P re lu d iu . (Jeanette Mac Donald şi Dennis Kin*, delà „Paramount“)

PREŢUL 10 LE I

ANUL IV. — Nr. 192. — 2 OCTOMBRIE 1930.

r e a l it a t e a il u s t r a t a 2 Octombrie IÎJO,

H desbate actualmente, în America un pro- r V ces care stârneşte senzaţie. O cunoscuta

vedetă de cinema, faimoasă pentru sen­sibilitatea ei fizică, a cerut daune unui regi- sor pentru faptul că a obligat-o să se sărute, in aceeaiş zi, de treizeci de ori, cu 'parte- ^ nerul ei, în faţa obiectivului, fără ca sa- nătatea acestuia să fie controlată. Ac­torul fiind suferind de o maladie a / laringelui microbul^ s’a transmis ime- diat în corpul ¡plăpânid al partenerei...

Incidentul acesta a suscitat din nou campania moraliştilor yankei, J cari au condamnat întotdeauna, cu J| asprime, sărutul şi cari abia aştep­tau argumente proaspete, ca ¡sa a- fişeze pretutindeni placata „Don t i-icc mol“ iNn mă sărutaţi!).kiss mei“ (Nu mă sărutaţi!).

Campania e îndreptată, în Pr*‘| mul rând, contra abuzului de «a-1 ruturi din cinematograf, acesta* fiind cel mai important factor pen-} tru propaganda ispitei. „Altădata, când filmul era mut — argumen­tează moraliştii — regisorii pre­tindeau că nu se pot dispensa de săruturi, deoarece acestea consti­tuiau cea mai frumoasă poezie a ( ecranului. Astăzi însă, când cinemato­graful a devenit vorbăreţ ca o mahala­gioaică, sărutul e banal şi lipsit de tar- mec, putând fi înlocuit, cu mai mult succes, de acel Y low you, care exprima totul. Deci, să -dispară sărutul de pe e- cran! Să dispară cel mai periculos factor

Evelyn Brent şi Clive Brook; jos: Charles Ro­gers cu partenera sa

(Photo „Paramount ).

wmmeut

'Octombrie 1930. REALIT AT EA ILUSTRATA

Îopagandă microbiană!”...să răspundă acestei cruciade, publicaţiile europene au deş­ii vastă anchetă printre personalităţile de seamă, care sunt ate să voteze pro sau contra sărutului.

igăsit interesant pentru cititorii noştri să spicuim câteva din brasuri.

spre exemplu, ce spune Mareei L’Herbier, unul dintre cei ai reputaţi regisori europeni:-Na sunt un partizan al sărutului pe ecran şi am omis întot-

ana, când mi-a fost cu putinţă, scena aceasta. Dar nu din mo- antiseptice, ci din cauză că mi se pare ceva prea banal. Nu

ista in definitiv, om care să nu se sărute în viaţa particulară in găsit inutil să repet într’un spectacol cu pretenţii de origi­nile, o scenă pe care publicul o cunoaşte şi o practică poate ■.mai multă pasiune... decât eroii mei. Dar ca să se gândească *va la interzicerea formală a sărutului, fie pe ecran sau în Ide toate zilele, e o absurditate... Americanii sunt oameni ri nu ştiu să tragă morală dintr’o experienţă, altfel şi-ar da «a că regimul sec n’a avut alt rezultat decât să stimuleze pa- abeţiei cu şi mai multă pornire... Tot ceeace este interzis de- îk dorinţă. Or, acelaş lucru s’ar întâmpla cu sărutul, fanii dela Facultatea de Medicină din America fac paradă iţtiin|ă. Este cam aoelaş caz pe care l-am văzut, nu de mult, tal am prezentat un film la cenzură. Aveam acolo o scenă în n eroina principală — o femee cu corp sculptural -— trebuiai rămână îmbrăcată doar într’un voal transparent. Fireşte că ion! era de aşa manieră aranjat încât nu se putea găsi ceva Arent. Cenzorul un bătrân recunoscut pentru spiritul lui de îonlist, îşi mângâie mustaţa şi clipi pofticios din ochi. îm i

insă, că scena trebue tăiată neapărat, dar mă rugă... să i-o Im lui, că tot n’am eu ce face cu ea...lai târziu, am aflat că bătrânul moralist posedă în particular »aparat de proiecţie cu care se distrează în orele libere... ta explicat atunci de ce-mi ceruse bucata de film... cenzurată. Cuoxutul scriitor francez H. 1. Magog, vicepreşedintele socie-ii literaţilor, aprobă în totul, sărutul, atât pe ecran cât şi în jj particulară.-„Având în vedere”, — declară el — „că sărutul a rămas în aii popoarelor, din cele mai vechi timpuri şi că umanitatea con- aa, totuş, să existe, rămân foarte sceptic în privinţa pericolu- ki,pe care l-ar prezenta. In materie de cinema mai ales, presu-

risc al contagiunii, se limitează în jurul interpreţilor (bă­nesc că pelicula e aseptizată). Or, aceşti interpreţi sunt plătiţi i1 incă destul de bine, deci nu din dragoste, ci din obligaţiune, expun pericolului. Pe' dealtă parte, sărutul pe ecran este — de

'ticmai multe ori — trucat, căci ţinând socoteală de durata lui, »taina ca interpreţii să aibă plămâni de pescuitori de perle, a să reziste atât.0luptă pentru exterminarea sărutului, e tot ceeace poate fi mai ¿surd ca imaginaţie. Sărutul e pecetea amorului, la bogat cât ş la cel din urmă dintre săraci şi combaterea lui înseamnă iisâş combaterea amorului. Or, indivizii nu vor putea trăi nici- Jală fără amor. Este legea procreaţiei, a firii, dacă vreţi...Medicii americani cari au conceput aceasta n’au probabil alt­

ceva mai bun de făcut... Dealtfel, medicii din patria unchiului Sam n’au făcut, niciodată ceva bun...

Celebrul autor Maurice Dekobra, sentimental prin excelenţă, creatorul „Ma­donei dtn Tren”, unul din scriitorii cari se interesează îndeaproape de cine­matograf şi de toate problemele în legătura cu cea de a şaptea artă, răspunde cu obicinuitul său umor:

__ Am citit câteceva din campania pe care o duc savanţii americani con­tra sărutului şi mărturisesc c’am savurat argumentele aduse în desbatere. Dac’ar fi să ne luăm după medicii yankei, ar trebui să recomandăm amoreza-

(Continuare în pag. 6)

(Continuare în pag. 6)

Sus: Vilma Bankij, --- maestră

a sărutului în cinematograf, în

tr’o scenă de dragoste.

St.: Francheţă americană: pri­

virea drăgăstoasă şi îmbrăţişa­

rea tinerilor, înainte de sărutare.

4 REALITATEA ILUSTRATA 2 Octombrii

unui puţ uriaş. Ruinele îşi au legenda lor: Voise câinele de propriii zidească clădire nouă şi s’o dea afară pe Coana Filofteia, care-i făceil tărăboiu în -curte. Dar nu i-a ajutat Dumnezeu. Pe la jumătatea lucnfl durile s’au surpat, aşa din senin, şi proprietarul a fost prins intnl mături... Şi, astăzi, interiorul pereţilor dărâmaţi serveşte ca loc J farmece nocturne...

încolo ¡nici o „firmă”, nici o indicaţie că aici ar locui preoţeau tismului. Numai pe uşa de lemn bătrân şi afumat, o inscripţie fi* creta „porunceşte” vizitatorilor să nu intre până nu primesc răspl

M’arn conformat întocmai. Am bătut diisiciret, misterios --aşii împrejurările — şi după câteva clipe de -aşteptare, o voce fermă, pn răspicat şi autoritar: „Intră!”.

La apariţia mea, Cassandra contimporană, o femee destul del frumoasă poate, daca n’ar fi ţinut trăsăturile încruntate, mă invită! loc într’un jilţ secular, scuzându-se cu o graţie forţată, că are pe allif venit înainte, Ia consultaţie.

Decis să ’nfrunt toate capriciile aventurii mel-e, m ’am aşezat* cuminte ca un copil, pe jilţul tocit, deasupra căruia o icoană ta» dată cu busuioc, vegh-ia parcă să nu se deplaseze ceva din „sil mistic... Pe o măsuţă triunghiulară, a cărei formă nu ştiu dacă avii comun cu Sf. Treime, o carte groasă, cu file tuberculoase, voia sil un tratat vechiu de chiromancie, iar deasupra ei, atârnată de o oi semnifica răstignirea Mântuitorului, o candelă roşie, ca o ventuză* îşi consuma untdelemnul cu pâlpâiri nimbice. încă două scaune 4* un cuier simplu fixat în perete şi o canapea de culoarea maruluiH pe care trândăvia o mâţă pestriţă cu perspective materne, complt* bilierul....

In,sfârşit, Coana Filofteia a terminat consultaţia şi a ieşit si-ţt ducă clienta, o doamnă între două vârste, elegant îmbrăcată, cârti poate stăpâni admiraţia: „Mi-ai sipuis lucruri extraordinar« şi dacă® n’am să te uit, fii sigură!...”

E adevărat că clienţii vă păstrează recunoştinţă, coană Fi# d-upăce se îndeplinesc prezicerile? — o întreb eu, în timp ce p5tnf camera de consultaţii.

— Priviţi scrisorile acestea, scumpe domn!... Ani permisiunii! faoe uz de ele, totu-ş, din discreţie profesională, vă -rog să -nu niiţ semnăturile!

-Prezicătoarea îmi întinde un vraf de plicuri multicolore; seri* toate categoriile. Unele pe hârtie de lux, elegante, fine, parfumate*

ţ u i " C f i : / * CaJ* a ' in â e â u tn

P N TEXTÛL curioasei sale opere, „Cassandre”, Gabriel Trarieux scrie : l i „Fericite vechile popoare care ştiau ce ’nseamnă ighicitul! Carie a-

şezau pe trepied magnetic, în mijlocul deşertului, sub imensitatea ce­rului albastru, pe faimoaisa preoteasă inspirată d-e Z-ei şi care nu -erau condamnate să urce scări şubrede, să pătrundă în încăperi mucegăite, ca să v-aidă figurile anemiate de vicii ale prezicătoarelor „moderne”...”

N’aş putea spune că reşedinţa ilustrei ghicitoare pe care am vizitat-o — din interes profesional, vă rog să mă -credeţi — evoca legendarul tre­pied al Cassandrei de altă dată, dar nici descrierilor exagerate ale lui Trarieux, mu -se preta.

Din cele ce trăsesem cu urechea pe la diverse porţi de mahala, Coana Filofteia (cu c mare) făcea minuni. Dotată cu un extraordinar spirit de pătrundere, moştenit delà părinţi — dânsa afirmă că e fiica nelegitimă a unui fakir autentic — stăpână pe toate ştiinţele oculte, sinceră -şi dezin­teresată — nu ia deât patru poli de persoană — capabilă „să spună pe nume”, Coana Filofteia, a descoperit cele mai enigmatice furturi şi a prezis cele mai neaşteptate evenimente.

Fără -să cunosc strada şi numărul, -am nimerit cu ochii ’nchişi la dânsa, numai după indicaţiile însufleţite şi entuziaste ale unei mafc’oane bine­voitoare, care decând a vizitat-o, parcă i-a pus Dumnezeu mâna ’n cap, aş-a-i merge de Taine...

O casă veche, ascunsă în fundul unei curţi .gloduiroaise, printre tu­fe de liliac şi îmbălsămată de buisiuioic înflorit. Pe dreapta nişte ziduri pustii, îmburuienite, rânjesc hidos la trecător ca nişte ghizde părăsite ale

Dr.: Globul de cristal a rămas încă unul din principalele ustensile ale ghicitoarelor.

(Continuare in pag. 6-a)

^Săpunurile ordinare pot irita pielea”

deeîară Lina CAVALIER I, renumita specialistă din Paris.

I Octombrie 1930.

|ale; altele pe hârtie comercială; câteva chiar cu Itete-uri de firme cunoscute... Fraze de impresio- nlă recunoştinţă şi mulţumiri, defilează pe sub (mite mele... Şi mă gândesc ce mai articol de siaţie aş face, să le pot divulga!... Aş revoluţiona kpitala!... Dar sunt secrete profesionale şi, din res- tl pentru bunăvoinţa coanei Filofteia, trebue să trec cu vederea...

CÂTEVA DESTĂINUIRI

Camera in oare am pătruns acum nu e mult mai ijioasă decât „salonaşul”, dar trădează, oarecare figinalitate”. Pereţii au dimensiuni neregulate şi itirapodftbiţi cu tablouri mistice colecţionate din ierse reviste ilustrate. 0 fereastră mare cât un ga- •*r, formată din două geamuri crăpate, lasă să Inindâ în interior lumina roşiatică a amurgului tărcat cu miros de busuioc, lasa lângă care mă pofteşte ghi- jprta pare un obiect antic şi ie Si ¡naltă decât cele obicinuite, taipra ei, fixată în perete, o po- prâ acoperită cu catifea roşie aceiaş culoare cu faţa de masă susţine un ,glob uriaş de sticlă,¡vas cu nisip, o lupă, câteva vo­lt scorojite ca nişte ciuperci tale la soare şi mai multe feluri

|cir|i pentru ghicit....toana Filofteia găseşte, probabil,Isânt prea curios, dovedind atâ- ii(lin a-i cerceta locuinţa. Se a- la»brusc la masă şi mă invită să■ loc in faţa ei.fcPrin ce mijloace, Coană Fi- fleio, pătrunzi d-ta tainele desti- iii') — o întreb eu, iscoditor şi

8 ca o fecioară în preajma 'itişului.

Prin tot ce vedeţi pe Icioara aceasta. Mai presus de »te, însă, este puterea de pătrun­de cu care m’a ’nzestrat Dumne- Hdin naştere... La vârsta de zece li am fost capabilă, prin instinct,

-I

(ihicitoare m tranşa magnetică.

list... şi cheltuitor. Veţi moşteni o rudă bogată şi vă veţi căsători de mai multe’ ori... Din prima căsă­torie...

Pe le:gea mea, coana Filofteia îmi spunea lucruri spăimântătoare, pe care mi-e penibil să le mai dau în vileag...

ŞI CÂTEVA PREZICERI GENERALE— Spune-mi ceva despre ţară, în general, — o in­

vit eu, în cele din urmă — aş vrea să ştiu ce ne mai rezervă sfârşitul acestui an...

Sibyla modernă zâmbeşte satisfăcută că are prile­jul să se -afunde într’un domeniu mai important. Ia vasul cu nisip de India şi-l răstoarnă pe o bucată de muşama roşie. Traige nişte linii cabalistice, cu un toc, apoi se scuză pentru câteva minute, dispare în altă cameră şi reapare îmbrăcată în rochie de gală

şi cu mâinile încărcate . de biju­terii.

—— Când e vorba de chestiuni naţionale şi politice, pretextează, foarte_ sincer, coana Filofteia, tre­bue să fiu îmbrăcată aşa cum cer împrejurările.

Fasoane de cărturăreasă rafina­tă, gândesc eu, dar tac şi mă pre­fac c’o aprob cu admiraţie.

—• Sfârşitul acestui an — începe coana Filofteia — va fi bogat în evenimente politice. O schimbare e pe cale de a se înfăptui, dar nuo schimbare radicală... Undeva de­parte la o adunare de personalităţi cu vază România va avea succes mare. Un om cunoscut dela noi, parcă va stăpâni această adunare. (Intr’adevăr, trei zile după aceea Titulescu era ales preşedinte la L i­ga Naţiunilor)... Mulţi duşmani se vor preface că ne iubesc, în fond, vor nutri aceeaş ură poporului no­stru... Pe ici, pe colo, se va vân­tura ideea războiului, dar va fi înăbuşită. Răsboi mare nu vom a- vea, în curând...

— Dar iarna, cum se arată?O iarnă aspră,^ cu zăpadă multă... Văd undeva, un incendiu mare,

care va mistui bogăţii importante... Va muri un personagiu cu vază în lumea politică. Doi militari şi doi oameni de teatru se vor retrage din activitate... In faţa judecătorilor va veni o afacere senzaţională... Vom

REALIT AT EA ILUSTRATĂ

“Recomand totdeuna săpunul Palmolive pentru un excelent motiv : uleiurile vegetale de palmier şi de măsline, cu care acest săpun este făcut, sunt salutare, sigure şi bune pentru piele. ”

d r * 'Paris, bl, Avenue Victor-Eînmanuel-lll

Ghicitul in nisip.

¡descopăr pe autoarea unui furt, făptuit în casa părintească. O voce lintrică îmi spunea că o vecină a noastră e hoaţa şi, fără să aştept alte bvezi, a doua zi, ra'ara repezit la ea şi i-am spus în faţă: „D-ta ieşti #a|a! Să pe dai lucrurile înapoi!... Te-am văzut eu când le-ai luat!...” btr’adevăr vecina a venit la mama ou lucrurile şi i-a cerut iertare...Hai târziu, printr’un vis ciudat, am prezis o mare nenorocire, carei va abate asupra lumii întregi. Nici un an n’a trecut şi-a isbucnit răs- m1 mondial...Astăzi mi-am însuşit, prin studii speciale, diferite intermediare. Chi­ne in palmă, în nisip de India, în cărţi, în glob şi mai ales în pete tcerneală. Acesta din urmă pot spune că e un procedeu original si arte sigur. Consultantul n’are decât să-mi facă treisprezece pete de imeală, pe aceeaş bucată de hârtie şi voi citi în ele, cele mai ascunse lenimente din viaţa lui...¡■aram, daţi-mi, vă rog, mâna!... Aşa...Uţi avut o cumpănă în viaţă... Sunteţi energic, sentimental, paro­

(^elebra Lina Cavalieri este, în lumea întreagă, cunos­

cută pentru îngirijiiea expertă a frumuseţei. Institutul său de frumuseţe atrage clientela cea

mai strălucită,franceză şiinter- naţională.Lina Cavalieri crede, cu drept cuvânt, că săpunurile ordinare simt vătămătoare pielei. Ele usucă ţesuturile şi îi distrug culorile delicate. Pnlmolive, din contra, lasă pielea cât se poate de fragedă.

De vânzare la Droguerii, Farmacii şi Parfumerii.

Reprezentant general pentru România :Max GRUNDHAND, Strada Eroului No 1 Bucureşti t. Telefon 335-45.

S Ă P U N P A L M O L I V E

REALITATEA ILUSTRATA 2 Octombrie 1930.

SĂRUTĂRI OTRĂVITE(C o n t in u a r e d in p ag in a 3 -a )

ţilor mănuşi de cauciuc şi măşti i- zolante. Iar sărutul să nu se dea decât cu buzele acoperite de guta- percă înmuiată într’o soluţie desin- fectantă.

Mergând mai departe după ace­leaşi ipoteze ar însemna ca în mâncare să turnăm o oarecare can­titate de acid-fenic, pe stradă să ieşim în costume de scafandri şi să ne facem analiza sângelui, de trei ori pe zi... Şi când cavalerul ar şopti duios, melancolic, senti­mental, tradiţionala mărturisire : „Te iubesc!”, domnişoara, din spi­rit de conservare, ar urma să-l în­trebe, îngrijorată:

—• „Ti-ai adus gutaperca?...”Să fim însă mai puţin realişti.

Acestea nu sunt decât utopii ştiin­ţifice. Cei cari se iuibesc, sunt res­ponsabili şi dacă se împroşcă reci­proc cu miliarde de microbi, o fac pe seama lor. Cine nu vrea să se expună pericolului, n’are decât să nu se sărute... Eu, unul, sunt re­fractar regimului. Să mor mai bine de microbii sărutului, decât într’un ospiciu de nebuni...

Dar să auzim şi părerea unei ve­dete. E vorba de Harry Liedtke, cel mai încercat interpret al săru­tului pe ecran şi, poate,... şi ’n via­ţa particulară.

—. Aşa .grăsuliu şi sănătos, cum mă cunoaşteţi — spune Liedtke — aflaţi că sărutul m’a pasionat tot­deauna. Am spus că m’a pasiona1 deoarece n’am admis, în nici un film, ca sărutul meu să fie trucat; din contra, am cerut să se repete scena cât mai mult posibil şi nu din interes profesional, ci pentru- că-mi plaoe să-mi sărut partenerele.0, nu vă scandalizaţi!... Soţia mea ştie aceasta, i-am mărturisit-o în repetate rânduri... Şi nici ea nu scapă de mania mea...

