(Foto Julietta)

ANUL X No

HpS*¡

C O N F E R I N Ţ A I N T E R P A R L A ­M E N T A R Ă D E C O M E R Ţ

Delegaţia franceză

Suveranul la serbările jubiliare ale Astrei„A s tra " a s ă rb ă to rit 75 ani de ex istenţă . S e rbă rile ju b ilia re au atras la Blaj o m ulţim e imensă de oam eni, cari au d a t m ani­fe s ta ţie i p ro p o r ţ i i im p res ionan te . Suveranul, m em brii guvernulu i, ţ i peste 50.000 ţă ra n i au lua t p a rte la fe s t iv ită ţ i .La C a te d ra la U n ită , Suveranul a fo s t în tâ m p in a t de noul m i­tro p o lit , N ico lescu. După o f ic ie ­rea s lu jbe i re lig ioase , asistenţa s'a în d re p ta t spre pa la tu l cu l­tu ra l, unde a avu t loc şed in ţa fe s tivă .F o to g ra fiile noastre în fă ţişează t re i aspec te d in t im p u l fe s t iv i­tă ţ i lo r . Sosirea Suveranulu i. Pri­m irea Lui d e c ă tre M it ro p o litu l N ico lescu şi şed in ţa fes tivă .

{ Foto : B erm an)

Delegaţia egipteană.

Delegaţia japoneză.

Delegaţia poionă.

N o. 505

— Pag. 2

Curtea. ■

Asistenţa. De rem arcat impresionanta m ajoritate a femeilor faţă de bărbaţi.

Senzaţionalul proces al inginerului Ciuiey

A FOST PUS LA ÎNDEMÂNA TUTUROR CLIENŢILOR IN MOD ABSOLUT GRATUITNumai pentru scurt timp, cu începere dela 20 Septembrie crt., fiecare cutie originală de pudră C O T Y are supliment GRATUIT una sticlufă din acest parfum.

Acuzatul, ingi­nerul Liviu Ciu­iey, in boxă.

(F o to g ra fii Borman) CUTIA 130 LE!N o. 505 —

— Pag. 3

La C urtea cu Ju ri d in C a p ita lă a în c e p u t săptăm âna tre c u tă ju de carea p rocesu lu i inginerului C iu ie y , acuzat d e a f i asasinul fo s te i a r tis te T ita C ris tescu . Procesul a p a ­sionat în g ra d u l ce l m ai în a lt o p in ia pub lică , ch ia r d in p rim a zi a des făşu ră rii sale.

Fotografiile noastre reprezintă diferite aspecte, luate in primele zile ale procesului.

Juraţii,

Tita Cristescu, fotografiată pe vremea când a- pârea pe scenă.

W T N U L d in c o la b o ra to r ii aces te i m o ţiu n i a fo s t d e le g a - M J tu l R om ânie i la congresu l d in Londra , s c r iito ru l şi d i-

p lo m a tu l D. N . C io to r i, p e ca re în ac tua la sesiune genera lă , A c a d e m ia Rom ână l-a ales în u n a n im ita te m em bru de onoare .E răsp la ta suprem ă a c o rd a tă unuia d in tre f i i i c e i m ai a leşi ai aceste i f i r i , om ulu i m u n c ito r şi m odest ca re n 'a c e ru t n im ănui

Cum or trebui sâ fie studenţii to td e a ­una — studioşi}— ţi cum sunt de multe ori, din cauza unor râ tă c ifi, cari for* fează im presurorea loca lu rilo r de cur­suri, de c ă tre ian-

L A Braşov s'a in a u g u ra t dăunăzi m onum entu l cân­tă re ţu lu i şi e p ig ra m is tu lu i C in c in a t Pavelescu.

In această p o e tic ă c e ta te s'a născut un p o e t a- d e v ă ra t şi a înch is o c h ii a lt a d e v ă ra t p o e t, ce i d o i l i­r ic i a u te n tic i, s in gu rii m ari p o e ţ i l i r ic i a i e p o ce i noastre, St. O. losif şi Cincinat Pavelescu.A m â n d o i au fo s t o m a g ia ţi în m inera lu l n e m u rito r ca re le va p e rp e tu a ch ipu l, în v rem e ce c â n te c e le lo r v o r am in ti u rm aşilo r su fle tu l lo r ca ld şi a rm on ia lo r s p ir itu a lă .

Charlie Chaplin, împreună cu soţia sa Paulette Goddard si cu celebrul scrii­to r H. G. Wells.

n im ic şi a că ru i a c t iv ita te d isc re tă a adus m a ri se rv ic ii neam ului, în u lti­m ele două d e ce n ii.Fiu de ţă ra n d in m un ţii G o rju lu i, D. N . C io to r i a d e b u ta t ca po ves tito r, m ai acum un s fe rt de secol, înda tă după războ iu a p r im it misiuni d e lic a te d in p a rte a g u v e rn a n ţilo r noş­

t r i , m is iuni pe ca re le-a e x e cu ta t cu m u ltă p ă tru n d e re şi ta c t şi c a r i l-au s ta to rn ic it în râ n d u rile ce lo r m ai f in i d i­p lo m a ţi rom ân i.La Londra unde es te con s ilie r d e L e g a ţie D. N . C io to r i desfăşoară o a c t iv ita te d in c e le m ai in tense p e tă râm u l p o lit ic şi cu ltu ra l.

St. O. losif.

JULES ROMAINS PREŞEDINTE Al P. E. N. CLUBURILOR. — UN NOU ACADEmT CIAN ROMÂN— BUSTUL LUI CINCINAT.

STUDENŢII SI POLITICA.

C O N G R E S U L ge ne ra l anual a! s o c ie tă ţii un iversa le d e p o e ţi, esseişti şi no ve liş tî (P. E. N . C lu b ) al că re i p re şe d in te p e n tru Rom ânia am onoare să

f iu c â ţiv a anî, a ales ca p re şe d in te ge ne ra l pe m are le scri­i to r france z Jules Romains, ca re ia locu l rom anc ie ru lu i şi is to r ic u lu i 1. G . W e lls .C e le b ru ! p u b lic is t englez îm p line ş te în O c to m v rie 70 ani şi va f i s ă rb ă to r it de to a tă sufla rea s riito ricea scă la Lon­d ra . S im ţindu-se ob os it, s'a re tras d in fru n te a P. E. N. C lu b u r ilo r , lăsând p e co n g re s iş tii a d u n a ţi la Buenos A ire s să-şi p roc lam e un nou şe f s p ir itu a l. Nu se pu tea m ai fe ­r ic ită a leg e re d e c â t cea fă cu tă în persoana au to ru lu i Doctorului Knock şi a m onum enta le i e p o p e i Les hommes de bonne volonté.

** *

L A Buenos-A ires, Jules Ro­mains a d a t c it ire m o ţiune i v o ta tă la congresul c o m i­

te te lo r execu tive , ţ in u t p rim ăvara tre c u tă la Londra .R e p re zen tan ţii c e lo r pa tru zec i de ţă r i ca ri cons tituesc P. E. N . C lu b u l fa c ape l la în ţe le p c iu n e a gu ve rn e ­lo r şi la concursu l tu tu ro r in te le c ­tu a lilo r d in lum e, p e n tru apă ra rea p ă c ii, am e n in ţa tă d e a tâ te a p re ­g ă t ir i războ in ice acum u la te p re tu ­t in d e n i.

Jules Romain

IN TARA

PA N SA P L A STELASTIC

'tvu M éù c JuajeioL!

Se aplică uşor, închide rana higienic. Dupa ce se înde­părtează tifonul de apărare, se aplică apoi emplasturele, uşor întins în lăţime, pe rană şi pansamentul este bine fixat, fără a se trage sau a se deplasa — şi ceeace este foarte impor­tant — nu împiedică liber­tatea mişcărilor.

Cincinal Paveiescu a fo s t u lt i­mul trubadur. Poet în versuri şi în vieaţă, s'a dus p re a de vrem e

j ¿intre noi, s'a dus o d a tă cu ul­timele a rp eg ii a le unei în tre g i

| epoci. A cum a sună buc ium e d e j răzvrătire şi t râ m b iţe d e lu p tă , i pie ca'n această zi, m ăcar, să

freamăte aco rdu ri de liră , zum - zet de m ando le şi ch ita ră , în

I pomenirea du lce lu i t ru v e r om a- ! giat sub z id u rile B raşovului m e- I dieval.

** *

5 E a p ro p ie desch ide rea cursu rilo r u n ive rs ita re . G uve rn u l a a n u n ţa t m ă­

suri de o rd in e în fa c u lta te . A - ceasta e spre b in e le lin iş te i p u ­blice şi spre b in e le s tu d e n ţim ii însăşi, care-şi va pu tea ved ea de carte şi d e p re g ă tire a unui viitor în f lo r it . Ei se v o r p u te a consacra une i a c t iv i tă ţ i fe c u n d e , înecată de a g ita ţ i i le s te rpe , rău ­făcătoare, a le a lto ra , aceasta ac­tivitate c re a to a re se iroseşte în noianul d e so rd ine i n e g a tiv e , a- gresive, pusă la ca le d e r a ta ţ i i politici, d e e p ave le unor a m b iţ ii nesatisfăcute.In Rusia ţa r is tă , s tud en tu l e ra un tânăr b la jin , cu och ii duşi d e ­parte, în v ii to r , un ap o s to l al satelor, p re v e s tito r de z ile m ai bune. T o t ceea ce bezna ru ra lă socotea lum ina oraşu lu i, o re p re ­zenta s tu d e n tu l: e l avea m a­niere p o litico ase , v o rb e a cu în­ţelepciunea c ă r ţ ilo r , cân ta d in vioară, re c ita sau scria e l însuşi poezii, visul fe te lo r , suspinul în ­drăgostite lor, p r ie te n u l p re o tu lu i, mândria p ă r in ţi lo r .In zilele noastre , m ai ales de la războiu încoace, înce p e să se c ree ­ze în ju ru l s tud en tu lu i o a tm os­feră ne p rie ln ică , a n t ip a tic ă .El nu m ai este ucen icu l senin, visător, cu surâsul p lin d e can­doare şi cu entuz iasm e t in e re ş ti generoase, — c i lu p tă to ru l unor cauze confuze sub conducerea unor şefi confuzi, ca ri, personal, ştiu f ie ca re ce vo r, d a r la un loc nu se în ţe le g .Noţiunea d e „s tu d e n t" e le g a tă cu cea de zu rb ag iu . O o s t il ita te surdă, ca re c re ş te în f ie c a re zi, se face în lum ea in te le c tu a lă , burgheză, m unc ito rească îm p o ­triva s tuden tu lu i. Şi © p ă c a t. Şi e nedrepţiCei buni, c e i m un c ito ri, c e i cu o luminiţă în su fle t, sunt c o p le ­şiţi de a ro ga n ţa s te r ilă a g ă lă ­gioşilor. E m om entu l ca în lum ea studenţească să se restab ilească valorile, să iasă în p rim u l p lan şi să f ie o n o ra ţi ce i m ân a ţi de idealismul c o n s tru c to r, ce i ce se pot lăuda cu o rea liza re p ra c ­tică, a lb inele sâ rg u ito a re , nu vies­pile şi t râ n to r ii ce c o m p ro m it stupina.

V IC T O R E FTIM IU

Cititi:„ M A G A Z I N U L "revista publicului select

Cu un ceremonial deosebit, s'a desfăşurat, săptămâna trecută, la Blaj, solemnitatea instalării noului mitropo­lit unit. Fotografiile noastre înfăţişează : Noul mitropo­lit Nicolescu, făcând ocolul bisericii, după Investire. Membrii guvernului urmând procesiunea.Noul m itropolit fo to g ra fia t imediat după Investire.

¿ ¿ c e sta , e

< â e w d ă a i 110 $ G R IG O R E B Â R IA„ b e c a n u /'s fiM f/o r drnM j/âseştr

MAICILE MONAHIEA Şl EVIGHENIA: FRUMOASELE PREOTESE ALE ..CULTULUI- VECHIULUI CALENDAR!

O M E N IR E A tre ce , fă ră înd o ia lă , p r în tr 'o p e rio a d ă p lină de sbucium adânc, de in tense in c e r t itu d in i şi de g ra v e ap ă ­sări s u fle te ş ti.

S p ir ite le sunt de so rie n ta te , f ie c a re ins vo in d parcă să-şi constru iască anum e un id o l, să-şi fău rească o c re d in ţă nouă, ca re să-i ju s tific e ex is ten ţa , în tr 'o epocă în ca re rău l p re do m ină şi uc id e te m e in ic ia în ţe ­le p c iu n ii s trăm oşeşti.N um ai as tfe l se exp lică ne ces ita te a unora de -a se în re g im e n ta a lcă­tu ir i lo r e x tra -leg a le , a lim en tând p rin încu ra ja to a re a lo r p rezen ţă , p ros­pe ra t ră in ic ie a p ro f i to r ilo r m istic ism ulu i, sub p re te x tu l unui ro s t în v ie a ţă .P ilde le în această d ire c ţ ie nu lipsesc, e le p u tâ n d fo rm a d in belşug o b ie c tu l unor s tu d ii specia le .N e in te n ţio n â n d să ap ro fundăm , p e n tru m om ent, ansam blu l în g rjo ră - to a re i chestiun i, ne vom m ărg in i să exe m p lifică m o singură lă tu re , ca re re ţ in e a c tu a lita te a şi dă m u lt d e lucru a u to r ită ţ i lo r p u b lic e şi b ise rice ş ti: „stilismul"!G a ze te le d in u ltim e le z ile ne-au v e s t it îm p re ju ră rile în ca ri s'a p e ­tre c u t la P ia tra -N e am ţ, o înd răznea ţă reb e liun e , ca re s'a so lda t cu num eroşi m o rţi şi ră n iţ i. Ţăran ii sa te lo r d im p re ju ru l o raşu lu i m oldovean, conduşi f i in d de un te m u t a g ita to r , „E p is c o p u l" d e o p e re tă al na iv i­tă ţ i i săteşti, p re n u m itu l G lic h e rie , au mers până aco lo cu fana tism u l lo r „s t i l is t ic " , încâ t nu s'au d a t în lă tu r i să-şi verse ch ia r sângele, pe n tru ... apăra rea „v e c h iu lu i c a le n d a r" .C e a b e ra ţie şi p rostească ne soco tin ţă !

P R O P A G A N D Ă ... L IB E R TIN A J I

Dar, p r im e jd ia aces te i v in o v a te s tă ri de s p ir it, nu dom neşte num ai în câ te va ţ in u tu r i d in M o ld o v a sau Basarabia, cum s 'a r pu tea c red e . O m are p a rte d in lum ea ţărănească, se a flă astăzi p ra dă unor exa l­ta ţ i, spe cu la to ri de p ro fe s ie şi a d e v ă ra ţi ilu m in a ţi, ca r i cu tre e ră ne­o b o s it sa te le , sem ănând d is c o rd ie şi ră sv ră tire .Se pa re ch ia r că în ne fasta lo r cam pan ie , aceş ti a g ita to r i, pse- ud o -că lug ă ri şi ră s p o p iţi, bene fic iază de s tran iu l concurs a l câ to rva

Episcopul stiliştilor din Neamţ, G licherie.

„m a ic i" în un ifo rm ă , ca ri utilizează, la r ig o a re , cap tivan te mij­loace d e co n v in g e re ...C h ipe şe şi lib e r t in e , sau cum m ai ob işnueşte să zică Românul: „alese pe sprânceană", frum oase le p re o tese ale „cultu lu i" vech iu lu i ca lendar, c a r i au p re văzu t în p ro g ra m sacrific iu l plă­m ă d ir ii tru p e ş ti, con rup nu num ai su fle tu l d rept-cred inc ioş ilo r, c i mai ales s truc tu ra o rg an ică a b ie ţ ilo r ţă ran i, — victimele unei p ie rd iţ i i consum ate pe a lta ru l „s t ilis m u lu i" !

Şl L A M A R Ă Ş T I!

Dovadfc cea m ai ne a ş te p ta tă , am c ă p ă ta t-o z ile le trecu te , la M ărăş tî, cu p r ile ju l unei an che te fă c u tă aco lo „de visu". În a rm a t cu o îm p u te rn ic ire spec ia lă , g ra ţie bu nă vo in ţe i d-lui General G. A. Dabija, d ire c to ru l ge ne ra l a l soc. „M ă ră ş ti” ,

Autorul reportajului, în- treţinându-se, la Mă- râşti, cu Moş Grigore Bârlă, „decanul“ stiliş­tilo r.

