Anul IV. Orăştie, 12 Iulie n. 1903. Nr. 27

BUNUL ECONOM R E V I S T A P E N T R U ^ G R I C U ^ L T U P À , INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN A L : „Reuninnii Economice din o r ă ş t i e " şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul S i b i i n l u i " . A B O N A M Ь N T E : Pe an 4 coroane (2 fl.'t; j u m ë t H ' e ;чі 2 cor. (1 H.)

Pentru R o m â n i a l ó Ui r><.- an. C-TUL CASEI DE P A 4 1 R A K E POSTALE Nr. .oo i ş .

A P A R E :

în fiecare Duminecă. I N S E R Ţ I U NI :

se. s o c o t e s c d u p ă tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e . Ahuna/iitîiielt ;.v iaserţiunile se plătesc înainte.

C-TUL CASEI DE PASTRARE POSTALE Nr. 10025.

4......*с

m

1 - ' ' «í> f \ I - . - . d - a

Scriitorii £вШс 4« fit*«4«l« Eemfi.

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 27

Comercinl şi industria sunt viitorul.

Acum, că învëtâmêntului i-s'a pus capët în toate şcoalele pe un timp mai scurt sau mai îndelungat (acesta din urmă mai ales la sate) şi copiii s'au reîntors la vetrele părinteşti, pentru a se recrea, ea la reînceperea lui să-'l continue cu noue puteri, datori sunt părinţii ca să se gândească ce direcţie să dee pe viitor copiilor lor, îndrumân-du-i pe calea cea bună. Această cale este cea a meseriilor şi comerciului. Ea este cea mai nimerită ce se poate da în timpul de faţă unui copil, căci dacă astăzi deja slujbele publice şi de stat se ocupă cu greutate, apoi pe vre­mea când copiii noştri vor fi mari, func­ţiunile nu se vor da atunci decât celor cu deplină maturitate, celor cari vor fi înveţat carte 15 şi 16 ani, şi zëu că nu-'i dă mâna ori-cui a susţinea un co­pil atâta timp la înveţătură, şi apoi chiar dacă ar înveţa atâta timp, ce fo­los are?

Nu vedem cum sunt slujbele? As­tăzi eşti în funcţiune şi mâne-poimâne rëmâi pe din afară.

Câţi comercianţi şi meseriaşi pur-tându-se cinstit şi muncind fără preget, n'au ajuns oameni de considerare (luaţi în seamă), şi cu vază, ocupând până şi funcţiunile cele mai înalte dintr'o ţară?

Pentru ce dar am nisui, ca copii

noştri să înveţe numai carte?

Nu vedeţi, că neputêndu-i înveţa cât trebue, rëmân nişte oameni stricaţi, fără nici un viitor?

Credem că nu-i aceasta dorinţa şi ţinta celor-ce au copii.

Să-i dăm mai ales prin fabrici şi prin ateliere mari, de unde cu mult profit vor eşi meşteşugari iscusiţi, aşa, că cu câţiva ani într'un atelier ori fa­brică, se vor putea hrăni singuri; prin muncă şi economie vor ajunge oameni cu trecere, independenţi, oameni folo­sitori şi lor şi terii şi se vor bucura şi ei şi părinţii lor de posiţiunea (starea) câştigată şi vor fi mulţumiţi şi unii şi alţii de direcţiunea ce li-s'a dat.

Decât a-i face practicanţi pe la autorităţi, postulanţi de slujbe, ca, după 3 — 4 ani să ajungă la o plată de 25 până 3 0 fl. pe lună, cu care să stea cine ştie cât, să trăiască în miserie şi de mute-ori să nu aibă existenţa zilnică, mai ales când sunt daţi afară din slujbe, de o miie de ori mai bine să daţi bă­ieţii la meserii şi .comerciu, de unde vor eşi oameni cu meşteşug, cu viitor asigurat, cu speranţa ca prin munca lor să ajungă oameni bogaţi, ştiut fiind, că din slujbă nu se fişce bogăţie, ba de multe-ori,. onoare excepţiunilor, lăcomin-du-te, ajungi la puşcărie.

Brânca şi cnfnreala porcului.

Porcii au mai multe boale şi unele din ele se cam aseamănă, aşa că se pot deosebi cu oare-care greutate. Aici Inse, vom spune câîe-va cuvinte numai despre doue doale.

Cea dintâiu boală se chiamă: Brâncă infecţioasă.

Boala asta, ţine 3—4 zile, însë s'au vë-zut porci murind şi în mai puţin de 24 de ceasuri.

Porcul bolnav e foarte trist, stă culcat în coteţ, sau afară într'un loc retras; ochii închişi şi pare că ar dormita mereu, nu mă­nâncă nimic, are căldură foarte mare (uneori se poate găsi cu termometrul chiar 4 3 d e grade), uneori scârţie din dinţi, geme şi nu se scoală. Mai toţi au vărsături, se umflă la gât, nu se baligă sau se baligă t a re ; dacă-1 silim să se scoale, porcul abia merge şi une­ori se observă că picioarele dinapoi par'că ar fi paralisate (moarte , amorţite).

Dacă-1 punem jos şi observăm burta porcului, atunci o să vedem o mulţ ime d e pete roşii, care apoi se închid la coloare şi în urmă de tot, se fac albăstrui-vinete, aşa că aproape toată burta porcului, are coloarea asta venătă; porcul devine tot mai trist, î n ­cepe a se baliga subţire, căldura scade şi porcul m o a r e ; unii dintre porci însë, îşi re­vin încet-încet şi scapă de moarte, dar ' rare-ori.

Doctorii pentru boala asta sunt multe, dar' mai toate nu sunt de folos; singurul lucru care se poate face la ţară este să se tragă spânz înlăuntrul pulpelor şi să spue la primărie ca să vină veterinarul, altfel, boala se întinde repede şi o turmă întreagă d e porci sau porcii din aproape un sat întreg sunt perduţi .

ÍL2JLT À

Scriitorul public — de pe stradele Romei.

(Vezi i lustraţiunea).

Una din figurile caracteristice ale vieţii italiene ce se desfăşoară prin stradele oraşelor mari, este şi scriitorul public.

Cu mescioara lui scundă, cu umbrela întinsă pentru a se apăra contra arşiţei soarelui, cu ochelarii pe nas, cu pana după ureche, cu hârtie şi cerneală înaintea sa şi cu privirea gravă a omului conştiu de importanţa proprie, aşteaptă să-i vie muşterii, mai ales mueri şi fete, care neştiind înseşi scrie, se folo­sesc de cunoştinţele lui în această măestrie.

Câte taine ale inimilor cu deosebire a celor tinere nu se des-vălesc înaintea bătrânului scriitor, cerêndu-i-se a pune gândirile şi dorinţele lor înflăcărate pe hârtie.

De sigur una din cele doue fete tinere din ilustraţiunea noastră are să comunice logodnicului ei ceva foarte important şi suntem siguri că corespondentul îşi va îndeplini conştienţios importanta misiune.

MANÂSTIREA ARGEŞULUI

I.

Pe Argeş în jos, Pe un mal frumos, Negru Vodă trece Cu tovareşi zece: Nouă meşteri mari, Calfe de zidari, Şi Manole zece, Care-i şi întrece. Merg cu toţi pe cale Să aleagă-'n vale Loc de mănăstire Şi de pomenire.

Iată cum mergea Că 'n drum se 'ntâlnea C'un biet ciobănaş Din fluer doinaş,

Şi cum îl vedea Domnul îi zicea: » Mândre ciobănaş Din fluer doinaşi Pe Argeş în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeş în jos Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vëzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Şi neisprăvit La loc de grindiş Prin verde-aluniş ?« »Ba, Doamne-am vëzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Şi neisprăvit. Cânii cum îl vëd La el se reped Şi latră-a pustiu Şi urlă-a morţiu*. Cum îl auzea, Domnu 'nveselea Şi se îndrepta, Spre zid apuca Cu noue zidari, Noue meşteri mari,

Şi Manole zece, Care-i şi întrece.

>Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănăstire Şi de pomenire. Deci voi, meşteri mari, Calfe de zidari. Zi, noapte siliţi Lucrul de-1 porniţi Ca së-mi ridicaţi, Aici să mi duraţi Mănăstire naltă Cum n'a mai fost altă. Că v'oiu da averi, V'oiu face boeri, Ear ' de nu, apoi Vë zidesc pe voi Vë zidesc de vii Chiar în temelii!

II.

Meşterii grăbea, Sforile-'ntindea, Locul mesura, Şanţuri largi săpa Şi mereu lucra, Zidul ridica.

Nr. 27

A doua boală a porcilor, care s'ar pu­tea numî: holera porcilor, este: cufureala porcilor.

Boala asta, se deosebeşte de ceealaltă prin aceea, că ţine mai multe zile şi pe lângă acestea semne are altele mai principale, care de obicei ii nu se arată la cea dintâiu. Astfel, Ia boala asta se pot observa mai toate sem­nele boalei dintâi, inse aici porcul bolnav t u ş e ş t e , scoate chiar o materie mucoasă pe nas, precum şi că are o d i a r e e (cufu­reala) continuă, care-1 slăbeşte foarte mult, aşa că în cele din urmă, porcul chiar de se face sănetos, dar' nu-şi mai vine în fire şi se o l o g e ş t e de picioarele dinapoi ; în urmă slăbirea şi slăbiciunea sunt tot mai mari şi porcul moare.

S'au vèzut foarte multe caşuri de boala asta; une-ori porcii muriau repede (24—48 ore); în caşul acesta, se crede că boala este întovăreşită şi de cealaltă (brânca); alte-ori şi mai ales la purcei mici, foarte mulţi orbesc.

Perderile ce ocasionează boalele astea sunt foarte mari (mor 65—80 la sută) şi cei-ce scapă şi mai ales de boala asta din urmă, nu se mai ingraşe ca la început.

Vindecarea. Şi la boala asta, leacuri se scriu multe, foarte multe, dar' unele ca şi altele nu sunt bune de nimic. Aşa, se dă: calomel, sulfat de fer (calaican), acid salicilic cu acid tanic, bismuth, acid ienic, creolină, naphtalină, naphtol şi cărbune de teiu, etc., la ţară mămăligă făcută cu peatră acră, etc.

Unii ţerani spun că au dat zeamă de murături, peşte sărat, etc., şi că au vindecat mulţi porci; această vindecare chiar de ar fi fost, totuşi nu ne poate încredinţa, deoare-ce poate că acei porci s'ar fi însănetoşat pe cale naturală şi fără acea zamă de murături.

Çel mai bun lucru de făcut rëmâne deci, tot mësurile ce le ia veterinarul şi desinfecţia.

Dar' cât ce lucra Noaptea së surpa. A doua zi ear' A treia zi ear', A patra zi ear Lucra în zadar. Căci ori-ce lucra Noaptea se surpa.

Domnul se mira Ş'apoi îi mustra Ş'apoi se 'ncrunta Şi-i ameninţa Să-i pue de vii Chiar în temelii! Ear' bieţii zidari, Noué meşteri mari, Tremura lucrând, Lucra tremurând Zi mare de vară. Ziua până 'n sară.

Ear' Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi-se culca Si un vis visa, Apoi se scula Şi-astfel cu venta:

B U N U L E C O N O M

Aşadar' imediat ce se vede că au murit câţi-va porci şi alţii sunt bolnavi, să se scoată toţi cei sănetoşi şi să se mute departe, la o pădure d. ex., şi dacă sunt 2—3 sute în cârd să se împartă în 2—3 cârduri, care să stea depărtate unele de altele ; cei bolnavi să stea închişi pe loc; cei morţi să nu se asvîrle pe câmp, ci să se îngroape adânc; in urmă să se cureţe paiele, gunoaiele, băligarul (gunoiul) porcilor cu un strat de pâment şi să se dea foc. In urmă de tot să se stropească cu zamă de var, leşie ferbinte, acid fenic (carbolic), creolină 5 la sută, sublimat 1 la miie, apă etc., coteţele dacă nu au vre-o valoare oare­care e mai bine să se ardă, să se declare la primărie chiar delà începutul boalei ca să vie veterinarul şi care să ia mësuri în conformi­tate cu legea.

DIN LUME Papa In agonie. Starea Papei

este disperată. Catastrofa este iminenta, şi până-ce cetitorii noştri vor primi foaea noastră poate că a şi repausat.

Dacă Papa ar muri, direcţiunea provisorie a Bisericei ar fi luată de cardinalul Oreglia. E greu de provëzut cine va fi ales Papă. Cei cari au mai mulţi sorţi de isbândă sunt cardinalii Oreglia, Gotti, Rampolla şi Vanutelli.

Crisa partidului kossuthist Luni, partidul independist kossuthist a ţinut o conferenţă, care e de' mare importanţa pentru viitorul partidului. O deplină ruptură în partid s'a efec­tuat. Majoritatea a admis învoiala cu contele Khuen. Minoritatea (aderenţii

Pag. 3

lui Barabás) a eşit din partidul kossu­thist şi dimpreună cu celelalte elemente rèsboinice (cei înafara de partid şi frac­ţiunea zisă ugronistă condusa de Sze­derkényi) va continua obstrucţiunea.

Demisia guvernului Austriao respinsă »Wiener Zeitung« publică autograful împëràtesc, în care se spune, că demisiunea cabinetului Koerber nu e primită.

Situaţia In Balcani se agra­vează. »Allgemeine Zeitung« scrie, că situaţiunea în Balcani este serioasă. Pu­terile îşi dau silinţa de a împedeca pe Bulgaria să trimită un ultimat Turciei.

Semne de rësboiu Bulgaro-turo. Spiritul rësboinic ia întindere tot mai mare în straturile poporului şi ar­matei Bulgariei. — Se confirma ştirea, că guvernul a oprit ori-ce export de vite şi de cai în streinătate, în vederea unei eventuale încurcături cu Turcia.

Conflict la graniţa Sêrbo-Turoeasoă. O ciocnire sângeroasă a avut loc la graniţa sêrbo-turceascà între Albanezii mohamedani şi o trupă de soldaţi şerbi. Albanezii au avut 11 morţi şi răniţi, ear* Serbii 2 morţi.

Visita preşedintelui republi-cei francese laLondra. Presidentul Loubet a sosit la 7 Iulie în Londra: i-s'au făcut demonstraţiuni entusiaste. La gara Victoria a fost întimpinat de re­gele Eduard, de principele de Galles, ducele de Cambridge.

>Nouë meşteri mari, Calfe de zidari, Ştiţi voi ce-am visat De când m'am culcat ? O şoaptă de sus Aevea mi-a spus Că ori cât am lucra Noaptea s'a surpa, Pân' ce-om hotărî In zid de-a zidi Cea 'ntâiu soţioară, Cea 'ntâiu sorioară Care s'a ivi Mâne 'n zori de zi Aducênd bucate La soţ ori la frate. Deci dacă voiţi Ca să isprăviţi Sfânta mănăstire Pentru pomenire, Hai s.â ne-apucăm Cu toţi să jurăm Şi să ne legăm Taina s'o păstrăm; Şi ori-ce soţioara Ori-ce sorioară Mâne 'n zori de zi Int&iu s'a ivi,

Jertfă s'o jertfim, In zid s'o zidim I

III.

