turism.drajna.ro · ANUL VI. - No. 1680 SEIB= =27 NUNNERUL W BANI . ABONAMENTELE INCEP LA 1 si 45...

ANUL VI. - No. 1680 SEIB= =27

NUNNERUL W BANI

. ABONAMENTELE INCEP LA 1 si 45 ALE FIE-AREI LUNI

ei se pläteso tot-cPa.una boalnte

In Rneurenti la Casa Adminiatiatiel Din Jude* i Streinedate prin mandate postal. Un an in tail 30 lel; in atreinatate 50

Iota 115 r 25 Trel Mal S it s 13

Un nurnEr bt `strelnatate 15 bud

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

ADMINISTRATIA nAnwan. nvermi NATIONALE, (Catse!e Carageorgevici)

neanniscratanniarm

M.172k.17.V1.-a_ IDC1 301 28 OCTOMBRE 1803. '23111,30.00r351.A411=SZMBEM2 MIL --e=daMEN2E/62991:EDEMS12141121=MORMICONSnr(IMIP=M3P.F"f"Irleg 'Ilk SEIM7,9357LS=CUCI

UEJL o RAM

Sa te feresti Románe de

"

' t

do.

cuizz strein in casa V. Alexandr1.

ANUNCIURILE Din Bucuresti i judete se primese ;

Humeri la Administratie din StrelnAtate, direct la administratie si la

toate efielete de putalicitite AnunciurT la pag. IV 0,30 b. lini^

III 2,- lei 3,-

Insertiunele i reclameie 3 lei rândul. La Paris, ziarul se gdseste de vénzare cu num&- rul la kioscul No 117, Dooley. St.-tilliche"

UN NUMÉR ITECHIt 30 BANI

Director politicm AL.EX,Itf. BELDIMANO REDACTIA PASAGRIL RANCE! NAVONALE, (Casele Carageorgnvici)

wont aaa.r.ramaits

In numrul WI de Dumineca tre- cutd, 24 Octbmbre,, Adeve'rul a publicat un articol de fond asupra rolu- lui democratiei.. Se intelege ch. aprób pe deplin principiile expuse de co- laboratortil nostru.

-Eii merg insä mai departe :-Cam- pania,- ce sintem datori a duce neincetat, nu Strebue sa cuprincla nu-. mai sufragiul universal, dar si toate cele-l'alte puncte esentiale ale re-. vendicarilor demôcratice si natio-

onale. Am adaos aci revendidirile natio-

nale, cdci, pen tru mine cauza na- tioriala este Wins si nedespärtit e- gata de ,cauza democraticá..

CAt limp nationalitatea noastra este departe de a fi constituitä ; - cat timp existenta neamului nostru va fi asezatä pe niste baze atit . de su- brede ca cele 'de astä-zi ; ell timp vom fi expusi la atitea primejdii din partea puternicilor vecini earl' ne ameninta din '.toaté partiIé, - nu putem sä incetärn un singur rno ment de a. lupta din rsputeri pentru cauza cea mal" mare, cea mai sfinta : Cauza Rornecnismului. ,

Asa dar, cu acest adaos necesar, lectoril Adevèrului ti ca nu pate exista, In privinta programului nostru democratic, Did o deosebire de principii intre mine autorul arti.- colului : - Rolul dernocratiei.

Dar, ca director al acestui ziar, trebue sa declar di, este in 'acest articol un punct important pe care nu-I pot impärtäsi si asupra caruia o lámurire se, impune.

Ititreb `.=-Ce are a face campania ce .trebue sä dump pentru realiza-

, rea revendicarilor noastre democra- tice, cu tendintele tti Voiteare, cu- prinse mfl acel articolJa adresa par:- lidului national-liberal, care se aflä, asta-zi -in opozitie-Si cum se poat.3 pretinde ca lupti inversunata, pe care o sustinem in 'contra regimu- lui ciocoesc mai detestabil pe care tara fa suferit - 'Ca .aceastä luptd-zic SA" depincla de chestiunea dacä nationalii-liberali se vor socia, la propaganda noasträ pentru sufragiul universal.

Apoi stiut este ca programul partidului national-liberal nu cuprinde sufragiul, universal, ca o cerinWpo- zitiva i imediata, ci ,numal ca o as- piratie pentru un viitor mai deptirtat. Cum putem dar, cere acestul .partid UU lucru, pe care de mat Inainte stim ca nu il poate acorda fard o schimbare de program ? Ce logica este aceasta de a conchide din acest lapt ea noi ar trebill -sa fl modificam. ,de acuin mainte, atitudinea noastra licitarita ,fata, cu stapinirea ciocoiasca?

Dar aceasta ar insemna sä, facem jocul acestui guvern infam, a carui existent,a este o rusine pentru tara.- Dud am apuca pe calea ce pare a ne indica colaboratorul nostru,, nu m'asi mira sa primesc laude din partea Presei reptiliano, laude care ar 'constitui o insult& pentru mine.

Sa cugetam putin asupra situa- tiunei de asta-zi si sa facem tu scnrt bilantul societkei de exploatare con- stituita sub firma :-C;átargiu-Laho- vary-Carp et C-ie.

Conservatorii aü debutat la putere, in primavara anului 1888, cu. ma- celul . tkranilor, drama singeroasa teribila, asupra careia poi, aparatorii

desmostenitilor, nu trebue sä trecem eta , buretele.,

Dacá asi face istoricul acestor din urma cinci ani de demoralizare si de decadere, pe earl natiunea î va plati .foarte scump, asi trece peste cadrul mirti articol de .ziar.

Voifr reaminti, in treacät nurnal, unele din mäsurile legislative luate de conservatori pentru, a infige mal adinc ghiarele lor in grtimajii trel

Legea jandarrneriel care pune, intreaga populatie ruralá la discretia brutala a puterei administrative ;

Legea clerului, care injoseste bi- serica nationala i fa,e din slujbasii et niste instrumente supuse ale guvernului ;

Legea inveldmintului, care prega- teste aceeasi soarth, corpului didactic.

In fine, culmea infamiei, este atitudinea ministerului ciocoesc in ches'- tta Roindnilor din Transilvania. Acest guvern a dat inâna, cu instrumen- tele Ungurilor, in'. contra, fratilor nostri de peste munti ; - acest gu- Vern a favorizat si favorizeazd 'toate uneltirile indreptate in contra par- 'tidului national si a cornitetului din

cita pentru astä.-71 nu-- mai un singur fapt. In anul trecut 1892, guvernul, tiOcoilcir, a dat 150 mil lei Mitropolitului Miron din Sibi, instrument infam al Ungurilor, acest 'nedemn prelat intrebuintkazá, acestf bani pentru intretine arno- rezele--,--ceea ce este un scandal public in Sibitipentru regula da- raverile private foarte iriCurcate; pentru a coinbate actiunea patrio-

, tied plind de sacrificii si de , abne- gatie a partidului national.

Prin comptimie conservatoril voesc . a guverna in tard ; prin coruptiune el vor sa supue Ungttrilor pe Ira- ii nostri din transilvania, pentru

schpa de o chestie arzatoare care - tulburd sederea lor la putere.

Acesta fiind pe scurt bilantul sta- pinirei ciocoesti, sä vedem ,acum ce putern a,stepta de la liberali.

Witt examina aceastä, chestiune intr'un al doilea articol. .

Alex. V. Beidimardia.

,SIRIORIII16111100X.-

Odatd intrd in cazarmd:, Qum îI vede plantonul, comandd drepli. Seldatil, se scoald. Panaiotis se duce basil la un pat si i-se pare cti uri soldat std. culcat. Incepe sd urle 1a 61, - infiriorul insti nu se scoald. Ce era ? Era... 'ria pai-3che de pantaloni Intinsi pe pat h.. -

Semne particulare : sint' mil de oameni pa earl' legea obligd sd Zia uneeiasemenea fiinte trditi" I

Un ràcan.

TELEQRAME PARIS, 26 Octombre. -

rand i Basly vor interpela la deschiderea Camerilor In privinta atitudinei guvernuluf cu ocasiunea grevel din Pas- de-Ca lais.

LENS, 26 Octombre Greva s'a .sftr- Azi se luceazd in intregul basin de

cArbuni de pämint din Pas-de-Calais. PORTSMUTH, 26 Octombre. - Auto-

ritatea maritimä a primit.,stirea -cä, in urma exploziei unui depozit de iarbd de pusca pe vaporul englezesc, Sirius

Racer, in apropiere -de Rio-Janeiro, trei ofiteri i un matelot aii fost ucisi si 5 mateloti ail fost' raniti.

NEW-YORK,26 Octomlire.-Un agent -al maresallul Perxetto, presedintele re- publicii Brasilfei, inroleazd ofiteri si e- chipagii pentru corábfile brasiliane.

PARIS, 26 Octombre. ConSiliul , comunal din Paris 'a hotárit eu 50 voturi contra 18 a se relna relatiunile cu prefectura politiei.

. POTSDAM, 26 Getembre.-Impératul a plecat la Bebenhausen (Wurtemberg).

Fotogr cazoirse XVI

Don Colonel Warthiadia Don Colonel Warthiadis Panaiotis, supraninmt

pe cirept cuvint asasinul taranilor, a devenit ce- lebru din vrernea rascoalelor de la 1888. De atuncl §i-a asigurat rolul de consilier intim al lui Jack spintecatorul de la miMsterul de tiazboin.

Dacä n'ar fi fost ineWar permanent, locur i-ar fi last sigur in armata citiscnimbul din care face parte Foiostina i fratii Olangii.

Datoreste mutt, ca i generalut Boulanger, ca- lulu'. 'sat 'Alli, care i-a tacut reputatia.

In meserie se pricepe, cum m'ast pricepe e la fabcicarea vaxului eu toate astea, in comitetul artileriei discuta de 'toate. Dar e supiriorl

Lingusitor ea o caracatitá in unt-de-lemn, n'are nici o consideratie pentru ofiteril infiriort, cari -la rindut lor, iubesc ca pe MuMa Padurii.

Tina cu ori-ce pret sa nape de actualul ins- pector al Artileriei, care nu-i tolereaza nazbitirie. De aceea cauta sä ia. locul luI August la 0- tnervinirea pcei. Cind s'ar intirnpla una ea asta, .

ar dezerta tol ofiterii... cum a dezertat el in gara Pascanl, cInd un tras un puid de batiste N-ru 1.

In tirnpul campaniel, hravul artilerist ara la Graesti. Acolo a primit de la o Dulcinee o scrisoare foarte noshing - Vino in DucurestI, sad ma mut in Rosiori !

In privinta caracterulul, amintiin ca la 1872 a fost pus in neactivitate, pentru c s'a manitestat contra guvernutul conser vator,-iar aal e conservator sadea.

Ca cinste, nu-1 ré sa consultatl i pe generalul Maican V'ar plea spune matte asupra unor asa nurnite indonninitt nelegate, din vreinea Cand kir Panaiotis era Presedinte al rernontel.

Intru cat e vcirba e priceperea stirnabilului, ea e asa de strasnica, In cat 11 'lace sit ordone ea Minn sit fie echipat cu omit §i iinui reglementar, .-chiar in timpul luptet

Ca exemplu de aedaplina, ve m anecdota autenticti ;

urmätoarea

SATIRA ZILEI .De6orate

Monitorul Oficial, ziarul. cel mai serios din lark 'clad nu da" .comunicate, 7- a publicat o lista intreaga de oameni earl' air fost de- cor*.

Am väait trecuti in lista asta pe :

Locotenent Dimcea, pentru rneritele-i de - hi n gher.

Ion Nebunelli, pentru curajul cu care nu-si desminte numele.