Fotografia^ unică a maicelor stiliste Monahiea şi Evighenia, remisă ca document autorului reportajului.

mă dusesem să v iz itez „Câmpul istoric al Mâră-ştilor", în v e d e re a d o c u m e n tă rii p e n tru o lucrare li­te ra ră ca re va vedea pes te scurtă vrem e lum ina tipa­ru lu i.N u m ică îm i fu surpriza, a tu nc i când m i s'a spus, prin­t r e a lte le , că c e ta te a b iru in ţe i noastre ostăşeşti, Mă- ră ş tii, es te îm păn a tă d e ţă ra n i s tiliş ti, ca r i sub influ­en ţa unei m e to d ic e p ro p a g a n d e , s 'au lăsat convertiti la „s t ilis m ", de ve n in d p rin aceasta, fa n a tiz a ţi şi aroganţi fa ţă d e o rg an e le con d u că to a re a le soc. „M ă ră ş t i" şi în gene ra l a „domnilor dela Bucureşti cari se închină după stilul nou"!C ă u tâ n d să a flu o r ig in a şi îm p re ju ră rile ca ri au permis im p o rta ţiu n e a p a co s te i s tilis te p e s fân tu l pă m ân t stro­p i t cu sânge, a l M ă ră ş tilo r, rezu ltă d in anche ta mea că „n o u a re l ig ie " este în ră d ă c in a tă aco lo încă din anul 1929.La acea d a tă s'a p r ip ă ş it în M ă ră ş ti, că lu g ă ru l loaniche Dudescu, v e n it c landes tin d in M o ld o v a .S ta b il i t la un sch it d in com una M uşinoae le , care se găseşte în a p ro p ie re , acest că lug ă r c o n ve rte a pe să­te n ii d in îm p re ju r im i, fan a tizâ n d u -i. O d a tă cu e l au so­s it aco lo şi două t in e re că lu g ă riţe , nostim e şi „d a rn ic e "!

R O LU L M A IC IL O R STILISTE...

P rocedeu l că lug ă ru lu i Dudescu, e ra sim plu, d a r d iabo lic : "u n d e în tâm p ina el rez is ten ţa vreunu i ţă ra n m ai brav şi jud ic ios , îşi tr im e te a în g ra b ă frum oase le emisare, f ie îm preună, f ie num ai c â te una singură, p e rând, spre a conv inge pe sătean că tre b u e să îmbrăţişeze s fân ta cauză a s tilism u lu i...P rob ab il că „m a ic ile " Monahiea şi Evighenia (aşa se num eau e le) d ispuneau d e „a rg u m e n te " m ai plastice căc i în scurtă vrem e au iz b u t it să „s t iliz e z e " aproape m a jo r ita te a b ă rb a ţilo r d in M ă ră ş ti I Ba, ceva m ai m u lt: însuşi p re o tu l b ise rice i deacolo, p ă r. C o rb e a , ia r m ai tâ rz iu pă r. G avrilescu , au dat d o va d a une i in e x p lic a b ile to le ra n ţe excesive fa ţă de c e i t r e i sa ta n ic i a g ita to r i.

REACŢIUNE

Comitetul d ir ig u ito r ai soc. M â ­râiţi (care se află sub înalta preşidenţie de onoare a d-lui Mareşal Averescu, preşiden- ţia activă a d. Gen. Văleanu ¡i Direcţia generală a d. Sen. G. A. Dabija), înspă i­mântat de fana tiza rea ţă ra n ilo r pe căi nepermise şi de im ora la plerdiţie a s tiliş tilo r de aco lo , a

j stăruit pe lângă fa c to r ii a u to r i- j lăţii legale, ce rând severe m ă­guri de pedepsire îm p o tr iv a v i­novaţilor acestei d e s tră b ă lă r i f i -

| zice şi sufleteşti.| Sancţiunile n'au în tâ rz ia t să-şi producă primul e fe c t. P ă r.C o rb e a

1 ţi Gavrilescu au fo s t im e d ia t I înlocuiţi cu tân ă ru l p re o t G h .| Zamfir recom andat d e Episco- | pia din Roman.In urma ord ine lo r p r im ite , şefu l

.postului de jandarm i d in M ă ră ş ti, j Plut. Major M irc e a S to icescu, a pornit întru u rm ă rirea c e lo r t re i agitatori, reuşind să aresteze în comuna Cucova pe că lugăru l Dudescu, în m om entu l când acesta făcea un se rv ic iu re lig io s

, la o biserică s tilis tă , con s tru ită anume prin sub scrip ţie pu b lică .

| Irimis în ju de ca tă , că lugă ru l s'a ales cu o condam nare de do i ani pentru fa p te le im p u ta te şi câteva alte escro che rii băneşti.

URME F O T O G R A F IC E I

j Maicile M onah iea şi E vighenia , cari se stab iliseră în pădu rea Mărăştilor, au reuş it să d ispa ră , fiind şi astăzi u rm ă rite de p o li­ţie şi jandarm i.

i Au lăsat însă o fo to g ra f ie au- tografiată, ca „s o u v e n ir" unui ţăran care era d e s igur în g ra -

i ţiile lor...Această unică poză id e n t if ic a ­toare s'a găsit cu ocazia unei

: percheziţii o p e ra te în casa p rî- : vilegiatului s tilis t, — şi m i-a fo s t remisă ca docum en t al an che te i mele de că tre şe fu l ja n d a rm ilo r din Mărăşti.

SPOVEDANIA Şl F U R IA „D E C A ­NULUI" M O Ş G R IG O R E BÂR LĂ

Cu toate că noul p re o t îşi fa ce

d a to r ia , m u lţi d in tre s t iliş t i i M ă ­ră ş tilo r au rămas f id e li „v e c h iu lu i c a le n d a r" şi re fuză să v ie la b ise rică .P rin tre aceştia se găseşte şi moş G r ig o re Bârlă, un b ă trâ n de a p ro a p e 90 ani, că ru ia i se mai spune „D e ca n u l s t iliş t i lo r “ d in M ă ră ş ti.A m avu t c u rio z ita te a să-i fa c o v iz ită in fo rm a tiv ă , spre a-l în tre b a pe ce se în tem e iază fa n a tic a sa c re d in ţă , în m arg inea în to c ­m ir ilo r noas tre b ise rice ş ti ac tua le . C u pă ru l şi ba rba în c ă ru n ţite de vrem i, a p ro a p e o rb şi fo a r te g re o i la vo rb ă şi m işcări, „ d e ­ca n u l1* moş B ârlă 'cons im te după m ultă ins is ten ţă să-m i dec la re , pe un to n cam a ro g a n t:__ D 'o p ă i , sunt stilist, pen-trucă aşa o spus Domnu nostru lisus! Să nu se schim­be nimic din ceea ce o făcut el şi ne-a rămas moştenire dela strămoşii noştri! Ca­lendarul să rămână aşa cum l-o făp tu it Hristos!— Da b ine bade , — i-am răs­puns eu — , dacă s fân tu l P a tri­arh şi c e le la lte c ă p e te n ii b ise­r ic e ş ti d in to a tă lum ea, au h o tă rît că sch im barea ca lendaru lu i este o în to c m ire creştinească, noi tre b u e să le dăm ascu lta re şi să ne supunem lo r, căc i e i ştiu m ai m u lte d e c â t no i şi nu pă- că tuesc fa ţă d e Dum nezeul ce l ce resc ...M oşu l a în c e p u t să b â ţâ e de fu r ie , n ic i nu m 'a lăsat să-mi co n tin u i fraza şi m i-a spus răs­p ic a t:

— Eu nu vreau sâ ştiu ce hotărăsc boierii dela Bucu- reşti... Eu sunt om bătrân şi vreau sâ am aceiaşi calen­d ar cu care am crescut... Noi stiliştii suntem martiri(?), căci prin oameni ca noi s'au păstrat datinele creştineşti... Dacă o fi nevoe, suferim şi moarte, dar nu renunţăm ia vechiul calendar...Tare supăra t p e n trucă nu-i d ă de am d re p ta te şi ţine am cu „d o m n ii de la B ucu reş ti1', n 'a m ai v ru t să-m i vorbească!M i-a t re b u it m u ltă caznă, ca să d e te rm in , în ce le d in urm ă, pe

M oş Bârlă, să se lase, ap roa pe pe fu riş ,,tras în poză"Şi ia tă unde a condus o c r im i­na lă p ro p a g a n d ă d e şă n ţa tă ! A ju n g oam en i b ă trâ n i ca M oş

G r ig o re Bârlă d in M ă ră ş ti, să se d e c la re „m artir" şi g a ta să m oară e ro ic de d ra g u l fa n a ­tism u lu i s tilis t.T rag icu l caz de la P ia tra -N e am ţ,

nu co n s titu e oa re cea m ai e v i­de n tă p ro bă a p r im e jd ie i şi ne­bu n ie i „s t ilis m u lu i" ?I?

I O X V I Ţ I A N I ’

Excursia membrilor con­ferinţei interparlamentare de comerţ la Constanţa

Cei 265 membri ai con­ferinţei interparlam entare de comerţ, au v izitat Du­minică, Constanţa. Oas­

peţii au fost întâmpinaţi de şefii au torită ţilo r, în frunte cu domnul dr. Cos- tinescu, ministrul indus­trie i şi comerţului, Vasile Bellu, prefectul judeţului şi Horia Grigorescu, pri­marul municipiului. Fotografiile noastre îi în­făţişează pe congresişti vizitând portul şi apoi la banchetul care a avut loc la Mamaia.

M ici sfaturi ScherkVă va iubi mai mult d o ­amnă dacâ-l scăpaţi de tortura cotidiana, de du­pă ras. O feriţii un flacon de TARR, care suprimă usturimea rasului, nete­zeşte pielea §¡'1 fereşte de infecţii. Flacoane a le i 51, 72 şi 129.

O pudra care «ţine*

este pudra tMystikum» Scherk. Superioară tutu­ror celorlalte prin puri­tatea şi Fineţea ei. Are un parfum delicct şi per­

sistent. Cutii a Lei 35,75 şi 130.

Machilajul natural

caracterisează femeia elegantă. Si Dvs. veţi reu­şi sa fiti «naturală» între­buinţând fardul «Mysti- icum» Scherk — care adera perfect dându-vâ acea nuanţă veritabila pe care bărbaţii o apreciază atât de muh Cutia le i 70.-

SCHERK

T O T -loseşt®ştiţi nimic

T 6 m p s6 a ' " °inen* faţa SAerk! Si tom.1

L o t i o n

efac»erc

d e v e ^ dD v s . se v c m d r e p ^ 0

curat v proasp ^ flacoane„ _ însă imediat

r z r * . » 3 « . - M » , 3 0 04 7 5 " .

LINIILE FERATE STRĂ BAT NUMEROASE AR­TERE ALE ORAŞULUI , FĂCÂND VREO' SUTĂ DE Î N C R U C I Ş Ă R I CU STRĂZILE CAROSABILE.

U este vo rb a de v reo in o v a re mo- J de rnă , de un m inunat tre n aerian,

sau de vreun m e tro sub teran , m en it să uşureze c ircu la ţia , d in ce în ce crescândă şi m ai co m p lica tă , a C a p ita le i, c i de vech ile lin ii fe ra te de cen tu ră , cari, a ltă d a tă pe câ t--*, au ajuns acum în in im a unor c a r t ie re po pu la te . E vorba , de p ild ă , desp re lin ia fe ra tă , care leagă „Gara M orţii" — aşa a fo s t p o re ­c lită ,,S a ra de Est" — cu G a ra de N o rd . Pe acest parcurs se p e tre c a p ro a p e z iln ic acc i­de n te , de oa rece lin ia ta ie în două o m ahala, care are azi o sută de m ii de lo c u ito r i. A r t ic o lu l nostru vizează şi h o d o ro a g e le în ve ­ch ite , t ix ite cu v ite , ca ri coboa ră dea lu l F ila- re tu lu i, p o rn ind de la G a ra de Sud. Locom o­tiv a sep tuagenară p lină de fu n in g in e şi fum , şerpu ieşte pe lângă casele noi, z id ite pe aco lo , tră g â n d după dânsa convo iu l t r is te lo r vagoane cu g ra ti i, de unde se aud ră g e te le ja ln ice ale b o ilo r înse ta ţi, s b ie re te le d isp e ra te ale v iţe i lo r şi c lam oarea p lâ n g ă to a re a m ie ilo r.Lo com o tiva coboară pan ta F ila re tu lu i, nepăsă- to a re la co ru l im p res ionan t al ce lo r ce fa c u ltim u l lo r drum , după cum răm âne in d ife re n tă şi la necazul lo c u ito r ilo r , ca ri văd cum, la t re - p id a re a vag o a n e lo r g re le , li se crapă câ te un zid de casă... D oar vreun paznic e n e rva t dă, d in când în când, c â te -o gh ioagă în fru n te vreunu i v iţe l, ca re m ugeşte d isp e ra t, cu och ii lăcrăm oşi, op in tin d u -ş i capu l şi g â tu l p r in tre g ra t i i.T renu l oco le ş te im p a s ib il e le g a n ta „F â n tâ n ă a Z o d ia c u lu i" d in p ia ţa C a ro l I. A p o i pă tru nd e , fă ră n ic io s fia lă în pa rc , p u fă in d alene p rin

Trenul peste podul dela Lemaitre.a lee le , pe unde a lea rgă neş tiu to ri copiii. In ce le d in urm ă, cu un f lu e ra t strident, sătu l de p re um b la re a p rin g răd ină , iese prin p a rte a opusă, luând-o razna pe toată lun­g im ea străz ii Lână rie i.— închideţi ferestrele! închideţi fe­restrele! — se aude s tr ig â n d prin toate p ă r ţ i le — Vine trenul !M u lte case d in s trada Lână rie i sunt crăpa­te , a lte le au p e re ţ ii a fu m a ţi pe dinafară, şi pe d ină un tru . C u to a tă g ra ba locuitori­lo r de a înch ide fe re s tre le to tu ş i perdelele la fe re s tre sunt negre , ia r m ob ila din apar­ta m e n te e unsuroasă şi de cu loa re măslinie. De a ltfe l, p rin unele străzi, cum e de pildă strada Lâ n ă rie i| scena se re p e tă , în special Dum inica, de p a tru c inc i o ri.

Copii jucându-se între vagoane, in strada Râdulescu între Vii.

Linia fe ra tă din Parcul Carol.

Căruţele şi automobilele aşteaptă la barieră, trecerea trenului.

mS AE T B O

» r *~i « * ;

N o 5 0 5 —

— Pag. 8

C A R T I E R U L M U Z E E L O R .

In tr 'u n rând, se adusese în Parcul C a ro l I un tre n cu va­goane lilip u ta n e , cu ca ri se p reum b lau c o p iii. Trenul era tras de o lo co m o tivă v e r ita b ilă cu ab u ri, da r m ică şi ea. U n ii v iz ita to r i s tră in i c re d şi azi că tre n u l ce apare pe ne­a ş te p ta te în Parc, p r in tre pom i, este to t un fe l de distrac­ţ ie spec ia lă . C ă c i e g reu de g h ic it că în tr 'o g răd ină atât de im p o rta n tă , lo c de re c re a re a unui oraş în treg , parc îm b o g ă ţ it cu sp len d id e şi v a r ia te muzee, s f in ţ it prin pre­zen ţa m orm ân tu lu i e ro u lu i necunoscut, e g reu de priceput că p rin a lee le acestu i pa rc este d rum ul v ite lo r spre abator. N o ru l de fum negru al m aşinei, lăsa t leneş ca un voal de do liu , pe sub um bra b ă trâ n ilo r cop a c i, aco lo pe unde se p reum b lă n e b ă n u ito ri p ie to n ii, î i pune în tru câ tva în ui­m ire . A m o b se rva t însă că m ai n im en i nu se spe rie . Dimpo-

CAPITALEI

IN CINCI LUNItr iv ă , lum ea râ d e .— Vine locomotiva !__ Locomotiva? C are locomotivă? — şi la v e d e re a na­m ile i, m u lţi izbucnesc în tr 'u n h o h o t o m e ric d e ras.

O S U T A D E Î N C R U C I Ş Ă R I

Bucureştii au a tins un re c o rd : sunt la no i pe s te o sută d e în­cruc işări a le lin ii lo r fe ra te cu s trăz ile o raşu lu i! N ic i la V iena, n ic i la Paris, n ic i c h ia r la Lond ra nu se p o a te ved ea aşa ceva . A c o lo există p o d u ri, tu n e lu r i, e tc . ev itâ nd u-se în tâ ln ire a tre n u r i­lo r cu c e le la lte veh icu le d e p e s tradă .La no i, lo c o m o tiv e le dau buzna pes te au tobuse, pe s te ^căru ţe , - pes te p ie to n i. în a in te d e răzb o iu — după cum am a ră ta t —— erau c â te va lin ii d e le g ă tu ră , pe câmp, in tre d ife r ite le s ta ţ ii de ca le fe ra tă . O raşu l în tinzându-se în sup ra fa ţă , a în g lo b a t aceste lin ii, c a r i d e a lt fe l s 'au ra m if ic a t in d i fe r ite sensuri. A s tfe l, d e p ild ă , lin ia O b o r-G a ra d e N o rd a re o ra m if ic a ţ ie pe s trada „E lia d e în tre v i î " , a lta p e „Z id u r i în tre v i i“ , a lta spre „D e p o z itu l d e sub s is ten ţă ".

