Anul XII. S i b i i u , 24 Iulie 1910. Nr. 30.

REVISTA ECONOMICĂ. Organ f i n a n c i a r - e c o n o m i c .

O r g a n u l oficial a l „Solidarităţii", a s o c i a ţ i u n e de i n s t i t u t e f i n a n c i a r e c a î n so ţ i r e .

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „ S o l i d . a , r i t a t e a . " sunt: „Agricola", (Ecica). „Agricola", (Hunedoara), „Agricola", {Lugoj), „Agricola", (Sebeşul-săsesc), „Albina", „Ardeleana", „Arieţana", „Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora". (Baia-mare), „Âvrigeana", „Bănăţana" „Banca Poporală"(Caransebeş), „Banca Poporală",(Dej), „Banca Tcporală". (Arpaşul-inf), „Beregsana", „Berzoria", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul". „Bu-ciumana", „Cassa de împrumut ca însoţire",(Bicaz), „Cassa de păstr", (Sfereurea), „Cassa le oătfr." (reuniune), (Sălişte), „Cămpiana", „Cărţişoreana", „Ciacorana", „Chiorana" „Chiseteiana"',„Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-Uzdin), „Cordiali", „Coroana", (Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Corvineana", „Creditul", „Crişana" „Cugiereana":, „Detunata", „Doina", „Drăganul", „Dună­reană", „Economia", (Cohalm), „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Frăţia", „Frăţietatea", „Furnica", „Geojeana";, „Gloria", „Gră-niţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „însoţire di credit", (Veştem), „Tntf. de credit", (Mehadia), „Inst. de credit", (Gavosdia), „Isvorul", (Sângeorgiu), „Isvorul" (Sebeşul-inf.), „Iulia", „Jiana" „Lăpuşana", „Ligediana", „Lipovana", „Luceafărul", „Sfărgineana", „Mercur", „Mielul", „Minerva", „Munteana", (Corniareva), „Murăşiana", „Murăşianul", „Nădlăcana", „Negoiul", „Nera", „Noiana", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Panciovana", „Piatra", „Plugarul", (Cacooa), Plugarul, (Sacadate), „Popo­rul", (Lugoj), „Poporul", (Sălişte), „Jtorumbăceana", „Progresul", „Baco ana", „Reun. de împr. şi păsirare", (Ilva-mare), „Rîureana", „Săcana", „tSătmăreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selăgeana", „Sentinela", „Şercăiana", „S ilvania", „Şoimuşana", „bomeşana", „Speranţa", (Uosrnanj, „Steaua", „Târnăveana", „ŢiMeşana", „Timişana", „Oipiana", „Unirea", „Vatra",

„Victoria", „Viitorul", „Voileana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sânmărtin), „Vulturul", (lăşnad), „Zărăndeana", „Zlăgneana".

Preţul de prenuniärare: pe 1 au K l A - — , pe '/ 2 an K 6-—.

Redactor responsabil : C O N S T A N T I N P O P P .

Taxa pentru inserţ iuni: de spaţiui unui cui 2 cate 10 uien.

3n preajma nouelor alcătuiri. S e susţ ine că u l t ima adunare g e n e r a l ă

a „Solidarităţi i" — prm alcătuiri le ce a ho-tărît să pună la ca le — este un m o m e n t de m a r e î n s e m n ă t a t e în viaţa e c o n o m i c ă a po­porului nostru. R e c u n o a ş t e m şi noi, dar ne permi tem a adauge , că numai atunci , dacă v a s u c c e d e ca alcătuiri le pro iec tate să se în trupeze în m o d corăspunzător şi folositor scopuri lor înalte e c o n o m i c e , ce se au în ve­dere. Cu alte cuvinte dacă va succede , ca banca de asigurare să devină inst i tuţ iunea de folos obştesc , ce se a ş t e a p t ă ; dacă prin ac­ţ iunea pentru organizarea economică a poporului nostru pe baza principiului de însoţire se va re­g e n e r a în treaga noastră act iv i tate pe terenul producţ iunh şi circulaţiunii avutului nos tru şi dacă biroul de informaţiune va a d u c e fo loase reale şi bines imţite creditului şi Întreprinde­rilor româneşt i .

în t rebarea deci e s t e : succede -va sau ba, ca alcătuirile pro iec tate să se întrupeze în conglăsuire şi să servească cu adevărat sco ­purile e c o n o m i c e , ce se urmăresc? D a c ă va succede , v iaţa noastră e c o n o m i c ă va face un pas înainte în desvo l tarea şi consol idarea ei, iar dacă nu, n e v o m a lege nu numai cu o acţ iune zădărnicită, dar t o t o d a t ă — şi aci va fi adevărata ca lami ta te — cu o dovadă tristă a incapabil i tăţ i i noastre de alcătuire .

Mărturisim a c e a s t a cu toa tă hotărîrea, pentrucă direcţ iunea „Solidarităţi i" şi-a da t

bine s a m ă de răspunderea c e a mare, c e a luat-o asupră-şi, prin a c e e a că a provocat ho-tăr în le relativ la ce l e trei alcătuiri, amint i t e mai sus. E a a înţe les , că nu e de d e m n i t a t e a inst i tuţ iumi, ce o reprezintă, a provocă n i ş te hotăr în , cari să poată r ă m â n e a litere moarte . Şi ea ştie că n o u ă nu ne e permis a face numai încercăr», ci hotărîri le noastre trebu­iesc prefăcute în fapte t e m e i n i c e şi durabile . T o c m a i de a c e e a propuneri le sale şi-le-a făcut numai după lungi şi amănunţ i te studii şi d e s b a t e n şi numai d u p ă c e s'a conv ins că condiţ iuni le primordiale e c o n o m i c e şi finan­ciare pentru întruparea instituţiunilor pro­i ec ta te ex is tă şi că deci ace s t ea se po t real iză .

