Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XIV

IULIE 2013

Despre Despre

e t i c a j u rna l i s t i c `e t i c a j u rna l i s t i c `

|n jurnalism, ca [i \n via]` nu po]i fi decât eticsau non etic. A treia cale nu exist`, c`ldu] sau [i cuuna [i cu alta, este exclus.

Po]i fi de partea binelui, drept`]ii [i adev` ruluisau nu. Pentru asta trebuie s` ai un ghid [i nu-lg`se[ti decât \n ceea ce omenirea a inventat ca sis-teme normative, adic`, religioase, morale, legale [ideontologice.

A le respecta \nseamn` a fi de acord cu ele,adic` a avea un sistem de norme propriu, intern,ca o monad` ce reflect` universul, cum credeaLeibniz, sau, cum se spune, din con [tiin]` ori dinconvingere, sau a le respecta de fric`, din con -str\ngere, pentru c` toate sistemele normative, auo form` de sanc]iune, de impunere erga omnes.

Dar noi [tim c` sunt oameni care respect` nor-mele, de la cele penale la convenien]e, sunt commeil faux, cum trebuie, \n vreme ce al]ii, dimpotriv`.

{i totu[i, dintre ace[tia, unii sunt de partea bi-nelui, ca de pild` haiducii [i lupt`torii pentru liber-tate, care sunt greu de deosebit de terori[ti \ndoctrin`, de c`tre savan]ii securit`]ii [i geopoliticii,\n vreme ce al]ii, sunt de cealalt` parte.

Cum este posibil? Este, fiindc` nici un sistemnormativ nu este pân` la cap`t de partea binelui,adev`rului [i drept`]ii \n sens absolut, ci \n modcircumstan]iat de interesele de grup, ce pot fi nu-mite [i generale sau majoritare, care le-au generat.

Toate sistemele morale au la baz` interesele [icondi]iile grupurilor etnice ce le-au constituit, toatereligiile, care se bazeaz` \n mod deschis pe mit, nupe adev`r, toate sistemele juridice, promoveaz`dreptatea, adev`rul [i binele lor.

Deontologia [i deontologia jurnalistic`, fiind sis-teme normative, nu fac excep]ie.

{i totu[i, ca s-o n-o lungesc aici, o s` vede]i \ncomunic`ri [i dac` suntem s`n`to[i, nu mu rim [ine ajut`, Dumnezeu dr`gu]u’, cum zicea cu drep-tate bunica, [i \n carte, cred c` exist` un bine ima -nent comun tuturor sistemelor normative, [i c` eleste mereu promovat de cei altrui[ti, adic` de oa-menii dedica]i celorlal]i, de Don Quijo]ii care sarmereu la gâtul morilor de vânt, [i sunt \ndr`gosti]ide o iluzie, c`ci asta era Dulcineea del Toboso, \nvreme ce tâmpi]ii [i lacomii Sancho \i vor privimereu cu superioritate, urmându-[i interesul de aa \n[ela [i min]i pe ceilal]i [i a deveni guvernatoride ostrov. Sau, ca s` ne referim la sistemul etic celmai apropiat nou`, cre[tini fiind, s` ne amintim aopta fericire care sun` a[a: “ferici]i cei care sealearg` dup` dreptate, c`ci a lor va fi \mp`r`]ia ce-rurilor!”.

Don Quijo]ii, sau oamenii lujer, cum le mai spuneu, ace[tia sunt. Ceea ce un ziarist, nu neap`ratunul catalogat a fi justi]iar, deci nu prea zdrav`n,trebuie s` fac` \n permanen]`.

Dar, religia cre[tin`, nu \ntâmpl`tor socotit` ceamai umanist`, c`ci Dumnezeu s-a f`cut om s` neia p`catele, mai are o solu]ie, de data asta pentruoricine [i f`r` nici un efort [i eu zic pentru Sanchosau oamenii v`l`tuci, care merg unde bate vântul[i n-au nici o aspira]ie.

Ferici]i cei s`raci cu duhul! De unde concluzia c` a fi etic nu \nseamn` deloc

a fi fericit [i deloc comod. Dimpotriv`, este o po -var`, iar ca jurnali[ti ne place s` spunem c` este ovoca]ie sau o misiune.

Ion Ion MARINMARIN

www.ampress.ro - 21 iunie 2013

|n supraaglomeratul sis-

tem penitenciar rom# nesc,

sunt a[teptate solu]ii legisla-

tive. Parlamentul a intrat \n

vacan]a de var`...

P a g i n a 4

P a g i n a 3

P a g i n a 8

JERTFELEUIT~RIIPartea a IV-a

S` râdem - dac` n-ar fi de plânsS` râdem - dac` n-ar fi de plânsManual pentru transformarea unei ]`ri f`r` datorii,într-o colonie disciplinat` [i fericit`

Foto

: re

po

rter

virt

ual

.ro

Foto

: re

po

rter

virt

ual

.ro

O }AR~ DISPUS~ TOT MAIO }AR~ DISPUS~ TOT MAI

MULT LA IGNORARE,MULT LA IGNORARE,

TR~DARE, INDOLEN}~TR~DARE, INDOLEN}~

{I LIPS~ DE RESPECT {I LIPS~ DE RESPECT

FA}~ DE PROPRII EROI...FA}~ DE PROPRII EROI...

P a g i n a 7

AU PORNIT TURBINELE!

VIZIT~ LA PENITENCIARUL RAHOVA

- Ca s` vezi... Am ajuns aici pentru c` am furato pâine, iar acum mi-o aduc ei zilnic!

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 2

Bloc notes

O femeie în vârst` de 36 de ani a in-trat în greva foamei, nemul ]u mit` dedecizia magistra]ilor care au redusfoarte mult dep`gubirile stabilite deTribunalul G`e[ti în cazul decesuluiso]ului într-un accident de munc` înurm` cu patru ani.

“Justi]ia nu face dreptate. Acumpatru ani de zile, mi s-a omorât so]ul,s-a dat la G`e[ti o decizie, aici o alt`decizie. {i m` pune s` pl`tesc eu ono-rariul avocatului inculpatului care mi-a omorât so]ul”, a declarat aceasta,potrivit B1 TV.

Femeia, care era îns`rcinat` în mo-mentul tragediei, [i-a pierdut atunci [i

so]ul, [i cumnatul. Ea acuz` instan]ac` nu a luat o decizie corect` [i c` nuse face dreptate.“Fiecare s` se pun` în situa]ia mea,

s` se gândeasc` limpede. Asta e,merg în continuare pentru copii”, aafirmat ea.

V`duva a fost dat` afar` din ca s` defosta soacr` [i acum s-a mutat lap`rin]i într-o comun` din Arge[. Nuare serviciu, iar unicul venit este pen-sia de urma[ a fii ce lor sale, pensie învaloare de câte 350 de lei.

“Este un strig`t de disperare alclientei mele împotriva nedrep t` ]ilorcare s-au f`cut în justi]ie [i care se fac.

Justi]ia este oarb`. Recursul nostru afost respins”, a precizat avocatul fe-meii.

Magistra]ii spun, îns`, c` sen tin ]aeste definitiv`.“Este alegerea dânsei aceast` form`

de protest, sentin]a fiind definitiv` eanu mai poate fi atacat` pe c`ile or-dinare de atac, apel-recurs, ci doar,eventual, pe c`ile extraordinare deatac”, a explicat Cristina Georgescu,purt`torul de cuvânt al Cur]ii de ApelPloie[ti.

AMOSNEWSAMOSNEWS

22 iunie 2013

AP~ CALD~PENTRU

PENITENCIARULJILAVA ?

Monitoruldrepturilor omuluieste o publica]ie de analiz` social` [i

atitudine civic`, fondat` \n 1999, edi-

tat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea

Drepturilor Omului din România ce se

distribuie gratuit institu]iilor gu ver na -

mentale, reprezentan]ilor organiza]iilor

interna]ionale de profil, membrilor Par-

lamentului, partenerilor din cadrul so-

ciet`]ii civile [i oficiilor diplomatice

acreditate \n România.

Fa]` de inten]ia manifestat`, prin mijloacele mass-media, de c`tre dl George Becali - de]inut \n Peni-tenciarul Jilava - care dore[te s` suporte financiarreabilitarea sistemului de preparare a agentului ter-mic, aprovizionarea cu combustibil [i distribuireaapei calde \n unitatea A.N.P. respectiv`, conducereaO.A.D.O. [i-a exprimat disponibilitatea pentru sus]i -nerea acestui proiect umanitar.

S-a are \n vedere c`, printre principalele Pro -tocoale de Coope rare \ncheiate de Admi nistra]ia Na -]ional` a Pe nitenciarelor cu insti tu]ii ale statului, cuorga niza]ii guvernamentale sau neguvernamentalese nu m` r` [i cel \ncheiat \n ziua de 22 aprilie 2013cu Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului.

Reamintim c` documentul semnat de conduce rileA.N.P. [i O.A.D.O. are ca obiect rea lizarea unor ac-tivit`]i de cooperare în domeniul protec]iei si pro-mov`rii drepturilor persoanelor aflate înpe nitenciare, îmbun`t`]irii condi]iilor ge nerale dedeten]ie [i efectu`rii unor vizite în spa]iile custodialedin re]eaua na]ional` de penitenciare aflat` în su -bordinea Administra]iei Na]ionale a Pe nitenciarelor.

Un articol distinct face precizarea c`, \n perioadaderul`rii Protocolului, p`r]ile pot ini]ia ac]iuni co-mune pentru: “atragerea de fonduri externe, dona]ii,sponsoriz`ri, în vederea îmbun`t`]irii condi]iilorgenerale de deten]ie, consilierea juridic` [i privindno]iuni si proceduri judiciare de drepturile omului,organizarea unor activit`]i de informare [i preg`tirea cadrelor în domeniul drepturilor omului”.

|n sensul celor ar`tate mai sus, O.A.D.O. \[i ex-prim` toat` disponbilitatea pentru a asigura cadrulprocedural necesar pentru realizarea proiectului pro-pus de dl Becali.

(Florin Z.)(Florin Z.)

Eu l-am f`cuthagiu peRadu Vasile

Dumnezeu s`-l ohihneasc` \n pace!Am aflat trista veste acum câteva

minute, citind o [tire postat`de colegii mei de redac]ie peampress.ro.

De ce, cum? N-am fost prieteni, dar \l

[tiam. Cancer, 70 de ani… Si -nistru comprimat de date, r`s -puns lapidar, t`ios, ca o c`derede ghilotin`.

Sergiu Bidil` spune \n [ti realui c` e primul premier saupre[edinte postdecembristcare trece dincolo.