B U C U R IA C O P IIL O R

C in e a re m are b u c u rie d e aceste tre n u ri, sunt c o p iii .C um vagoane le s ta ţio nea ză p e d ife r ite străz i, p e unde este drum u l şco la rilo r, î i vezi cum se a g a ţă p e tam p o a n e , tre c p r in tre ro a te sau se u rcă pe acope riş . U n e o ri d ră cuşo rii m ută m acazuri, dacă le găsesc în p lină s tradă , cum es te d e p ild ă , ace la d in fa ţa b o d e g ii d - lu i N e cu la i V . G a is , d in s tr. Lâ- nă rie i. A p o i stau d e pândesc să vadă „ c e se va în tâ m p la , când va tre c e lo c o m o tiv a " .A ltă d a tă , cu gh iozdanu l în mână, se s trecoa ră , cu o înd e ­m ânare în tr 'a d e v ă r u im ito a re — i i păzeşte Dumnezeu p r in ­t re cam ioane le în c ă rc a te cu lem ne şi vag oa ne le d e ca le fe ­ra tă , ce s e d u c la d e p o z ite le d e lem ne. A m văzu t trave rse , bu ­tu c i g re i, lunecând d in că ru ţe , şi căzând lângă p ic io a re le lo r, to tu ş i fă ră să-i a tin g ă ... M in u n e !Insă uneo ri — la d re p t v o rb in d : de s tu l d e des I — se în tâm p lă şi c â te o ne no roc ire . M o r c o p ii, m or şi oam en i m ari. A c c id e n ­te le m ai m ic i, cu ru p e r i d e m â in i sau p ic io a re , nu se m ai în ­reg is trează , f i in d co n s id e ra te în tâ m p lă r i bana le . Se fa c e o c e r­c e ta re po liţie n e a scă , d o a r dacă a m u rit c in eva . ^Una, d in tre u ltim e le v ic t im e este p re o tea sa ucisă d e un vagon m o to r, lângă dispensaru l m ed ica l d in şos. C o tro c e n i, la locu l de încruc işa re a l şosele i cu lin ia fe ra tă O b o r-G a ra d e N o rd . In şos. Pan te lim on, z ile le tre c u te , un a lt vagon m o to r a a p u ca t şi tâ r î t pe te rasa m en tu l lin ie i fe ra te , un au tobus cu pasageri, cu to t , a runcându-l la o d is ta n ţă d e v reo sută d e m e tr i. In f r u ­moasa p ia ţă C a ro l I, tre n u l s 'a c io c n it cu o maşină d e p ia ţă . A ltă d a tă , in tră ro ţ i le c ă ru ţe lo r p r in ş ine le adânc s co b ite , sau c a ii îşi ru p p ic io a re le la v reun m acaz d e ca le fe ra tă , aşezat în m ijlo c u l s trăz ii _ _U n ii lo c u ito r i ni s'au plâns, că s o c ie tă ţ ile d e as igu ra re re fuza să as igu re case le lo r c o n tra in cen d iu lu i, d e o a re ce a r f i în ca lea s c â n te ilo r a ru nca te d e coşul lo c o m o tiv e lo r.

Ş A P T E G A R I

A cum 70 d e ani, când a d e scă lica t p r in c ip e le d o m n ito r, C a ro l I, în c e ta te a lu i Bucur, nu existau în Rom ânia c ă i fe ra te şi d e c i nu e ra necesară n ic io ga ră la B ucureşti.Prim a lin ie fe ra tă în Rom ânia a fo s t cea co n s tru ită în tre Bucu­re ş ti şi G iu rg iu , cu p r ile ju l sosire i în ţa ră a p r in c ip e s e i Elisa- b e ta d e W ie d , m ireasa D o m n ito ru lu i şi v iito a re a re g in ă a Ro­m ân ie i. Ia r cea d in tâ i ga ră a fo s t aceea d in D ealu l F ila re tu lu i, d e unde , scăpând un s tr ig ă t d e a d m ira ţie , p rinc ip esa a văzut C a p ita la p e n tru p r im a oa ră .„Pe deasupra fâ lfâ ir ii decorurilor, a strălucirii unifor­melor, pe deasupra cailor şi drapelelor, dincolo de ma­rea aceea omenească — spune C a rm en S ilva în m em o riile sale — am ză rit oraşnl, culcat între coline, desfăşurân- du-se în văi verzi. Cu acoperişurile sale lucitoare, cu satele de bisericuţe, cu casele sale verzi, galbene ori albastre, toa te innecate în lumina unui soare orbitor, care da chiar şi lemnului scânteerea cositorului. îmi aducea oarecum aminte de Moscova..."A z i avem la Bucureşti şa p te g ă ri, o c o lin d oraşul, după cum ur­mează : Filaretul. Dealul Spirei, Cotroceni, G ara de Nord, Mogoşoaia, Bolintineanu şi G ara de Est.S ingurul p o d d e f ie r , pe s te ca re t re c e tre n u l, es te ce l de la G rozăveş ti, pes te D â m bo v iţa . Este aşezat la o în ă lţ im e respec­ta b ilă , de s tu l d e fa ln ic , ia r pe d e d e s u b t se s trecoa ră D âm bo­v iţa cu p la iu r ile e i. S 'a m ai c o n s tru it un a lt p o d d e lem n, p ro ­vizo riu , în a p ro p ie re d e G a ra M og oşo a ia , deasupra a u to -s tra d e i Bucureşti-P Ioeşti.C e le la lte încruc işă ri sunt la ace laşi n ive l cu d ru m u rile bucureş- ten e . C re d că nu a ţ i avea ră b d a re să v i le înşir pe to a te , câ te sunt, p rin dosul s p ita lu lu i C o le n tin a şi a l d e p o z itu lu i STB, p e lângă H ip o d ro m u l F loreasca, şoseaua Basarab, a p o i s tră d u ţe le d in tre s tr. Sebastian şi şoseaua P andurilo r, ce le d in tre C a le a F e ren ta ri şi şoseaua V iilo r şi aşa m ai d e p a rte .

20 premii intre 100o şi 100.000 lei pentru cel mai original concursRevista „R ealitatea Ilustrată" organizează pentni fa ­brica de plăci de gramofon „Pan" un concurs spre a alege 20 de cântăreţi şi cântăreţe.E vorba de a face 20 angajamente pentru înregistrări de cântece naţionale şi muzică modernă.Premiaţii vor f i p lă titi cu sume variind între 1.000 şl100.000 lei.O rig inalitatea concursului constă în faptul că partic i­panţii vor putea rămânea perfect anonimi, până la sfârşit, aşa încât deplina im parţia lita te a alegerii este asigurată.Adeziunile se pot trim ete de pe acum pe adresa revis­te i „R ealitatea Ilustrată", Str. Const. M iile 7, Bucureşti. Amănuntele tţhnice ale concursului le vom da în nu­mărul v iitor.

U N SFERT DE M IL IA R D

E o ad e vă ra tă pa cos te această îm pâs lire a oraşulu i cu lin ii fe ­ra te , în lo c să se m ai d e s fiin ţe ze d in e le , m ai rău se înm ulţesc. Se spune însă, că sup rim area înc ruc işă rilo r d e n ive l, a r costa v re o t r e i s fe r tu r i d e m ilia rd , sumă ca re nu se p o a te che ltu i azi. Arhitecţii Primăriei au propus urm ătoarea soluţie ra ­dicală: o linie care să traverseze oraşul de-a-lungul Dâm- boviţei. cu mai multe gări pe mal. O asemenea linie f e ­ra tă străbate şi Berlinul.Pe la G ro ză ve ş ti a r in tra lin ii le d e la P loeşti, T itu şi noua lin ie U rz icen i, B răila, Basarabia.

c re d e m însă, că această p ro p u n e re a re şi ea p u ţin i so rţi de izbândă, f i in d , la rându l e i, des tu l d e cos tis ito a re .Răm âne să ne c â rp im cum p u te m . De a ltfe l, cu p u ţin ă bună­v o in ţă , nu a r f i fo s t num ai d e c â t necesar c a : d e p o z itu l de lem ne „Capso" să se aşeze în m ijlo cu l unui c a r t ie r p o p u la t, tră g â n d o lin ie fe ra tă p e cea m ai im p o rta n tă s tradă a maha­la le i... N u este nevoe ca A b a to ru l să-şi tre a c ă v ite le p rin pa rcu l „C a ro l 1“ . n ic i ca tre n u l să şerpuiască in u t il p r in tre casele oa­m en ilo r, să in tre în in im a oraşulu i, pană ia G a ra F ila re t, pen truca a p o i să iasă a fa ră p e che iu l g â r le i.“ ă lă to r ii, p e n tru C o n s ta n ţa , a r p u te a p le ca d ire c t d in G a ra de

Est, fă ră ca tre n u r ile d e persoane să facă na ve ta în tre G a ra d e N o rd şi G a ra d e Est.P opu la ţia , cu d re p t cuvâ n t în g rijo ra tă , se 'n tre a b ă : c â t t im p v o r a ră ta a u to r ită ţ i le a tâ ta nepăsare fa ţă d e avu tu l şi v ia ţa ace lo ra ca ri au neno rocu l să locuiască pe s trăz ile m ai m ărg inaşe a le oraşulu i?

A LE X . F. M IH A IL

—-

A S L Ă B I T CU 16 KGR.

Nici nu-i venea să creadă — i se părea că nu e bun

cântarulC â n d a c e a s tă d o a m n ă se c â n tă r i

p e n tru p r im a o a ră , d u p ă ce luase K ru sch e n tim p d e c â tev a lun i. n u -ş i c red ea ochii. S ’a c â n tă r i t d in n o u , la a l t c â n ta r , p e n tru a se c o n ­v inge că n u e g reşa lă . I n sc riso a -, r e a de m a i jos, a c e a s tă d o a m n ă n e co m u n ică ea în săşi cu m s ’a u p e tr e c u t lu c ru rile : —

„V ă t r im it aci a lă tu ra t câ tev a fişe d e c â n ta r d eoarece c red c ă le v e ţi e x a m in a şi Dv. cu m u lt in te ­res. V eţi o bserva c ă su n t d o u ă fişe m a rc a te cu d a ta d e 9 N oem brie. M ’a m c â n tă r i t d e dOiiă o ri d in c au z ă c ă m i s ’a p ă r u t c a p rim u l c â n ta r n u e b u n . A ceste s ă ru r i s u n t î n t r ’a d e v ă r m in u n a te p e n tru o c u ră de slăb ire , m ai a les c ă n u re c la m ă n ic iu n fe l de reg im , n ic iu n fefl d e e x erc iţii fizice, d c a r d o m z iln ică d e K ru sch en . V ă rog să -m i în a p o ia ţi fişe le d e c â n ta r , v re a u să le p ă s tre z căc i s u n t m â n d ră de ele — a s lăb i in c in c i lu n i cu 16 K g r. în se a m n ă ceva! — E . A.

P işe de c â n ta r :22 Iu n ie 86 K gr.

9 N oem brie 73 „23 „ 71 ,.

3 D ecem brie 70 „K ru sc h e n c o n ţin e in doze p ro -

porţicnat-e cele şa ss săn u ri m in e ­ra le c a re se găsesc în ap e le r e ­n u m ite lo r s ta ţ iu n i b a ln e a re d in E u ro p a c ă tre c a re s ’a u re fu g ia t g e n e ra ţii de o am en i p re a g ra ş i p e n ­t r u a se v in d eca de obezita te .

Se '_5 K ru sch e n se g ăseşte I® to a te fa rm a c iile şi d ro g h e riile d in ţa ră . P re ţu l u n u i flaco n m a re este 95.__ lei. flac o n u l m ic 6 0 — i»'

M unca m inu ţioasă de lab o ra to r a specialiştilor, în m aterie de :

Pudră • A p i de Cslonia • Rij • Fard • P a r f ia ir isa desăvârşit produsele:

(X&CbtLÎO T a A> NURîncercaţi-le ! Sunt excelente.De vânzare la cele mai bune far macii, drogherii şi parfumerlî. Kn ¡¡rm: BaUhazar. Bucureşti Şelari. 7

DR. H. Z A N F TM edic Prim arS p e c i a l i s t î n

Boli de Piele şi P ă r, Cosmetică.tax e I I . V. D iaterm ie, E lectro - terap ie . Zăpadă carbonică, T ra t. m alad iilo r inestetice :

pigmentaţiuni ale feţei, negi, cicatrice, acnee (coşuri), nevi (pete din născare), îndepărta­

rea părului de prisos prin diatermo - coagulare etc.

S trad a Domnita Anastasia No. 23 (fo s t Belvedere)

Consult 3-8 p. m. Telef. 3.34.90

No. 505 —

D R A M E L E V I E Ţ I I

W \ E câ tva tir r ip , pu § M b licu ! bucur e ţte a n

a p u tu t în tâ ln i în c e n tru l oraşulu i, pe A c a d e ­m ie i, Regală ţ i în fa ţa U n i­v e rs ită ţii, d i fe r i ţ i negus to ri am b u lan ţi cu och e la ri ţ i bas­toane a lbe , c â te unul sau câ te d o i, s tr ig â n d u -ţ i m arfa cu desrtăde jde . Sunt zece am bu­la n ţi d e acest fe l, t o ţ i d e o ­p o tr iv ă d e n e n o ro c iţi, f i in d lip s iţ i d e c e l m ai im p o rta n t s im ţ : t e l a! v e d e r ii, ¿-am în ­tâ ln it , re s fira ţi, s trigându-ş i m arfa şi p ip ă in d , cu bastonu l a lb , d rum u l. A m o p r it p e unui d in e i ţ i l-am ru g a t să-m i spună c â te ceva d e sp re sine şi v i ; * ; to v a ră ş ilo r lu i d e su fe rin ţă .

DO UĂSPR EZE CE O RE DE M U N C A PE Z I

■— D o m n u le d r a g ă , începu neno roc itu l, n o i s u n te m ea

*ece. Am fost pe io „ V a t r a L u m i n o a s ă “. unde am învătat corfe, ş i câte o meserie- „e-am însurat ţi, încercând să practicăm meseria, am constatat că... murim d e foame. Meseria noastră — Îm pletituri de pantofi — este lăsată în urmă d e fa b ri­cile mecanice. Aşa ca. in disperare, ne-am făcut ambulanţi. Stăm de dimineaţă, cu o mica pauza la orele prânzului, până seara târziu, la 10— 10>/„. Ne strângem apoi cu

• 3 ' " °CaSâ’ Stâm C" to tîî aceea?‘ *a r eu. împreunăcu a lţi tre i. stam in aceeaşi camera.

O V I A Ţ Ă D E C Â I N E

i “pr"<">' w i - '* * • » * • - * “ - • • • * « - M 'a m u ita t la m arfa lu i : c â te v a du z in i d e ace . „Ş i c â t c â ş t ig i“ ? l-am în tre b a t.

- a . â T “£ ; i S Î S r i,“ ÎC* Jîf* *' CO*” talu! fo f* trec® de 40 » « - Din banii aceştia mănânc, im. întreţin nevasta, care deşi vede. totuşi este foarte debilă, aşa că nupoate munci, şi im, plătesc ş> chiria. 300 de lei pe lună... Ducem o v ia tă foarte grea . . . . l e . . . Staf.1 „„ „ ingrijefte d . 1« * ,oort<, d.po c . . .sta la „ V a t r a L u m i n o a s o “„.

Dar, o rb u l, râd ea în tr 'a d e v ă r. Râdea cu fem ee a lu i, cine ş tie d e ce. Un va l d e tr is te ţe mă năpăd i. Sărm anul om ! Fă­cea haz, ca o r ic e om , de o g lum ă p ro b a b il, schim onosin- d u - ţî fa ţa . Term inând de a- ra n ja t m arfa , se sculă, î ţ i luă d e b ra ţ fem ee a ţ i p o rn i. La un c o lţ, se o p r i. I ţ i sp rijin i bastonu l d e z id ţ i , cu am be le m â in i î ţ i um p lu g ă u r ile och ilo r. V o ia să -ţi c a u te ceeace p ie r­duse ire p a ra b il? N u ţ t iu . Lân­gă e l, fem ee a , a ţ te p ta cu­m in te . N u ţ t iu c â t a d u ra t scena, d e o a re ce am p le ca t. N u m a i p u te a m asista... Pe Bulevard, am m ai în tâ ln it d o i. S cânce tu l lo r îm i răsună ţ i acum în u re c h i: „doi lei cre­ionul. doi lei creionul**, ca un re fre n c e - ţ i ră sco le ţte ne r­v ii, l in iş t it ţ i saca da t I

NELL C R U D U

R.

Fotografiile noastre înfăţişează tre i impre­sionante aspecte din activ ita tea cotidiană a orbilor. Doi vânzători pe stradă, ia r unul la meserie, in atelierul de mături.

G lasu l om u lu i sa schim bă. S im ţii o am ărăc iune tr is tă în u ltim e)« lu i c u v in te .