Dealungul carierei mele în tea­tru şi cinematograf, am avut oca­zia să sărut fel de fel de femei, despre a căror sănătate n’aş fi pu­tut garanta »otdeauna. Ceva mai mult, partenera mea dintr’un film,— al cărui scenariu îmi dicta s’o sărut de vre-o zece ori — plus vre-o sută de repetiţii, — a fost declarată, la o lună după aceea, bolnavă de tuberculoză ereditară... Faptul a îngrijat-o mult pe biata nevastă-mea şi nu mi-a dat pace, până când nu m’am prezentat la doctor, căruia i-am supus cazul... Savantul cu barbă şi ochelari, s’a arătat foarte pesimist la început, dar a rămas stupefiat, când după toate consultaţiile şi toate exame­nele făcute, m’a găsit sănătos şi cu plămânii întregi...

0 singură dată am avut un în­ceput de intoxicaţie... Sărutasem, între două scene, pe o actriţă se­ducătoare, care obicinuia să-şi dea cu foarte mult rouge pe buze. In graba mea de a nu întârzia, îi în- ghiţisem toată vopseaua, care, pro­

babil, nu fusese tocmai... proas­pătă...

Credeţi-mă deci pe mine^ caci vă vorbesc din experienţă: sărutul nu e periculos... d«cât în cazul când femeea nu vrea!...

Iată acum şi oipinia unei femei cunoscute, Brigitte Helm:

— Un film, fie el mut sau vor­bitor, reclamă înscenarea unui să­rut, mai ales atunci când una din­tre eroine deţine rol de „vamp”. De multe ori, un sărut bin_e plasat, completează farmecul unui specta­col cinematografic. Versiunea fran­ceză a filmului „Noaptea e a noa­stră” n’ar fi plăcut atât publicului, dacă n’ar fi avut sărutul acela spasmodic din buduarul eroinei... Şi câte exemple, nu sunt încă de dat!?!...

In ceeace priveşte pericolul tran­smiterii microbilor, nu-i contrazic pe medici, dar e profesia, care ne forţează să nu le respectăm reco- mandaţiile. Şi, la urma urmei, la ce-ar folosi interzicerea sărutului în studio, când în viaţa particula­ră, nu-1 poate opri nimeni?... Noi, femeile, cel puţin ,suntem mai a- vantajate, căci avem prilejul să ne atingem, mai rar, buzele de foca­rele microbilor şi chiar atunci o facem după oarecare „selecţie”...

Dar bieţii bărbaţi, cari sunt ne­voiţi să sărute la fiecare pas, mâ­na femeilor?...

INSTITUT DE FaiUMUSBTE

„LILLY“Bacur«sti, Cal«« O rIvtt«l H

EU) I. - T«l«fon *M|*i

ţM AS AJ E 1 at®o n a !aTENULUI. MAINILOk ţr PĂRULUI < T4L A IN ST IT U tU L DE ÎNFRU M U SEŢAREX DORTHEIMER CALEA VICTORIEI 50 T

D-na şi d-l Căpitan Iov, din Piteşti, în fiecare toamnă, adună copii din mahala şi le dă fructe din grădină. _________

S U F E R I N Z I Invenţia Wl«s- bacien Germ a­

nia v in d e c i garantat a s t m a , r e s p i r a ţ i a gr« a , bronşita ero­

ii««, „ t a r u l pulm onar, lu seacon vu lsiv i, răg u şa la , larlnglta, leziunile v â r f u r i l o r p u l m o ­

nare, etc. A dresaţiZ W E N G E R

T e m lşa n a H o . 10 , B u cu re ş t i 2

Atenţiune la apă

Am fost la ghicitoare(Continuare d in pagina 4-a)primi vizi*a câteorva personalităţi străine...

Dacă n’o opriam, coana Filof- teia era în stare să continue până a doua zi. Faptul că mă interesam îndeaproape de situaţia ţării o fă­cuse desigur, să vadă în mine cine- ştie ce deputat sau... viitor m ini­stru...

La plpcare, vânzătoaraa de se crete, mă conduse până la uşă ş: avu grija să-mi spună pe departe că nu-i plac vizitele prea dese din partea aceloraş persoane, deoarece e foarte obositor să repete lucruri odată prezise.

Am aprobat-o şi de data aceasta şi m’am îndreptat spre poartă, strângând în mână o ramură de busuioc sfinţit, pe care coana Fi- lofteia mi-o dăruise ca să-mi poai- te noroc... J- de S.

O C H ELA R Ica »tld«l« c«le mai bun»M găsesc 1« Magazinul Societatea da Blntfacar*

„ A M I C I I O R B IL O R "Medfc apadal'it dă cm- M»«tll La c«l ce au

P A 8A Q IU L IM O B ILIA R AbtMTM »rla Cala* Viaâeciui, M

4a Taraaa CMaisl«»»*«

C B A S O M IC B «1 I I I J 1 J T E I I I I

ia aur arătat şi platină. Verighete

s s r c . ? s ' .P“ K

b i j u t e r i a e l i t e i

CALEA V ICTORIE I No. 14vis-a-vis de SOCEC

a t e l i e r s p e c i a l— pentru comenzi şi reparaţiuni Bine asortat în articole de optică

Pentru h i g i e n a intimă a femeii

Remediu] parfum at şi desinfeefant în tablottepentru spălături. — înlătură mirosul şi sudoarea, de aceea este indispensabil în timpul verei.

Ne vătăm ător,—U f or de întrebuinţat,—RăcoritorPrefu l Lei 80 fl.Se găşeşte la farmacii şi drogherii

Ml

Evitaţi spălatul prea des parului vostru cu saufârJilp intru cât aceasta usucirldlM parului şi înlesnesţe foriaietS mătreţei care cauzează căderii| parului.

PETROL-ul HAHN, Inltil buinţat zilnic in canlilali fflitll menţine capul într’o stan i| curăţenie perfectă, ¡1 curâţi f praf şi înlătură secreţiile vi: mătoare fără să usuce ridic« pârului, fortificând-o ;i llt* de orice infecţie.

PETROL-ul HAHN facepJ.| mătăsos ce convine coalu Prescris de către corpul midia

DE VÂNZARE l» Farmacii, Droguerll, Pirfiinn

Saloane de Coafai.

Petrolc aht

neinflamabil, miros plW| degajat de orice subsal grasa străină,

FABRICA DE SIDE FAIAKţt

C e fe m a t noul modth j

VINDE Şl IN UjŞoseaua Mihal Brii» Si

(Bariera Moşilor)

Octombrie 1930. REALIT AT EA ILUSTRATA 7

¡ ¿ ă i* * :

...t Ca ' w pz nu, cususe ou&usiea cauruintd adr>ziAxx£i&i a fieme- c k u A u , c u to tu £ ¿ric tfe sb â lA r:

B r o m u r a l« / ijiM » ih {a& k te .

Tabletele feromara! «KnolI* sunt ee! mai raspandit calmant al nervilor şi somnifer

din lume. Preparatul s’a dovedit eficace în

milioane de caşuri şi se prescrie zilnic de mu de medici. îşi manifestă efectul său

m iraculos duar numai după 2 0 minute.

Complect inofensiv, luat şi pe timp mai

îndelungat. Se găseşte în Farmacii în tu-

KNOmY ^ 20 şi 10 tablete. - Fabricaţia KNULL A.-G., Ludwigshe\fen.pe Rin (Germania)

r m v u m i l e l u i

W i o / f W A N t r

•"PRESARUL care mă angajase la El Passo, în calitate de dansator, avea mareI încredere în viitorul carierei mele şi, eu toată gafa comisă, îşi dădu silinţa "să-mi procure contract cu alt music-hall.

Pe una din scenele periferiei, se repeta o comedie muzicală, în care regi- ¡«1 voia să plaseze elemente haotice. Să nu fie nici comedie, nici operetă şi »revistă, ci un amestec din toate genurile.p Am fost pus în legătură cu acest regisor, care îmi spuse că mă va angaja taros, dacă-i sugerez o idee originală, pentru o apariţie pe scenă.| In punere în scenă nu preia mă pricepeam eu, e drept, dar fiind vorba de 1«angajament pe timp îndelungat, trebuia cu ori- ftpre|, să nu scap ocazia... Pe de altă parte, cu- «ţleam caracterul violent şi susceptibilitatea exa- ijerată a spectatorilor mexicani şi aceasta îmi cam li elanul.U Încercat să-l consult pe impresar dar şi el m lot atât de sterp în inspiraţii, ca şi mine. A- iuci ra’am retras în camera mea dela hotel şi ispă o noapte ’ntreagă de frământări, creeru-mi a conceput un tablou m i generis..-. Trebuia să apară iii Întâi umbra unui apaş, profilată din culise — ip»ri|ie destul de originală pe vremea aceea — a- poi silueta unei femei în costum Meri/, cu un revolver în mâ- », 0 luptă scurtă se isca între slt două personagii fantomati- i, un foc de revolver isbucnia rec, scena era invadată de fum /

Sas: Lon Chaiieij in „Fulgerul ‘ g19"; jos: in „Magia neagră”. '?'•

şi când acest fum se risipea siluetele erau înlocuite cu personagii în carne şi oase, care atacau un dans al apaşilor, după o muzică destul de cunoscută pe atunci... Apaşul eram eu, iar sheriful, viitoarea mea parteneră.

Eram entuziasmat de ideia mea „genială”. Azi, când mi-aduc a- minte, râd de mă prăpădesc, atât mi se pare de anostă „genialitatea” mea de odinioară...

Cu toate acestea, regisorul a găsit scena admirabilă şi a şi pus-o în repetiţie... (Continuare în pag. 10)

REALIT AT EA ILUSTRATA 2 Octombrie 19J0.

Când Vefi avea nevoie să

reinoi[i provizia D V d e

a p ă de Colonia, cere[i u n

flacon de Perle de Paris.

® Q o o '£>

Concentrată, pură şi cu un parfum subtil, Jbrfe de/hrij a fost creată pentru „şicul discret“

APA de Colonia e un element esenţial al toaletei. Ră- . coritoare, — extrem de eficace împotriva transpi­

raţiei, — ea ajută pe femei să-şi păstreze acel aer de delicateţe, care e cel mai preţios din farmecele feme-

nine.

Apa de Colonia îşi exersează acţiunea asupra unuia din cele mai preţioase bunuri ale femeei: pielea sa. lată de ce femeile prevăzătoare nu cumpără decât apele de Colonia distilate de fabricanţi cu reputaţie, cari între­buinţează cele mai pure ingrediente. Succesul prepara­telor Lady se bazează pe acest fapt.

Perle de Paris e făcută din alcool pur, garantat ino­fensiv pentru piele, pe care o conservă proaspătă şi ca­tifelată. Parfumul ei suav şi captivant e apreciat de fe­meile a căror cochetărie e discretă...

ia u d e (o lb fjn e J f o fe d e A ir h

dhtiâtie par

J h r & d e T a r ii- J io iu je e tjS o ir - J v c Ie if ( fu f l- (o n o

! Octombrie 1930. REALIT AT EA ILUSTRATA9

R C L N I G 5 . /

á A ú b e u c u \ w / \ a / o g r c i/ ( Mi „GILLYk k

■ft M APROBAT totdeauna r-e- | f£ '¡stele vorbitoare, repre­

zentate la cinematograf, f ® un gen ea oricare altui, a- ■m dreptul la viaţă la ifel cu al- ■«.Estc, desigur, un gen ininor. ■■“ta nu e un motiv pentru a * decapitat.

bucur oridecâte ori văd că #Éc|ia cinematografică a vor- Pţirelor, renunţă la piese grave ■ a subiecte profunde, pentru a I* >ndrepta francamente spre #*!>. operetă şi nmsic-hall. Aco- #u şade bine. Acolo cinemato- » 1 vorbitor poate realmente 1« aducă îmbunătăţiri.J Nimeni nu va tăgădui că „Cil­i i a fost o bucată extrem de a- IBanlă. Acum ne-am obişnuit să j» mai cerem cinematograf dela «ce nu este cinematograf. Dela Iînceputul reprezentaţiei lui ,.Cil­ii fiim cu ce avem de-aface şi ce wton pretinde. Ştim că mica in- P«a a piesei, e puisă doar aşa, fisa dea puţină ordine succesiu- y evenimentelor, şi pentru a în- PţP0|i câteva ipre'iungi săruturi fwiim şi câteva dueturi — tre- I* să recunoaştem — destul de pi cantate.Iteşte reviste de „fast-lux”,

n se zice Jn stil de afiş, n’auWÜ flPCílt fl îl p îl înf .... i

atunci, nu mai au nimic, nimic natural. Dar încă odată: aci nu e nici teatru, nici cinematograf: es­te revistă, adică „distracţii ilus­trate”, dacă se poate spune. Ase­menea distracţii n’au nimic co­mun nici cu sentimentul, nici cu realitatea istorică. Sunt amuza­mente pentru copii mari, adică pentru adulţi surprinşi în mo­mentele —• pe care le avem cu to­ţii — când simt nevoia de a se juca şi când au .chef să li se a- rate „poze”. Toate tablourile re­vistelor sunt poze pentru copii mari. Iată de ce le şade bine să fie colorate, şi pentru ce artificia­litatea culorilor prea cruide nu le dăunează, ci dimpotrivă introdu­ce o notă de primitivism care se potriveşte de minune cu atmosfe­ra :infantilă a întregului spectacol.

Ceeace însă m ’a amuzat foarte mult a fost că, printre diversele culori, nici una nu era mai fru­moasă, mai impresionantă şi mai „eclatantă” ca.... negrul. Ceeace

j . . . . u auP decât dacă intr’adevăr sunt ptoase, Cea mai mică precupe­ţit de cheltuială, introduce o gresie de meschinărie lamenta- a lata de ce amestecul cinema- Wişlilor in montarea reviste- leste cât se poate de util. Căci m dispun de mijloace pecu- R enorme, şi pe de altă parte, W permite să învestească sume psale într’o asemenea revistă, P PpMa va circula pe tot pă- ptal, dela Sofia la Singapur, p Spitzberg la Capul Bunei ple; nu areo clientelă limi- |n m spaţiu, ca revista în carne loase. Iată de ce realizatorii u- jf asemenea producţiuni, au po- pjalea de a nu scuti nici-un Itniiciu bănesc.

în privinţa asta, e I »varşită. 0 cantitate enormă I lele frumoase, de costume in- «oase, decoruri îndrăzneţe, etc.

*Cu o singură excepţie. La un ®ent dat apar vre-o zece indi- iloji in frac, dar simtindu-se Kâ adevărata lor haină e blu- liastră şi şapca. Retrăim mo­liile istorice ale operetei ro- w, unde vedeam figuranţii, — tu joc de scenă, — ţâşnindu- plastronul de carton al fracu- şi făcând pe conţii cu buneniere.

M spectatori au fost poate favorabil impresionaţi, de fap­tă filmul era dela început ia la sfârşit colorat. Desigur că pd general, coloraţia este o

0 eroare. Personagiile,

înseamnă că, una peste alta, ade­văratul cinematograf e în stare să redea nuanţe de culoare cu atât mai bogate, cu cât se mărgineşte la alb şi negru, cu infinitele trep­te de gri care le leagă.

Am rezervat pentru sfârşit sa vorbim de artista care joaca rolui iui Cilly. Nu cred să mai fi văzut nimeni asemenea picioare. De o- biceiu picioarele de dansatoare, când sunt Slabe, suferă, vizibil, o deformaţie profesională: muşchii ţâşnesc afară, în formă de calta­boşi, asimetric şi în contorsiuni Chinuite. De 'asemenea urâciuni, scapă doar picioarele foarte groa­se, unde deformaţiunile sunt mas­cate de un strat de grăsime, care învăluie uniform toată gamba. Aşa încât, ce folos? Remediul e aci aproape tot atât de rău cât şi răul!

La artista din revista noastră, constatăm că dansul i-a lăsat nişte picioare de băeţel, subţiri şi foar­te uşor muşchiulate, cu muşchi lungi şi imperceptibili. Deaseme- nea, laba ,n<u e maistodonlică, cum e la majoritatea dansatoarelor. Şi to­tuşi artista noastră dansează ex­traordinar. Par’că nici nu atinge pământul. Este pur şi simplu ima­terială. Are şi stil, adică graţie şi spirit, — are şi invenţie, are şi technică de o perfecţie acroba­tică.

Şi ceeace-i foarte amuzant în toate acestea, este contrastul între partea de sus şi partea de jos a persoanei sale fizice. Artista are un cap, desigur, frumuşel, dar cu o expresie cam toantă şi lălâe; iar bustul este_, sau în tot cazul pare destul de voluminos. înainte de a o vedea dansând ne închipuim că se va achita în mod cu totul oa­

recare de această sarcină. Şi când dansează în realitate, par’că devi­ne altă persoană.

Deasemeni e vrednic de remar­cat un mic detaliu:

La un moment dat, artista exe­cută o „căzăcească”. Fireşte, „Cil­ly” dispune de mijloace technice coreografice de care nu pot dis­pune obişnuiţii executanţi ruşi de căzăcească. Şi totuşi.. Dansatoarea americană este lamentabilă în a- cest număr. Ce face ea nu sea­mănă nici cu căzăceasca, nici cu nimic. Avem impresia limpede, c.ă j>rîce răcain din armata sovie­tică, ar dansa mai bîne ca ea.

Ceeace mi-a dovedit încă odată

că stilul în artă este, în mare par­te o chestiune naţională sau în tot cazul locală.

Dar să terminăm. Şi pentru a- ceasta, ce putem face mai bine, decât să lăudăm încă odată acest film, şi sa felicităm pe producă­torii americanii, pentru ideea de a întrebuinţa ecranul vorbitor ţi cântător, pentrtu asemenea „dis­tracţii ilustrate” — rezervând ar­ta cinematografică propria zisă, pentru filmele nevorbifoare, ne- cântătoare şi necolorate.

Ceeace nu înţeleg francezii. Astfel se explică spectacole into­lerabile ca „Tendresse”.

1,1

ÎNTREBUINŢA­REA z i l n i c a a LYSOFORM-ULUI P R E V I N E MULTE DIN CELE MAI GRAVE AFECŢIUNI FEMENINE

A i ULTE din afecţiu-

A nile organizmului

femenin, pe cât de supă­

rătoare, pe atât de pri­

mejdioase, îşi au origina

în nojiunea greşită că să­

punul şi apa sunt suficiente

pentru curăţenia igienică.

întrebuinţarea zilnică

a unei soluţii uşoare de

Lysoform omoară germe­

nii latenţi, cari altminteri

atacă organele vitale fe-

menine, provocând boli

cu adevărat grave ca me-

tritele, salpengitele-ovari-

tele şi pelvi peritonitele.

in lo c de ptâci d e gram ofoi

C â r t i p o ş t a l e i l u s t r a t e v o r b i t e ş i c â n t a t eOralâ I Fntnnrnflfl ilnclrala «ava oi x n . ¿ _ i . . . - .>

— ^

o descoperire epocală I Fotografia ilustrată care cântă şi vorbeşte, A Patentate în toate ţărib.P°menitii senzatie în Presa '"ondialăşîîn lumea j Placa nu^este^iţă pe deasupra c dint.’o singură bucată, uşoară, sub,

Ş a n fu rlle so n o re im prim ate d irect pe ilustrată§8 poate cânta c.0 sute iIb ori, cu acul SDCCial ¡tluturst fipcărpi părţi A c * {••• . .«

poştale şi cu ori ce fel de ac. f lrotografu S1 ilustraţii minunate Numa ultimele noutăţi muzicaleCodi numai 20 lei cartea poştală şi este adaptabilă ori cărn f en-vogue.

gramofon. Â Produsele Uzinelor ,,Wtco“ Berlin.

Reprezentanţa generala şi depozitul pei.tru România „Novitas \ Bucureşti IV Str. D Onciul 11 De vanzare la toate magazinele principale de muzică şi librării

10REALIT AT EA ILUSTRATĂ

2 Octombrie

(Continuare din pag. 7)La premieră însă, am tras o spaimă soră ca moartea. Când

primul foc de revolver, cu cartuşe oarbe, isbucni pe scenă, un al douilea — veritabil — îi urmă din sală...