Eată 'n zori de zi Manea se trezi, Şi cum se trezi, Iute se sui Pe gard de nuele Şi mai sus pe schele Şi 'n câmp se uita Şi pe drum câta. Când ce mi-ş zărea, Cine că vinea? Soţioara lui Floarea câmpului I Ea s'apropia Şi îi aducea Prânz de udătură, Vin de beutură. Manole-o vedea Şi nici că credea, Inima-i sărea, Trupul li slăbea Şi 'n genunchi cădea Şi se închina Şi-astfel se ruga: »Dă, Doamne, in lume

O ploaie cu spume, Să facă pîrae Să curgă şiroae, Apele să crească Mândra să-mi oprească, S'o oprească 'n vale, S'o 'ntoarcă din calei Domnul se 'ndura, Ruga-i asculta, Norii aducea, Ceru 'ntuneca. Şi curgea de-odată Ploaie spumega ti, Ce făcea pîrae Şi umfla şiroae. Dar' cât ce cădea Mândra n'o oprea Ci ia tot venea, Apele trecea

Şi s'apropia. (Va urma).

G L U M E — Die advocat, doresc së m ë

despart legal de bărbatul meu. — Ce motive ai pentru asta? — N'am nici unul; de aceea

am venit, ca să-mi găseşti dta unul.

Pag- 4. B U N U L E C O N O M Nr. 27

Medicul casei. Asudatul picioarelor.

Din cause încă necunoscute multe per­soane asudă cu deosebire la tălpi extraordi­nar de mult. Sudoarea aceasta, deosebit de simţul neplăcut de umezaiă, mai produce dacă se descompune un miros de nesuferit şi face, ca pelea în astfel de locuri se devie foarte simţitoare şi predispusă la înflamaţiuni. La curarisirea acestei boli, curăţenia cea mai scrupuloasă joacă rolul principal. Ciorapii (rălţunii) trebue schimbaţi cât mai des şi anume iarna odată şi vara de mai multe ori pe zi. Ciorapii odată folosiţi vor fi spălaţi cu săpun nu numai uscaţi de sudoare. Se mai recomandă pe lângă băi reci de picioare pu-nênd în apă câte-va picături de creolină şi presărarea în ciorap de aşa numitul «praf contra năduşelei (Schweispulver)« care constă din acid salicilic, scrobeală şi sëu şi care îl putem procura din ori-ce apotecă.

Prin întrebuinţarea acestor mijloace rëul de regulă va dispărea şi boala va deveni suportabilă. In cas se nu folosească, va fi bine a ne adresa unui medic, care va prescrie cele necesare.

Cura cu «ër.

Zërul nu este altceva decât lapte căreia s'a extras caşul. Cura cu zër este recoman­dabilă la scrofule, la începutul de tubercu-losă, reumatism, podagra şi constipaţie. Odată cu această cură se recomandă a mânca multă carne, cu deosebire carne de viţel cu adaus de cartofi, urez, morcovi etc.

Este oprit a face cură cu zër celor-ce sufere de catar cronic de s tomac şi de intes-t iune (maţe).

Să bea zilnic 200—1000 grame ( V 6 — 1 litru) zër la zi.

P E N T R U MESERIAŞI

Păstrarea funiilor. 0 funie poate dura de 2—3 ori atâta dacă procedem cu ele în următorul m o d : Topim peatră venătă câte 20 grame la 1 litru apă şi punem frânghiile încă noue să stea patru zile în această solu-ţiune. După-ce s'au uscat iarăşi frânghiile le punem din nou în o zamă făcută din săpun ordinar câte 100 grame la 1 litru apă, unde Ie lăsăm să stee ca V a z i - Frânghiile astfel preparate nu vor fi roase de şoareci nici nu putrezesc uşor. Peatra venătă fiind otrăvi­toare, frânghiile preparate cu aceasta nu le vom folosi pentru fântâni.

Cleiu pentru lipit pele. La 3 klgr. cleiu bun de oase adaugem 1 klgr. oţet cu­rat şi 1 klgr. apă şi le ferbem bine laolaltă; în decursul ferberii mai adaugem V i o klgr. cleiu de morun. Cleiu de morun putem pune şi mai mult, căci cu atât mai bună să face materia de lipit. După lipire, părţile curelei se calcă cu un fer cald.

învăţături din păţănile altora. P e apă şi sub apă.

Lasă, dacă nu s'a săturat Ion de scaldă, zise George prietenilor sei, cu cari eşise la păşune cu vitele.

— Cum aşa? întrebară mai mulţi deodată.

— Bine, rëspunse George şi mie îmi place scalda şi şi eu ştiu înota, dar ' Ion în­trece chiar şi o raţă. înoată atât pe deasupra cât şi sub apă, făcend fel şi fel de întorsă­turi. Una însă nu-'mi place de el, şi aceasta este, că se scadă întotdeauna gol, cum l'a lăsat D-zeu.

— Ioane, Ioane, i-am zis adeseori, eşti deja copil mare, nu-'ţi mai şede să te scalzi aşa gol, uite că ai 18 ani.

— Nu sunt aşa ruşinos ca tine, răs­pundea el, şi se scălda mai departe .

— Leagă-ţi cel puţin un şorţ dinainte. — Acela-i pentru fete; mie numai aşa

îmi cade bine scalda. — Bine, da ştii că au bătut tobă, că

nu-i permis să se scalde nime fără vestmintel — Pentru aceea avem tobaş, să bată

toba. . Dar' cel puţin dacă nu te-ai scălda tot

aici lângă pod, pe unde trece lumea cea multă.

— Bine, bine, dar ' vezi că de pe pod sar eu mai bine în apă.

— Dumineca trecuta ne-am scăldat de nou la acel loc şi el tot aşa g o l ; numai ce vëd că înoată pe puteri cătră ţerm, gâfăind de ostenit.

— Ce e, îl întrebai ? Ce ţi-s'a lntêmplat ? — Lasă-me în pacel Bine era dacă te

ascultam; căci cum stam lângă pod, doi gendarmi cari treceau pe-acolo şi m'au vëzut gol, mi-au luat. hainele şi le-au dus la casa comunală.

— Adevërat că aşa e. Şi eu am vëzut gendarmii. Ce să facem acum ? Am trimis pe fratele seu mai mic, care încă se scălda cu noi, acasă, de i-a adus alte haine. Vëzêndu-se îmbrăcat, s'a jurat că mai mult gol nu se va scălda. Dar' a fost prea târziu, căci la primărie i-au cunoscut hainele şi astfel ci-tându-1 naintea birëului, l'au pedepsit cu 8 zile arest, pentru-că:

>Cine se scaldă gol lângă loc umblat )

se pedepseşte cu 8 zile închisoarec. (Art. de lege LX. §. 83 din 1879).

pentru femei. Plăcintă cu brânză.

Pentru plăcintă cu brânză aluatul se face cu puţin ou ; la un kilogram făină un o u e de ajuns; se pune puţin unt, sarea trebui­toare şi să frămentă cu apă căldicică. După-ce s'a făcut aluatul, se împarte în atâtea bu­căţi câte plăcinte voeşte cine-va, se întind bucăţile groase ca de un deget mic sau şi mai subţiri, după plac. Pentru umplutură se

ia atâta brânză proaspătă câtă făină s'a pus în aluat şi se ameste. ă cu puţină făină şi cu ou; 6—8 ouë şi spuma delà 3 — 4 albuşuri sunt de ajuns la un kigr. brânză.

Astfel gătită umplutura se frământă bine şi se | une pe ea pe fiecare bucată de aluat întinsă şi unsă cu unt topit, apoi se dau marginile aluatului peste brânză astfel ca së nu se mai vadă b t â r z a decât în mijlo­cul plăcintioarei; plăcintele astfel gătite se coc într'o tavă unsă cu unt în cuptor nu prea taie ars, aşezate astfel ca să nu se li­pească una de alta.