Dacă n'ar f i concurenţa, aş câştiga bine din îm pletitu­rile mele. Vă rog, să a ră ta ţi la „gazetă" că n'avem nici un sprijin şi co. nenorociţi de o in firm itate groaznica, ne luptăm crâncen ca viaţa. Statul a r trebui să ne dea on â M t t f i ţ i i 4 i r —® JWT®* > « »

H asigurai ca-J voi satisface ţi-i cumpăr« o testea de ace. Iţi continua drumul, bătâwd cu bastonul în caldarâm, după ce-mi mai spuse: — Mm soar» orb din aaştere. Când aveam 7 m i. aot gas» o «H alea şi. neştiutor, om pas~o m foc. I I m lua* doar vederea. Acum disting când e noapte saa m. Văd totul co o umbro mare. Uite. pe dumneata te vad ca a pata neagră, dar n'aş putea să-fi spun dacă eşti femee sau bărbat ! „Orbul sa îndepărtă. Ocoli Universitatea st, pa lâfKiâ Reoală în­tâlni, aşezaţi pa un prag. un ab orb cu W a uT n u^ T « ^ vorbeau. m timp ca ai aranja marfa: nişte şireturi da şfcete şi «ce. La un moment dat, auzii un rasat. Crazui că mi sa pare.

_No 5 0 | ^ _

— Pan IA

IA V U LTU M II DE MAREIini PESTEiE ii m m

T tm b r A M iu l (9 u .BA7ACA1 STR. CARO!. 76-78 80-82 ^ H 8 .H A L E L Q & 2 I

BOURJOISinC AR H A T.M AN D A R tflECOR AIL. B LOM DE

ROUGE DE BUZE b r u m e

TOURnfcSQL

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9, Bucureşti III Telefon 3-5922- Consult. 11-1. 5-8 sub conducerea unui m edic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de că­tre specialişti în toate tărîmu- rile cosmeticei.Înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diatermie, în­grijirea frumuseţe« şi a trupu­lui etc.

# E L - V E I

O femeie cu mulfi „lei"

Un grup de amici.

«■ *

M aestrul Toscanini vorbind cu Dino Borgiolî.

R. I.- No. 505Pag. I I

y fffrz m

i r - iJ irn W

1936 a fo s t excepţional.. Dt pu b licu lu i în faţa afişelor di se m ulţum eşte să afle uliii cau tă , scormonind cuprinşiiiji l ite ra cea mai mare pâuiţ spre a-şi stânge setea de j m u lţu m it când nu s'a întâi# sa tis fă cu t când presimte i ca tac lism — orice fel de ca« în o r ice ţa ră — ) până la ini după s tupefian te le de M | acestea dovedesc că Iiih C la se le sociale au devenii ţâ n a re necunoscută pe m i

voacă o cauză meschină, fe onale ca şi cele politice» bo a ie le c iv ile se deslânjut fo rm u le sau numai a unui a un ii î l în ţe le g în tr’un fel, i m asacrul nu ia sfârşit mai a v e rs a r ii" să nu f i fost asasii inc lus iv bă trân ii, femeile fi se p e tre c e în acest moi* m ai e p o lit ic ă c i nebunie!) N ‘au tre c u t mai mult dei d e la izbucnirea războiului) fă c u t m ilioane de victimei t î la ţ i de filează şi azi, in iM c â rjî şi cărucioare cu roţi li fa ţa e ro ilo r de sub un rai

Impresionantă fotografie, lu­ată pe frontul războiului mondial. I s’a făcut cuiva dor de tranşee ?

Arme, arme, arme... Din ce in ce mai perfecţionate, pen­tru măcelul care se pregă­teşte.

5 T A M d e v o rb ă cu un ch ioşcar, vânză to r d e z ia re şi tu tu n u ri în tr 'o ju m ă ta te a p ră vă lie , vânză to r de legum e în cea la ltă . L-am în tre b a t dacă tu tu n u rile se vând t o t a tâ t d e b ine ca îna in te ,

când erau ceva m ai ie f t in e — şi răspunsul lu i m 'a s u rp r in s :— Nu num ai că se vând to t a tâ t de b ine , d a r se vând m u lt m ai b in e !... A m c lie n ţi ca re ho tărîseră să nu m ai cum pere pa ch e te d e ţ ig ă r i, spre a nu avea ţig a re a la îndem ână, şi to tu ş i î i văd ven ind d e c â te c inc isp re ­zece, douăzeci d e o r i pe zi, p e n tru c â te o ţ ig a re . N u m ai e ră b d ă ­to a re lum ea ca a ltă d a tă . E nervoasă acum, ne lin iş tită ...O b s e rv a ţia vânză to ru lu i de tu tu n u r i e ca ra c te r is tică p e n tru t im p u r ile noastre . Se observă în tr 'a d e v ă r p re tu tin d e n i, la to a te po po a re le , o ira s c ib ilita te bo lnăvic ioasă, r id ic o lă ch iar, d a r nu m ai p u ţin cop leş i­to a re — pe ca re cu s iguran ţă sava n ţii d in an ii v ii to r i ne-o v o r exp lica p e ca le astronom ică, p rin in flu e n ţa m agne tism ulu i solar ca re în 1935

au scăpat ca p rin m inune d in g r in d in e le de obuze şi in fernu l tranşee lo r, încă n'au tre c u t în lum ea u ită r ii şi-şi aduc p e r fe c t d e b ine a m in te d e g ro ză v iile d in 1914— 1918.Şi cu to a te acestea se v o rb e ş te d e războ iu , ca de o firească înce rca re sen tim en ta lă , ia r p o p o a re le , cuprinse de o fre n e z ie s in istră (şi pu e rilă ) se înarm ează zi şi noapte , d e pa rcă în tre g păm ân tu l a r f i a m e n in ţa t de o invazie d e lăcuste uriaşe fa n ta s tic e , p o rn ite d in a ltă conste la ţie să stăpânească v ia ţa d e pe m icu l nostru g lob . G erm an ii au re n u n ţa t la un tu l ce l de to a te d im in e ţile şi cu b a n ii e co n o m is iţi — „u n tu l nu e necesar, răz­bo iu l e n e cesa r!" z ic e i — susţin fa b ric a re a nou ilo r gaze as fix ian te .Ruşii se aruncă d in av ioane cu tu n u ri şi m itra lie re , a lcă tu ind o a rm a tă d e asa lt scob orîtă d in c a r. I ta lie n ii s'au lăsat d e p ic tu r i, a rh ite c tu ră , muzică şi nu v o r să mai execu te d e c â t un s ingu r fe l d e c a p o d o p e re : sub­m arinele.A ces t d is p re ţ to ta l p e n tru v ia ţa om enească, p o a te f i oare s o c o tit ca un in s tin c t norm al ?... Bunurile p e ca re po po are le le -a r pu tea câş tig a p rin des lăn ţu irea unui măcel gene ra l sunt r id ic o l d e neînsem nate fa ţă de pagube le şi r iscu rile ca re in tră în ha luc inan tu l şi sânge­rosul jo c — câ ş tig u ri ca ri p o t f i rea liza te înze c it în ch ip paşnic. Un a lt m are c u c e r ito r , N a po leo n , d in a căru i g lo r ie a rămas num ai o le g is la ţie c iv ilă , răs­punse o d a tă unui d ip lo m a t c a re -i a ră ta num ărul m or­ţ ilo r după o „ v ic to r ie ” :— T o ţi m o r ţ ii m e i d e p e c â m p iile de lu p tă a le Eu­rope i, F ranţa îi răscum pără cu o singură n o a p te bună J U itând că după acea n o a p te bună, e nevoe d e încă douăzeci d e ani de muncă p e n tru c reş te rea şi e d u ca ţia nouii g e n e ra ţii de s a c rific iu !O ric e s a r spune, şi o r ic â t fenom ene le v ie ţ i i in te rn a ­ţio n a le a r înce rca să desm in tă un asem enea op tim ism care pa re năstruşnic şi anacron ic, o m in te sănătoasă şi o s im ţire e c h ilib ra tă nu v o r c re d e în spasm ele ne ­bunie i unui nou războ iu în tre p o p o a re .De-asupra în a rm ă rilo r şi exa spe ră rilo r p o lit ic e d e care dâ rdâe câ te va te m p e ra m e n te de oam en i d e s ta t cu sistem nervos p a to lo g ic , ex is tă fo r ţe p a c if ic e m u lt m ai im presionante , m u lt m ai d u ra b ile şi ca re până la urm ă vor red a o m e n irii e c h ilib ru l necesar unui o rgan ism să­nătos. Is to ria cunoaşte războ iu l d e o sută şi războ iu l de tre iz e c i d e an i — lu p te e n de m ice ca re nu înce tau decâ t p r in e x c e p ţie . In u ltim u l veac răzb oa ie le au izbucn it to tuş i m u lt m ai g reu, ia r în veacul a l douăzecilea p re g ă tire a unui războ iu ce re je r t fe a tâ t d e m ari, în câ t cu to a tă is to ria p o lit ic ă — e v id e n tă şi ajunsă la p a ro ­

xism în z ile le noastre — deslăn­ţu ire a c o n fla g ra ţie i va a tra g e asupra ag reso ru lu i fu lg e re le unei c o a liţ ii p a c if ic e d e o fo r ţă ne­cunoscută încă în is to ria om e n irii, în tâ ia co> id iţie a unui războiu, a p ie r it d in fe r ic ire o d a tă cu m asacrele od ioase d in 1914— 19 18 : Aşa- zisa g lo r ie m ilita ră nu m ai

pe n im en i şî nu m ai e o g lo r ie . Eroismul in d iv id u a l,

dă ru ia lu p tă to r i lo r b e ţia ris- şi recom pensa pu b lică , azi

nu m ai e cu p u tin ţă . O ş tile în tr 'u n războ iu m odern nu m ai a jung fa ţă în fa ţă , c i se d is tin g d e la d îstan ţă , o rb eş te , cu tu n u rile m asca te şi a v i­oane le d e b o m b a rd a m e n t ascunse în nouri. M o a rte a a d e v e n it co le c ­t iv ă şi sum bră.A u d is p ă ru t şi cauzele m ito lo g ic e a le războa ie lo r, ca re p u teau în f lă ­căra şi însu fle ţi b a ta lio a n e le p o ­p o ru lu i îna rm a t.Rom ânia se a flă azi în ta b ă ra p o ­p o a re lo r ca re apără pa cea . Ro­mânia apără p r in c ip iu l d re p tu lu i la v ie a ţă a l lo c u ito r ilo r e i — şi e a s tfe l a p ă ră to a re a suprem ulu i p r in ­c ip iu a l c iv iliz a ţie i.

A.

Trei fo tograf ir luate la con« greşul naţionol-socialist dela Niirnberg, care prin diseur*

.şurile ţinute şi prin sfidâ- tfcstrea paradă m ilitard, con­stitue un avertisment pentru declanşarea războiului de mâine.

w

V A C A N T AV9

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă " IN S T IT U E UN M A R E C ONCURS P EN T R U TINER ETP R E M I I 5. O O O L E I

In dorinţa de-a stimula talentul reportericesc al tineretului nostru. Realitatea Ilustrata institue un nou şi interesant

TineriTdin întreaga t»« . cari doresc să participe la acest concurs, vor trebui să o lucrare cu subiectulCea m ai fru m oasă x¡ d e vacan fă” . Ţinem dela început sa menţionam ca nu este un concurs de literatura pro

priu zisă. Fiecare lucrare va trebui că fie povestirea unei întâmplări cu fapte prec se. Desigur ca daca acţiunea va fi povestită într'o frumoasă formă literară, concurentul respectiv va avea mai multe şanse de reuşi a. rem sa spune însă că lucrările care vor consta exclusiv d¡n înflorituri stilistice, adică lucrările care nu vor avea n,m,c comun cu ceeace se înţelege prin reportaj, nu vor avea şansa de succes.Cele mai bune trei lucrări, vor fi premiate după cum urmeaza:

Premiul I lei 2*500.—Premiul IL tei 1.500.—Premiul III. lei 1000.—Juriul care va selecfiona celé mai bune lucrări, va fi alcătuit dintr'o serie de scriitori de seama.

C O N D I Ţ I U N I DE P A R T I C I P A R E

Lucrările ce se vor trîmete la concurs trebue să nu în trea că dou ă pag in i d e h â rtie m in is ter ia lă

LucrăriZ se v o rh L te depH cum .^e adresa revistei „Realitatea Ilustrată", str. ^onst. Miile 7, BucureşK J'e phc se va face menţiunea „Concursul pentru tineret” . Termenul pana la care primim lucrările e data de 10 Octombrie crt. Ele vor fi ínsofite de cuponul din revistă, completat cu numele şi adresa exacta.U n con cu ren t nu p o a te p a r tic ip a d e c â t cu o singură lu cra re . . . . . n ... , ,< ,Nu sunt admişi la concurs scriitorii, ziariştii profesionişti şi nici personalul redacţiei „Realitatea Ilustrata .

n

C U P O N

de partic ipare Io concurs«!

0 ZI DE VACANTĂ

Unul care se intitulează Oiimnezeu

„P®*er Divina«", evanghe- listitl Hoaricm-uiai «ewyor- h*z, se ia tih ieazâ „Dumne­zeu ._ Fotografia noastră >1 arată in timpul Maci cuvân­tă r i, adresată credincioşilor

I »

UN PRETENDENT LA TRONUL ANGLIEI

Ui om a fost arestat în Hyde Parc din Londra. El se nu.

r t A n r i W 0 ? Î P r e f î " d e ” ° r e d r e P*“ " ' *rlf î ," i d*» « " d e n t> în linie directă. al regelui Hen- ric al Vll-lea. Domnul H a li care se intitulează „King An- tliony ş,.a t ip ă r it şi moneda lui personală.Bul°u9Br°- " oa* î re j l înfăţişează pe „King Anthony" în tim ­pul unei peroraţii, cateva minute înainte de arestare şi mo neda pe care şi-o tipărit-o . resrare ş, mo-'JXîISmmmmimm,P E C IM E N C U R R E N C Y

^ ■ ■ ¿ s b ^ F 1..........

LOGODNĂ LA CURTEA REGALA OLANDEZĂ

Cu prilejul logodnei v iitoa­rei regine a Olandei, prin­ţesa Juliana cu prinţul ger­man Bernhardt zur Lippe

au avut loc mari fes tiv ită ţi la Haga. Fotogra­fia noastră înfăţişează pe­rechea princiară în curtea palatnini regal din Haga.

JUBILEUL UNEI MARI DINASTII DE BANCHERI

M mA C U M o sută d e an i — m ai p rec is în ziua d e 28 Iu lie 1836 — cel mai IX v e s tit m em bru al fa im o ase i d in a s tii a Rothschiliilor înch ide a ochi.

pe n tru to td e a u n a . El lăsa în urm ă-i o m oşten ire ca re a în g ă d u it apo i A n g lie i să pună, d in c o lo d e m ări, bazele unei re ţe le com e rc ia le , m u ^um ita că re ia se conso lida în tre g u l Im pe riu . Nathan Rothschild făcuse d in Londra ce n tru l f in a n c ia r a l un iversu lu i. De aceea, to a te m arile în tre p r in d e r i a le oraşu ui au c e le b ra t la s fâ rş itu l lunei Iu lie această zi cu so lem n ita tea cuve n ita t ita n u lu i pe ca re e le î l consideră b in e fă c ă to ru l n a ţiu n ii b r ita n ic e .

