noiembrieCeau[escu fusese reales, la Congresul XIVal PCR. Îmi era foarte team` c` noi,de]inu]ii politici, ne aflam pe lista m`surilorde eliminare ce urmau a fi luate în cazulunei revolte populare.

{i chiar a[a era! Directorul general alDGP – Direc]ia General` a Penitenciarelor,generalul Ioan Chi[, a primit un asemeneaordin, pe care îns` nu l-a pus în executare,acesta fiind motivul pentru care CFSN l-a]inut în continuare la conducerea DGP. Amfost la „un vârf de ac” s` nu fim elibera]i înziua de 22 decembrie. Numai atitudinea

mea ferm`, chiar amenin]`toare la adresaconduc`torilor închisorii Aiud, c`rora le-am spus c` Ceau[escu nu mai exist`, c` elnu mai poate da ordine [i nici impune re -guli, iar poporul l-a alungat. {i poporul sun-tem [i noi de]inu]ii politici care am luptatprin faptele noastre la c`derea regimului, af`cut posibil` eliberarea.

Faptul c` angaja]ii Securit`]ii din în-chisoare fugiser` cu armanentul la ei, dândfiori de spaim` administra]iei penitencia-relor, care nu î[i doreau evenimente cumor]i, este motivul pentru care s-a solicitatsprijinul armatei, care ne-a preluat [i dus lasediul Securita]ii din Alba Iulia, ocupat dejade for]ele revolu]ionare.

Aici noi, care cu o or` în urm`, înc`eram de]inu]i, asistam cum [eful Secu -rit`]ii, un colonel, era la rândul lui b`gat \narest. Ce schimbare la 180 de grade ! Câtde complicat` [i plin` de neprev`zut estevia]a noastr`, vorba aia, nu aduce anul ceaduce ceasul. !

I.M.: - În istoria recent` a României este con-

semnat` o adunare spontan`, în 22 decem-brie ’89, în pia]a central` din Alba Iulia,unde dvs. a]i ]inut un discurs patetic, în-demn#nd la schimbare [i unitate, pân` lavictoria final`, a mi[c`rii revolu]ionare carese declan[ase [i în ]ara noastr`, dup` cele-lalte state comuniste din Europa de Est [iSud-Est. Pu]ini români cunosc acest detaliual revolu]iei Române, motiv pentru care în-treb ce ne pute]i spune despre acestepisod al vie]ii dumneavoastr` ?

Fl. S.: - Eram la dou`-trei ore din momentul în

care elicopterul, cu Dictatorul [i sinistra luinevast`, decolase de pe Comitetul Central[i o dup` o or` de când fusesem elibera]idin închisoarea Aiud. Evenimentele se suc-cedau cu o repeziciune demn` de CarteaRecordurilor, iar noi f`ceam de acum partedin ele. V` spuneam c` Armata ne-a dus laAlba Iulia, de unde, o ma[in` a fost pus` ladispozi]ie pentru a ne transporta la gar`, ur-mând s` lu`m trenul spre Bucure[ti, undeeram a[tepta]i la Televiziunea Român`Liber`. Ma[ina a ajuns, la un moment dat,în centrul ora[ului, unde era adunat` omare mas` de oameni. Se scanda „Liber-tate!, Libertate!”, dar [i celebra strigare, in-trat` în folclor, care a f`cut repedeîn con jurul ]`rii – „Ole, ole, ole, Ceau[escunu mai e!”.

Am cerut [oferului s` mearg` în mi-jlocul mul]imii [i, sim]ind c` e momentulmeu, am urcat pe acoperi[ul ma[inii [i, cuun curaj nebun, am început s` urlu, la uni-son cu ceilal]i, „libertate libertate,” adre -sându-le apoi un mesaj mobilizator: „Dragiromâni, suntem de]inu]i politici elibera]i azidin închisoarea Aiud [i mergem la Bu-cure[ti s` transmitem c` ]ara e al`turi derevolu]ie [i revolu]ionari. În to]i cei cinciani petrecu]i în închisorile comuniste, cade]inu]i politici, am visat [i am a[teptat maimult decât voi aceast` zi, când Dictatura afost abolit`, iar [andramaua comunist` s-apr`bu[it mai u[or decât un castel de nisip!”.

I.M.:- Trenul care v-a adus la Bucure[ti, în

acea sear`, v-a aruncat în vâltoarea re vo -lu]iei, într-o lume nou` dornic` de schim-bare, de libertate de exprimare, libertate demi[care, d`râmarea zidurilor închisorii.

Odat` ajun[i în Gara de Nord a]i fostprelua]i de actorul Costel Constantin, peatunci [ef al FSN Sector 1, [i condu[i laPrim`ria Sectorului 1. Dup` ce noaptea de22 decembrie ’89 a]i tr`it printre rafale degloan]e, piti]i sub biroul primarului, di -minea]`, cu un TAB, a]i fost du[i la Televi -ziunea Român`, de curând Liber`. De ce lateleviziune [i ce a urmat ?

Fl. S.: - Se dorea, de c`tre noua putere, un fel

de creditare, de „br`nduire”, credibilizare[i chiar ridicarea v`lului t`cerii de peatrocita]ile [i crimele comunismului [i aledictatorului. Orice prezentare a unora de-spre care, ani de zile se co-mentase doar la “EuropaLi ber`” sau la “Vocea Ame -ricii”, era o prim` dovad` c`

DEFINI}IA FERICIRII

I.

Omule, bucur`-te

De mersul pe

Propriile-]i picioare.

II.

Mul]ume[te aerului

C` î]i îng`duie

S`-l respiri.

III.

Roag`-te pentru

S`n`tatea luminii

Ce-o cutreieri

Pe îndelete cu ochii.

IV.

Stai la umbra

Firului de iarb`

{i r`foie[te lini[tea

De pe buzele

Femeii iubite.

V.

S`rut` numele lui

Dumnezeu

Pentru libertatea

De a-]i plimba gândurile

F`r` botni]`

Prin lume.

VI.

Asta e tot,

Dar absolut tot

Ceea ce-]i pot spune

Despre fericire.

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 9

Revista revistelor

Revolu]ia va învinge, c` Dictatorul va fiîndep`rtat pentru totdeauna.

C` to]i am fost îndep`rta]i, ulterior, de laputere, este deja o alt` discu]ie, pentru c`,nu-i a[a, se [tie c` revolu]iile sunt pentrupro[ti, iar de[tep]ii sunt pentru condus.

Pentru mine ziua de 23 decembrie ’89 afost una plin` de evenimente care m-au pur-tat de la agonie la extaz. Am coborât dinTAB în Pia]a Doroban]i, unde existaubaraje de militari [i revolu]ionari, careîncercau evitarea oric`rei penetr`ri afor]elor dictatorului c`tre Televiziune.

Trânti]i pe caldarâmul din fa]a pie]ei,singura modalitate de a ne feri de gloan]eleinamice, am v`zut oameni mor]i [i r`ni]i caurmare a unor gloan]e r`t`cite, venite denu [tiu unde. {i noi puteam fi unii dintreace[tia. Cu chiu cu vai, mai mult târându-ne pe burt` sau în fug` de la un copac laaltul de pe marginea str`zii, am reu[it s`ajungem la por]ile Televiziunii. Biletul deeliberare de la Aiud, cu data de 22 decem-brie ’89 era legitima]ia cea mai bun` [i va -labil` pentru p`trunderea în aceast`in stitu]ie, p`zit` cu tancuri, dar [i de oa-meni dezarma]i, cum se zice cu piepturilegoale, care, dorindu-[i cu orice risc liber-tatea, ignorau pericolul mor]ii.

