Anul ХИ Arad, Vineri, 20 Iunie (3 Iulie) 1908 Nr. 136.

H m ae 24 Co*. îa |ма. ш . 18 t #*» I ten* . S «

Ялгі 4a Dnahwefl N H U < Cor, — Pee-tn Імнавіа «I AJMitea

10 Cor. Uni i» al p entra 8o-»Ша ţl etraMtata pa

sa 40 Iránti TRIBUNA REDACŢIA

şt ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 2a

INSERŢIUNILB ie primesc Ia adminis­

traţie. Manuscripte nu se Îna­

poiază. Telefon pentru oraş %l

comitat 502.

Anul XII. NUMĂR P O P O R A L Nr. 2 4 .

Un erou-martir. Mirosi*w Siczynski a fost osândit la

moarte. Dacă un act de graţie împărătească, itât de des şi atât de firesc la bătrânul no stru monarh care nu a iertat numai pe po­trivnicii slujbaşilor săi, ci şi pe ai săi pro prii, cari au vrut s ă i detroneze, nu va în terveni, atunci Siczynski va plăti cu viaţa iubirea sa nemăsurată pentru neamul său atât de adânc umilit, obijduit şi împilat.

Trimitem nenorocitului popor rutean, tri metim şefilor Iui şi cu deosebire minuna (ului tînăr erou-martir Siczynski salutul nostru de simpatie şi de admiraţie pentru lupta atât de asemănătoare cu a noastră ce o duce pentru viaţa sa naţională.

Căci să nu se creadă că fapta lui Si czynski e fapta unei nebunii, sau cel pu ţn a unei exaltări individuale care nu are nimica de-a face cu situaţia politică şi cu starea sufletească a întregului popor rutean.

f a este măsura cea mai exactă, termome trul pentru gradui de învierşunare, amăra ciune şi desnădejde la care s'a ridicat starea sufletească a poporului rutean.

Şi mai spunem încă odată ceeace am spus şi atunci când focurile din revolverul Browning trase de Siczynski au răsunat dintr'un capăt până în celalalt al monar­hiei: situaţia poporului rutean nu e întru nimica mai rea decât a poporului nostru, poporuî rutean nu este mai impilat, ba să bucură chiar de o situaţie mai favorabilă decât a noastră.

Acesta este punctul cel mai însemnat pentru noi în drama naţională ce să desfă­şură în Galiţia: analogia, asămănarea atât de izbitoare dintre situaţia şi lupta noastră si a rutenilor.

De amândouă părţile vedem cum un po­por, al cirui trup naţional e răşluit în mai multe bucăţ', un popor compus numai din tirani şi puţini intelectuali, se luptă împo­triva asupririi îndoite, naţionale şi sociale, a unei şleahte lacome, îngâmfate şi putrede, boierimea polonă de-oparte şi aristocraţi-mea ungurească de altă parte. Şi de amân­două părţile vedem la stăpânitori aceiaş notă comună, aceleaş arme mârşave, perfide, iceleaş practici ale unei administraţii co­rupte şi feudale, ale unui sistem electoral, unde teroarea şi jandarmii hotărăsc expresia voinţei poporului, până şi aceiaş perversă fi scârboasă maică de asupritori asupriţi, de împilatori ce îşi bocesc în gura mare Europei obijduirea lor de popor »mandru, ospitalier şi cavaleresc* însuşiri romantice invocate în lipsa altora reale, de muncă de arate şi de dreptate.

Şi ce sgomot de indignare şi de revoltă falşă, când masca asta este smulsă de mâna energică şi necruţătoare a bardului din nord, Björnson, csre a arătat adevărata faţă hîdă

şi reepiogătoare a cavalerilor » dreptăţii căi cate*.

Dar să ascultăm ce spune însuşi Si czynski:

Contele Potocky nu a stăpânit caguver nator, zice el, ci ca un adevărat despot. Im paratul a voit să introducă votul universal, dar contele Potocky a împiedecat asta, lu­crând împotriva dorinţei împăratului. In Letzkie şi în Buciaci au fost împuşcaţi mai mulţi ţărani ruteni deşi nu după porunca dar cu aprobarea contelui Potocki. La ale geri el a căutat să împ'edice cu toate mij toacele şi prin toate practicile şi abuzurile alegerea deputaţilor ruteni...

Nu vi-se pare că auziţi vorbindu-se nu de poporul rutean şi de situaţia Iui ci de poporul nostru? Schimbaţi numai numele Iui Potocki cu al Iui Andrássy, numele de Latzkie şi de Buciaci cu nume atât de cu­noscute ca Pănade, Coruia, Aleşd, Cernova, Pecica etc. şi veţi găsi că nimic mai mult nu trebuie schimbat.