PENTRU ECONOMI Nutreţ verde timpuriu.

Se samănă toamna după recolta cerea­lelor de toamnă sau rapiţă de toamnă în mi­riştea întoarsă, tr.foiu incarnat, sau se poate sâmăna şi între cucuruz introducând în pă­ment sëmênta cu sapa. In aceeaşi toamnă dacă acest trifoiu e tare desvoltat, t rebue păscut sau cosit, însë nu în faţa pământului ci mat sus. In primăvara următoare trifoiul incarnat se desvoaltă foarte repede, aşa că avem timp së-'l cosim odată şi ne dă o r e ­coltă foarte mare, putènd, ca după el se mat sămănăm orz, napi de nutreţ etc. Putem să-măna trifoiul incarnat şi primăvara, însë nu­mai de nevoe şi anume când trifoiul roşu ar fi perit peste iarnă. In acest cas il sămănăm în o cereală de primăvară.

Alungarea gărgăriţelor din magaziile de grâu. In unele părţi ale Germaniei se folo­

seşte un mijloc pe cât d e eftin pe atât de sigur pentru a alunga gărgăriţele de prin magaziile de grâne (hambare), care constă în aceea, că prin lunile Iunie—Iulie se pune în magaziile deşertate de grâne un strat, ca de 1 metru fên proaspët, care se lasă acolo până în Octomvrie. Mirosul fênului proaspet alungă gărgăriţele, fără a se mai întoarce in curênd

Furnicile tn cosituri. Furnicile devin de multe ori foarte su­

părătoare pe cositurile noastre prin aceea, că ri­dică furnicare, care sunt totdeauna o pedecă la cositul erbei. Putem să facem ca ele să se împrăştie prin aceea, că le neliniştim me­reu in cuiburile lor, scormonind şi împrăş-tind furnicarele lor în restimpuri cât de dese .

Contra păduchilor de pe pomii noştri. Pentru a nimici păduchii pomilor avem

numai un singur mijloc, adecă stropirea po­milor cu o zamă de tutun (tabac), ferbând 1 klgr. tutun de cel mai ordinar în 8—10 litri apă. Cu această leşie stropim pomii mai më-runţi cu o stropitoare de grădină, ear' cei mai mari cu o strop'toare, ce se foloseşte şi în vii contra manei (Peronospora) viţelor d e viie. Efectul va fi imediat; nu trebue însë se întrelăsăm a stropi în curênd după aceasta şi cu apă curata, ca leşia de tutun se fie spă­lată de pe frunze. Stropitul cu leşie de tutun îl vom face totdeauna pe un t imp noros sau seara şi nici de cum pe timp cu soare.

Buţile tn care a fost vin de poame. Ie putem folosi fără teamă şi pentru vin d e struguri, dacă vinul de poame nu a fost acru. In acest cas le opărim mai Intâiu cu apă fer-binte şi după-ce s'au svêntat le afumăm cu pucioasă. Mirosul şi gustul de poame se perde de grabă.

Nr. 27 B U N U L E C O N O M Pag- 5

Avis abonaţilor noştri.

Cu numêrul présent intrăm în al doi­lea semestru al foii noastre pe anul 1903. Rugăm pe dnii abonaţi să grăbească cu re-noirea abonamentului pe a doua jumëtate a anului, care este numai 1 fi. (ii cor.), tri-miţându-ne si suma ce ne datorează până acuma. Numai astfel vom putea expeăa şi noi foaia regulat şi mai departe.

Profeţiile lui Falb pentru timpul de vară. Zilele acestea au apărut prognosticurile me-teorogului Rudolf Falb cu privire la vara cu­rentă. Conform acestora: prima sëptëmâna a lunii Iulie va fi rece şi ploioasă, după care Insë putem să ne aşteptăm la timp cald şi uscat. Ziua de 9 Iulie va fi ziuă critică de rangul III. Intre 20—24 Iulie vor fi furtuni împreunate cu ploaie nu tocmai abundantă, după cari va urma earăşi timp frumos. Luna August va fi tn genere caldă şi senină, afară de începutul şi sfîrşitul ei. Ziua de 24 Au­gust va fi ziuă critică de rangul prim. In Septemvrie vor fi multe ploi şi tempestăţi, deosebi în terţialitatea a doua şi a treia va ploua necontenit.

* Demonstraţie oontra ofleerilor sârbi. Din

Petersburg se raporteaeă că zilele trecute pu­blicul adunat în grădina de petrecere »Aqua-rim« a demonstrat sgomotos contra oficeri-lor şerbi aflători în Petersburg, cari au mers şi ei la petrecere. Când publicul i-a observat a început să strige*: Afară cu ucigaşii I«, a-runcând asupra lor petri şi frânturi de lemne. Demonstraţia aceasta a durat până când în­treg localul a fost curăţit de oficeti şerbi. Aceeaşi comunicare raportează că presa ru­sească ia tot mai duşmănoasă atitudine faţă cu conspiraţia serbească, pretinzând pedep­sirea ucigaşilor.

* întrerupere de clrculaţiune. Comunica-

ţiunea cu calea ferată Intre Orăştie şi Ріькі a fost câteva zile numai prin transbordare posibilă. Terasamentul căii ferate din dreptul comunei Spini (Paad) în urma unor ploi s'a muiat şi a alunecat de vale, Joia trecută, aşa, că şi­nele drumului de fer au rëmas în aer pe o lungime ca de 30 metri. Numai vigilenţei cantonierului se poate mulţumi, că trenul ce venea delà Orăştie să fie oprit la timp şi astfel se fie înlăturată o mare nenorocire. Luni circulaţiunea a fost redată publicului căletor.

* Principele Ferdinand al Bulgariei abziee

de tron. Un ziar din Petersburg scrie, că în curênd principele bulgar va renunţa la tron. In privinţa aceasta zice, că s'au început tra­tările. Principele a declarat, că va abdica, dacă statul îi va întoarce suma de patru mi­lioane franci, pe cari i-a cheltuit cu zidiri. Zidirile fireşte ar trece în proprietatea statu­lui. Afară de aceasta principele mai cere un apanagiu de 600.000 franci, cari să se plă­tească după moartea lui fiului seu Boriş. în­cât pentru întoarcerea celor patru milioane,

s'a făcut deja învoiala, numai asupra apana-giului nu s'au putut încă înţelege. Bulgarii nu vreau să-i dea decât 180.000 franci, ear' după moartea lui 240.000 franci lui Boriş.

* » Voinţa poporului român* este titlul

unei foi române ce apare în Budapesta. Foaia se împarte gratuit şi are ţinta de a combate socialismul, care In vremile din urmă a luat dimensiuni atât de mari

* 0 mare catastrofe de tren s'a întêmplat

Duminecă în Spaina. Trenul expres ce ve­nea delà Saragossa avea să treacă peste un pod de fer, in apropierea de Montalvo. Dar' abia ajunsese locomotiva întâiu căpetul ex­pus al podului, şi acesta se surpă: întreg trenul, 2 locomotive şi 18 vagoane căzură în riul Majarilla. Podul are o lungime de 168 m. în înălţime de 15 m. Vagoanele zăceau, sdrobite bucăţi, unul deasupra celuilalt. Nu s'a putut încă constata numërul jertfetor ne­norocite. Dintre toţi pasagerii numai 6 inşi au scăpat cu vieaţă. 100 inşi au fost scoşi până acuma dintre ruine şi înmormentaţi. Se vorbeşte însë că între ruine ar mai fi în­gropaţi vr'o 70 inşi. Doi dintre căletorii, cari au scăpat cu vieaţa, şi-au perdut graiul. Din toate unghiurile terii sosesc rudenii de-ale nenorocitelor victime. S'au petrecut scene sguduitoare. Regele Spaniei a trimis prin adjutantul seu cu o sumă mai mare la faţa locului. — Foile spaniole atacă vehe­ment direcţia căilor ferate, atribuind causa catastrofei — negligenţei funcţionarilor. La faţa locului sunt mii de oameni din satele învecinate, cari dau mână de ajutor la des-groparea victimelor. Alte foi spaniole nu ţin de exchisă putinţa unui complot anarchist.