Fusese un sherif autentic, oare se entuziasmase aşa de mult de tabloul nostru, încât găsise de cuviinţă să ia parte la acţiune, din toată puterea... revolverului.

Norocul nostru că pe scenă nu fuseseră decât umbre. Alt­fel, înflăcăratul mexican ar fi avut prilejul să stea la răcoare câtăva vreme, iar unul dintre noi, să culeagă un glonţ în oap,

Doui ani am rămas pe meleagurile mexicane, în care timp cariera mea de dansator a cunoscut fel de fel de faze. Nici una însă, de vre-o importanţă oarecare. Viaţa în sine mi-era, de bine, de rău, asigurată, dar monotonă. Deşi numai la o mică depărtare, începusem să simt nostalgia oraşului natal. Şi ’ntr’o bună zi, am luat decizia de a mă reîntoarce în patrie. Părinţi nu mai aveam; muriseră de mult amândoi şi nici rude, de care să mă interesez aşa c’am tras la hotel ca oricare străin.

Am vizitat locurile copilăriei şi am plâns la amintirea atâtor su­ferinţe din trecut. Dumnezeu nu­mi hărăzise cel puţin ferici­rea de a-mi ţine părinţii pâ­nă la vârsta când îi puteam

Sus: Chaney cu partenera sa în „Fulgerul 2474”. ajuta din produsul munca

mele, aşa ca să nu duci lipsi de nimic şi să se mândre» cu mine...

Fiindu-mi ruşine să-mi (■ xibez dansurile pe steri din localitate, deşi în tal nu mă mai cunoştea nimeni, am. plecat la New-York,uit am rămas vre-o patru ani ţi am dansat pe la toate localu­rile de petrecere.

Un eveniment importanţii viaţa mea, a fost că in acest interval, m’am căsătorit.fti eu nu ştiu cura... M’am tai cununat cu una din parteit rele mele şi-am făcut-o deşi

St.: In Jir. Wu".

Prea mult am fumatfie tutun, ţigări sau ţigarete, conseciinfele sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi.

Câteva Tablete de

îndepărtează imediat conseciinţele Principiul Dvs. trebue să fie deci:

«•întotdeauna Tabletele de Pyramidon în casă."^Veritabile numai în ambalajul original

gur pentru simplul motiv că \ s’o am întotdeauna asigurata,; tru viitoarele dansuri. Dar i înşelat amarnic. Din primele au început neînţelegerile, apoi turile casnice, cu întregul lor5> ian de neplăceri. Soţia mea St parte din clubul femeilor emr pate şi ameninţa cu divorţul ¡ii ...despăgubirile prevăzute deî şi aprig apărate de avocaţii ciul

(Continuare in pag. li)

S fătu im pe cititorii noştri s

vadă u l t im a creaţie a 1

L O N CHANEY

„Fulgerul No. 2329car« rulează cu mare luccti

CINEMA COHSO

9* 1 V - *

;

:f w ; » S a■ H A I i : ■ '

■íj 's 0 . : : .-

# V î&Af -V ^, f . î

i i• : W “ w :r |

Octombrie 1930. REALITATEA ILUSTRATA 11

PjEviittALui^ Angerburg, şeful Marelui stat major ai armatei U estoniane, lăsă o clipă tocul din mână. Capul îi căzu pe piept. w După o carieră militară strălucită, de 45 de ani, îşi scrisese taisia. Trebuia numai s’o iscălească... şi ezita : era ezi­ta sinucigaşului, înaintea gestului fatal. Infine, se scu- !ară ca de o povară şi se ridică brusc în picioare. ,Era un om scund, roşu la faţă, cu ochii mici, miopî, iMstrii, în dosul lentilelor lucitoare. Congestionat, pă- |«i ci se sufocă. Infine, iscăli demisia, fără să vadă slovele aaşternea pe hârtie. Respiră adânc...îşi trecu mâna peste frunte, ca să-şi alunge o amintire ce-1 fala: amintirea scenei în care, generalul Valko, mistral de răsboiu, îi făcuse aspre observaţiuni, cu _privire la întinderea spionajului sovietic în Es- Saia. Angerburg ridicase tonul, spunând mi- j Birului:- D-ta eşti cel ce te înconjuri de spioni !Jetul Marelui stat major îşi aprinse

oţigare. Făcuse ordine pe birou, rap­ase hârtiile inutile din sertare, repar­tíase birourilor respective, dosarele ce* aflau la el.Scoase dirn sertar un revolver enorm

¿1 puse pe birou.Sună, Un gradat ce făcea totdeauna le strajă la uşa sa, fiorosul plutonier

ja, intră, închise cu grijă uşa dublă, iii cea mai înmărmurită dintre pozi­ţie de „drepţi“, în faţa generalului.Angerburg ridică uşor capul, ca să-şi

«dă mai clar, prin lentile, subalternul.Pentru prima oară, o emoţie îl înfiora, ii laja acestui credincios ostaş, care-1 ásese dintre reţele, rănit, în timpul «boiului, înapoi, la cartierul general.-Upenga !... zise generalul .- Sâ t r ă i ţ i !Bcere. Generalul avu impulsia să-i şnă: „Te părăsesc. Totul s’a sfârşit“...

din instinct, îşi reprimă această impulsie emotivă, şi zise aspru :

Upenga, eşi afară, să nu laşi pe u i­mii sa se apropie de uşa mea, trecerea pe coridor e interzisă. Eşi.Upenga fă c u u n impecabil „stânga ’m-

prejur", bătu câlcâele, eşi, şi închise uşa cu grijă în urma sa.Generalul Angerburg, singur, privi în jurul său. Luă revolverul

de pe birou. Cercetă ferestrele: draperii groase le acoperiau. Stinse lumina electrică. Aşteptă o clipă, ascultând, ca şi când s’ar fi temut să nu-1 pândească cineva. Se duse apoi, prin beznă, la bibliotecă. Deschise una din uşile vastei biblio­teci, scoase o carte, apăsă un buton ce se afla pe locul unde fusese cartea.

O mică parte din bibliotecă se deschise, pivotând în jurul unei axe invizibile. Angerburg intră prin această uşe se­cretă, cu revolverul în mână. In urma sa, biblioteca pivotă la

loc. Generalul trecu printr’un coridor, coborî o scairă de fier. Alt coridor; o cămară, cu uşi blin­

date, încadrate în ciment armat. Generalul apă­să butoane, întoarse mai multe chei în broaşte

secrete, apăsă pârghii. Uşa groasă de fer se dislocă încet. Şeful Marelui stat major pă­

trunse în tainiţă, cu revolverul într’o mână şi o mică lampă electrică în cealaltă. Deschise uşa unei masive case se bani, luă un plic. Eşi, închise poarta de fer lia loc.

Reîntors în cabinetul său, aprinse lumina şi se aşeză la birou. Pe plicul preţios, un plic galben, enorm, de per­gament, citi :

„Planul de mobilizare generală a ar­matei estoniene“.

Era planúl de acţiune militară con­tra Rusiei sovietice, în caz de răsboiu şi în caz de realizare a lanţului anti- sovietic cu Lituania, Letonia, Polonia, şi România. Era tot secretul de orga­nizare a armatei Estoniei, document care nu exista, decât dntr’un singur exemplar, — acest original din plicul galben, — de teama ca să nu se di­vulge marele secret, dacă s’ar trage copii după el. Din întreaga lume, nu­mai doui oameni îi cunoşteau conţi­nutul : generalul Valko ministrul de răsboiu şi generalul Angerburg şeful Marelui stat major.

Numai ei cunoşteau tainiţa subte­rană a preţiosului document. Demisio-

Comandantii arma­tei roşii: Di la st. la ' dr Budienny, Muklewitsch, Buh- nou şi Woroschilow

12r e a l i t a t e a ILUSTRATA 2 Octombrie 1910,

nând, şeful Marelui stat major urma să dea, până la numirea unui titu­lar la Statul major, în primire ministrului de răsboiu, planul de mobi­lizare generală a armatei. .

Generalul Angerburg deschise plicul, scoase documentul şi-I privi cu emoţie. In el, era secretul întregei apărări naţionale, repartizarea corpurilor de trupă; misiunea ce avea să primească fiecare comandant în caz de răsboiu, fără ca umil să ştie de ordinele primite de celalt, era secretul efectivelor, al armamentului, al aviaţiei, al fabricaţiei gazelor...

Şeful Marelui stat major puse documentul la loc, in plicul ¡sau. In alt plic, închise demisia sa diin oştire. Şi ambele aceste plicuri, Ie pu.se într’altul mai mare, pe care scrise ceva şi pe care-1 încuia intr o ser­vietă neagră, pe care o puse pe birou.

Sună.Upenga se ivi. înmărmuri., „drepţi .— Upenga, zise generalul. Să vină colonelul Zerkow. .Peste câteva clipe, colonelul de stat major Zerkow se prezintă in

fata generalului. Era un om ras în cap, cu faţa severă. . . . ,__ Zerkow, îi spuse acesta. Du această servieta d-lui ministru de

răsboiu. Vei cere act de primire, pe care mi-1 vei aduce acasă. Ţi/ne şi acest revolver.

— Ce să fac cu el ?— Să te împuşti, în cazul când

pierzi sau ţi se fură servieta. Dacă nu, să-l ai amintire dela mine.

Colonelul luă servieta şi revol­verul, salută scurt :

-— Am înţeles. . _înţelesese că duce în servietă

secretul apărării naţionale.Colonelul eşi.Rămas iar singur în cabinetul

său, .generalul Angerburg respiră din .nou adânc. Deschise draperiile, lumina zilei inundă încăperea.Stinse lumina electrică, sună.

Plutonierul Upenga intră.—- Upenga, vino’ncoa...— Ordonaţi.—- Dă-mi mâna. Adio.Upenga holbă ochii la genera­

lul care-i întindea mâna, pentru prima oară în viaţa sa.__Adio, Upenga, diin clipa acea­sta, nu mai sunt general... Am de­misionat... Rămâi cu bine...

Catastrofa de cale ferată din Gorcew

său°c r edi n c i os 'de '\o t cteâu na şi rămăsese o clipă cu capul pe umărul subalternului său, care sta înmărmurit şi drept ca o coloana, in po­

ziţia de „drepţi“...

MISIUNE SECRETĂ

Colonelul de stat major Zerkow, erou din timpul răsboiului şi omul misiunilor primejdioase, era ofiţerul în care generalul Angerburg

avpîî CG'3 mai inârc încredere. «• • »• «» * •Zerkow, cu servieta neagră la subsuoara, trecu liniştit în cabinetul

său. îşi puse doimanul şi şapca, şi, strângând servieta sub braţ, coboricporn clădirei Marelui stat major. t . i ; ,

Se sui într’unul din automobilele din curte şi porunci şofeurului .— La ministerul de irăslboiu.Maşina aluneca pe asfaltul străzilor; din ea, colonelul Zerkow pn-

via din când în când pe fereastra din spate, parca ar fi vrut sa vada

dacă nu era urmărit.Da, era urmărit !... . . .De câteva săptămâni, un individ cu o manta cenuşie de cauciuc şi

o pălărie turtită pe cap, îl urmăria pretutindeni. Acum, colonelul Zer L w recunoscu pe urmăritorul său, într’un taxi. Ochiull de vultur al ofiţerului, identificase pe individ, înainte ca acesta sa se fi urcat in taxi în dreptul porţii Marelui stat major. Urmăritorul cauta sa se ghe- inuiâscă în fundul maşinei, care urmăria de aproape automobilul ofi-

La o cotitură, Zerkow sări brusc din maşină, strigând şofeurului !...

OfiSuf'seHascunse" repede după o maşină ce stopase astfel ca in­dividul din taxiul ce tocmai trecea pe langa el, sa nu-1 v.ada.

In schimb, Zerkow notă într’un carnet numărul taxiului. Tx. 2479.

Un motociclist militar trecea. Zerkow îi făcu un semn şi moto-

cichstulţjOpn.^, ^ ofiţemlj ţi.a da,t ordin dominul general să mă es­

cortezi ?— Da, domnule colonel. ,__ Ei bine, urmăreşte taxiul 2479, acela roşu, dm faţă; in el se

află un spion sovietic.— Să trăiţi ! L-am reperat. #Si Upenga porni ou pocnete şi răbufniri negre de turn...Colonelul Zerkow făcu semn unui şofeur şi se sui in taxi, urman-

du-şi drumul spre ministerul de răsboiu. .Instinctiv, privi în urma sa, pe ferestruica din spatele maşinei.

dividul cu ¡manta cenuşie se afla în altă maşină, care-1 urm ari a .„Desigur, îşi spuse colonelul, că spionul m ’a văzut cand am cobo-

rît, si a cohorit şi el“... _ .Zerkow rămase astfel fără ajutorul lui Upenga, care urmaria un

taxi gol... „ , , . ,. ..— E tare, individul! şuera Zerkow printre dinţi.Şi zise, tare, şofeurului :

I^a Airs n alUrmărită de individul suspect, maşina in care se afla colonelul

Zerkow opri în faţa masivei clădiri a arsenalului. Ofiţerul cobori, in­tră pe poarta mare, traversă curtea vastă şi eşi printr o poarta dosnica,

într’o uliţă din spatele edificiului. Aci, luă alt taxi şi se duse la minis­terul de răsboiu. Scăpase de urmăritorul său misterios, dar avea o vaf părere de rău, că şi suspectul individ a scăpat din mâinile lui Upenga

LA MINISTERUL DE RĂSBOIU

Colonelul Zerkow, cu servieta sub braţ şi cu trabucul in gură, sui scara monumentală a ministerului de răsiboiu.

Se duse apoi direct la cabinetul ministrului, unde-1 intampina şe­ful de cabinet, colonelul Nikolai, căruia-i şopti confidenţial:

__ Trebue să predau d-lui ministru, personal, un document dupartea d-lui general Angerburg. . , , ,

__D. ministru a plecat acum o ora la ţara, la Warburg, undevasta o săptămână... E ceva urgent ?

— E oeva de mare importanţă...Colonelul Nikolai ridică din umeri .

__Va trebui să faci drumul până la Warfburg. Noi nu putem pn#nu astfel de document, adresat strict personal ministrului.

— Evident... Fă-mi un servita j urmă Zerkow, dă ordin să se tele­foneze acasă la mine, că am pletil în provincie, fără să se spart unde...

— Pleci îndată ?— îndată.— Ai nevoe de ajutoare 1 între­

bă Nikolai. Să-ţi dau un ofiţeri Vrei să înştiinţez Siguranţa gene rală, să te păzească in drumî

— Să nu faci asta ! şopti lei Zerkow. Ar însemna să afle w guranţă spionii Sovietelor, că I ministrului un document secret Dacă nu vor fi aflat cumva acum...

— Ce te face să crezi că au afM— Am fost urmărit.— Şi vrei să pleci singur)

nebunie...— In chestiuni de astea, i®

încredere îin nimeni, decât înColonelul Zerkow, cu preţioas

servietă neagră sub braţ, plecăddi ministerul de răsboiu direct1 gară.

îşi rezervă un compartiment treg, în care se încuia singur,

pli

!Et

Drumul delà Reval la Warburg, localitate mică, ascunsă in era lung. Trenul pornise. Ofiţerul lăsă perdelee, scoase plicul vietă, îl puse în buzunarul interior al vestonului său, puse în senii un plic gol, şi o încuiă. . .

Lui Zerkow îi era sete. Nu voi să bea nimic dela vagonul re rant, fiindcă se temea de vre-un narcotic. Personalul cosmopoliţii goanelor-lits şi restaurant, nu era deloc sigur. In acest personal,şună spionii... . ,

Somn încă nu-i era. Avea de făcut cu trenul, un drum lung li noapte, până la Warburg. Lumina din vagon, începu să-l supere, stinse. Avea însă destulă voinţă, ca să inu adoarmă.

Se afla într’una din acele jumătăţi de compartiment, despărţiţi cealaltă jumătate, printr’un perete subţire de lemn, îşi o uşă, pe tini încuiase cu grijă. Zerkow, obosit, se întinse pe canapea, dupace * sese servieta neagră în plasă. . . . » » » * « ,

Aţipi. O mişcare de umbră îl trezi. Deschise ochii, fara sa Iacao mişcare. înţelese că cineva reuşise să deschidă uşa dintre celei compartimente. Cu mâna pe revolver, Zerkow aştepta.

Prin uşa întredeschisă, o mână neagră se întinse spre servieta plasă Colonelul avu impulsia să ise repeadă brusc şi să apuce acea mână criminală. Se stăpâni însă, urmărind mişcarea înceată şl gură a mânii negre, ce înainta spre servietă. _

Intr’o clipă, prin mintea ofiţerului trecu perfecţiunea spionai» sovietic, întins ca o pânză de păiajen, asupra întregei ţări...

Mâna neagră apucă servieta şi se retrase brusc. Zerkow sari spion. Se izbi însă cu putere de uşe. Spionul, în retragerea sa, ta« uşa la loc. Ofiţerul, din cauza lovirei, ameţi. îndată însă, începu sgudue uşa, care rezista. Văzând că nu o poate deschide, se repet cealaltă uşe, ce da în culoar, o deschise şi eşi pe coridor. Aci, şt de un trup, ghemuit lângă uşe. Zerkow se năpusti asupra individu îl apucă de ceafă şi-l ridică în ,su;s. Trezit burse din somn, celalt cepu să înjure, dar îndată se opri, luă poziţia de „drepţi , şi stn

— Să trăiţi, domnule colonel ! |— Upenga !...— Eu, să trăiţi....— Ce cauţi aci ?... _— Automobilul pe oare m ’aţi pus să-l urmăresc, era gol. Al

am înţeles că spionii nu v’au pierdut urma. V’aim regăsi^ tocmai e plecaţi dela ministerul de răsboiu la gară şi am reuşit să sar intocmai când pleca... .

— Repede, Upenga, nu e vreme ele pierdut.... Un spion se ţi compartimentul vecin cu al meu ! strigă colonelul.

încercară uş*a jumătăţii vecinie de compartiment, in care se a sese spionul. Uşa era încuiată, şi nu o putură deschide. Lipenga umărul. Uşa sări...

Compartimentul era gol !...Dar în timp ce colonelul şi ajutorul său, navaiiau in acest

partiraient, din compartimentul vecin, care fusese al colonelului ZeK un pasager eşi calm pe coridor. Era desigur spionul, care banni'

, Zerkow îl va căuta îin compartimentul vecin, trecuse in compartme1 colonelului, pe când acesta vorbia cu Upenga, pe culoar. _

Când colonelul şi Upenga eşiră din nou pe culoar, zăriră lac tul culoarului un individ, care deschisese uşa vagonului şi se an

(Continuare in pag. II

1 Octombrie 19J0. REALITATEA ILUSTRATA

¡ilmicâ/ Iată un alt termen care s’a încetăţenit în limbajul modern. Ttrmen la modă, periculos ca şi vijeliile.In firile apusene, dorinţa de senzaţional, a predominat totdeauna;ii mi recentă manifestaţie a senzaţionalului, este grija esteţilor, ca prin de jos a corpului omenesc, să nu capete proporţiile pânteceluii htltlha, ci întregul trup, să prezinte un tot armonios.Mar, ritmică tla orice caz omenirea simte necesitatea mişcării, a motivi- Şi şi emotivităţi, la propriu şi la figurat. E tot una: decând ml a învins bătrâneţea, el nu se prea bate pentru faptele mrgice. Penlrucă se poate întâmpla ca acestea să se întoar- timpolriva lui, înloc să atingă pe aproapele său... ca o ţiglă mm cădea depe propriul acoperiş.

335k*

De-aceea, omul preferă să se ameţească cu termeni la modă şi să creadă, că poate să se sature şi să se satisfacă cu acestea.

Prin urmare ritmică !Trăiască termenul, termenul la modă !La dracu sensul ! Trăiască vorbăria ! Cu ea trăim,

cu ea şi pentru ea murim !Deci ritm ică!Un termen proaspăt la modă! Şi nimeni nu se gân­

deşte să găsească un sens in el. Tocmai de aceea, se şi potriveşte foarte bine. S’ar pu­tea ca trupul să existe şi fără creer, dar niciodată creerul fără trup. Şi să descoperi această înţelepciune adâncă, era de bună

seamă, o datorie a timpurilor , noastre.

y ' "■’jf l Deci ritmică !Prima şi ultima raţiune a vie­

ţii !... din pântecul mamei şi de la prim ii paşi ai copilului... li­teralmente.