Am fost du[i în binecunoscutul Studio 4,de unde am relatat na]iunii române ce auînsemnat cinci ani de regim de condamnatla moarte [i recluziune total`. {i azi, dup`24 de ani, înc` sunt oameni care m` oprescpe strad`, din admira]ie pentru momentul23 decembrie ’89 de la TVR. Ulterior aces-tui moment, am urcat la etajul 11 din renu-mitul turn al TVR-ului, unde i-am întâlnitpentru prima dat` pe Ion Iliescu, GeluVoican Voiculescu, Petre Roman, DumitruMazilu, Cazimir Ionescu, C`pitanul deRang I Cico Dumitrescu (fostul meu profe-sor de Arme Chimice de la Institutul deMarin` „Mircea cel B`trân”) [i pe omul deteleviziune Radu Serafim. Acela a fost mo-mentul în care am fost invitat s` m` al`turCFSN-ului – Consiliul Frontului Salv`riiNa]ionale.

I.M.: - A]i fost cooptat în conducerea FSN ca

Vicepre[edinte al Comisiei legislative, ju-ridice [i a drepturilor omului, practic sin-gura comisie care lucra în zilele fierbin]i alerevolu]iei. Era comisia care abroga legileaberante ale Dictatorului Ceau[escu, cumar fi cea a interzicerii avortului [i, în acela[itimp, d`dea decrete-legi menite s` instituiestatul de drept. Care au fost, din punctuldvs. de vedere, cele mai importante deciziilegislative ?

Fl. S.: - Desigur c ,̀ pentru un popor ]inut în tr-o

temni]` c#t ]ara, prima [i cea mai impor-tant` decizie a fost deschiderea grani]elor,prin acordarea dreptului la li bera circula]ie,dar desigur important, foarte important,pentru statul de drept a fost trecerea lapluripartitism [i organizarea de alegerilibere [i imediate, în formula de Parlamentcu dou` camere.

Astfel a fost posibil` apari]ia a circa 285de partide [i partidule]e, trecerea la econo-mia func]ional` de pia]` prin stimulareaini]iativei private [i libera concuren]` [i, nuîn ultimul rând, mijlocirea ie[irii din ador -mire a societ`]ii civile, concomitent cuschimbarea Constitu]iei României.

Au mai fost decizii de abrogare a mul-tora din legile aberante care ne-au chinuitvia]a timp de 50 de ani de comunism [i dic-tatur`, (una din ele fiind men]ionat` chiarde dvs., cea referitoare la interzicerea avor-tului) cum ar fi: limitarea dreptului la pro-prietate, cenzura la liber` exprimare [iopinie public`, dar [i celebrul Decret-legenr. 18/1986.

Din punctul meu de vedere, un cadou pecare l-am f`cut na]iunii române în ultima zia anului 1989, pe 31 decembrie, a fostanun]ul CFSN de abrogare a condamn`riila moarte, pornind de la principiul c` „nu aidreptul s` iei via]a cuiva, atâta timp cât nui-ai dat-o tu, ci Dumnezeu”. Erori judiciareau existat [i sigur vor mai fi, un exempluviu fiind chiar eu, fost condamnat la

moarte, apoi declarat erou na]ional, ambeledecizii fiind date de acela[i procuror ! Castat cu principii democrate [i viziune euro-pean`, este mult mai uman s`-l condamnipe unul pe via]` decât la moarte, chiar dac`exist` uneori [i reac]ii radicale ale unormembrii ai societ`]ii, mai pu]in dispu[i laiertarea p`catelor celor vinova]i de infrac -]iuni grave precum omorul cu premeditare,cruzime [i discern`mânt.

I.M.: - La un moment dat a]i fost al`turi de Du-

mitru Mazilu [i Dan Iosif, în balconul Co -mitetului Central, acolo unde alt`dat` ]araîl vedea pe Ceau[escu ]inând discursuripatetice de unitate [i lupt` pentru victoriasociet`]ii socialiste. Nu v-a]i temut c` risca]is` fi]i r`nit, ba chiar împu[cat din mul]imeaadunat` în fa]a cl`dirii ?

Fl. S.: - Era dup`-amiaza de 23 decembrie 1989

când, împreun` cu Dumitru Mazilu, dinechipa c`ruia f`ceam parte, cu un tanc, amvenit la Comitetul Central, pentru a conciliaun conflict ce amenin]a s` devin` exploziv,între revolu]ionarii condu[i de Dan Iosif [itrupe ale armatei române aflate în cl`direla ordinul generalului Gu[`.

Mai precis, armata primise ordin s`dezarmeze revolu]ionarii din C.C. Afar` în-cepuse s` fulguiasc`, iar noaptea coboraîncet peste marea mul]ime de oameni carea[tepta ve[ti din interiorul cl`dirii. Atunciam decis s` ie[im în celebrul balcon alC.C., de unde personal le-am spus cine sunt[i de unde vin, cerându-le s` fie în conti -nuare uni]i [i s` aib` încredere c` [i noidorim schimbarea.

Împreun` cu mul]imea, noi trei, adic`eu, Dumitru Mazilu [i Dan Iosif, cu mâinileunite [i ridicate, scandam - „Libertate, li -bertate!” [i „Armata e cu noi!”.

A fost, într-adev`r, un alt moment alvie]ii mele, unic, cu adrenalina la maxim, încare efervescen]a [i emula]ia maselor deoameni cu piepturile goale î]i frângeauorice form` de fric`.

I.M.: - F`cea]i parte din conducerea FSN,

când s-a decis trimiterea în judecat` a cu-plului Ceau[escu. La Târgovi[te unde eraure]inu]i, cei doi au fost judeca]i [i con-damna]i la moarte pentru genocid [i submi -narea puterii de stat, sentin]` finalizat` cuexecutarea prin împu[care. Crede]i c` afost o decizie corect` judecarea [i exe-cutarea în regim de urgen]` ?

Fl. S.: - E foarte greu de dat un r`spuns cu

„DA” sau „NU”, dup` 24 de ani de la 25 de-cembrie 1989, ziua când cre[tinii s`rb` -toreau na[terea Domnului Iisus Hristos.

A[ spune „DA!”, ca unul care a cunoscutla propriu ce a însemnat regimul dictatoru-lui. „DA!” pentru c` a produs multe drameumane, a adus moartea în sute de familii, aoropsit [i umilit propriul popor, l-a înfo -metat, l-a înfrigurat, l-a ]inut în întuneric, l-atâmpit printr-o propagand` de[`n]at`, du -când la extrem cultul personalit`]ii, [i-aurât propriul popor pe care l-a chinuit pân`la epuizare, oamenilor le-au fost înc`lcaterând pe rând toate drepturile, începând cudreptul suprem - dreptul la via]`. A[ spune„DA!” ca unul care a fost prins în febra re -

volu]iei [i, pe oricine întrebai în acele mo-mente, ar fi dorit moartea celor doi.

Ca practicant al dreptului, a[ spune„NU!”, deoarece [i eu am avut parte de unproces f`cut în prip`, în care avocatulap`r`rii acuza la fel ca procurorul, ceea cenu e în spiritul unei justi]ii reale [i nu s-aul`sat trei zile la dispozi]ie pentru recurs.

Dar, pe de alt` parte, dac` ne-am ra -corda la realitatea momentului, am fi con-statat c` pân` la executarea tiranilor,mu riser` deja o mie [i ceva de oameni ne -vinova]i, iar dup` prezentarea la TV a a ca-davrelor celor doi, nu a mai murit nimeni,ceea ce te face s` crezi c` la acel momentasta a fost unica variant` acceptabil`, altfelprobabil c` am mai fi avut multe alte vic-time, f`cute de o gr`mad` de irespon sabili,în min]ile c`rora exista [i versiunea reîn-toarcerii lui Ceau[escu la putere.

I.M.: - Revolu]ia început` în 17 decembrie ’89

la Timi[oara, cu sloganul „Azi în Timi[oara,mâine în toat` ]ara!”, a urmat în Bucure[ti,în 21-22 decembrie [i a continuat mult dup`aceea prin evenimentele care au ap`rut ul-terior. V` reg`sim în Pia]a Victoriei din Bu-cure[ti, lâng` tanc pe 12 ianuarie 1990 [iimediat pe 13 ianuarie 1990 în Bra[ov, laPrim`rie. Pute]i s` ne relata]i ce s-a încer-cat prin aceste manifest`ri populare ?