*

Examen de oualificaţiune preoţească. Zilele acestea s'a ţinut la seminarul archi-diecesan din Sibiiu examen de cualificaţiune pentru candidaţii la preoţie, présidât de Prea-cuvioşia Sa dl archimandrit vicariu archie-piscopesc Dr. Ilarion Puşcariu. Au fost admişi douëzeci candidaţi, cari toţi au făcut exa­menul cu succes bun.

* Omor. Sâmbăta trecută între orele 11

şi 12 sara s'a comis un selbatec omor în Orăştie. Adam Oltean şi Ioan Lazăr ucenici de zidari treceau peste podul de lângă fosta casarmă a gendarmilor când Alexandru Deak ucenic de ceasornicar dimpreună cu un to-vareş al lui deasemenea trec pe acolo pe bicicletă. Unul din aceştia ating pe Oltean, care începe a înjura pe biciclişti şi aruncând după ei cu bolovani. Deak se coboară de pe biciclu şi se îndreaptă spre Oltean, care la rêndul lui îl ameninţă dacă se apropie de el. La acestea Deak trage un foc din revolver rănind pe Oltean uşor la braţ. Oltean înfu­riat se aruncă dimpreună cu tovareşul seu pe Deak lovindul cu cuţitele ce aveau Ia ei. Una din lovituri a trecut prin inima lui Deak, care muri îndată. Ucigaşii au plecat acasă de acolo. Cadavrul lui Deak fu în curênd aflat de poliţie aruncat In rîu la 400 paşi de biciclul seu. Ucigaşii au fost arestaţi încă în aceeaşi noapte.

Stropirea străzilor cu uleiu. In Frank­furt pe Main (Germania) s'au făcut încercări a stropi străzile cu uleiu. Străzile mai nainte sunt bine măturate şi apoi stropite cu o soluţie, conţinend 2 0 % uleiu. La început s o ­luţia a produs un miros neplăcut, care însë în puţine zile a dispărut. Se crede că această stropire se va continua, de oare-ce uleiul nu permite a se ridica aşa uşor praful, prin urmare se face mare economie în udatul străzilor cu apă.

# In atenţiunea economilor de vite. Mi­

nistrul r. ung. de agricultură zilele trecute a dispus să se tipărească în 30.000 de exemplare o cărticică Intitulată »Indraptariu pentru apă­rarea împotriva boalei molipsitoare de gură şi unghii«, şi menită a fi distribuită deosebi ţeranilor. Cei cari doresc să aibă cărticica aceasta, să o ceară delà minister prin o carte poştală.

Concurs pentru stupari- Despărţementul Bistriţa al » Asociaţi unii pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român < va da premiu de 20 cor. in aur acelui econom ro­mân de pe teritorul despàrtëmêntului, care va dovedi cel mai bun spor în ramul stupă-ritului. Cererile pentru obţinerea premiului sunt a se trimite secretarului Dr. V. Onişor în Bistriţa cel mult până la 15 Iulie st. n.

* Muzeu de ziare- Biroul de ziare A. V .

Korec din Praga va eda in scurt timp un conspect al tuturor ziarelor ce apar în lume in diferitele limbi. Totodată acest birou s e poartă cu idea să înfiinţeze un muzeu de ziare, în care vor fi expuse toate ziarele ce au existat odată şi ce apar în présent.

* Galaţita, o nouă materie exploslvă, Inven­

tată de un Român. Dl Dimitriade, major in armata română, a inventat o materie explo-sivă, căreia i-a dat nume » galaţi ta « şi care este cu mult mai puternică decât dinamita. In 4 Iulie dl Dimitriade a făcut diferite ex­perimente cu acest explosiv, în présenta unei comisiuni. Pe basa acalor experimente, comi-siunea a declarat galaţita superioară dinami­tei şi altor explosive cunoscute până acum.

* Abdul Kerim — Ioan Iordan. Cetim în

»Lum. şi Adev.«: înainte cu vre-o doi ani, s'a aşezat In Sătmar un tînër turc cu numele Abdul Kenm. Aici s'a făcut neguţător, apoi a trecut la religiunea gr.-cat. Turcul acesta din Macedonia a primit în botez numele Ioan, ear' numele de familie l'a schimbat cu concesiunea ministrului in Iordan, şi astfel din Abdul Kerim se făcu Ioan Iordan.

* Funcţionarii administrativi şi ocupaţiu-

nile lor particulare. Ministrul de interne a dat circulariu, de cuprinsul, că funcţionarii delà administraţie n'au voe să primească ocu -paţiuni particulare, pe plată, ci au să-şi vadă. numai de oficiile lor. Excepţiune se face cu: notarii comunali, archivarii şi fiscul comitatu­lui, cari au dreptul să facă anumite lucrări scripturistice, pe plată.

*

Pag- 6, B U N U L E C O N O M Nr. 27

Pîparca de Seghedin dată de ruşine. Că­pitanul oraşului Seghedin a atras atenţia publicului prin toile de acolo asupra faptului, că piparca ce se vinde sub numirea de >pi-parcă-mercantilă» e foarte ordinară şi plină de gunoae. Acest articol se prepară numai din cotoarele plantei, aşa că 18—19°/ , sunt gunoae. Poliţia confiscă această marfă şi pe vênzëtorii ei îi priveşte de falsificatori. Pro-ducëtorii se provoacă la aceea, că neguţă­torii cer delà ei acel soiu de piparca. Această apërare însë nu-i scoate de sub pedeapsa de abatere. Contra neguţătorilor încă se va porni cercetare.

* Advocat român în Hunedoara. Dl Dr.

George Dublesiu aduce la cunoştinţă că şi-a deschis cancelaria advocaţială în Hunedoara.

Dorim noului advocat succes desevîrşit şi prosperare.

* A 37-a aniversare a victorioasei bă­

tălii la Biskupitz, corpul oficeresc a batalio­nului 4 din regimentul 64 de infanterie sta­ţionat în Orăştie o va serba cu deosebită pompă. Serbările cu soldaţii sé vor ţinea în zilele de 13 şi 14 Iulie n. a. c.

* Artilerie pentru honvezi. Ziarele din ca­

pitală scriu, că noul ministru de honvezi va face în curênd o comunicare însemnată die­tei maghiare, anume, că în cercurile compe­tente e luată hotărîrea de a se întregi hon-•ezimea maghiară cu artilerie maghiară, o dorinţă, a cărei realisare Maghiarii de mult o aşteaptă.

* Recolta viilor în România promite a fi

anul acesta foarte frumoasă. Se speră că va fi o mare abondenţă de struguri şi calitatea vinului va fi superioară celui din anul trecut.