Ritmul bătăilor inimii, e cel dintâi ecou al lumii, pe care-l percepem în tim­pul celor nouă luni, de somn al nădejdii.

Ritmul respiraţiei, care ne cuprinde de îndată ce salutăm cu primul strigăt, lumina.

Ritmul somnului şi al deşteptării, prin care pen-

■2 Octombrie Hit.

Sus: Societatea „Voinţa" a organizat alegerea lui „Miss Galben". In

fotografie, alesele în cabinetul primarului, d. A. Bolintineanu. Jos: 1«

recentele alegeri din Germania, bolnavii au fost a-

duşi pe tărgi la localurile de vot; Dr. jos: Episcopul

de Buckingham arbitrează un

14 REALITATEA ILUSTRATA

Jos: In America a avut loc o cursă de ba­

loane cu piloţi maimuţe, dr.: Pilotul englez Căpitanul Matthaws a pornit singur în sbor

spre Australia.

1 Octombrie 1930. REALITATEA ILUSTRATA

II

VV

I

Zilele trecute a avut loc la Bacău semi-centenarul regimentului 10 Roşiori. La această sărbătoare au participat Regele Carol, Principele Nicolae şi numeroase oficialităţi. Fotografiile noastre reprezintă: Dr. sus: Autorităţile pe peronul gării Bacău in aşteptarea trenului regal; St.: Regele Carol şi Principele Ni­colae, privind desfăşurarea para­dei; St. jos: Suveranul trece în re­vistă compania de onoare din Gara

Bacău; Dr.: Monumentul eroilor re­gimentului, desvelit cu această o- cazie.

16 REALITATEA ILUSTRATA 2 Octombrie I9J0.

Documentul furat(U r m a r e d in pag . 12 )

Trenul tocmai îşi încetinise mersul, din cauza reparaţiei liniei. Lo­vitura fusese magistral chibzuită.

Upenga voi să sară din tren, după spion.Colonelul îl opri, apucându-1 de mânecă.— Lasă-1.— Dar v’a furat servieta !— Nu e nimic, explică Zerkow, am avut grijă să scot documentul

din servietă şi să-l pun în buzunar. Poate că astfel, vom scăpa un timp de urmărirea spionilor....

GROAZNICUL ATENTAT DELA GORCEW

Planul colonelului Zerkow isimţise în parte, deoarece timp de vre-o 7 ore, nu se mai petrecu nimic suspect în tren.

Zorii începuseră să roşască vag cerul de plumb, şi colonelul se gâradia că a scăpat de urmărirea spionilor, câind o zguduire formida­bilă se produse, şi pasageirdi avură strania impresie că trenul se scu­fundă brusc intr’o prăpastie.

Cum sta întins pe canapea, ofiţerul simţi tavanul vagonului pră- buşindu-se peste el, şi într’o clipă, se văziu prins între scândurile pe­reţilor apropiaţi peste măsură, ca între scândurile unui sicriu. La braţul stâng simţi o senzaţie rece. încercă să se mişte, dar nu putu.O durere groaznică urmă senzaţiei de răceală din braţ...

Colonelul auzi ca prin vis, vaete, gemete lugubre, strigăte în noapte...

înţelese că trenul a deraiat şi că se află prins între dărâmături.Ceva ca'ld îl atinse pe obraz, prin beznă. Totdeauna stăpân pe

nervii săi, colonelul simţi totuş un fior straniu.Un glas însă şopti lângă el:— Domnule colonel, fugi!... Recunoscu glasul alterat aiului Upenga.— Tu eşti, Upenga? reuşii să şoptească ofiţerul. Eşti rănit?..._— Sunt cu piciorul prins sul) dărâmături. Dar îindată după de-

raere, cineva mi-a împlântat un cuţit în spate!...— Upenga, aiurezi?...— Nu, domnule colonel... Un om s’a apropiat cu o mică lampă

de buzunar... M’ia văzut în uniformă şi m’a luat desiigur drept d-voa- stră. L-am văzut când a scos cuţitul şi m ’a lovit, dar n’iam putut să mă apăr, fiindcă eram imobilizat de dărâmături. Spionul a început să mă caute priin buzunare, crezând că documentul e la mine... Cum lângă mine se afla o mică valiză, am luat-o şi am început s’o strâng la piept, ca să fac pe spion să creadă ică in ea e documentul. Individul mi-a smuls-o din mâini şi a fugit... Trebue să fugiţi, până nu prinde de veste că l-am păcălit...

— Dar eşti rănit! strigă Zerkow...— Eu mor, domnule colonel, trebue să ©şiţi de sub dărâmături

şi să fugiţi, altfel spionii, când vor vedea că documentul nu e in va­liză, vă vor asasina...

■— Dar sunt îngropat de viu, zise Zerkow, nu pot să mişc nici un deget...

-— Vă fac eu loc... Târâţi-vă spre mine...Ceva se dislocă la caipul colonelului. O lumină roşietică pătrunse

până la el. Ofiţerul se târî cu mare greutate, simţind dureri grozave in braţul rănit.

Upenga se târâse mai departe de dărâmături, ca să facă loc colo­nelului să iasă la lumină.

Când Zerkow reuşi să se degajeze complet de sub dărâmături, un spectacol îngrozitor i se prezintă ochilor. Zeci de morţi şi răniţi, fu­seseră prinşi sub »fărâmăturile trenului deraiat. Răniţii urlau sfâşietor. Pasagerii scăpaţi ou viaţă, fuigiau îngroziţi pe câmp.

Primele ajutoare sosiră.Zerkow zări alături, pe un maldăr de »fărâmături, trupul lui U-

penga. Plotonierul Upenga, din serviciul de spionaj şi contraspionaj al Marelui stat major estonian, şi subofiţer de ordonanţă al generalului Angerburg, zăcea neînsufleţit. Zerkow îi cercetă inima, care însă nu mai bătea.

Colonelul rupse o filă din carnetul său, scrise pe ea: „Mort pentru Patrie", şi o prinse cu un ac de pieptul ostaşului. Apoi, cu capul gol, cu părul vulvoiu,i plin de sânige şi cărbune, cu uniforma în zdrenţe, ofi­ţerul luă poziţia de .^drepţi“ şi făcu salutul militar, în fata cadavrului.

Capul colonelului îi căzu în piept, copleşit de durere. Dar Zerkow se scutură brusc, pipăi documentul delà piept, se în credinţă de exis­tenţa lui, şi se întoarse...

In faţa sa, un om în haină de piele, întinsese un revolver sipre el...(Va urma)

Memoriile lui Lon Chaney( V r tn a re d in pay . lO )

Citiţi toţi azi No. 295 din

y í F o a r e a literatu rilo r

V I N U L D R A G O S T E Ide MICHEL CORD A Y

lui ei. Cât despre obligaţiile de parteneră nici vorbă nu mai era. Acum nu mai mă potriviam, nu mai eram în genul ei; îi trebuia alt partener, care să exceleze în dansuri ultramoderne...

Aşa că săturat până peste cap de această viaţă enervantă, mi-am um­plut două geamantane, cu tot ce era al meu din casă şi, într’o sea­ră, când scumpa-mi nevastă făcea „repetiţie” cu noul dansator, m’am suit In expresul cu direcţia Califor niei, fără să las un rând acasă...

DIN NOU IN CETATEA FILMULUIEra prin anul 1918. Răsboiul se

terminase şi lumea era dornică de distracţie, de senzaţii noui, de spectacole fastuoase...

Cinematograful, lăsat câtva timp în toropeală, din cauza evenimen­telor, începe să se reîntremeze. Nici nu se putea imagina o epocă mai favorabilă pentru lansarea producţiilor noui, care erau anga­jate, din ziua primului tur de ma­nivelă, în toate centrele lumii.

Hollywoodul se schimbase e- norm; devenise de nerecunoscut, faţă de cum îl lăsasem la plecarea mea. Studiouri şi uzine uriaşe se înălţau pe locurile unde, odinioa­ră, grajdul lui de Miile servise la realizarea primului film. Bulevarde largi şi frumos pavate, brăzdau o- raşul în toate direcţiile şi dealun- gul lor, vile somptuoase îşi profi­lau acoperişurile în albastrul ima­culat al cerului cu soare vecinic. Studiourile erau în febrilă activi­tate şi managerii căutau elemente noi, mai mult decât oricând...

Deastădată în speranţa unui de­but serios am început să colind pe la toate studiourile. Pretutindeni însă, eram respins sub pretext că nu sunt „fotogenic”. Câteva probe chiar de film, făcute la noroc, de regisori, ca să scape de mine, au dat rezultate dezastruoase. Apă­ream oribil pe ecran şi, pe vremea aceea, fotogenia se confunda încă, cu frumuseţea fizică...

Cum sursele de întreţinere mi se epuizau văzând cu ochii, am fost nevoit să accept din nou, figuraţie.

Până la începutul anului 192-0, situaţia mea a rămas neschimbată, cu singura deosebire că între timp soţia îmi dăduse de urmă şi mă pomenisem cu ea la Hollywood, prefăcută că mă iartă, însă cu con­diţia de a-i da concursul să se lan­seze în cinematograf. Ea auzise doar, că lucrez în cetatea filmului şi mă credea cine ştie ce persona­giu cu influenţă. S’a convins însă, de realitate, când m’a vizitat la studio, într’o zi de lucru şi când m’a văzut în mijlocul celorlalţi „statişti”, aşteptând să se termine orariul şi sâ-mi încasez cachet-ul cotidian.

Consecinţa — din fericire pen­tru mine — a fost intentarea di­vorţului, sub pretext . c’am com­promis-o prin situaţia mea înjosi­toare.

Pedeoparte mi-a părul bine, pe de alta m ’a trezit la o realitate cru­dă; calitatea mea de figurant nu constituia nicidecum o pozi|ie so­cială mulţumitoare.

Mi-am adus atunci aminte că fu­sesem cândva iniţiat în tainele ma­chiajului. Cunoştinţe destul de pre­ţioase, dacă reuşiam să mi-le pun în valoare...

Şi s’a întâmplat ca toomai pe vremea aceea studiourile „Univer­sal” să caute un maestru machia- tor. M’am prezentat, am făcut câ­teva probe şi mi s’au oferit din- tr’odată 100 dolari pe săptămână, deoarece cineva mă sfătuise să vin cu pretenţii de adevărat profesor; minciuna s’a prins, mai ales, prin faptul că eram destul de vârstnic şi că reuşisem să fac câteva măşti de nerecunoscut.

Din ziua aceea am devenit un personagiu cu multă trecere, in studio. Toţi protagoniştii treceau prin mâinile mele şi aveam impre­sia că, prin contribuţia mea, im- părtăşiam parcă ceva din succe­sele lor pe ecran...

In studiourile „Universal” s’a is­cat, la un moment dat, o mare fier­bere. Cari Laemmle voia să trans­pună în film celebra operă a lui Victor Hugo, „Cocoşatul dela No- tre Dame” şi n’avea actor pentru rolul titular,.. Rolul era extrem de pretenţios şi nici unul dintre in­terpreţii dela Hollywood, nu se în­cumeta să-l solicite...

Cu atât mai puţin, nu mă gân- diam eu, care nici n’aveam ce cău­ta cu asemenea propuneri...

Trad. de JOSEPH de SAXA(Va urma)(Coppyright by „Realitatea Ilu­

strată”).

Cea mai uşoară şi mai siguri cale ce trebuie să urmaţi spre avi asigura existenţa zilei de mâine,« să învăţaţi o meserie: croitoria bărbătească, uniformele militare, croitoria de damă, lingeria sau modele.

Un prospect conţinând detailai conditiunile şi explicaţiunile nece­sare vi se trimite imediat la ce­rere.

Adresaţi cererile Dvs. D-lti Teodorescu, directorul Acade­miei Superioare de Croitorie ¡i Mode, Bucureşti I, Strada Lipscani No. 14.

| STUDIO-,.OSIRIS1: pen tru practica ezotericăi

D ir. M A R K ABRflMSConsultaţiuni de Astrolo* j gie, Fiziognomonie, Grafo= j

logie şi Cabala , Analize psihologice, studii conv j Í plecte asupra destinului directive; : precise de acţiune în viaţă,: Cereţi prospecte ia redacţia

I „ R e a l i t ă ţ i i H u s ir a ie “ i

IvIOB! LELB B C Z O IJ T O D E Z O I A N U 5V ir- A -V IS DE fA S IN O A C

! Octombrie 1930. REALITATEA ILUSTRATA 17

i ■ • ■■ --W

J , w

ialăm intre călătoria zilnică prin lume şi înapoierea, seara, ia căminul călduros.Ritmul anotimpurilor, cărora ne supunem

ie k o rotire la cealaltă a soarelui, cu nă­dejdea împlinirii dorinţelor şi cu resem­nare uneori, cărora ne supunem de la leagăn

până la mormânt ca germeni, flori sau pomi purtători de roade.

Hitmul periodicităţii soarelui şi lunei, după care se orientează şi sexualitatea.

Ritmul dragostei şi al părăsirii. Hitmul bucuriei şi suferinţei.Şi aşa mai departe şi tot mai de-

* parte.Aşadar ritmică!Şi dacă m ii şi iarăşi m ii de oa­

meni intonează acelaş cântec al vieţii, acelaş refren, aceeaş melo­

die, in tact egal, totuş ritmul sună altfel la fiecare.

După ritmică îi poţi cunoaşte.Şi se face mult caz din acest lucru, de

sine înţeles.Păcat însă că ritmica aceasta, se poate

învăţa, dar niciodată nu se poate preda.Trebue însă să aibe ceva măreţ în sine,

această ritmică, atunci când pretutindeni se creează şcoale, în care acest simţ vital, se exercită ca o artă a vieţii. Şi fiecare se strădueşte să devină maestru.

Şi cine vrea să ajungă astfel, acela trebue să străbată îndărăt calea spinoasă, pe care ritmica lui proprie s’a anchilozat şi a slăbit, în luptă cu existenţa; acela trebue să caute în urmă şi să găsească originea lucrurilor ; până când — iarăş copil printre copii, în ţara copilăriei, — va putea să se joace sbur- dalnic şi serios totodată, la isvoarele naturii nemărginite.

In cercul de basm al acestei ritmici, el dansează dealungul destinului său. Şi ajuns înţelept, se fereşte de a sări a doua oară, ca şi altă dată peste linia subţirică a hotarului, care-l desparte de lumea celor profani.

★Fotografiile publicate în aceste pagini,

reprezintă, aspecte din dansurile ritmice, executate în străinătate şi de elevele talen­tatei maestre, d-şoara Lena Niky-Cucu, fon­datoarea şi conducătoarea unicei şcoli de

n ■: ,y ■■

K < - "i-

D-ra Leria Niky- Cucu /

dans ritmic în ţară.Mişcări suple, armonioase, care trădează

grija de a da corpului adevărata perfecţiune naturală.

Vivat ritmus 11

4MERICANII deţin şi în dans — ca în atâtea manifestări sportive — recordul de durată. O pereche americană — nu mai re­ţinem numele recordmenilor — a dansat şase zile şi cinci nopţi

in şir. Europenii, n’au putut ajunge la acest record şi dansatorii euro­peni n’au putut rezista mai mult de 26— 30 de ore.

„REALITATEA ILUSTRATĂ”, institue un concurs de dans pentru recordul român de durată. Dansatorii români îşi pot încerca forţele.

„REALITATEA ILUSTRATĂ” acordă 10.000 de lei în numerar pre­miu, perechi care va reuşi să bată recordul naţional adică acelei pe­rechi care va dansa un timp mai îndelungat.

Deasemenea, fiecărui dansator care va putea dansa îin şir mai mult de 10 ore, i se va da o diplomă. înscrierile se pot face cel mai târziu năla 18 Octombrie, la redacţia revistei „REALITATEA ILUSTRATĂ”.

, m

f i f ! l

EU INTREBUIMTEZ NUMAI CUNOSCUTA

CREMAPU D R A siLA P T E L E oeCRIN

•FLORA*-CARI A L B E S C f l CATI­

FELE A ZA TENUL .

C O N T f i

^ r ’» CASC

P A R U L IL I NT R RT I N C U

CAPILOGENI A R

C O N T R A T R A N S P I R ATl f l

A N T I O D O R U Ll l G A S C S C C C t M A I O U N

COMPLECTE ARAN1AMENTE,VO AL,BETEALĂ, CORONIŢE, r

SE DÂ Şl CU CHIRIE LA SALONUL DE Rcoafură DORTHEIMER v ic to rie i s o C

PfiEŢURI CONVESABU LAPAfiFUMEBtA D O R T H E I M E

V I C T O R I E I

M l]6 LA I

m

Concursul, — după cum am arătat, constă din atingerea limitei de rezistenţă la dans.

Perechile — nu se primesc candidaţi decât perechi, (adică parte- perii concurenţi — un dansator ou două dansatoare — cari să se fi înţeles între -ei ca să candideze) — după ce s’au înscris aşteaptă convo­carea noastră, în care vom indica ora şi sala unde trebue să se pre­zinte în ziua de 25 Octombrie.

lin acea zi, vor fi simultan concursuri de acest fel, în diverse săli, în diferite oraşe ale ţării.

Se va dansa valsul, tango-ul, foxtrotul, pe rând. La fiecare oră se acordă câte trei minute repaos, .pentru odihnă şi alimentare. Un comi­tet de organizare şi un juriu competinte pentru fiecare sală, va supra- veghia ca totul să se petreacă în ordine perfectă. Concursurile vor fi publice. Candidaţii vor prezenta la înscriere câte o fotografie a dansa­torului şi a dansatoarelor, precum şi buletinul ce-1 publicăm în acea­stă pagină, — completat.

înscrierile se fac la redacţia noastră, strada Const. Miile 7, Bu­cureşti I.

In numărul viitor găsiţi amănunte ample asupra acestui interesant concurs.

Subsemnatul1 ............................. domiciliat în c o m u n a ......................Str....................................... No. . .

doresc să mă înscriu la concursul pentru

RECORDUL DE DANS

Sunt în vârstă de. . . . şi am greutate de. . . . Partenerele melesunt : ............................................domiciliată în corn.....................................Str..............................................No. . .

In vârstă de........................ şi în greutate de . . . .

Ş i .................................................domiciliată in corn......................................Str..............................................No. .

In vârstă de.........................şi in greutate de . . . . ,

Mă oblig să mă supun hotărîrilor juriului instituit de dv..Vă anexez trei fotografii, una a mea şi două ale partenerelor mele.

(Semnătura)............................................

I) Numele complet.

18 REALITATEA ILUSTRATA 2 Octombrie 1910.

Cărţi tipărite pe sârmă% IBLIA va fi tipărită la Lon-i, dra pe o bucată subţire de

sârmă de ofel, lungă de vre-o milă engleză, fiind astfel pri­ma carte vorbitoare.

La aceasta s’a ajuns cu ajutorul unui procedeu electro-magnetic, prin care se poate imprima pe sâr­mă, sau plăci de metal conţinutul, putând să fie reprodus imediat după imprimare.

Noua invenţie se datoreşte ger­manului dr. Kurst Sille.

Aparatul e foarte simplu.Bucata de sârmă e înfăşurată pe

bobine. Vorbele spuse în faţa unui microfon, sunt trecute prin sârma care e legată de magneţi — aceştia nu-s mai mari ca o cutie de chi­brituri — şi sunetul e imprimat.

Intre momentul imprimării şi a- cel al reproducerii, nu trece decât atât timp, cât trebuie ca sârma să fie din nou înfăşurată pe bobină şi se afirmă că sunetele imprimate pe sârmă, nu dispar şi se pot face oricâte copii, putând întrebuinţa o sârmă oricât de lungă.

Louis Blattner, care pornind de la invenţia inginerului Stille, a de­săvârşit cartea vorbitoare, spune că în curând va pune în comerţ astfel de cărţi.

Biblia va fi citită în faţa micro­fonului, spre a fi reprodusă, — de către marele actor englez Henry Aniley. El a realizat deja o scurtă povestire, care a fost reprodusă de un haut-parleur, foarte fidel.

Aniley intenţionează să joace, spre a fi imprimate pe bobina de sârmă, — operele lui Shakespeare şi ale altor mari scriitori.