Ghenadie Eneiceanu, pentru Shim Popilor. Miheiilescu .tefan, pentru inspectia ac-

cizelor scotare Negruzzi Iacob, pentru arta de a täcea Dr. lstrati, pentru spiritul sad de chimist

safi chimia spiritului Frédéric Darné, pentru articolele sale din

«La. Libérte roumaine». Averesc.u, capitan, pentru articolele sale In-

titulate Mq Teaca ta Revista Armatei Warthiadi Panait, pentru blindetea-i din

vremea räscoalelor tardnesti. Tocilescu Gr., pentru, cariera sa de piaträ din piaträ. Cretu Gh., pentru folostinismul

' Polihronie de la Olt, pentru cd e prieten cu Costidi Manu, i asa ma)", departe.

*i dud te gindesti cá bietui Rigolo n'a ca- Wet ,nicl o bucalica de decoratie. i, daca71 vorba, ai fi mitropolit mal bun ca Glianadie, spiritist mai sadea ca Vîrolici chiar, orator mal ceva ca Jacques Negruzi, Mo Teace mai levent ca Averescu i profesor mai bun ca Tocilescu 1

partinirea este lucru' mare in zioa de azi. La urma drmelçr, e ad priMi decoratia cu multa pläcere. i n'a§1 tine sa fie musai in aur, -- fie §i in !Pail.

Rigolo.

Siguraira a capita- -ea

Se5 stie eel cetaltenii capitalei stilt pd- ziti de fret feluri de politii : comunald, judeliand Ipusci sub conducerea D-lui colonel _hasty) si politia de siguranta saft secretd.

:Gum se vede, nu e de glumit cu cer- berit Bapurestilor, si cel dintiiii pungas sa4 asasin, ar merge la sigur cd e prins .de guler fard a avea macar timput sd se pregdteascd de lucru.

Gel putin ,asa s'ar ?area at trebue sd fie. In realitate insd, se petrece cu totul din potrivd.

Asa, s'a vzut mai zilele trecute cum chiar tribunalal a condaninat pe un fost set at politiei comunale, pentru ea in- dividul, in exercitiul functiunei, lua cite cinci-sease sute de lei pe Lund ca pensie de la brutari - in afard de leafa sa - in schimbal serviciitor pe care le Ricect aeestei bresle, tolerind ca pinea sd fle de o calilate mui proastit si intr'o can-

1

titate mai micd.' Aceasta era un fel de sigurantä. latd un all-fel :

Afard de cazuri mai vechi, cilitorii rostri îi aduc qminte ea, foarte de curind, intr'un furt insemnat, fdptuit de o servitoare, s'a descoperit cd e vino- vat - adied peirtas si serjentul cdruia stdpinul easel II &Anse in grijä avutul

Dar culmea a foSt Simbdtd, eind doui ageny secrey ai sigurantei, dupci ce s'aft bdtut zdravdn in curtea politiei,' aft ve- nit sä ni se plingd noud, unul,in contra altuia I

Dacci lucrul n'ar fi fdarte intristätor, nu am mai sfirsi de ris,t... Cdel, ce poate fi mai caraghioz de cit don't spioni po- litienesti cerind protectia noastrci, cerind sci le punem spinarea in sigurantd!

Ei bine, in exercitiul functiunei lor, acesti oameni, cari aft fast inflerati de justitie cei aft primit mild, cd a furat averea ce li s'a dat in pazei, slut 'insdr, 6410 sd ne apere noud averea, onoarea

victfa! Aceasta é siguranta Capitalei.

Gerber. 4LP

D In Buletinul Oficial al Ministeruldf ins-

tructilmei, am citit rindurile urmdtoare :

«La cAedra de matematicI a §coalei por- male de invtátori din Galati, vacantä prin mutarea D-lui Th. Criveit la catedra de matematici a §coalei normale de invlatori din

s'a.numit un suplinitor, D. D. Ghindaru. «- D. Criveil ocupInd postul de d4rector al' invéleimintului superior $ secundar In acest minister, Va fl supliniat la-catedra sa din lar,d de D. C. Romanesco, conform legei -de organizare a ministerului».

Trebue sd recunoastem cä nu stä toe- mal rü acest Domn Crivät I Dupd ce reuseste a se numi director al invt$6,- mintulul superior, porunceste luI Th. Crivä t, profesorul de la scoala normalä din Galati, sd se permute .la Iai,ln in- ieresul servieiubui. Apoi, in acelasi interes, Th. Crivät, directorul invelamin- tului secundar, porunceste lui Th. Crivdt, profesorul de matematicf hl scoalef normale din Iasi, sä-si lase un suplinitor, iar el sd stea in Bucuresti si sii pri- measca leafa de director al invtämin- tului s nd ar.

Srmanui, mititelul Crivat ! Ned ar mai sta el numal un an director al in-

. vétAmintului secundar, stim incal tea cd, In intéresul servictuluf s'ar numi pe dinsul, profesor titular la loate catedrele de matematici de la scolile secundare din - fireste, nurnindu-si ast-fel cä n'ar lua lefile de 'eit pe ja- mdtate, «conform legei de organizare a ministerulub.

latä eine e Domnu Crivdt,

Mat de la casierie vre-o 5000 de lei, de- punind In loc o chitanta a sa.

M rog, la ce i-ar fi servit cheea dacá n'ar fl fdcut ast-fel ? I): It.-colonel So- rescu, obiectind cd are si D-lui 'o chee, si cä prin urmare e responsabil de bang elin .casä, D. colonel Iarca S'a supdrat de observatie, pretintind CA cheea D-sale e chee de supirior, prin urmare i-se per- mite sä se serveascd de ea dupá dorintä. Si ca sä. ardte CA e asa; numal in ciudä, si-a mai luat si leata pe douâ luni in- nainte, afarä de eel' 5.000 de lei.

Denuntarea D-lni IL-colonel Vzind cd,din lupta aceasta, cheea. su-

piriorului .a. esit invingdtoare si bänuind soliditatea si corectitudinea chi tan tel care inlocuia banil, D. ft.-colonel Sorescu a trimes o denuntare, iscdlitä, Ministrului de rdzboiii, ardtindu-T situatia. ,

Aceasta, denuntare a avut ca urrnare ins- Pectia casieriei de cdtre D.I3engescu si opt zile° de inchisoare pentru D. lt.colonel Sorescu, fiind-cd n'a procedat pe ca lea erarhicä. Cäci dupä logica cazoná, It. colmelul t,-.ebuia A denunte pe colonelul culpabil tot colonelulnl in chestie ! , inspeetia a gäsit bahil in cask awl. D. colonel avusese grija sâ imprumute de .1a un prieten 5000 de lei pentrn 24 de )ore. Cit I.entru. luarea lefei pe done luni..., ii.t1111 bagatel, o simpld ch.leare de régulament permisä celor marl.

Interventia Prefectolui D. colonel Iarca, Ve'zind ed afacerea

cu cheea a fost dati publicittei si voind si convingd pe ministru -cd autorul in- formatielor date de noi, e tot D. So- rescu, s'a rugat de 'preféctul Gentili sii-i procure, eu ori-ce chip un act contra D-lui Sorescu.

,

' Cititorii cunosc infamia fdcutä de pre-: feet ' smulgind prin amenintdri ó .decla- ratio falsa, in acest seps, D-lui Pascal. Care a fost rezultatul. acestui fals neo- menos, denuntat ea atare hi coloanele ziaruliii Adevérul, de cdtre Di Pascal ?

Dreptatea ministrului D. general Labovary de si. stia eä ac-

tul de care s'a servit in fka D-sale D. cOlonel Iarca, era fals, totusi a in terve- nit si a pedepsit pe nedrept pe D. It. colonel Soreseu.

. Aceastä, pedeapsd nedreaptd, poartá pecetea räutätei meschine care caracte riseazil pe ministrul ' cocotelor : D. It. colonel 'Sorescu a fost pernautat la T.-. Severin, undo va avea ea sef pe D. general larca, fratele D-lui colonel lama.

E atit de rutcioasd aceasia.pedeapsd, de-o rutate de femee perdutd, in cit ne intrebäm daed Julie la° Belle.. nu si-a intins cum-va protectiile si prin,provincie, .sj dacd nu-I ea inspiratoare unii

. asa de crude pedepse ? toncluzie

D. colonel larca a räufas in fine std- pin absolut... pe casa regimentului. A- ceastd afacere, ea toate cele rezolvate degeneralul Lahovary, s'a sfirsit cu pe- deapsa nevinovatului si prin victoria vi- novatulul.

Paná cind oare vor mergala noi toate pe dos ?

.

Fdrá a spera > ed. vom fl ascultati, de oare ce n'avem protectie Juliet la belle, cerem totusi sd se faca o ancheta se- riOasd si sâ se pedepseasCri cum se cuvine nuntai pe vinovati.

De mi... iar vorn reveni.

Mull säbil inteo teaca vechi.-Cearta pentro oltee.

Denuniarea It..00lonel. - In. terventia prefectului.-Drepta. tea rninistruini.-Conoluele.

Duvrnfinii vephi Arn fägAduit cá vom reveni asupra ce-

lor petrecute la casieria regimentului No. 5 din Giurgiu, ; astd-zi ne indeplinim Iä- gâduina.

Dupa eft pare, dusmâniele si certurile dintre D. colonel larca, seful sus numi- tului regiment, si D. lt.-eolonel Sorescu, sint vechi si an cauze loarte curioase ; nu ne vom ocupa de cit de ,rezultatul lor, care este de interes general, si care rezultat sta in strinsd legaturi eu -casieria regirnentului.

Gearta pentre cbee

Conform regulamentuluI pentru administra'kia -casierielor. de regimente, snit (Iona cheI la casa cu bani : una stä in pdstrai.ea colonelului i alta in pdstrarea unuia din gradele superioare ale regi men- tului.

Gurat vorba ceea :

Doud sdbiT inteo leacd, Doi Domni in -lard saraca.

D. colonel Iarca care impärtaseat.e hi mijlocul societät.ei burgheze, ideile socia- liste-coutuniste : Fie-care munceste cit poate si congumd cit li trebue, neajun- gindu-i" leata, îi indestuld trebun4ele din iondurile regurnentului. Asa de pildä, a

Theo.

Bastaclie-Greeeseval Ne mirdm noi fel si chip, de undo si

pAnd nude, p6Jitaiul Grecescu sd aib'á ,atita indrazneafa in eit sa' comita tot felul de delicte, furturi si crime, färd nicl'o grijd 7 Stiam ca acest zbir se bu- curd de proteetia lui Ionescu-SchWalb, dar totusi ni se pdrea cd protectialui Take-Goldwurm era prea iti disproporlie CU servicille pe care le prirnea de la Grecescu.

Cdei, dea stdpinului pe Schwalb pour lout potage, era prea putin fata en cele ce-i cerea In schimb.: protectia acoperirea atitoi infarriii 1

Acura insa incepena sii ne expticAm lucrurile rnii bine arecescu e acoperit si sustinut si de parchetul din Galati, reprezentat prin Bastache.

JOI 28 OCTOMBRE 1893 'iePrimaRwmosemiemealmem

Grecescu bate pe niste oflteri engleif, furd 800 de lei MT Hami Cohn, tortu- reazd doué servitoare furindu-le 78 de lei, comite tot felul de scandaluri si de Ned de lee, iar parchetul se face cä nicl nu stie.

Reclamatiile care II vin contra zbirului Grecescu, sag se pun la closer, sag se dad spre cercetarea

Mai mult chiar Grecescu voind sd-1 inlâture pe tinrul supleant, D. pranu, care nu-i admitea färd-de-kgile , cere concursul D-lui Bastache, i D-lui stárue la minister pe sub 'mind, iar D. Táranu e Inläturat.