* „Standard", societatea de asigurare pe

viaţă, şi-a ţinut a 77-a adunare generală or­dinară în Edinburg. Din raportul direcţiunii dăm următoarele date:

In 1902 au întrat 5894 oferte, cu suma d e asigurare de 73,460.285 cor. şi s'au în­cheiat 4815 contracte cu suma de 56,557.578 cor., avênd premii în anul dintâiu de 2 mii. 315.867 cor. La sfirşitul anului starea asigu­rărilor a fost de 653 ,573635 cor., ear' veni­tul anual de 32,427.080 cor., din care pre­miile au fost de 22,329.098 cor., ear' venitul investirilor a fost de 10,097.982 cor. Averea societăţii a crescut anul trecut cu 8,250.360 cor., ajungând la 257,552.783 cor. Societatea a plătit în 1902 pentru caşuri de moarte şi nenorociri 18,516.823 cor. De când sustă, adecă delà 1825 încoace a dat ca câştig ce­lor asiguraţi mai mult de 170 mii. cor., ear' pentru caşuri de moarte mai mult de 527 mii. cor. Din averea societăţii 97.332.902 cor. sunt investite în împrumuturi hipotecare; în obligaţiile societăţii şi în împrumuturile ce stau In legătură cu acestea 21,594.482 cor.; In zidiri şi pâmênturi 24.495.422 cor.; în hârtii de valoare 97,616.296 cor.; în deposite, bani gata şi pretensiuni în compt curent la bănci 11,189.212 c. şi în diferite active 5,324.106 c.

Nou suburbiu tn Cluj. Un suburbiu cu totul nou e pe cale a se înfiinţa în Cluj, şi anume în dosul palatului de justiţie, pe teri-torul societăţii ardeleneşti de economie, pre­cum şi pe moşia lui Orbók Mór, Se vor zidi 90 de vile. întreg teritorul se va provedea încă în vara aceasta cu străzile necesare, cari vor fi şi pardosite. La întretăerile străzilor va fi câte o piaţă mare, în a căror doue părţi se vor zidi doue şcoli. Se va Introduce şi apaduct şi canalisare.

* Transportul cu posta a racilor ş! peş­

tilor. Ministrul de comerciu a îndrumat ofi­ciile postale, ca în timpul când pescuitul este oprit, numai în acel cas să permită transpor­tul de peşte şi raci, dacă predătătorul dove­deşte cu atestat subscris de • autorităţile com­petente, că aceia au fost prinşi nainte de timpul care opreşte prinderea lor.

* înlesnire 'pentru circulaţia checurilor

delà cassa de păstrare poştală. Ministrul de comerciu, ca să populariseze tot mai mult circulaţia checurilor cassei de păstrare postale, a scoborît depunerea fundamentală delà 200 cor. la 100 cor. Aceasta va întră în vigoare cu 1 Aug. n. a. c.

* Despre fabricarea măturilor din fire de

pae de mei, fabricantul Kohn Vilmos din Seghedin, care delà 1848 se ocupă aici la noi cu aceasta, înşiră mai multe greutăţi ce întimpînă, între cari şi producţiunea slabă a meiului şi că în Ungaria cozi bune şi ieftine pentru mături nu se capetă, aşa că ele tre­bue procurate din România, plătindu-se de vagon, ca vamă, 550 cor.; afară de aceasta administraţia căilor ferate ungare taxează această marfă ca marfă gata şi astfel trans­portul ei îl socotesc după clasa A in loc de C, aşa că se fac spase considerabile. Pentru înlesnirea fabricării acestei marfe a reclamat la ministerul de agricultură.

Ajutoare pentru înveţdceii aplicaţi la comerciu.

Societatea comercianţilor români diu Braşov face prin aceasta cunoscut, că are la disposiţiune şi dă ajutoare de câte 100—200 coroane anual la băeţi, cari se vor aplica la vre-un ram comercial ca înveţăcei aici în Braşov.

Din acest ajutonu se vor acoperi îna­inte taxele şcoalei, care înveţăcelul are a o cerceta.

Delà înveţăcei se cere a avea pregătire de cel puţin 2 clase gimnasiale, іеаіе sua civile.

Cererile de ajutoriu sunt a se adresa preşedintelui societăţii, dlui Teodor Nicolau, comerciant în Brassó, Brassó-megye.

B r a ş o v , din şedinţa comitetului Socie­tăţii comercianţilor români ţinută la 21 Maiu st. n. 1903.

Teodor Nicolau, Iuon Lengeru, preştdinti, stcrttar.

C o n v o c a r e . In sensul §§-lor 23 şi 26 din statute

membrii > Asociaţiunii pentru literatura rom. ţi cultura poporului român* se convoacă în

Adunare generală ordinară la Baia-mare pe zilele 9 şi 10 August st. n. 1903

Programul adunării este:

Şedinţa primă. Duminecă, în 9 August st. n. 1903, la

orele 11 înainte de amiazi. O r d i n e a d e z i : 1. Deschiderea adu­

nării generale. 2. Constatarea delegaţilor pre-senţi. 3. Raportul despre activitatea comite­tului central în anul 1902. 4. Alegerea co-misiunilor: a) pentru examinarea raportului general; b) peniru examinarea socotelilor pe anul 1902 şi a proectului de budget pe anul 1904; c) pentru înscrierea de membri. 5. Propuneri eventuale. La orele 5 după amiazi şedinţa festivă a secţiunilor ştiinţifice-literare.

Şedinţa a doua. Luni, în 10 August st. n. 1903, la orele

10 înainte de amiazi. O r d i n e a d e zi: 1. Raportul comisiu-

nilor. 2. Fixarea locului pentru proxima adu­nare generală. 3. Disposiţiuni pentru verifi­carea proceselor verbale. 4. închiderea adu­nării generale.

Se observă, că eventualele propuneri au să fie presentate în scris presidiului Aso­ciaţiunii (în Sibiiu, strada Morii nr. 8), cu 8-zile înainte de adunarea .generală.

Sibiiu, din şedinţa comitetului central al «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român», ţinută la 3 Iulie 1903.

losif St. Şuluţn m. p . , Dr. I. Bea m. p., vicepresident. secretar II.

B u n u l E c o n o m R E V I S T Ă PENTRU AGRICULTURĂ, = = INDUSTRIE Şl COMERCIU

(Sxiiwrif«»).

Cea mai efiină şi Modaiă unica foaie

românească în jetul ei, cu ilusirafiuni

costa : pe anul întreg Í coroane, pe jumătate an 2 „ Pentru România 15 lei pe an.

f > L CASSEI DE PĂSTRARE POŞTALĂ No. 10026.

Abonamentele se plătesc înainte ei se pot face cu prima xi a ori­cărei luni.

A d m i n i s t r a ţ i a .

Nr. 27 B U N U L E C O N O M Pag- 7

P E N T R U INTREPRINZETORI

Tokanul-vechiu. — Pentru zidirea unui edi­ficiu pentru cârcimă şi pentru facerea unui grajd şi a unui pod sunt a se înainta oferte până la 12 Iulie n. primăriei comunale. Pre­liminar 21.644 cor. Condiţii la fisolgăbirăul cercual. Vadiu 5°/o-

Sighişoara. — Pentru construirea şcoa-lei din Bolya sunt a se înainta oferte până la 20 Ir.lie n. oficiului de architectură din Sighişoara. Preliminar 11.782 cor. Vadiu 5 % .

Sibiiu. — Pentru transportarea de fên, paie, lemne de foc şi cărbuni de peatră se vor ţinea licitaţii în 9 şi 13—16 Iulie n. Condiţii la magaziile (depositele) de alimen­tare din Sibiiu, Alba-Iulia, Cluj şi Braşov.