Da , dar direcţ iunea „Solidarităţi i" a fost în clar şi cu a c e e a , că a c e s t e condiţ iuni e c o ­n o m i c e şi financiare s u n t numai mater ia lu l brut de acţ iune, care trebue prelucrat, fo­losi t şi e x p l o a t a t prin factorii chemaţ i a c o o ­pera la a lcătuirea şi susţ inerea inst i tuţ iuni lor proiectate . Ori, aceş t i factori sunt pe de o parte aceia , cari vor c o n d u c e lucrările, de la cari se va pret inde o vo inţă şi energ ie de fier, şi pe de altă parte, publicul nostru mare , de la care se pret inde pricepere, bunăvo inţă şi un graiu de însufleţire chiar. A c e ş t i doi factori trebue să se sprij inească şi î n t r e g e a s c ă reciproc, dacă e vorba ca rezul tate le lor s ă fie iolositoare. î n d a t ă ce unul din aceşt i fac­tori va r ă m â n e a în nelucrare ori n u va par­t ic ipă în măsură sufic ientă la acţ iune , încer­carea şi sforţările ce luia la l t r ă m â n zadarn ice . R e z u l t ă dar, că, dacă condiţ iuni le e c o n o m i c e

şi financiare necesare alcătuiri lor pro iec tate ex is tă , succesu l sau nesuccesu l acestor alcă­tuiri a târnă exc luz iv dela felul c u m cei doi factori de cari vorbim vor şti să se spriji-n e a s c ă şi în tregească în acţ iunea lor.

Conducerea lucrărilor de alcătuire o vor a v e a des igur bărbaţi des ignaţ i de direcţ iunea „Solidarităţi i" şi adecă astfel de bărbaţi, cari sunt convinşi de put inţa şi succesu l acţiunii de întreprins. Ei vor sol ic i tă concursul pu­blicului mare dela care dacă se aş teaptă pri­cepere , bunăvoinţă şi însufleţite e de l ipsă s ă i d ă m prilej să cunoască şi să se conv ingă însuş de puterea de v iaţă şi de folosul ne ­t ă g ă d u i t al alcătuirilor pentru care-1 c h e m ă m . T o c m a i de a c e e a socot im, că a v e m datorinţa ca acum, în preajma alcătuiri lor proiectate , să mai revenim odată asupra lor, să le e x ­pl icăm şi des luş im, pe s a m a publicului mare , din toa te puncte le de vedere .

S ă le luăm pe rând.

I. Cea dintâi dintre alcătuiri le pro iectate

e s te banca de asigurare. Re la t iv la aces t obiect , d irecţ iunea „Solidarităţii* a publ icat un raport confidenţial , care, credem, e de­stul de bine c u n o s c u t şi care arată şi dove­deş t e rând pe rând că a v e m t o a t e condiţ iu-ni le necesare pentru întemeierea şi susţ inerea unei bănci de asigurare. Ast fe l se arată şi dovedeş te , că am avea teren de activitate, că s'ar află c o n t i n g e n t suficient de afaceri şi că a m dispune atât de forţele materiale , câ t şi de ce le in te l ec tua le de care e l ipsă pentru a fonda şi desvo l tâ o bancă de asi­gurare. Afară de aceas ta , d irecţ iunea „So­lidarităţii" a mai pregăt i t un raport în che­stia băncii de as'gurare, care raport se va publ ică în curând şi în care se arată că orice nedumerire prin care s'ar t rage la în­doială succesu l sau rentabi l i tatea proiectate i întreprinderi — e nebaza tă . Rapoarte le ace­s tea au avut darul să c o n v i n g ă pe mulţ i de put inţa înfiinţării, susţinerii şi rentabil i tăţ i i societăţ i i de asigurare. Şi ca dovadă a v e m m u l ţ i m e de epis to le de aderenţă dela frun­taşii vieţii noastre publice din toa te părţi le l ocu i te de Români , prin care dec lară că cred cu tărie în reuşita întreprinderii , căreia îi şi p u n în vedere to t sprijinul lor.

Şi cu to t dreptul . Rapoarte l e direcţiunii „Solidarităţii" —

dacă e vorba să r e p e t ă m aci, pentru cei ce nu le-au putut cet i în întregime, părţi le lor principale — arată şi d o v e d e s c :

1. că a tât relaţi i le noastre de avere, de care trebue să ne îngrijim câ t şi s i tuaţia noa­

stră socială , deven i tă dificilă prin profesiu­ni le l ibere, ce s u n t e m siliţi a ocupă, ne im­pune inst i tuţ iunea asigurărilor ca o necesi ­ta te e c o n o m i c ă şi soc ia lă de prima ord ine ;

2. că neces i ta t ea de a ne e d u c ă econo-m i c e ş t e poporul, precum şi datorinţa de a administra noi şi pentru noi ace l e zec i şi sute de mii de coroane , ce le plăt im an de an, ca premii de asigurări societăţ i lor străine, ne i m p u n inst i tuţ iunea asigurărilor ca o con­diţie sine qua n o n a act ivităţ i i şi organiza­ţiei noastre s o c i a l - e c o n o m i c e ;

3 . că pe baza date lor s tat is t ice absolut s igure, pe teritorul locui t de Români , ace­şt ia au — fără şcoli şi biserici şi fără pau-şale le e c o n o m i c e — circa 6 — 7 0 0 de mili­oane coroane capital as igurat în ramura fo­cului, din rare daca s'ar izbut i să se acvi-reze pentru vi i toarea întreprindere numai ju­m ă t a t e , aces t c o n t i n g e n t i a r as igură exi­s t enţa ş i prosperarea, dat fiind că des tu le al te societăţ i ex is tă şi se desvoa l tă chiar şi cu c o n t i n g e n t de asigurări şi mai redus ;

4. că cu toa tă starea începătoare în care se află ia poporul nostru asigurările asupra vieţii , chiar ţii îu aces t ram, — îa trucât vii­toarea întreprindere l-ar cu l t ivă — s'ar p u t e a face o astfel de producţ iune încât — pe l â n g ă o chibzui tă pol i t ică de reasigurări — să-i as igure putinţa de a lucră cu s u c c e s şi cu fo los;

5. că cu astfel de c o n t i n g e n t e de afa­ceri, chiar dacă întreprinderea ar lucră c u premii după împrejurări reduse şi chiar dacă ar înt impinâ pagube le , după stat ist ică, c e l e mai urcate, d u p ă c e prin însaş organizaţ ia c e o va avea, chel tuie l i le de administraţ ie îi vor fi. mai mic i ca la al te soc ietăţ i similare, ren­tabi l i ta tea îi va fi as igurată;

6. că capitalul social de lipsă, pe l â n g ă o m o d e s t ă participare a publicului mare, s'ar p u t e a as igură fără greutăţ i prin bănci le apar-ţ ină toare ( „Solidarităţi i" şi a n u m e în pro­porţia capitalului lor de acţii, în care caz ar reveni pentru fiecare 100 de mii capital so ­cial, o participarb de circa 4 0 0 0 cor. la ca­pitalul bănci i de as igurare;