Maria Coman noteaz` c` afost primul ei premier, ca zia -rist`, \ntr-o vreme \n careminerii rupeau por]ile, iar FMIrupea masa, b`tând cu pumnul\n ea.

Eu ce s`-mi amintesc? Cred c` l-am criticat, cât a fost \n

func]ie, nu o dat`, a[a cum i-am tocatpe to]i cât au fost la putere.

A fost, \ns`, [i un moment \n caredemnitarul [i ziaristul au \mp`r]it unmoment omenesc, aproape special. Erao vizit` oficial` \n Israel a premieruluiromân, plecat acolo cu politicieni, oa-

meni de afaceri [i, fire[te, ziari[ti. \nprogramul de dou` sau trei zile, del-ega]ia român`, la cererea ei, a fost [i pela locurile sfinte ale cre[tin`t`]ii. Neaflam pe malul Iordanului.

Eu mai fusesem acolo, cu prilejulunui interviu realizat cu premierul dinacea vreme al Israelului [i ]inusemmor]i[ s` m` fac hagiu, botezându-m`\n apa Iordanului, nu doar \n cristelni]a

popei de la Sângeru. Radu Vasile se uita ca to]i ceilal]i

spre apa limpede [i verzuie care sescurgea pe sub arboretul pletos.

“{tii ce”.., i-am zis, spre nedu -merirea sepepi[tilor. “Vino cu mine!“ {il-am tras spre ap`. “Descal]`-te”, i-amporuncit. “Eu sunt hagiu [i trebuie s`

te botez [i pe tine [i s` devii hagiu”. A executat aproape mecanic mi[ -

c`rile de a se desc`l]a, de a-[i rândui pemal pantofii [i [osetele. {i-a sumes ca[i mine pantalonii.

Dup` ce am intrat amândoi pân` lagenunchi \n ap`, i-am spus s` aplececapul iar eu i-am turnat apa luat` \npumni, pe cap.

“Sunt na[ul t`u”, i-am zis, “iar deacum \ncolo e[ti un cre[tin care s-abotezat \n Iordan”. Ne-am f`cut amân-doi semnul crucii [i ceea ce propusesmeu \n glum` \ncepea s` devin` un lucruserios.

Cei de pe mal se uitau ne\n]elegândprea mult un ritual pe care nici eu nu[tiu dac` l-am executat cum se cuvine.

Aveam, cred c` le mai am pe un-deva, [i ni[te poze, f`cute de un coleg,de la acest botez al premierului RaduVasile.

N-am mai vorbit niciodat` cu el deatunci.

Da, a murit un fost premier al Ro -mâniei, la o vârst` la care al]ii mai tr` -iesc [i \nc` \n for]`.

A murit un cre[tin, pe care apasfânt` nu l-a ap`rat de ruina bolii, chiardac` era hagiu. Fie-i ]`râna u[oar` iartrecerea spre cele ve[nice cu \mp`care!

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Publicat pe 3 iulie 2013 ampresss.ro

RREECCLL AAMMAAmonitor.oado@gmail.com

DESPRE TALENT |NTR-UN COMUNICATDE PRES~ A.N.P.

Administra]ia Na]ional` aPenitenciarelor, în colaborarecu Asocia]ia Scriitorilor din Bu-cure[ti, Euroculturart [i Socie -tatea Român` de Ra dio di fuziune,a organizat în data de 19 iunie2013, festivitatea de premiere aconcursului na]ional „Poezie depu[c`rie”.

Aflat` anul acesta la cea de-a V-a edi]ie, manifestarea s-adesf`[urat pe dou` sec]iuni:poezie [i scenarii de teatru [i aavut ca scop încurajarea afir -m`rii persoanelor private delibertate în domeniul crea]iei literare [i artistice, dar [idezvol tarea rela]iilor de colaborare cu partenerii implica]i înderularea proiectului.

Astfel, la sec]iunea poezie au participat 299 de persoanedin 33 de unit`]i penitenciare, care s-au înscris cu 607 poezii,iar la sec]iunea scenarii au participat 15 persoane, din nou`unit`]i penitenciare, cu 15 crea]ii.

Lucr`rile au fost evaluate de c`tre un juriu de specialitatealc`tuit din: Dan Mircea Cipariu – pre[edintele Asocia]ieiScriitorilor din Bucure[ti, Andra Rotaru - poet [i Lauren]iuCalomfirescu – Societatea Român` de Radiodifuziune. Ast-fel, la sec]iunea poezie, au fost premiate 29 de persoane, iarla sec]iunea scenarii de teatru s-au acordat trei premii.

La festivitatea de premiere au participat 10 persoane pri-vate de libertate din penitenciarele:Bâr cea Mare, Bucure[ti Rahova,Vaslui, Boto[ani, Gherla – Sec]ia ex-terioar` Cluj Napoca, Târg[or, Cra -iova [i Penitenciar Spital Bucure[tiJilava. Programul evenimentului acuprins momente poetice, sus]inutede câ[tig`tori, dar [i artistice, sus -]inute de forma]ia instrumental-vocal̀“Dinamic Group”, a Pe niten ciarului Bu-cure[ti Rahova.

Premiile oferite de c`tre Soci-etatea Român` de Radiodifuziune aufost acordate în prezen]a colaborato-rilor.

Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor consider` c`modul în care a reu[it s` dezvolte colaborarea devenit` detradi]ie, cu cele trei institu]ii par tenere, reprezint` un modelde bun` practic` [i o invita]ie adresat` societ`]ii civile în pro-cesul de facilitare a reinser]iei sociale a persoanelor care aus`vâr[it infrac]iuni.

SURSA: http://www.anp.ro

Protest la Curtea de Apel Ploie[ti: O FEMEIE A INTRAT ÎN GREVA FOAMEI

|n ziua de 19 iunie 2013, am f`cutparte dintr-o comisie de trei persoane, \nvederea efectu`rii unei vizite de evaluare[i informare la Penitenciarul Rahova, \ncalitate de membru al Organiza]iei pen-tru Ap`rarea Drepturilor Omului (O.A.D.O).

Penitenciarul Rahova este o unitate“cu regim \nchis”, având \n momentul defa]` un num`r de 1600 de de]inu]i.

|nc` de la intrare, am sim]it cummediul nu este tocmai de o ambian]`pl`cut`.

Odat` ajun[i \n incinta penitenciaru-lui, am surprins o secven]` destul deneobi[nuit`, \n care trei de]inu]i, \nso]i]ide doi gardieni, se \ndreptau spre poartapenitenciarului, \n care, primul ajuns,\ncepe s` bat` cu pumnul [i s` strige ”de-schide]i pu[c`ria asta odat`!; ne mai]ine]i mult afar` ?”

Imediat dup` aceast` secven]`, intr`m\n contact cu angaja]ii \nchisorii, unii maicircumspe]i, al]ii mai degaja]i, mai bine -voi tori, \n mod evident \ns` nu sunt toc-mai bucuro[i s` primeasc` astfel devizite, dar le-am dat de \n]eles c` to]i tre-buie s` ne facem treaba !

Printre [u[oteli, controale de rutin`,verificarea identit`]ii noastre [i a legi -tima]iilor, suntem pofti]i \n interiorulpenitenciarului.

Ni s-a delegat un \nso]itor, o doamn`,care se ocup` de vizite \n cadrul \n -chisorii.

Am cerut o list` cu de]inu]ii pe caredorim s`-i vedem dup` vizita de rigoare.

Constat`m c` unul dintre cei afla]i pelista noastr` este internat \n spitalul pen-itenciarului, iar pentru a avea acces laacesta este nevoie de o cerere adresat`conducerii spitalului. Ca atare, de]inutul\n cauz` nu s-a putut bucura de vizitanoastr`.

Dup` vizit`, am realizat c` aici este ocu totul alt` lume c`, \n`untru, timpul emai pre]uit de c`tre ace[ti oameni careprovin din toate categoriile sociale, \n -chi[i pentru fapte pe care le-au s`vâr[itsau ajun[i \n \nchisoare \n urma “tam-pon`rii” cu Justi]ia, sau, mai grav decâtatât, \n urma tampon`rii cu o categoriede oameni influen]i asupra Justi]iei.

E greu de perceput o realitate \n careoamenii sunt \nchi[i pe nedrept, mai ales\n condi]iile unei democra]ii pe care oinvoc`m zilnic, pe care o promov`m [i oador`m \ntr-un mod obsesiv. O remarc`american` sus]ine ideea: ”mai bine 1000de vinova]i liberi, decât un nevinovat\ncarcerat”.

Pe parcursul vizitei, am constatatcâteva aspecte destul de incomode \nceea ce prive[te condi]iile de deten]ie,confirmate [i de cei trei de]inu]i cu caream interac]ionat \n cursul vizitei noastre.

Pe lâng` libertate, care reprezint` unlucru suprem \n via]a omului, mai alesdac` aceast` libertate este \ngr`dit` peni[te considerente politice [i de r`z bu -nare, nemul]umirea acestora este legat`de ni[te lucruri aparent banale, dar carepentru ei reprezint` mai mult decât atât.

A[adar, cum percepem faptul c` \nsecolul XXI, indiferent de forma dedeten]ie, indiferent de condi]ia uman` ade]inutului, conducerea penitenciaruluiface economie de ap`?

|n cadrul \nchisorii de]inu]ii au posi-bilitatea de a face baie de dou` ori pes`pt`mân`, dar fiind \ntr-un num`r foartemare, fiec`ruia \i revin \ntre 5 [i 10 mi -nute de acces la ap`.

Este absolut jenant ca, \n secoul XXI,\ntr-un stat UE, cineva s` nu aib` posibi -litatea pentru a-[i \mplini nevoile minimede igien` !

O alt` problem` sesizat` este cea \ncare de]inu]ii nu au posibilitatea de a-[idepozita alimentele primite din exteriorsau pe cele cump`rate, deoarece nuexist` frigidere pentru p`strarea ali-mentelor \n condi]ii de nealterabilitate !

O.A.D.O. a \ntreprins deja ni[te de-mersuri \n acest sens, urmând s` donezepenitenciarului câteva frigidere, desti-nate de]inu]ilor, pentru a diminua un picaceast` situa]ie.

O alt` pro blem`, cu care se confrunt`cei \nchi[i, ne-a fost relatat` de M. P., in-dignat de faptul c` de]inu]ii care pentrubun` purtare, pentru activit`]i culturale[i educative, pentru absolvirea unui an[colar, conform legii, pot acumula 60 decredite, ce pot fi valorificate ulterior \nbonusuri date de c`tre conducerea peni-tenciarului, care pot reprezenta chiar ozi de libertate.