Cartea vorbitoare e numai una din aplicaţiile practice ale inven­ţiei lui Stille, alta fiind un dispozi­tiv pentru cinematograful sonor şio maşină de dictat.

Punând în legătură aparatul cu un telefon, se va putea prinde pe sârmă şi imprima, cuvânt cu cu­vânt, convorbirea ambelor persoa­ne, cum şi desele şi plictisitoarele întreruperi ale domnişoarelor dela poştă.

Este de asemeni posibil să laşii acasă cuiva, imprimată pe sârmă, pentruca aceasta să reproducă i- mediat, o convorbire telefonică a- vută în lipsa de acasă a celui că­ruia te adresai”.

Aşa dar cu aceste noui mijloa­ce, adi’o tipografie şi tipografi. Fiecare scriitor îşi va tipări sin­gur cartea, în milioane de exem­plare, bine înţeles de se va vinde numai, şi pe deasupra voin avea plăcerea de a auzi glasul fiecărui autor, când vom voi să-i... „citim” cartea. In plus, autorii nu vor mai aştepta cu anii, posibilitatea -de a-şi

tipări volumele. Ii va costa atât de puţin cu nouile mijloace?

Rămâne de văzut însă un lucru. Până acum cititul cărţilor de către cei dornici să ştie mai mult, se fă­cea cu ajutorul ochilor. Prin noul mijloc, ochii nu se vor mai obosi atâta.

In schimb aparatul nostru audi­tiv, va căpăta întrebuinţări din ce în ce mai dese şi rămâne să vedem după ani de experienţă, dacă el va putea rezista.

Premiile jocurilor pe luna August

Prin tragere la i-orţi, au câştigat următorii:Lei 1000 (una mie) d. Alex. Măn-

ciulescu, Braşov, str. Scutului 36. Lei 500 (cinci sute) d-ra Mărie Bel-

ciu, Arad, lîtr. Sf. Arhangheli 4. Lei 300 (trei sute) d. Savu Rădu-

lescu, Călăraşi.Volumele au iost câştigate de:D. Ionel Dumitrescu, seminarist,

Drăghki-Muscel.D. Aurel Moldovanu, Bistriţa.D. Rândunel Darzeu, Chişinău.

iitr. Reni 6.D-şoara Veronica Idriceanu, Su-

letea-Tutova (of. Murgeni).D. Igor Hamaritov, Tighina.D-rele Lucreţia şi Smârăndiţa C.

Popescu, Gura-Şuţei (Dâmboviţa).D-ra Hariclia Stefanids, Loco.Câştigătorii cari n’au indicat a-

dresele, sunt rugaţi a le trimite de urgenţă, spre a li se expedia pre­miile.

A apăra. în editura „Adevărul”, Literatură şi Ştiinţă de H. Saniele-vici.

E un elegant volum de 416 pa­gini, cu numeroase ilustraţii In ca­re gânditorul şi scriitorul H. Sa- nielevici tratează pagină cu pagi­nă lucrări de mare însemnătate şi de folositoare cultură.

Institut Cosm etic M edical(Institut de înfrumuseţară)Ştirbei-Vodi No. 34. Tel. 311/44

D r. F . K O V A C SSpecializat la Viena

Boli de piele şi cosmetică. Diater- mie.Raze ultraviolete, Fizioterapie, îngrijirea fetei. Distrugerea radicală a părului de prisos, sbârcituri, nefli, coşuri, pistrui, semne de naştere. Tratament de întinerire. Cură de slăbire locală şi generală, varice, etc.— Vânzarea produselor proprii —

Numărul viitor al revistei noa stre, va ii închinat în întregime,

concursului internaţional de frum useţe, care a avut loc de curând

la Galveston-Texas, cu iotograiii şi reportagii senzaţionale, luate la

faţa locului, de trimisul nostru special.

De-aceea, nu trebue să lipseasc ă din nici o casă.

Arnold Kielschpianist de concert şi pedagog muzical predă lecţiuni de pian după metodele Staatl. Hochschule für Musik, Ber­lin, Prof. L. Kreutzer şi Mei­ster R. M. Breithaupt, Stern’ sches Konservatorium Berlin.

Pregătirea elevelor pentru conservator şi examene cu diplomă. Strada general Ber- thelot Nr. 25, dela orele 3—4, prin telefon 310 43 num ai 9-10.

Oratori, Avocaţi, Conferenţiari, Parlamentari, Procurori, Profesori universitari,inspiraţiei voastre trebuie sâ-i puneţi frâu din pricina setei: gura vi se usucă de atâta vorbă şi sunteţi obligaţi să beţi apă! . , .

Dar un pahar de apă nu-1 aveţi întotdeauna la îndemână, şi apoi apa balonează.

Aceste inconveniente dispar, dacă în momentul d e a lua cu­vântul, aveţi în gură o

BOMBOANA RACORITOARE

BEECH-HUT

B L Ă N U R I F I N Eîn toate varietăţile

MANTOURI DE BLANĂcea m ai mare alegere

MODELE ORIGINALE* noi, moderne

Preturile cele mai avantajoase

Ateliere proprii, livrare îngrijită

®#@Model« de haine expuse de firma noa*« tră la Expoziţia Internaţională da BIS» nari dlm Lipsea au fost vândute chiar

ţi în Germania.

MagazinuMACOBSONBUCUREŞTI

Str. Carol, 42. Telefon 349*59

DESCOPERIRE ASTIlNTEIdestuaâîă. jeraeilor ce var să

fie. fmmaâLse

ApAmobkâz lAUUNICA PENTRU ÎNCHIS PORII SI CU- RATlREA PISTRUILOR ÎMPREUNA CU NEÎNTRECUTA crem b jJ i m ' FACE UN TEN IDEAL* LATCÎVTEDRO GUERIILE Şl FARMACII LE DIN CA­

PITALA

EN-GROSPARFU m e w A .e x c i u i o r

CALEA MOŞILOR78.

T E S T AC O M B A T E

DURERI DE CAP - MIGRENE NEVRALGII-DURERi DE DINI! RĂCELI - GRIPĂ - JUNGHIURI

d u r e r i m e n s t r u a l e

INDISPOZIŢIE.

OBSERV/AŢI AMBALAM

F A B R IC A ROMÂNA SPECIAllpentru

P Ă L Ă R II DE DAME

P. G. RădulescuB ncn rc ş ti, Cal. Griviţei235

E x e c u tă în condiţiuni i r e p r o ş a b i le to t felul d e P ă lă r i i de fetru, ca­

t i f e a , to p e u r i( ş l tot ce atinge această branşe

cu pre ţuri ce desfid oriei concurenţă,

în to tdeauna in curent cu mod) Se repară, se transformă

şl se vopsesc chim c.

m i * • A M i e * îi p s •I SUXit rcjxpăte cl vtzlîât. - SALONUL :. ;j; de COA fU f íA , Irosii Tut de BeásJé L Z Q Ñ i -C¿x1p-cl V ictoriei l&. Teie/ca 5â2/70 ¿ Unde ia. vopsi/a/ p&rUlui. (*?

\\cu tf£KN£. OncAJafii ■:

II i l C P A K i A R T I S t tCC P£ PAPŞ ,

Luânil mortal de picioare, îl Uri in mlaştină.

De trei ani, de când era în Australia, Jones muncise Ia o fer­mă ,unde isbutise să strângă pa­rale frumoase. Acuma însă, setea de călătorii îl cuprinsese iarăş, şi ti se îmbarcase pe vapor, ca să vadă ţinuturile fabuloase ale Aus­traliei tropicale, coasta perliferă dela Broome, unde mişunau oa­meni, aparţinând celor mai di­verse rase şi întinsele domenii ale crescătorilor de vite din Vest.Spera să aibe aventuri, căci

deşi avea patruzeci de ani, avea minte de om tânăr. De fapt, a-

RE

PRETUTINDEN

să-si privească tovarăşii de călă­torie. Deşi avea o sumă frumuşică la bancă, el călătoria cu clasa a treia, nefiind de loc pretenţios. Era îmbrăcat cu haine noui, dar cumpărate gata; pantalonii fiin; du-i prea lungi, îi dăduse unei croitorese din Perth să-i scur­teze.

Fiind prietenos din fii’e şi gata să facă cunoştinţe,’ el deveni in­tim, în timpul călătoriei, cu un a- nume Spargo, care călătorise prin toată Australia şi ştia să-i dea in­formaţii despre toate regiunile. Gilbert Pickering Jones, află ast­fel foarte uşor, tot ce-1 interesa cu privire la oraşele pe lângă ca­re treceau. In schimb, dădu şi el lui Spargo diferite amănunte, pri­vitoare la propria lui viaţă._ Ajun­sese să regrete, că trebue să se o- prească la Broome, căci Spargo mergea mai departe, până la Derby.

Cheiul din Broome era plin de

Un tăietor de lemne descoperi cadavrul şi inşliinţă poliţia.

lume, în ziua de 23 Ianuarie, când vaporul ajunse acolo. Broo­me e un port însemnat, de aceea cea mai mare parte a călătorilor debarcă acolo. Spargo oferi lui Jo­nes să-i ajute fa coborfrfea bagaje­lor şi să-l însoţească pentru a-i a- răta oraşul, până la plecarea va­porului. Bine înţeles, Jones ac­ceptă cu entuziasm, căci nu cu­noştea pe nimeni în această loca­litate cosmopolită. Totuş, ca prin

Omul de serviciu îl felicită de schimbarea soartei. h i

nes, să lase bagajul la garderobă şi să meargă amândoi să vadă o- raşul. Putea să vină mai târziu, să-şi scoată geamantanul dela gar­derobă. Jones se învoi lesne.

Aproape de port, Spargo întâl­ni un cunoscut, care avea o pră­vălie.

Pe când Jones se uita la vitri­nă, Spargo intră şi ceru să cum­pere un revolver. Negustorul îi oferi unul, în valoare de două lire. >• •

— E prea scump, zise Spargo. Dar nu e pentru mine ci pentru un prieten, care pleacă într’o re­giune sălbatecă. Lasă-mi-1 să i-1 a- răt, şi dacă nu-i convine, ţi-1 a- duc înapoi.

Negustornl se învoi. Spargo ieşi şi plecă cu Jones spre tere­nul de curse, aşezat lângă o mlaş­tină, la o milă distanţă d.e oraş.

Cu ce pretext a izbutit Spar­go, să-l convingă pe Jones, de a se aventura prin acel loc pustiu, nji se ştie.

Ajungând într’un loc unde man- glierii creşteau înalţi şi deşi, Spargo scoase deodată revolverul şi trase în Jones. Glontele intră în ochiul stâng şi pătrunse în creer. Bietul Gilbert Pickering Jones se prăbuşi la pământ, — mort. Criminalul îi scotoci ime­diat buzunarele, dar rămase desa- măgit, căci nu găsi mare lucru. Portofelul care i se păruse foarte promiţător, — era aproape gol. Totuş descoperi un lucru intere­sant: un carnet dela Casa de eco­nomie, în care era înscrisă suma de 120 de lire.

— „Sumă destul de interesan­tă”, gândi asasinul.

Apoi, luând mortul de picioare, îl târî mai departe în mlaştină, într’un loc complet acoperit de manglieri, socotind că omorul a- cesta fioros, nu va fi descoperit nici odată. Casca mortului rămă­sese pe jos, dar desigur că fluxul avea s’o transporte în mlaştină.

Pe drum, criminalul scoase car­tuşele neîntrebuinţate din revol­ver şi aruncă tubul uzat într’un

Negustorul îl puse pe fugă cu pietre.

lucru îl încurca pe Spargo: ce să facă cu carnetul? El_ n’avusese nici odată bani la bancă şi nu ştia cum să facă, să scoată averea lui Jones. Pe vapor, pe când îşi con­tinua călătoria spre Derby, se in­formă şi află că trebuia să aibă mărturia unei persoane de vază, care să-i stabilească identitatea. Şi în această privinţă el avu noroc. Cum ajunse la Derby, întâlni pe Louis G., un arhitect cunoscut în toată Australia, care ,cu zece ani înainte, vânduse tatălui lui Spargo un cal. Convins că nu-i _ mai ţine minte numele, asasinul îi zise:

— Bună ziua, domnule G., de­

sigur că nu mă mai ţii minte.

„KOLYNOS-^rnpericuloşi-provenienţa

cariei. Dizolvă peli­cu le le şi r e itu r l ie

alimentare in fermen­taţie, dând d i n ţ i l o r itrlluelraa şi albeaţa

naturală,

încercaţi X O £. TN OS.

Improapătează In mod

admirabil. Un canti- metru pa periuţa us­

cată a auflolent.

CREMA DE DINŢI

K O L Y N O SQrand Prlr obţinut la el treliee congres Odontologlc

din America Latină, tn iulie 1929

1 Octombrie 1930. REALITATEA ILUSTRATA

C r i m ă ş i p e d e a p s ă« K 11 IANUARIE, în portul

Fremantle din Australia de ^ vest, un om stătea pe bor-i unui vapor, uitându-se cu a- tenţie la oamenii, cari veniau spre chei. Era un englez, numit (jilbert Pickering Jones. Avea o lisară atât de caracteristică, încât orice observator, cât de distrat, ir fi ghicit că e englez, cu educa­şi bună, dar sărac, care străbătea imca, căutând de lucru din loc ia loc. Sute de oameni de-aceştia «întâlnesc în Australia, în gene­re! buni camarazi, cu inima lar­ii, gata să ajute pe oricine şi să devină prietenul oricui.

venturile nu-i lipsiseră _ nici pe unde mai fusese. Cu două săptă­mâni înainte, căzuse victima unui furt. Nu furt de bani, — căci ba­nii îi avea la Casa de economii, —- ci diferite obiecte. Dar un de­tectiv iscusit prinsese hoţul. Chiar în dimineaţa aceea Jones fusese chemat să-şi recunoască lucruri­le. Apoi, temându-se să nu piardă vaporul, alergase în port, lăsând pe un prieten să scoată obiectele tu- rate şi să i le aducă. Ceeace-i lip- sia mai cu seamă, erau ochelarii, căci fără ei Jones nu vedea nici la un pas. Insfârşit, tocmai când vaporul era gata să plece, priete­nul sosi cu o legătură, în care e- rau lucrurile furate.

După ce făcu semne de adio prietenului său, Jones se întoarse

minune, cum coborî pe chei, dădu peste un cunoscut.

Alex Hart venise cu el pe va­por tot drumul dela Londra până în Australia. Se bucurară amândoi şi-şi depănară amintirile. Hart era hamal de meserie, astfel că se oferi să ducă în oraş, bagajele lui Jones.

— Cât îi ceri pentru transport? întrebă Spargo.

— Patru şilinigi, fu răspunsul.— Patru şilingi? repetă Spargo

mirat. Pentru o distanţă atât de mică şi pentru un singur geaman­tan? Nu plăti, Jones. Te trage pe sfoară.

Jones se lăsă convins de Spar­go. Hart se înfurie şi-i trimise ia­dului pe amândoi, cu bagaj cu tot. Atunci Spargo îi propuse lui Jo-

şanţ. Ajungând în oraş, dădu îna­poi armurierului revolverul, zi­când că prietenul lui îsi cumpă­rase de-acum o armă. Un singur

■W ■ V •

20 REALITATEA ILUSTRATA 2 Octombrie 1930.

■— ©a da, răspunse G., care a- vea memorie bună. Dar nu-mi a- duc aminte cum te*' chiamâ.

— Jones, răspunse Spargo, cu neruşinare.

— Jones? Ba par’că altfel te ştiam eu. A, mi-aduc aminte acu­ma, Spargo.

7 - Da, răspunse acesta, atunci îmi zicea Spargo, pentrucă aşa-1 chema pe tata. Dar el îmi era tată vitreg; numele meu adevărat e Jones.

A doua zi Spargo se prezentă la bancă, unde i se ceru mărturia unei persoane cunoscute. Atunci el chema pe G., ca.re declară că-1 cu­noaşte pe Jones. Se cam mira el, când auzi că asasinul vrea să scoa­tă dintr’o dată 80 de lire, dar el îi explică cum că are de plătit nişte cai, în numele unei mari societăţi. Astfel Spargo semnă pe G. P. Jo­nes şi-şi încasă banii.

La întoarcere, pe vapor, luă cla- - sa întâia. Un om de serviciu, că­ruia Spargo îi vânduse o pereche de ghete, ca să aibe cu ce plăti transportut, la prima călătorie, îl recunoscu şi-l felicită de schimba­rea soartei lui. Dar Spargo îi răs­punse că de astă dată, nu călătoria pe contul lui.

Cadavrul Iui Jones se descope­ri, în ciuda prevederilor asasinu­lui, la 8 Februarie. Un tăietor de lemne, atras de miros, îl desco­perise şi adusese acolo poliţia. Faptul nu produse sensaţie la Broome, căci oraşul era deprins asemenea întâmplări. Cum nu lip- sia nici un locuitor al oraşului, procesul verbal se încheie în sen­sul ca mortul trebue să fie un străin, care se va fi sinucis, poa­te din cauza căldurii, căci în re­giunile acelea, Ianuarie înseamnă toiul verii. Totuş i se tăie capul, ca­re fu conservat în spirt, şi se păs­trară şi haine'le mortului. Aface­rea fu apoi clasată.

In Martie, poliţia din Perth fu

înşiinţată, că la Casa de depuneri, sosise, din Derby o chitanţă sem­nată G. P. Jones, care constituia fără îndoială un fals, căci Jones semnase totdeauna cu numele în­treg, Gilbert Piokering Jones. Cel care semnase prezentase carnetul în regulă şi fusese recunoscut de G. Şetul poliţiei telegrafie imediat la Derby: „întrebaţi G. cunoaşte bine Jones”. Răspunsul sosi a doua zi: G. cunoştea pe Jones sub numele de Spargo.

Spargo! Şeful poliţiei cunoştea acest nume! Intr’adevăr, Spargo avea la activul lui o serie întreagă de condamnări. Intre altele, duse­se odată un negustor atará din o- raş, pretinzând că are nişte cai de vânzare. Ajuns într’un loc pustiu, el obligă pe negustor să-i semne­ze un cec, apoi încercă să-l omoa­re cu un ciomag. Dar victima se feri de lovitură, apoi goni cu pie­tre pe asasin. Pentru această lap- tă, Spargo făcuse cinci ani de puş­cărie.

Ieşind pe stradă, primul om pe care-1 întâlni poliţistul fu tocmai Spargo. Imediat acesta fu arestat. Dar criminalul tăgădui cu încăpă­ţânare, că ar fi scos bani pe nu­mele lui Jones. Ba, zicea el, e aşa de sărac, încât îşi pusese ceasul amanet pentru trei lire. Dar în ba­gajele lui se găsiră lucruri, care aparţinuseră mortului. Poliţia nu bănuia încă faptul, că Jones fuse­se omorît, ci credea că e vorba numai de un simplu furt. Dar în­cetul cu încetul, dispariţia lui fu pusă în legătură cu cadavrul des­coperit la Broome.

Se trimise deci un detectiv la Broome şi se dădu un anunţ în jurnale, în care se cereau lămu­riri despre Jones. Intre alţii, veni să dea informaţii, fermierul la care lucrase Jones şi care spuse că dispărutul avea dinţi foarte regulaţi, purta ochelari şi avea la piciorul stâng, un deget strâmb. Prietenul lui Jones, care-i adusese

M ic r o b ii p o t d is tru g e latât d in ţii cât si ¿ iniiiile

Paita de dinţi Ge!I6 Frerfis «re reputaţia de a fl izbutit acolounde alte preparate au dat greş.

Ea albeşte dinţii care nu şi-au mal recăpătat de ani de zile strălucirea lor naturală şi realizează minunea aceasta (care in rea­litate pu e de loc o minune) tn modul cel tnai sigur şl mai simplu.

Dimineaţa şi seara frecati-vft bine dinţii cu peria acoperită eu un strat de pastă Gell6 Freris şi vă veţi convinge Imediat de rezul­tatele surprinzătoare ce le veti obţine. Nu se va produce nici o abun- duul exageraţii de spumă In gură, — ulei vre-o substanţă chimieă luată la întâmplare care să producă „lnălbirea". Ingredientele Pas­tei (jel!6 Frerfcs vin din cele mai m’ari Laboratorii de dentistlcă.