7. că avem puteri bine pregăt i te a tât pentru tehnica , cât şi pentru m a t e m a t i c a afa­cerilor de asigurări, c u m sunt funcţionari cu praxă înde lungată şi câ ţ iva profesori români cari s'au cualif icat spec ia l în m a t e m a t i c a de as igurare;

8. că o soc ie ta te de as igurare din R o ­mânia s'a arătat g a t a a admi te 2 — 3 t ineri în birourile sale pentru a se pregăt i în t e h ­n ica afacerilor de asigurări şi că nici o m a r e

soc i e ta te ind igenă nu e străină de aceas ta i d e e ;

9. că prin organizaţ ia noastră de bancă, prin faptul că bănci le noastre vor repre­z e n t a pretut indenea întreprinderea do asi­gurare proiectată , a c e a s t a câş t igă o bază materială şi morală cum altă soc i e ta te până a c u m n'a a v u t ;

10. că bărbaţi de spec ia l i tate străini de n e a m u l ncs tru , foarte bine apreciaţi în cer­curile financiare, s tudi ind b a z a pe care vo im noi să p u n e m vi i toarea b a n c ă de as igurare, c u m şi rapoarte le direcţiunii „Solidarităţi i" re lat ive la aces t obiect , au dec larat că între­prinderea noastră va a v e a un bun şi m ă n o s vi i tor şi că combinaţ iuni le făcute de direc­ţ iunea „Solidarităţi i" asupra prospecte lor de rentabi l i tate a viitoarei întreprinderi, în iapt , vor fi cu mul t mai favorabile d e c â t s'a, con­t e m p l a t ; un lapt aces ta pe care de a l t cum j îl d o v e d e ş t e şi împrejurarea de toţi cunos­cută, că băncile noastre de ex. azi — când nu se ocupă în m o d s i s temat ic cu aouiziţ ia de asigurări — plătesc ca premii de asigu­rare pentru edificii h ipo téca te la e le pes te j 8 0 mii de cor. fără ca să aibă anual p a g u b e | nici măcar 1 0 % a premii lor p lă t i t e ; I

11. că conc luz iuni le ce le fac unii, prin s imple analogi i cu societăţ i le , cari nu şi-au putut afirmă ex i s tenţa , c u m c ă întreprin- ¡ derea proiectată nu va succede , sunt neba- j za te , deoarece praxa a doced i t şi toţ i spe- j eialiştii confirmă, că n e s u c c e s e l e la soc ie tă - j ţ i le de asigurare au fost provocate aproape exc luz iv prin conducător i i nepricepuţ i şi uşu­ratici ai ace lora şi că din contră aco lo unde c o n d u c e r e a a fost pr icepută şi serioasă so­c ie tăţ i le de asigurare — chiar şi între îm­prejurări gre l e de concurenţă — au putut ex i s tă şi prosperă, şi în fine

12. că, ca o dovadă c u m c ă baza pe care d irecţ iunea „Solidarităţi i" s'a pus în con­t e m p l a r e a societăţ i i de asigurare e bună şi că studii le , ce le-a făcut relativ la aces t ob i ec t prez intă des tu lă garanţ ie de reuşită, e faptul că cercuri financiare străine de n e a m u l nostru, cari nu urmăresc câştiguri mater ia le — c u m sunt de ex. Slovaci i , — bu­curos ar întră cu noi în o acţ iune c o m u n ă în scopul înfiinţării unui inst i tut de asigu- j rare, care să-şi ex t indă act iv i tatea şi asupra altor ţinuturi şi neamuri decâ t c u m e pro­iectat .

A c e s t e sunt în finiamente ger-érale ba­z e l e pe care se î n t e m e i a z ă propunerea direc­ţiunii „Sol idari tăţ i i" de a se înfiinţa un in­st i tut de asigurare cu concursul mater ia l şi moral al bănci lor însoţ i te . Natural , aci s'au i

înşirat numai constatăr i le unor stări, cari însă în rapoarte le direcţiunii „Solidarităţi i" s'au mot iva t amănunţ i t , mot ivare care fie din c a u z a extensiuni i , fie din cauza naturei ei adeseori de caracter int im, nu se poa te reproduce în cadre le aces tor articoli. Nădăj ­duim însă că publicul nostru mare şi din puţinul e x p u s mai sus se va conv inge că s tăm în faţa unei chest iuni conşt ienţ ios stu­diată, pentru care iau t o a t ă răspunderea aceia, cari vor păşi ca fundatori. Şi c r e d e m că şi fundatorii vor fi astfel de persoane în cari — chiar dacă n'ar fi nici unul dintre m o m e n t e l e de s iguranţă înşirate — publ icul nostru îşi poate p u n e toată încrederea. D a r apoi, dacă chiar din t o a t e cons ideraţ iuni le de până aci, n'am luă nici una în samă, ci am privi s implu faptul, că bănci le noas tre mari, în urma decisului adus de ad unarea genera la a „Solidarităţi i" — vor trebui să participe la fondare îq măsura şi cu s u m e l e c e l e mai mari, întrebăm noi, nu e a c e a s t a o garanţ ie a seriozităţi i acţiunii în care in­trăm ? Şi nu e oare aceas ta şi o garanţ ie şi cu privire la a c e e a c u m că aces te bănci se vor şi interesă şi-şi vor da to t concursul c a soc ie ta tea să prospereze? Credem, i ă d a !