Fl. S.: - P`i, prin cea de pe 12 ianuarie, s-a vrut

îndep`rtarea celor dou` tabere care î[i dis-putau puterea. De fapt, a fost o înfruntareîntre dou` mari servicii: pe de o parte KGB,prin unealta lor Ion Iliescu [i, pe de alt`parte CIA, prin reprezentantul lor, DumitruMazilu, dizident politic [i reprezentantulRomâniei la ONU – Viena.

Prin vocea lui Dumitru Mazilu, pentruprima dat`, s-a scandat „Moarte secu ri[ -tilor!” [i „Jos comunismul!”. Lucrurile aufost pe muchie de cu]it, pân` când o c` -pit`neas` de Securitate, ajuns` la microfon,l-a deconspirat pe Mazilu ca fost [ef al{colii de Securitate de la B`neasa. În timpce Ion Iliescu se v`zuse deja învins, acestmoment i-a dat curajul s`-l contraatace peMazilu [i s` coboare de pe tanc ca înving` -tor. Eram lâng` tanc, c`ci venisem dinsediul Palatului Victoria, convoca]i la adu -nare pentru sus]inerea Pre[edintelui.

Cât prive[te evenimentele din 13 ianua -rie 1990 de la Bra[ov, am plecat cu îns`rci -nare direct`, din partea CFSN, pentruschimbarea generalului Florea, pe carerevo lu]ia l-a prins ca [ef al Garnizoanei [icare preluase conducerea jude]ului, al`turide reprezentan]ii FSN-ului. Faptul c` nufusese de acord cu arestarea [efului Secu-rit`]ii [i al Mili]iei, dup` ce ini]ial îi re]inuse,st#rnise o mare tevatur` în cadrul FSNBra[ov, care cerea schimbarea lui cu oricechip. “Febra tancului” de la Bucure[ti serepeta, dup` acela[i scenariu, la Bra[ovunde, în fa]a unei mul]imi nemul]umitecare voia îndep`rtarea generalului Florea,pentru tr`darea revolu]iei, am urcat pe tanc[i i-am asigurat, ca reprezentant legal alCFSN, c` vom opera de îndat` aceast`schimbare. Vocea poporului a fost respec-tat`, iar conducerea FSN Bra[ov a fost pre-luat` de un inginer de la platformain dustrial` Autocamioane Bra[ov, ales ul-terior deputat pe listele FSN-ului.

I.M.: - Suntem în a treia decad` a lunii ia -

nuarie 1990. Dup` momentele istorice din12 [i 13 ianuarie, despre care ne-a]i povestitcâte ceva, a]i avut un nou eveniment: s-arejudecat procesul din martie 1985, când sepronun]ase condamnarea la moarte...Procurorul de instan]` Vasile Virca v` de-clara „erou na]ional”. Dup` cinci ani degroaz` [i stres, pute]i spune c` a]i sim]it c`sunte]i din nou fericit ?

Fl. S.:- {ti]i care este paradoxul aici ? Acest

procuror militar, col. Vasile Virca, este celcare în 25 martie 1985, în fa]a unei adun`ride 2.500 de oameni, dup` un expozeu dedou` ore în care m` f`cea vinovat de toaterelele [i nerealiz`rile societ`]ii comunistedin Republica Socialist` România, a cerutdou` condamn`ri la moarte [i le-a ob]inut!.Este persoana care, la Curtea Militar`Suprem`, a solicitat respingerea recursuluimeu [i din nou, acela[i procuror, care întretimp se „rebr`nduise”, d#ndu-se cu nouaputere, la rejudecarea procesului din ian-uarie 1990, m-a declarat erou na]ional, dup`o sus]inere f`cut` în fa]a Cur]ii Supreme deJusti]ie. Cât prive[te fericire, am s` v` spuno poezie pe care am scris-o dup` o expe-rien]` de o via]`, deloc lin`, mai degrab`foarte intens` [i plin` de neprev`zut, cu ex-traordinar de multe capcane.

I.M.: - În prim`vara anului 1990 v` g`sim ca

func]ionar al ONU. De ce a]i plecat din con-ducerea ]`rii [i de ce la ONU ?

Fl. S.: - Am luat aceast` decizie dup` o întâl-

nire, de gradul zero, la Restaurantul “Bala -da” al Hotelului Intercontinental, cu VictorAta nasie St`nculescu, spionul MI 6 –George Pop, Antonie Iorgovan – consilierpe atunci în cadrul Comisiei prezidate demine - Comisia juridic`, legislativ` [i adrepturilor omului - [i Av. Oliviu Tocaci,revolu]ionar [i secretar al aceleia[i comisii.

Aici s-au discutat vrute [i nevrute, de-spre revolu]ie [i revolu]ionari, iar mie mi s-apus în vedere “s` o las mai moale cu de -mocra]ia [i reformele [i s` nu uit c` armatae în mâna lor [i oricând pot s` dispar”.

Având “open” (deschis) pentru Geneva- sediul ONU [i f`r` s` fac vâlv`, renun]ândla tot, în diminea]a urm`toare, am p`r`sit]ara cu destina]ia Elve]ia.

Aici am fost acceptat ca func]ionar ONUîn cadrul Înaltului Comisariat pentru Drep-turile Omului.

I.M.: - {i totu[i, în aprilie 1990, v` afla]i la Gu-

vernul României, unde viceprim-ministrulGelu Voican Voiculescu v-a dat acceptulexe cutivului de a înfiin]a în România primaorganiza]ie nonguvernamental`, care aveaca unic` activitate ap`rarea fundamental` adrepturilor omului, OADO. Cum a fostposibil a[a ceva, c`ci totu[i era]i func]ionarONU ?

Fl. S.:- Da, a[a este. La ONU eram preg`tit s`

activez ca func]ionar al Înaltului Comisariatpentru Drepturile Omului, într-una din cele216 ]`ri membre ale Na]iunilor Unite. Înprima [edin]` a staff-ului de la Geneva, amfost invitat s` prezint avatarul celor cinci anide peniten]` în gulagul comunist. De-adreptul impresiona]i de tot parcursul vie]iimele, mi-au lansat oferta, deloc de neluat înconsiderare, prin care puteam s`-mi aleg]ara unde mi-a[ fi dorit s` tr`iesc tot restulvie]ii. Cred c` i-am blocat, cum s-ar spune,„i-am b`gat în cea]`” pe to]i, atunci când amcerut s` merg în România. Mi-au dat o lun`pentru a reflecta, iar la urm`toarea [edin]`,constatând c` sunt “catâr” [i nu-mi schim bop]iunea, mi-au oferit [ansa de a fi repre -zentantul pentru România a Societ`]ii In-terna]ionale pentru Drepturile Omului,membr` a O.N.U., cu sediul central laFrankfurt – Ger mania. A[a apare pentru,prima dat`, o institu]ie a societ`]ii civile,care se obliga s` ac]ionezeîn domeniul atât de nobil aldrepturilor fundamentale aleomului, institu]ie inexistent`

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 10

Revista revistelor

în România, de cel pu]in 50 de ani.I.M.:- Unde era]i în timpul primei mineriade,

din 11-13 iunie 1990 ? Cum a fost apreciat`la nivelul ONU [i a cancelariilor din ]`rilevest-europene ?

Fl. S.:- Chiar pe 13 iunie veneam la Bucure[ti

de la Geneva, cu o ma[in` a Na]iunilorUnite. {i eu am tr`it aventura de a fi fostoprit în Pia]a Victoriei de o “patrul`” de mi -neri, care mi-au cerut s` le deschid capotade la motor [i portbagajul. M-am ab]inut s`vorbesc, mai ales române[te, de teama s`nu fiu agresat [i chiar b`tut cu bâtele. Cec`utam acolo? P`i locuiam în zon`, aproapede Arcul de Triumf. Ce pot s` v` spun, cucertitudine, este c` pe mul]i dintre fo[tiimei “colegi” din FSN, care îl sus]ineaunecondi]ionat pe Ion Iliescu, i-am v`zut \n]inut` lejer`, cum devastau vitrinele ma ga -zinelor din zona Palatului Victoria.