SECRETUL C A S E I R O T H S C H IL D

In epoca noastră d e rec lam ă sgom otoasă, e curios să cons ta tam ca una d in d in a s tiile ce le m ai p u te rn ic e d in lum e f in e cu o r ic e ch ip — în to cm a i ca o d in i­oa ră . în te m e ie to r ii e i — să păstreze un an um it c a ra c te r p a rtic u la r şi ch ia r o anum ită d is c re ţie în p r iv in ţa o p e ra ţiu n ilo r p e ca re le fa c e . D a to r ita acestu i fa p t. m u ltă lum e î ţ i înch ipue că în zisele o p e ra ţiu n i s 'a r ascunde an um ite secre te

ruşinoase d e fa m ilie .E o greşea lă şi c o n c e p fia aceasta a ra tă m e n ta lita te a p e rv e r t ită a e p o c ii noastre , ca re nu a d m ite că ura fa ţă de rec lam ă ar pu tea să izvorască d in sen tim en­tu l d e d e m n ita te şi d e în c re d e re ne s tră m uta tă în fo r ţe le c a r i au susţinut şi r id ic a t fa m ilia de -a -lungu l v e a c u r ilo r şi al g e n e ra ţiilo r .G lo r ia d in a s tie i R o t h s c h i l d co inc id e cu lu p te le în ca ri se sbă tea Europa d e a p ro a p e două veacuri.A c u m m ai b ine d e 150 d e an i, un tâ n ă r în tre p r in z ă to r cu num ele d e M a y e r B a u e r , desch idea in F r a a k - f u r t - p e - M a in o a g e n ţie d e sch im b, a că re i f irm ă e ra z u g ră v ită în roşu. C u vrem ea, f irm a roş ie şi p ro p r ie ­ta ru l în tre p r in d e r ii s 'au c o n fu n d a t în m in te a com e r­c ia n ţilo r , c a ri spuneau că e i fa c a fa c e ri cu „ R o t e - S c h i I d " (Firm a Roşie). In curând , bancheru l B a u e r fu n u m it d e to a ta lum ea R o t h s c h i l d .T im pu l tre c e a şi s ta rea casei Rothschild d e ve n i d in ce în ce m ai în f lo r ito a re . în te m e ie to ru l e i, bă trâ nu l

M a y e r . avea ve a e n la rg i. El concepu un vis care . pe vrem ea aceea, putea f i s o c o tit g rand ios, fă ră e x a g e ra re : adunându-i in tr o zi pe ce i c inc i fu ai k t o t i o ţe l i ţ i în a fa c e ri ca şi e l însuşi, fix ă f ie c ă ru ia o m e tro p o la s itua ta .n cate o ta ră d ife r ită unde fa m ilia R o t h s c h i l d tre b u ia sa desch idă o sucursala , să creeze. în adevă r, o d in a s tie fin a n c ia ra . C e i c in c i f i i a. lu i M a y e r Rot h­s c h i l d se îm p ră s tia ră as tfe l în A u s tr ia , în G e rm a n ia . în Franţa , in Ang lia şi m S ta te le U n ite . F ieca re d in tr 'în ş ii îm p lin i cu succes sarcina ce se dăduse.In f ie c a re d in ţă r ile num ite , fa m ilia R o thsch ild nu zabov. sa a tunga o forja fin a n c ia ră d e mâna în tâ ia şi să jo ace un ro l c o v â rş ito r in e vo lu ţia po litic* ţi econom ică a ţă r i i re sp e c tive . C e l m ai in te lig e n t d in tre cop ... Iu. M a y . R o t h s c h i l d a fo s t, fă ră în d o ia lă , N a t h a n . D e aceea, b a tra n u l l-a trimis la Lond ra . C ă tre s fâ rş itu l veacu lu i a l X V II- lea . M a re a B r.tan .e e ra m plina propă­ş ire e c o n o m ic ă : ea c o n tro la to a te că ile m a ritim e d in l u m e . poseda pamanturi b o g a te şi ro d ito a re în cea m ai m are p a r te a g lo b u lu i şi. po lit ice ş te , ea » bucura d e un re g im s ta to rn ic , cea m ai bună g a ra n ţie a d e svo lta r i. economic*. In 1797, al t re ile a f iu al fa im osu lu i bancher d in F ran lrfu rt d e ba rca aşa dar la

Manchester, după ce fusese înzes tra t d e ta ta l lui cu un c a p ita l in iţ ia l d e 20.000 lire s te rline , cu scopul de a m ări ave rea fa m ilie i R o thschild . La Manchester, tâ n ă ru l N a than în tre b u in ţa b a n ii cum părând uniform« pe n tru a rm a te le eu rop ene . A s tfe l, s o ld a ţii marei ar­m a te franceze , ca ri lu p ta u în A n g lia , pu rtau uniforme a c ă ro r s to fă p ro ve n ia to c m a i d in ţa ra vrăjmaşă I In c â ţiv a an i, N a t h a n R o t h s c h i l d în tre i capitalul, ia r în ace laşi t im p ştiu să le ge p r ie te n ii trainice in an tu ra ju l D u c e l u i d e W e l l i n g t o n şi în cercu­r ile fin a n c ia re a le ţă r i i sale a d o p tiv e . Totuşi, el a avut de în fru n ta t m u lte p ie d ic i d in p a rte a acestora din urm ă ; la d re p t v o rb in d , ne g u s to rii b r ita n ic i erau uimţi d e m e to d e le fu lg e ră to a re a le tâ n ă ru lu i bancher, metode a tâ t d e p u ţin o b işn u ite în t r a d i ţ ia lo r . C u to a te astea, când el reuşi să-l o b lig e pe D u c e l e d e W e l l i n g t o n p r in tr 'o se rie d e o p e ra ţiu n i, ca ri contribuiseră la însănătoşirea b u g e tu lu i a rm a te i b r ita n ic e , Na t h a n R o t h s c h i l d d o b â n d i d e f in it iv c e tă ţe n ia printre

N o . 505 -

— P ag . 16

Baronul Louis Roth-| sclrild.

m arii fin a n c ia r i a i ţă r i i şi nu în tâ rz ie să a jungă unul d in ce i mai valoroji

In epoca aceea . .1 p lecă d in M an che s te r spre a se s ta b il, m Londra apo i. c a p ita la engleză de ven ia cen tru l f in a n c ia r al un ive rsu lu i. C â n d un come, c ia n t d in D a n tz ig având le g ă tu r i cu c a s a R othschild . do rea Pvreun c lie n t vienez. e l tre b u ia să e m ită o p o liţa asupra Lo nd re i ; la W a g e n ţii d in A m e ric a d e Sud sau d in A u s tra lia , e fe c tu a u p lă ţ ile prin_ mi|loeirM b a n c h e rilo r londonez i. Lum ea com erc ia lă se depr.nse înce t, înce t sa consider,

s te rlină ca soare le m on e ta r în ju ru l că ru ia g ra v ita u c e le la lte monede naţio -.................................... ---------( D a c ă t e î ndoi eş t i ,lira

na le . D e v iz a : „When in doubt. buy the poundc u m p ă r ă l i r e ) , da tează d in epoca aceea . . .Legenda po ves teş te că în A n g lia s'a a f la t d e f r â n g e r e a Iu. N a P o l e o n .n W a t e r lo o g ra ţie unui p o ru m b ie l c ă lă to r a p a rţm an d Iu. N a t h a n R « ™ $chl In re a lita te , nu un po rum b ie l, c i unul d in a g e n ţii acestu ia , cu numele de f o H w o r t h , a flase la O s te n d e ş tire a d in tr 'u n num ăr al z ia ru lu i . .D * itc h G ozette, num ăr pe ca re e l î l aduse la Lond ra în d im in e a ţa z ile . d e 20 l ume. Şef. guvernu lu i p r im i, personal, z ia ru l d in mâna lu i N a t h a n R o t h s c h i l d . 0« cum nu sosise n ic io in fo rm a ţiu n e d e la W e llin g to n . gu vem u se arata ne.ncre- ză to r, de oca m d a tă , cu p r iv ire la ş tire a a p ă ru tă în ga ze ta olandeza.

Baronul A lfred Roth­schild, care a murit in vârstă de 76 ani.

Baronul Louis Roth­schild, părăsind Kre* ditanstalt-ul din Vie- na, al cărui prese- dinte este.

«

CENTRUL FERICIRII

După term inarea manevrelorce choslovace, direcţiunea băilor term ale Pistyan (Cehoslovacia) a o ferit un „gardenpartie" pe câmpul de golf în cinstea ataşaţilor m ilitari acred itaţi pe lângă guvernul din Praga.Dela stânga la dreapta sunt: ataşatul m ilitar polonez, d. It. colonel Kwie< czinsky, ataşatul m ilitar român d. colonel Eftimiu, d. colonel Longin din ar- mata austriacă în convorbire cu d. colonel Hennig secretar de onoare al golf-clubului din Pistyan.

I J I N o . 505 —

De fa p t, m a io ru l P e r a s, c u r ie r spec ia l al D uce­lui, n'a ajuns la Londra d e c â t a doua zi, 21 Iunie. In 1806, N a t h a n R o t h s c h i l d se căsă to ri cu fiic a unui a lt bancher, H a r r i e t C o h e n . Cu un an îna in te , e l se s tab ilise în P iaţa Sf. Elena, în însăşi in im a oraşulu i. Prin căsă to ria a- ceasta au fuz io na t şi am bele firm e .Prestig iul bănc ii R o t h s c h i l d a ajuns de a tunc i a tâ t de m are în c â t în 1834, N a th an R othschild putea să d e c la re m are lu i W e llin g to n că „o g e ­nera ţie nouă cerea le g i noui şi că, dacă el (Du­cele) nu m ergea cu lum ea, n ic i lum ea n 'avea să mai m eargă cu e l" .Se cunoaşte ro lu l s tră lu c it pe ca re casa R o th ­schild l-a ju ca t în F ranţa ; d a r în genera l, nu se ştie că această d in a s tie f in a n c ia ră a avu t de ju ­cat un ro l h o tă r î to r cu ocazia a b o lir ii sc lava ju lu i în D om in ioane le b r ita n ic e .Existenţa sc lav ie i apăsa g reu asupra co n ş tiin ­ţe lo r engleze ; cu to a te acestea, existau te m e ri ca p ro ie c tu l de d e s fiin ţa re a sc lava ju lu i să nu cadă d in p ric ina im ensulu i o b s taco l ce se rid ic a în calea rea liză rii : de fa p t, fo ţ i erau de aco rd

în p r iv in ţa n e c e s ită ţii de a se despă gu b i p ro ­p r ie ta r ii de sciavi. Dar... de unde a tâ ţia ban i ? In îm p re ju ra re a aceea c r it ic ă , N a than Rothschild îşi o fe r î se rv ic iile guvernu lu i englez şi strânse 15 m ilioa ne de s te rlin e p e n tru scopul d e m ai sus. Legea a b o lir ii a fo s t v o ta tă .N a than R othsch ild a m urit, p recum am spus la 28 Iu lie 1836, ad ică acum o sută de ani, după o v iz ită fă c u tă la Frankfurt. C o rp u l lui a fos t adus în A n g lia şi to a te n o ta b il ită ţ i le oraşulu i au as is ta t la fu n e ra lii. G u ve rn u l şi Casa Regelui e r a j re p re z e n ta te .¡n secolu l u rm ă to r, bănc ile R o thsch ild d in lum ea în tre a g ă nu s'au a b ă tu t cu o io tă de la lin ia de co n d u ită prescrisă de fo n d a to ru l lo r, lin ie de con du ită ca re consta în în lesn irea sch im bu lu i în­tre na ţiu n i fă ră în râu rirea e v e n im e n te lo r p o lit ic e . In cursul ac tua le i crize m ond ia le , câ te va ram uri ale aceste i d in a s tii de fin a n c ia r i şi, în deoseb i, ram ura austriacă, au tre c u t de asem enea p rin înce rcă ri g re le ; to tu ş i te m e lia e p rea so lidă şi p re s tig iu l fa m ilie i a rămas n e ş tirb it...

G. R.

Absolvenţii Liceului „Tudor Vlodimirescu", din Târgul-Jiu au sărbătorit, Duminică 13 Septembrie, 20 ani dela te r ­minarea liceului.

In g r iji ţ i-v ă s to m acu l şi veţi a -nătoşi şi n o rm ali.

D acă su fe riţi de s tom ac lu a ţi A doptat in m ai to a te fam iliile şi ca co m p lica ţiilo r digestive. M agnesia a c id ita te c a re e p u n c tu l de p lecare p ro v en ite d in s tom ac şi v ă uşu rează d e fam ilii n u c red d ecâ t în a c e s t re R a p id ita te a cu ca re el acţio n ează p im ilăr c o n tra tu tu ro r ind ispoziţii

C e n tru l fe ric irii es ta în t r ’ad ev ăr stom acul, p e n tru c ă u n stom ac c a re fu n c ţio n ează râ u

îm pied ică p e o ricine să se bucure, fiziceşte şi m oraliceşte, de p ro p ria lu i ex is ten ţă . M iei n ep lăce ri a şa n u m te ben ine, ad ică f ă ră însem nă^ ta te , —- ca, de p ildă , gaze, a rsu r i la stom ac, sen za ţii de ap ăsare , som no­len ţă , m igrene d u p ă fiecare m asă, su g h iţu ri, acide, insom nii, acel nod ce se u rcă, su n t p re a des n e lu a te în seam ă. D a r to a te ace stea p o t dege­n e ra în dispepsie, g a stra lg ie sau , — şi m ai ră u , — în u lceraţii.

B una fu n c ţio n a re a fica tu lu i, r i ­n ich ilo r şi a in te s tin u lu i su n t fo a rte adesea d e ra n ja te m u lt m a i des c h ia r d ecâ t bănu im , d in p r ic in a re ­le lo r d igestii.vea fica tu l, in te s tin u l şi rin ich ii să -

M agnesia B isu ra ta care e rem ed iu l re e ste u n p reven tiv c o n tra tu tu ro r B isu ra ta n eu tra lizează excesul de

ap ro ap e a tu tu ro r ind ispoziţiilo r c h ia r de la lu a re a p rim ei doze. Mii

m ediu de o ab so lu tă e ficac ita te , îl aşează d easu p ra o rică ru i rem ediu lor p ro v en te dela stom ac.

Magnesia BisurataIn toate farmaciile şi drogueriiie. Preţul Lei 75.-

¿SHBâl S£<wtt«aic, Lei 110.—, sau in marele

COSMETICA MEDICALĂCalea Griviţei No 119 (Intrarea Piaţa Dr. Botescu 19), Tei. 3.43.40.

Dr. F. K0VACSS pecializat la Viena

DIATERMIE. RAZE, FIZIOTERAPIE

Distrugerea definitivă a părului de prisos prin diatermie. îngri­jirea feţei (coşuri^ pistrui, ri­duri, negri, etc). Tratament de slăbire locală şi generală. Ope­raţii cosmetice. Tratamente cu ore reţinute.

D O A M N E L O R !Vopsitul pârului, în cele m ai fru ­

moase culori natura le precum ţ i on- dulaţiuni permanente, execută ire ­

proşabil Coaforu l François, Strada

Edgard Q u in e t, 7 Telefon 3-01-2

Fiecare tabletă de Aspirin poartă crucea Bayer ! Deci, nu există A sp irin fără crucea Bayer I

YER

O* « é n i r t 1« f tn n c lL d re f to r ii «I M rfm erU

Tenul Dv trebue î n g r i j i t şi corectat Acest lucru care în primul moment pare uşor şi simplu e în realitate destul de complicai, şi greu de îndeplinit. Prin între­buinţarea noilor p r e p a r a t e .Dermatonin" produse pe baze

«trict ş t i in ţ i f i c i v’t se oferă mijloace ideale ca /să obfineti rezultatele cele mai fericite .- Nu putefi aprecia un preparat c o s m e t i c fără să-l încercaţi, deaceea vă punem la dispoziţie on 9 t r a t a m e n t ' complect .Dermatonin'*, împreună cu o

broşură explicativă,' pe care le obţineţi trimiţând bonuJ de mai jos la i adresa : ; Repr. G-relă

• n* Bucureşti I B-dul Carol. 5.

cari contribuesc la succesul unei reprezentaţiide IOAN MASSOFF

M A I sunt v re o câ te va m in u te până la r id ic a re a c o rt in e i. In sală p u b li­cu l fre a m ă tă . # _ Ram pa şi-a aprins fo c u rile şi fo y e re le s'au g o lit . S p e c ta to r ii ras-

foe sc p ro g ra m u l şi aş te ap tă cu nesafiu r id ic a re a pânze i ca re le ascunde m inunea. C e se p e tre c e în acest ră s tim p pe scenă ?T ea tru l, ca o ric e dom en iu d e a c t iv ita te , a re sob o lii lu i, c â r t iţe le lu'u c a ri deşi anon im i p e n tru m are le pu b lic , con tribu esc to tu ş i în tr 'o la rgă măsură la reuş ita spe c taco lu lu i. Ei îşi joacă ro lu r ile nevăzu ţi de p u b lic şi o d a tă c o rt in a r id ic a tă d ispa r ca să f ic ă loc e te rn u lu i b e n e fic ia r : ac to ru l.

F I G U R A N T U L

Sfios, îm b ră c a t în ha ine p re a la rg i sau p re a s trâ m te , f ig u ra n tu l deşi om , com ­p le tează recuz ita te a tru lu i. P riv indu-I. î ţ i fa c e im p res ia c io c lu lu i, ca re sub s d re n ţe îşi pune liv reau a , a le că re i p e te şi le astupă cu vax, şi se fa c e as tfe l... e leg an t. E unul d in pa ra d o xu rile aces te i v ie ţ i, îşi p o a rtă m ize ria în tr 'o lum e de

s tră lu c ire . _ .Prin s im plu l ca p ric iu al şe fu lu i c ro ito r , chestiunea socia lă e rezo lva ta : n o b ili şi servi d iscu tă pe ş o p tite , în f ră ţ iţ i p rin m ize rie şi p lă t iţ i cu acelaşi on o ra riu : t re ip o li pe seară. . .P riv indu-I m ai m u lt, f ig u ra n tu l te îndeam nă la pesim ism . F igu ran tu l m iroase te r i­b il şi e un p u te rn ic fe rm e n t de d is o lu ţie socia lă .