Si cite ei mai cite allele pe care nu le mai Ineirdni.

Sam cä D. Bastache vrea sä ajungd cu'oriece pret procuror general la Ga-, lati, cd tot ce face e indreptat numai spre tinta aceasta. Un lucru Insd nu ni-1 putem Fiind dat a tot ceea-ce face D. Bastache are ,ca scop ajungerea sa în postal de procuror general, intru ell protectia acordatá lu Grecescu poate sä-1 ajute in sensul acesta ?

E un mister pe care nu-1 putém ph- trunde cu nici un chip.

Fiind-cd tot a chemat D-nu Marghi- loman pe D. Bastache la Bucuresti ca sä-1 ceard oare-care socoteli care nu's de naturd a-1 ajuta la inaintare, rugdm pe ministrul justitief sd ne ajute i D-lui ca 8á pätrundem misterul coliieí Bas- tache-Grecescu.

Poate cd rezultatul ar fi inaintarea D-lui Mimi in locul D-lui Bastache destituirea lu Grecescu !

Aeteptdm cu neräbdare. Idem.

REZROIUL CU MAROCO

Basiethe Exterior Epoca istoricd a (TirábrIuizmuluie eu-

'ropean n'a trecut Ind i probabil Ca nu va trece asá curInd.

Dupd coriflictul franco-Siamez vine cel Spaniol Marocan care a degenerat mai zilele trecute inteun rzboiti in toatti regula si care arnenintä sá ia proportiile unul conflict i a unei chestitual euro- pene prin faptul eä vr'o trel marl puteri slut de o potria angajate i irate- resate in Maroco.

De oare-ce e de presupus cä cetitoril noetri stilt putin initiati in chestia ma- rocanä, däm aici pe scurt cauza actualu- lui rzboid spaniolo-marocan.

Melilla, pe coasta marocanä, este una din. reeedintele spaniole, edited un orae intärit in posesiunea Spanioliloe.

Melilla a fost luatä de spanioll MO in rézboiul de la 1859 ei 1860 ce pur- tat contra Marocului ei invingAtorii ei-aü stabilit acolo o statiune militard spre a putea sä supravéghleze mai: bine pe pi- ratii care faceati nesigurd navigatia. A- fard de Melilla,' Spania me are pe coasta marocand mai multe, asemenea puncte intárite, inconjurate 'de mici teritorn care actualminte sint spaniole. i Craeul Me- lilla are un asemenea teritorid pe care Spaniolii ad fäcut planul sd'l mai Intd- reased, ceea-ce Marocanii (KabyliT) din Impr'ejurime nu vroiati sá tolereze. Mo- tivul acestora din urmä era cd noul fort proiectat venea tocmal lingä ,un cimitir mahomedan pe care ' Kabilil nu doreag sá'l ,stie spurcat prin vecindtatea tunu- rilor, creetine. O connsiene trimisä 'la fate locului de cátre guvernul spaniol spre a cerceta lucrurile dat' avizul cum ed fortul proiectat nicderi nu poate fi mai .bine pus de di lingä ci- mi.tirul in chestiune. Din aceastä cauzá, guvernul a decis de a ridica acolo fortul, intimplä-se orl-ce s'ar intimpla.

Aceasta a fäcut ca sd declare Kabilii rézboiul cel stint i multe triburiad es- cultat chiemarea coreligionarilor lor ; chiar i Kabilil -carl se aflati in Algeria aü alergát spre a lua parte la rzboid contra ghiaurilor. Numrul Kabililor rs-

si inarmati se zice e'er. de:vre 30,000 *ei. stilt niste admirabill puscae,I ; dispun chiar i de o artilerie de tunuri vechi de fier. Tária lor stä insd In aceea ed locuesc niste ináltimi si pasuri de care nimeni nu se poate apropia, cáci aü o ináltime de pänä la 2000 de metri.

Afará de asta, Kabilii locuiesc In sate compacte ei fie-care sat e o adevratä cetate. Sprea a-i invinge, e Devoe de a nimici locuintele, satele lor i pentru aceasta e iar nevoe de o armatä for- midabild i d o luptá lungd i peste msurä de grea. Pänd acu nimenT n'a ajuns sa-i puie la respect. Dar chiar dacä spaniolii ar dori sá se tie nut/lei in defensivá, tot ad nevoie de o artnatd puternied.

Kabilii faeatizati vor s'alunge pe toti 'spaniolii de pe teritoriul marocan 0 de oaee-ce speniolii nu pot eti din ce parte vor atacati, el sint nevoiti de a-ei In- täri cu armatá toate pozitiile.

In primul atac IMO Melilla, snaniolii ad fost bâtuti si cbmandantul lor, geneL. ralul Margallo, ucis. Urmaeul sd in co- mandament, generalul Ortega, a cerut grabnice ajutoare ; chiar Melilla insu-sT, cel mai intárit punct e a tnenintat. In consiliul de minietri tinut extraordinar alaltä-ieri la Madrid s'a decis o procla- matiune in care s. se apeleze la toate partidele spre a a corda creditele nece- sere, cäcl onoarea steagulul spaniol pe coasta africand e in joc. Tot ce e gala de räsboid e trimis in Africa, pänd garnizoanele din Madrid ei Andaluzia. Peste clee-va zile vor fi convocáte Cortpsele.

Spania se aflä prin urmare In plin risboid cu Memel) si dupd surescitarea spiritelor d'acolo, rä;boiul nu poate sfîri de cit cu complecta supunere a Kabili- lor. Deed 10 vor ajunge acest scop, poi spaniolil cu gred vor reda Sultanu- MT din Maroc noile teritorii cucerite; cáci in" acest caz Kabilii vor, incepe din nod a face nesigurä toatá coasta. Chiar dacä Sultanul se Va oferi de a plâti toate cheltuelile de rdsboid, totuel spaniolii nu se vor da multumiti. Ei vor

rofita de aceastä ocazie, *de acest con- ict, spre a se mai intinde chiar pänd

la munt,ii Atlas ; cáci dupd dogma sovi- nietilOr spanioli, granite de Sud a Spaniel e Atlasul.

Ver aproba una ca asta céle-l'alte puteri i mai cu seamd Fla*, care prin posesiunea Algeriei se márgineete cu Sultánatul Maroco ? Aicl e punctul unde chestiunea Spaniolo-marocand se transformä inteo chestiune europeand.

Am insistat mai pe larg asupta acestui conflict, numal in, vederea properpor ingrijitoare ce poete sä ia chiar pentru pacea Europei.

X. X.

0-rul Jrech utevarduI Academiel, 4

INFORMATIUN1 Lectorii nogri vor getsi tot-d'a-una

pe pagina a treia Bursa cerealelor din Braila i la pagina patra bursa din Bucure,stI precum i plecarea §i

sosirea trenurilor din §i in Bucu- retL

D. Bastache, procuror la Curtea de apel din' Ga1ai, poreclit in loca- litate «Micul Grecesciu, s'a supus tuturor operatiilor trebuitoare, precum stäruinti, umilinti, protectie de fuste, promisiuni, etc. ea sa poatá lua cu asalt postul de procuror general. Toate bune, dar ar putea D-sa sá ex- plice nu no.ua, dar D-lui ministru de justitie, cum se face ea' pärintele D-

1454:444404414440419

474442441700

sale, D. Bastache, supus grecesc, pare- mi-se páná mal dätinäzi, canoscut sub numele de posesor de la moara Grecilor, judetul Vasluiü, a nascut copii Romini cu drepturi la slujbl §i

cu alit tupeü, ea stäruitorul In chestiune.

Mai rmine ca D. Ministru sd se intereeeze de precedentele D-lux Bas- tache ca jude-instructor la Ia§i de reputetia ce D-sa are intre co- legii D-sale de la Galati.

Sub titlul Wenert asasinul, ziarul Ega- litatea Braila publicä un articol de fond in care aratá in mod amnuntit cum inginerul Wenert, direptorul docurilor din Mile, a bätut in chipul cel mai crud pe un nenorocit zugrav, Iancu Orn- stein, care avea sä primeascá de la We- nert suma de 840 lei 0 care din pricina bdtäei suferite, dupd o ord. a Incetat din viatä.

Faptele publicate de confratele Brdilean fiind de o gravitate esceptionalä cerem ca justitia sä-ei facä datoria. -

Milne Joi,. se tine eedintä la Camera de comert a capitalel. La ordinea zilei se aflä" intre altele i modificarea legel titlurilor la purtätori, furate, distruse sad pierdute ; i organizarea unul ser- viciti de statisticä si a unui muzed in- dustrial e,i comercial.

IIMIALSWAIN119/1PIC.

Cu privire la focul din Därmäneeti, (jud. Bead) ni se scrie cá padurile D-lui Stirbef árd neincetat. Nu se stie dácd vo r scdpa i curtile.

S'a cerut ajutorul, armatei spre a se putee localize incendiul.

ContraCtul ministerului de rézboid ou fabrica de conserve alimentare de la T.-Severin, se va rezilia.

051444441:4.14

Consiliul de minietri a permis ca lu- crätorii brutari Vasile Cutava, C. Cof- topolo, Cristu Trifir, I. Iosef, G. Hioti, G. Steinberth, H. Totof si C. PaPas, ex- pulzati din tard astävarä in urma gre- vei de la Galati, sd se reintoarcd in teed.

414:4444044410

Directiunea generald a telegrafelor poetelor face cunoscut cá, eu incepere de la 1 Noembre ,st. n. halta Secueni (dintre Roman-Baca.) va face serviciul de poetä weed,' mesagerii i mandate postale interne.

aTZSI44a 34.10

Monitorul Oficial cu data de Marti 26 Octombre publied programul pentru se-. ininarii, alcdtuit .Irr coformitate cu legea asupra clerului mirean.

14111111414

Pe ziva de 21...Octombre ministrul de resbel a prima demisiunea din armatá a colonelulul Alexandru Horbatschy, di- rectorut arsenalului de constructie. Tot in acea zi, D. colonel a fost inaintat la gradul de general in rezervä.

0044,444.41401,

Printre candidatele care aü reueit la bacalaureat in sesiunea de toamnd ad fost i urmátoarele Domnisoare : Euge- nia Demetrescu, Aurelia f3araschiveseu, Matilda Niculescu, Elena Stamatopol Zissu ; toate cinci preparate In liceul de domnisoare al D-lui H. Lalliot.

Felicitäm atat pe candidate cat i pe directiune pentru fruinosul resultat obtinut. ..Eronsmaniusefflanbr'mavar osmwmastarnsg.alv.ows,u, =Noose

CONSULTATIUNI SPECIALE

BORE NERVOASE, BOUT DE OM Examen atentif §i ingrijire con§tiincioasä de

Br. ALEXANDRU ATHANASSIO de la Fapultatea din Paris

3-6 p. m. CALEA VACARETI, No. 102

D-na ALPHONSE DAUDET

SERSATORILE Nimic nu e mai dulee ca .virsta co-

pildriei fericite petrecutä in ' familiile pline de traditierni, unde mumele tinere pästreazd scufele, pentru a impodobi cu dantelele lor, putin ingälbenite, obrajii copilaeilor car se nase In 'urrnd ; unde locueeti aceleael case In timp de trei-zeci de ani, avind aceiasi amici, celebrind aceleael srbâtori.

Srbdtorile !... in fundul intunecos al memoriel '.mele, aceste iile de bucurie

' de odihnä aü rmas in cadrul sole- minätätei -aparente, care .1e-o da familia,. toaletele ingrijite e,i mesele incárcate cu flori. In toatä viata mea, void iubi ziva de Dumineed, pentru cá ei if datoresc marele fericiri ale copiläriei mdle. In acea vreme, imi inchipuiam fie-care zi a sAptäminei ca un salter plin cu hirtii :

tata ocupat, mama Muncind, datorlile mele de implinit, atitea lectii de invétat !