Cât prive[te aprecierile ONU [i ale can-celariilor vest-europene, ele au fost la uni-son negative, anihil#nd toat` simpatia pecare o câ[tigasem la Revolu]ie, prin jertfatinerilor, fiind singura ]ar` care a schimbatregimul comunist, prin sânge. Mult` lumene-a asem`nat cu animalele, cu un compor-tament tipic lumii a III-a, etichetându-ne capopor barbar, necivilizat [i periculos.

I.M.:- Cum a fost munca în cadrul ONU timp

de 17 ani, pân` la momentul 1 noiembrie2006, când Monica Macovei [i TraianB`sescu au decis eliminarea dvs din via]apolitic` [i desfiin]area singurei Organiza]iicare cu adev`rat activa pentru drepturileomului - OADO ?

Fl. S.:- Într-un mediu ostil, neprietenos, cu oa-

meni care habar nu au ce pot însemna pen-tru ei drepturile omului, r`ma[i în]epeni]iîntr-un trecut care înc` le m`cina via]a, afost o continu` lupt` cu un sistem gripat,greu de urnit, în care am trecut prin fel [ifel de situa]ii, de la replici de genul „ce suntalea drepturi” sau „mai las`-ne cu dreptu -rile tale”, ironii [i persifl`ri precum „uita]i-l[i pe `sta de la drepturile omului”, la so-licit`ri disperate de genul „v` rug`m, dom-nule Pre[edinte, ajuta]i-ne c` ne suntînc`lcate drepturile”...

Toate acestea au însemnat mult` munc`,abnega]ie, puterea de a suporta umilin]a, oserie de [i insatisfac]ii dar [i triumfuri. Demulte ori am deranjat puterea pentru c` amîndr`znit s` o tragem de mânec`, ori decâte ori, a f`cut abuzuri [i a înc`lcat flagrantdrepturile fundamentale ale omului. Amavut [i mari satisfac]ii prin recunoa[terena]ional` [i interna]ional` a activit`]ii noas-tre.

Astfel, Organizatia pentru Ap`rareaDrepturilor Omului, este organiza]ie negu-vernamental` de interes na]ional [i utilitatepublica, specializat` \n problematica com-plex` a ceea ce înseamna cunoa[terea, pro-movarea [i ap`rarea, principilor stipulate înDeclara]ia Universal` a Drepturilor Omu-lui, de la 10 decembrie 1948.

O.A.D.O a fost înfiin]at` imediat dup`Revolu]ie, în aprilie 1990, av#nd ca scoppromovarea principiilor Cartei ONU [i De-clara]iei Universale a Drepturilor Omuluiîn procesul de restaurare democratic` [i dereforme economice [i sociale post-totalitaredin România.

Organiza]ia, care se manifest` activ atâtîn cadrul societ`]ii civile interne, cât [i in-terna]ionale, p`streaz` o permanent` leg` -tur` cu institu]iile Europene [i cuprin cipalele organisme ONU implicate înpromovarea drepturilor [i libert`]ilorfiin]elor umane, fiind institu]ie juridic` deinteres na]ional [i utilitate public`, membrucu Statut Special Consultativ al ONU–ECOSOC, cu reprezentant permanent laNew York, Geneva [i Viena, membru Par-ticipativ al Consiliului Europei, cu reprezen-tant permanent la Strasbourg [i Bruxelles[i membru colectiv al Academiei Oame-nilor de [tiin]` din România.

I.M.:- Dup` dou` simpozioane interna]ionale

cu importan]` maxim` pentru politica ro -

mâneasc` pe termen scurt, mediu [i lung,f`cute de OADO, în parteneriat cu Parla-mentul României - Comisia drepturiloromului, culte [i minorit`]i, la care personalam participat, la cel de al treilea, care a avutloc pe 2 noiembrie 2006, prezen]a dvs. nu afost posibil`, deoarece DNA-ul v-a re]inutchiar în noaptea de 1 noiembrie 2006. Aufost trei simpozioane cu o tematica extraor-dinar de important` [i anume, Legile Sigu-ran]ei Na]ionale, Legea ANI [i Legea

Lus tra]iei. E cert c` a]i deranjat r`u putereaprin concluziile trase la simpozioane, darde ce pe 1 noiembrie 2006 ? Concret, de lace a început ?

Fl. S.:- Mi-a trebuit [i mie ceva timp s` în]eleg

de ce aceast` dat`. Un prim r`spuns scurtar fi c` punerea în aplicare a scenariuluiminu]ios al acestei conspira]ii l-am gr`bitchiar eu, prin acceptul primit din parteaSenatului de a face parte din CSM, în loculr`mas vacant ca urmare a decesului profe-sorului Filipescu, dup` ce ratasem postulde Director al SRI. Un alt r`spuns, mailung, ar începe cu luna martie a anului2006, imediat dup` editarea „Raportuluiprivind starea na]iunii pe 2005”, ap`rut în2006, care f`cea anamneza societ`]i ro -mâne[ti în primul an de dup` alegeri subguvernarea T`riceanu [i a Pre[edinteluiB`sescu. Aici criticam, cu subiect [i predi-cat, pe ministrul Justi]iei de atunci, MonicaMacovei, pentru c` î[i permisese neobr` -zarea [i abuzul de putere de a-[i însu[i ovil` pentru p`rin]ii ei, c` f`cea parte dinmi[carea MISA, în timp ce Gregorian Bi -volaru, guru-ul mi[c`rii, fugise nestin gheritdin ]ar`, c` tot dânsa a dat aviz pozitiv derenun]are la Patrimoniul Gojdu, de la Bu-dapesta, dar era criticat [i întreg guvernul[i Pre[edintele B`sescu, care se l`uda cucel mai bun guvern de la Revolu]ie încoace,într-o contradic]ie flagrant` cu realitatea.

Imediat am intrat în aten]ia DNA [i SRI,desigur, la comanda doamnei Monica Ma-covei, cu acceptul indiscutabil al Pre[edin-telui B`sescu. Timp de opt luni am fostsupus tuturor metodelor care ]ineau defosta Securitate: legendat, puse sub as-cultare toate telefoanele, infiltra]i în OADOofi]eri sub acoperire, realiz`ri de jocuri ope -rative, înregistr`ri ambientale, toate aces-tea finalizate cu întocmirea unui dosarpenal, abuziv, plin de minciuni [i acuza]iinetemeinice [i nelegale, cu înc`lcarea fla-grant` a procedurilor, a încadr`rilor de in-frac]iuni. Într-adev`r, ave]i dreptate, nu ammai fost l`sat s` ajung la ultimul simpozion,cel cu tematica Legeii Lustra]iei, ocazie cucare urma s` cer public demisia de onoarea Pre[edintelui B`sescu în cazul în carelegea ar fi fost adoptat`, având în vederetrecutul comunist [i securist al domnieisale.

Cât prive[te legile Siguran]ei na]ionale,atât de dorite de Traian B`sescu, s-a alespraful de ele, în condi]iile în care se doreaaducerea tuturor serviciilor de informa]iisub aceea[i umbrel`. Cât prive[te LegeaANI, [tim c` a fost declarat` anticonstitu -]ional` în forma pe care noi o propusesemîn 2006, [i a ajuns o arm` politic` în mânaaceluia[i Traian B`sescu.