Dej. — Pentru zidirea edificiilor de în­tregire la staţiunea de armăsari a staulului din Dej sunt a se înainta oferte (preliminar 18.251 cor.) până la 16 Iulie n. oficiului de architectură din Dej. Condiţii tot acolo. Vadiu 5°/o-

Mureş- Oşorheiu. • — Pentru repararea necesara în odaia de spălat, de scăldat, de lucru şi prin curte sunt a se înainta oferte până la 30 Iulie n. procuraturii reg. din Mu-reş-Oşorheiu. Preliminar 438 cor. Condiţii tot acolo. Vadiu 5°/ 0-

Sibiiu. — Pentru repararea valii de pe drumul comun de sub nr. 8 din Turda-Bra-şov (preliminar 2170 cor.), şi pentru a po­dului Cibinului tot de pe acel drum, nr. 112 (preliminar 1139 cor.), şi pentru zidirea pa­rapetelor de pe drumul comun delà Turnu-Roşu (preliminar 1110 cor.) sunt a se înainta oferte până la 18 Iulie n. oficiului din archi­tectură din Sibiiu. Condiţii tot acolo. Vadiu 5° / 0 .

Tîrgul produotelor In Budapesta.

Mersul timpului în zilele din urmă a fost peste aşteptare de favorabil peste întreagă ţara, aşa că de pretutindeni ştirile despre recolta cerealelor sunt îmbucurătoare. Stând în preajma secerişului, teme­rea de care am fost cuprinşi mai nainte, s'a delătu-rat, înlocuită fiind cu realitatea, care ne présenta o recoltă îndestulitoare.— Grâul in sëptëmâna trecută a avut o trecere bună şi în speranţa, că recolta nu nu­mai a grâului, dar' şi a celorlalte cereale va fi mul­ţumitoare, economii, cari mai posed grâu vechiu au grăbit cu el la piaţ, ştiut fiind, că după seceriş, în acest cas, preţul grâului va scădea. S'au adus la piaţ circa 70.000 m. m. Preţul grâului de Oct. s'a încheiat cu 717 cor. — Secara nu se prea caută, şi astfel i-a scăzut preţul. Cea de Oct. s'a încheiat cu 6 0 8 cor. — Ortul de nutreţ s'a vêndut cu 5'60—6 -— cor. — Preţul ovêsului a scăzut din nou cu 10 fii., şi s'a încheiat cu 536 cor. — Cucuruzul vechiu iarăşi a avut un preţ mai urcat. Cel de Iulie s'a dat cu 629, de August cu 6'36, de Sept. cu 6'35 cor. Cel nou a avut puţină căutare. — Ouële au avut o trecere bună şi li-s'au urcat preţurile. 44 bucăţi de ouè de coş (corfă) s'au dat cu 2 cor., cele de prima calitate cu 62—63, de Tisa cu 61—62, ardeleneşti cu 57—59 cor. de ladă. — Hoare s'au adus în numër mare la piaţ,

cu preţ scăzut. O gâscă îndopată a fost cu 6—10 cor., nutrită cu 4—5 cor.; pui de fript cu 1:10—Г30 cor., de copt cu 1-40—2-— părechea. — Unsoarta şi cămătăriile au avut sëptëmâna aceasta o căutare mai mică, din care causă şi preţurile li-áu mai scăzut. — Pescuitul sardelelor în Olanda s'a finit ; resultatul e foarte slab. — Cartofii, în urma raportului unui spe­cialist din Londra cătră ministerul de agricultură, în Iria apuseană, Lankashire şi Scoţia s'au stricat cu desevirşire. Se zice că din 1847 n'a mai fost acolo un produs aşa slab de cartofi. In Dover a fost în Iunie aşa un îngheţ, ca şi care nu s'a mai pome­nit de 50 de ani. In Anglia de obiceiu se impoartă an de an cei mai mulţi cartofţ. Anul acesta se vor importa şi mai mulţi ca de obiceiu. — Uleiul de ră­pită după probele date deja atât aici ca şi în România, după calitate e mulţumitor, după cuantitate însë nu. Preţul celui de rapiţă e de 66 cor., al ce­lui de in 69 cor., şi a firnisului de uleiu de in 72 coroane.

Cursul pUţii din Budapesta — în 9 Iulie n. 1903 —

Per 50 klgr. Grâu . . . Secară . . Orz . . . . Mei . . . . Ovës . . . Cucuruz. . Rapiţă. . . Trifoi . . . Lucerna. . Mohor . . Măzeriche. Fasole . . Mazëre . . Mazăr. coj. Linte . . . Păsat . . . Mac . . . . Sëm. de in S. de cânep. Prune . . . Lictar . . . Untură . . Slănină . . Zahăr brut Cafea lava Caf. Santos Caf. Portor.

7 1 0 -6 1 0 -5-80-5 7 5 -5'70-6-10-

10-70-48-00-43-00-

9-50-7-00-7-50-6-00-

14-00-1 0 -

5 7 5 -27-00-oo-oo-

8-75-12-75-16-50-65-00-57-50-22-25-7 5 0 0 -36-00-78-00-

7-85 • 6-20 • 600 . 6 1 0 • 5-95 - 7-25 - n-io - 6 3 -- 52 — - 10-50 - 7-50 • 12-— • 7-— • 2 2 - -• 13 — - 6 — - 29 — - 0 0 -- 9 5 0 - 16-50 - 18-50 - 65-50 - 60-50 • 22-50 -120-— - 3 8 --120 —

Per 100 klgr. Miere . . 100-00—120 — Ceară . . 13000—140 — Nuci . . . 30-00— 60 — Cartofi roza 5 -40— 6"— Cart.galb. 5-00— 5'75 Ceapă roşie 3-00— 6'80 Usturoi . 12-00^ 16 — Piper n . 122-00-142 —

Piment . . Cassia . . Cuişoare. Ghimber . Paprică . Ulei de in

„ de rap. „ de lem.

In,brut. . Cânep. br. Lână nsp.

62-00 •-86-00— 98--92-00—100 -75-00-142--70 00—180--75-00— 77'-64-00— 65--

129-60-148--00-00 •-6400— 70--

120-00—124- •

Migdale . 175-00—250--Smochine 30"00— 38'-Alune . . 138-00—142--Stafide V. 60-00— 70'-

Per. 1 klgr. Unt proasp. 1-50— 2-16 Caş Emental 210— 2'20

„ Groer , 1 - 2 0 - 1-40 : „ Trapist. 1-20— 1-50 \ , Liptau '. Ѳ'88— 1-30 Brânz. d e o a e l l O — 2'40

Bumbac bal. 0000—0000 Portoc. iada 5-50—12-50 Lămâi „ 4-50— 6 5 0 Ôtlè ( I 4 4 o ) l a d a 574)0—63' —

Per 100 Litr. Spirt râff. 145-55—148 — Spirt brut 143-55—146 —

„ denat. 3500— 36-50 Trevere . 110-00—112 — Sligovit . 11600-140 .— Esentă'otet 9500— 98'—

Preţul fainei din 9 Iulie n. 1 9 0 3 . Per 50 klgr.

0 1 2 3 4 5 12-20 11-80

6 7 11-30 10-60

14* 10-10 10-10

8 Tărâte 9-70 9-10 8-30 5-60 4--

C U R S U L MONETELOR Galbinul 11-33 Napoleon d'or (20 franci) aur . 19'06 20 Maree germane aur . . . . 2342 Bilete germ. 100 Mărci . . . . 117-15

,, francese 100 franci . . . 95'20 „ române 100 lei 94'60

Têrgurile din ungaria, Transilvania şi Bănat.

Delà 16—22 Iulie n. 1903. Joi Vineri Sâmbătă Duminecă Luni Marti Mercuri

17 Poiana-sărată.

18 Baia-de-Criş. Zlatna.

20 Sân-Petru. Făgăraş. Betlen-S-Miclăuş.

22 Hadad. Covasna. Alma.

Călindarol vechiu şi non al sëptëmânei.

Dum. a 5-a d. Ros., gl. 4 sft. 4. 29 (f) SS. Л. Petr. şi Pav. 30 f S o b - SS. Apostoli

1 Cosma şi Damian 2 Ves^ Măriei 3 M. Iacint 4 P. Andreiu 5 P. Atanasie

12 Enric 13 Margareta 14 Bonavent loImpărţ.Ap. 16 Rut 17 Alexe 18 Frideric

Prim-colaborator: Const. P. Barcianu. Redactor-responsabi l : Aurel P. Barcianu.