C R O I T O R E A S A

E d u rd u lie şi neas tâm păra tă ca a rg in tu l v iu . Şi ea e convinsă că e a lfa şj om ega te a tru lu i. în a in te de înce pe re a spe c taco lu lu i, c ro ito re a sa s im te o ̂ p o ftă d ia b o ­lică să a d m ire costum e le şi ch ia r să le m ângâ ie , aşa cum î ţ i m ângâ i p ro g e n i­tu ra . Te a fan iseşte cu în tre b a re a : „ A i văzut costum u l lu i X în piesa Y " ?Dacă o piesă o b ţin e succes c ro ito re a sa spune : „C re d şi eu, cu asem enea cos­tum e ; să le pu i în cu i şi t o t o să le ap la u d e lu m e a " IC â nd după co b o rîre a c o r t in e i, se aud d in sală ap lauze, c ro ito re a s a e convinsă că e i i se adresează şi cu g re u p o a te f i re ţin u tă să nu ¡rupă pe scenă^ pe n tru a m u lţu m i. Pentru c ro ito re a să te a tru l se re d u ce la m ătase sau che m brică .

M A Ş I N I S T U L

A re d o i m e tr i lung im e , m uşchi d e o ţe l, p o a rtă ş o rt şi tâ r lîg i. A re o ură ne îm ­p ă ca tă pe Shakespeare că şi-a scris p iese le în ta b 'o u r i şi neces ită m u lte sch im ­bă ri. Pentru a nu p ro d u ce n ic i un fe l d e sgom ot, m aşin iş tii se în ţe le g p rin semne c a b a lis tic e ş i- ţ i fa c jm p re s ia că sunt m u ţi.M aş in is tu l e veşn ic m orocănos şi duhneşte a rach iu .C â n d piesa se te rm in ă şi p u b lic u l aclam ă p e a c to r i, so b o lii te a tru lu i au p o rn ir i asasine şi urăsc a c to ru l d e m o a rte .

O M U L C U F R Â N G H I A

A re s ta tu ra d e ham al d in p o r t, e la t în spa te şi cu m uşchii b ra ţe lo r d e s v o lta ţî peste măsură, aşa după cum b a le tis te le , t o t d in cauza m eserie i, au e xa g e ra td e d e s v o lta ţî m uşchii p ic io a re lo r . _ _ . . .ia lo c pe un scăunaş în p a rte a d re a p tă a scenei şî se bucură d e o s itua ţie^ p r i­v ile g ia tă : p r in t r ’o gaură , ingen ios p lasa tă , ved e p u b licu l d in sală fă ră să f ie văzu t. A re p ă re r ile lu i spec ia le de sp re a c to ri şi p iese, p e c a re Je com unică p o m ­p ie ru lu i, cu ca re în tre ţ in e bună p r ie te n ie . D in condescenden ţă , om ul cu c o if d e f ie r î i p e rm ite să tra g ă în m od d is c re t d in t r 'o ţ ig a ră ţin u tă „h o ţe ş te " .D in in s tin c t îşi dă seama că a c tu l se sfârşeşte şi a tu nc i în ce p e să a ib e e m o ţii. A p u c ă cu am be le m âin i frâ n g h ia groasă ca od go nu l, och ii î i scapără şi când

in sp ic ie n tu l îi fa c e semnul co n ven ţion a l, dă d rum ul frâ n g h ie i cu m ai m ultă sau m ai pu ţin ă in te n s ita te , după cum scrie la te x t. E convins că succesul unei piese e în le g ă tu ră d ire c tă cu m odu l cum e c o b o rîtă c o rtin a .O m u l cu frâ n g h ia se îm ba tă după f ie c a re p re m ie ră .

R E C U Z I T E R A

După ce m aşin iş tii au a ra n ja t d e c o ru r ile şi m o b ile le , v ine pe scenă o fa tă c lo ­ro tic ă şi aşează d ife r ite lu c ru ri : „ b ib i lu r i le " . Ea a re în păstra rea e i: d e c o ra ţiile de tin ic h e a şi b r ilia n te le d in cea m ai cu ra tă s tic lă . C â n d in tr o p iesă ac to rii tre b u e să m ănânce, t o t re cu z ite ra tre b u e să a ib e g r ijă să cu m p ere p ră jitu rile şi c io co la ta , ca re să în locuiască f r ip tu r i le — şi s iropu l ca re să ţ ie locu l vinului d e P orto . R ecuzite ra c re d e în m eseria e i şi e re v o lta tă cand se spune despre un a c to r p ro s t că tre b u e „ t re c u t la re c u z ită " . R ecuzite ra e u itu că şi d e na fio - n a lita te ita lia n ă .

C A B I N I E R U L

E cu a d e v ă ra t de m are fo los ac to ru lu i, p e n tru ca re este un fe l d e duhovn ic. Lu i î i po ves teş te a c to ru l a v e n tu rile sale şi t o t lu i î i ce re d e m u lte o r i s fa tu ri şi c h ia r „u n s u ta r" îm p ru m u t. _C â n d ca b in ie ru l, ca re se num eşte m ai to td e a u n a N iţă sau G h iţă — ^ ec*e ca m ă iestru lu i nu-i p rea sunt b o ii acasă, cau tă p r in fe l d e fe l de m ijlo a c e să-i alunge g â n d u rile neg re . A re buzunare le p lin e cu p ira m id o a n e şi asp ir in e p e ca re le o fe ră cu m ultă g ra ţio s îta te .D o ta t cu o ră b d a re d e f ie r , ca b in ie ru l îndu ră fă ră să crâcnească is te rîca le le co c h e te i şi n e rv ii am orezu lu i.

Î N D R Ă G O S T I T U L

E am oreza t lu lea şi ca să pă tru nd ă pe scenă a fă c u t fe l de fe l de^ s a c r ific ii. E îm b ră c a t „à q u a tre é p in g le s " şi transp iră încon tinuu . Râde la to a tă lum ea făra m o tiv şi se s im te cu musca pe căciu lă , ca s o ţii ca r i au ib o v n ic e la m a rg in i de oraşe. Im p a rte ţ ig ă r i la to a tă lum ea şi aceasta d in prudenţă^Dacă e im b e rb fu ră în t im p u l n o p ţ ii ban i d in ji le tc a lu i ta tă -său şi e convins că p iesa a o b ţin u t succes pen trucă a p lă t it in ge nue i o ro ch ie scum pă.Aşa d a r ia tă c â te persoane con tribu esc la succesul unui spec taco l.

— Pag. 18

Atelierul de cro itorie. In picioare, şefa, d-na Florica Scârţan.

A telierul de tap iţerie al Teatrului Naţional.

mmmm

Redaţi dinţilor Dv. albeaţa ■ ■ ■ n a t u r a l a !

Există un nfijloc pentru a reda dinţi­lor Dv. albeaţa naturală. Aplicaţi un cm. de cremă Kolynos pe o periuţă uscată; urâtele pete galbene dispar, iar microbii periculoşi cari sunt cauza cariei sunt distruşi.Doriţi dinţi sănătoşi şi frumoşi, sc lip i­tori când zâmbiţi, întrebuinţaţi Kolynos.1 Veţi fi încântaţi şi surprinşi.Cumpăraţi tubul mare — e mai convenabil

KOLYNOSCREMA DENTARĂ

J n tre b u m fa ţi in k td e a u n a

a c e a s ta p u d ră !

UN NOU PAMANT AL FĂGĂDUINŢEIEcuadorul — o nouă Palestina

de J. Hollander

A S A S iN A TE , lu p te de gu e rilla , a ta cu ri JLM de s tradă şi la d rum u l m are — c in c i

luni d e te ro rism arab, de sab o ta j d is­perat şi de m asacre, au a ju ta t m ai m ult, la dis- frugerea spe ra n ţe lo r ev re e ş ti în în tem e ie re a unui stat na ţiona l, în cuprinsu l Palestine i, d e c â t 15 ani de muncă is to v ito a re în tr 'u n ţ in u t s te rp p lin de mlăştini şi d e se rtu ri.Din oraşele şi sa te le P o lon ie i, R om ânie i şi Rusiei, vin meseriaşi, ne gu s to ri şi in te le c tu a li, h o tă r îţ i să înfrângă c e rb ic ia unui pă m ân t n e g lija t de secole, dornici să scape d e m izeria econom ică şi pe rse ­cuţiile re lig ioase , d o rn ic i să în tem e ieze o ţa ră nouă şi să rea lizeze un vis s trăvech iu — în to a r­cerea în Ţara F ă gă du in ţe i.Acum însă, cu lim ita re a im ig ră r ilo r în Palestina şi cu alarm anta spo rire a an ti-sem itism u lu i, v iito ru l maselor e v re e ş ti d in Europa C e n tra lă şi Răsări­teană, apa re sum bru şi fo a r te nesigur.Evreimea d in în tre a g a lum e re p re z in tă c inspre - zece m ilioane de su fle te , m a jo r ita te a tră in d în ţări unde an tisem itism u l este o p o lit ic ă a re g i­mului cu re n t sau in te n ţia ap a re n tă a u n e ltir ilo r politice. Şi dacă, scoasă d in ră b d ă r i d e un tra iu de m izerie şi te ro a re , îşi în d re a p tă p r iv ir ile spre Palestina, ved e că Ţ a r a S f â n t ă , acea m ult cântată p a tr ie na ţiona lă a s ion iş tilo r, se în d e p ă r­tează ca un m ira j, ia r a c tu a le le -i c o n d iţiu n i de vieaţă au d e v e n it m ai d e ne îndu ra t ch ia r d e c â t în statele unde p o p o ru l lu i Israel tră e ş te răspân­dit de secole. Dar, lăsând la o p a rte a n ta g o ­nismul arab, m ica în t in d e re de pă m ân t ca re este Palestina n 'a r pu tea n ic io d a tă să absoarbă m ai mult de un fo a r te restrâns p ro c e n t d in evre im ea săracă, ce lu p tă cu m izeria în ţă r i ca Polonia şi Germania.Se simte d e c i im p erio asa nevo ie a unei noui su­pape de s igu ran ţă . In acest scop, s'a fo rm a t la Paris o o rg a n iza ţie ca re a în c e p u t să cau te o so­luţie a p ro b le m e i — una d in tre c e le m ai d if ic ile astăzi când m ai to a te ţă r ile lu m ii sunt închise im igranţilor, a tâ t e v re i c â t şi c reş tin i.Se pare to tu ş i că a m ai răm as un c o lţ pe g lo b unde im ig ra ţia nu se loveş te de re s tr ic ţ ii. A m e ­rica de Sud a re câ te va s ta te fo a r te p u ţin des- voltate până 'n p re zen t şi răm ase cu m u lt în urm ă din punct d e v e d e re econom ic , ca ri a r p ro f i ta de pe urma unei a flu e n ţe de c o lo n iş ti a lb i, ia r unul dintre acestea fa c e o in v ita ţ ie expresă e m ig ra n ţ i­lor evrei.De zece o ri mai în tins d e c â t Palestina şi având actualmente o p o p u la ţie de a p ro a p e t re i m ili­oane de su fle te — Ecuadorul, pa re să p re z in te o soluţie pen tru p ro b le m a econom ică evreească.In multe p r iv in ţ i, ţa ra aceasta este superioară Palestinei, avand c o n d iţiu n i na tu ra le şi p o lit ic e cu mult mai fa v o ra b ile unei aşezări ev re e ş ti. In lin ii generale, Ecuadorul p re z in tă o coastă m arină cu climatul blând şi ca ld şi cu o v e g e ta ţ ie sub -tro - picală, o reg iune de lu roasă d e o p ito re a scă f ru ­museţe şi o vastă în t in d e re d e ţ in u tu r i îm p ă d u r ite . Contrar unei fo a r te ră sp â n d ite c re d in ţe , în unele

No. 505 —

zone, c lim a nu e p re a ca ldă p e n tru m un c ito rii şi a g r ic u lto r ii eu rop en i, ia r pe de a ltă pa rte , s ta tu l acesta are im ense în t in d e r i de păm ânt fe r t i l , ne cu ltiva t, ca re aş te ap tă să f ie e xp lo a ta t p rin ce le m ai m oderne m e tode .M ii de fa m il i i eu rop ene s'ar pu tea s ta b ili în zona S ie rre i, co lon izarea neces itând o che ltu ia lă mai mică d e c â t în o r ic e a lt c o lţ d e lum e. O rzu l, p o ­rum bul, orezul, ovăzul, bobu l, g râ u l şi c a r to f i i dau re c o lte fo a r te b o g a te în această reg iu ne , care este deasem eni p rie ln ică f ru c te lo r s u b -te m p e ra te şi tro p ic a le , p recum şi tu tu ro r c e lo r la lte ce rea le şi legum e eu ropene . R eg iun ile m ai în a lte o fe ră vaste p e rs p e c tiv e c re ş te r ii v ite lo r şi a o ilo r ia r p la n ta ţiile de cacao şi ca fe a , d in vă ile ca lde ale coas te i, dovedesc că E cuadoru l este un ţ in u t de p o te n ţia le şi ta n g ib ile a v u ţii.Resursele na tu ra le : bum bac, lână, tu tu n , p e tro l, lem ne şi zăcăm in te d e că rbune şi f ie r , n ic io d a tă e xp lo a ta te cum tre b u e da r desp re ca re se ş tie s igur că există, p re z in tă baze so lide p e n tru aşe­zări, a tâ t in d u s tria le câ t şi a g ric o le .Palestina, în tr 'o scurtă p e rio a d ă de 15 an i, a fo s t tra n s fo rm a tă d in tr 'o tr is tă p u s tie ta te , în t r ’o ţa ră d e p ă d u ri t in e re şi de g ră d in i de p o r to c a li. In­c re d ib ilu l şi ne a ş te p ta tu l e fo r t c re a to r al e v re ilo r id e a liş ti, p io n e r i ie ş iţ i d in p ă rv ă liile de m anufac­tu ră ale Europe i, a fă c u t aceasta p e n tru Palestina. O răşen i, p re sch im b a ţi în m u n c ito r i de păm ân t, au seca t m lăştin ile , au c ă ra t p ie tre , au p la n ta t pă ­du ri, au ir ig a t de se rtu rile , au in tro du s fru c te noui şî o nouă econom ie .Ieş iţi d in a tm osfe ra înă buş ito a re a g h e to -u r ilo r — n e gu s to ri şi m eseriaşi s'au ad un a t, fo rm â n d un sănătos şi v ir i l p o p o r de a g r ic u lto r i cu p e r­s p e c tiv e în tr 'u n v iito r , în ca re p rivea u cu o spe­ran ţă îm p ă rtă ş ită d e c ă tre c o re lig io n a r ii lo r, ne ­sa lva ţi încă d in dezastru l eco no m ic şi socia l. A cu m că această nă de jde , acest v i i to r este p r i­m e jd u it, Ecuadorul p a re a o fe r i o a lte rn a tiv ă . Dacă Palestina, cu to a te neajunsurile şi p ie d ic ile sale de la înce pu t, a d o v e d it că în to a rce re a la ţa rin ă nu este im p o s ib ilă p e n tru e v re i şi că g re ­u tă ţi le m a te ria le p o t f i învinse de te n a c ita te a şi in tre p id ita te a p io n e ru lu i — ce p o a te deven i Ecuadorul, cu c o n d iţiu n ile sale in f in it superioare? A c i nu există o p o p u la ţie arabă, ca re să p e r i­c lite ze co lon izarea evre iască ; E cuado ren ii îşi dau seama că o a flu e n ţă de im ig ra n ţi a r r id ic a ţa ra lo r, până acum n e g lija tă şi n e cu ltiva tă da r p lină d e a v u ţii, la n ive lu l s ta te lo r m ai în a in ta te ale A m e r ic ii de Sud.Ei o fe ră im ig ra ţ ilo r o scu tire de im p o z ite pe t im p de t re i an i plus to a te lib e r tă ţ i le de m o c ra ­t ic e . R a po a rte le e v re ilo r, ca ri au în tre p rin s o c ă lă to r ie până 'n Ecuador, spre a c e rc e ta p o ­s ib il i tă ţ i le d e co lon iza re a acestu i nou „ P ă m â n t al F ă g ă d u in ţe i" sunt en tuziaste .Nu s 'a r pu tea fa c e oa re d in această ţa ră , o a ltă Palestină — un re fu g iu p e n tru o p a r te d in ne­fe r ic i ta p o p u la ţie evreească, exaspera tă d e p o ­g ro m u ri şi fa n a tic e d e o s e b ir i de rasă?

a vâ va da cu siguranţă deplină satisfacţie, fiindcă este atât de bine şi îngrijit preparată, incât nu veţi fi ne* voitâ sâ reveniţi mereu cu puful pe faţa D-v sensibilă.Pudra „EN VOGUE“ aderă perfect, formează o nuanţă uniformă, este foarte d urab ilă $i are un parfum discret

DARLING 6oifrxytcvt

DARLING CHIC-e & e ^ c u v t

DARLING BLEU

Trei sferturi din cifra acciden­telor se întâmpla numai sfert din omenire

de DONALD. A. LAIRDd e la U n iv e rs ita te a C o lg a t, H a m ilto n . H . Y,

Profesorul Laird ne a ra tă că o persoana care a avut odată un accident e aproape sigur că va avea şi un al doilea şi explică pentru ce unii dintre noi dau mereu de bucluc.