Aveam toate caretele de clase, turburate de mica mea inteligentä 0 e severitatea unul petagoc in uniformä.

Dumineca, venea In mijlocul acestor zile obositoare, plind de lumind, atit de mult aeteptatä, aducindu-mi surprinderi

fericirf necunoscute. Pentru märi bucuria, imi inchipuiam i Durninecile celor-l-alti. Ast-fel, cämäsile albe ale copiilor de lueritori, figurile lor fragede, aprinse de bucurie ca i a mea, imi pd- read cea mai plácutä manifestare a fe- riirei pentru Dumineca bor. Chiar azi, Crâciunul i Antil nod, fac sd-mi batä inima cu putere.

Imi place tOt-d'a-una sii mé cernesc in Joia mare, sd reunesc intr'un buchet mare muguril verzi ai ramurilor de salcie eu flori de ghiocei, purtate In roabe de vinzatori, la inceputul primäverei, pe tro- tuarele Mcä umede de zäpada iernei.

Pentru mine, aceste superstitii de copil, aceastd parte unde viata se amestecd cu basmele, am trecut-o inteo vechie casá neagrá, Intunecatá iarna de ceata serel. Ferestrile slut inalte, acoperite cu perdele verzi ; balcoanele de fier veneer In fata Mug' vechifi monument, impodobit cu statuete i cu pläci de marmorä nea- grä pe care erad gravate cuvinte latine. Pe acoperieurile mari, pe vechia ffntind, stolurif numeoase de vräbii, atrase de linietea stradei, zburati In fie-care zi.

Trebuia sd fie o casa tristä, dar mie imi 'Area un. paradis. Eram fermecatá de vechimea lucrurilor cari me incon- jurad : marile biblioteci iiiváluite cu mä- tase verde, aceastä culoare severä a bi- rourilor, facutd pentru indelungile lueriri

pentru ochii obositl, pendula din timpul Imperiului, apol, printre tablourile atirnate de peretI, o Micá Dianä pudratä, cu o semi lurid pe frunte cu o .pieptd- näturâ de bal, si a cdrui infätieare antrcá îmi pläcea ca zimbetul intinerit al unel bunici. Toate astea, pänä la cele mai mid colturi, rämas îi memorie, solemnizate de tdcerea stradei reel, de linietea cáselor locuite de oameni bâtrin T.

El' bine, in aceastä casá täcutä, unde zgomotul picioruselor noastre se inäbu- pail in tapetele moi si calde, zilele de srbâtoare aducea o tucurie, o strdlu- cire, cum n'am mai avut de atunci.

Inchid ochii, i véd masa cea mare, Ih jurul cdreia se aflati toti copiii cu bunicil lor. Dud nu am uitattoatä bucuria srbâtoarei era In jurul acelei mese. Restul oaspetilor se indeletniceati poate cu alte lucruri, dar In celtul mesei unde erati strinei copiii, nu avead nid O pre- ocripatiune, nid o grije. D altminteri, niei odatä n'am vzut risul nebunatec al copiilor mar mult inteles i gusto t de bdtrini, ca atunci.

Nona totul ne producea bucurie focul din cdmin, candelabrele, florile, im- bricdmintele, fetele noastre reflectate in

oglinda dui a argintariilor. Cu toate acestea, ora de culcare se apropia, rise- tele noastre deveneaü mai putin zgo- motoase.

Un nor parea ea se Intinde peste mask unde rémasese resturile desertului. Copiii îi frecaü ochii somnoro0 cu pumnii.

Srbätoarea, atit de mult dorita si Wep- tatá, se Stingea, mal inainte de a se sill* ; se termina ca inteun fel de vis. Copiii

dupa ce if saiutaii toti. Apoi,' nu-si mai aduceaii aminte de cit de vest- mintele cilduroase cu carl se Infáeurati mai inainte de a piece, scarile scoborite in bratele bunicilor, aerul rece al noptel récorindude fata, legánarea molateed a träsurei, care ar 11 voit sa nu se mal stir- seaseä, 10 in sfireit somnul profund färd visuri, care nu-1 pop avea de cit in virsta copiläriei.

do,

Z. Y.

STM TELEGRAFICE -- ROMA, 26 Octombre. - Se zice cii

consiliul comunal al oraSuluI Siracusa, ar fi hotärit sii exprime guvernului dorinta de a ingriji de trebuintele even- tuale ale flotei germane ei de a primi in port coribiile Puterii aliate.

MADRID, 26 Octombre. - D. Canovas a rostit un discurs la o intrunire a par- tidulul conservator. -El a zis cii, fatä cu dificultätile actuale, trebue cäutat a rea- lize unirea tutulor puterilor monarchice, iar nici de cum a adinci i mai mult präpastia ce desparte elementele dines- tice.

LONDRA, 26 Octombre. - D. Glads- tone a declarat la Camera comunelor ed. guvernul este multumit de puterea 0 de destoinicia flotei englezeeti de pe marea Mediterand.

VIENA, 26 Octombre. - Impératul a primit azi dimineatá la H pe printul de Windischgraetz, cu care a conferit un ceas. El a primit apoi pe comitele de Kalnoky in urmá pe comitele Taaffe, cu care a convorbit In timp de doué ore.

Printul de Windischgraetz continua negocierile sale pentru formarea cabi- netului.

BERLIN, 26 Octombre.-Din 358 ale- geri pentru Dieta prusiand cunoscute pänd in acest moment, sint 122 conservatori, M conservatori-liberall, 66 liberali-nationali, 80 centru, 12 partidul liberal al poporului, 5 unirea liberali, 2 danezi, 16 polonezi, 2 liga agricolä, 1 grielf, 1 independent.

Toate cele 4 districte din Berlin ad ales liberall-democrati ; districtul al 2-lea a ales pe D. Eugen Richter, care se pre- zentase la Hagben contra D-lui Lohmann, national-liberal, care a reueit.

Districtul Riegeti Franzburg a ales pe pmbelanul, D. de Riepenhausen Oran- gen, contra ministrului D. de Boettcher.

CAIR, 26 Octombre.-Anglia reclama 40,000 livre sterline pentru cheltuelile de sporire a corpului de ocupgiune de la Ianuarie trecut.

(Reuter). NeIntelegerea ce se ivise in timpul din urma* intre ministerul egip- tian si functionarii englezi, a fost apla- natk gratie atitudinei impáciuitoare a Kedivului.

DIFERre" TIR »Ha CAPITALA

iNSTITUTUL METEOR. BUOURESTI Bucure§ti 26 Octombre 1893.

Inditimea barometricá la O . . 754.1 Temperatura aerului . . . . . 17.05 Véntul aproape linisAit de la E. . . Starea cerului putin noros . . .

Temperatura maxim:a de eri . . . 20.° minima de astá-zi . . 4.°

Temperatura la noi a variat Intro 220 §i 3°.

Eri i astrt-zi ,timp frumos i calduros. Barometrul aproape stationar.

FOITA ZIARULUI ADEVERUL

35

TARELE DE

M. E. BRADEION

--------

De al pazii

- Eú duc o viatä foarte asprä, zise el rezemindu-se de grila easel, dinaintea cäreie se oprisera, o viatä crudd, Meä bucurie, färä ,sperantd, fárd altä sperantä de ell rnormintul, un mormint obscur, singuratec i uitat. Femee ! Et am avut de indurat o deceptiune email, care m'a schimbat inteun diavol , o deceptiune care mi-a schimbat singele in fiere, in urd i furie cleagostea ce domnea altä datä in inima asta uscatd azi, una dintre 'acele deceptii care fac pe one sail urascd sernenil i sár verse asupra nevi- novatilor dhinurile pe cari niete vinovati i

adus. Ce deceptie e aceia ? intrebd fe-

meia cu b1îndeá, cáci turburarea cämil- tarului o speria. -0 neagrä ingratitudine din partea de la care me aeteptam la dragostea cea mal duioasii strigd el. In cuibul in dare crezusern câ am crescut o porumbila, am gäsit o viperä. Singurul copil, a

cärui fericire aT fi cumpdrat-o Cu Pre- tul vietei melee m'a läsat, m'a Orbit la tätrinete, idea, o *vorbd, färä o laerirná, ,

läsindu-m in alternative de a muri de foame (ceL pupil ea putea s'u creadd) sad sá me omor de despérare, pentru ed o pierdusem. - Särmane ! zise D-na Montmorency. - Oh ! femeile 1 copiii strigä bá- trînul pornind iar cu un pas Meet si cu glasul inecat de emcgiune. Cruda ! a comis fapta unui demon si deed al 11

väeut-o, pe thee mea, ai fi luat-o drept un inger. Pentru dinsa, cfi, cel din urmä descendent al unel familii dintre cele mai nobile In Anglia, trdiam ea un ca.- lic inteun pavilion de la poarta

In care locuisem multi ani. Pentru dinsa m'arn fácut tovarde,u1 unor banditi, pentru dinsa am fost 'amestecat in fapte criminale, care ad fdeut din ruine ceea- ce sint azi. Vai zise el egad D-na Mont- moreney ,voi sä-1 intrerupä, nu incerca sä m mingäi, snit ceea-ce stilt i iata ce am fácut pentru copila, pe care o adoram, sá fie bogatä i puternicä, ono- ratä i fericitá ; pentru ca ea sd poatd ridiea din nog zidurile year)", in care in acest moment locuesc Iatâ ce am fäcut pentru dime. - Si ea 2 intrebd. Doarnna Montmo- rency.

-- Ea m'a päräsit. A fugit far% sd-rni lase un rind, Ain cuvint pentru a In- dulci lovitura ce trebuia sd-rni dea fuga sa. A fugit ôu un hot j, din ziva a- ceea, n'am mal auzit vorbindu-se de diem.

Gel duol interlocuitori ajunseserä la

sfireitul stradei Stamford, care dä in Blakfriars road. "Lucas se opri dinaintea unel case cu o infatieare sdrácioasä ; dupd murddria gemurilor, dupä. grilajul stricat ruginit, dupd gramezile de gu- noid dineintea portel, In sfireit dupd as- pectul generale case aceasta ar fi putut trece drept o proprietate in dinaintea justitiei de ant' intregi. Totuel, nimic din toate acestea nu era adevérat

eämdtarul, soothed o cheie din bum,- nar, deschise poarta inträ in gang ur- :

mat de D-na Montmorency. Gangul nu era luminat felinarele,

aeezate departe unul de altul, rased casa °

In umbra. 1Noaptea era intunecoasd, pe cer nu se vedea nici o stea pe cind .

camatarul strebätea gangul s6 in' fondul A)oltit ; insä argintul, bronzul, drepta spre o u§á infundata, el nu bágd poleiala erad negre i murdare, globu- de seama eii o a treia persoand intra in rile, cäziite pe jos i sparte, fuseserd urma, D-nei Montmorency. cälcate In picioare pe covoarele groasei Aceastd persoanä era un bärbat nalt subtire, imbrdcat cu o manta. ale cdror culori vii erati inmorrnintate In momentul In ccre Lucas deschise sub un strat de praf.