Nemul]umirea de]inutului M.P. esteaceea c`, de[i a acumulat un num`r de60 de credite, notificate de conducereapenitenciarului, dreptul de a primi o an-umit` recompens` nu s-a concretizat \nniciun fel.

Ni se pare revolt`tor faptul c` un omcu aspira]ii colosale nu cu mult` vreme\n urm`, a fost adus \n situa]ia de a semul]umi cu 24 de ore de libertate ?

Tot \n cadrul vizitei, am constatat c`\nchisorile zilelor noastre [i-au p`strat \nmare parte originalitatea penitenciarelordin perioada interbelic`; ”gardienii dinziua de azi nu s-au schimbat cu nimic, nus-au perfec]ionat deloc, au r`mas aceia[ioameni cu fe]e lipsite de expresie,transmi]ând prin atitudinea lor c` nemerit`m soarta [i ne trateaz` ca pe ni[tecârpe” - aceasta este declara]ia unui om\nchis pe considerente politice, F.S. !

”|n pofida Justi]iei drepte din România[i a unui stat de drept neviciat, gardieniiau acelea[i atribu]ii ca [i acum o sut` deani, \nchid [i deschid lac`te, cu o fa]`acr`, f`r` nicio doz` de respect, dar nu\ncerc s` le explic cum st` treaba de fapt,s` le spun pentru ce sunt eu aici, cine e

responsabil pentru arestarea mea; nevedem fiecare de ale lui !” a mai spusdezgustat acela[i om, autor a zeci dec`r]i de specialitate \n domeniul dreptu-lui, individualizându-se cu titlul de “prof.univ. dr”...

Acest domn, cu un zâmbet degajat, amai spus c` ”oricum, \n ultima perioad`nu am prea avut timp s` scriu [i am camr`mas \n urm`, dar Justi]ia româneasc`mi-a acordat timpul necesar”!

C.I., un alt nume, cu rezonan]` \n lu -mea afacerilor din România, ne-a confir-mat [i el acelea[i probleme ca [i co legiis`i de peniten]`, pe care le-am constatat[i noi cu prilejul vizitei efectuate \n peni-tenciar.

Acesta ne-a [i citit câteva pagini,scrise de curând de el, pagini pe careurmeaz` s` le transmit` fiicei sale, pen-tru a le publica pe blogul s`u personal.

Este un domn c`runt, cu o experien]`uluitoare, care relateaz` \n acele câtevapagini, scrise de mân`, c` regimul estecel responsabil pentru situa]ia \n caretocmai se afl`.

Tot \n eseul acestuia, am surprinsideea \n care C.I., referindu-se la compa-nia condus` de el, spunea c` \n perioada2000-2003, a fost cel mai mare pl`titor deimpozite din România, dar cu toate aces-tea este prezentat ca un om “care a preju -diciat statul”.

Am v`zut cu prilejul acestei vizite oneputin]`, o lips` de reac]ie a unor oa-meni ”victime” ale unor conflicte, adu[ila t`cere din cauza faptului c`, probabil,activitatea lor nu a fost una tocmaiagreat` \n rândul unei conduceri celpu]in influente.

|n România de azi Justi]ia [i mass-media au devenit cele mai reprezentativeunelte ale unor oameni influen]i, careac]ioneaz` \ntr-un mod crud, lipsit descrupule, \n scopul de a dezarma, des-fiin]a [i, \n mod cert, \n scopul de adef`ima ”adversarul”

CÂT DE EFICIENT~ ESTE JUSTI -}IA DIN ROMÂNIA?

Oamenii din penitenciare nu cer to -leran]`, nu cer lux, nu cer ce nu li se cu-vine.

Cer doar s` li se respecte drepturile [is` fie trata]i ca fiin]e umane, chiar dac`execut` o pedeaps`.

Administra]ia Na]ional` a Penitencia-relor este institu]ia responsabil` [i ceamai competent` \n vederea educ`rii, adezvolt`rii personale a de]inu]ilor, a ”do-mesticirii” acestora [i a reabilit`rii lor de-opotriv` !

Nu vrem oameni care, dup` isp`[ireapedepselor, s` fie pu[i \n libertate ”per-fec]iona]i” \n ale infrac]iunilor, oameni”s`lbatici]i” ! Vrem oameni morali, disci-plina]i, reabilita]i !

Dup` trei ore petrecute \n penitenciar,chiar f`r` vreo pedeaps`, ajungi s` per-cepi altfel libertatea

Damian Mihai PDamian Mihai PALAL

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 3

Sediul materiei

- Urmare din nr trecut -

Plângerea dresat` Cur]ii Europene poatefi redactat` fie \n una din cele dou` limbi ofi-ciale (englez` sau francez`), fie \n limba ofi-cial` a unuia dintre statele care au ratificatConven]ia european`.

Astfel, atunci când o persoan` interesat`dore[te s` se adreseze cu o plângere \ndrep-tat` \mpotriva Statului Român, aceast` poateredacta cererea, inclusiv formularele ulte-rioare, \n limba român`, nefiind nevoie de otraducere a documentelor sau a actelor anex-ate.

De regul`, o astfel de plângere va fi expe-diat` Cur]ii Europene prin po[t`, cu confir-mare de primire.

Conform legii generale \n materie, ter-menul de [ase luni (acela \n care ne putemadresa C.E.D.O.) va fi \ntrerupt cu dat`po[tei (dat` la care a fost expediat` plân-gerea) [i nu cu dat` la care cererea va ajungela destinatar.

|n cazul \n care cererea va fi transmis`prin fax, \n mod obligatoriu, trebuie c`aceast` s` fie transmis` [i prin po[t`, [i deaceast` dat` tot cu confirmare de primire.

Deplasarea la Strasbourg, pentru c` pe-tentul s`-[i prezinte personal cazul, nu estenecesar`, iar \n situa]ia \n care acesta\n]elege s` depun` cererea personal, nu vabeneficia nici de o examinare mai rapid` adosarului [i nici de un sfat juridic.

Atât \n faza preliminar`, cât [i pe parcur-sul perioadei de examinare a cererii, Gre-fierul Cur]ii poate solicit` documente [iin forma]ii suplimentare sau explica]ii legatede plângere, f`r` c` acest fapt s` poat` fi in-terpretat c` fiind un indiciu pentru ac-ceptarea cererii sau \n respingerea acesteia.\n câteva luni de la dat` introducerii cereriiini]iale, vor fi comunicate, pe adresa men -]ionat` de c`tre petent, o scrisoare de confir-mare a primirii cererii, num`rul de referin]`al dosarului (num`r ce va trebui s` fiemen]ionat de fiecare dat` când se poart` ocoresponden]` ulterioar` cu C.E.D.O. legat`de aceast` cauza), formularele de completat[i alte note explicative cu privire la procedurace trebuie urmat` \n fa]` Cur]ii Europene.

De \ndat` ce se ob]ine formularul cererii,acesta va trebui completat cu aten]ie [i \nmod lizibil, urmând a fi transmis Cur]ii câtmai curând posibil.

Cererea va trebui s` con]in` o prezentare,pe scurt, a faptelor [i a plângerilor, men -]ionarea dreptului sau drepturilor prev` zutede Conven]ia european` care se stimeaz` c`au fost astfel violate, recursurile care au fostdeja \ntreprinse cu scopul remedierii si -tua]iei, precum [i alte documente solicitate\n formulare.

Al`turi de toate aceste informa]ii, vor tre-bui trimise [i deciziile emise \n dosar detoate autorit`]ile publice interesate.

Foarte important de re]inut este faptul c`toate documentele ce vor fi transmise Cur]iinu vor fi restituite, motiv pentru care acesteavor trebui trimise numai \n copii.

-va urma-dup`: www.ush.ro

CCEEDDOO

VIZIT~ LA PENITENCIARULRAHOVA

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 4

Recurs la memorie

Cu to]ii am crezut c` 22 De-cembrie 1989 va consemna finalulluptei anticomuniste, odat` cuelibe rarea fo[tilor de]inu]i politici,cu re\ntoarcerea \n ]ar` a prigo -ni]ilor politici, a celor care, prinfuga din ]ar`, sc`paser` de \n -chisoare, r`mânând \ns` cu con-damn`ri politice, a românilor dindiaspora care cunoscuser` pri -goana dictaturii, precum [i a dizi -den]ilor români recunoscu]i pepla interna]ional.

Nu a fost deloc a[a. Acest popor a fost supus \n zi -

lele Revolu]iei unui val de crime,comise f`r` mil`, din dispozi]iaacelora[i comuni[ti care, timp de50 de ani, ne-au distrus vie]ile.

Revolu]ia român` nu putea tri-umfa f`r` jertfe, a[a cum s-a \n -tâm plat \n Cehoslovacia, R.D.G.,Polonia, Ungaria [i Bulgaria, ]`ri\n care a fost posibil` formula “ci -vilizat`” a revolu]iilor “de catifea”.

Nou` ne-au murit copii, p`rin]i[i bunici, doarece gloan]ele uci -ga[e nu au ]inut cont \n cine intr`.

Au murit tineri cu piepturilegoale, ie[i]i pe str`zi pentru c` numai suportau s`-[i vad` p`rin]ii\ndurând mizeriile dictaturii co-muniste.

Au ie[it din case de foame, defrig, de teama zilei de mâine, delips` de libertate de exprimare,de minciun` [i de \nc`lcarea re -petat` a demnit`]ii umane. Unpopor \ngenunchiat, chinuit [i ex-ploatat de un regim ilegal, ile-

gitim [i criminal. A[a a ap`rut onou` categorie de eroi na]ionalicare, dup` 24 de ani de la Re -volu]ie, au devenit ]inte sigure aleanonimatului [i uit`rii \ntr-o ]ar`

dispus` tot mai mult la ignorare,indolen]` [i lips` de respect fa]`de propriii eroi.

Au ap`rut trei categorii de re -volu]ionari :

1. Urma[i ai eroilor martiri.2. Lupt`tori r`ni]i \n Revolu]ie.3. Lupt`tori cu merite deose bi -

te \n Revolu]ia din Decembrie ’89.|n analize succesive, a[a cum

vine val dup` val, statul român aacceptat c` \n \ntreaga ]ar` ar fi \njur de 25.000 de revolu]ionari. |ncomunit`]ile \n care au existatmor]i \n timpul evenimentelor,ora[ele respective au devenitora[e martir, s-a creat un minis-ter sub de numirea “Secreta ria tulpentru Po blemele Re vo lu]io na -rilor”, s-au ini]iat [i apro bat dou`legi pentru re volu]ionari, \n baza

c` rora Parlamentul României aadoptat câte va prevederi prin carese acordau te miri ce drepturiacestei categorii de români, drep-turi pe care tot institu]iile statului

au uitat s` le pun` \n aplicare,reu[ind \ns`, \n ace[ti 24 de ani,s` creeze o nou` meserie, inexis-tent` \n Ro mânia pân` \n decem-brie ’89, aceea de “revolu]ionar”...