Jk PRO APE t re i s fe r tu r i d in to ta lu l a c c id e n te lo r / 1 se în tâm p lă num ai unui s fe rt d in p o p u la ţie .

* Iar b ă rb a tu l sau fem ee a , ca re a fo s t v ic ­tim a unui acc id e n t, va m ai avea cu s iguran ţă şi a lte le . A c e s t c iu d a t fa p t, obse rva t de secole da r ca re n ic io d a tă n'a avu t o e x p lic a ţie justă, a d a t naştere su p e rs tiţie i d e o c h iu r ilo r şi v ră jilo r .O a m e n ii se vră jesc însă s ingu ri. C e e a ce -i expune a c c id e n te lo r este o anum ită d is p o z iţ ie sp iritua lă , pe rm anen tă , şi ca re î i îm p in g e adesea în tr 'u n a lt a c c id e n t m ai îna in te d e a li se f i v in d e c a t lez iun ile d o b â n d ite în p rim u l.P s iho log ii ca ri ac tivează în ce rcu rile in du s tria le , d e ­semnează această n e fe r ic ită c a te g o r ie d e oam en i cu expresia d e „predispus la accidente" şi au fă c u t în u ltim a v rem e in tense s tu d ii asupra lo r, cu scopul d e a găsi un m ijlo c p rin ca re să reducă c ifra a c c id e n te lo r ce se p ro d u c pe stradă , în fa ­b r ic i şi în case. A s tăz i, im e d ia t ce în tr 'o fa b ric ă se descoperă un „predispus la accidente", d ire c ţ ia a re g r ijă să f ie în d e p ă rta t de la o r ic e op e ra ţiune , ca re co m p o rtă o a re c a ri p r im e jd ii.

După m e d ic ii englez i, C harles S. M yers, G . H . M iles şi Eric Farm er de la In s titu tu l N a ţio n a l d e Psiho log ie In ­dustria lă , ce l m ai s igur in d ic iu că o persoană va avea cândva în v ii to r un acc id e n t, este fa p tu l că i s a în tâm p la t unul în tre c u t.Şoferul, ca re a avu t un a c c id e n t, va tre b u i după aceea să se m ulţum ească cu o v iteză redusă, să se fe rească a m erg e pe şosele m u lt um b la te în p e r io a d e le d e in tens tra f ic , cum sunt ace lea ale w e eke ndu rilo r şi să e v ite a conduce maşina în cursul n o p ţ ii.După un al do ile a a c c id e n t, dacă vrea să m ai tră iască a tâ t c â t ar tre b u i ca să-i crească o ba rbă , va fa c e b ine să renun ţe cu to tu l la a m ai conduce maşina, de oa rece e m ai m u lt d e c â t s igur că fa ce p a r te d in seria „predis- puşilor la accidente".A u to r ită ţ i le p o liţ ie n e ş ti a le S ta te lo r U n ite au d iscu ta t re c e n t asupra aces to r co n s ta tă ri, în a p a re n ţă c iu d a te , şi e fo a r te p ro b a b il că în tr 'u n v ii to r a p ro p ia t, persoanele, ca re au avu t două sau t re i a c c id e n te de au to m o b il, v o r f î o p r ite p rin le g e să m ai p u ie mâna pe vo lan .U n e le persoane dau d in tr 'u n a c c id e n t în tr 'a ltu l, d a to r ită une i anum ite p a r t ic u la r ită ţ i fiz ic e . S'a co n s ta ta t că ce le m ai m u lte a c c id e n te d e a u to m o b il au la bază o r id ic a tă tensiune a rte r ia lă . A lţ i i , însă, au m işcă rile p re a în c e te şi nu sunt în s ta re să iasă la t im p , e i s inguri sau cu maşina, d in tr 'u n pu nc t a g lo m e ra t.La un ii in d iv iz i, lenev ia g la n d e i t iro id e , îm p ie d ic ă o acţî-

Accidentele de automobil se datoresc in mare parte indispoziţiei digestive a condu­cătorului. Plecând, la volan, după o masă copioasă, rişti să f i accidentat şi să intri cu maşina într'un pom, sau chiar într'un magazin, aşa cum vedem în fotografiile noastre.

Greşiţi sunt cei cari socotesc că acciden­tele fem eilor se datoresc tocurilor înalte prope care le poartă.

Dansatorii sunt mai fe r iţ i de accidente, de­oarece musculatura lor, este uniformă şi porţionată.

une prom ptă a m uşch ilo r şi in cazurile acestora , se p o a te v o rb i de o p re des tina re . In unele cazuri m ai ra re ,,predispoziţia la accidente" se d a to re ş te fa p tu lu i că persoana are un g ru p de doi sau t re i muşchi m ai scu rţi d e c â t e norm al, ceea ce o împiedică în tr 'o bună p a r te d in a c ţiu n ile sale. individul, care se d o ve d e ş te un dansa to r s tângac lu , tre b u e să fie foa rte p re cau t, a tu n c i când conduce un a u to m o b il sau când lucrează în ju ru l unei m aşinării. Persoanele ce le m ai p u ţin ex­puse la acc ide n te , sunt bun ii dansa to ri şi b a le tis te le — aceasta, datorită fa p tu lu i că au un s im ţ ăl r itm u lu i. M uşch ii lo r sunt antrenaţi cu in te n s ita te şi în m od in s tin c tiv se adap tează c o n d iti- unilor care d e te rm in ă căderea , re e c h ilib râ n d tru p u l la t im p . Accidentele p rin c ă d e re sunt ex trem d e fre c v e n te în rân du rile femeilor, d in cauza une i s tru c tu r i a coapse i şi a genunch iu lu i, cu to tu l d ife r ită de a b ă rb a tu lu i, ca re le red uce d in s igu ran ţa mişcărilor. A n u m ite ce rcu ri, c a r i erau p e n tru re fo rm a îm b ră că m in te i femeeşti, a tr ib u ia u m are le num ăr de c ă d e ri fa ta le , în rân d u rile sexului slab, to c u r ilo r îna lte , pe ca re le p o a rtă ce le m ai m u lte dintre fem e i, d a r acum se p a re că aceste a c c id e n te au la bază maî sus-pom enita p a r t ic u la r ita te ana tom ică .In genere însă, cauza p r in c ip a lă a p re d is p o z iţie i la acc id e n te pare să f ie o anum ită a titu d in e subconştien tă fa ţă de v ie a ţă . Lipsa in te lig e n ţe i şi h a nd icap u rile m uşchîulare nu exp lică d e c â t vreo 15 la sută d in c ifra a c c id e n te lo r. D -ru l. E. R. G rannîss arată în ra p o r tu l p u b lic a t de rev is ta M e n ta l H y g ie n e , că ce l puţin 85 % d in a c c id e n te le d e muncă sunt d e te rm in a te de atitudinea sp ir itu a lă a lu c ră to r ilo r .Aceste p rim e jd io a se a t itu d in i m in ta le au fo s t re c e n t e x p lic a te de către d-ru l, R o b e rt N . M . C . M u rry de la A s o c ia ţia Psi­hologilor.Persoana in că p ă ţa n a tă , in d ife re n t în ce dom en iu ar lucra, e mai expusă, d e c â t to ţ i c e ila lţ i sem eni a i săi, a c c id e n te lo r. Un asemenea in d iv id , a re o înnăscută fo b ie fa ţă de a u to r ita te , neputând su fe ri să i se dea o rd in e sau In d ic a ţ ii asupra m odu­lui cum tre b u e să lucreze. S im te un im puls Ire z is tib il să co m ită acţiuni pe ca re le ş tie haza rda te şi o p r ite , pu r şi s im plu pen- trucă e d o m in a t de pa tim a c o n tra d ic ţie i. C â n d se a flă la răs­pântia unei străzi, unde sem nalul rec lam ă o p rire a m aşinel, el e in stare, îm pins d e o a rb a -i încă pă ţân a re , să -tre a că m ai d e p a rte ţi să dea lo c unul a c c id e n t.Arestat pe n tru că lca rea le g ilo r c irc u la ţ ie i, un asem enea in d iv id protestează sgom otos susţinând că a fo s t v ic tim a unei înscenări şi declarându-se p e rse cu ta t de c ă tre o a m en ii p o liţ ie i. C e e a ce-l face să ia această a titu d in e este p ro fu n d a şl a p ro a p e p a to ­logica ură pe ca re i-o insp iră a u to r ita te a in ge ne re .Lucrătorul, ca re nu p o a te su fe ri ca p a tro n u l să-i spu ie ce are de făcut, este în m a jo r ita te a cazu rilo r unul d in tre ace la s o rtit! să aibe num eroase a c c id e n te în v le a ţa lo r. C â n d i se recom andă să poarte och e la ri p e n tru a-şi p ro te ja och ii, în că p ă ţâ n a tu l s im te tentaţia să se expu le la a-şl p ie rd e ved e re a num ai spre a d o ­vedi că este p ro p r iu l său stăpân.0 altă a t itu d in e m in ta lă , care dă naştere la a cc ide n te , este dorinţa de a te e v id e n ţia , num ită te h n ice ş te : exh ib iţion ism . „Aceasta este persoana care, deşi adultă fiziceşte a rămas sufleteşte copil", spune D -ru l M c . M u rry . „Simte o insaţiabilă dorinţă de a atrage asupra sa, atenţia ce- lorlalţi. In copilărie, a obţinut aceasta, executând tum­be şi mişcări de acrobaţie înaintea prietenelor mamei sale iar acum, o face prin neastâmpăr, prin acţiuni hazardate şi adesea, chiar prin ridicul.„Când conduce o maşină, ta ie colţurile, trece pe lângă «lelolte vehicule a tâ t de aproape încât nu lipsesc de­cât câţiva centim etri pentru a le lovi şi străbate cu mare viteză, artere le aglom erate. Asemenea persoane sunt adesea foarte abile şi reuşesc a se exhiba multă vreme fără a trage consecinţele nebuniei lor".0 altă a titu d in e m in ta lă , ca re fa c e ca In d iv id u l să cadă v ic ­timă acc ide n te lo r, es te d is tra c ţia , d is p o z iţ ie pe ca re o găsim mai cu seamă la p ro fe so ri. A cea s tă c a te g o r ie d e oam en i p o t fi, şi de ce le m aj m u lte o r i sunt, fo a r te con ş tiin c ioş i d a r fă ră voia lor, î i „fură gândurile" şi dacă în m om entu l ace la se află pe stradă, sunt expuşi la t o t fe lu l de n e n o ro c ir i.De curând, un e lev d e şcoală a fo s t c ă lc a t de un a u tom ob il, pe când trave rsa o s tradă . C u ocazia an ch e te i deschisă p r in tre profesorii lui, s a a fla t că b ă ie ţe lu l avea o im a g in a ţie e x tra o r­dinar de fecundă şl că era fo a r te d is tra t. Supusă unul in te ro ­gatoriu, v ic tim a a d e c la ra t că ven in d de la şcoală, în după a- miaza neno roc irii, re c a p itu la o is to rio a ră p e ca re le -o spusese profesorul şi că, a b s o rb it f i in d d e gâ nd u ri, nu-şi m ai am in tea nimic din ceea ce făcuse pe d rum .0 ciudată da r ra ră d is p o z iţ ie sufle tească , fa c e ca unele p e r­soane să dea d in tr 'u n a c c id e n t în tr 'a ltu l. A c e s ta este in d iv id u l dominat de p a to lo g ic u l im puls a l a u to -d is tru g e rii d a r ca re m ai are încă destu le m o tive p e n tru a fa c e ca s inuc ide rea să ia aparenţa unui a c c id e n t. A scu ltâ n d d e un îndem n subconştien t, el se va aventura să traverseze o s tradă to c m a i în c lip a când e mai ag lom erată d e veh icu le , cu spe ran ţa ta in ic ă — d e ca re p o a te nici nu-şi dau seama — că va f i ucis. Un asem enea caz a fo s t T He l ma T o d d , cunoscuta v e d e tă am ericană al că re i t ra g ic sfârşit, ps iho log ii îl a trîbu esc unoî , .o b s e s ii a m o r ţ i i " .Această bizară a titu d in e , în fo rm e le sale m ai p u ţin acu te , este

d e -a p ro a p e în ru d ită cu aceea a p e n ite n ţ ilo r m e d ie va li, ca ri se fla g e la u p e n tru p ă c a te cu to tu l în c h ip u ite . In z ile le noastre, o a ­m en ii cu con ş tiin ţa încă rca tă , ch i­n u iţ i de un sen tim en t d e v in o ­v ă ţie se p rim e jd ue sc adesea fă ră să-şi dea seama, n u trin d spe­ran ţa n e m ărtu ris ită că p rin su fe­rin ţa ce-şi v o r cauza as tfe l, vo r ispăşi Im ag ina ru l p ă c a t sau vină ce -i apasă.„In multe cazuri, stângăcia şi neghiobia nu sunt o sim­plă neputinţă de coordonare a individului“ spune Drul M c M u rry „ci manifestarea unei imperioase nevoi de a se umili sau de a-şi cauza un râu. Multe mişcări gre­şite, din care rezultă răniri grave, îşi au izvorul în această lăuntrică stare de spirit."S'a m ai co n s ta ta t a p o i că m ulte d in tre a c c id e n te sunt cauzate deo supra-încărcare a s tom acu lu i. Unul d în tre m o tive le , ca ri fa c ca S âm băta să f ie o zi a a c c i­d e n te lo r d e c ircu la ţie , este şi fa p tu l că ş o fe rii, p ro fe s io n iş ti sau nu, ob ic inuesc a serba s fâ r­ş itu l săp tăm ân ii p r in tr 'o masă cop ioasă . Şî ia tă cum se p o t p ro d u ce n e n o ro c ir ile :In cursul d ig e s tie i, s tom acu l tra g e sânge d in d ife r ite p ă r ţ i a le o r­ganism ulu i, căc i m is tu irea re -

"c făm ă e n e rg ie . A c e s t sânge este lua t, în specia l, de la c re ie r şi d in p ie le . C u c â t masa e m al b o g a tă , cu a tâ t m ai m are este c a n tita te a d e sânge ce se ia c ree ru lu i şi cu a tâ t m al înde lung este acesta s lă b it de stom ac. C u a lte cu v in te persoana care ia o masă b o g a tă îna in te a une! p lim b ă r i cu maşina, pe ca re o conduce, po rneş te la d rum cu un c re e r su b n u tr it şi în tr 'o s ta ­re de sem i-som nolenţă care -I voalează In te lig e n ţa ş i-i în c e ti­neşte m işcările .D eci ţ in e ţ i m in te : dacă v 'a ţi cam întrecut cu mâncarea lăsaţi să treacă cel puţin tre i ore după desert mai îna­inte de-a vâ aşeza la vola­nul unei maşini

Frumuseţea cercetată (sau căutată), după tablou!Fiecare femee ştie cât de ane­voios e să armonizezi culoarea pudrei — ce se cere adecuată — precum şi nuanţa potrivită a rouge-ului la culoarea părului, a ochilor şi la ten. Pentru rezol­varea acestei complicate pro­bleme, e de nespus folos tabloul Scherk, atât de bine întocmit, ce a putut fi realizat după ani îndelungaţi de experienţe in acest domeniu al modei. într’o formă limpede se dă fiecărui timp de femee, îndrumarea ne­cesară. Roşu tizian sau negru, blond închis sau brună, pentru ochi albaştri, căprii, negri, — dela cea mai ştearsă la cea mai caldă tonalitate, — pentru toate acestea se găseşte, pe suspomeni- tul t a b l o u , nuanţa potrivită. Constaţi cu bucurie că te poţi folosi statornic de acest tablou în cazul că tenul, — sub influ­enţa vremii sau a Soarelui, — a suferit vre-o schimbare şi, deci, vrei să găseşti cea mai potri­vită şi mai favorabilă nuanţă a pudrei. —

W W"-----

R . I .A N T IC O R P A R F A IT

De când urmez regulat— toamna şi primăvară — cura cu tablete HELMITOL. mă simt pe fiecare zi ce trece, ca nou născut.

H E L M I T O L curăţă Lăsica . si• 9 * a

căile renale, şi redă trăqezime corpului Dv.

•HELMITOLt a b l e t e »

SURZII AUDcu aparatul „S IE M E N S - PH3NOPHOR“ care iste utilizabil la toate gra­dele de surzenie.N o u t a t e : receptor cu conducţie osoasa.

Demonstraţii şi vânzare la REPREZENTANŢA EXCLUSIVĂ:

BUCUREŞTI I Telef. 4-12-50

Ing.Dipl.H. BINDER„RADIO-T E L E F U N K E N "

Strada C. A. Rosetti 5.