Scare, in acelae stil ca vestibulul, use infundatä, tovardea sa a.ddu un pat de mirare. Cámátarul se intoarse re- impodobitä de asemenea cu statui, ta- pede pentru a vedea ce se petrece, blouri pretioase, oferea privirilor aceeael

Mi se pare cd am auzit bätend strälucire, aceeaei neorInduialä. zise ea. Apartamentul In cafe carnátarul intro- - Bdtnd, unde ? duse pe D-na Montmorency era mobilat - In poartd. CU L111 lux uimitor pentru cine-1 vedea - Asi ! ce idee 1 N'a bátut nimenl. Intiia oara. Eü am auzul fin si n'am auzit nimic. Eratí niete mobile mdrete, incrustate

cu aur i pietre scumpe, carrapele de Ca- tifea cu tartamuri de . aur, perdele de satin ciizind peste ferestrefe innegrite ; pe soba de marmorá, portelanuri de Dresda ei de Sevres ; in sfireit, toate o- biectele de lux ce se pot inchipui i toate

El lud o lampd dintr'o infuncläturd a- cutd In perete o aprinse cu un chibrit pe care-1 gäsiee aläturi,

Lampe rspindi o lumina vie sei lim- pede. D-na Montmorency vezu pentru intiia oarä interiorul acestei locuinte.

o priveliete ciudaid o izbi. Statui de marmorä impodobead amindond pärtile vestibulului ale eärui lamndril cadead de putreziciune i neingrijire. Pe pdreti erad atirnate tablourI al cdror pret trebue sä fi fost fabulol, lablouri de ale marilor maeetri al ecoalef italiene, ta- blourf, care dacá ar fi duse inteo sald de vinzare, ar fi fost cumpdrate Cu grd- mezi de aur. Lämpi de bronz, de ar- gint, .de malt, erati atirnale de pla-

In timpul acestui dialog scurt, streinul gäsise mijlocul de a se strecura pe uea infundatä si le a urea repede scare.

Asteaptä, zise Lucas, trebue sá fie unde-va o Iampä i, flind-cd esti streind pe aicl, void aprinde-o.

purtind yecetea unui Intreg Or de ani de paràsire. - Totul e al meü, §opti cämätarul ridicindlampa ei observind privirea - mitä a, clientel sale. Toate astea 'Sint ale mele. Totul a apartinut unor nebuni, earl etiut sii pästreze ceea-ce po- seda ; unor femel care ei-ad vindut su- risurile pentru aur pänä clad, vestejite de vreme, chemit pe cämdtar intea- jutor ; unor idioti, cari, crezind in dra- pate ei In prietenie; risipit averile cu pungaeii i cu femeile ineelátoare... Da, toti... sint fericiti cd pot veni la ed... raker.

Si el rise frecindu-0 miinele esoase - Eü locuiese in casa asta de ani, zise el, din epoca In care copila, cAre m'a pdräsit, fácea peed cel ; de 15 aril i in toga vremea asta se credea cä ed trdesc ie pavilionul castelui in care näscusem. Vreme de 15 ani lungi si de muned, ed calculäm, complotaru, mun- ' ceam pentru a aduna averea ce trebuia sd feeá pe flieä-mea bogatá fericitd. Oh, da 1 a fost o durere mare amark o deceptie crudá... Dar sd trecem la af a- cerile noastre.,

Abia rostise aceste cuvinte i purtarea i -se schimbd. El se indreptä repede spre un biuroil de fildee si aur, deschise un

scotoci intrtun tenac de Waif.

(Va urine).

Consiliul comunal al capitaleT a ales In ultima sa sedintá dou comisiuni 'una insárcinatä cu elaborarea regula- mentelor de asistentä publicd. i alta cu elaborarea regulamentului serviciului de economat pe care primária a decis sä-1

7 Infiinteze.

La examenul pe teren al dpitanilor aspiranti la gradul de maior ati reusit 25 de candidati din eel 39. Vineri v a Incepe examenul cdpitanilor din armele speciale.

Societatea sciintifinä-literard. Tineri- mea-Romdmi, a decis de a infiinta un club pentru a inlesni membrilor dcasiu- neá de a se intruni spre a se cunoaste mai de aproape ; impártäsi ideile a cimenta intre dinsli bunele relatiunl,

.Spiritul de solidaritate i ajutorul reci proc,-apol pentru a se consfätui mai cu Inlesnire asupra subiectelor ce for- meazä scopul societätei, si a putea lua, fie-care cunostintá de revistele i scrie- rile sciintifice, literare si morale care ar intra In posesiunea societätei.

Deschiderea clubului se va face in zioa de 30 Octombre In localul sü proprid din strada AcademieT No. 2. --

La, Noembre Scoala de tir de la Co- troceni îi va Incepe cursurile. Sunt scrisi 24 de ofiteri de infailierie i ca- valerie.

In primävara viitoare se va incepe construirea palatului archivelor Statului. Aceastá constructiune va costa doué m- lioane lei. Comisiunea, sub presidentia D-lui Hajdéti, directoral archivelor, se va pronunta zilele acestea , asupra pla- nurilor elaborate de architectul itálian Magni.

D. dr. Cobilovici, care a urmat stu- diile sale medicale in Paris, a obtinut alalt-eri cu succes dreptul de liberá practicä in lard.

D-sa se va stabili in Capitalä.

DI TARP Afläm 'cu multä pläcere ed D. Teodor

Lesabechi, proprietar in coniuná Vasi- lap din judetul Ilfov, a donat suma de lei 50 pentru a se curnpAra cArti care sd se impartá elevilor sdraci cari fre- cuenteazd scoala din nutnita comund.

Fapta D-lui Lesabechi 6 dintre cele mai laudabile i näddjduim cä multi vor imita acest exemplu ajutorind instruc- tiunea flilor de silteni. -

In seará de 20 Octombrie, pe la orele 8 jum. seara, zice ziarul Constania, Iancu Sava, bárbier In strada Mangalia, origi- nar din A gatopuld, Turcia, voind sä pue

,gaz in lampá dintr'o tinichea, tinicheaua, prin aburii degajati prin vérsaturd., a luat foc de la lampä care era aprinsä,

imediat a fäcut explozie, cuprinzénd in tlacäri pe nefericitul imprudent.

El a esit in stradä, arzInd ca o lumi- nare, cu Ilacärile de duoi metri in sus de statura sa. Inmärmurirea altor duol companioni ai séi si a ptivitorilor vecini, era asa ie adIncá la acest spectacol sinistru,' cä pe nimenea nu l'a táiat ca- pul sd. arunce o manta , sa o plaponiä spre a stinge focul.

Nefericitul a ars pdnä, ce un sergent de politie i-a aruncat o \ manta a sa In- velindu-1 Inteinsa: Era prea tîrziü Ne- fericitul adus la spital, in Aare muri- bundd, a Incetat din viatâ a doua zi la orele 3 jum. p.

Recolta viilor in anul acesta éste foarte dupä cum aratd, rapoartele sosite

la ministerul domeniilor. Vinurile sunt ,aere si cu toate astea preturile se wed..

In podgoriile din Mehedintl decalitrul se Vin,de cu 3,50-4 lei, iar la Odobesti se vinde -cu 18-20 lei.

STREMITATE Gréva impiegatilor tramvaiurilor din

Marsilia ce izbucnit eri, s'a märit azi. produs desordine cu urmdri sup&

rdtoare. Politia nu este in ' stare sä mentie ordinea ; mai multi agenti polipenesti air fost fäcut o multime de arestäri. Grevistil rstorn träsurile.

Primarul, care este socialist, a trine§ companiei o scrisoare, poruncindu-I sä asigure serviciul sub pedeapsä de rezi- here a oontractUlui. -

Le Temps reproduce un discurs rostit de D. Develle la un banchet dat la Bar- le-duc. Ministrul a zis cä Franta trebue sä-si mentie organizatia milliard, pentru a ocroti independenta sa. Franta este pregátitá pentru ori-ce eventuatitate, insá nu a menintä pe nimerli. Guvernul a a- doptat maxima lul Gambetta care a zis cä politica strinä nu Ingädueste -nici planuti secrete, .nid aventuri. Guvernul a dovedit-o In chestiunea siamezd i in serbärile franco-ruse.

batul s ceea-ce doreste, incepe cu rugä- minti, i sfirseste cu lacrimi.

C. H. (Ghencea).

Wtkn cauviattst Un om avea o femee foarte rea ; o

bätea regulat odatä pe sptäminä. Prin testamentul sü, ii lasä toatá averea, cu conditie ca termen de trei luni sa se märite. - Voesc a fi regretat - scriea el in testamentul sti - i sint convins cä acel care se va cdsdtori cu nevasta mea, are sd regrete mutt mocertea mea.

JLTiME INoaufnura Incuno§tiintäm persoanele ce ar

bine-voi sä contribue pentru formarea fondului din care sä se achite amenzile la care sunt condamnati fratil noqtri de peste munti, ca pot subscrie cu sumele ce vor voi la redactia ziarului nostru in toate zilele de lucru de la orele 8 pänä la 12 a. ni. i de la 2 OA la 7 p. m.

LISTA E SUBSCRIPTIE Pentru acoperirea amenzilor la care ad fast i vor mai fi cnuamnal IOW tatorn Romani de piste munti. Suma din urmá Lei 409.25 Fratii D. Hie, Bucurestl. . » 20.- 0 ieseancd. n 2.- Un lucrátor v -.75

41011111.1011011111111

Aseard s'a jucat la Teatrul Natio- nal o piesd, nouä i originalei, nu- mad, nu se stie pentru ce, Hanul Konaki.

Publicul, care venise Intr'un nu- mr considerabil sä vadd o lucre re romineascd, a rmas scandalizat, - si cu drePt cuvInt. Hanul Konaki este o ineptie, o amestecdturd de melodramä nesäratä cu o farsä care numal in haiducii lui Panait Macri se mai poate Intilni.

Ar fi de dorit . ca onorabila Di- rectiune a Teatrului sä mai tolereze , asemenea Caraghiozlicuri de

E o adev6ratä ru§ine i un scandal colosal ai cheltueti bani cu montarea unor monstruozitäti de soiul acesta, care numal pot avea trecere de eft la 'biletele gratuite ce se impart la galerie.

In numrul nostru literar de Du- minicA,vom reveni mai pe larg. Rana' atunci, prevedem staluri goale Juoi seard chad se reprezintd, vai 1 pentru a doua oara aceasta stirpiturá literard.

File trupte din Album Noaptea este perdeaua zilei in dosul

cAreia se ascunde soarele. Commerson. "

Este peimis de a 11 mai dibacitt de cit aliT, dar este primejdios a o aräta

Lt. ,Coenilfred.

Feineea ca ai oblie slgur de la bar-

.09.111.11111MIN

Prefectul de Putna, celebrul Nicolaide, insárcinat si plätit ca ai apere interesele t judetului si ale Statului, se aflkin proces cu Statul pentru o mare intindere de codri seculari de pe mosia Lepsa, pe uncle se afirmä c va deschide in curInd - cu..banii tärei - o, frurnoasä sosea.

Dupä cit spune tin ziar conservator adecä chiar un supus al D-lui Lascar Catargiu, origina procesului prefectului Nicolaide, este uu. delict .silvic : numitul tdiase copaci din pädurea Statului. Spre a scäpa de o condamnare sigurä, omul lul conu Lascarache a pretins cá pädurea e a lui. Si cum dovezile de proprietate nu pot ff altele de eft Márturille säte- nilor, e' u§or de inteles cd, timp cit Ni- colaide va rminea prefect, soarta .procesului e hotáritd.

Ca sa nu se creadd ca afacerea e cam anevoioasä, trebue ai - amintim cd tot acest Nicolaide a fost condamnat de curtea de apel din Focsani la 800 lei amendä

o luná. inchisoare. Prin urmare, nu el ar fi omul care sa se dea in läturi de la un proceded pupn scrupulos.

Mai- mult ; toatä lumea stie ed. D. Ni- colaide n'a cerut prefectura de ,Putna de cit in vederea acestw Insemnat proces - i poate si a altora.