Şi tocmai din aces te m o t i v e publicul nos tru va trebui să aibă t o a t ă încrederea şi t oa tă bunăvo inţa faţă de ac ţ iunea ce se por­neşte . El va trebui să fie conşt iu de serio­z i ta tea chest iuni i t i să-i dee sprijinul cu toa tă tăria, cu însufleţire chiar, dacă t t ebue , pentruca oricât ar fi de salutară inst i tuţ iunea ce se pro iec tează a se fonda, ca t oa te lu­crurile în lume, va a v e a şi ea contrarii şi duşmani i săi. Ac i vor fi de pildă aceia, cari cred că prin noua inst i tuţ iune interese le lor vor fi j igni te şi aci vor fi şi ace l e ambiţ iuni deşarte , cari v ă z â n d u s e ignorate cu aspira-ţ iuni le lor de interes personal, vor c ă u t ă sa îngreuneze a c ţ i u n e a celor ce vor luă asu-pra-le sarcina de a întrupa ideea . A d e v ă r a t că s trăduinţe le acestor nesocot i ţ i nu vor fi durabile şi e le vor rămânea străduinţi z a ­darnice, însă până ce i u m e a s'ar c n n v i n g e de aceasta , ei pot ţ inea m u l t e puteri bune în rezervă şi nelucrare. Dar pentruca a c e a s t a să nu se întâmple , ru găm cu toată ins i s tenţa la aces t loc , că oricine ar avea vre-o nedu­merire, vre-o nel inişte , ori vre-o in formaţ iune de cerut să se adreseze cu toa tă încrederea la biroul „Solidarităţi i" care stă la dispozi ţ ia oricui cu lămuriri şi sfaturi. In chipul a c e s t a ches t iunea se poa te clarifică pentru ori şi c ine şi ac ţ iunea noastră se va urmă fără greutăţi . Atunci , natura' , pe l ângă condu­cătorii acţ iunii de fondare, va coopera şi pu-

blicul nostru mare ca factor deplin lămurit asupra acţiunii , la care participă. Atunc i suc­cesu l întreprinderii va fi asigurat.

City. Astfel se numeşte cartierul central, inima Londrei,

unde se concentrează toate fibrele comerciului şi ale finanţelor, unde se dapănă şi se realizează zilnic afa­ceri de sute şi sute de milioane, de miliarde chiar. In „City*, în această cetate , respective metropolă a comerciului şi a finanţelor se afla concentrate toate casele comerciale mai de seamă, toate băncile mai mari în frunte cu Bank of England, toate birourile şi casele de comission, in fine toate instituţiuuile, cari stau direct sau indirect in s t rânsă legătură cu co-merciul şi cu lumea financiară internă şi externă.

E interesant a cunoaşte procesul de desvoltare al acestui centru comercial, nu numai în oraşul Londra, ei in general .

In fiecare comună sau orăşel se află câte un loc anumit unde locuitorii atât din loc, sau în ultimul caz şi din împrejurime, se adună şi-şi dapănă daravenle lor de schimb sau transactiunile de vânzare şi cum­părare . La început lumea s'a întâlnit în târg, mai târziu s'a aşezat cu locuinţa în jurul târgului sau pieţii. In fine în oraşele mari , unde nu mai mergea t reaba cu şetrii şi cu corturi sub cerul liber, — comer­cianţii, bancherii , etc. au început a-şi deschide pră­vălii şi birouri permanente , natural în casele din jurul târgului sau pieţii.

Astfel rând pe rând o parte a locuitorilor din centru au fost împinşi în stradele mai lăturalnice sau spre periferie, din cauza, că un bancher sau comer­ciant este în s tare a plăti pentru acelaş local şi un preţ de 2—3 sau 4 o r i mai mare , decât un simplu muritor, care a folosit odăile respective ca locuinţă privată. Comerciantul socoteşte chiria ce o plăteşte în preţul de vânzare al mărfurilor, va să zică îşi plă­teşte regia din par tea consumenţilor, — o persoană privată însă nu o poate face aceasta . Pentrucă o ur­care a chiriei înseamnă o reducere a venitelor sale.

Putem luă ca regulă naturală la desvoltarea ora­şelor mai mari, că îndată ce procesul de creştere a ajuns un anumit grad, o anumită limită, locuitorii din centru tot mai mult se retrag sau sunt direct împinşi spre periferie. Cu toată despopularea centrului, pieţii ca a tare i-se păstrează locul şi numele de onoare , na­tural , nu cum a fost contemplată piaţa la început, ca târg, ci în sensul mai larg al cuvântului.

Teritorul pietii se lărgeşte în toate ungheţele, tehnica circulaţiei se ameliorează, se îmbunătăţeşte şi perfecţionează. Din dughene se fac prăvălii. Acestea se desvoaltă cu timpul până ce ajung case comerciale cu circulaţie respectabilă, enormă chiar. Sunt case comerciale, cari au 4500 de vânzători şi vânzătoare, a căror locale se află In palate cu câte 4—5 etaje şi a căror reviriment se urcă până la 100 de milioane maree anual . Amintesc firmele Tietz, Wertheim, etc. din Berl in.

In vecinătatea acestor case se aşează grossişti. Pen t ru uşurarea circulaţiei şi a publicului toate stabi­limentele acestea comerciale şi împreună cu ele cele financiare se concentrează într 'un focular anumit . Pu­blicul tot mai mult este împins din locuinţele sale, căci par te nu mai e în s tare a suportă urcarea chi­

riei din partea proprietarilor, parte caută cart iere mai puţin sgomotoase şi mai libere de praf şi fum.

Cartierele dela periferie sunt legate cu centrul prin linii de tranvai, omnibuse, autobuse, t răsuri , e tc . Crescând circulaţia pe s t rade tot mai mult şi fiind parte periclitat publicul pedestru, par te pentru dâpă-narea mai rapidă a circulaţiei, se construesc linii de tranvai şi tren subterane, sau pe viaducte. Şi in aceiaş măsură în care tramvaiul cu cai e scos din circulaţie din partea celui electric, iar trăsurile din par tea automobilelor şi omnibuselor, in aceiaş măsură creşte larma şi circulaţia se concentrează spre centru, de unde tot mai multă lume este respinsă spre periferie.