Mai mult chiar, o cercetare mai amănun ţită va arăta că suntem intr'o situaţie mai rea decât rutenii. In parlamentul din Viena poporul rutean e reprezentat prin 33 de de putaţi, deci mai mult de douăori cât ai no­ştri, deşi procentul rutenilor din Austria faţă cu totalitatea poporaţiei e mai mic decât al nostru (3 milioane de români faţă de 19 milioane şi ЗУ2 milioane de ruteni faţă de 27 de miloane cât are Austria). Şcoalele ruteneşti sunt susţinute din vistieria ţării şi nu, ca la noi, din obolul bisericilor. Rutenii au licee şi scoale secundare în toate oraşele mai însemnate şi nu ca noi abia v r e o patru licee iar cât pentru universitate, guvernul austriac a admis în principiu dreptul rutenilor de a avea o universitate naţională şi înfiinţarea ei e numai chestie de timp şi de loc. Cine ar îndrăzni să se gândească la noi Ia asta ?

Rutenii în sfârşit au o admirabilă orga­nizaţie economică socială şi politică, sute de societăţi, reuniuni şi ligi, cabinete de lec­tură numite »cetalniic de ordin cultural ca şi politic şi nimeni nu se gândeşte să dea judecăţii sau să arunce în temniţă pe depu­taţii lor pentru înfiinţarea cluburilor politice ca la noi. y

In sumă, situaţia poporului rutean e mai bună decât a noastră.

Dacă voim deci să ne ridicăm, să ajun­gem Ia o soartă mai bună, trebue să urmăm şi noi poporul rutean al cărui reprezentant e Siczynski.

Să imităm deci nu fapta lui Siczynski care e contrară legilor, dar dragostea ne­măsurată şi fanatică, gata de orice jertfă pentru neamul său.

Să ne creştem tinerimea în aceiaş duh de idealism, de abnegaţie şi naţionalism care merge până Ia jertfirea ieului pentru binele poporului.

Siczynski e un martir dar şi un erou, căci liniştea, hotărîrea şi convingerea adâncă cu

care singur s'a dat în prada morţii sigure sunt înalte însuşiri de eroism. In faţa ace­stui erou-martir ne închinăm şi i strigăm: Salve Siczynski, un popor ai cărui fii ştiu să moară astfel, merită şi trebue să trăiască 1

Si tua ţ i a c a m e r e i a u s t r i e c e . Monitorul ofi­cial de azi aduce sancţionarea proiectului de l<ge bugetar. In sesiunea actuali Reichsraihul mai are dou i proiecte cardinale de resolvit. Unul despre sporirea contirgentulal Landwehrului cu 5000 de recruţi. Proiectul acesta nu va fntlmpinà greutîţi căci gavernul cferl In schimb pentru urcarea contingentului mai multe reforme sociale însem­nate, ca d. e. concedierea soldaţilor pe vremea secerişului. Celait proiect, care Insă va întiaplnâ grele stăvili Ia socialişti şi polon!, e despre і я -posltul pe spirt. Cu polonii i a succes premieru­lui Be;k s l pă teze , socialiştii i aş i sunt mai im­placabili, el vor obţtruâ proiectul din ri«puteri. Proiectele mai sunt stăvilite şi de multele moţiuni de urgenţi prezlttats de diferitele partide.

* C a m e r a . In şedinţa de Miercuri camera a In­

trat In desbateres novelei legii de execuţie. După tranşarea e! mai resteszi din program proiectul despre aranjirea propriefiţil. Dupi votarea ace­stor proiecte camtra Işi va h à vacante de trei luni. înainte de a şi începe vacanţeie se va mal întruni oJa t i in şedinţl formală, ca s i ia tn pri­mire dels camera magnaţilor proiectele de legi votate în timpul din urmi. Se speri c l până Luni şl camera magnaţilor va trece neted proiec­tele, numai In jurul sporire! dărel de spirt se a-şteapti o mici discuţie.

In luna Septemvrie camera va ţinea de asemeni numii o şedinţă pentru exmiterea delegaţiunei ungare, sjurnându-se Iarăşi pe restimpui desba-teriior delegaţioi a'e. Delegaţlunlle se vor întruni la Începutul lunei Octoravrie în Budapesta, şe­dinţele el vor dura pâni la sfârşitul lunei. Astfel camera numai ia începutul lunei Noemvrie îşi va reîncepe activitatea normali.

* L e g e a d e s p r e e m i g r ă r i . Comlsiunea de emi­

grări a camerei şi a prezintat Marţi raportul de­spre suplinirea lacunelor legii de emfgriri. Che­stia emigrărilor a fost regulată prin art. de lege IV din 1903, (nsi In chip uelndestulitor, de oa­rece în cei 5 ani următori numărul emigranţilor a sporit Ia 800.000. Astfel ч'а ivit de nou nece­sitatea de a se h à masuri osai practice. Proiectul tinde s i realizeze aceste măsuri. Modificări mai esenţiale suferi paragraful 8 şl §§ ii 11 şi 12. Cel dintliu dispune asupra cau(!unei, ce trebuie depuş i In efecte ungare, cele din urmi nu per­mit emigrarea In astfel de comune, In a ciror di­recţie e interzisă emigrarea. Cu măsuri poliţia!* In i i nu s t va rezolvi o chestie atlt de compli­caţi.