Tinindu-1 ca prefect, Lascar Catargiu se 'face vrind-neirind pártasul lui Ni-. colaide.

1111071611111S

ProfesOrii liceului din Focsani primit leafa pe Octombre nicí päná` astd-zi. De obiceiii lefurile se \plätesc in provincie päna la 22 ale lunei cel mutt.

mai cu seamä in luna lui Octom- bre, chid 'multi din slujbasi se mutá ati o multime de cheltueli, ar trebui sä se dea lefurile eft mai exact, dacä nu chiar i cu cite-va zile mai inainte.

Afara numai dacä conservatorii, dus- maul' bine hotariti ai instructief publice, voesc sd pedepseascd 'pe profesorii liceului din Focsani, pentru faptul cd acest liceü e printre cele mai bune din tard.

0.0=p1,10160/16

Milne vom publica ô foarte interesantá corespondenta, din Galati, in care se stig- matizeazä cum se cuvine purtarea mai mutt de cit meschind a consilhilui comunal, folä de inagurarea bustului ma- relui romin, Mihail Cogälniceanu.

Cu ocazia inaugurárei bustului lui M. Cogálniceanu la Galati; depus 14 coroane i anume

Cite_ una -din partea Regelui ; Aca- demiei din Bucuresti ; Studentilor uni-

,

JOIf28 OCTOMBRE 18931

versitari din Bucuresti ; conierciului GA- lätean ; Societatea Dacia Rominia ; a corpului didactic secundar din Galati ; idem primar ; institutoarelor din Galati, una din cele mai frumoase coroane ; judetului Covurlui ; studentilor universi- täteT din Iasi ; elevilor liceuliff din Ga- lati ; din partea d-lui Nebuneli ; a israe- lititor päminteni.

Comerciantii din Galap ati mai oferit D-lui V. A. Urechid, un frumos buchet de flori naturale.

Din partea Primäriei... absolut nimic smoSNI.I111

Atragem atentia protopopuluf de Mus- cel, asupra conduitei preotului din comuna Viädesti, asupra cäruia primim denuntäri destul de grave.

De-o cam data nu spunem mai mutt, dar vom reveni la nevoe.

Primim din partea mai multor stu- deny universitari, urmätparele plingeri

Cld In anunciuri nu se aratá anume la ce cursuri, slut datori sd urmeze studentil din fie-care an si in aceastä privintd. niel secretarii nu pot da informatil.

Cite-va cursuri s'ari inceput i nici nu s'a anuntát in care sfili se pn pre- legerile, Asa eá multi studenti aii lipsit de la cursuri. Unii Domni profesori ail inceput materia pc la jumtate cu studentil din anul I, zicind cä pinä aci ati fäcut arml trecut.

Ar fi de dorit ca cel putin anunciurile sä se facá lämurit, deed nu se poate ca i D-nit profesori facá datoria pe deplin.

Vom reveni.

Din minunile lui Take : Iatä ce zice art. 18 din legea invtä-

mintulul rural : dn nici o swath' primará elevil nu

vor fi pnuti In clasä mai mutt de 3 si jumtate ore pe zi In primii douI ani, nici mai mult de 4 si junatate ore in

ani de studiin. Tar art. 29 din regularnentul pen tru

aplicárea legel bbligä pe invtätor ai tinä curs 8 si jumtate ort pe zi

Adich din cele 144 ore cite slut in sase zile pe sdptátniná, Invtitorul trebue, ai lucreze 106, iar lui II mai rémin dimpreund cu ceasurile de sorrin,, numai 38 de ore libere pe sptämind

Si (And te gindesti cii aneste regula- mehte sInt fäcute de trintorii cari lu- creazä cloud ore pe zi in schimbul a sute de lei pe lunä, iar ministrul, in loc se ocupe mdcar ca legile fabricate de dinsul sä nu fie calcate, se ocupd. d,e Schwalb i Goldwurm.

1001.11N.INOMMIR

D. Nicolae Pascal, ofiter In rezervi avocat in Giurgiù, ne scrie cá nu-i D-lui autorul denuntdrilor pe care le-&m pu- blieat in afacerea Iarca-Sorescu-Gentili, ci un tilt Nicolae Pascal.

latá-I dorinta satisfäcutá.

OFICI.ADM -- Suut inaintati la gradul de sub-locotenent ,in

rezerva Dorimil George Codrescu i Alexandru Zissu Sebastian ; sunt inaintatt la gradul de vete- rinarl de escadron, Domnil Alexandru Roman si Ioan Mincu.

ULTIN1E TELEGRAME- PARIS, 26 Octombre.-Cei 25 depu-.

tap socialistl 8'4 intrunit azi la palatul Burbori si a hotdrit ai formeze un grup socialist, Ef vor depune la Camerd o propunere de amnistie depliná i vor interpela guvernul in privinta grevelor diu Pas-de-Calais.

BELGRAD, 26 Octombre.--D. Bran- kovici, ,primarul orasului Nis, si mai multi consilieri comunali din acest ora, ail fost arestap, acuzati de neregulari- täti sávirsite in administratia fondurilor comunale.

MADRID, 26 Octorribre.-Ministrul de resboiú nu voeste sä acorde tutulor co- respondentilor ziarelor sträine autoriza- pa de a se duce la Melilla.

BERNA, 26 Octombre.--Consiliul fe- deral a insárcinat departamentele fman- telor ai industriel sä, dea un raport In privinta produsului probabil al mono - polului tutunului în cas de infiintarea sa in El vepa i in privinta modului de a-1 stabili tinindu-se seamd de cererile industriel nationale a tutunului.

TEATIRE CO.ATC.E.HTE -- Miercuri 27 Octombre

Teatral Uric, - Asta seark se va juca, Le Grand Mogol, cu M-lle Marlette Sully.

Teatru National. - Mane seark Hanul konaki.

Opera Italianä. Vineri seark Otello. Stabilimentul Hugo.- In fie-eare seará

teatru de varietäti cu cele mai excelerite artiste din streindtate.

PO§TA FIEDIACTIEI B. Librescu (Sf. Vineri 12 Loco).

-Cu parere de reti nu-ti putem satisface cerereaa toate locurile fihd ocupate.

BIBLIOGBAFIE A. apärut : Venetia, schitä de Radu R.

Rosetti. Autorul, un tin& care acum iiträ in

publicisticä, figadueste mult i näddj- duim cá Inuit va tine.

Cu prilejul acesta tinem ai spunem confraplor de la L'Indépendance roumaine, cd autorul Venetiei nu-i aspiri- tualul cronicar Max», - ci flu! acestuia.

BURSA CEREALELOR

Braila 25 Octombre 1898

Felul Hect. Libr. Pretul Observant

Grail 8100 9 9 Slep v 3500 57 8/4 8 10 aic » 2500 7 7 25 Magazie v ' 2000 7- 7 50 j n v . 1350 6 7 25 n » 1500 6 -8 Caic n

a 1300, 7 2750 58 '/4.

8 8

10 60

Magazie Caic

I bul 400058 8 Slep Por. nott 2500 59

,60 6 40 * n

Orz 2300 42 4 05 1 v 3200 43 4 10 Caic » 2180 44 4 35 » v 3200 45 1/2 4 40 Magazie

Ovéz ,

n 5600 800

0/0 k 8/0 k

11 '11 10

Slep ' n Gráa 1700 59 ' - 8 60 Magazie

v 90059 h/2 8 60 v Orz 2900 42 8/2 4 05 Slep Fasole 650 0/0 k 10 Cale

CEREALE SOS1TE Pe apa Pe uscat

Grail Heat. Porumb Orz

véz

14000 11000 10000 5600

Grâil k doc. 93000 Porumb 1, 5000 Orz Ovz n

Casa : Ath. M. Thanu

De Mizare padurea de pe inofia Vleingd- reel, judeful Oltu.

Informatiuni se pof da doritorilor, in Bucuresti Strada Pensionatu 9.

eraeallia:»1070111E.P.,

o frumoasa casa D e vérIzarel de lark cu sapte octal i bucatarie, grajdurt, sopron, magazit si pa- tule, in comuna Cojocaru, Judetul Dimbomta, Intre Garile Gas rpti Matásaru, fosta proprietate a D-lut Ccipttan loan Cantz.

Inpreuna cu casa se vmde i gradina cu point roditori - cele mai frumoase specii de pert, merT, vita franceza, etc. Gradina are intinderea de patru pogoane, iar totalul caminuluT de casa este de zece pogoane pamint de prima calitate.

Doritorit se vor adresa la proprietar : 0-nu Vasile Dimitropolp avocat in TIrgoviste. VC VMS' M,....t 2,1110.11,14.=i11'1,3613.111Mt gpOwavasaiairpal...1100M*4

Doctor:4d Drugescu de la spitalul Filantropia

Trateaza maladiile chirurgicale t genito-urinare Consultatiuni 4- 6, p. m.

No. 12 bis, CALEA PLE VNEL No. 12' bis (in dosul Bailor EforieT)

IMMiewP.

Un comptabil de frunte si corespondent In limba romtn i germaua CU

o experienta comerciall- industriala de 17 ant; romin transilvanean, familiar in etate de 38 ant,

t care conduce actUalmente afacert foarte impor- t tante, doreste a:s1. schimba serviciul din cauza

Icalinmueatr,iedulp81947din medical - cu ziva de 1 (13)

Pe linga comptabilitate corespondenta peti- tionarul este si pe deplin perfectionat in satistica industriala.

Oferte, v rog sub

Salariul at mic ca Lei 500 lunlaar

administra- hinea acestui ziar.

m t

nu se va b4a in seama.

.1011112M11060...110MaciMM011.11mmoMM101.01011141010111

Or. Zeligher MAMOS

Consultatiuni pentru boale interne sifilitice lie la 3-5 p. m.

Calea Rahovei, 24

111.111.0.1.1994114selMININKNIMMI.

Badnia la trei Como IOAN R. OCHESIANU

Strada Doamnei, 6

COLON1ALE §i Delicatese multi VECHI, ALBE §i NEGRE

Itomuri 11. Cognacuri ICRE NEGRE DE TA1GAN

CONSERVE ALINIENTA RE

OcUsiune favorabild pentru fabrici de Spirt OE VÉNZARE:

8 cazane de arama, 2 cazane de fer pentru topit, 2 cazane de aburt, 1 masina de aburi, 1 pompa de apa, 2 pompe de plamadil, un aparat de destilat, un aparat de rectificat Ringhoffer, un aparat pentru destilat coniac, 3 rezervoare de cite 6.000 litruri. Ori-ce deslusire la D-nit Hillmer & Ressel, strada Stavropoleos, Bucurestt.

Nu cumpärati nici un fel de Ceai, inainte de a gusta renumitut

CEAE CEILCEI In depozit numai la bine cunoscutul magazin

LA PATRU SESOANt 100. CALEA VICTORIE1. - 100

In fala palatulut regal Monstre se dad gratis diva cerere

De arendat farmagia din Cernavoda. A. se adresa proprieta-

rului : A. Rädulescu, Cernavock.

Dr. Stefan Olchowski S'A MUTAT

Calea Cfilfira§ilor o. 16 Consultatii pentru boale interne si sifili-

tice in fie-care zi de la orele 6-1 seara.