Acest proces al desvoltării aşa numitului centru comercial, „City", are din punct de vedere economic o însemnăta te extraordinară. Fă ră acest focular ar fi imposibilă realizarea venitelor ur iaşe din par tea socie­tăţilor de t ramvaie, trenuri locale, omnibuse, etc. Are apoi o influintâ foarte mare asupra desvoltării preţului terenului, precum şi a realităţilor atât în centru, cât şi la periferie. Natural posesorii caselor din s t radele principale de circulaţie profită primo loco. Aceştia caută a-şi închină casele excluziv la comercianţi , sau alti gheşeftari, căpătând chirii mai grase. De al tă par te crescând circulaţia în centru, creşte şi preţul caselor şi al terenului. Case noui se zidesc apoi, primo loco cu considerare la localuri de prăvălii, birouri, e tc . şi prin aceasta tot mai mulţi oameni privaţi sunt res­pinşi spre periferie. Aci încep deci să se zidească case noui de locuit, cari se constituesc în strade, in u rma cărui fapt creşte şi în părţile acestea afară de oraş, preţul terenurilor. Se întâmpla insă şi aceea, ca cristalizându-3e în decursul timpului centrul, focu-larul comercial. în unele părţ i din „City* să scadă preţul realităţilor şi al terenului de zidit. Aceasta îşi are explicarea în următorul fapt: In decursul t impului circulaţia şi comunicaţia s'a desvoltat pe unele s t rade mai pneinic aşezate, pe care continuă a se dâpanâ şi în viitor. Aceasta cristalizare este în detr imentul stradelor lăturalnice, poate mai înguste sau costiş aşe­zate pe vâna principală de comunicaţie. Afară de aceea contribue la scăderea preţului realităţilor şi aceea, că o par te din public rând pe rând îşi pără­seşte benevol locuinţa de până aci, re trăgăndu-se ia cartierele mai noui, mai la aer şi la linişte. Proprie­tarul t rebue să scadă chiria de vrea să mai capete chiriaşi, iar reducându-se venitele, se reduce coefici­entul capitalizării, ergo scade şi preţul realităţii dim­preună cu al terenului de zidit. Cu timpul râmân să locuiască în central comercial in par te p reponderan tâ numai astfel de persoane, cari sunt legate de diferite împrejurări , sau de prăvăliile lor e t c , precum şi aceia, cari nu pot să plătească chiria ce li-se cere în car tierele mai noui pentru locuinţele zidite cu mai mult lux şi confort.

Ar fi foarte interesant a examina en detail acest proces de desvoltare economic.

Să vedem acum desvoltarea popoarelor şi a ora­şelor în unele ţări mai mari din vestul Europei.

Poporaţ iunea Franţei a crescut intre anii 1801—1901 în raport ca 100 : 144. Ce priveşte oraşele cu peste 100,000, numărul acelora s'a înmulţit cu 1 0 0 : 8 0 0 .

Mai bătă toare la ochi este desvoltarea popora-ţiunii în Germania, a cărei locuitori scăzuseră la cifra de 12 mii. în urma războiului de 30 de ani, iar după revoluţia franceză eră cam 16 mii. Aici s'a înmulţit poporaţ iunea între anii 1816—1905 ca 1 0 0 : 2 4 4 . In anul 1816 singur oraşele Hamburg şi Berlin aveau

peste 100,000 locuitori, care cifră face cam 1VI% A

poporaţiunii Germaniei de atunci . In 1905 au fost In Germania deja 41 oraşe mari, a căror locuitori fă­c e a u 1 9 % din cifra totală a poporaţiunii ei.

Relativ Londra şi Parisul au crescut mai puţin t n decursul secolului trecut. Cifra locuitorilor Parisului a. crescut de 5 7 a or>> a Londrei de abia 6 ori. iar a Berlinului de 13 72 0TK decât cum a fost la începutul secolului t recut . La tot cazul, nu t rebue perdut din vedere , că Londra erä in 1801 deja de 5 ori, iar Pa ­risul de 3 ori mai mare decât Berlinul.

Mai curând, cam pe la mijlocul secolului al XlX-lea s 'a desvoltat centrul „City" în Londra, de unde îşi ia ş i numele . Asemenea de timpuriu s'a desvoltat şi în Par is . Cam prin anii 1870 s'a desvoltat centrul co­mercial în Berlin şi Lipsea, prin anii 80 la Hamburg, Breslau şi München, iar în fine la Frankfurt a/M. prin anii 90 a secolului trecut.

Prin cristalizarea acestui focular comercial , cen­t rul singuraticelor oraşe mai mari a perdut cam ur­mătoarea popora t iune : Londra peste 300.000, Parisul 170,000, Berlinul 160,000, Hamburg fără Altona 43.000, Lipsea 26,600, Dresda 20,600, Breslau 18,500, München 16,000, Frankfurt a / M . circa 11,000.

Londra avea la 1901 dimpreună cu suburbiile în­vecinate mai apropiate aproape 6 milioane locuitori. Cifra acestora a crescut in decursul sec. al XlX-lea în r ap - r t ca 1 0 0 : 4 7 2 . Insă cifra locuitorilor distric­te lor învecinate mai depărtate , apar ţ inătoare la Londra-mare a crescut ca 100 : 8 6 0 .

In Londra se observa mai eclatant influinta des-voltării, respective cristalizării districtului comercial .Ci ty" asupra părţilor centrale şi mai vechi ale ora­şului. Toate acelea părţi au perdut între anii 1801—1896 câ te 8 1 — 9 8 7 2 % - din poporat iunea lor. Foarte instruc­t ive şi interesante sunt următoarele c i t re : conform unui recensement făcut în 27 Aprilie 1891 locuiau în cart ierul comercial 37,702 persoane, — in decursul oa­relor de birou erau însă prezente 301,384, dintre car i 29,520 de şefi şi 272,000 personalul de serviciu. In 4 Maiu 1891 s'a constatat , că în decurs de 24 de oare au trecut spre .City" pe jos. cu trăsura, trenul, va­porul, sau cu alt vehicul 1.186 094 persoane. Circulaţia cea mai mare a pasantilor a ajuns culmea cu 132 835 între oarele 8— 9 dimineaţa. Circulaţia cea mai mare d e trăsuri între 10—11 cu cifra enormă de 7.860.

Parisul-mare avea la 1801 rotund 610,000 locui­tori , — in anul 1902 insă 3.450,000. „City" parisian se extinde împrejurul următoarelor bu levarde : Boule­vard des Capucines, Boulevard des Italiens şi Boule­vard de l 'Opera. Cuprinde un areal de cea 200 Ha. cu cea 100,000 locuitori. Nu este nici pe depar te aşa despopulat ca „City" londonez. In mare parte con-tribue la aceas ta faptul, că aici sunt bulevardele cele mai frumoase şi populate, precum şi edificiile cele mai multe cu câte 6—8 etaje.

Berlinul mare şi-a înmulţit poporat iunea în de cursul secolului al X I X . ca 100: 1365. In această cifră nu sunt luate în combinatiune mai multe suburbii mai depăr ta te . „City" berlinez încă numără cea 100.000 locuitori Districtul Friedrichswerder, care cade in ra­ionul acesta, a perdut între anii 1864—1900 circa 5 1 7 2 % din poporat iunea sa.

Berlinul-mare a atins deja cifra de 2 milioane. Regret, că n 'am la îndemână datele necesare la

c e a mai t inără metropolă comercială-financiară uni­ve rsa lă : New-York.