Ve(i observa imediat Insă eficacitatea compoziţiei spcciale tăria, vigoarea, sănătatea care o va menţine In gură şi modul cu care lucrcază asupra fiecărei suprafeţe cât de mici de email, depu- nându-se acolo pană ce o curăţă *i producând la timp o albeaţă uaturală.

Incercaţl-o. Are să vă placă aroma Pastei Qell6 Frarfc*- Veţi obţine rezultate rapide şi sigure. Şi gingiile Dv. se vor resimţi In urma cunoscutei valori terapeutice a Pastei Qelli Frarfcs-

Tubul mic Lei 84; Tubul mare Lai 61 j Borcan de porcelan Ltf «5.50. La farmacii, droguerii |i parfumeril.

lucrurile furate la Fremantle, re­cunoscu diferite obiecte, care se găseau la Spargo, ba chiar şi cea­sul amanetat, ca fiind ale lui Jo­nes. Omul de serviciu de pe va­por, povesti cum Spargo devenise dintr odată bogat, a înapoiere. Croitoreasa care scurtase panta­lonii lui Jones, îi recunoscu ime­diat.

Detectivul trimes la Broome descoperi in mlaştină casca mor­tului, apoi găsi pe negustorul ca­re împrumutase revolverul. Găsi şi omul care explicase lui Spargo, cum se scot banii dela bancă. Un singur lucru nu izbuti să găseas­că. Anume, o persoană care să fi văzut pe Jones şi pe Spargo îm­preună. In schimb se constată că glonţul cu care se făptuise crima se potrivia perfect cu cartuşele găsite în bagajul lui Spargo. în ­cercate la revolverul împrumutat de Spargo, aceste cartuşe se pj- triviau de minune şi erau întoc­mai cu cel care se găsise în ca­pul victimei.

Se ştia că Pickering Jones purtase toată viaţa ochelari, deci trebuia să aibe pe~nas urma ar­cului. De aceea se scoase capul mortului din spirt şi, după o serie de lucrări pregătitoare, se putu constata că într’adevăr purtase ochelari. Un singur lucru mai rămânea de verificat: un martor declarase că Jones avea un deget strâmb la piciorul stâng. Pentru cercetarea acestui lucru, cadavrul

fu desgropat în prezenta hi Spargo, care fusese adus sub es­

cortă. El întoarse ochii îngrozit, la vederea cadavrului. Spera ci’ piciorul se va fi descompus ¡i că astfe' verificarea va fi imposibili Dar corpul victimei se înlimifl- ase, astfel că ise putu vedea u- şor degetul strâmb. Identificarea cadavrului era definitivă.

Procesul începu la 24 Mai, patru luni după asasinat, la Broome. Asasinul avea un avocat foarte bun, care conduse bine a- părarea. Dar capetele de acuzare erau prea puternice. Un singur argument îi rămânea, de care criminalul se cramponă din ţoale puterile: nimeni nu- 1 văzuse In tovărăşia lui Jones. Jones se va li omorît singur, iar Spargo i-a fu- rat pe urmă carnetul de bancă, Declaraţia aceasta apăsa greu a- supra convingerii juraţilor.

Dar în ultimul moment apă­ru ca martor hamalul Hart, care lipsise timp de o lună difi oraş. ! El povesti cum întâlnise pe Jones cu Spargo, şi mărturia lui fu de- ! cisivă. Spargo fu condamnat la j moarte. Fu spânzurat la 1 Iulie 1913.

Cu ocazia acestui proces, se a- 1 minţi că diverse persoane care fuseseră în raporturi cu Spargo, 1 dispăruseră la epoci diferite. Le j va fi omorît Spargo ca să le je­fuiască? Aşa crede poliţia aus- ' traliană.

Trad. de O’CONNOR

s t r u ise po t uşor înlătura

tenul galbens e p o a t e u ş o r ¡nălbi

Dacă doriţi să înlăturaţi pistruile şi culoarea galbenă pielei tre­buie să întrebuinţaţi la timp Uralla. Pistrui şi pielea galbenă deranjează aspectul frumuseţii D-v. Inlăturaţi-le întrebuinţând Uralla. Prin Uralla veţi obţine un ten curat şi sănătos.

U R A L L A ajutăRezultatul tratamentului dă un ten cin şi catifelat, plin de farmec care vă face dorită.

¥De găsit pretutindeni t

In caz contrar, Ind ică depozitar

.. Gea ‘ ‘ Krayer, Timişoara

U R A L L ACitiţii „A D EV ER U L LITERAR “

REA L IT A T EA ILUSTRATA 21

România participă la concursul internaţional. — „Realitatea Ilustrată“ organizează concursul.j Domnul Barbier, filantropul şi pacifistul, bine cunoscut amic şi ad-I mirator al lui Aristide Rriand, voeşte să dăruiască Ligii ¡Naţiunilor un ? intec de glorificare a păcii, un imn al tuturor neamurilor care alcă-I tec Societatea delà Geneva.I Pentru ca acest imn să fie cât mai penfect, pentru ca popularizarea [Iiisase poată face cât mai bine, s’a cerut colaborarea tuturor elemen- ! Iilor capabile din 18 state mari ale Europei.[ Domnul Charles Philippe, secretarul general al acestui concurs m’a ! mis România dintre aceste state.

Franţa, Spania, Germania, Austria, Italia, Anglia, Polonia, Portu­galia, Cehoslovacia, Elveţia, Olanda, Belgia, Norvegia, Suedia, Ungaria, Danemarca şi România vor avea să dispute întâietatea într’un concurs care se va ţinea la Versailles şi la Opera Mare din Paris în ziua de 30 Noembrie a. c.

Aci se va alege

CÂNTECUL CEL MAI BUN

şiVOCEA CEA MAI FRUMOASA

Cel mai bun imn şi cea mai frumoasă voce vor fi alese mai întâiuI in fiecare ţară în parte, iar după aceia premiaţii vor avea să dea exa­menul final în faţa «omisiunii internaţionale din Paris spre a se sta­bili Învingătorii.

COMPOZITORII ŞI CONCURSUL

Toţi compozitorii cari doresc să ia parte la acest concurs tretoue ¿■şi triineată compoziţiile scrise iclar şi curat, până cel mai târziu în ¡¡»a de 20 Octombrie 1930, la adresa revistei „REALITATEA ILUS­TRATA“, strada C. Miile (No. 7, Bucureşti I.

Manuscrisele care sosesc după această dată mu vor mai putea par- licipa la concurs.

Compoziţiile trebuesc să fie scrise pentru piano, şi să ai.be şi un rând pentru voce. Nu există nici o îngrădire în ceeace priveşte motivul de inspiraţie, numai atât că forma şi conţinutul trebuesc compuse în aşa (el, incât să fie uşor adaptabile oricărei inaţiuni dintre cele 18 enu­merate,

Textul compoziţiei treime să fie compus tot de autorul imnului. El poate, bineînţeles, să solicite colaborarea unui ipoet, dar prezentarea o va face sub un singur nume.

Manuscrisul va fi anonim, având numai un motto, după care să poată fi recunoscut. Odată cu acest manuscris se trimite şi un plic în­chis, purtând în faţă acelaş motto pe eare-1 are bucata, iar înăuntru nu­mele şi adresa compozitorului precum şi următoarelee rânduri, sem­nate cu mână proprie :

„Subsemnatul mă supun tuturor, condiţiunilor concursului interna- jMal, aşa cum sunt prevăzute in regulament“.

Xici unul dintre concurenţi nu poate dispune de compoziţia lui fină la data de 15 Decembrie 1930, când se termină concursul. 'Toate drepturile ii sunt insă rezervate, iar delà acea dată îşi poate ridica bu- tak prezentată.

Cântecele premiate în România, vor fi tipărite şi răspândite — bine­înţeles fără ca numele compozitorului să fie divulgat. După ce cântecele tare urmează a fi premiate vor fi cântate în sala pe care o vom anunţa la timp — în ziua de 16 Noembrie a. c. se va deschide plicul şi se va aduce la cunoştinţa publicului numele premiaţilor împărţindu-se următoarele premii :

tO.OOlI (patruzeci m ii) Iei pentru cântecul admis drept cel mai ta ¡¡i câte

10.000 (zece mii) lei pentru celelalte două considerate bune.Cântecul premiat cu 4-0.000 lei va participa la concursul inter-

mtitmal.Im Paris, cântecul ales, dintre cele 18 prezentate va obţine premiul

tel mare de 50 mii franci francezi (treisute douăzeci m ii lei) şi va fi ţrr.entat lumii întregi, într’un film sonor „CÂNTECUL NAŢIUNILOR“, împreună cu numele autorului.

Acest cântec devine apoi proprietatea juriului internaţional, care-1 va dărui Ligii Naţiunilor.

Premiaţii naţionali m’au voe să-şi divulge numele până după l(i Noembrie. In caz că vor face-o, se acordă premiul cântecului celui ime­diat următor.

mai frumoase voci, vor participa la concursul din ziua de 16 Noem­brie 1930.

Aci, se vor desemna premianţii şi anume :Primul premiat sau premiată va primi 15.000 (cincisprezece m ii)

lei, al doilea 10.000 (zece m ii) lei, al treilea, 5.000 (cinci m ii) lei şi următorii cinci câte 2.000 (două m ii) lei.

*Câştigătorul sau câştigătoarea premiului întâiu va pleca la Paris

la concursul internaţional. Costul călătoriei, precum şi toată întreţine­rea la Paris, şi la serbări rămâne în sarcina concursului internaţional. Premiul pentru cea mai frumoasă voce, nu se acordă având drept cri­teriu numai puterea de emisiune sau şcoala, ci se cere în primul rând căldură şi suavitate. Deasemenea candidatul sau candidata trabue să albe şi statura, mimica şi graţia necesară în film.

La Paris, alesul sau aleasa noastră va concura la premiul de 50.000 franci francezi şi va turna un film sonor şi vorbitor.

Premiatul sau premiata dela Paris, va cânta şi in filmul „Cântecul naţiunilor“, activitatea depusă la turnarea filmului plătindu-i-se separat.

Orice lămuriri suplimentare se pot cere la redacţia revistei ,,Rea­litatea Ilustrată“, corespondenţa adresată în această chestiune, trebuind să poarte menţiunea „pentru Cântecul Naţiunilor“.

La Geneva©E.JSSUMEIR

Df L’ASSOCIATION INTERNATIONAL® DES JOURNALISTES ACCREDITES

X I - A S S E M B L E E

C®ryr.,Mt) CA-î • u KAn

CÂNTĂREŢI ŞI CÂNTĂREŢE, LA CONCURS

VOCECEA MAI FRUMOASĂ

Cântecul premiat în România, va fi tipărit şi se va găsi la toate magazinele de muzică începând diin ziua de 5 Noembrie."

„REALITATEA ILUSTRATĂ“ îşi rezervă dreptul de a tipări even­tual cele trei cântece premiate.

Concurenţii, la titlul de „CEA MAI FRUMOASĂ VOCE“ se vor în­scrie personal sau prin scris la redacţia revistei „Realitatea Ilustrată“, cel mai târziu până în ziua de 14 Noemibrie, trimiţând şi o fotografie. Se vor ţine mai întâiu concursuri parţiale şi în urmă zece, până la 12 concurenţi sau concurente desemnaţi de juriul naţional, ca având cele

F i l e t s d c S o l e s S y l v e t t eP o i Jû rd f o Ici creme monllos

T'roi’io ţ e.)C « F S , + U Q U E U R S

Asociaţia internaţională a ziariştilor acreditaţi pe lângă Liga Naţiu­nilor, a oferii un banchet la Geneva, cu care ocazie a fost împărţit lin menu, a cărui copertă o reproducem mai sus. Desenele au fost executate de caricaturistul Kelen, care a văzut pe toţi şefii delegaţiunilor, sub' forma unor albine lucrătoare, iar Liga Naţiunilor sub forma unui stup.

In stânga sus, vedem pe caricaturistul E. Kelen, în compania cola­boratorului nostru, d. Ross.

22 REALïTÀTKA i l u s t r a t a 2 Octombrie 1910,

La Sport şi Jocîntrebuinţaţi Cremă Nivea. Căci graţie conţinutului ei de Eucerită, care se găseşte numai în Cremă Nivea, pătrunde uşor în piele, şi numai .Cremă pătrunsă poate să dea un rezultat binefăcător.

C R E M Ă N I V E Aevită efectul uscărei pielei în aer; întăreşte efectul bronzărei a luminei şi razelor solare, chiar şi pe vremuri noroase, şi evită

pericolul arsurilor solare.

Lumină, aer şi soare şi pe lângă aceasta Cremă-Nivea!

Doze: Lei 16.—, 34.—, 72.— . Tuburi din cositor curat: Lei 30.—, 45.—

Emil Ziegler, Braşov-Brassd, Calea Gărei 43

Prietena Paulei. — Pola Ilery s’a dovedit in tr’adevăr dotată cu frumoase calităţi pentru ecran. Ultimul ei film „Sous Ies toits de Paris“, care a obţi­nut un remarcabil succes atât la Paris cât şi la Berlin, va fi cred, prezentat în curând şi la noi. Pronunţă, în acest film şi câteva fraze într’o românească de mahala, care sunt de efect... Eu unul, îi detest pe aceia cari-t răscolesc trecutul. Nu se discută Ce a fost, ci ce este... 2. Compatriotul nostru, Henry Doru lucrează în studiourile franceze, unde a reuşit s’o lanseze şi pe Nelly Costea. E un tânăr foarte energic şi care ,sper, că va da la iveală lucruri frumoase.

Quid ilicit. — Te confunzi în pre- zumţiuni greşite. Scuză-mă că te con­trazic, dar presupunerile cu plecarea oamenilor în străinătate şi clasarea lor în două categorii — bogătaşii şi studenţii bursieri — sunt cu totul greşite. Deşi discuţia e inutilă, găsesc totuş de cuviinţă să-ţi atrag atenţia că azi voiajează în străinătate oricine pofteşte şi dispune de mici economii şi că sunt mulţi oameni Cari rămân să muncească unde vor şi unde au posibilitatea. Or, aceşti oameni, ca şi noi ceilalţi, au nevoe de o recreaţie intelectuală, din timp in timp şi a- tunci dece am exclude distracţia lor de a soluţiona concursuri, când li se oferă acest avantaj prin revista noa­stră?... Repet, scumpe domn, -con cursurile sunt pentru massă nu pen­tru unul sau doi Cititori, deci trebue să lăsăm timp tuturor să ne trimeată deslegările... Şi acest timp e socotit de noi destul de judicios, te rog să crezi!...

Hugo. — Fotografiile primite târ­ziu la concurs n ’au mai fost luate in seamă şi nici păstrate. Dealtfel ase­menea fotografii nu se restituesc de­cât în cazul când se anunţă aceasta dela început.

Boby. — Sfatul meu este să renunţi la „studiile mimice", că n ’ai s’ajungi la nici un rezultat. Pentru numele lui Dumnezeu, de câte ori trebue să repet că ucenicie Cinematografică nu se face decât în studio şi că a pă­trunde în studio înseamnă să fii do­tat cu o şansă extraordinară? Sunt sute de aspiranţi care fac, zilnic, coadă în faţa biurourilor de angaja­mente... Şi gândeşte-te că stomacul cere alimentaţie între timp!...

Steluţa. — Toate scrisorile ce-mi cad în m ână şi conţin întrebări se­rioase, capătă răspuns pe măsura primirii. Şi iarăş, nu v’aş putea preci­za dac’am mai primit, cândva, vre-o scrisoare dela dv. Ar însemna să amo memorie extraordinară... Bessie Lo- ve s’a născut la 10 Septembrie 1898. Are 1.56 m. înălţime. Joan Crawford are 21 ani; 1.58 m. Înălţime. Utilizaţi numai limba engleză, în coresponden- ţa cu ele.

Romaine. — Trebue oare să dau socoteală de actele mele particulare, chiar atunci când nu vexează legile societăţii?... Sunt eu un personagiu atât de important?... Am plecat de acolo pentru motive binecuvântate; şi dacă?... E aceasta o crimă?.. Activea­ză omul unde crede de cuviinţă şi unde i se respectă munca... Aud, este?... 2. Filmul „Ciuleandra“ e ter­m inat şi va fi prezentat în curând. Data n ’o cunosc...

Gino. — Fritz Lang locueşte la Berlin, Hohenzollerndamm, 52.

Baby Low. — Davey Lee n ’a murit. A fost un svon creat în scop de re­clamă. 2. Jackie Coogan s’a născut la 26 Octombrie 1914, la Los Angeles. Adresa: 673, South Oxford Avenue, Los Angeles, Calif. U. S. A.

Radu Mavrodineanu.— Unul dintre cei mai reputaţi autori de studii gra­fologice este Schermann, care ne-a vizitat, zilele trecute, Capitala.

Mimosa. — Mulţumesc mult atât dv. cât şi soţului şi sunt foarte m ă­gulit!...

Pia B. — Nils Asther a turnat până acum vre-o patru filme vorbitoare. E căsătorit cu o actriţă americană.

Pseudonim Original. — Scrie-i ac­triţei Anny Ondra prin „Film Fiih- rer“, 217 Friedrichstrasse, Berlin, în limba germană, franceză sau cehă

Deux petites fous qui t’aime. — Mai întâi, verbul aimer face la pluralul prezent,, persoana treia, aiment nu „aime“ cum cercaţi dv. să-l mutilaţi. In al doilea rând, nu m ă numesc „Ninon“ şi nici remedii Contra „ne­buniei“ nu pot indica pentru că n ’am suferit niciodată de „boala“ aceasta şi nici psihiatru nu sunt... Căutaţi-vă cu medici specialişti!?... Dacă răspunde sau nu Werner Fuetterer, e o proble­mă dificilă; cert este că dacă dv. veţi reveni cu asemenea întrebări, eu u- nul, nu voi mai răspunde nimic... Şi pe drept cuvânt... Time is money!..

Aziyadé. — Jack Trevor s’a născut la 14 Decembrie 1893. Adresa: Berlin W. 10, Bendlerstrasse 9; 2. Lya Mara are 33 ani. 3. Viitoarele filme ale ac­triţei Nancy Caroll le veţi vedea, când vor fi prezentate.

Licurici. — Alice Cocea răspunde. Scrieţi-i prin „Mon Ciné“, rue Ro- croy, 3, Paris, în limba franceză sau română.

Postscriptum. — Nu cunosc adresa acestui interpret. Cu nespus regret.

Cele trei graţii. — Werner Fuetterer . are 23 de ani. Nu e căsătorit. 2. I n ­terpretul acela nu e cunoscut deoarece îşi făCea abia debutul şi nici n ’a mai filmat de-atunci. A jucat totuş, bine. Este de origină germană.

Kaessar Nitzolesco. — Nu, simpati­cul Patachon n ’a murit şi... nici nu se gândeşte s’o facă... 2. Vom publica m ai târziu un scenariu.

George Roman. — Adresaţi-vă con­

fratelui Mark Abrams la redacţia noastră, care e specialist în chestiuni de ocultism.

Sofronius. — Simpatia d-tale, Asta Nielsen, a avut o carieră foarte stră­lucită în cinematograf. Deşi afirmi cu tărie Cum că nu există aspect sub care să nu fi cunoscut-o, totuş îţi procur o surpriză... Priveşte!..

Nu e altcineva decât Asta Nielsen la vârsta de 13 ani (1896). Aşa e că sub aspectul acesta n ’ai văzut-o, până acum? F ii sincer şi recunoaşte!...Vezi, că tot eu sunt mai „documentat“?

Fetiţa de 90 de ani. — Felicitările mele pentru menţinerea... siluetei!.. Jaque Catelain a văzut lum ina zilei In anul 1897, la Saint-Germain-en- Laye. A debutat în cinematograf prin anul 1924 şi a fost lansat de regisorul Marcel L ’Herbier... Eu n ’am găsit niciodată ceva remarcabil la acest

june, afară de figura lui de păpuşă care e mai apreciată prin anumite cercuri, decât în cinematograf... 2. Despre ceilalţi protagonişti pomeniţi, am o părere destul de bună şi le a- preciez creaţiile.

Lidya. — Acest Krishnamurti a vrut să fie al doilea Messia şi s’a înconju­rat de diverşi adepţi temporari. Ori­gina ca «1 numele vor să pară miste­rioase. Are Insă o calitate flăcăul; e

foarte inteligent şi ştie să ţină para­bole religioase.