Mime PAULI E 28, Strada Acadamiei, 2 ----

reintorcindu-se din Paris anuntá onorabila sa clientelá de a bine voi a visita

SALOANELE El DE MO iA unde va gási tot-d'a-una cele mai nuoi-

frumoase creatiunl din Paris. Casa va fi transferata de la Sf. Dumitru

(26 Octombre) 769 Calea Viatoriei, 76

d'asupra magasinului Travisani

Dectedmil Cobilo ici De la Facultatea din Paris STA ILIT IN CAPITALA

Strada Coltei, No. 8, (avind intrare i prin atrada Sf Gheorghe Noll, No. 8

Consultatii de la 4 - 6 p. m. 707.144.1.10706 ToffIlIONI.Mall.1.10001111.1[}1411111110 3EOE

E. ESLEGEA Nascutä Briol

05, CALEA VICTORIEI, 65 Marele Hotel Manu,vis-a-vis de Episcopie -

Intorctndu.se din Paris a adus un Asortiment de

PALARII DE DAME SI DOMNISOARE Asortiment dellort pentru rochl de baluri

Coroane cosurl de flort Execuliune prompt cu preciuroderate !

Expeditiune In Provincie

Doetorul Maurieii Levy De la Facultatea din Paris

s'a mutat, Strada Carol 138 Consultatiunt pentru boale interne si siphilitice

de la 1-3 p. m. .0.1opssuss.M.7101.0..A2162.10.21a0LESM6:11elefeagralp

Cea mal bunk apa de but TTO

ALA

Ea este eminaménte- lipsitá de orl-ce substante organice i oferd 'Altura cea mai sigurd, mai ales in localifátile a cá-; ror apa nu este potabilk i prezintä oare- care bänueli.

Chrti de *coaiii Pentru cursul primar i secundar se

gäsesc la Librdria &oalelor. C. SFETEA

(In fata grädinei Sf. Gheorghe)

1.)r. litiriac. Loctlitor al D-lui POO. ASSAKY

DA consultatii de boalele chirurgicale sifilitice de la ora 5-6 p. m., In toate

zilele, in strada Primäverel No. 38. elliMMOZartnaleiNalmirn

Aprobat de onor. consiliti medical superior

In localitsátile undo nu se g5.sesc se poate trimete franco contra 1 leü 40 lama la Farmacia 1V Dimitriu, Cimpu-Lung

ap5 minerai5 purgativä de la Briazu lingi Ia§I.

Aceastä apä din Ora eu toatá concu- renta streinilor iaü racut drumul de la sine rärä reclamd multä, deosebindu-se cu mare avantajii de apele similare streine, prin proprietátile ei particulare.

1.) Mai pläcutä la béut si efect sigur, Mud 1.-2 pahare in interval de o ord; in cele mai multe cazuri ajuncre un pahar.

2) Erect durabil ffirä a prOduce a doua zi constipatiuni.

3) Lpsa totalä de ori-ce dureri de stomah j intestine.

Consumatorif fanatici pentrU apele purgative streine, dupä ce ati incercat odatá apa purgativá de la Briazu, ad päräsit pe acele streine.

Sperära cä in scurt limp cetätenii ro- maul se vor convinge de superioritatea apel purgative de la Briazu asupra ace- lor streine. Ea se gäseste acuma la toate farmaciile principale din tará i ast-fel Romania nu va mai fi tributarä strei- nátätei pentru ape purgative similare de care ea posedä cu calitäty superioare.

Depozit general : Farmacia fratilor Konya lag.

XES0POL DOCTOR. II\T Eoli,ÉPT

ADVOCAT

*aeavacSda Karageori Nami tra*S gevic o. 3.

MliVaa.*NWOIIMatiosaalIMMIIN1.1410.1.1. Zainfir cotti AVOCAT.GALATI

De la 15 Octombre 1893 se va muta biuroul locuinta

Strada Dentneasca, No. 92 bis Vis-It-vis de Casa Doiciu

Consultant de la 8 la 11 dinaineata si de la 3 la 5 dupa amiaza

4 JOI 28 OCTOMBRIE 18931

Casa ac schtmi «MERCURUL ROMAN>

MICHAIL Bucuresci, Strada Sroirdan, .15.

In fata laterald a Bated Nationale, partea despre Poqtel Cumpéra. 751. vinde tot felul de efecte publice, bonur1 actiuni, lo-

mite permise Romane i dreine, seonteaza cupoane si face orl-ce aciiimb de monezi.

Imprumuturl de bani pe deposite de efecte i lozuri. Comandele' din provincie se efectueaza imediat trimitAnduni-se

contra-Valoarea in timbre, marci, serisori de valoare saü prin'mandate postale.

Cureulpe ziva de '27 getornmbre 1893.

Casa fondatil in 1884. Cump. Vinde

5 6 o Renta amortizabila 93 1/4 94 1/4 4 o/p a « . 8011/ 81 5 oto Imprumutul comunal 1883 88 1/2 89 1/2 5 No, a a 1890 89 1/, 90 5 o/o ScrisurT funciare rurale 93 1/2 94 1/4 5 oje a « urbane . . 88 1/, 89 1/4 5.o/o a urbane-de laal 79 - 80 - 6 o/o ObligatiunT de Stat (Cony. Rurale)

l 100 3/4 104 1/2

FlorinT val. 'austriaca ., 2 - 2 2 Marci germane . . 1 23 1 25 Ruble hirtie . . . 2 60 2 65

Numai 5 lei pe an. ,--- Ori-cine poate cere un numgr de pnobd din ziarul nostru financial% Intitulat ,,Mercurul Do.. mings care publica 'cursul si listele de 'trageri la sorti ale tuturor bonurilor si lozurilor Romarne f i streine ai imediat se va trimete gratis §.t. franc() hi toata sera.

Abonareentul anual pentru toataI tara coita numal 5 leT. El se plateste inainte, in timbre, mardi sad prin mandat poatal. Domnil abonati participa gratuit la mai multe premil importante prevzute In ziar. Apare de 2 ori pi luna., la 15 ale fle-arq lunl Abona- nientul poate incepe de la orl ce zi a anului. Töt-d'Odata acest ziar este un sftt tuitor. sincer si impartial faentru .ori-ce ' daraveri de fi- nance si comercid. A se adresa la casa de schivab, 1,111ercurid Roinfinii Bucuresci, Strada Smardan No. 15. ....;,--..--L--- .44a4,....sostranirtntr

I

1/4

ri'$2l ESPFRANCE 11N IT QUINQIINA CIJ MALAGA

Iteconstituant 0 contra Frigarilor-Tonic, interitor

digestiv

De UM gust delicios si de o eficacitate sigurá contra-ma- ladiilor urmátoare : a boalelor de stomac, a sleibiciunilor,a convalscentelor prelungite.0 contra tutulor boalelor deYri-":$:

-

APEL 0 noutate de senzatie s'a facia acum hi Elyetia eu

Remontoar-Ceasornioul DE BUZUNAR pENTRU BARBATI

care nu sc poate distinge chiar, de oamenii speciali de un ceasornic veritabil de aur. Orologerie buna i executiune frumoasä ell trel capabe. Aurit in mod minunat cu aratator de secunde i mecanism de minutar cu capac saltator. Gravuri arttficiale, regulat pe minuta i secundä cu garantie de 5 anT. AUest ceasornic de specialitate, a escitat la tali fabri- cantil de ceasoarnice din Elvetia cea mal mare mirare i sensatie Acest ceasornic costa Francs 20. Franco porto pentru toata Romania contra casa sag ramburs. Dupa cerere se triniita preturI curente ilustrate, gratis Si franco.

44". "ar

D. CLECNER, Zurich.

'"'"?70/2.- .710190=3191git%

ONE VOETE SA MBA HAINE FINE I BINE ROITE, CU FRET MODERAT

Sa se adreseze :

Atclitrulili de HOE BARBATESTI, CAROL MEHL Bucuresti. - Calea Victoriel, 51. - Bucurestl.

CEL MAI PERFECT SI AI RENUMIT IN ARTA CRCIELEI A sosit un bogat asortiment de stofe Franceze §i En-

gleze, din cele maf noul desenurf i foarte fine.

P.;

r)t's

,17741/41, ;

Plec5ri «1 i n

.11.11.41170111171.7,71.0.1.

..V4."-42";-`.

TREIVIR LOB Bucuresti Scsiri In lancureeti --

0 R A il TRENURILE REJIG SPRE : 1 0 R A TREN170LE VIN-17

5.- 5.35 6.45 1 7.-

, 7.30

* 7.45 8.01

7 8.10 .

k.

J 8.50

«. 11.45

,,

4.t.

r 2.50 3.20

, 4,03

4.10 4.40

4 5.25 5.50

' 6.40 4 9.00 ;#

t-21, 10.05

11.05 11.25

, 4,24,,c,,

dim. a «

a

a

re

«

o

«

a

Nara «

a

, e

a

A

«

«

g

a

a

a Y.:1,J',

Giurgiu. Giurgiu, Constantinopol. Ciulnita, Slobozia, Fetesti, Calarasi. Plocati, Buzgg, FocsanT, Adjud, Ba-

cat, Roman, Pitscani, Iasi, Manic (Prahova).

Piteati, Craiova, R.-Vilcea, Corabia, T.-Jig, V grciorova.

Ploieall, Predeal, Viena, Paris. Giurgm. Pitesti, Tgrgoviste, C.-Lung, Rosiori,

T.-Magurele. P1oe0, Predeal, Doftana, Brasov. Ploesti, Buzgg, Faurel Braila, Galati,

R.-Sarat, Maräseati. PiteatT, C.-Lung, Craiova, Thrgoviate. PloesH, Predeal. PiteatT, Craiova, Vgrciorova, Viena,

Paris (Express-Orient). Ciulnita. Ploesti, Predeal, Brasov, FocsanT. Giurgiu. Pitesti, Tgrgoyiste, Craiova,Vércioro-

va , Viena, Paris (Express-Orient). Ploeati, Buzgg., Focsani. Ploeati , Buzati , Focsani, Tecucit,

Bgrlad, Vaslui., 14, Huai. '

Ploeeti, Boat, Roman, Pascani, Iasi, T.-Ocna, Pialra-N.

Ploesti, Buzgd, Faurei, Braila, Galati. I Pitesti, Craiova, Vgrciorova. ,,.. ,. '0,., 1.,,r.,..ee, 4,,5,w4.o. lc., MC.0 4 *:=IN...

5.30 6.25 7.15 8.=

9.10 10.45 11.20 11.40

12.20 12.55

3.56

4.55 5.'10

7.20 7.35

8.15

8.30 8.45

9.45 9.55

10.55

14.- 'I 1 41»k».4.

dim. o

«

a

, «

«

a

seara e «

a a

a

a

a

a a

a a

a

«

ow.'

--1 kloiesti, Buzild, Braila, Galati Vérciorova, Craiova, Pitesti. Iasi', Pascani, Roman, Buzgg, Ploesti Ia ai, Mug, Teem), Wiralesty, Vaslui,

R.-Sarat, Buzgii, Ploiesti. Predeal, Ploiesti. Giurgiu. ;

Ciulnita. ' Paris,Viena (Express-Orient),Vércio;3,,,

rova, Craiova, Térgoviste, Pitesti, ,

Brasov, Predeal, Ploiesti, Focaani. °

Craiov?, Pitesti, C.-Lung, I argoviste. Constantinopol, Giurgm (Express."

Orient). ,

Giurgiu. '

TecucT, Maramti, Galati BrMla Ploieati. Ei

Giurgie, Vérgiorova, T.-Jid, Corabia, R.-Vé1 -

cea Pitest:i. T.-Magurele, Rosiorl, C.-Lung Tr ' 7 ' ,7

goviste, Pitesti. Calarasi, Fetestf, Slobozia, Faurei. Braaov, Predeal, Doftana, Ploiese,1

Slänic (Prahova). ' Paris, Viena, Predeal, Ploiesti. Iasi, Pascani, Roman, Piatra-N , Ad , -

pd., Focaani, G a/ati, Braila, Pimp Paris , Viena Vérciorova , Pitesti

(Train Eclair). R.-Sarat, Bugg Ploesti.