(Brünn). Virgiliu V. Bontescu.

Băncile noastre pentru victimile catastrofei din jjănat.

Pentru victimele potopului din Caraş-Severin au mai intrat la Cassa „Solidarităţii" următoare le con-tribuiri, pe cari le cuităm to toda tă :

Transport din Nrul trecut K 2,568 „Brădelnl*. Orlat „ 100 „Cassa de păstrare*, Mercurea 50 „Zlăgneana", Zlagna „ 100

Total . ~K 2,818 Rugăm on. noastre institute de bani şi cercurile

grupate in jurul lor, pe d-nii membrii din direcţ iune, din comitetele de supraveghiare şi pe d-nii funcţionari, ca întru cât nu au contribuit deja la vre-o altă lista să binevoiască a-şi trimite ofertele la Cassa însoţirii noastre, pentru a completa suma de sus la o sumă mai corăspunzâtoare capitalului, ce reprezintă băn­cile noastre .

REVISTA FINANCIARA. S i t u a ţ i u n e a

Sibiiu, 21 Iulie 1910.

Situaţia pieţii financiare internaţ ionale dela ul-timo Iunie s'a ameliorat în continuu. Adevărat că ne aflăm incă in aşa numitul sezon mort, de vară, îna­intea campaniei de bucate , care în cel mai apropiat timp se va ivi în piaţă cu cereri.

Rezerva de bilete a Bănci i engleze a crescut cu 2-2 milioane funţi sterling. Banca imperială ge rmană nu numai a scos din circulaţiune întreg contingentul de note supus la dare de 1 4 9 6 milioane M., ci şi-a mai adunat şi o rezervă de 43*9 milioane M., iar stockul de aur 1-a sporit cu 44-7 milioane M. Dis-contul part icular a scăzut la 3 % .

Banca noastră de emisiune încă a încheiat la 15 crt. un sumar multămitor, deşi a avut de satisfăcut mai ales în Viena cereri destul de considerabile. Îm­prumuturi le au scăzut cu 8 0 - l milioane K, aurul cu 1*5 milioane K, iar biletele în circulaţiune cu 43*6 milioane K. Rezerva de bilete a crescut la 77 - 7 mi­lioane K , dar e mai mică decât la aceiaş periodă din anul trecut cu 147*6 milioane K.

CRONICA.

Hugare. Cu începerea noului semestru adresăm on. noştri abonenţi restanţieri ru-garea să binevoiască a se îngriji de plata resp. înoirea abonamentului.

Asemenea rugăm on. noastre institute de bani, cărora li-s'a trimes «Cheia pentru calcularea intereselor» să binevoiască a ne transpune bagatelul preţ ă ţo fii. exem­plarul, ev. a ne retrimite exemplarele primite*

Şcoala comercială superioară română din Braşov. Extragem din „Anuarul" acestei scoale pe anul şcolar 1909/910, anul al XLI-lea de existenţă, următoare le d a t e :

Personalul didactic a fost compus din un director-profesor ordinar definitiv, 9 profesori ordinari defini­tivi şi un catechet.

Numărul elevilor, cari au frequentat şcoala în anul 1909/910 a fost 95, în el. I. 36, în el. II. 33 şi în cl III. 26 elevi; aceştia au fost după religiune 85 gr.-or., 8 gr.-cat., 1 ev. lut. şi 1 israel i t ; după naţio­nali tate 94 Români şi un italian. După ocupaţiunea părinţilor cei 95 de frecuentanţi ai scoalei com. au j fost : 32 fii de intelectuali, 13 fii de comercianţi in- | dependenţi , 6 fii de industriaşi independenţi , 29 fii de ; agronomi, 4 fii de privatişti şi 11 fii de părinţi de | alte categorii. j

Baza primirii elevilor în c!. I com. a fost: 14 ¡ din gimnaziu, 12 din şcoala reală, 8 din şcoala civilă l şi 2 repetenţi . După locuinţa părinţilor au fost 15 ¡ din Braşov, 74 din ţară şi 6 din străinătate. Dintre I cei 74 elevi din tară au fost cei mai muiU, 25 din ; comitatul Braşovului, 16 din comitatul Sibiiuiui, 12 din com. Hunedoarei , 10 din com. Făgăraşului, H din , comit. Caras Severin, 5 din com. Aradului, 4 din com. Treiscaune, 3 din com. Clujului, 2 din com. j Târnava mică şi câte unul din comita te le : Bihor. Bistriţa-Năsăud, Sâtmar, Târnava mare, Timiş şi To-ron ta l ; în fine 6 din România. După clasificaţiune elevii se împart cum u r m e a z ă : 14 cu nota generală „foarte bine", 23 cu „bine*. 44 cu „suficient", 9 cu „nesuficiet" din un obiect, 8 cu „nesuficient" din 2 obiecte şi 3 cu nesuficient din mai multe obiecte.

Rezultatul examenuiui de maturi ta te dela finele anului scolastic a fost u rmătoru l :

Candidaţi au fost 34, dintre cari au fost decla­raţi maturi cu „foarte b ine" 2 candidaţi , cu . b ine" 5, cu „suficient" 16, repeteazâ în Septemvrie a. c. din câte un obiect 6. din câte două obiecte 1, amâna t din cauză de boală 1, şi respinşi pe un an 3 candi­daţi . Cu ceice au depus examenul de maturi tate în Septemvrie şi Decemvrie 1909 au fost provăzuţi cu atestat de maturi ta te în total 28 de absolvenţi, faţă de 22 in anul precedent , deci cu 6 mai mulţi.

* Chestiunea fuziunii „Dunărenii" din

Cubin cu „Luceafăruli( din Vârşeţ. P recum ni se comunică din par te bine informată şi deamna de credinţa, ştirea adusă de noi in numărul nostru ultim privitoare la fuziunea „Dunărenei" cu „Luceafărul" — ştire primită de altcum din cercurile „Luceafă­rului" — nu este intru toate exactă.

Fuziunea cu „Luceafărul", cu toată deciziunea adusă în acest senz de o consfătuire a unui grup de acţionari ai „Dunărenii" încii nu este definitiv hotă-r i t ă ; asupra acestei chestiuni va avea să-şi spună cu­vântul hotărî tor adunarea generali a „Dunărenii" con­vocată pe 29 crt. Aceasta este chemată a decide dacă este a se face fuziunea, şi cu „Luceafărul" sau cu alt ins t i tu t?