Conferenţa clubului deputaţilor. Primim delà dl dr. Teodor Mihali,

prezidentul clubului deputaţilor nationalisa spre publicare următorul comunicat o/icos :

Azi şl-a ţ i n u t Clubul deputaţilor naţio­nalişti u l t i m a c o n f e r i n ţ ă p l e n a r ă î n a i n t e d e v a c a n ţ e l e d e va ră . P e l â n g ă a f ace r i l e c u r e n t e în l e g ă t u r ă cu s i t ua ţ i a po l i t i că g e ­n e r a l ă c o n f e r e n ţ a a c o n s t a t a t , c ă în s i n u l C l u b u l u i d o m n e ş t e c e a m a l pe r f ec t ă a r ­m o n i e a t â t c e p r iveş t e a p r e c i a r e a s i tua ţ ie i po l i t i ce ac tua l e , câ t şl p r i v i t o r Ia s c o p u l

Pag. 2 • T R I B U N A« 3 Iulie n. 1008

şl mijloacele luptei politice, căreia s'a de­dicat. Clubul deputaţilor naţionalişti sus­ţine neschimbat programul politic al par­tidului şl a hotărît a lupta şl mai departe neclintit pentru realizarea acestuia. Toate ştirile contrare acestui fapt, lăţite în mod tendenţios de ziarele guvernamentale sunt lipsite de orice bază.

Guvernul în situaţia sa strâmtorată pe care I o cauzează necesitatea inexorabilă a introducerii votului universal, caută aliaţi şi în rândurile popoarelor nemaghiare; conştiinţa naţională si simţul de solidari­tate a acestor popoare Insă vor respinge cu siguranţă această nlzuinţă a guver­nului. Nimic nu dovedeşte mai strălucit Importanţa şl rezultatele acţlunei de până acum a deputaţilor naţionalişti, decât nl-zulnţa nervoasă a cercurilor guvernamen­tale de a desorienta opinia publică prin ştiri tendenţioase neadevărate despre for' marea unui partid naţionalist » moderat*.

Conferenţa a hotărât deocamdată ţinerea mai multor adunări mari poporale pentru votul universal şi în scopul organizării partidului. In fine a statorlt programul dărilor de samă, cari considerând ocupa-ţlunea intensivă de vară a alegătorilor, se vor ţinea numai în luna August.

O faptà de urmat. In timpurlte grele ce stribstem, suntem sfişiaţi

atlt de v i n i l e din afară cât ţi mai de multeori de discordia Internă. Din toată nevoile câte ne au trecut psste cap, mai mult ne a ros şi mistuit aceasta. Istoria noastră, bogată Ir. fapta bune şi rele, pilde nenumărate ne arată, că o mare parte din lantul suferinţelor noastre, noi înşişi ni-1 am făurit, f ir i concursul duşmanilor externi. Simţim azi cu toţii greul şi armrul desbiairilor ce ne mlstue in lupta noast?ă sfearpi. Evenimentele din trecut Insi, până In zilele noastre sunt do­vezi, că din toate nevoile am eşlt biruitori şi am rămas la locul nostru, alun i când ne cm strâns rândurile şi cerând interesele noastre culturale ne-am ştiut jertfi cu toţi . Cârd adecă n am ştiut jertfi pentru şcoall, pentru biserică.

Membrii comitetului paroh'aî d n comuna Paulis In şediLţa extraordinar* de Duminecă sub pre­zidiul oreotului local C. Popescu, după părinte­ş t i i daturi şi pătrunşi de însemnătatea ro'ulului ce-1 are şcoala confesionala in aceste timpuri grele ce străbatem, cu unanimitatea voturilor au decis, ca cvincuemlul legal ce Ii compeie învă­ţătorului delà şcoala de bă ţi, să se acopere din

spesele cultuali. Faptul In sine nu ar fi de o deosebită importanţi, dar considerând neajunsu­rile materiale, cu care are s i lupte poporul no-strn pretutindeni, da, faptul acesta de a luă de bun i voie o noui sarcini pentru menţinerea ca­racterului confesional al ş:oiIel, trebue s i vese­lească inimile noastre.

S i fim since i. Cugetam într'un timp cu toţii, că aceasta comuni atinşi de microbii discordiei intarne, va merge spre povârniş cu paşi repezi şi nu va mai produce nimic bun. Dar ne-am în­şelat. Şi s l dea bunul Dumnezeu că aceasla să fie de Iu«gă duraţi.

Sunt timpuri şl împrejurări când lupta pentru cultură pentru şcoall — precum o simţim şi noi azi — e identici cu lupta pentru viaţi. Lupta pentru şcoall e lupta pentru viaţi, Inpta pentru esistlnţa noastri. Şi trebue s i ştim odat i cu toţii, c i şcoalele confesionale, aceste mici cetiţul, cari stau sub scutul bisericii, sunt tot atâtea senti­nele neadormite, cari veghitzl In locul Intâiu la conservarea individualităţii noastre etnice. Aşsdar jertfa pentru şcoali, este j?rfa depusă pe altarul celei mai sfinte cauze. Edificatoare deci şi lăudabilă este fapta ce «ţi săvârşit o pătrunşi de însemnătatea vre rai lor grele prin cari trecem — st. membri a comit. par. Viitorul apropiat v i va roângiia şl muţ im! bravilor luptători a sfintei cauze.