De atâ]ia ani, ace[ti oameni nuau f`cut altceva decât s` luptepân` la epuizare pentru men ]i -nerea pu]inelor drepturi ob]i nute.

Mereu [i mereu, au fost con-testa]i ba de o putere, ba de alta,iar \n peste dou` decenii au exis-tat trei rânduri de verific`ri [ireverific`ri a autenticit`]ii celorcare se vroiau a face parte dinaceast` categorie a revolu]iona -rilor.

Cum banul e “ochiul Dracu-lui”, de-a lungul timpului, pe lân -g` noi [i noi revolu]ionari, auap`rut noi [i noi acuza]i, ba chiar[i arest`ri, mergând pân` lanivelul secretarilor de stat, pentruluare de mit` [i abuz \n serviciu.

Ast`zi, când scriu acest articol,a trecut deja un an [i jum`tate decând Emil Boc [i apoi MihaiR`zvan Ungureanu [i VictorPonta, au suspendat pensiile vi-agere pentru revolu]ionari.

De atunci, s`pt`mânal, ace[tiadin urm` se adun` [i \[i cer drep-turile câ[tigate prin lege.

Iat` cum, din nou, statul român\[i bate joc de propriii eroi - vic-time ale Revolu]iei !

Prof. univ. dr. Prof. univ. dr.

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIVA URMAVA URMA

JERTFELE UIT~RII - 4

O }AR~ DISPUS~ TOT MAI MULTO }AR~ DISPUS~ TOT MAI MULT

LA IGNORARE, TR~DARE, INDOLEN}~LA IGNORARE, TR~DARE, INDOLEN}~

{I LIPS~ DE RESPECT FA}~ DE PROPRII EROI{I LIPS~ DE RESPECT FA}~ DE PROPRII EROI

De mult m` gândesc s` scriu despre eroii României. Mul]i dintre ei suntmor]i [i ne privesc din ceruri, eroi c`rora aceast` ]ar` nu le respect` [inu le apreciaz` curajul, suferin]a [i nici idealurile pentru care s-au sacri-ficat, spre binele general al acestei na]iuni. Continu`m, deci...

|ntr-o lume \n care valorile sunt departede a fi valori, \ntr-o lume \n care respectul[i cinstea sunt pe cale de dispari]ie, \n caremoralitatea a devenit un atribut benevol alsociet`]ii, iar demnitatea uman` este atâtde firav` \ncât odat` pierdut`, foarte greuse mai poate vindeca; omenirea treceprintr-o perioad` care favorizeaz` mai de-grab` dezumanizarea.

Dincolo de circurile politice, de suita decrize financiare, de involu]ia institu]iilorstatului, care pe zi ce trece dau dovad` deo credibilitate din ce \n ce mai precar`, denesiguran]` [i de multe decizii [i ac]iunide nedreptate, demnitatea uman` este [tir-bit` \n mod grosolan.

De curând, insulta [i calomnia, dou`fapte pedepsite de legea penal` \n majori-tatea statelor democratice din lume, aufost retrase din Codul Penal, atribuindu-li-se un loc mult mai lejer \n Codul Civil.

Aceast` m`sur` a creat o suit` de con-troverse [i comentarii dintre cele mai per-tinente \n rândul celor ce doresc oso cie tate respectabil` [i respectat` de-opotriv`. |n acest sens, dup` multe dezba-teri, insulta [i calomnia vor reveni exactacolo unde le este locul, \n Codul Penal.

Chiar dac` trecem printr-o perioad` detranzi]ie, chiar dac` suntem ni[te mostreale societ`]ii \n care tr`im, trebuie s` ]inemcont de faptul c` demnitatea uman` estevaloarea sacr` a oric`rei persoane, dincolode dreptul la via]`, la o corect` judecat`,dreptul la vot sau orice alte drepturi aleomului.

Ca \nt`rire a acestei idei, \n Declara]iaUniversal` a Drepturilor Omului, adoptat`

la data de 10 decembrie 1948, chiar \nprimul articol, se invoc`: “Toate fiin]eleumane se nasc libere [i egale \n demnitate[i \n drepturi. Ele sunt \nzestrate cura]iune [i con[tiin]` [i trebuie s` se com-porte unele fa]` de altele \n spiritual frater-nit`]ii”

Zilnic putem observa cum suntem \nstare de orice pentru a ne \ndeplini sco -purile. De ceva vreme, respectful e o cali-tate din ce \n ce mai rar \ntâllnit`, ba chiarpe cale de dispari]ie.

Ne atac`m continuu, ne “mânc`m”\ntre noi, d`m dovad` de o total` lips` descrupule.

Putem observa cu dezgust faptul c`televiziunile, radiourile, trusturile mediasunt doar ni[te instrumente de con-

fruntare a oamenilor din ”\nalta societate”.Mai mult decât atât, cei care lucreaz` pen-tru asemenea institu]ii, au devenit unelteleacestor oameni; unelte lipsite de puncte devedere, c`rora li se dicteaz` [i care sunt\ndruma]i \n incriminarea, dezarmarea [i

def`imarea ad-versarului.Valorile au de-

venit oameniilipsi]i de scru -pu le, de morali-tate, oamenicare nu dau doibani pe demni-tate (pe demni-tatea altora,evi dent)!Ne-am \nv`]at

s` jignim, s`ironiz`m, s`scui p`m tot cene st` \n cale \nmaterie de oa-meni; insulta [icalomnia suntni[te fapte

care trec dincolo de omenie, dedovad` de demnitate [i respect, dardin p`cate, aceste fapte sunt tot maifrecvente \n societatea româneasc`.

{tim cu to]ii c` exemplele negative,c` informa]iile, datele negative ser`spândesc mai rapid decât cele pozi-tive; astfel e mult mai simpl` de -f`imarea decât promovarea pozitiv` acelor de lâng` noi.

|n ultimii ani, mass-media este gen-eratorul cel mai puternic de informa]ii,de impresii, fie ele dintre cele maibune, de apreciat sau dintre cele maidure, de insult`, calomnie.

Este la mod` deprecierea adver-sarului politic, economic prin inter-mediul multitudinilor de trusturi

media, care nu fac altceva decât s` de-gradeze calitatea uman`.

O problem grav` a societ`]ii civile oconstituie faptul c` legea este luat` dreptun obstacol, care deseori este ocolit cubrio.

De asemenea, justi]ia poart` un rol im-portant \n disciplinarea societ`]ii, dar cumputem pretinde o justi]ie dreapt` când pro-cesele cu adev`rat corecte \i implic` pe ceidin clasa social` inferioar`, astfel cei din”\nalta societate” au pe lâng` mass-media\nc` un instrument de confruntare, deap`rare sau de atac, Justi]ia?!

Cum s` ne deta[`m de insult` [i calom-nie dac` atacurile la persoan`, def`imarea[i lipsa de respect ne face mai puternici, neface \nving`tori?

Cum se vindec` o astfel de societatecând avangardi[tii sunt cei capabili, com-peten]i, dornici de reu[it`, dar caresfâr[esc ca unelte a mi[c`rilor grosolanedin societate?

Damian Mihai PAL

Insulta [i calomnia Insulta [i calomnia revin \n loj` revin \n loj`

PublicitatePublicitate

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 5

Revista revistelor

Ca [i colegul Ion Costei, consilier juridicde prestigiu, am mai multe nedumeriri.

Prima este legat` de statutul de func]io -nar [i conflictul artificial creat \ntre no]iu-nile de interes public, interes general [iutilitate public`.

A doua nedumerire este coroborat` deno]iunea de corup]ie [i asupra obiectivelorD.N.A.. \n documentul adoptat de guvernulnostru \n 2005, pompos denumit ’’Strategiana]ional` anticorup]ie’’ ne este oferit` ur -m` toarea defini]ie, a ceea ce ar trebui s` \n -]elegem prin termenul de corup]ie:’’De vierea sistematic` de la principiile deimpar]ialitate [i echitate care trebuie s`stea la baza func]ion`rii administra]iei pu -blice, [i care presupun ca bunurile publices` fie distribuite \n mod universal, echitabil[i egal [i substituirea lor cu practici careconduc la atribuirea c`tre unii indivizi saugrupuri a unei p`r]i dispropor]ionate abunurilor publice \n raport cu contribu]ialor’’.

D.N.A.-ul ar trebui s` se ocupe decorup]ie, ce bântuie prin institu]iile au-torit`]ilor publice [i locale, prin analizareaeventualului trafic de influen]` ce ar puteaap`rea la nivelul factorilor de decizie, traficce ar devia foloasele, banul sau bunul pub-lic, de la interesul general la unul privat,prin supravegherea sferelor de influen]`din jurul puterii legale sau alese, fiind denotorietate existen]a acestora, pe lâng`toate nivelele acestor autorit`]i. Cu atât maimult cu cât \n acest caz D.N.A. nu [i-a re-spectat menirea de a aplica litera legii, ci,chiar s-a mândrit cu interpretarea acesteia\n spiritul ei, aspect ce apar]ine, de drept,doar avocatului.

F`r` aceast` subtil` manevr`, cuantu-mul necesar implic`rii inculpatului Sca -le]chi, prin prisma D.N.A., nu ar fi fostatins, dar astfel, de la pretins` luare de mit`de 5-6000 euro, s-a ajuns la circa 50.000,cuantum care, pe lâng` for]ajul asupra in-terpret`rii no]iunii de utilitate public` [i acalit`]ii inculpatului derivând din aceasta, ajustificat men]inerea ca acuzator a acestuiParchet anti-corup]ie.

A[a o fi, dar el, acela de pe strad`, arvrea coruptul ca s`-l vad`, c`ci acesta este,sau ar trebui s` fie, ]elul acestui D.N.A., ori,\n aceast` cauz`, el lipse[te cu des`vâr[ire,vorba lui nenea Iancu.

Recapitulând, f`r` interpretarea favora-bil` [i dibace, nu avem func]ionar, nu avemsuma necesar`, nu avem \ncadrarea o.n.g.-ului ca fiind o institu]ie public`, de care s`se ocupe D.N.A.-ul, dar, m`car s` fi avutcoruptul. Ca s` nu mai vorbim de valabili-tatea \n]elepciunii populare, din care am ex-tras acea zicere despre drumul spre iadul\n care se afl` inculpatul \n prezent, care afost pavat cu inten]ii bune.

Constat`m cu stupefac]ie [i c` martoriiacuz`rii sunt to]i fie interesa]i, fie vulnera-bili, fie investigatori sub acoperire sau co-laboratori ai unor asemenea personaje.