Ar mai fi ceva de spus la aceast` între-bare scurt` - de ce în 1 noiembrie 2006 ?Pentru c` scenariul era bine pus la punct:pe 28 octombrie 2006 procurorul UdroiuMihai, prin decret preziden]ial, fusesenumit judec`tor, iar pe 1 noiembrie 2006 aap`rut în Monitorul Oficial, moment în carei-a fost distribuit, aleatoriu (!?!),”CazulScale]chi” ... Acest procuror care nu a ajunsniciodat` judec`tor, pentru c` n-a depusJur`mântul impus de lege [i nu [i-a în-

tocmit fi[a medical` la Policlinica Militar`nr. 10, pentru noua calitate, nu m-a judecat,ci a instrumentat dosarul meu, în regim deinstan]` special` de urgen]`, c` vorba aia,trebuia ca doamna Monica Macovei [i dom-nul B`sescu s` raporteze la Bruxelles celedou` “trofee de aur” în lupta cu corup]ia,

Înal]ii func]ionari publici (eroare total`)fostul prim-ministru Adrian N`stase [i Pre -[edintele fondator OADO, Florentin Sca -le]chi (nici unul nici altul, nu eramfunc]io nari publici ). Vorba lui B`sescu -cineva trebuia s` fie sacrificat pentru ima -ginea ]`rii, dac` vrem în Schengen.

I.M.:- Cu un rechizitoriu f`cut în 18 zile [i un

proces controlat personal de ministrul Jus -ti]iei, doamna Monica Macovei, în dou`luni a]i primit o condamnare de [ase ani deînchisoare pentru acuza]ii de care nu v`face]i vinovat, impuse cu japca prin de -la]iuni mincioase f`cute de colaboratoriDNA [i ai SRI. A]i f`cut apel la Sentin]acivil` dat` de Tribunalul Bucure[ti, iarCurtea de Apel Bucure[ti a considerat util`cauzei cererea avoca]ilot dvs. de necon-stitu]ionalitatea dreptului la ap`rare [i audecis trimiterea dosarului la Curtea Con-stitu]ional`, atacat` cu recurs de DNA laICCJ. Nu numai c` v-au pus în libertate pe8 august 2007, dar în motivarea sentin]ei,au consemnat c` o eventual` decizie deneconstitu]ionalitate a CC ar desfiin]a do -sarul penal, nemaiexistând temeiul unei in-vestiri a instan]ei de judecat`. În 2008Curtea Constitu]ional` s-a pronun]at,dându-v` satisfac]ie, în sensul c` a modifi-cat art. 172 al.1 [i 173 CPP prin care devineobligatorie prezen]a avocatului ap`r`rii latoate etapele procesurale. De ce s-a maicontinuat procesul în condi]iile în care înRomânia toat` lumea, de la Pre[edinte înjos, trebuie s` respecte deciziile Cur]ii Con-stitu]ionale ?

Fl. S.:- De ce ? Pentru c` avem o Justi]ie aca-

parat` de politic, care, de la Revolu]ie în-coace, nu a cunoscut reforma niciodat`, pecare nu o intereseaz` decât cererile [efuluisuprem [i pe care le împline[te indiferentdac` sunt sau nu legale. Când î]i iei soldade la dou` servicii, chiar dac` tu e[ti anga-jat numai la unul, [i [ti]i ce vreau s` spun,pentru unul ca mine – adic` desemnat demarele [ef, nici chiar decizia Cur]ii Con-stitu]ionale nu conteaz`. Ce respect fa]` delege, ce independen]`, ce demnitate s` aib`ace[ti executan]i cu nume de judec`tori ?

De fapt, au ignorat cu bun` [tiin]` toatedeciziile [i probele de la dosarul cauzei.

I.M.:- Dup` ce Curtea de Apel Bucure[ti a re-

fuzat s` pun` în aplicare Decizia C.C., în

urma recursului dvs. ICCJ a decis casareasentin]ei pentru lipsa de motivare a apelului[i trimiterea la rejudecare tot la Curtea deApel Bucure[ti, intrând astfel într-un nouciclu procesual, instan]` care, la patru anidistan]`, a ignorat din nou aceea[i deciziea C.C. [i, la fel nu d` dezlegare cererilor noiale ICCJ [i respinge apelul, f`r` niciun felde responsabilitate. Ce s-a mai întâmplatîntre timp de s-a dat din nou o asemeneasentin]` ?

- Fl. S.:- Ce s` se întâmple, domnule profesor

Ion Marin, acela[i lucru, dosarul a ajuns lao instan]` suprem`, care a constatat multi-plele înc`lc`ri de procedur`, [i a cerut in-stan]ei inferioare s` admit` câteva cereriesen]iale de apel, pe care le-a indicat - cusubiect [i predicat - în motivarea ei (ICCJ).Dosarul a fost întors la Curtea de Apel,unde, doi judec`tori au dat curs cererii [e -fului ierarhic de a-l executa pe cel care îi de-ranjeaz` [i nu-[i vede de treab`, indi ferentdac` în dosarul cauzei erau docu mente princare puteam fi achitat.

I.M.:- Dup` un an, când despre dosar nu s-a

mai [tiut nimic, v-a]i trezit cu el la ICCJ, înianuarie anul acesta, 2013, dup` ce l-a]i„c`lcat” din nou pe b`t`turi pe domnul Tra-ian B`sescu, prin prezen]a repetat` în în-chisoare la domnul Adrian N`stase, EmilCu teanu, Victor Atanasie St`nculescu,Sorin Ovidiu Vîntu, Man]oc sau B`descuCostantin [i aducerea în ]ar` a BaroneseiEmma Nicholson. Tot ce ne-a l`sat f`r`replic` e c` întâmpl`tor dosarul dvs aap`rut la o instan]` în care se g`sea cele-brul judec`tor Iulian Dragomir, care “îl arepe na[u în suflet”, al`turi de FranciscaVasile, [i într-o singur` instan]` a]i fostjudecat [i vi s-a respins recursul, r`mânândîn acest fel la sentin]a dat` acum [apte ani,chiar dac` ilegal`, de [ase ani de închisoarecu executare. Totodar`, în cei [apte ani deprocese, v-a fost interzis` p`r`sirea ]`rii,înc`l cându-vi-se grav [i dreptul la liber`circu la]ie.

|n cronologia expus` mai sus, a fost cevace ne-a sc`pat sau de care nu am aflat înc`în rela]ia dvs cu Traian B`sescu ?

Fl. S.:- În afar` de o du[m`nie [i o invidie

veche, aproape visceral` [i intriga unoracoli]i ai domniei sale din zona serviciilor,probabil c` l-a deranjat prezen]a, cariera,prieteniile mele, abord`rile politice avute,atitudinea radical` a OADO fa]` de fosta [iactuala clas` politic` româneasc`, de ana -lizele [i publica]iile mele, de interven]iile îninstan]e [i în mass-media pentru ap`rareadiver[ilor peten]i ai OADO. Poate c` sunttoate acestea la un loc, poate nu e nimic,sau o fi ceva de care nu [tiu, habar n-am,pur [i simplu m` dep`[e[te !

I.M.:- În cele în trei volume bibliografice,

scrise în perioada petrecut` ca “re]inutpolitic”, între 1 noiembrie 2006 – 8 august2007, („22 de ani între «Nu-mi omorâ]i co -pilul [i Unde e[ti tati ?»”), a]i povestit c`într-un moment... critic... al vie]ii actualu-lui Pre[edinte Traian B`sescu, când era po -sibi l` arestarea lui în do sarul “Flota” - cuprejudiciu de 300 de milioane de $, l-a]i aju-tat, inistând pentru judecarea în stare delibertate, ba chiar l-a]i avertizat într-o întâl-nire privat` la “Golden Blitz”. Ce motive v-audeterminat s`-i lua]i ap` ra rea în acele mo-mente actualului Pre[e dinte, pe atunci Pri-mar General al Ca pitale ?

Fl. S.: - Trei motive au stat la baza deciziei mele

de atunci: mi-a fost coleg de facultate [imâncasem mult timp aceea[i pâine amar`pe mare, f`cusem aceea[i peniten]`; eraPrimarul general al Capitalei [i mi se p`reao mare ru[ine pe obrazul ]`rii s` auzi c` afost arestat` a V-a persoan` ca expunerepublic`; era Pre[edintele PD-ului, singurulpartid serios din opozi]ie care r`m`sese înpicioare, cu perspective de cre[tere dup`înfrângerea zdrobitoare dela alegerile din 2000, cândPN}-CD [i CDR practicdisp` ruser`, iar PNL [i PD

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 11

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

Publica]ie editatq de OADO - ROM~NIA,ONG cu statut de membru consultativ

special al Consiliului Economic [i Social al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

D I R E C T O R G E N E R A L : G e l u V O I C A N V O I C U L E S C UD I R E C T O R G E N E R A L : G e l u V O I C A N V O I C U L E S C U

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Revista revistelor

ie[iser` destul de [ifonate, PD-ul avândnumai 12 % din încrederea electoratului.