Stăm In faţa întregirilor salarelor Învăţător şti. Pasul inbucurător ce l-»ţi săvârşit ne îndreptăţeşte a nutri firma convingere că trecerea prin sinod a afacerii cuincuenalului precum şi regularea sa­larelor invit va deschide inimii s voastre spre o nouă jertfă, carea va păstra pe seama micaţilor voştri neştirbt? şl neîntinate aceste tesaure cul­turale, şi anume biserica şi şcoalele. Lisaţi deci comoara ce aţi moştenit o delà moşi strămoşii noş­tri neatinsă In manile micuţilor voştri ca şl ei să se poată încălzi la aceeaşi lumină ia care şl voi vaţi iucălzit. Şl ticăloasă fie paserea care îşi va spurca cuibul său.

Ear acum conducătorii s l la aminte, că cale bună au apucat şl Ia viitor să urmeze firi pre­get a fi călăuz'ţl de sentimentul datoriei şi sen­timentul iubire! deaproapelui, cici In cazul contrar iar n e a m cutropit — şi respunzabilltatei asupra noastră va incumbi.

Numai înainte, ajutorul e la Dumnezeu, l*r clevetirile nu Importă.

Iată şi numsle acelora c u i cu drug luptă pen­tru şcoală si cari i u luat parte la susitinsa şe­dinţă de comitet: C. Popescu preot, prez. corn. par. Todor Sirian, George Ardelean, Florea Va raseţlu, Isalla Ioţica, Todor Pernsvan, Teodor Sto!, Nicolae Crişan şl Sav Iota. Paulis l i 28 Iunie. o. 1908. Rap.

Sfaturi poporului. Aşa puteam s l arlt multe dovezi şi pilde, d

poporul nostru, ci t e de îndoielnic a j Jdecă dupl dreptate pe oamenii sii, d se lasă infricat şi In afaceri obşteşti ori se ia dup l minciuni, linguşiri, şi fel de fel de ademeniri?! — Ca urmare, din aceste apoi r imlne cu gura căscaţi, când ajunge a fi păcălit şi când vede limpede cu ochii, ci ca stricăciune şl-a flcut el însuşi prin uşurinţa min­ţii lui.

Caute fiecare In satul slu, şl va cunoaşte multe greşeli ficute, ascultând poporul de sfaturile ce­lor f i r i de iege.

N J aşa, iubit popor 1 Cauţi şi Invaţi a preţul I pe cel bun şi credincios. Apl r i I de viclenia ce-lor ticăloşi, cari s'au furişat In Inima ta cu lia-goş'r! şi cu minciuni.

Stăi locului şl j jdecă nu dup l vorbe gosle, clj după fapte!

F i ţ i tu însuţi judecată, c i dscl te pul tu lat gânduri cu inimi curată, mântuit de patimi, apoi nime altul nu este, care să ştie mai bine judecii decât tine.

Te strică numai, că ţie Iţi cam place a facet toate treburi ie aşa cam pripit, cam a lene.

In urmarea acestei datini ajungi, c l pe tine te | pot uşor înşelă câţi trsşi împinşi ; pe tine te poate! de multe ori duce Ia vot vrăşmaşii tli pentru uni ciocan de rlchie, clei nu ţi dai saml de capul t i u !

Punlndu ţi tost J aceste tnaintea ochilor sufle-1 tului t iu, eu, cire sunt un slujbaş cam vechi all tiu, m l Inio-c c i t r i tine drag popor românesc,; şl cu inimi curaţi şi plini de bunăvoinţă Iţi datj sfaturile mele in următoarele:

Biserica şl şcoall s l ţi fie oglinda sufletuluiI t iu ; juri rlsbunare tuturor, cari vreiu, ca acestei sfinte işeziminte s l le slăbească ori chiar s l lei nimicească, cici pelrea ta o ţintesc !

Pe diregitorul tău, fie preot, notar, loviţilor ori altul, nu-I judeca dupl poveştile oamenilor, I ci ispiteşte in adine dupl acele ce vez1, dupiî faptele lai, c i Incit este vrednic de încrederea ta li

D a c i i credincios, nu-I imirâ cu vrăşmlşla tt, cl-dă-i tot sprijinul de i împlini lucruri folosi-* toire pentru binele satului t iu, istfel şi mai tarei sa v i sili spre ajutorul t iu.

A'tcum făcând, se Instrăineasl ds tine, te pi-| riseşte, şl tu rămli cu năcazul tău.

Cu schimbările ce s e fac In multe ch'puri, sil ţinteşte, ca să fie tupt i legătura de mult pretf dintre tine şi conducătorii din neamul tău!. .

Vrăşmaşii, nu fac pentru ei rea socoteală. I Prea bine ştiu el, că prin ademeniri de multe

soiuri înstrăinând păstorii delà turml, şi rirai nâiid turma de sine lăsată, lupii — uşor polj.

FOIŢA ORIGINALA A »TRIBÜNE!«.

Spirtul sau alcoolul ca cel mai pri­mejdios duşman al omenimei.