Martorul Sarca, de pild`, a fost pus \n li -bertate aproape instantaneu, dup` ce [i-are\nnoit \n fa]a instan]ei declara]ia care \l\nvinov`]ea pe Scale]chi. |n plus, declara]iadat` la urm`rirea penal` [i cariera sa quasi-militar` \l desconspir` pe martorul SorinCriv`] ca fiind ofi]er sub acoperire, avândpoate o implicare redus` ca pondere \ncauza de fa]` [i mult mai profund` \n do -sarul de evaziune fiscal` \n care Sarca fi -gureaz` el \nsu[i ca inculpat.

Exist`, de asemenea, indicii importantec` [i al]i ofi]eri acoperi]i a operat \n spe]`.

S-a mai realizat un record \n jurispru-den]a român`: stabilirea la judecarea ca -uzei \n fond a unei cau]iuni echivalente acirca 85.000 euro. Ca s` nu mai vorbim c`urm`rirea penal` a avut loc \n lipsa ap` -r`torului, de[i prezen]a acestuia era obli -gatorie, sau, pornind de la reglement`rileCEDO, avem nelegalitatea mijlocului deprob`, a condi]iilor \n care proba a fostob]inut` [i a condi]iilor \n care proba a fostob]inut` administrativ. [tiam reclama, cândn-ajut` nimic, “te-ajut` Cillit”, de acum pe -rimat`, c`ci, \n materie de bani murdari, cas`-i cure]i mai u[or, D.N.A. ]i-e de ajutor.

B`sescu, B`sescu,

fratele lui Luka[enkofratele lui Luka[enko

|ncepem s` sem`n`m tot mai mult cuBelarusul, mai ales \n ceea ce prive[tedrepturile omului. {i acolo dictatorul Lu -ka[enko l-a aruncat dup` gratii pe pre[edin -tele organiza]iei care ap`r` aceste drepturi.

De [ase luni de zile [i profesorul univ.dr. Florentin Scale]chi, fostul de]inut politic[i actualul re]inut politic, pre[edintele fon -dator al Organiza]iei pentru Ap`rarea Drep-turilor Omului - O.A.D.O., organiza]ie custatut consulativ special ECOSOC-ONU,membru cu statut participativ al consiliuluiEuropei, tr`ie[te drama unei anumite p`r]idin justi]ie, obedient` [i dependent` de pu -

terea politic`. Dac`, pe vrema lui “Cea[c`”, acestuia i

s-a \ntocmit rechizitoriul [i a fost condam -nat \n numai opt zile pentru complot \n ve -derea tr`d`rii, submin`rii [i sabot`riiso ciet`]ii socialiste din România [i a fostscos de dou` ori \n fa]a plutonului deexecu]ie, efectuând cinci ani de \nchisoare\n regim de condamnat la moarte [i reclu -ziune total`, acum, dup` o monit-orizare dedoi ani, prin mi[c`ri dolozive mistificândadev`rul, fabricându-i-se fapte ireale prinfolosirea denun]`torilor lipsi]i de orice mo -ralitate [i afla]i \n sfera infrac]ionalit`]ii,printr-un abuz greu de imaginat \ntr-un statpretins democrat, \n 20 de zile i s-a \ntocmitrechizitoriul [i \n numai o lun` a fost con-damnat la [ase ani de \nchisoare, cu \nc`l -carea [i exonerarea legilor, pe o solu]ietotal netemeinic` [i nelegal`.

Nimic din ce sus]ine partea acuzatoarenu are leg`tur` cu adev`rul, atâta timp câtexist` dovada cert` a unei decizii a Parla-mentului României, mai precis Comisia

Drepturilor Omului, Culte [i Minorit`]i, \ncare cei 18 membri au constatat \n acestdosar patru \nc`lc`ri grave ale drepturilorfundamentale ale omului. Ca s` nu maiamin tim de concluziile ap`r`rii f`cute detrei speciali[ti \n materia dreptului penal,somit`]i [i slujba[i ai ei, Marian Mihai Ef-timescu fiind ministru secretar de stat alJusti]iei [i judec`tor al |.C.J.C., Jean Pa -naitescu fiind pre[edinte al TribunaluluiMilitar Bucure[ti timp de o via]` [i pro -curor [ef al Sec]iei Militare al D.N.A. [i nu\n ultimul rând Constantin Son, fostulprocuror [ef al Parchetului de pe lâng` Tri-bunalul Municipiului Bucure[ti [i [ef alSec]iei Crim` organizat` al ParchetuluiGeneral.

Culmea tupeului: Scale]chi a fost judecatde Mihail Udroiu, un procuror, devenitjudec`tor, aflat la prima lui sentin]` dinvia]`, iar fostul pre[edinte O.A.D.O. estetrecut de madam Monica Macovei \n docu-mentele privind lupta cu corup]ia trimise laBruxelles, al`turi de ex-premierul AdrianN`stase. Ba mai mult, cu numai cinci zile\nainte de fulminanta lui arestare, cel carea demontat acuzele vizând existen]a \n -chisorilor C.I.A. \n ]ar` este felicitat chiarde Laura Codru]a Kovesi, Procurorul Ge -neral al României.

Ajuns dup` z`brele, Scale]chi este mo -mit s` dea denun]uri mincinoase desprediferite VIP-uri cu promisiunea cert` c` vafi absolvit de acuza]iile care i s-au adus. \nacest timp din umbr` rânjea fostul s`ucoleg de facultate, Traian B`sescu, ajuns

vremelnic pre[edinte de ]ar`. \n felul acestar`spundea pentru tupeul unui fost coleg dea-l \nfrunta direct, de câte ori a avut dera-paje sau a \nc`lcat Constitu]ia ]`rii.

Zvonerii, chiar dac` nu le d`m crezare,au mai \naintat [i afirma]ia c` Scale]chi arde]ine dosarul de fost colaborator de frunteal Securit`]ii celui supus acum unui re fe -ren dum popular.

D.N.A. [i S.R.I. sub D.N.A. [i S.R.I. sub

presiunea integr`rii europenepresiunea integr`rii europene

Daniel Morar, procuror [ef al D.N.A.,spunea \n februarie 2006 c` procurorii sunt\ntre mirajul Corrado Cattani [i teama dePSD. Poate de aceea \n Raportul de bilan]pe 2006, D.N.A. trece primul pe lista succe-selor pe Florentin Scale]chi.

Nu [tim nici cum s` interpret`m faptulc`, doar cu trei zile \nainte de declan[areaf`]i[` a campaniei de distrugere O.A.D.O.prin arestarea lui Scale]chi, pre[edinteleRo mâniei a modificat semnificativ compo-

nen]a sec]iilor penale ale Tribunalului Bu-cure[ti, care, gra]ie mai multor astfel deinterven]ii brutale, au devenit \n timp o ’’fil-ial`’’ a Parchetului.

Putem prezenta [i un \ntreg dosar depres` vizavi de ofi]erul acoperit Sarca BradOvidiu Ioan, coordonator al DistrictuluiEconomic Nord al S.R.I., plus omnipoten]alui \n tot ceea ce prive[te comer]ul cu pro-duse petroliere falsificate [i sustrase de laplata impozitelor.

Un dosar similar este vizavi de ofi]erulacoperit Florin Daniel Guran, coordonatoral Districtului economic sud al SRI [icorodonator al unor afaceri necurate \nmafia motorinei neaccizate.

Se poate vorbi chiar de o...”{coal` Arde-lean`” de trafican]i, pe care o vom prezenta\ntr-o viitoare edi]ie.

Mai sunt implica]i \n dosarul Scale]chi,Sorin Criv`], fostul [ef al structurii de secu-ritate de la Oficiul Participa]iilor Statului [iPrivatiz`rii \n Industrie din cadrul Minis-terului Economiei [i Comer]ului, fostul sec-retar de stat \n Ministerul Justi]iei, DoruTrifoi, urm`rit penal pentru favorizareaunui infractor afacerist cu produse petro -liere, Mihai C`tuneanu, fost angajat al Fon-dului Româno-American de Investi]ii -F.R.A.I., cu to]ii ]inând paginile de scandalale ziarelor centrale s`pt`mâni \n [ir.

De aceea, orice anchet` cu atingere lapersonajele men]ionate devine incomod`.

Nou` \ns` nu ne este fric`, a[a c` vomrecidiva, prezentându-v` \n continuareacest abuz flagrant al justi]iei democrateromâne.

Nu ne vom substitui ei, ci doar vomprezenta faptele a[a cum sunt, l`sând de-cizia la \ndemâna M`riei Sale Cititorul,adic` a omului de pe zebr`.

Pompiliu COM{APompiliu COM{A

Articol publicat vineri,

15 Iunie 2007,

\n ziarul “Justi]iarul”

Cazul Scale]chi - abuz de drept venit, culmea, din parteaunei autorit`]i a statului

Reporterul de investiga]ie care v` prezint` acest caz, dup`o activitate \n domeniu care se \ntinde la peste trei decenii,este la fel de nedumerit ca [i Voltaire care, vrând s` p`trund`fenomenul juridic, a renun]at spunând c`, dac` un procurorte acuz` c` ai fi furat turnurile de la Notre-Dame, s` nu-l con-trazici, ci, cu gr`bire, s` fugi unde-oi vedea cu ochii [i numaidup` ce ai pus \ntre tine [i el, distan]e de m`ri [i ]`ri, s` te\ntorci, spunându-i, ’’Uit`-te, turnurile sunt tot acolo!’’

PublicitatePublicitate

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 6

Atitudini

Aprecieri, opinii, gânduri despre \ncarcerarea lui Florentin Scale]chi,

Din dorin]a de a face bine celorlal]i, Florentin Scale]chi ac`p`tat obi[nuin]a de a-[i face r`u lui \nsu[i. Poate a gre[it \nraport cu legea, am \ns` serioase \ndoieli c-a f`cut-o cu in ten -]ie, ci pur [i simplu din pricina firii sale de copil mare, care dedragul jocului \n care este prins, uit` câteodat` s` fie atent laregulile acestuia. Chiar f`cutul binelui pare s` fie jocul, de aici[i procuparea, cu nuan]e rebel-mesianice, uneori, pentruap`rarea drepturilor fundamentale ale omului. Sunt cunos-cute realiz`rile sale pe aceast` linie, ca [i recunoa[terea in-terna]ional` de care ele s-au bucurat.

Personal, ca om care \l cunoa[te de aproape 40 de ani, \mieste foarte greu s` accept c` Florentin Scale]chi e lipsit de li -bertate. Adic` tocmai de dreptul \n care crede atât de mult [ipentru care a fost la un pas s`-[i piard` via]a. I-a adus multeizbânzi lupta pentru dreptul acesta, toate umbrite \ns`,aproape ca \ntr-o tragedie antic`, de pierderea vremelnic` aacestui drept \n plan personal.