Cursuri pentru funcţionarii de bancă. „Asociaţia regicoiară a institutelor de bani" din ca­pitală aranjează în vara aceasta mai multe cursuri ambulante pentru funcţionarii de bancă în diferite oraşe ale Ungariei . In Transilvania se va ţ inea un astfel de curs in Murăşoşorhtiu şi anuma intre 7—15 August a. c. In program sunt luate conferinţe asupra următoarelor obiec te : Contabilitate uniformă şi com­

punerea bi lanţului ; Chestiunea băncii de emis iune^ organizaţia băncilor de emisiune din s t ră ină ta te ; poli­tica băncii de emisiune e t c ; Plăţile în n u m ă r a r ; Cre­ditul agricol, cu deosebită considerare la relaţiile e c o ­nomice din Ardea) ; Creditul industr ia l ; Despre cec

| şi circulaţia în Clear ing; Cartea funduară; Cassele | de păstrare comunale e t c ; afară de aceasta se va

aranja şi discuţii asupra tuturor chestiilor economica de actuali tate.

Taxa pentru participare la curs este K 20 d& per soană ; terininul de anunţa re a fost 20 crt., d a r credem că se mai pot face şi acum anunţăr i .

*

„Absolvenţii şcoalelor comerciale" este titlul unui articol temeinic apărut la fruntea numărului ultim al sorei „Munca" din Sebeşul-săsesc. în care-tinerii absolvenţi Români ai şcoalelor comerciale sunt îndemnaţi a îmbrăţ işa mai mult ca pân 'acum cariera comercială.

Ar fi de dorit ca bunele îndemnuri şi îndrumări , ce le dă „Munca" să afle baremi in parte răsunet la tinerii absolvenţi ai şcoalelor comerciale ca astfel cu timpul să ne putem şi noi formă o clasă de comer­cianţi pricepători şi bine cualificaţi, cari azi ne lip­sesc încă aproape cu desăvârşire.

Convenţia comercială cu România. Noua Cameră uugara a Început să se ocupe de convenţia comercială încheiată intre Austrc-Ungaria şi România . Deocamdată chestia a fost discutata şi adoptată In comisiunile economică şi financiară a Camerei şi este-sigur că şi camera o va vota fără modificări.

*

„TTstrednibanka cesTcyehsporitelen" (Banca-centrală a casselor de păstrare boeme) şi-a publicat ca şi în anii precedenţi si în anul acesta raportul anual şi bilanţul pe anul 1909 in limba română. Conform acestui raport bilanţul anului 1909. al Vll-lea an de gestiune, ara tă active totale de K 375.609,680, un venit brut de K 3.503,499 şi un profit net de K 1.081,770, ceeace corăspunde unei rentabilităţi d e 8-65°/_. Poziţiile principale ale bilanţului s u a t : R:-messe şi devise K 69.648,615, Corespondenţi (Active) K 63.815,865, Corespondenţi (Pasive) K 117.168,981 Capital social K 15 milioane, Depuneri spre fructifi­care K 27.226,726, Rezervele, inel. cel de garanţ ie şi de amort izare al oblig, pupilare se cifrează cu K 585,191.

*

Exportul României în 1909. Direcţiunea generala a statisticei din ministerul finanţelor a co­municat datele provizorii privitoare la exportul R o ­mâniei în 1909.

După datele menţionate, exportul Românie i din anul trecut, faţă cu exportul făcut în 1903 şi 1907,. se prezintă astfel:

In 1909 s'a exportat 3 279,254 tone în valoare de 465.056,619 lei ; în 1908 s'a exportat 2.822,729 în valoare de 379.430,871 lei, şi în 1907 s'a expo r t a t 4 milioane 199.963 tone în valoare de 564 .113631 lei.

Rezultă că exportul în 1909 este superior celui din 1908, dar inferior celui din 1907

BIBLIOGRAFIE. Anuarul Şcoalei comerciale superioare

gr.-or. române din Braşov pe anul XLI al exi­stenţei sale. Anul şcolar 1909—1910 publicat de Ar seniu Vlaicu, director. Braşov. Tipografia Ciurcu et Comp. 1910.

*

As Erdélyi Szăssok menbgazdasăga (Agri­cultura la Saşii din Ardeal) cu 68 de tablouri în text de Enesei Dorner Béla. Gyór. Pannon ia Konyvnyomda. 1910. Preţul K 8.

Pos ta Redacţ iuui i . Dlui A. C. la A. în S. Conform legii, venitul de interese

al fondului de rezervă nu se poate detrage din câştig. Aceasta a enuntat-o si judec. adm. financ. în mai multe rânduri: sub 4911/885, Nr.' 573/886 şi Nr. 562/886. Deci contarea spparată a intereselor de rezervă n'are nici un rost interesele acestea ne-fiind scutite de dare,

S u m a r . In preajma nonelor alcătuiri. — City. — Băncile noa­

stre pentru victimele catastrofei din Bănat. — Revista finan­ciară: Situaţiunea. — Cronică: Rugare, Şcoala comercială supe­rioară română din Braşov, Chestiunea fuziunii ,,Dunărenii" din Cubin cu Luceafărul din Vârşeţ, Curpuri pentru funcţionarii de bancă, „Absolvenţii şcoalelor comerciale-', Convenţia comercială cu România, „Ustredni banka ceskcy sporitelen", Exportul Ro­mâniei in 1909. — Bibliografie: Anuarul şcoalei comerciale su­perioare gr.-or. rom române din Braşov, Az Erdelyi Szâszok me-zogazdasâşa. — Poşta redacţiunii.

Contabil-corespondent, ser ios şi muncitor, care cunoaşte perfect limba germana , şi eventual şi limba franceză, caută . .P lugarul" , societate anonimă română pe acţiuni în Craiova (Ro­mânia) . Salar lunar 300 Lei, plus cheltuelile de transport .

Informaţiuni mai amănunţ i te dă numita societate . Nr. 131 (3—3)

11 L U N C A N A " , institut financiar, societate pe acţii în Marghita

(comitatul Bihor). Telefon Nr. 20. Capital societar K 150,000. Şi-a început cu 1 Iulie n. a. crt. activitatea. Se ocupă cu toate operaţiunile de bancă. Acoardă împr. cambia l e c u cavenţ i , hip.,

de c o n t - c u r e n t , l ombard etc .