Prelegere poporală de Ioan Roşu învăţător în Buteni.

(Urmare).

Spirtul dar prin puterea imbitătoare şi otrăvitoare, de care dispune, In scurtă vreme aduse omeni-mea In aşa stare triată, încât In timpul mai nou se face chiar abuz de consumarea lui. Toate popoa­rele incepurl a privi beuturile spiriuoase ca un ce indispensabil, f i r i care nu ar putea exista. Intre toate popoarele Insi, d i c i consultim datele sta­tistice din toate statele, cu durere trebue s i aflim c l poporul nostru este Intre cele d.ntâi care con­sumă vinarsul, cea mai periculoasa şi vît a m a ­toare beuturl, In măsuri mai mare.

Profesorul dr. O. Proca din România într'o lucrare a sa publicată In revista > Viaţa Româ­neasca din Iaşi — d i dup i învăţatul A. Delbrück următoarele date statisiice despre consumarea spirtului In diferitele ţări, aritându-ne cu cifre c i ipirt curat, In m l i u r l nr jlocie, cade anual pe cap de locuitor pe cum urmează:

Francia 165 litre. Belgia 13.5 » Italia 13.2 » Elveţia 11.9 » Danemarca . . . . 11.8 » Germania . . . . 11.2 » Au stro Ungaria . . 9.5 »

şl aşa mal departe in ţările celelalte tot mai pu­ţin. Cea mai fericită ţari se pare a fl principatul Bulgaria unde pe locuitor cade anual 3 litre spirt curat.

S'ar pirea deci cl afirmarea mea mai de sus, precum şi pirerea tuturor fruntaşilor noştri, c i poporul nosttu e unul dintre cele dintâi popoare consumatoare de spirt, — zic a'ar pirea c i ace­ste afirmări n'ar fi adevărate c i d chiar după da­tele aici prezentate ţara noastră stă In privinţa aceasta In locui al 7-lea şl c i mal sunt Inel ş ise ţlri unde spirtul se consumi In măsuri mai mare ca Ia noi şi deci nici ţara noastri nici poporul nostru nu se poate numir i Intre cei dintâi con­sumatori (beutori) ds spirt.

Cu toite icestea lucrul nu stă astfel. E adevăr c i In mai multe ţări şi Inel în cele mai bogate şl locuite de popoare mai luminate se consumi spirt î i misur l mai mare ca la noi şl totuşi nu sunt luate înainte cu nume Î Ş I r iu ca noi ro mlnii. Aceasta Inel îşi i re explicaţiunea sa.

Fnncezii, belgienii, italienii, elveţienii, nemţii etc. beau In realitate mai muH decât poporul noi stru, dar ceeace-i fice să nu fie Impirtişiţi dt nume aşa r iu ca poporul nostru e, c i ei sunt oi toţii oameni bogaţi, Întreprinzători, cu venite fru­moase ceeace le d i putinţa a bea regulat şiif bea mai ales bere şi vin pe cari le beau şi f* meile, beau toţi cu toţii, dar nu abuzeazi de beu­tură, se nutresc bine c i au din ce, până câni poporul nostru al cărui izvor de venit este nunul plugiritul, neavând şi alte venite — bea beutun cea mai otrivitoare, bea vinars (rachiu) cldi mai lesne şl nu este nici o întâmplare ce I« veni in casă s i nu bea. De nicaz bei, de ѵи buni bea, Ia nunt i bea, la pomană bea, de an dobândi In vite be», de are păgubi iar bea; ba, bea şl Iar be i firă nici un cumpit şl pâni dai alta popoare beau c i au diu ce, iu venite nu trebue sl-şl v l n d i nici boul din jug nici pana din gnr i prunciior; — noi bem şl c lnd n'avea din ce ; ne vindem vitele, bucatele, b i chiar ţi pământul şi preţul lor î i b i g i m In buzunarul № tasului numai ca s l bem.

Acestei sunt fapte pe cari zilnic Ie vedem b ochii noştri şi cari ne dovedesc c i poporul no­stru face un abuz de consumarea spirtului м contul rulnirii materiale şi morált a sa şl a ur­maşilor săi.

I n a t e n ţ i u n e a , p a - r - o h i i l o r * !

SZEHTCYÖRGYI OSZKÁR, pictor de flrae de embleme de biserici şl auritor,

Marosvásárhely, Kossuth Lajos utca 26.

Săvârşeşte orice lucru In branşa aceasta In mod de gust frumos şi trainic pe lângă garanţie. în­semnez că pictarea bisericilor am studiat-o în decurs de mai mulţi ani tn Bucureşti şi In cele­lalte oraşe mai mari ale României şi aşa e eschisă

orice in corecţi täte tn executare. — La dorinţă a trimit desemnări porto-franco.

Cu distinsă stimă

S z e n t g y ő r g y l O s z k á r .

КН л silul £ »á И U fl 1Я 7«

3 Iulie n. 1 9 0 8 . I В Ш \ u n

fa 3 ' ^ ы о щ ^ я ш

s ! 5 ? 5 , 8 . 0 alaeq iiptfioV' \ »T R 1 B U N A>

im s Pag. 3

htm la staul, ca s'o încolţise!, s'o cuprindă fi ti Iscă din ea hrană spre fo'osul lor.