Personalitate polivalent`, cu activit`]i semnificative \n do -menii diverse, precum media, crea]ia literar`, \nv`]`mântulsuperior, societatea civil`, Florentin Scale]chi merit` totu[i unalt statut decât cel de proscris social. A pl`tit, \n plan sufletescchiar cu supra m`sur`, pentru gre[elile f`cute. Au nu doarcopiii s`i nevoie de el, ci \ns`[i societatea c`reia-i poate fi maiutil \n libertate decât \nchis. Are, dac` mi se permite expresia,chiar libertatea nevoie de Florentin Scale]chi, \n numele fap -telor bune din trecut, dar [i al celor ce pot ap`rea \n viitor.

Sunt absolut convins c` el a tras toate concluziile necesaredin tot ce i s-a \ntâmplat [i i se \ntâmpl` [i c` va [ti de acum\ncolo s`-[i tempereze candoarea compulsiv`, ca s` nu zicnes`buin]a, astfel \ncât legea s` nu mai aib` niciodat` desuferit de pe urma lui, [i nici el de pe urma legii.

Florentin Scale]chi are resurse intelectuale [i morale pentrua dep`[i accidentul judiciar c`ruia i-a c`zut victim`. Prin ur-mare, merit` f`r` nicio ezitare s` i se \ntind` mâna de careare nevoie.

Sistemul de drept, de[i este condus de oameni, are [i obli -ga]ia, [i puterea de a fi mai drept decât oamenii !

nn {tefan MITROI - jurnalist [i scriitor - Bucure[ti

A[a se \ntâmpl` cu cei mai curajo[i dintre noi, cei ce au“tupeul” s` se opun` “Sistemului”, nu p`r`sind meleagurileacestea \n pribegie posibil ve[nic`, dovedind o la[itate civic`maladiv`, dar [i o lips` total` de personalitate [i de aparte-nen]` na]ional`, ci \ncercând a spune [i face practic ceva \nideea \ndrept`rii “r`ului” generalizat [i a rede[tept`rii con -[tiin]ei na]ionale !

Florentin Scale]chi, prin ac]iunile civice, dar [i politice or-ganizate cu ajutorul - crea]ia sa de suflet: O.A.D.O. - orga ni -za]ie creat` de el tocmai pentru a ap`ra cet`]enii [i drepturileacestora \n fa]a unui sistem politico-economic atotcon duc` -tor, a devenit el \nsu[i o “victim` colateral`” \n acest` lupt`inegal` a drepturilor individuale [i colective câ[tigate [i do -vedite cu sânge \n 1989, cu un sistem politic opresiv, perimat,ajuns deja la totala sa “epuizare”, la punctul s`u “de fierbere”po litic` [i so cial`.

Culmea, acest om onest, adev`rat cet`]ean, cu “civismul \nsuflet”, acest erou necunoscut al “epocii” postcomuniste,ini]iator [i ap`r`tor devotat al drepturilor [i libert`]ilor oame-nilor, a fost “executat” politic tocmai \n “numele [i pentru ac -]iunile” \ntreprinse de sistem \n ideea combaterii corup]iei \nRomânia !

Adic`, altfel spus, uita]i-v` oameni buni, cum statul român,\n lupta sa \mpotriva corup]iei, a g`sit [i condamnat pe celmai temut corupt al ]`rii, OMUL care, prin intermediul orga-niza]iei non-profit creat` chiar de dânsul, milita puternic [i de-schis tocmai \mpotriva corup]iei !

{i uite a[a, sistemul politic românesc a mai sacrificat “pealtarul” democra]iei [i \n “numele drept`]ii”, un simbol alluptei \mpotriva corup]iei, un simbol, printre pu]ine altele, alap`r`rii drepturilor cet`]ene[ti, al ap`r`rii democra]iei \nRomânia !

Am afirmat mai sus c` acest sacrificiu a fost f`cut \n “nu-mele drept`]ii”, dar de fapt este vorba de o dreptate strâmb`a sistemului politic actual, speficic` mai degrab` regimurilortotalitare, nicidecum unui stat democrat.

Practic, acest popor român, devenit autist la tot ce se\ntâmpl` cu el [i \n jurul s`u, mai pierde astfel (din fericire,pentru pu]in timp !) un izvor de energie pozitiv`, un lupt`tordevotat [i dedicat \ntru totul cauzei drept`]ii \n România !

nn Daniel NI}ESCU - Bucure[ti

|n loc de fi[q|n loc de fi[qpersonalq...personalq...

va urmava urma

Dac` este adev`rat c`, \n anu-mite situa]ii, mor]ii se-nvârt \ngroap` atunci, truditorii Dreptuluiau devenit turbine iar, „Pohta ce-am pohtit, Io”- celebra fraz`, adevenit un principiu de Drept, apli -cabil necondi]ionat atunci când,D.N.A .- ul intr` \n aren`.

Puterea doveditoare a unorsitua]ii de fapt nu mai este rele-vant`, nici chiar provenind de lasurse [i publice [i autorizate, lipsade pronun]are a Instan]ei asupraacestora a devenit o regul` ne-scris`, judecata reducându-se doarla interpretarea faptei prin prismaD.N.A, presta]ia avoca]ilor p`rânda fi tratat` cu urechi surde, ex-istând convingerea ferm` c`, aces-tea nu sunt interpret`ri juridice ci,doar ceea ce ar vrea s` spun` ceiacu za]i, motivat sau nu, fraze defi-nite parc` de pana lui NeneaIancu, prin ,,Mofturi, mon[er, mof-turi ...”

La condamnarea dat` luiGeorge Becali \n dosarul „Valiza”am auzit, aievea parc`, horc`itulagonic al unei institu]ii de Dreptcare, \njunghiat` pe la spate, sezb`tea convulsiv pe treptele Tem-plului lui Themis, agonizând \npro pria-i balt` de sangvin` jurispu-den]`, ce \i motivase existen]a depân` acum.

Doborât` de pe soclu, nici m` -car de o nou` zei]`, Themis pare afi \nl`turat` ca un lucru ce pare a fiperimat [i vetust, Marea Corup]ievrând a-[i rentabiliza activitateaprin transformarea s`lii de jude-cat` \ntr-o, simpl`, camer` de exe -cu]ii.

Darea de mit`, nu mai este (ce-a fost), a devenit o banal` modali-tate de condamnare \n cazul \ncare este invocat`, o modalitate dea r`spunde unor capete de cereremai mult sau ma pu]in fondate [iatât, dându-se girul bunului-plac \npronun]area solu]iei care, chiargre[it` fiind, ne este vârât` pe gât,pretinzându-ni-se s` o numim, ho -t`râre judec`toreasc`.

Se explic` [i de ce noi avoca]iipurt`m robe, poate reminiscen]eale perioadei de fraged` copil`rie\n care, tot \ntr-un fel de rob` (unsarafan alb`strui deschis), cereamde la doamna educatoare una saualta, cereri ne\nso]ite de probe, ea[i numai ea decizând, dup` bunu-iplac dac` d`, \n func]ie de cine eramai cuminte, ori copil al vreuneicolege, ori al vreunui [tab “de laPartid” ori, dac` nu aveam petede magiun pe nas.

Am asistat cu to]ii la acele ima -gini \n care, patronul Stelei \ncercas` \nfrâng` o cutum` a fotbalului

autohton, aceea carejustifica echipe, cenu mai aveau nici uninteres pentru cam-pionat, s` dea meci-uri ale etapei finaleuneia, sau alteia, din-tre favorite ca s`aib` [i ele acolo, unban \n buzunar pevar`, de[i, pe vre-mea mea se putea [ialtfel, aceia care l-auv`zut pe Dobrin, \ntr-un anumemeci din “Groap`”, [tiu ei desprece vor besc!

Acum domin` Banul [i, ca do -mina]ia sa s` fie \nl`turat`, GeorgeBecali a vrut a da el banul de buzu-nar pentru c`, asta este situa]ia,vrem s` vedem un meci curat, tre-buie s` punem banul jos, cinsteadevenind un produs de lux.

Dar, acest lucru nu a fost as-cuns, nu a existat nici o con spi -ra]ie, el a fost f`ptuit \n modpublic, cu televiziunile c`lcându-ipe urme [i, cine a avut urechi, l-aauzit pe Becali propunând [i justi-ficând gestul s`u.

Dar ce spun to]i acei truditoricare au creeat doctrina [i jurispru-den]a, care au studiat acest gen deinfrac]iune ?

P`i, ce s` spun` decât c`, \ncazul infrac]iunii de dare de mit`,mituitorul nu se pedepse[te, \nsitua]ia \n care denun]` auto rit` -]ilor fapta sa, mai dinainte ca or-ganul de urm`rire s` fi fost sesizat\n legatur` cu s`vâr[irea acestei in-frac]iuni.

Momentul, \n care se efec -tueaz` denun]ul, raportat cu acela\n care s-a sesizat organul deurm`rire, se stabile[te de c`tre or-ganul judiciar competent, f`cându-se calculul exact pe zile [i pe ore,pentru a se constata dac` denun]uleste sau nu anterior sesiz`rii re-spective, important de men]ionataici c`, denun]ul este exoneratorde pedeapsa penal` chiar dac`este f`cut unei persoane care are,la rândul s`u, obliga]ia legal` de aanun]a organul de urm`rire pe -nal`.

|n spe]`, cum s-a sesizat or-ganul ? – nu cumva \n urma aces-tui fel de denun], f`cut \n modpublic [i repetat, [i redat de toateteleviziunile.

Ori, fapta acestuia viza vreunfunc]ionar public, categorie dincare fotbalistul nu face parte elfiind, marxist definit, un mijloc deproduc]ie.

De ce D.N.A. nu are, [i ar trebuis` aib`, bine stabilit prin Legerolul s`u ca prin alte p`r]i, acela de

a se ocupa de combaterea jafuluibunului public, de pild` a se afla pelâng` Curtea de Conturi, \n ve -derea instrument`rii dosarelor pe-nale al fraudelor constatate deaceasta.

De ce, dac` se vrea un fotbalcurat, nu s-a ac]ionat pân` acum,când vânzarea meciurilor pe ul-tima sut`, devenise un obiceicurent, trebuia s` se intervin` nu -mai atunci când, din dorin]a unuimeci curat, George Becali, a re-curs la acel remediu din zicerilepopulare c`, cuiul pe cui se scoate?