„Biblioteca „Banul Econom". Au eşit de sub tipar până acum

broşurele : 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fêna-

ţele), prepararea fênului şi păşunile. 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor. 3. Simenţa plantelor agricole şi semă­

natul lor. 4. Îngrijirea plantelor agricole în cur­

sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor. 5. Creşterea, nutrirea şi îngrijirea ani­

malelor domestice (Zootechnia generală). 6. Cunoaşterea pământurilor agricole

(Agrologia). 7. Agricultura generală (Lucrarea pămân­

tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru­mente de mărunţit pământul).

8. Ingrăşămintele (gunoirea pământtiri-lor) şi lrigaţiunile (udarea pământurilor).

9—10. Prăsirea paserilor de casă (ga-liţe, hoare). Găinile, curcile, găinuşele (ЫЫ-licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii).

11. Cultura cerealelor. {Grâul, secara, or­zul, ovêsul, meiul, hrişcă, cucuruzul {porumbul).

12. Cartoful, napul {sfecla), inul, cânepa, rapiţa, fasolea, lintea mazërea, şi cultura lor.

13. Economia cailor, vitelor mari cor­nute şi bivolilor.

Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen­tru România 50 bani).

Se pot comanda la administraţia > Bunut Econom*, la librăria W. Krafft în Sibiiu, la administraţia » Tribuna Poporului* în Arad şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.

Revênzëtorilor se dă rabat potrivit.

La „Pannónia " cafenea şi restaurat ions I ff 4 ш t i

In casele unde sä află Pretura şi Casieria

se găseso beuturi şi mâncăr i bune si ieftine.

Nu există

Seminţe agricole şi de grădină mai bune si mai recomandabile ca acelea, care le expediază de 28 ani

MAUTHNER ÖDÖN Furnisorul Curţii Regale în BUDA-PESTA. Cancelaria şi depositele: Str. Bottenbiller 33. Localul de vênzare: Str. Andrássy 23.

(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco.' 27—52

Pag. 8 B U N U L E C O N O M Nr. 27

Cel mai mare deposit de ciasornice, <j giuvaeruri şi obiecte de aur şi argint în g

Transilvania (i44) la 1 4 - 2 6

I u l i u s E r ő s î n Sibiiu, S t r a d a C i s n ă d i e i N r . 3

(Palatul Transilvania).

Tot feiul de cia­sornice, giuvae­ruri de aur si ar-gint, podoabe bi­sericeşti etc

•

Toate obiectele bine şi frumos lu­crate, ieftine, cu preţuri fixe.

Serviciu prompt şi conştienţios. La cerere se trimite preţ curent bogat ilustrat.

S e c a u t ă un băiat de prăvălie

pentru neguţătorie de manufactură cu 2 — 3 clase gimnasiale sau reale, care

cunoaşte şi cel puţin o l i m b ă s t re in ă .

A se adresa la

l o a n L a z a r o i u , comerciant

6 Orăştie (Szászváros ) .

I D E A L " institut tipografic şi librărie

In Hunedoara (Vajda-Hunyad). Serviciu promptî — Preţuri ieft ine!

л2к flSb л£ь dSk льКь л2в dhEa л2л fl^a a£k duL л£ь а£ь я!Кк áSk WJW <Ptw f * f f ™* "jw j ™ J ™ » ! • w^p » j w * f f

TriOrül I m t o c t r n t P e n t r u curăţirea de grâu şi secară sau pentru orz şi ovës.

lYJnTMlj J | întocmit pentru curăţirea de să-— — cară şi grâu sau orz şi ovës şi pentru sortarea grăunţelor în d o u e sau în t r e i despărţeminte, alegênd şi seminţele de burueni în un despăr ţement deosebit .

* * ТГІОТПІ YÍa m^ocm^ ^ е a a^eëe ovësul sau

orzul din grâu, sau ovës din orz separând totodată şi seminţele de burueni .

* * *

ТГІОГПІ Y ' n t o c r m t P e n t r u grâu şi ovës sau -— pentru orz şi ovës. Grăunţele se

sortează în 4 despărţeminte deosebite şi afară de aceasta mai alege şi seminţele de burueni.

* * Eu liferez aceste triore cu manta de tinichea (pleu) frezat şi ţin în deposi tul meu numai de acestea. Acestea sporesc la lucru cu 2 5 % mai mult ca cele cu tinichele numai stozuite. Tr iore cu tinichele stozuite cu 5 % mai eftine.

. * * Rog a comanda triorele la timp mai bine chiar mai de vreme,

* * Recomand totodată şi p r e s s e l e (teascurile) de v i n şi p o a m e .

* * *

= Se aoordă şi plata în rate pe lângă interese de 6% = (141) 2 7 - 5 2

Preţuri curente amănunţ i te s e trimit la cerere gratuit şi franco. z

Carol F. Jickeli, Sibiiu.

Crnce sau stea oilă BlectMasiieîM P a t e n t Nr. 8 6 9 6 7 .

Nu e crucea lui Volta Nu e mijloc s e c r e t

vindecă si înviorează Deosebită a tenţ iune

rării, că acest apara t

(190) de 2 0

pe lângă garanţie. e a se da împreju-

vindecá boale vechi

de ani. 9—

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap şi dinţi, migrene, neuralgie, îmfedecarea circulaţiunii sângelui, antmie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bă­taie de inimă, sgârciuri de inimă, asma, auzul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, receală la mâni şi la picioare, reuma, podagră, ischias. udul hi pat, in­fluenţa, insomnie, epilepsia, circulaţia neregulata a sângelui şi multor altor boale cari la tractare normală a medicului se vindecă prin electricitate. In cancelaria mea se află atestate incurse din ţoale părţile lumii, cari pretuesc cu mulţăniire inven-ţiunea mea şi ori-cine poate examina aceste atestate. Acel pacient, care în decurs de 45 zile nu se va vindtca i-se retrimite banii. Unde ori-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis se se confunde cu aparatul > Volta< deoare-ce „Ciasul-Volta" atât în Germania cât şi în Ai.stro-Ungaria a fost oficios opi'it fiind nefolosifor, pe când aparatul meu e In genere cniwscîd, apreţiat şi cercetat. Deja eftinătatea crucei mele electro-magnetice o recomandă îndeosebi. Preţul aparatului mare e 6 cor.

folosibil la morburi cari nu sunt mai vechi de 15 ani.

Preţul aparatului mic e 4 cor. folosibil la copii şi femei de

constituţie foarte slabă. Expediţie din centru şi locul de vênzare pentru ţeară şi streinätate e :

MÜLLER ALBERT, Budapesta, T- " t i t S ' ° Щ и >

Casse úfi fer şi oţel sigure contra i focului şi spargerii

pentru păstrat bani, registre şi documente în t o a t e

mărimile şi formele.

Soliditate garantată, o o o c c Preturi eftine.

iV'i^P^Srf^8 A se adresa la : P r i m a f a b r i c ă t r a n -" w ţ ^ w g f a S i l v a n a p r i v i l e g i a t ă c e s . şi r e g . de

c a s s e de fer şi oţel o o o o o

= alui =-^~-

R. Û S Z Y <1!,5!2"26

... Strada . S i b i i u Strada -.. Dumbrăvii Nr. 3 Nagyszeben Bruckenthal Nr. 5

Preţ curent ilustrat se trimite la cerere gratis şi franco.

Editor-proprietar Aurel P. Barcianu. Tip. Institutului tipografic „Minerva" in Orăştie.