Primejdia aceasta este In prag, s i cere azi ca aid cdati a i fii traaz şi cu mulţi socoteau, ca ii scapi de cursa ce ţi se întinde.

Nu te descunjlă, c i din sânul conducătorilor Iii, Ici colea se va Ivi câte un Iuds vânzător.

Fii sigur! c i stând tu, iubit popor, ca In tre­cut, stâlp apărător al aşezămintelor sfinte, rari m din ja şi lin ba ta dulce au susţinui o ; fiind tu fl mai de parte luptător aprig pentru drepturile Iile ccnetl i i tonala cetăţeneşti, vrăşmaşii i ii In zidar se ostenesc, — şi din focul ce te aşteaptă, învingător vel izbuti şi mai oţelit vei e ş i !

Dar şi despre aceste împrejurări, doresc, ca lăţi grăiesc.

Precum mal sus atinsă), se vor ivi Intre con­ducători! din a tul tău, car! In luptele politice de suit interes pentru tire, — poate se vor retrage, IST alţii se vor da In tabăra străinilor.

Când veţi băga de seami una ca aceasta, pre-lirdeţi deia unul ca acel», ca a i mergă In frun­tea voastră u rde vă cheamă interesele naţiune!.

NesscuÜflnd glasul vostru, ţineţi sobor cel de nn suflet şi lus ţi voi In trână toiagul eon ducerii . Căutaţi ca lucrând aceşti slujbaşi rătăciţi In ta­băra vrăşmaşilor tăi, dintre al noştri nimeni s i nul ascultf. întoarceţi Ie spatele şl împărtăşiţi i de ocara voastră bine meritată.

Vizând astfel străinii, — cari i au primit prin una sau aita In ajutorul lor — că aceştia au ră­mâi fără popor, nu I va mai lua Ia socotinţă.

Nesvând omenie la acei», huiduiţi apoi şi de tine, poţi avea nădejde, că sguduiţi şi turburaţi In conştiinţa lor >ci au vândut sânge nevinovat, aruncând arg'nţii.. şi mergând se vor pocii...

Dar care odat i a rătăcit, ochitşte 1 bine, nu 1 sa! crede, ci pe o vreme pune I sub aspru ei­sen !...

Mai departe, la alegerile dlregăforlior tăi din ut, ia alegerea men brilor Ia cemiiat şi Ia alege­rea pentru dietă, nu te lăra condus de ademeniri, de ură personală, de minciuni ; nu te lăsa păcălit ţi ademenit de cursele vrăjmaşilor lă>, ci ascul ttnd de glasul sufletului tău nestricat, In Intele-

{ere cu bărbaţii vrrdiici ai neamului tău, cu bir-iţle deplini, cu frunte deschişi te foloscştte de

dreptul ce ţ i i d l legea. Atunci te aaigur, c i nu vei face atâtea greşeli In paguba t».

Dând putere Ia al tăi, cel vrednici, pe tine te vet In« ri. Numai aşa făcând, vei putea schimba slirile tale a ât de grele, la cari pria umilinţa şi nepriceperea ta, şl mai apoi prin răutatea altora al ajuns.

Acum inşi fn h<iu scrisele mele, că poate am lost şi prea lung Ia vorbă.

Rog pe Dumnezeu cil atotputernic, ca s l se Indure şi s l reverse darurile sale cele bogate asu­pra poporului nostru mult Iubit, d i r şi muitcer cat! S i l lumineze căile vieţii, — pe cati mergând, să aducă rodnri mănoase In luptele pentru binele neamului nostru românesc! Preotul Oligor.

mu r Cătră cetitori! Adresăm an nou apel abonaţilor, cetito­

rilor şl amicilor noşirii, şl îi rugăm cu toată insistenţa să blnevoiascd aşi reînoi abona­mentele, a - ş i a c h i t a res tanţe le şi a în­demna şi pe alţii să aboneze.

Sunt atât de mari sacrificiile împreunate cu necesităţile unul organ de publicitate zilnic încât e imposibil ale face faţă cu un stoc de abonaţi rău plătitori ori neglijenţi.

Mal adăogaţl la acestea şl perzecuţlile fără sfârşit a proceselor ée presă şi între-baţi-vă apoi, dacă este cinstit, dacă e na­ţional şi scuzabil lucra să nu-ţi plăteşti abonamentul tău la vreme şi prin negligenţa şi uşurinţa ia să stângenşti existenţa zia­rului, pe care îţi este drag să-l citeşti şi pretinzi că-l sprijineştt.

Ar fl într'adevăr foarte edificator să pu­blicăm pomelnicul celor mulţi şl mari na­ţionalişti, cărora vecinie tot ca rugări, pro­vocări şi apeluri suntem siliţi să ne adresăm pentru plata abonamentului şi în cazurile cele mal dese şi acestea rămân fără re­zultat.

Acum la începutul noului semestru de­odată cu deschiderea de abonament mai nădăjduim că nu facem lucru de prisos, rugându-l pe domnii resianfierl să binevo-lască aşi achita restanţele.