St. — Ai dreptate, nu eşti singurul care nu ştie ce’nseamnă jamboree, Puteai deasemenea să-l cauţi multşi bine în „Larousse“ Că nu există. Da- c’ai fi deschis însă un dicţionar en­glez poate că l-ai fi întâlnit. E un neologism împrumutat dela ameri­cani, mai precis, din argo-ul ameri­can şi s’ar traduce cu distracţie («■ miliară. Cuvântul e utilizat numaide cercetaşi şi nu ştiu, zău, ce i-o fi de­cis să-l adopte...

Suzana D. — Filmul acela se tur­nează în condiţiuni mizerabile de da­ta aceasta şi actorul despre care îi interesaţi a refuzat să mai joaCe ca să nu se compromită.

Pappillon d’or. — Şi dacă-ţi satis­fac curiositatea îm i promiţi două pa­chete de „Camei“? Sunt ţigările meii preferate şi ar constitui singurul ca­dou care mi-ar face plăcere... 2. Pc Gosta Ekman n ’am avut niciodata prilejul să-l cunosc personal. Ştii însă, că e de origină suedeză, că are 39 de ani, că e căsătorit şi că se e- numără printre cei mai buni actori de teatru.

Fleurry. — Ce mă interesează pe mine indivizii care-şi bagă fleacuri :n cap, ca să mi-i trimiţi in poze ruptedin ziare?......Memoriile lui Lon Ciia-ney“ sunt traduse şi redactate, 'i formă literară, de subsemnatul dupi note autentice, lăsate de răpiMiil m im al ecranului... Ai copii, spui?.. Bineee... Să-ţi trăiască şi., mulţi Îna­inte!...

Madona Brună. — Ce să faci ca si fii întotdeauna bine dispusă?... Foar­te simplu: caută să nu fii supăraţi.? Când un elev pierde examenele, ches­tia se complică; înseamnă că şi-a

pierdut capu’ după cine ştie ce femei pierdută. Amănunte fizice despre subsemnatul găseşti la muzeul istoric dela Cairo. Sunt rudă cu Ramses Ii şi văr primar cu Nabukodonosor,..

Josephine Saxa. — Sunt mai multe motive pentru care nu ţi-am răspuns M ai întâi, pseudonimul: apoi între­barea care nu se referă la o persona­litate ci la un actor do duzină, ic Care mi-e imposibil să mă ocup şi 1« al treilea rând, vine tonul aroganta care-mi scrii... Crezi oare, că redac­tând această rubrică sunt pus sui teroarea cititorilor? O fac pentruci am bunăvoinţa să-mi servesc cores­pondenţii, dudue, atât... Vrei sâ le războieşti cu mine?... Ascute-ţi spada şi invită-mă într’o societate, cu mar­tori, la un duel de replici... Daci te-ai f i adresat dela Început pe m ton accesibil şi cu un pseudouli particular, ai fi avut răspuns satisfă­cător; nu prin obligaţie ci prin genii- leţă... ca să fim Înţeleşi!

J. de S

2 Octombrie 1930. REA L IT A T EA ILUSTRATĂ 23

Excursiunea „Realităţii IlustrateE u r o p a

u

A

l nWJHJlX'CURSIA organizată de revista noastră şi pusă sub J p s * conducerea d-lui Ing. Erdesz, a plecat din Bucureşti

la 6 Septembrie, numărând treizeci şi trei de par­ticipanţi.

Călătorind în condiţiuni excelente, excursioniştii au vi­zitat Budapesta, Viena, Parisul şi toate celelalte centre importante ale Occidentului, primiţi pretutindeni cu ma­nifestaţii de simpatie din partea autorităţilor respective. Cele mai interesante muzee, monumente şi localităţi isto­rice, au fost trecute în revistă cu deamănuntul, excursio­niştii având prilejul să acumuleze bogate cunoştinţe, asu­pra centrelor apusene.

După două zile petrecute la Budapesta, în care grupul

excursioniştilor, condus cu multă pricepere de d. inginer Erdesz, a vizitat tot ceeace are mai caracte­ristic vechiul oraş al Ungariei, că­lătoria a fost continuată spre Vie- na.

Cetatea valsului şi a iluziilor ro­mantice, oraşul veseliei, cu toate frumuseţile sale, presărate pe fer­mecătorul ţărm al Dunării albastre, i-a impresionat pe excursioniştii noştri, cum nu ,se poate mai plăcut.

Şi iată-i pe fericiţii excursio­nişti, după încă o zi şi jumătate de călătorie cu expressul, coborând în haosul „Oraşului Lumină”. Parisul a fost ţinta ’principală a excursiei şi pentru vizitarea lui, s’au rezer­vat zece zile.

In autocare special angajate, după o noapte reconfortantă, petre­cută în cel mai luxos hotel, grupul a pornit la vizitarea oraşului şi a împrejurimilor... Ziua, plimbări, iar seara, spectacole, după gustul fie­căruia şi cu bitelele prevăzute în costul general...

La 19 Septembrie, excursia a pă­răsit Parisul cu direcţia Lyon— Lausanne—Venezia, de unde s’a re­întors în ţară după încă 7 zile de voiaj. . _

In clişeele, pe care le publicam aci, îi vedem pe excursionişti foto­grafiaţi la Viena în faţa statuei Mă­riei Therezia şi la Paris, pe plat­forma etajului întâi a Turnului Eif- fel.

LA EXPOZIŢIA INTERMAŢIONALA PI HELAfiUl Şl IMCAl]IM PARCUL CAROL 5 " -------

4*311

_ * i

im m T

N PAVILICNIIL RKAtSTANDUL

DEPOIICALEA ßAA/EßA \5 T P . C

'TEhlJ4

’o. 29.

\\

BUCUWgji f i l f c

G H lâZ iDIN PIELE PENTRU f CD TE SI BAIETI ÎNCEPÂND DELâ

L E / Z Z O - I A > 0 0 .

S E & X //£ F £PENTRU STUDENT! Şl £ r LEVEDE LICEU ÎNCEPÂND

DiLME Z$G~dOO.GATA Şl DE C O M A N D Ă -

UNlfORME ŞCOLAR€ PEN­TRU LICEE DE FETE Şl BABI

pantof/ pentru domn// STUDENT/ N oA l~H o4 5 . NEGRI DfiA ? 0 0 ~ f6 0 . CUlCtal « - Ş f0-570.

PhNlOF! PtN7RU O-PtiLE STUDENTE No. ? U -U o . NEGRI DfiA U 20~^6o. CULORI // ^nO ~ îO O

GNETE BOX PE/m UG>P/i DfLA N 0.2?~ N 0.?~ r. NEGRE DE/A 22Q-?6o CULORI // • 2 J0 - 4 0 0

PANTOF! BOX PENTRU: COP// NO .23~NC.J4-. NEGRI DEL A 790~??0. CULORI * 20G-JQO

24 REALITATEA ILUSTRATA 2 Octombrie 1930.

V io lo n iş t i re p u ta ţi

D. Petre Moţai, distinsul violonist, care s’a afirmat şi in străină­tate, ca un extraordinar talent muzical.

P oştaDalila modernă. ■— Pentru îngră­

şat, mânca făinoase şi dulciuri multe, unt cât .puteţi, cam o jumă­tate turtă pe zi cu miere, beţi lap­te cel puţin uin litru pe zi şi faceţi mişcare aproape de loc.

Eugenia Sebeş. — La noi în ţară nu se fac operaţii de acest pen. Un doctor v’ar fi de folos pentru exa­minarea gâtului ce ise îngroaşe. Este desvoltarea glaindei Tiroidă sau un început de Basedof. Câteva şedinţe cu raze var ifi de mult fo­los.

îndrăgostita din Orheiu. — Va costa scump şi nu ştiu dacă rezul­tatul va fi la înălţime. Vă reco­mand pentru îndreptarea tenului dv. igras cu coşuri şi pete următoa­rele: Hidroichinoină 1 gr. Alcool 50 gr. apă de ham am el is 50 gr. Apă lauro-cerasi 50 gr. Ac. sal ic i I i c 1 gr. să vă ştergeţi seara obrazul cu vată. Apoi crema: Ulei de migdale 50 gr. Ceară 10 gir. Cetaceum 10 gr. T-ra benzol 1 gr. apă de rosae 20 grame.

Beaus Yeux larmes, Zingurela, Ariane, Bucacea, Bebé, Heliana, O suferindă, Daris, O dezamăgită, London Dery, Ochi de drăcuşor. Iată un grup de cititoare şi c iti­tori ice întreabă acelaş lucru şi cer imperios: ten f răget, fără coşuri, pistrui, puncte negre, porii dilataţi etc... le răspund cu următoarele re­cete. Seara vor şterge bi:ne_obrazul de fard şi pudră cu o bună 'bucată de vată Îmbibată cu următoarea iso- luţie: Hidrochinonă 2 gr. Gliceri­na 20 gr. Alcool pur 80 gr. Apă ide rosae 30 gr. Apă hamamelis 50 gr Apă de lauro-cerasi 50 gr. Apoi o ungere uşoară cu: Ulei de migdale 25 g. Ac benzoic 0,50 gr. Ac. cali- Cilic 1 gr. Ceară 7 gr. Cetaceuim10 gr Apă de rosae şi zeamă de lă­mâie av 7 gr. Perhidrol 5 picături, Dimineaţa spălare cu apă caldă şi săpun de Borax, pulverizare cu apă foarte rece, fardul şi ipudra. După2 săptămâni aştept rezultatul. Celor cu coşuri vor utiliza după apa de toiletă, crema Laura No. 2.

Ecatherine, Dida, ce sufăr de a- celaş «ajuns, ten uscat, ce se descu­rajează şi nu priinde pudra le re­comand crema: Cetaceum 8 gr. Ceară 6 gr. Unt de cacao 3 gr. Ulei de nucă sau de migdale 60 gr.

Thaisa. — Pentru furunculele de pe spate vă recomand mai întâi o fricţiune cu mânuşa cu apă de Co­lonia în care aţi pus 5 gr. Salol, 3 gr Thymoi 2 gr. Re sarcina la un litru. Apoi crema: Naphtol Beta 1 gr. Sulf 2 gr. Zinc oxid 5 gr. La- nolină Vaselină av 30 gr.

Pentru slăbit nu mâncaţi pâine decât prăjită, făinoase şi dulciuri de

L a u re iloc, cu un cuvânt faceţi contrariu Dalilei moderne din revistă ce do­reşte să se îngraşe.

Ciocul Galaţi, Neluş Ghina Me- lix Ombra, împotriva • ridelor ivite de timpuriu -le recomand: Orz bun 100 gr. 50 gr. arpăcaş fierte binte ciu un litru de apă de ploaie. Filtraţi şi adăogaţi 2 gr. Alumeu crud. cu care soluţie veţi şterge obrazul cu vată. Apoi faceţi un bun masaj după toate regúlele artei cu Lano­lina auhdră 100 gr. Apă de hama- melis 50 gr. T-ra benzol 5 gr. Apă de lauroceraisi 50 gr. Sulfat de zinc5 gr. Dimineaţa veţi spăla obrazul cu lapte cald părţi egale1 cu apă de rosae şi veţi pulveriza cu apă cu ghiaţă.

Phyllis. — Vopseaua de păr, e numai pentru păr. Pentru gene şi sprâncene utilizaţi creion inegru sau şaten.

0 invenţie senzaţ onală

Un model de carte poştală-placă de gramofon „Weco“; şanţurile so­nore, sunt imprimate direct pe ilus­traţie şi poate fi cântată de sute de ori fără a se uşa. Merge la orice gramofon.

Este ultima invenţie cu adevărat senzaţională şi poate fi expediată prin poştă, ca o simplă carte poş­tală.

Descoperirea a fost recent intro­dusă în România şi cărţile poştale sonore, se găsesc de vânzare la toa­te magazinele de muzică şi librării.

Ziua bună se cunoaşte

de dimineaţă...

Un început voios de zi surâzătoare, 'ţi pro­cură un ras cu Colgate. Spuma generoasă a săpunului de ras Colgate pătrunde adânc şi înmoae rădăcina părului celui mai re­calcitrant. care'şi pierde ori-ce rezistenţă. Spuma nu cade, nici nu se usucă. Rămâne pe faţă atât cât trebue, până când briciulo îndepărtează împreună cu barba Dvs., lă­sând o faţă netedă şi curată până seara târziu

Fiecare săpun de ras Colgate, vă oferă 200 rasuri agreabile şi

răcoritoare

C O L G A T E ^SMAVING STICK’ IANDY.GRIP COLGATE CREMA de RAS j.ipun de ras original şi rezervă în tuburi si borcane I î

Frizeria I. BEERB u c u r e ş t i , C a l. M o ş ilo r 5 3

Înlocuind personalul plecat cu lucrate, specialişti, Onor. clientelă este asigur¡ti, prin bunul renume al Frizeriei BEER, de un serviciu ca întotdeauna ireproşabil.

G o b A P U L d e L U X

mon Amour

C E L MAI PIN C E L MAI ELEGANI C E L MAI DURABIL

T I I 7 T I 7 Î , T 1 I 7 1 Ţ T particular, BucureştiU E # 1 1 I W U L # Str Academiei No.

face orice informaţiuni, cercetări, misiuni discrete, teteloi

! Octombrie 1930. REALIT AT EA ILUSTRATA 25

it losif NădejdeyiAŢA Iul losif Nădejde, tre- v bue urmărită pas cu pas. Şi

Minai atunci s’ar vedea imaginea j unei nemăsurate comori de suflet

(1 rarul echilibru al unei gândiri. Era, in losif Nădejde, acea potolire

| lăuntrică ce odihneşte şi vorba lu i ira cel mai siflur reconfort. Iată in primul rând, ce pierd confraţii

I Ini, — breslaşi ca şi losif Nădejde, I li scrisului cotidian, — iată ce

pierd tovarăşii lui de lucru.

Dar aceasta e preţuirea, în vor- j 1« vinovat de puţine , a cercului < restrâns de lângă el. los if Nădejde I i cucerit, însă, întreaga contem- i poraneitate românească, ştiutoare ! ie carte.

cm m i MtoDeOrG - Ci

Va trebui cândva să se vorbeas- ti de primele lu i începuturi, — Mi „Mişcarea" în 1900, — p ân ă 1« activitatea lu i de ne în locu it în »Ioanele „Adeverului” şi „Dimi- BBţei” de azi. Gazetarii zile lor noa­stre şi cei cari vor veni dup ă noi, •a vor putea vorbi de „Lumea nouă", de „Adeverul" lu i Constan­ta Miile, de „Facla” de „Izbânda”, de „Adeverul” şi „Dimineaţa” de ui, lără să nu pomenească, firesc, lamele lui losif Nădejde sub tit lu l »nuia din cei m a i s tră luc iţi îna- litaşi.

La rândul lor, lite ra ţii vor avea Si ei de spus de losif Nădejde, care, iitfo largă măsură e şi a l lor, — :tva despre acest statornic în d ră ­gostit al literaturei.

Şl se mai cuvine ca cei veni(i în presă, după el, cari cunosc, poate, rile mai bune decât cum a cunos- til Iosil Nădejde, să-şi am intească, smeriţi, că acea lege de retragere )i pensiuni a ziariştilor, e opera confratelui care a m urit.

Soarta a voit ca, p r in această o- peri închinată tovarăşilor d in pre- sâ, Iosil Nădejde să-şi încheie via- |i, - viaţa lui plină. O dovadă în plus că losif Nădejde a ştiu t să moară dăruind încă o fap tă bună.

Moda femenină îşi are ciudăţe­niile ei, care, pe zi ce trece, ne ui­mesc tot mai mult.

Unele femei bogate, mai ales dintre cele ce se îndeletnicesc cu dansul şi cu sportul, au impus, în ultimul timp, o modă anumită a- tât în ceea ce priveşte îmbrăcămin­tea, preocupările şi ifelul de a gân­di, cât şi în privinţa formei cor­pului.

S ar părea ciudat ca să se vor­bească de un trup că nu-i modern, că altul este şi, în sfârşit, că un altul a devenit modern; totuş acest lucru e posibil în lumea care n ’are decât preocupări mondene. Altăda­tă, pentru ca pantoful dansatoarei să fie cât mai subţire, se tăiau de­getele cele mici delà picioare, as- tazi lumea a evoluat şi, în numele nnei estetici speciale — ce batjo­cură adusă esteticii! — , azi se taie sânii femeilor pentru a le face cor­pul la modă.

Aceste mamectomii se fac curent în America şi relativ destul de des în Franţa. M. E. Dartiges în „ I m clinique” numărul 142 din 1930, a- vând în vedere numărul tot mai mare al acestor cazuri de... „înfru­museţare forţată”, la care se adao­gă şi cele făcute în scop terapeutic cercetează „care sunt consecinţele ablaţiunii parţiale sau totale a glan­delor mamare” asupra sarcinei, menopauzei şi întregului orga­nism.

Deşi' rezultatele acestui autor conchid ' că suprimarea acestor glande n ar aduce nici o turburare în organism şi că, prin urmare, a- ceastă operaţie, numită... „estetică” de unele coconiţe, se poate face fără teamă, sunt de părere că, in aceste cazuri, rezultatele trebuie să fie completate cu date şi observa- ţiuni ulterioare, mult îndepărtate de operaţie, că e nevoie de statis­tici întocmite în timp de zeci de ani, pentru a cumpăni atunci în mod mult mai obiectiv decât azi, partea pe care secreţiunea internă a acestor glande o are în angrena­jul glandelor endocrine, de utilita­tea sau de neutilitatea glandelor mamare, de indespensabilitatea sau de dispe nsabilitatea lor.

De altfel, problema nu-i actuală pentru noi şi-mi place să cred că nu va fi niciodată: simţul nostru estetic nu-i nici pervertit, nici lip­sit de gust.

Dacă o tânără americană oare­care cu şanurile ciopârţite, venind la noi in ţară, ar afla ce părere are cântăreţul poeziei noastre popula­re despre frumuseţea trupului fe­meiesc, s’ar ruşina de schilodirea pe care de bună voie a suferit-o.

La noi acest pericol nu există, căci, în general, o femeie e soco­tită frumoasă când e voinică, ară­toasă, cu carnea tare şi sânii plini. Ceva mai mult: ţăranul zice de multe ori „e frumoasă că-i grasă”, chiar dacă chipul femeii e cam u- rît.

BOGDAN VARVARA S t a t u i a u n e i b o n e

nouă rasă de piticiExploratorul suedez dr. Gustav

Holender, a descoperit în Ameri- I ta de sud, intre Columbia şi Ve- I nemţia, o nouă rasă de pitici răz- I Unici. Suedezul a reuşit să intre i/i legături amicale cu ei şi să le ilufce viaţa. Piticii trăesc in

I krdee foarte primitive, sunt în I rtşnică lupiă cu vecinii lor şi pa- I» ci suni canibali.

Acum câţi-va ani o bonă din

Viena fiind la plimbare cu copii

stăpânei sale, a fost călcată de

un camion. Avusese insă prezenţa

de spirit să împingă căruciorul cu cei doui copilaşi pe trotuar, salvându-le astfel viaţa.

Femeia grav rănită, muri cu­rând la spital. Acuin i se va ri­dica credincioasei slujnice un monument. 37 de sculptori austri- aci au trimis schiţe.

|

• /

L ,

M E T O D A E L I Z A B E T H A R D E NCARE M E N Ţ IN E EP ID ER M A SAN ATOASA Şl

II R ED A A C EIA Ş S T R Ă LU C IR ENici o cremă nu poate transforma epiderma. Totuşi urmând un tratament ştiinţific, care activează circulaţia ţesuturilor subcuta- nee, şi menţine celulele pielei absolut sănătoase, veţi dobândi cu siguranţă o piele clară, fină şi fermă. Aceasta este baza metodei

Elizabeth Arden

Crema de curăţit (Venetian Cleansing Cream) se infiltră în pori şi curăţă epiderma de toate impurităţile ce cauzează butoni.

Tampomări energice cu Ardena Skin Tonic şi Special Astringent tonifică epiderma şi îi întăresc contururile

Hrăniţi apoi pielea cu Orange Skin Food sau cu Ardena Velva Cream, cremă extrem de agreabilă care intrând în pori suprimă

sbârciturile şi ameliorează linia

Urmaţi metoda aceasta pentru tratamentul pielei la D-voastrâacasă

CREM A VENEŢIANĂ PENTRU CURĂŢAT

(Venetian Cleansing Cream)Cremă de o mare fineţe, care

se topeşte la simplu contact cu

tomnoratnrn pielei şi o desbară

tonte impurităţile. Curăţă e-

pi^prmq de praf. de pudră şi

excreţii: face pielea dulce şi

maleabilă.