P'' N''' '7 ''' s.,,,,,,,sirzasassamist La Tipo-Litografia Dor. P. M. Cum se MU de vinzare tot felul de imprimate pentru moay.

Nt.:2'447*-Mit7M Igg

- guri' eele mai indelungate. Prstul unui flacon de 350 grantegi3 Lei

Depozitul general la Drogueria i farmacia BR US;Stradi Noo6 No. i i .Calea Victorie No. 48, preeum i'atoúte

Modul

DM DEST17P -

A se bdga degetul inel. A ae &age"

spre stne. A ridsca_, in urma meinti pen- ,

tre a desface desver : Ore dopul.

din REIMS FONTA.A.*.A °IV leas

Sti, ...,,,,,aaa CUNOSCATORILOR pentrit ceilitatea sa deltas& 1

1, ,! - .....

.n

a -. ga i ,,IIJ AGENT! GENERAM PENTAD' DOMIagd. i

:

, ilr 1 ' ,,..,t. iNfir3SIEPHI & LAZART LA C RA i'V

,

farmaciile din arit t . ,.. . (A w,.

- owerrareuroorreterretoeraariair.,e4sariall.ne."41V-!=rr

MEr,r" 1 .E0 °A1ZA171; 011 46=F

COMPANIA DE GAZ DIN BUCURESCI

AVIS Pentru a inlesni Introducerea gazulul in locuinte partiçulare, 'pravalii,

biurouri, ateliere, fabHci, stabilimente,' etc. Compania Gazulul are onóre de a aduce la cunoatinta Onor. Public, ca a luat decisiunea de a executa instalatiuni de gaz platibile indatti cu gazul consumat in rate mensuale de lef 4, 6, 8, 40, 12, 14, '16, 18 ai 20 dupti valoarea mal mare sad mai mica a tie-careT instalatiuni in parte.

In urma platelor regulate acestor rate, instalatiunile respective devin proprietatea D-Ior abonatl.

Nntru instalatiuni de o valoare de : , i de lei 50-450 se va plati cate 4 lei pe luna;pana la achitare. 2 100-150 , « . 6 cc

3 , 150-200 » 8 ,k,

. . . 4 , 200-250 2 r a 4 0 « r a e 5 ' a 250-300 « « a 12 a (I a a 6 a 300-350 a a , « 14 « a e g 7 , a 350-400 a a o 16 o 're a 'g 8 i 400-450 « i t 18 # a a el

9 a 450-500 « a o 29 're re re ' I ' Pentru instalatjuni al caror cost va intrece suma ode '500 letlintelegerT

speciali se pot lua la. directiunea Gempaniel de AGaz. Sperain ca Onor. ' Public se va grabi a -lace -atz ,detaceista `.inseinnati,

inlesnire. , - - Director, TASSAIN u,i-tft.reCE21strrf °

14° Abe.' Irr,

40,74,,av, ,,4111

N.MISC-ONNRY - BusurevtiStr. Lipscani 81 (map Sf. George).

Cel mal mare si ma vechiü depozit, bine asortat in : Piane si Pianine, din fabricele - «Dösendorfer», itaisop Ritinischl Blathner, Flundt & Sohn, Schiedmayer, Lubitz, Neu- meyer, Feurich9 C. *ehleir5 etc. etc. Tot felul de Note 0 ihnistrurnente umsslcaie,

Piaiinixey Iliepophonel toria eiferite märimf,.Sympiaonrioney Po- liphones ca.i cantâ sing.ure tot cti note schim- batoare. rgi i Fisharrtnonice. Preturl strict calculate. Catalogul ilustrat se trimite gratis. Pianele se vind 0 in rate lunare.

".,7t.aa 50711.1CaMile7W2.,..

Ura, Uri, asa s'inea odala, !!

Cine vrea ca sa citeascä Urmaoatea mea reclamä Sigur n'o sá se caeasc4 Mai cu seamä d'o fi damd

Filnd casele- in, darimare noT asa am hotarit

,Ca tnai nainte de mutare SS. vindem fail profit !

Asa de pilda chevreau ghete Numal cu dol-spre-zece lei.

cele-l'alte, frumoase cochete Numai cu pai-spre-zele lei ! (his).

Cele de gherns ca de Sglphide ,

Acu le vindem cu nou lei. cele-l'alte duble solide

Asa de effin cu opt iei. (bis)

Ura, ura, odata Veniti iute sa cumparati, Cad schimbam preturi dupa data Asa ocasiune O. nu lasati. (bis),

Adresa fabricii de incdltdminte 115 Calea Cdldráfilor fineti,bine minte.

Áprobale de cdtre Academia de Aledicinei

din Paris.

EHe restunii ,

töte ,proprietallie IODURELUI

de FIER

40 Stmla Bonaparte

PARIS

fr:r.

or_ l'ElIDIJ111:01-R., BUCURESGI, 37, STRADA CAMPINEANU, Orfeg).

Cel maT mare si asórtat magasin de lampi, din toate sistemele felurile existente alese sa arza cu petrol indigen.

OrT ce noutatT din bransa lampelor se pot. gasi, Mare bogat asortinient de objecte de lux si fantazie.

sfesnice, garnituri de biroti, etajere etc. din veritabil bronz, fontit artistica galvanizata bronzata, cristal, etc.

Vase si diferite objecte japoneze in portelan, bronz, anima, corn- positiune, Hides etc. etc.

Closete pentru odal hygienice bermetice inchise fart miros. Baloane felinare venetiane pentru iluminatiung, gradinT, etc. Vanzare de petrolid, benzina, Wale minerale, rapita adevgrat

petroliti rusesc din Batoum. ;AUTOMAT" uzinfi 'de produs gaz aerian OR VI

WIDE gie la 10 hecuri in sus, funclionandgi au be- curi incandesce:like sistern Prof. Dr. finer de Wels. bnch"..j

Fabrica speciald de lampi felinare este, situata in strada Tea- trulta ,Noi 10. Se primese reparatiunl vapsiri de

' 't77 ;P4771'1'

14

.epekiarve*. 4ir

Aceste Pilule aunt do uí eficacitate miacu- MO. contra' Anomiel, Chloros.31 si hi ori cc

oasintai pontru combaterOn Lrpsei' khxygetai. y;1

',,r,serscat=smn.,msznanuaaroden=

OPP III MI

..*,..1301.119P-40111r3.6.1. SIWSP.1210...r7:811.40701

o san; de vinzare. A se 'u adresa strada

Pensionatului 7.

t"4 ,

SUM' fgh atM DE

JALOSELEs[RULOURI TEEN

Jalosele de. lemot mon- tate pe panglicä 'esutä. Cea din inventie proprie

garantata".. Unicul sistem .sohdR.

U-LOURI DE LEWIN tesute

TRANSPEaMiTE AER1ClitiE

Çomandele din provincie se vor adresa prin postâ. Pret,uri moderate, concurand ori-ce altä fabrica. Se primeste ori- ce fel de reparatie si se e- fectuiazi de urge*.

V. PLAstIrIESCIL Calea Moallor 76, Bucurea

Hotel Londra w7.-ZotivetPslfk,

s'7 "?,',7M

Doui-ileci de anni.de iSb5.nda mírtu- reso de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii coi

mai de frunte pentru vindeoarea ripede a btilelor de pept, guturaiurilor, durerflor de Git, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de le), etc.- PARIS,31, Rue de Seiue.

"- CUTII, I fr. 50, in tôte pharmaciele. A exige numele lui W.LIN51C.

porumb; de exploatat cu !liana sad cu motor , cu efect simplu san du- blu, cu i fara yen- . ,

tilatie.

,Vinturateare de cereale. 111avine tricare-asortigtoare. Prese de fin vi paie.

LOpAritor nutret pentru Apara le economise de be c5itilrie

:14.1f5ietor de viscii pentru nutret.. ..-.;T:lietor de sfecle vi cartofi. riflori de nificinat vi strityit.

fabrica ' in constructia cea maY ex ce- lenta, i reeunoseut a cea mai buna,

rifiAYFARTil & C. FabricT de masinT agricole.

. WIEN 11/4, Taborstrasse No.76. Cataloage gratis.-Se cauta. representanti.

9

=Main. IMUCCarrableaM

'E TUB! REDUSE

Curele de Transmishme

FURTUNI CAUCIUC prima qualitate eraglezeasci

Rondeie, Coarde si Table de' cauciuc, rurtunl de canepä, Asbest ; manometri, aide

de nivel,. Bumbac pentru sterz

HJÄÎÄLE lete pentru ap6,--Tenti1e de abut:

MPE pentru. Vi i APA eu Prer oarte r.eduse la depositui

!itri

I I fabrocel

,Otto'llincli 41 Strada Acadeodoi, whoa.

tr,

,

RIK POctO RECOmArinli

Pentru ecopuri induWriale, Mori, etc. ,t1 7+; s,:>:14.1", .

A SINE ¡;11: ap 55 it a . iiHrifa

1

"t[1.

IdAINELE LOR DE GRI-CE MAIM

X 1§(eä cabur Undertype litiSINE GOMM,

, - .4...

MASINE str1Jj16

CAZANE 118 EOM sistoilm Pentrag ori-ceportig doriti

I EGONOMIE DE GOMBUSTIRIL EGONOMIE DE ABUR

OBSERVAT11 Depositul este numal In

CALEA VICTORIEI No. 46 langi cofetaria Capp

(subtClubul LiberaWiationag

t,,raq

ten ,

I

de Waist. de Interne C`

PRETURI RE'DUSE aryle

W;;,?N't

OBSERVAT1 Iteti

-)111 ZI CALEA VICTORIEI No. 44 Depositul este numal in

linga cofetaria Capaa DEPOSITAR- GENERAL DE -LA. cud) Caubur Liberal-National)

COMPANIA AMERICA CEL D'INTEIU I. CEL MAI MAREMA.GASIN DIN TARA DE MOINE DE CUSUT

PATENT...SINGER PERFECTIONAT Pretniate la toate exposi¡iunile cu Primele Medali §i Diplome de onoare.-Reputatiune

*rare i eleganfet. Peote.5 milioane sunt In intrebuintare

FUNCTIONARE SIOURA SI GARANTATA SOLIDITATE PERHEC TA

La cerere Cazanele se vor furnisa prevgzute ast-fel ca sa -se poata intrebuinta ca combustibil i pae, stuf, safi re- malite de combustibil.

Rai

{

,

Informatiuni, detaliuri i preturi prin LEHI-1UL NOST RD SEdliariAL PLVITRU ROMANIA.

W. STALDECKER Ducurevti-Drada-Craiova

Wm:AO:WU-Z.

a

CEI, MAI MARE DEPOZIT al

Ranumitelor VELOCIPEDE de sigurantà IISPORTig care sunt cele mal l?une velocipede din lume

Conetructiune neintrecut5 Filers uvor I Cea nial mare soliglitate I Eleganta cognplectii I

Cereti catalogul ,ilustrat care se trimite gratis franco

DEIWITEMUL

unfversald ca nqintrecute

33. I S 1.1- Dale* victorlei No. 44, buonrevti, carulare'auc aciroseze ori.ce corespcmdente

(Lfinga, cofearia Clubui Liberal-National -41.XVI

a

;f

-.

4.

L'14.i..,,,,...',1, ''''- .4.

4r= 4'. 211,41g,41C4' ,=.

a'

:,.."0-414,0034kV9'..1001044A14Arv

Date post:	12-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

turism.drajna.ro · ANUL VI. - No. 1680 SEIB= =27 NUNNERUL W BANI . ABONAMENTELE INCEP LA 1 si 45...

Documents