Abonament nou deschidem

pe an an > 1/2 » » 1/4 »

24 cor. 12 > 6 »

Pentru lunile de vară, abonaţii noştri îşi pot schimba adresele, ziarul lise va trimite unde vor, dacă ni-se aduce aceasta de cu vreme la cunoştinţă.

— Şedinţa delà 1 Iulie n. —

Şedinţa penultima. Discuţia novelei exe-cuţionale nu se va ilustra prin senzaţii. Mi­nistrul Günther a promis că va adopta moţiunile juste.

Dintre naţionalişti de faţă deputaţii dr. T. Mihali, M. Polit, dr. I. Maniu, C. Bredi-ceanu, dr. Aurel Vlad. M. Ivanca şi M. Bella.

Prezidează Návay. Se primesc în a treia citire proiectele

votate în şedinţa premergătoare. Referentul Bakony i S. citeşte novela

legii de execuţie, relevând dispoziţiile ei esenţiale.

Eber A. Din expozeul referentului s'a convins că ministrul în alcătuirea proiectu­lui s'a lăsat presionat de opinia publică. Noua lege dacă ţinteşte sanarea mizeriei sociale, s'o facă asta hotărit. Nu înţelege că de ce trebuie luaţi în apărare debitorii faţă de creditori. In provincie sunt mulţi oameni a căror avere constă din depuneri la bancă. Proiectul dispune ca numai pe averea vizibilă să se scoată execuţie. Ban­cherii deci vor scăpa de executori. Critică dispoziţiunile referitoare Ia economi, me­seriaşi şi muncitori. La economi poate ob-veni cazul ciudat, ca proprietarului să i-se vândă pământul dat în arândă, din cauza că arendatorul nu-şi plăteşte Ia timp arânda. Proprietarul va rămânea fără avere, iar a rândatorul va mai avea posibilitatea să mun-ciască un timp oarecare pe pământul ex-arendat O dispoziţiune comică mai e că ţă­ranului i-se poate vinde pământul dar nu şi sămânţa. Ce va face omul cu sămânţa dacă n'are pământ? Proiectul închide toate iz­voarele de venit, atât pe cele din ţară cât şi pe cele din străinătate, cu toate că Un­garia e avizată Ia capitalul din străinătate.

Lázár Pál : Aperi interesele agenţilor străini !

Éber A.: De unde îţi iai cutezanţa asta

4. Urmările beţiei. Pentru a cunoaşte mai de aproape ce otravă

conţine spirtul In sine şi ce venin bagă omul la corpul său cu propria sa voie, ttebuie să ne dlm seama de urmările ce Ie lasă această beu-tură In urma sa.

Este ştiut că omul, amăsurat destinaţlunel sale dt trăieşte are să fie folositor sieşi, familiei şl lOtietăţli cmeneşti peste fot. Are adeci a se pustă aîifel ca s l plică lui Dumnezeu şi s l faci sola Iul. C i Ia ce mod satisface omul beţiv da-lorlnţele sale vom ciută să ne convingem ce in-flslnţi exerciţi ipiriul : a) asupra individului, b) aturra familiei şl c) asupra societăţii omeneşti.

oj Influlnţa spirtului asupra individului însuşirea cea mii însemnată prin cir* Dzeu a

făcut ca omul s l se deosebeascl de toate cele­lalte creaturi este judecata. Aceasta II face pe om a şt) deosebi binele de rău, aceasta este faculta­tea care na i mult II apropie de Dzeu. Iar spirtul isnpra organelor In cari este concentrat! jude­

cata omului, cresrii, li atac! mai de grabă. Acea­sta o poate observă oricare când bea. Şi s l nu cread! nimenea că aceasta e ceva trecător şl că dupăce omul se trezeşte, cresrii Iar ar fi depun sănătoşi.

Aceasta nu e aş». Mult — puţin el rămân a-tinşl de puterea distrugătoare a spirtului şi pria-ti'ânşii toate facultăţile phisice ale omului devin atacate, iar prin repeţlrea beţiei aceste facultăţi slăbesc cu incefui, dar sigur până fn fine izbuc­nesc nenumăratele boale sufleteşti cum e s t e : n e bunia, epilepsia, nervositatea etc., cari toate 1! duc pe om mai curând ori mai târziu In mor­mânt. Dar cel puţin de ar mur) «tari nefericiţi cât de curând, dar aceasta la cele mai multe ca­zuri nu ie întâmplă pânl ce s'au cheltuit averi întregi pentru a se vindeca ceeace prea rar sau deloc nu se întâmplă. Spitalele şi casele de ne­buni In toate ţările sunt pline de beţivi. In Fran­cia Intr'un sirgur an se zice că s'a cheltuit 8 milioane de cor. pentru cei cari au nebunit fn urma conznmării splrtulu'. Chiar şi guta de cele mal multe ori II loveşte pe oamenii beţivi — ceeace ne dovedeşte că spirtul are o influinţă

de tot dezastruoasă asupra facultăţilor psihice ale omului. Aceasta se mai poate constată şi din multele sinucideri, ucideri şi alte multe nefericiri ce se întâmplă Intre oameni şi pe cari le săvâr­şesc numai oameni beţivi a căror judecaţi este întunecat! de spirtsl otrăvitor ce au conzumat. Omul treaz numai în foarte rari cazuri săvârşeşte fapte de acestea îngrozitoare.