ASTRINQENT SPECIAL VENETIAN

rVenetian Special Astringent)

întăreşte şi tonifică epidermele

obosite. întăreşte şi ridică muş­

chii malesitl si ameliorează m i­nunat conturul obrazului în ­

dreaptă bărbiile şi sbârciturile

tmbătrânitoare ale gâtului «i nieptului.

Puteţi obţine Preparatele Elizabeth Arden în Bucureşti numai Ia Rarfum eria T eatru lu i, Calea V icioriei No. 84

vis-a-vis de P a la tu l Regal şi la M agazin Universel,

Calea Victoriei, 11

Cereţi la aceste magazine prospectul Elizabeth Arden. care vă va explica modul de a urma acest tratament la Dv. acasă

ELIZABETH ARDEN691 F I F T H A V E N U E , N E W - Y O R K

LONDON: 25 OLD BOND STREET W IPARIS BERLIN (Copyright reserved) MADRID ROMA

TONICUL ARDENA PENTRU PIELE

(Ardena Skin Tonic)Astringent întăritor, tonifică şi

albeşte epiderma, reînviază ac­

tivitatea celulelor. Acest tonic

se întrebuinţează în acelaş timp

sau după crema de curăţat. Sti­

mulează circulaţia şi dă obra

zului o roşeaţă puternică.

CREMA VENETIANA ORANGE PENTRU

HRANA PIELEI (Venetian Orangt Skin Food)Cel mai puternic reconstituant al ţesuturilor subcutanee. Dă epidermei elementele nutritive de care pielea are nevoe Umple golurile şi redă ţesuturilor sub­cutanee integralitate şi tărie. Excelentă pentru obrazuri slă- Mtp ai sbnrcite.

26 REALIT AT EA ILUSTRATĂ 2 Octombrie IMO,

II. Străzile Capitalei, cu sectoarele lorCuţitul de Argint Str.Cuviosul Str.Cuza Elena Str.Cuza Vodă Str.Cuza Vodă Prel.Cuza Vodă PiaţăCuza Vodă (Griviţa) Str.Cuza Vodă (Belu) Str.

O

D — Cartierul C. F. R. Grand Str.

D — Locuinţe Eftine Str.D — Locuinţe Eftine Steaua

Rom. Str.D — R. M. S. (Griviţa) Str. Dabija Str.Dacia B-d Daicoreanu Str.Dan Popovici Str.Dan Vodă Str.Dan Vodă Fund.Dănciulescu I Str.Dănciulescu 2 Str.Dănciulescu 3 Str.Dănciulescu 1 sub cimitir Fund. Dănciulescu 2 sub cimitir Fund. Danielopol Str.Darvari Schit Str.Darzari Str.Dascălul Str.D. A. Sturza Str.Davidescu Str.Davila \na Str.Davila Dr. Str.Decebal Str.Decebal (Griviţa) Str.Dediţel Sir.Dejucătoarei Str.Del ar Stănescu Str.Delea Nouă Str.Delea Veche Str.Densuşeanu Nicu Str. Depărăţeanu Str.Depoul C. F. R. Str.Depozitul S. T. B. (Ştefan cel

Mare) Sosea Depozitul S. T. B. (Bonap.) Şos. Depozitul S.T.B. (Şerban Vo­

dă) Cale Despuia Doamna Strada Despot Vodă Str.Despot Vodă Fund. Detaşamentului Str.Diaconeselor Str.Diaconul Coressi Str.Diamandi Voicu Str.Dianei Str.Dichiu Str.Didiţel Str.

Dimineţei Str.Dimitrie Ghica Str.Dimitrie Racoviţă Str.Din Nou Sosea Din Sârbi Sosea Din Vii, Sosea Dinu Hagi Str.Dinicu Golescu B-d Dintre Gârle Str.Dinu Cuţariida Str.Dinu Pândele (Dinu) Str.Dinu Ştefan Str.Dionisie dela 1-2— 29-40 Str. Dionisie dela 31-42 term. Str. Dionisie Eclisiarhul Str. Dionisie Fotino Str.Discordiei Str.Disescu C. Str.Divizia 2 tren Drum D. M. Bragadiru Str.Doamna Chiajna Str.Doamna Elena S'tr.Doamna Elena Cuza Str. Doamna Ghica Tei Str.Doamna Ghica Prel.Doamna Olt ea Str.Doamnei Sosea Doamnei Str.Doamnei Biserică Str.Dobreseu I. Str.Dobreseu I. Fund.Dobreseu Ştefan Str.Dobrici Str.Dobrin Str. * '

5 Dobroteasa Str. 54 Dochia Str. 55 Dr. Asache Str. 65 Dr. Asache Fund. 65 Dr. Babeş Str. 65 Dr. Bacaloglu Str. 12 Dr. Boicescu Str. 65 Dr. Botescu Piaţă 2

Dr. Brânză Splai 2Dr. Buicliu Str. 6Dr. Burghelea Str. 4Dr. Calinderu Str. 3

2 Dr. Capşa Str. 65 Dr. Capşa Fund. 6

Dr. Ciru Iliescu Str. 4

2 Dr. Clunet Str. 3

2 Dr. Cock Str. 64 Dr. N. Creţulescu Str. 13 Dr. Conovici Str. 5

6 Dr. Davila Splai 66 Dr. Davila Str. 62 Dr. Drăghicescu Str. 62 Dr. Demonstene Str. 62 Dr. Dona Str.2 Dr. Felix Str.2 Dr. Felix Fund.2 Dr. Grecescu Str.2 Dr. Grigorescu Manolescu Str.2 Dr. Grigore Râmniceami Str.3 Dr. Grozovici Str.2 Dr. Herescu Str.3 Dr. Iatropol Str,3 Dr. Iatropol (Parcu Reg. Maria). 6 Dr. Istrati Str.6 Dr. Leonte Str.6 Dr. Liester Str.1 Dr. Manolescu Str.2 Dr. Marcovici Str.4 Dr. Nicolae Maiiolescu Str.3 Dr. Obedenaru Str.6 Dr. Obedenaru (Parc. R. Maria).4 Dr, Petrini Str.4 Dr. Prof. Babeş Str.4 Dr. Radovici Str.2 Dr. Râmniceanu Str.2 Dr. Răureanu Str.

Dr. Raţiu Str.3 Dr. Sergiu Str.3 Dr. Sergiu Fumd.

Dr. Teodoru General Str.5 Dr. Toma Ionescu Str.2 Dr. Turn eseu Str.3 Dr. Vamale Str.3 Dr. Vasile Sion Str.5 Doda General Str.2 Dogarilor Str.2 Doina Fund.2 Domniţa Anastasia Str.1 Domniţa Ancuţa Str.3 Domniţa Bălaşa Splai4 Domniţa Flori ca Str.4 Domniţa Maria Splai2 Domniţa Ruxandra Str.4 D om n iţii Bulevard6 Dona General Str.1 Donici Str.6 Donciu (Herestrău) Str.6 Dornei Str.2 Dorobanţi (Griviţa) Str.5 Dorobanţi (Griviţa) Cale2 Dorobanţilor Prelungire2 Dorobanţilor 1 Fund.6 Dorobanţilor 2-a Fund.1 Dorobanţii Nicu Str.3 D oru lu i Str.2 Dorului Fund.3 Dosoftei Mitropolitul Str.3 Dosul Cantonului Str.2 Dragalina Str.6 Drăghicescu Str.6 Dragoş Vodă (Griviţa) Str,5 Dragoş Vadă Str.6 Dragoslave Str.5 Dreaptă Str.3 Dreptăţii (Griviţa) Str.4 Dreptului Bulevard3 Dreptului l-a Fund.6 Dreptului 2-a Fund.1 Dri storului Str.1 Dristorului Fund.6 Drumul Fabricei Lupeasca (Fio-6 reasca) '2 Drumul Fabricei Cerkez (Fio4 reasca)G Drumul Hagi Tudorache (Fio-

reasca)Druimul între Vii (Şerban Vodă) Drumul Luncii Drum Felicia Racoviţă Str.Drumul Serii Drumul La Tei Duca Vodă Str.Duca Vodă Fund.Dudeşti dela 1/2—94/101 Cale Dudeşti dela 96/103— terminare

Cale Dudeşti Fund.Duiliu Zamfirescu Str.Dulgheri Str.Dumbrava-Roşie Str.Duminicii (Şerban-Vodă) Str. Dumitrescu Anghel Str. Dumitrescu Ghiţa Str. Dumitrescu I. Str.Dumitrescu Maria Str. Dumitrescu Nae Str.Dumitrescu Nae (Şerban-Vodă).

Str.Dumitrescu Petre Str.Dumitrescu Vasile Str.Dumitrică Florea Str.Dumitru lirătianu Str.Dumitru Lăptaru Str.

■ Dumitru Onciul Str.Dumitru Negrescu Str.Dumitru Bacoviţă Str.Dumitru Răduleşcu Str.Dumitru Ruse Str.Dumitru A- Sturza Str.Dumitru Staicovici Str.Duzilor Str.Duzilor Alee

EE —- Câmpul Pileşoianu Str.E — C. F. R. Grant Cartier E —■ Cartier Steaua Română Str.E — R. M. S. Grant Cartier Ecaterina (Belu) Str.Ecaterina Sfânta Str.Ecaterina Teodoroiu Str.Ecaterina Teodoroiu (prin Ca-

rol) Str.Echinoxului Str.Economu Cezăreşcu Str.Economu Cezăreşcu Fund.Ecoului Str.Ecoului (Griviţa) Str.Edilitatea Parc Edgar Qui net Str.Eduard Grant Str.Eforiei Fund.Egalităţei Str.Eifel Str.Elena Matei Voevod Str.Eldorado Str.Elefterescu Str.Elefterie Câmp Elefterie Splai Elefterie Str.Elena Ciurel (Caracaş) Str.Elena Colentina Ştr.Elena Cosânzeana Str.Elena Crângaş Str.Elena Crângaş Prelungine Str. F'ena Clucereasa Str.Elena Cuza (Griviţa) Str.Elena Cuza (Şerban-Vodă) Str. Elena Doamna, Str.Elena Ferechide Str.Elena Grant Str.Elena Ionescu Str.Elena Principesa Str.Elena Principesa (Griviţa) Str. Elena Polizu Str.Elena Th. Nicolau Str.Elena Teodorescu (Şerban-Va-

dă) Str.Elena Teodorescu Str.Elena Eliade Str.Eliade între vii Str.Eliade Moşi Str.Eliade Pompiliu Str.Elisabeta dela Nr. 1/2— 22/25

Bulevard

Elisabeta dela Nr. 24/27 termi­nare Bulevard 2

Elisabeta (Şerban-Vodă) Str. 5

Elisabeta Principesă Str. Elisabeta Regina Str. Elisabeta Regina Splai Eliseu Str.Klisa Caracaş Str.Eli sa Filipescu Str.Elisa Popescu Str.Eliza AleeEmancipată Prelungire Emanoil III Str. Emigratului Str.Emil Costinesu Aleia Emil Gârleanu Str. Eminescu Str.Eminescu (Griviţa) Str. Enăcihiţă Văcărescu Str. Ene Maior Str.Enei Str.Epicol Str.Epicol Fund.Episcopiei Str.Episcopul Radu Str. Epureanu Str.Epurilor Str.Erbăriei Str.Eremia Grigorescu Str. Ermina Str.Ermitului Str.Ermitului Cazărmi Str. Ernei Str.Erodiade Str.Eroului Str.Eroilor (Com. Militari) Str, Escelsior Hotel Fund. Esculap Str.

„ Fuind.Eugeniu Carada Str.

„ Stătescu Str.Eustaţiu General Str. Eustaţiu Ion Str.Eustaţiu Mircea Str.

F —- C. F. R. Grant Cartier ! F — Câmpu Pleşoianu Str. j F — R. M. S. Grant Str.F —- Cartier Steaua Română Str.: Fabrica de Acid Oarb. Czel,

IntrareFabrica de Cărămidă Flats

Drum

Fabrica de Cărămidă Hagi Tu- dorache Drum

Fabrica Cerchez Drum „ de chibrituri Str.„ de eue Str. I„ Cuţarida (Griviţa)„ Gib Intrare „ Lupescu Drum „ de postav Str.„ Silva Intrare „ de piepteni Str.„ de spirt Popovici „ de vacs Fund.

Făgărăşainu fraţii Str. Făgăraş Str.Făgăraş Prelungire Făinarilor Str.Fălcoianu Str.Fântânei Str.Fântânica Str.Fântânica I Fund.Fântânica II Fund.Farcaş Popa Str.Fariseului Str.Făt Frumos Str.Făurari Fund.11 Februarie Str.11 Februarie Stradelă Fecioarei Str.Drumul Puţul lui Tonola Felix Dr. Str.Felix Str.Fenix Fund.Ferari Str.Feraru Rafaël Str. Ferdinand Bulevard Ferdinand Prelungire Ferdinand Piaţă Ferdinand Fund.Ferdinand I Parc Fermei Str.

Drtm;

1) Vezi începutul în „Realitatea Ilustrată“ No. 191.(Va m )

Octombrie 1930. REALITATEA ILUSTRATA 27

Jocurile „Realităţii Ilustrate“Deslegările jocurilor pe luna August

Joc de cuvinte încrucişate „Albastrosul“i h o t d i 5 1 e r T

lU R R M P N T M n l b e n ; _ _ _

p i I S E E l i I B 1 r g P R L M

- r t r s v r i j b l p n FI L E T M & I I T U R “ ' P E D E L E '

RD I R E R f

t o n .

f l G I R D I R E 0

E T P L 5 D R

LL

JÎT P R P _ i P E B E

r p t r e e IN T E H Z n ^ R l ?

! E « E X E n M U N I El n E E N R * Î R H E B ET R E N I P f f H P P R M l . , P D E I N n B P N L JL □ E T T I N E E R B n N D R R E ® T T ^ L n R p R R B P R I ^ R N E l i m U R E B E U R T R U S IT E E P L I T Z ,

11 F M r n p n n H Ti i r f m s h n d e r l i nN. B. — Partea de jos, din dreapta, este eronată.

IJoc|de cuvinte încrucişate

EdM\j[ h I D C E E T

R P S 1 N L M I c m 1 L R D R P T I NRf [ni D f

E _

U N R Ë I B ■ P E R S T E D P R R R R E L E ^ P T , IN

__¡CUBH E N R I R D E

a u R

E R

mJ R R .PTnvr

U N US'RXRM RRD

NRBURDUN _ .P R M U P E ER S C U N D lK :__ _______

T B P & E M d ETñ ? i M B 5 E N (E ^

ENIGMĂRossi-Rossini

Deslegările se primesc până la 10 Octombrie 1930. Fiecare joc a- cordă deslegătorilor un număr oarecare de puncte. Cel care ob­ţine numărul cel mai mare de puncte prin deslegarea celui mai ma renumăr de jocuri din nume- rile 188, 189, 190, 191 şi 192, va primi un premiu de 1000 lei. Pre­miul al doilea 500 lei. Premiul al treilea 200 lei. Următorii şapte des- legători, primeşte câte un volum. Premiile se vor distribui la ;20 Oc­tombrie 1930.REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Const. Miile 7, Et. II

TELEFON 306/67 Director redacţional:NIC. CONSTANTIN

PREŢUL ABONAMENTULUIPe un a n ..........................Lei 350Pe trei l u i n i .............................95Pe şase luni............................. 180Pentru s tr ă in ă ta te ................400

Joc de cuvinte încrucişate „Aviz cartoforilor"(10 puncte) * de S. şi M. Breiman-Soroca

lOriîoniai: 1) Jucător de cărţi. ¡1 tel ce joacă împotriva tuturor iii jocul de cărţi). 13) Adiere (po­li), 14) Articol. 15) Necaz mare !lij.) 16) Joc englezesc de cărţi. II) Numele bănăţean al unui joc lie cărţi. 20) Cavitate. 24) Figura »¡ie in jocul cărţilor. 25) Nume ie femeie. 26) Joc de cărţi de ori- Mă americană. 28) Cetate legen- liră in Bretania. 30) Conjuncţie. II) In corpurile vertebratelor. 32) Mur. 34) Timpul cât pământul p face rotaţiunea împrejurul soa- relui. 35) Deja. 36). Literă greceas- (i 37) Ins dintr’un vechiu popor nomad, 41) Joc împotriva banche­rului. 39) Pronume. 44) Pană de despicat lemne. 46) Un fel de joc cu 31 cărţi. 48) Numele lui Budha ¡(¡China. 50) Peşte foarte lung. ¡1) Insulă. 52) Cea mai mare şi tea mai mică carte de joc. 54) Bold. 56) Mică poemă. 57) Con- juncţie 58) A locui. 60) Foarte u- wd. 62) Domenii căpătate de va­sul dela un suveran. 63) Exprimă o continuitate. 64) Aruncat de co- răbieri în mare, apoi înghiţit de in chit. 66) Ceiace se adaugă la liza jocului. 67) închid o deschi- alurâ. 69) De o talie mai pre jos ie cea mijlocie, (pl.) 70) Rămâi cu bine! 72) Operă literară. 74) Pe cine a scăpat Daniel de o acu- nţie falşă ? 76) Cei ce înşeală la cârti. («nold). 77) Totalitatea căr­ţilor pe care are drept jucătorul să le ridice de jos. 78) Fiinţă, iferi/co/: 1) Oraş în India. 2) Sevasta lui Bcn-Ardun (din El- Zorab). 3) Prescurtare din înăltu­ţi. 4) Zece parale. 5) Interjecţie, fl înfăţişat sub chipul unui om care poartă pe cap un disc solar. Sl Indicatorul orelor la un cea­sornic. 9) Figurile nedrapate (în pictură). 10) Capitala comitatului depe valea Oltului. 11) A scoate un sunet şuerător. 12) Scutelnici rare aduceau 100 de raci pe săn- tămână stăpânilor (od). 17) Stri­at adresat boilor. 19) Nume dat de parisieni celor care comit agre­siuni nocturne. 21) Joc cu sticle Si cartoane numerotate. 22) Ex­perimentată. 23) Localitate în Franţa. 26) Interjecţie. 27) Insula k 29) Conjuncţie ce înlocueşte

Să se găisiască un cuvânt de trei litere, astfel ca suma cifrelor co­respunzătoare să dea 38.

Să se înlocuiască fiecare literă a noului cuvânt, prin numărul cores­punzător din ordinea alfabetică şi să se împartă apoi fiecare număr în alte două numere neegale.

Inlocuinidu-se apoi fiecare din aceste numere cu cifra corespun­zătoare, se va mai obţine încă un ■cuvânt, mai mare.

Prin acelaş procedeu, — împăr­ţirea fiind diferită, se va mai ob­ţine încă un cuvânt.

Ambele cuvinte au următoarele semnificaţiuni: 1) Stâncă formată din C. Os. Ca. 2) Localitate în Do- brogea, importantă pentru aceste stânci.

N. B. Clişeul are numai un scop decorativ.

infinitivul (dispărut in graiul popular). 33) Partea esenţială (fig.) 42) Cantitate de fire toarse. 43) Epidermă. 40) Nimfă. 38) Asocia­tul la beneficii sau pagube al u- nui bancher. 44) Insulă. 45) Purcel de India. 47) Joc de cărţi. 49) Joc de cărţi. 53) Joc nemţesc de cărţi introdus în 1804. 55) Prepoziţiie. 57) Loc unde se joacă cărţi. 59) Buhaiu. 61) Sinonimul lui UT. 63) Jocul numit bacara. 65) Află. 66) Ceiace se pune la joc. 68) Flagelul ţarinelor. 69) Adversarul filmului sonor. 71) Parueni creştini (în graiul bisericesc). 72) Oală. 73) Prepoziţie. 74) începutul unei săr­bători şi sfârşitul unei mese. 75) Simt (fig).

Joc sintetic(10 puncte)

de S. şi M. Breiman-Drochia

O s ă r u ta r e b u rle scă . (Explicaţiile în primele pagini ale acestui număr)

Atelierele „Adeverul” S. AFoto „Paramounl“