Este p`cat, Becali este un per-sonaj foarte complex [i greu decatalogat, un om care nu \[i uit`originea ba, mai mult, o scoatecam exagerat \n eviden]`, poate fisubiect de glume, dar bine e s` nuglume[ti cu el, poate fi subiect dedezbateri [i de critici ale unoreliti[ti dar, r`mâne unic prinfaptele lui de bine fiind, poate, sin-gurul care \[i ]ine promisiunile [ipentru toate acestea nu poate fiscos din aten]ia publicului care,este cam s`tul de figurile politicecu tent` academic`, vorbesc elefrumos dar numai atât, iar guracare macin` nu isc` f`in`.

Sunt dinamovist de pe vremeacând, pe coper]ile revistelor desport, Cornel Dinu, era denumit„Mezinul de Wembley”, de aceeapot s` spun c`, o condamnare dat`lui Becali m` doare tot a[a de tare,cum doare pierderea unui derbycu Steaua, iar ca avocat nu v`drolul de reeducare al priv`rii delibertate \n acest caz, definit` ca,de formare a unei noi atitudini fa]`de valorile sociale, \n acest caz \ncare, condamnatul nu numai c` leare, dar le [i aplic`.

Dar toate astea sunt doarjudec`]ile mele, ce se refer` strictla faptele unui om [i, ar fi de dorit,ca [i aceia a c`ror profesie estedefinit` de aceast` caracteristic`uman`, de a judeca, s` o fac` [i elpentru c`, \ntre coper]ile de mu-cava ale dosarelor, puse pe mas`,nu sunt doar ni[te pagini de hârtieci, destinul unor oameni.

Av. Ion COSTEIAv. Ion COSTEI

AU PORNIT TURBINELE!

PublicitatePublicitate

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Caleidoscop

Eu sunt primul t`u vinovat,TRAIANE !!!

Doar ne-ai \ndemnat, nu-i a[a,s` ne sacrific`m pentru România !Spune-i Europei c` m-ai prins.Bucur`-te, cât mai ai timp s` o faci, lâng` fetele tale.F` ceea ce nu a f`cutnici Ceau[escu,EXECUT~-M~, FRATEEXECUT~-M~, ZEUS !Ia-o \naintea Justi]iei Divine !

Azi-noapteDumnezeu a coborât \n noua mea celul`{i m-a \ntrebat din nou :E[ti vinovat ?Am privit\n dep`rtarea vie]ii mele,pân` spre tinere]e,[i chiar mai departe,c`tre copil`rie,[i i-am spus :Nu, Doamne, nu sunt vinovat!Nimeni de pe lume nu are voies` pretind` c` sunt vinovatpentru c` am iubit,\nc` de tân`r,libertatea [i oamenii.Nu libertatea mea, ci a celorlal]i, chiar libertatea ]`rii mele,Doamne !

Eu ? Ce contez eu ?Ce conteaz` via]a mea ?De aceeanu m-am ferit niciodat`,s` pl`tesc chiar cu libertateadragostea mea pentru libertate.De aceea am fost gata s` pl`tescchiar [i cu via]afaptul c` mi-a p`satde via]a celorlal]i.

Totu[i,cred c` sunt foarte vinovatde u[urin]a cu care

m-am l`sat min]itde credin]a c`, \n sfâr[it, tr`iesc\n lumea pe care am visat-o,\n ]ara pe care am visat-o[i mi-am dorit-o atât de mult,printre oamenii pe care mereu i-am visat.Iat` c` ]ara mea.are din nou nevoiede libertatea mea,mai mult decât au fetele melede 10 [i 18 ani,mai mult decât au prietenii mei, mai mult decât am eu \nsumi !

Dup` s`rb`torile Pascale,vor veni [i s`rb`torile de iarn`[i ]ara mea,pentru c` am iubit-o[i o iubesc,pentru c` i-am ap`rat dreptul la libertate [i speran]`,pentru c` m-am târât \n genunchi\n fa]a Mor]ii,ca s-o v`d sc`pat` de umilin]e [i tiranie,\mi face cadou,pentru a treia oar` \n via]`o pereche de c`tu[e,spre cinstea ta,TRAIANE !!![i a b`si[tilor t`icare o conduc,[i a morarilor [i codru]elorcare macin` la moara Justi]ieicomenzi politice, \n loc de gr`un]e !

Draga [i scumpa meaRomânie, spune-i lui Traian[i tuturor celor care se joac` de-a democra]ia,c`lcându-]i sufletul [i inocen]a\n picioare,c`, oricât de perver[i ar fi,ei [tiu sigur c` eu nu pot fi vinovat pentru milioanele de oameni\

care mor de foame.

Traiane, nu ai dreptul s` dai vina pe minepentru p`rin]ii care nu au ce punecopiilor \n ghiozdanatunci când pleac` la [coal`.Nimeni nu m` poate g`si vinovat,nici m`car Traian, pentru frigul din [coli.Sigur nu sunt vinovatpentru b`trânii care stau la coad`\n farmacii.Nu pot fi vinovat pentru disperarea [i umilin]adin s`lile instan]elor de judecat`.Nu eu sunt vinovat pentru cei arunca]i \n strad`din casele pe care le-au pierdutla judecata strâmb` din ]ara mea,a[a cum mi s-a \ntâmplat [i mie.Ce vin` am eupentru miile de tinericare pleac` \n str`in`tate ?Nu am s` fiu niciodat` vinovatc` ]`ranii primesc ni[te pensii de mizerie.Oare ce vin` am eu, care nu am lucrat niciodat` la statde la Revolu]ie \ncoace,pentru pre]ul mare la gaze, pentru munca la negru, pentru milioanele de [omeri,pentru minciunile politicienilordin campaniile electorale ?Ca s` nu mai vorbescde bolile ce omoar` mii de copii.Ca s` nu mai vorbesc,de condi]iile mizerabile din spitale.Ca s` nu mai vorbescde nesiguran]a de pe str`zi [i despre mor]ii din trafic,[i de milioanele de oameni pe care nu-i ascult` nimenioricât` dreptate ar avea[i oricât de mare ar fi durereacare \i pune pe drumuri.Oare de ce a[ fi eu vinovat pentru c` România, de ani de zile,

nu e dorit` \n Spa]iul Schengen ?Poate pentru c`, din partea Societ`]ii civile,am sus]inut-o permanent !!!Dar, totu[i, TRAIANE, eu [i numai eusunt Inamicul Public nr. 1pentru scumpa mea ]ar`.\ntr-o zi, pentru c` sunt un biet muritor,cu certitudinese va face dreptate !Atunci o s` v-ajung` din urm`condamnarea meade acum aproape trei decenii.Dar, poate c` acum,unul dintre mercenarii plutonului de execu]iechiar va avea glon] pe ]eav`[i chiar va ap`sa pe tr`gaci !Atunci nu se va teme nimeni de mine,nici m`car tu sau nepo]ii t`i,

TRAIANE !!!Atunci nu va mai trebuis` mi se bage pumnul \n gur`ca s` tac.Atunci, n-o s` mai fie nevoiede c`tu[e ca s` fiu ]inut departede ochii tri[ti ai feti]elor mele,care m` cheam`s` fiu al`turi de ele !Eu sunt primul t`u vinovat,TRAIANE !!!Doar ne-ai \ndemnat, nu-i a[a,s` ne sacrific`m pentru România !Spune-i Europei c` m-ai prins.Bucur`-te, cât mai ai timp s` o faci, lâng` fetele tale.

F` ceea ce nu a f`cutnici Ceau[escu,EXECUT~-M~, FRATE!EXECUT~-M~, ZEUS !Ia-o \naintea Justi]iei Divine ! Ar fi p`cat s` nu ai [i tuo via]` fericit`.Dar s` [ti]i c`, \n fa]a lui Dumnezeu [i a Ta, iubita mea }ar`,

eu nu am fost [i nici nu sunt vinovatde toate nenorocirile [i crimelepe care le-au f`cut al]ii, cu suflete mefistofelice.Ceea ce [tiu azie c` mi s-a luat libertatea,dar nu [i curajulde a lupta pentru ea.Mi s-a t`v`lit sufletul [i numele pentru a nu [tiu câta oar`prin noroi, dar nu [i credin]a\n binele celor mul]i,nu [i ideile pentru care,iat`,m` cer singur la moarte.Pentru c` numai a[apot fi cumin]it.Pentru c` numai a[an-o s` mai reprezint un pericol.Pentru c`, numai a[a,\ntr-o zi,unui fost marinar,\ntâmpl`tor coleg cu mine,dar la fel de muritor ,i se va face poate ru[ine,m`car [i pentru faptulc`, o dat` \n via]`,am f`cut tot ce a fost posibil,s` \l ajut.A[a c`, trage]i din toate p`r]ile!Lichida]i-m`!Foc!

Cu o men]iune,pe care a[ fi vrut s` o uit,dar nu pot :S`-]i fie ru[ine, TRAIANE !Cât mai faci umbr` pe acestP`mânt ?

S`-]i fie ru[inepentru tot ce-ai f`cut tu,s-au ai l`sat s` fac` al]ii,acoli]i, sub umbrela ta,de PRE{EDINTE

Florentin

SCALE}CHI

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 7

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

Publica]ie editatq de OADO - ROM~NIA,ONG cu statut de membru consultativ

special al Consiliului Economic [i Social al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

D I R E C T O R G E N E R A L : G e l u V O I C A N V O I C U L E S C UD I R E C T O R G E N E R A L : G e l u V O I C A N V O I C U L E S C U

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

C`tre,

ORGANIZA}IA PENTRU AP~RAREA

DREPTURILOR OMULUI

Numele meu este VÂSCU ALEXANDRU - sunt pre[e -dintele Asocia]iei ”ProAdev`r”, fondat` de c`tre subsem-natul \n anul 2008, cu scopul declarat de a ap`ra drepturilemamei mele, ale S.C. ”Marysan Impex” SRL [i ale sub-semnatului, \mpotriva unor abuzuri s`vâr[ite de c`trereprezentan]i ai sistemului tic`lo[it din Justi]ia român`!

Am luat act cu stupoare de o nou` \nscenare juridic`odioas`, prin care, din nou este arestat dl prof. univ. dr.Florentin Scale]chi!

Cunosc faptul c` dl pre[edinte fondator al OADO a lup-tat pentru ap`rarea drepturilor omului [i \n vechiul regim[i c` a avut mult de suferit...regret c` \n ]ara numit` Româ-nia - membr` cu drepturi depline \n U.E. - un om de taliadlui Florentin Scale]chi este supus unor presiuni politicecare au dus la ares tarea dumnealui!

Sper din tot sufletul c` \n urma demersurilor Dvs. - ceidin O.A.D.O. - dl pre[edinte va fi eliberat [i repus \ndeplin`tatea drepturilor sale.