I.M.:- Dac` azi s-ar repeta lucrurile [i a]i fi

pus din nou s`-l ap`ra]i pe Traian B` sescu,cum a]i ac]iona ?

Fl. S.:- Da]i-mi voie s` r`spund tot cu o între-

bare. Niciodat` nu am tr`it [i nu tr`iescavând resentimente fa]` de to]i cei care mi-au dorit [i mi-au f`cut r`u, c`ci actele der`zbunare apar]in unui anume gen de oa-meni, dar dup` ce timp de [apte ani ai fosth`ituit [i stresat de armata de slugoi a dom-niei sale, gata s` te extermine f`r` motiv,numai c` “a[a a vrut Na[u’”, când vezi c`e[ti condamnat de urgen]`, c` ]i se ia liber-tatea, familia, e[ti alungat din casa pe care]i-ai cump`rat-o legal, e[ti ponegrit [i trans-format în paria societ`]ii, atacat în str`fun-dul fibrei tale suflete[ti, când ]i se dore[tecu orice chip eliminarea din societate,omorârea [i desfin]area construc]iei tale„OADO”, pe care ai f`cut-o [i crescut-ogreu, numai pentru c` se exprim` publicnu în acord cu ceea ce faci tu pentruaceast` ]ar`, pentru care ai jurat leg`mântc` o vei ap`ra chiar cu pre]ul vie]ii, cândvezi c` nu a fost un simplu moft de mo-ment, ci exist` un act de r`zbunare [i de operseveren]` boln`vicioas`, dup` ce în per-versitatea ta te faci c` ai uitat c` acest om amai f`cut cinci ani de închisoare degeaba,se pune întrebarea pentru orice om nor-mal: “Ce faci ? Cum te-ai comporta într-ositua]ie similar` ca ace ea din 2004 ?”

I.M.: - Apropo, am primit s`pt`mâna trecut`

revista Monitorul Drepturilor Omului, încare scriu [i eu, în care exist` un colaj defelicit`ri [i aprecieri în pagina de avan-gard`, pentru întreaga munc` depus` înlupta pentru drepturile omului, de la celemai importante personalit`]i ale momentu-lui, ale planetei, precum, Secretarul Gen-eral ONU Ban Ki-moon, Pre[edinteleParla mentului European Martin Schultz,Pre[edintele Comisiei Europene Jose Ma -nuel Barroso, Vicepre[edintele Co misieiEuropene Vivian Reding, Pre[edinteCEDO Dean Spielmann, Secretar General.OSCE Lamberto Zannier [i mul]i al]i [efide guvern [i de stat, ceea ce în mod firescimpresioneaz` orice om care le vede [i [tiece înseamn`, dar nu [i pe dl. TraianB`sescu.

Fl. S.:- Domnul Traian B`sescu a avut mult

prea multe succese în luptele electorale de-a lungul carierei lui politice - despre cumle-a ob]inut este o alt` discu]ie. Îns`, deceva vreme încoace, simte cum îi fugep`mântul de sub picioare. Nu e u[or s` vezic` 7,4 milioane de oameni nu te mai vor, c`propriul partid nu î]i mai ascult` ordinele,c` ai pierdut multe din “butoanele” puterii,c` ai un Parlament ostil [i un guvern pecare nu îl mai controlezi, c` [i în institu]iilepe care înc` le controlezi - SRI, SIE, DNA,Parchetul General, CSM, ANI, ICCJ - suntunii care nu te mai ascult`, chiar te-autr`dat, trecând în tab`ra adversarilor t`ipolitici – fac referire la domnii Frunz`verde[i St`ni[oar` - s` fii ironizat când ]i se pune“guvernator” în loc de pre[edinte de ]ar`,s` se cear` public arestarea ta, cu un viitorîn închisoare, s` fii subiectul ironiilor zil-nice în mass-media, desigur nu mai po]iavea decât un singur gând, cum s` te re-brenduie[ti personal, folosind din plin pu -terea de care mai dispune pentru a ar`taromânilor c` a fost [i este un lupt`tor cucorup]ia, c` are rela]ii excelente cu Europa,

c` îi pas` de Economie, de S`n`tate, de|nv`]`mânt [i de legiile acestei ]`ri.

P`rerea mea e c` joac` un teatru ieftin,c` nu este decât un lup r`nit, care mu[c`în stânga [i dreapta, cu gândul c` se vasalva el [i acoli]ii lui. Face victim` dup` vic-tim` [i nu-i pas`. Pentru Traian B`sescunoi nu reprezent`m decât o mas` amorf`,care nu are dreptul la opinie [i ini]iativ`, în-genunchiat` de groaza c` poate ajunge laînchisoare dac` cumva încalc` regulile sta-bilite de el. Nu realizeaz` c` dac` r`u faci,masi devreme sau mai târziu, r`u vei primi.Pentru domnul Traian B`sescu drepturileomului nu exist`. Întotdeauna i-au fost unimpediment în a-[i realiza propriile pri-oecte care s`-i consolideze puterea [i in-fluen]a. Eu trebuia s` fiu pedepsit [i expusca un trofeu al luptei lui oarbe [i f`r` dis-cern`mânt împotriva corup]iei.

E de-a dreptul nostim s` vezi cum omuldespre care se spune zilnic în mass-mediac` este printre cei mai mari corup]i ai aces-tei ]`ri, cu dosare grele suspendate, iesenon[alant în fa]a na]iunii [i d` lec]ii delupt` cu corup]ia fiindc`, în marea lui com-peten]`, Daniel Morar i-a acordat imunitatetotal` [i asta spune aproape tot despre cefel de democra]ie a instituit Traian B`sescuîn aceast` ]ar`.

I.M.:- Fiindc` a]i pomenit de imunitate, [tiu

c` exist` de ani buni reglement`ri ale ONU[i, mai recente, ale U.E. prin rezolu]ia Par-lamentului European nr. 2199/17 iunie2010, prin care ap`r`torii drepturilor fun-damentale ale omului trebuie s` aib` imu-nitate [i s` le fie creat` o protec]ie de tipspecial. În cazul dvs nu a func]ionat aceast`imunitate, aceast` protec]ie ?

Fl. S.:- Cine s` mi-o acorde, domnule profesor,

Daniel Morar !?!, sau aceast` Justi]ie înge-nuncheat` [i partizan` ? Crede]i oare c` nuam cerut-o tuturor instan]elor ? S-au f`cutc` nu aud ce le ceream ! Numai interven]iainstitu]iilor interna]ionale poate s` o impu -n`, altfel voi rugini aici, în închisoare.

I.M.:- Dac` ar fi s`-i transmite]i un mesaj

Pre[edintelui Traian B`sescu, ce i-a]ispune dup` toate ce a]i p`]it de [apte aniîncoace ?

Fl. S.: A[a cum am mai spus, nu sunt înstare de r`ut`]i [i r`zbun`ri. Îi pun îns` ladispozi]ie câteva versuri scrise, aici, în în-chisoare, adev`rate lec]ii de via]`, izvorâtedin inima [i sufletul unuia care a cunoscutcu adev`rat suferin]a.

I.M.:- Mai ave]i încredere în Justi]ia român ̀?Fl. S.:- Ca s` v` r`spund, a[ începe cu un

aforism al lui George Benard Shaw – “Dac`cea mai umil` persoan` din lume nu poatepune în mi[care o Curte, atunci justi]ia e obatjocur`”. Ca practicant al Dreptului, pots` spun, f`r` teama de a gre[i, c` în Româ-nia Justi]ia a fost [i este o mare batjocur`,care produce drame umane, pe band` ru-lant`, f`r` ca cineva s` poarte o minim` re-sponsabilitate.