PRIM UL INSTITUT CUSMETIC M EDICALBULEVARDUL CAROL. 39 TELEFON 3.52-73D -N A Dr. M . R A B IN O V IC I d e rm a to lo g spec ia liza tă la Paris şî V iena, t ra te a z ă : neg i, p is tru i, coşuri, e tc . în g rijire a fe ţe i cu ho rm on i şi m asage pn eu m atice . Distrugerea definitivă şi fă ră cicatrice a pârului de prisos. Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice, curs de gimnastică.C o m u ti. 10— 12 ţ i 3— 7 p. m. Consult, g ra tu ite M iercuri 11-12 a. m.

Cel mai ideal mijloe de infrumosetare ţi Întinerire a tenului este C rem a „G e n iu s " a a ru lu i F&Mes. Face sâ dispară pistruii, coşurilc ţi sbâr- citurile. Se fabrică separat cremă de zi şi de noapte. Costul unui borcan este: 50 lei. Se expediază prin poftă cu ramburs exclusiv numai de către Labora­torul drului Fildeş, flrad, Strada Eminescu No, 21,

• M M I M n M M H «

de ION GOLEA

Teatrul National: „Apus de soare*' drama In 4 acte de Barbu Delavrancea. —- Teatrul Regina María: „Napoleon Unicul" piesa în 3 acte de Paul Raynal. - Teatrul Comoedia: „Prima zi de primâvarâ” comedie în 3 acte şi 9 tablouri de Doddîe Smitn.

O em oţionantă atitudine a d-lui Tony Bulandra, in Napclean.

ca re vo rb ia m ia începu tu l aces­to r rân du ri. D -lu i Tony Bulan­dra * s® cuvin to a te laude le ^ j | pe n tru c re a ţia d-sale cu a tâ t m ai m u lt cu c â t a avu t cura ju l să in te rp re te z e un pe rsonag iu pe ca re cu to ţ i i îl cunoaştem şi pe ca re am v ru t să-l vedem aşa cum ni l-am im a g in a t. In m ulte scene, d . Bulandra a reuş it să rea lizeze această im ag ine im p re - sionându-ne. Jose fina a fc s t in ­te rp re ta tă de d-na Morio M o­hor a p a r iţ ie de o clasică f ru ­m useţe. Bune sch iţe le d - lo r Ta- lianu şi Eteric în T a lleyrand şi Fouche. Şi m are, de la în ce ­pu t până la s fâ rş it c re a ţia d -ne i Lucia Sturza Bulandra în ro ­lu l m am ei lu i N apo leon .

Scenă impresionanta din „Apus d * soare".

O scenă din .Apus de soare . io T eatru l N ational. I r mijloc, d. Calboreanu (Ş tefan cel M a re ).

N o ^ 0 5

22

JT Ţ R M Â N D unei t r a d i ţ i i M J de m u lt înscăunate

T ea tru l N a ţio n a l şi-a deschis şi în acest an p o r ţ i le cu o piesă aleasă d in re p e rto r iu l clasic o r ig in a l. N i s'a o fe r i t as t­fe l „Apus de soare“ lucra rea d ra m a tică cu c a re Barbu Dela­vrancea a în re g is tra t ce l m ai m are succes al lu i. Deşi „Vifo­rul“ s 'a r pu tea considera supe­r io r d in pu nc t d e v e d e re pur te a tra l.— „Apus de soare” a cu­noscut d in to td e a u n a succese m ai c a te g o r ic e . Ţ inând seama de aceasta, a le g e re a d -lu i P a u l Prodan a fo s t de s ig u r fe r ic ită . „Apus de soare” este apusul v ie ţ i i unui m are d o m n ito r şi a unui m are războ in ic ; s fâ rş itu l lui Ş te fan ce l M a re . Barbu D e la ­vrancea ne în fă ţişează acest s fâ r­ş it sub tra g ic u l lu i aspect, insis­tâ n d asupra d o r in ţ i i lu i Ş tefan de

a-ş* înscăuna — în v ia ţă f iin d — pe f iu l lu i, Bogdan. D o rin ţa lu i g ă ­seşte îm p o tr iv ire a unei p ă r ţ i d in boe rim e , ia r şefu l c o m p lo tiş tilo r este ucis ch ia r d e mâna do m n i­to ru lu i care-şi dă apo i im e d ia t su fle tu l în b ra ţe le f iu lu i său. S oare le a apus...Rolul lu i Ş te fan ce l M a re , c re a t pe scena te a tru lu i N a ţio n a l de m aestru l N o tta ra , a fo s t in te r ­p re ta t de d a ta aceasta d e d. G. Calboreanu ca re p o a te f i m u lţu m it de c re a ţia rea liza tă . D in res tu l d is tr ib u ţie i re ţin e m num ele do am n e lo r Sorana Ţo- pa, Hora Peyov, Victoria Mierlescu, Eugenia Popovici şi a le d -n i!o r V. Antonescu, O. Brădescu, G . Baldovin, A. Marius, N. Dimitriu. însemnăm f ire ş te buna re g ie a d -lu i V. Enescu.

Napoleon Unicuf

D. Tony Bulandra începe să se g rimeze...

■D ire c to rii com p an ie i Regina M a- -ia şi-au lu a t o sarcină ex trem de d if ic ilă a legând p e n tru des­ch ide re piesa lu i Paul Raynal „N a p o le o n U n ic u l" .Este in c o n te s ta b il o luc ra re d ra ­m atică d e în a ltă ţ in u tă lite ra ră , s tră b ă tu tă de -a -lungu l c e lo r t re i ac te de un m inunat suflu de poez ie . Paul Raynal ne aduce pe scenă ace l ep isod d in v ie a ţa lu i N a po leo n în ca re e l tre b u e — pe n tru b in e le p a tr ie i — să se de spa rtă d e m area lu i d ra ­goste Jose fina . In tre e rou l N a ­po leon , îm p ă ra tu l g lo rio s şi b i­ru ito r şi om u l N a po leon , înd ră -

„ ţ i realizează astfe l pe Napoleon.

g o s tit ca un ado lescen t, se dă de -a -lungu l în tre g e i p iese o lu p tă c u m p lită d in ca re — fire ş te îm p ă ra tu l e rou va ieş i b iru ito r . A ceas tă lu p tă d ă p r ile j lu i Ray­nal să nî-l în fă ţişe ze pe N a p o ­leon în lin ii d e im p u n ă to a re m ă­re ţie , aşa cum cu t o ţ i i ni l-am im a g in a t in an ii d e şcoală şi de ado lescen ţă . A reuşi însă să re ­da i de pe scenă aceeaşi im p re ­sie, să-l in te rp re te z i p e N a p o ­leon şi să t i i în tr 'a d e v ă r aşa cum în su fle tu l şi în m in te a noastră s‘a săpat im a g in e a aces­tu i pe rsonag iu , ia tă lu c ru l ex trem de g reu , ex trem d e d i f ic i l de

Doam na-Mom ă, Napoleon ţi Jose- fina (doam na Lucia-Sturdza Bu­landra , dl. Tony Bulandra ţ i doamna M a ria M ohor) la in tra re a special rezervată a r t iţ t i lo r , in după amiaza prem ierei piesei „Napoleon Unicul".

In tim pul pauzei, m aţiniştii a ran ­jează scena pentru tabloul urm ător.

O scenă in tre Fouché ( d. Cr. E tterlé ) ţ i Napoleon (d . Tony B ulandra).

Prima zi de primâvarâPremiera p iese i „Prima zi de primăvară" a concis cu p rim a manifestare pu b lică a noue i companii „Comoedia" de sub conducerea d -lu i Sică Alexan­dre*«. Em inen tu l om de te a ­tru şi-a văzut încununate , e fo r ­turile făcu te p e n tru a p rezen ta publicului rom ânesc un ansam blu demn de ce le m ai m ari scene apusene, — cu un succes c a te ­goric sub lin ia t de ap lauze le unei asistenţe de m are p re s ta n ţă cum de m ult nu ne-a fo s t d a t să vedem la o p re m ie ră .

Pentru o in au gura re ca re să a- ducă nouei co m p a n ii şi p re s tig iu ţi succes, nu se pu tea fa ce o alegere mai fe r ic i tă d e c â t cu piesa t in e re i a u to a re engleze Doddie S m it h — are 23 de ani— „Prima zi de p r im ă v a ră ". Acţiunea aceste i m inuna te luc­rări tea tra le se desfăşoară — după cum t i t lu l o in d ică — în tr 'o singură zi de p r im ă va ră . începe

d im in e a ţa la 8 şi sfârşeşte n o a p ­tea la ¡2 .Eroul co m e d ie i ,,Prima zi de primăvară“ nu este n ic i b ine sHuatul a v o c a t R oge r H ilto n , r i d so ţia sau c o p iii săi, c i p r i­m ăvara sg lob ie , a că re i invaz ie în su fle te le oam en ilo r după te m ­p e ra tu r ile scăzute a le ie rn ii d e ­clanşează o serie în tre a g ă d e m om e nte —— sen tim en ta le şi co ­m ice — s c h iţa te m inunat, în cu­lo r i f in e de pas te l. A c ţiu n e a în c e p e , în d o rm ito ru l s o ţilo r H i l­to n şi ne în fă ţişează a p o i dea- lungu l c e lo r 9 ta b lo u r i în tre a g a fa m ilie H ilto n , cu cunoş tin ţe le , s e rv ito r ii şi... c â in ii e i. T o ţi t ră - esc în piesă sub in flu e n ţa a c e ­s te i p r im e z ile d e p rim ă va ră . La t o ţ i vom rem arca o te n d in ţă de evada re , o înc lin a re sp re se n ti­m enta lism , spre anorm a l ap roa pe ,— în c lin ă ri şi te n d in ţe ca re d is ­p a r o d a tă cu m iezul n o p ţii, când to tu l a re in tra t în norm al,

când d in nou este f r ig , când soare le a d isp ă ru t şi luna s'a ră c it.„P rim a zi de p r im ă v a ră " este o p iesă d e d ia lo g şi d e a tm os fe ră , ca re se a p ro p ie d e ge n iu l lu i Bernard Shaw.D ia lo gu l d -re i D o d d ie S m ith este s tră b ă tu t d e m u lte p o a n te iro ­n ice . In m u lte lo cu ri p e rson ag iile ni se p a r un p re te x t p e n tru reuş ita d ia lo g u lu i.A tm o s fe ra ca ldă , g â n d ită d e au­to a re , a fo s t s tră lu c it rea liza tă pe scena T ea tru lu i C o m o e d ia de d. Soare Z. Soare. Prin m odul cum a înscenat această piesă, cum s'a p r ic e p u t să păstreze de -a - lungu l în tre g u lu i spe c taco l în to a ­te ta b lo u r ile şi la t o ţ i in te rp re ţi i ace laşi ton , cum a re l ie fa t d e ta ­li i le ce le m ai neînsem nate, d . Soare a în re g is tra t unul d in ce le m ai m a ri succese d in p ro d ig i­oasa d-sa le ca rie ră .Sub m iraculoasa b a gh e tă a d-sale, în tre g ansam blul a ju c a t p e rfe c t, »dră greşea lă, reuşind fie c a re sa -şi în fă ţişeze pe rsonag iu l aşa cum este în v ie a ţă .Fără a um b ri p e c e ila lţ i, s'au de ta şa t to tu ş i : d -ra L e n y C a le r de -o s p o n ta n e ita te şi o d ră g ă lă ­şenie c u c e rito a re având de m ulte o r i acce n te d e gen ia lă com e- d iană (cum a r f i bunăoară m o­m en tu l c â n d p e n tru a-şi consola sora de sam ă g ită în d ra g o s te ii o fe ră lucru l e i ce l m ai de p>eţ, un ta b lo u c e le b ru p e care i-i în t in d e cu v o rb e le : „Ţi-I d a u " p e n tru ca im e d ia t cu un uşor şi spon tan re g re t să re c t if ic e , ,Ţ i- l împrumut”. A c e s t „Ţi-I îm p r u ­mut" a declanşat fu rtu n ă de a- p lauze în sală şi s tră fu lg e ră ri de e m o ţie în in im i) ; d-na S y l v i a Fulda exce len tă în ro lu l m am ei ; şi d . G . Timică d in nou cu ac­c e n te d e com ic in e d it în tr 'u n ro l p e ca re l-a fă c u t „ m a re " p rin p re zen ţa d-sa le .A p o i, d. R. Bulfinsky — în m are ve rvă , a ju c a t t o t t im p u l fă ră să u tilizeze ce l m ai m ic a rt if ic iu ^— d. V. Valentineanu — rom an­t ic în ro lu l p ic to ru lu i c u c e r ito r— d. Finţi — n a tu ra l în ro lu l tâ n ă ­ru lu i H ilto n . D -ra M arietta Deculescu — fe rm e c ă to a re apa­r i ţ ie s tră luc ind ! d e t in e re ţe şi

30 . A l. F infi şi d -ra M a r ie tta De­culescu. ’

D-rele Leny C a le r şi B eatty Fr». danow,

D. V. Valentineanu. d -ra Leny C a­ler d-na Tanfi Benescu-Munteanu, d-ra B eatty Fredanow, in tabloul pictorulu i din „Prim a zi de p rim ă­va ră " .

g in g ă ş ie — d-ne le Beatty Fre- danov, Aura Fotino, Sylvia Dumitrescu, Maria Wauvrina, Lulu Savu, Fifi Harand, Tanti Benescu-Munteanu, d. Emil Botta,— to ţ i aceş tia a lcătuesc ansam blul ca re a dus la izbândă spe c taco lu l in au gura l al T ea tru lu i

C o m o e d ia .M e n ţio n ă m în a in te d e încheere , a d m ira b ila c o rtin ă d in tre ta b lo u ­r i— care co n trib u e enorm la rea ­lizarea a tm o s fe re i — şi d e co ru ­r ile de sensib ilă d e lic a te ţă a le d - lu i Feodorof.

IO N G O L E A

0. Romald Bulfinsky şi d -ra Lulu Savu.

D -re le Fifi H arand, M aria W auvrina ţ i S ilvia Dumitrescu in tabloul serv ito a re lo r d i* „Prim a zi de p rim ăvară" .

6D-na Silvia Fulda, d. G . Tim ică şi d-na A ura Fotino.

D-na S ilv ia Fulda, d -ra Leny C a ler, d. Romald Bulfinsky in primul ta b ­lou din „Prim a zf de p rim ăvară" .

R| N o 505 —

Pag. 23

Buletin de înscriere la concursul <ie dactilografeN um ele şi Pronum ele

A dre sa

Vârsta

A v e ţ i s lu jbă ac tu a lm e n te ?

Dacă da, unde ?

Se caută cea mai bună dactilografă din BucureştiUn concurs original ai revistei „Realitatea Ilustrată” şi al marei case americane Metro-Goldwyn Mayer

M yrna Loy, C lark G abie ţl Jean H arlo w tn film ul „Sofie contra s e cre tară“ .

Concursul pentru a legerea celei mai bune d ac tilog ra fe , la Am sterdam.

tn fa fa stad­ia concursul

mai perfecta Parisului.

Cu prilejul prezentării a in­teresantului film american „Soţie contra secretară" cu Clark Gabie, Jean Harlow ţi Myrna Loy, se organizea­ză de către revista „Reali­tatea Ilustrată" şi casa „Metro Goldwyn Mayer" un mare concurs pentru alege­rea celei mai bune dactilo­grafe din Bucureşti. Compa­nia Metro Goldwyn a orga­nizat concursuri asemănă­toare la Paris şi la Amster­dam, stârnind un interes enorm in rândurile miilor de dactilografe ale acestor ca­pitale.Concursul va fi înzestrat cu mari premii.Pentru a participa la acest concurs, candidatele la titlul de „cea mai bună dactilo­grafă a Bucureştiului", vor trebui să completeze bule­

tinul de înscriere, pe care-l publicăm în această pagină. Amintim că asemenea con­cursuri organizate în jurul marilor filme, sunt foarte frecvente în străinătate şi se bucură de multă favoare. Iniţiativa „Realităţii Ilustra­te*' se va bucura, fără în­doială, de succesul deplin pe care l-a obţinut la Paris acelaşi concurs, patronat de marele cotidian „Le Jour­nal".Amănunte asupra datei concursului şi asupra juriului şi marilor premii acordate, printre cari va fi o maşina de scris şi mai multe permanente la cinematografele Scala şi Regal, vor apare în ziarul „Dimineaţa".

tabela Siherkara tă că la ochi albaştrii - gri, păr blond, ten vioi — se potriveşte pudra Mystikum Rachel I ţi puţin fard O range! D ar aceasta este numai un exemplu, căci fie pârul blond, brunet sau acajou, pudra Mystikum aleasa după tabela Scherk com plecteaza frumuseţea Dvs. ţi ceace este mai importanţi vâ dâ o notă personala. Pudra Mystikum în cutii a Lei 35. 7 5 ţi 130 • Tabela B f c _ ■Scherk se gâseste ■ 1 I 1 I ■ ■ ■