Am luat cuno[tiin]` de existen]a publica]iei ”MONI-TORUL DREPTURILOR OMULUI” din \ntâmplare - fiind

cu probleme la Tribunalul S`laj, am v`zut ziarul pe omas`, l-am citit, mi-a pl`cut [i a doua zi am sunat laredac]ie iar, prin bun`voin]a unei domni[oare saudoamne, am intrat \n posesia unor exemplare - mul]umescpentru promtitudinea cu care a]i r`spuns unei solicit`rivenite din partea unei persoane necunoscute!

Scopul penru care v-am trimis prezenta adres` - ne-cunoscând starea ”justi ]iabil`” \n care v` afla]i - este acelade a v` cere ajutorul pentru buna desf`[urare a acti -vit`]ilor asocia]iei noastre.

Este vorba despre un ajutor logistic - acela de a ne ajuta\n traducerea [i expedierea unei sesiz`ri adresate per-sonal dlui pre[edinte al Organiza]iei Na]iunilor Unite dar[i \naltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, se-sizare prin care dorim s` inform`m aceste organisme \nleg`tur` cu faptul c`, \n ]ara numit` România, NU SUNTRESPECTATE DREP TURILE OMULUI a[a cum sunt elede finite [i garantate de c`tre Declara]ia Universal` a Drep-turilor Omului dar [i de c`tre jurispruden]a CEDO \n ma-terie!

Respectuos v` informez c` am \ncercat s` ob]in dinpartea unor institu]ii ale statului român, adresa [i denu-mirea unei instan]e interna]ionale unde poate asocia]ianoastr` s` ac]ioneze \n judecat` CEDO [i Consiliul Eu-ropei- cu referire la faptul c` nu s-au respectat drepturile

omului \ntr-un [ir de procese penale/civile, atât \ninstan]ele din România dar [i la Curtea European` a Drep-turilor Omului!

|n acest sens, al`turat prezentei, v` ata[ez con]i nutulsesiz`rii pe care dorim s` o trimitem dar [i o sesizare pecare am expediat-o (cu acela[i con]inut!) urm`toarelorinsti tu]ii: Pre[edin]ia României, Guvernului României,Senatului României [i Camerei De pu ta]ilor!

Sesizarea se refer` la modul \n care se respect` legeade c`tre Consiliul Superior al Magistraturii, |nalta Curtede Casa]ie [i Justi]ie dar [i de c`tre unii judec`tori de lainstan]ele din Jude]ul S`laj!

|n acest sens, v` solicit`m ajutorul - prin monito rizareaac]iunilor noastre prin ziarul Dvs. dar [i prin mass mediacentral` - dac` ve]i socoti c` este util` o astfel de monito -rizare!

|n speran]a c` am fost bine \n]eles, v` stau la dispozi]iecu probe indubitabile prin care probez cele afirmate \nprezenta!

V` mul]umesc pentru \n]elegere [i ajutor!Primi]i v` rog, sincerele mele considera]ii!

Cu stim`,Pre[edinte Asocia]iei ”ProAdev`r”

ALEXANDRU VÂSCU

S~-}I FIE RU{INE, TRAIANE !!!

Mondo Cane

Se pare c` re]eta folosit` e urm` -toarea:

1. Aranjezi, imediat dup` loviturade stat (pe care fraierii o s-o nu-measc` mult` vreme revolu]ie), s`vin` la conducere ni[te fraieri pof -ticio [i care pentru un tablou în plus[i-un cont în Elve]ia sunt dispu[i s-ovând` [i pe m`'sa cr`c`nat` deja;

2. Le spui pro[tilor c` industria lorchimic` e de c`cat, c` sunt înapoia]ir`u [i le promi]i dou` bax-uri de Boni-bon dac` te las` s-o manageriezi tu,faci privatizare Mebo pân` le pierecheful de întreprinz`tor;

3. Le iei b`ncile [i apoi le in stru -ie[ti s` le dea fraierilor credite c` -c`l`u cu buletinul pentru orice,apar tamente, ma[ini (produse tot detine, în Vest), smartfoane, cizmuli]ed` var`, alte acareturi la mall, le daicât de mult pot ei hali c`cat monden;din reviste gen Click [i Libertatea,emisiuni la “care te râzi” cu Capatos,“Acces din rect” [i “Fraierii are talentdac` [i câinii are talent”;

Aici nu trebuie s` precupe]e[tivreun efort, c` dac` fraierii n-au cecomenta la munc`, s-ar putea, aiDreacului, s` se apuce de f`cut ceva[i asta nu e bine;

4. Le spui fraierilor c` s-ar puteas`-i atace nepo]ii lui Gingis Han, c`trebuie musai s` intre într-o alian]`armat`, le iei armata din ]ar`, s` nucumva s` o foloseasc` vreunu',Doamne-fere[te, la p`zit infrastruc-tura feroviar` [i combinatele de furat[i de evaziunea fiscal` cu produsepetroliere [i-o trimi]i cic` la instruirecât mai departe, la unde a în]`rcatmutu (nu fotbalistul) iapa, prin Afga -nistan, s`-l apere pe Dracu' de tac'su.

În prealabil le desfiin]ezi [i divi -ziile de geniu, alea cu care fraierii auconstruit Transf`g`r`[anul, s` nu-i în-curce cumva pe cei de la “Lena Con-struciones”, în cele 24 de luni cât sescrem s` construiasc` un am`rât depasaj;

5. Dup` ce le-ai f`cut fraierilorburta mare de chipsuri, bere [i Orice-Cola [i-ai obi[nuit pi]ipoancelor fra -ierilor c` nu mai poa' s` tr`iasc` dac`p`rul lor “n-are volum”, începi s`racolezi for]a de munc` [i-o aduci latine în ]ar` unde-o pl`te[ti cum se cu-vine, [i din `ia de High-Tech dar [ic`p[unari. Asta din dou` motive, cas` scazi presiunea [omajului de peumerii guvernan]ilor, s` nu carecumva s` le dea prin gând s` fac`locuri de munc` [i ca s` fii sigur c`fraierii, dac` vor s` deschid` iar vreouzin`, s` lucreze doar cu pensionarii,

`ia care se înc`p`]âneaz` s` mai tr` -iasc` dup` toate reformele în s` -n`tate sau cu pu[tanii care auter minat bacalaureatul [i care nu [tiunici s` schimbe vreo siguran]` îns`manevreaz` la perfec]iune smarfonu' ;

6. Ignori complet (ba chiar le dai[i dou` peste bot) speciali[tii care în -cearc` s`-i l`mureasc` pe con du c` -torii fraierilor c` avem o groaz` derezerve pe care to]i se fac c` nu lev`d;

7. Pune-i pe reprezentan]ii fraie -rilor s` semneze în]elegeri europenec` trebuie musai s` se transforme înparadisul energiei verzi, pune-i s`ridice mori[ti de vânt peste tot [i s`pl`teasc` toate investi]iile astea întimp ce termocentralele [i hidrocen-tralele lor se duc p...ii de suflet;

8. Dac` le-a mai r`mas fraierilorcumva vreo urm` din industria chi -mic`, de-alde Oltchim cumva, bag-oîn faliment, ca s` fii sigur c` ]ara astanu mai are nevoie de gaze naturaledecât pu]in, pentru brichetele fu -m`torilor [i cât s` se înc`lzeasc`fraierii iarna;

9. Te faci c` faci ni[te prospec]iuni(aiurea, tu [tiai de mult ce-i acolo)prin Marea Neagr` [i afli c` po]iscoate de acolo la gaze naturale de n-are ce s` fac` toat` România cu ele;

10. Proste[ti pe pro[ti zicându-lec` le pune Dumnezeu mâna în cap [i-o s` treac` pe la ei o mare conduct`,Nabucco, care ar urma s`-i apro vi zio -neze cu gaz natural ieftin (la ce dracu'le-o mai fi trebuind, nu [tiu);

11. Liberalizeaz` pre]ul la gaze pepia]a intern` (c` industrie care s` maiprofite de chestia asta nu mai exist`)pentru ca nu cumva s` gui]e vreunfraier atunci când o s` le dai gazelepe pia]a extern` la ce pre] vrei tu.

12. Ce s` vezi, când începe Exxons` scoat` gazu' din Marea Neagr`,]op, o s` fie pe-aproape [i-o conduct`s`-l trimit` în afar`, c` în România elmai e la fel de util românului precumîi este mortului util un abonament lasala de for]`.

{i, iac`t`, ce frumos devine Româ-nia exportatoare de gaze naturale,alea pe care Putin le d`dea camscump vesticilor, care o s` le ia acummai ieftin de la ni[te fraieri!

Noi am ajuns de abia pe la punctul8 sau 9 ...

Constantin Constantin TEODORESCUTEODORESCU

Publicat la 5/13/2013

brailateo.blogspot.com

http://www.marktwainschool.ro/

E[ti un cet`]ean pensionarbolnav, iar guvernul spune c`nu exist` nici o îngrijire me -dical` la domiciliu disponi-bil` pentru tine?

Ce faci? Planul nostru pentru pen-

sionarii de 65 ani sau mai învârst`: vi se d` o arm` [ipatru cartu[e. Vi se permites` trage]i în patru politicieni.

Acest lucru în seamn` c`ve]i ajunge la închisoare darave]i avantajul c` ve]i primitrei mese pe zi, un acoperi[deasupra capului, înc`lzirecentral`, aer condi]ionat [itot suportul de îngrijire a s` -n`t`]ii!

Ave]i nevoie de din]i noi?Nici o problem`. Nevoie deochelari? Asta-i grozav. Ave]inevoie de un nou [old, ge-nunchi, rinichi, pl`mâni sauinim`? Sunt toate rezolvate.Ca bonus: copiii pot veni în

vizit` la dumneavoastr`, la felde des ca [i acum.

Cine va pl`ti pentru toateastea? Acela[i Guvern caretocmai a spus c` nu î[i poatepermite s` te îngrijeasc`dup` ce ai pl`tit 40 de ani

taxele c`tre stat. {i po]i s`scapi de patru politicieni in-utili, iar în plus, pentru c` e[ti\nchis, nu trebuie s` maipl`te[ti taxe pe venit.

Este asta o ]ar` mare, sauce?

Manual pentru transformareaunei ]`ri f`r` datorii, într-ocolonie disciplinat` [i fericit`

|n sezonul estival

H O T E L D O N AH O T E L D O N AD I N M A M A I AD I N M A M A I Av` a[teapt`!

w w w . h o t e l d o n a . r ow w w . h o t e l d o n a . r o

Undeva \n Vest...Noul program “SENIOR” pentru pensionari

PublicitatePublicitate

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com