I.M.:- Dup` ce a]i condus OADO timp de 17

ani, pe 1 ianuarie 2006 a]i fost re]inut prinf`c`tura marca “Monica Macovei [i TraianB`sescu”, iar organiza]ia a func]ionat cu in-terimatul domnului Gelu Voican Voicu -lescu, care în martie 2007 a demisionat,r`mânând s` conduce]i organiza]ia din \n -chisoare, pân` în 9 august 2007, când a]irevenit la sediu, fiind pus în libertate, pân`la momentul 27 februarie 2013, când din

nou a]i fost încarcerat, de data asta defini-tiv, pentru un mandat de [ase ani închi -soare cu executare. Ce s-a întâmplat în cei[apte ani, în afar` de procese [i iar procese,care v-au trimis acum dup` gratii ?

Fl. S.:- Absolut corect tot ce a]i spus, cu un

amen dament. Eu, fiind Pre[edinte fondatoral OADO, indiferent în ce situa]ie m-a[ afla,activitatea organiza]iei nu este periclitat`.

Ast`zi, când vorbim aici, la închisoareade maxim` siguran]` Rahova, OADO esteîn plin` activitate, având un Con siliu Direc-tor, cu Director executiv - av. Ion Costei [iDirectori generali adjunc]i, are un compar-timent juridic, unul de se cretariat [i cabinet[i unul financiar, luptând în continuare pen-tru ap`rarea tuturor celor care ne cer spri-jinul, chiar dac` prin rearestarea meaorganiza]ia trece printr-o criz` de credibil-itate.

Consider foarte important de spus faptulc` dup` 17 ani de activitate (m` refer la pe-rioada 1990-2006), în care despre Scale]chis-a vorbit numai de bine, dintr-o dat` amcu noscut o “efervescen]` infrac]ional`” laOADO - la sfâr[itul anului 2006, când, în tr-ograb` demn` de Cartea Recordurilor, suntcondamnat [i asta o zice [i Traian B`sescuîntr-o postare pe blogul s`u, [i dup` careurmeaz` al]i [apte ani de munc` [i sacrificiipentru recredibilizarea OADO pân` în 27februarie 2013, când pe baza acelora[iacuza]ii [i inven]ii din 2006, mi se respingela ICCJ definitiv recursul, a[a cum [ti]i [idvs., în al doilea ciclu procesual, de uncomplet care “îl are pe na[ul în suflet”, cumeste judec`torul Dragomir Iulian.

Cel mai greu nu a fost, când am condusorganiza]ia din închisoarea Jilava - din mar-tie 2007, când m-am trezit cu demisia luiGelu Voican Voiculescu, pân` în august2007, ci în perioada urm`toare, timp de[apte ani, când umblam “ca pe ou`”, încer-când s` m` împac cu mine, cu eu-l meu, s`nu cumva s`-i deranjez prin ie[irile melepublice sau prin deciziile în cadrul OADO,dar [i în demersurile în exterior, cu parte -neri na]ionali [i interna]ionali. Dar [i maigrea a fost lupta cu mine însumi, având demulte ori sentimentul c` parc` n-a[ fi eu.

Nu v` pute]i imagina ce înseamn` s`tr`ie[ti [apte ani o via]`... dubl`. Pe de oparte, intram în sala de judecat` ca “infrac-tor”, la propriul meu proces, apoi, imediatîmbr` cam roba de avocat [i în alt` sal` de[e din]`, sau uneori tot în aceea[i sal`, tre-buind s` ap`r cet`]enii care veniser` laOADO cu speran]a c` numai noi mai pu -tem s`-i ajut`m cu adev`rat. {i aproape to]isolicitau prezen]a mea, convin[i c` suntnep`tat, ci murd`rit de cei c`rora le stri-cam planurile meschine. Ei aveau curajulde a se încrede în mine, pentru c` [tiau c`sunt un lupt`tor[i nu un la[.

E trist s` vezi c` oamenii \[i pun \n tinemari speran]e, pe care nu ai dreptul s` lefrângi, iar tu trebuie s` te dedublezi înomul care poate s`-i ajute [i chiar îi aju]i, întimp ce personal tr`ie[ti o mare dram`, pecare o gestionezi de cele mai multe ori prinignorare sau printr-o mare autoam`gire, ominciun` pe care ]i-o spui zilnic ]ie însu]i.

Dar inevitabil, încet, încet, zi dup` zi,aproape f`r` s`-]i dai seama, propria-]i au-toam`gire o transferi [i la copii [i familie,rude, prieteni, colegi, angaja]i, parteneri [i,într-un final, la necunoscu]i, în încercareacontinu` de a-]i dep`[i condi]ia. Uneori,uitându-m` în urm`, m` [i mir cum nu amclacat, c` nu mi-a plesnit inima, de cât` ne-dreptate am fost pus s` îndur. De fiecaredat` o iau mereu [i mereu de la cap`t,

încercând s` trec din nou Golgota, cu gân-dul c` pentru r`scump`rarea p`catelorstr`mo[ilor sau ale nostre trebuie s` treciprintr-o suferin]`, pe care unii putem s` oducem, chiar dac` inevitabil vor r`mâneurme care te vor marca pe via]`.

I.M.:- Azi, când v` iau acest interviu [i sunte]i

pus s` executa]i o pedeaps` de [ase ani, ne-dreapt` [i abuziv`, dup` cum am constatatstudiind sutele, probabil miile de documen -te aflate la dosarul cauzei [i dup` ce tot învia]a asta a]i mai executat degeaba, cade]inut politic, cinci ani în regim de exter-minare fizic` pe timpul dictaturii ceau[iste,dar [i un an de zile în Regimul B`sescu, sepoate spune c` v-a]i executat într-un felpedeapsa. Ce pa[i urmeaz` s` face]i în per-spectiva imediat` [i ce c`i de atac ve]i folosiîn restabilirea adev`rului juridic ?

Fl. S.: - A[a este, c`ci nu am niciun motiv s`

m` dau b`tut chiar dac` nu mai am 30 deani, ca atunci când am fost condamnat dedou` ori la moarte. Voi face tot ce este posi-bil, în primul rând s` fac public` aceast` ne-dreptate care mi s-a f`cut. Dup` apari]iamotiv`rii sentin]ei ICCJ de respingere a re-cursului meu [i al DNA, voi încerca s` atacprin c`ile extraordinare avute la dispozi]ie.

Am s` fac [i o cerere de gra]iere per-sonal` Pre[edintelui statului, pe motiva]iasugerat` chiar de dvs., domnule profesor.A[a este, tot în via]a asta am mai executat[ase ani de închisoare. Am deja dosar laCEDO din anul 2007, în Camera a III-a, [im` gândeam c`, dac` în România CurteaConstitu]ional` mi-a recunoscut înc`lcareagrav` a dreptului la ap`rare, constatat` dealtfel [i de Comisia drepturilor omului,culte [i minorit`]i din Camera Deputa]ilorîn [edin]a plenului de 25 de membri, în de-cembrie 2006, unde am fost audiat per-sonal, Curtea European` a DrepturilorOmu lui o va face cu certitudine, atâta timpcât pentru asta a fost creat`, s` constateînc`lc`rile drepturilor omului de c`tre au-torita]ile unui stat, s` amendeze abuzurile[i incompeten]a unor func]ionari ai statuluicare î[i bat joc de legi [i, în loc s` le re-specte [i s` le apere, ei sunt primii care leignor` [i le încalc` cu frenezie.

Se discut` tot mai mult despre necesi-tatea unui decret de gra]iere a unor pe -depse de pân` la [ase ani, având în vederec` penitenciarele, cu 52 % resurs` acordat`de la buget, se confrunt` cu lipsa de re -surse pentru între]inere, hran` [i salarii,dar mai ales cu supraaglomerarea spa]iilorde de]inere, 50.000 de oameni fiind înghe-sui]i precum sardelele în conserv`.