Primeşte depuneri cu 5 şi 5 7 2 % , după mărimea sumei şi durata depunerei.

După depunerile instituîinnilor culturale da 6%. Darea după interese o plăteşte institutul.

N r . i 3 3 ( 3 - 3 ) Direcţiunea.

„MUGURUL", însoţire economică-comercialâ în Elisabetopole.

C O N C U R S . „Mugurul". însoţire economicS-comercială din Eli-

sabetopol, publică concurs pentru ocuparea unui post de contabi l

Salar anual K 1,400. Dela recurenţi să cere să fi absolvat vre-o şcoală

comercială superioară şi să dovedească cu atestat dela vre-o întreprindere comercială, că au praxă de con­tabilitate. Cei cari pe lângă limba română posed şi limba maghiara şi germană şi au praxă în comerciul cu producte agricole vor fi preferiţi.

Cererile provâzute cu atestatele în original sau copie legalizată au să se înainteze până cel mult în 15 August st. n. 1910.

Postul va trebui ocupat imediat după alegere. E l i s a b e t o p o l , (Erzsebetvâros, Kiskukullo vm.),

20 Iulie st. n. 1910. Nr. 140 [ 1 - 3 ] Direcţiunea.

„VIITORUL", institut de credit şi econ. în Ocna-Sibiiului.

C O N C U R S . Direcţiunea institutului de credit şi de economii

„ Viitorul", societate pe acţii în Ocna-Sibiiului (VisaknaJ publică prin aceasta concurs pentru ocuparea postului de contabi l .

Dela reflectanţi se c e r e : 1. Să dovedească cu atestat că au absolvat o

şcoală superioară de comerciu cu examen de matur i ta te . 2. Sâ poseada pe lângă limba maternă cel puţin

limba maghiară în scris şi vorbire. Salar anual K 1200 şi tant iema s ta tutară . Cererile au să se Înainteze cel mult până în 15

August st. n. 1910 Ia direcţiune. Cei cu praxă vor fi preferiţi. Postul va trebui ocupat imediat după alegere. După un an de probă urmează definitivarea. O c n a , la 12 Iulie 1910.

Nr. 136 [2—3] Direcţiunea.

„GRĂNIŢERUL", institut de credit în H.-Dobra.

C O N C U R S . La institutul de credit şi economii „Grăniţerul*

în H.-Dobra este de ocupat u n post de funcţ ionar . Reflectanţii la acest post au să dovedească că

au absolvat vre-o şcoală comercială super ioară şi că posed perfect limba germană, a tât în vorbire cât şi în scris.

Ofertele cu ară tarea pretensiunilor de salar sunt a se înainta direcţiunii până în 23 Iulie st. n.

H . - D o b r a , la 8 Iulie st. n. 1910.

Nr. 135 (2—2) Direcţiunea.

„MUNTEANA", cassa de păstrare, societate pe acţiuni în Corneareva.

C O N V O C A R E . Domnii acţionari ai cassei de păstrare societate pe acţiuni „Munteana* din Corneareva s e

convoacă la

a T-a adunare genera lă ord inară ,

care se va ţ inea Duminecă în 14 August st. n. a. c. la orele 2 p. m. in localitatea şcoalei comunale din l o c , cu următoarea

O r d i n e de z i : 1. Raportul direcţiunii şi al Comitetului de supraveghiere despre agendele anului de gestiune espirat

şi aprobarea bilanţului. Propunerea direcţiunii şi decidere asupra împărţirii profitului curat. Alegerea a 2 membrii in direcţiune conform §. 16 din statute. Abegerea a 2 membrii în Comitetul de supraveghiere. 141 (1—1) Alegerea membrilor de lipsă în Comitet. Propuneri (§. 11 din stalu'e). Exmiterea a 2 acţionari pentru auteniicarea protocolului.

Direcţiunea. P. T. Domnii acţionari, cari doresc a participă la adunare cu vot decisiv, în persoană sau pr in

plenipotentiat sunt rugaţi a-şi depune acţiile, eventual plenipotenţele până în 10 August st. n . a. c. oarele 12" a. m. la cassa institutului.

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Activa. Contul B i lanţu lu i . Pasiva.

K i

Cassa în număra r 11854-01 Cambii de bancă 335,672-— Dintre aceste cu acop. hipot. 149.640-— Hârtii de valoare Bon la dif. institute . . Mobiliar Div. conturi debitoare In terese transit . de reescompt . . . .

4,415 -7,821-30 1,170-86

429-— 7 9 9 2 2

362,161-39

K f

Capital de acţii 80,000-— Fond de rezervă 13,559-44 Depuneri spre fructificare 94.305 - 6& Fond cultural 7 4 - 6 2 Fondul dubioaselor 6 0 0 - — Reescompt 155,859-— Dividende neridicate 2 8 3 ' 8 7 Dare după interese de dep 223 67 Interese transit . anticip 5,322 7 4 Profit curat 11,932-42

362,161-39

Perderi. Contul Profi t si Perdere . Venite.

K f

. , . 4 ,19009

. . . 425-87

. . . 3,072-39

. . . 11669-80

. . . 4 ,19006

. . . 1,04290

. . . 360 —

. . . 140-48

. . . 130 09

. . . 1,325 82 Profit curat 11,932 42

38,479-9*

K o r n y a r é v a , la 30 Iunie 1910. loan Grozăvescu m. p . , dir. executiv.

Interese după depuneri . . , Dare după int. de depuneri Dare de stat şi comunală . Interese de reescont . . . Sala re Spese Chirie Cassa de asig. a muncitorilor Descriere din mobiliar . . Dotarea fondului de rezervă ,

Interese de cambii 37,848-55 după efecte

Proviziuni . . . Profit t ranspus . .

113-79 69-85

447-7a

38,479-92

losef Weil m. p.

D i r e c ţ i u n e a :

Constantin Burdea m. p . . Consilier aulic, cavaler al ord. Franciso Iosif, pres.

corn. de avere, dep. dietal ect.

George Belcota m. p., contabil .

Petru Cristescu m. p .

Subsemnatul comitet de supraveghiere am examinat conturile prezenta şi confrontându-le cu registrele societăţii le-am aflat în deplină ordine.

Eduard Bastius m. p . Petru Borţun m. p. Cari Schwab m. p . Nistor Cernescu m. p. Grigore Vasilescu m. p.