De asemenea, obliga]ia MCV [i inte-grarea în Spa]iul Schengen impun adop ta -rea unui nou Cod Penal [i Cod de Pro ce dur`Penal` pân` în septembrie-octombrie anulacesta, în care corup]ia privat` apare înalt context, iar calitatea de func]ionar pu -blic e bine definit`, ceea ce presupune dez-incriminarea unora ca mine, care nu amfost [i nici nu sunt func]ionar public.

I.M.:- Mul]umindu-v` pentru interviul acor-

dat, v` ofer “ultiml cuv#nt” ...Fl. S.: Cu credin]a în Dumnezeu [i

domnul Iisus Hristos, sunt convins c` voitrece [i peste aceast` nou` perioad` neagr`a vie]ii mele!

Publicat \n cotidianul na]ional ULTIMA OR~

nr. 3592 din 31 mai/1iunie 2013

Mondo Cane

Hot`rârea Premierului Erdogan de amoderniza Pia]a Taksim a condus ini]ialla un protest pa[nic, ecologist [i de con-servare a tradi]iilor legate de aceast sim-bolic loc din Istanbul.

Atât decizia lui Erdogan de a construio moschee \n Pia]a Taksim cât [i lipsa detransparen]` a hot`rârilor guvernuluiturc, au transformat protestul ini]ial \ntr-unulantiguvernamental.

Poli]ia a reac]ionat foarte dur [i, bine -\n ]eles, au ap`rut violen]ele.

Mijloacele folo site de poli]i[ti fac do -vada unui stat dictatorial: tunuri cu ap` [igaze lacrimogene.

Am fost prezent \n Pia]a Taksim \n pe-rioada 6 - 8 iunie.

Ca membru al Orga niza]iei pentruAp` rarea Drepturior Omu lui, am intrat \ncontact cu reprezentan]i de rang \nalt dinPoli]ie, Prim`rie, Jandarmerie, Parchet.

De asemenea, am purtat discu]ii cu ju-rnali[ti de la mari cotidiene [i cu repezen-tanti ai principalelor partide politice,aflate la putere sau \n opozi]ie [i cu im-portan]i oameni de afaceri.

Am discutat liber [i cu participan]ii laprotest: oameni simpli, intelectuali [i oa-meni de cultur`, de diferite origini, religii[i orient`ri politice. Erau prezen]i azeri,kurzi, armeni, turci, evrei, rromi, cre[tini,musulmani, protestan]i.

Din toate discu]iile rezulta c` oa meniidoresc s` fie respecta]i de c`tre guver-nan]i, s` le fie ascultate p`rerile \n leg` -tur` cu planurile urbanistice legate dePia]a Taksim.

Violen]a cu care Poli]ia a reac]ionat i-af`cut pe oameni s` cear` demisia guver-nului, motivul fiind c` Erdogan se com-port` c` un adev`rat dictator [i st`pân.

Participarea masiv` a femeilor [i atine rilor la mi[carea de protest a dus lasolida rizarea spontan` a tuturor celorprezen]i \n Pia]a Taksim, indiferent deorigine, cultur` sau religie.

Ei cer s` nu le fie impuse reguli deordin religios sau de organizare a propri-ilor fa milii (cu referire la “indica]ia” pre-mierului c` fiecare femeie s` nasc` treicopii!)

Protestan]ii nu vor decât pace, lini[te,[i s` fie trata]i cu respect de c`tre guver-nan]i. \n acest moment sunt dezam`gi]ide cei pe care i-au votat [i se simt f`r`ap`rare [i protec]ie.

Doar credin]a \n Dumnezeu \i face s`nu renun]e la idealurile lor.

Ca om de afaceri de origine kurd`, cudubl` cet`]enie, turc` [i rom#n`, solida -rizez cu to]i cei prezen]i \n Pia]a Taksim[i cu cererile lor \ndrept`]ite.

M` al`tur [i spijin cu tot sufletul meuca dorin]ele lor s` devin` realitate.

Din discu]iile purtate la standurileparti delor Pace [i Democra]ie, PKK, [i al-tele, am \n]eles cu adev`rat cum s-audesf`[urat lucrurile \n Pia]a Taksim [i dece au evoluat spre violen]`.

Modul de adresare c`tre popula]ie alpremierului turc i-a sup`rat cel mai mult.

Acesta a amenin]at importan]i oamenide afaceri, a dispus interven]ia violent` afor]elor de ordine, folosind [i trupe spe-ciale pentru a dispersa manifestan]ii, re-curgând la mijloace barbare: tunuri cuap` [i gaze.

Am luat masa cu un ofi]er de rang \naltdin Poli]ie, care mi-a povestit m#hnit cuma pierdut nop]i \ntregi cu acesteevenimen te, faptul c` [ase poli]i[ti s-au

sinucis, [i cel mai important, cum [i-av`zut fiul de 16 ani participând la demon-stra]ie \n Pia]`, el [tiind c` trebuia s` fie\n alt` parte.

Cum poate s` aib` cineva \ncredere \nautorit`]ile care procedeaz` a[a?

Rezultatele acestui fel dictatorial de agestiona situa]ia tensionat` din Pia]a Tak-sim sunt urm`toarele: pr`bu[irea mon-edei na]ionale, toate agen]iile de turism\nregistreaz` pierderi enorme, ne\ncred-erea [i dezam`girea crescând` \n actu-alul guvern.

Au fost [i câteva semnale pozitive:pre[e dintele Turciei a \ndemnat la calm,f`r` s` jigneasc` manifestan]ii, prefectul[i primul adjunct al lui Erdogan au salu-tat [i respectat pe protestan]i, prinmesaje postate pe Twitter, \ns` dinp`cate, la revenirea premierului vio -len]ele s-au reluat.

Doresc succes manifestan]ilor dinPia]a Taksim \n negocierile cu guvernulErdogan, \n \ncercarea lor de a fi re-specta]i [i asculta]i!

Ha l i l BHa l i l B ULUTULUT

http://www.marktwainschool.ro/

Un membru OADOvorbe[te din Turcia despre

Fenomenul “Pia]a Taksim”

Cel mai recent caz, în careprocurorul [ef al D.N.A. Slobozia,Alexandru Cristudor, a fost ridicatde colegii s`i pentru mit` în va -loare de 5.300 de lei, aduce a -minte [i de alte dosare în caremagistra]ii [i-au vândut liberatateafie pentru produse alimentare decâteva sute de lei, fie pentru o par-tid` de sex.

Anchetatorii anticorup]ie careau cerut [i au ob]inut arestareacolegului lor de la Slobozia au r` -mas stupefia]i când au v`zut în ceconst` mita pe care ar fi primi t-oacesta.

|n urm` perchezi]iilor, oameniilegii au descoperit c` magistratular fi primit de la un om de afacerianchetat pentru evaziune fiscal`10 pomi ornamentali [i dou`ma[ini de piatr` pentru pavaj. C`ar fi primit mit` de tot râsul a fostacuzat` [i Aurelia Lora Constanti-nescu, prim-procuror adjunct la

judec`toria Buftea, care pentru ascap` ni[te oameni de proble melepenale, ar fi luat saco[` cu mân-care [i câteva pachete de ]ig`ri.

Tot mâncare ar fi cerut [i DoinaBolocan, procuror la Giur giu, carea primit [pag` un vi]el de aproape200 de kilograme, brânz`, ou`,lapte [i p`s`ri.

Procurorul Viorel Vasile de laCara[-Severin ar fi primit mit`dou` pungi cu ciuperci [i o capr`pentru a solu]iona favorabil undosar de infrac]iuni de circula]ie. Dac` cei mai mul]i au preferat sat-isfac]iile culinare, al]ii au cerut fa-voruri sexuale.

Fostul vicepre[edinte al Tribu -nalului Petro[ani, Valentin Popes -cu, i-a cerut unei femei o partid`de amor doar c` s`-i dea o deciziebun` într-un proces.

[tiri interne - Libertatea.ro 16 Iunie 2013

Unii magistra]i ajung la pu[c`riepentru [p`gi de tot râsul!Vezi aici câteva exemple!

publicitatemonitor.oado@gmail.com