Nu mai puţin atac! spirtul şi corpul omenesc şi organele constitutive a acestu'a c a : inima, malul, vatele de sânge şi mai ale plumănile. Prin

' spirt se Introduce in corpul omenesc cea mai crânceni boall din ghlara căreia nu este om care să acape, şi care se numeşte oftici.

Peste tot spirtul şi prin Influlnţa ce o exer­cit! asupra corpului omenesc scurteazi viaţa o-mului şi 1 b i g i cu zile In mormânt. Ş! c i acea­sta aşa e, o putem vedea şi de acolo, c i socie­tăţile de asigurare, asigură pe beţivi cu taxe mai mari ca pe cei nebeutorl ceeace t f a d o dovadă ci şi societăţile de asigurare s'au convins c i beţivii pier mai de grabă ca cel ce nu sunt beţivi.

Bancă de şcoală Mobile de şcoală

Mobilă modernă de biurourl ş i f a b r i c a r e d e i n s t r u m e n t e g i m n a s t i c e .

Catalog de preţuri gratuit şl porto franco.

u ti* ta 1

Pag. 4 »T R f B U N A« 3 Iulie n. 1008

morală de a mă învinui? Vorbeşti poate din experienţele activităţii dtale?

Lázár P . : Nu retractez ce am afirmat! É b e r A.: Corect, — îţi stau la dispo

ziţie. îşi termină vorbirea respingând pro iectul.

Artim M. şi P i l i s y I. primesc pro­iectul.

Dr. I. M a n i u : Abia a mai fost prezen­tat camerei vre-un proiect, care să fi satis­făcut aşa puţin aşteptărilor, ca proiectul •cesta. Proiectul urmăreşte 3 scopuri: l.Sâ micşoreze spesele de execuţii. 2. Sa apere debitorii împotriva molestărilor de prisos. 3. Să împedece vinderea imobilelor cu pre­ţuri bagatele.

Scopul dintâiu voieşte să 1 ajungă prin excluderea intervenirei advocaţilor la preten-ziuni sub 100 de coroane. Spesele cele mai multe însă nu le cauzează intervenirea ad­vocaţilor, ci timbrele şi mai ales spesele şi taxele mari ale executorilor. Ilustrează cu exemple. Spesele numai aşa pot scădea, daci întreaga procedură execuţională va fi supusă unei reforme radicale. S sternul de apelare încă trebuie simplificat, căci petiţiile multe încă consumă sume enorme de bani. Un alt mijloc pentru împuţinarea speselor ar fi statificarea executorilor. Asta s'ar pu­tea face foarte uşor. E o chestie socială importantă aceasta atât din punct de vedere al executorilor, cât şi al publicului. Execu­torul, neavând salar regulat şi penziune, caută să urce cât mai tare spesele, ca să-şi facă venituri, iar spesele acestea apasă greu asupra poporului. Ar fi bine dacă la pre-tenziuni de sub 100 de coroane execuţ'a ar efect ui-o antistia comunală.

Dispoziţiunile referitoare la depunerea ga­rantei în bani asemenea trebuesc modificate

A doua intenţie a proiectului, apărarea debitorilor contra molestărilor de prisos, o primeşte şi oratorul. E cu cale ca debitorul să nu fie nimicit pe toată viaţa. Abuzurilor uzurei trebue să li-se pună stavilă. Dar să fim precauţi, nu cumva mergând prea de­parte in direcţia aceasta să periclităm cre­ditul.

Mai are spirtul asupra individului pătimaş şi aşa numitele urmări sociale morale cari li nimb cesc toată valoarea înaintea membrilor societăţii omeneşti.

Beţia, pe omul care Ieri alaltăieri eră In stare bună, luă parte Ia toate mişcările şl întreprinde­rile făcute îaspre înaintarea binelui comun, beţia zic, pe atare om Ii duet In vreme scurtă Ia sapă de lemn şi 1 exchide din sinul celor chemaţi a conduce destinele celor mulţi, ca pe un lucru de nimic de care nu mal ai nici o trebuinţă.

Şi ce preţ poate se aibă un atare om băutor Înaintea oamenilor de bine clnd el, din om cu avsr t se face calic b ig lndu şi sudoarea sa şi a plrinţilor sli In buzunarul f i r i fund al blrtaşulul, c lnd el din mijlocul oamenilor vrednici şi cin­stiţi iese de bun i voie, pentru a Intra In socie­tatea acelora pe cari soarele şl când răsare şl când apune, In birt li află, — când el, pe care ieri-alaltăieri toţi câţi II Întâlneau pe uliţă I! dă­deau bineţe cu toată cinstea, astăzi se face ob­iect de petrecere In gura pruncilor cari II bi t-jocuresc de-alungul uliţelor şl-1 Improşcă cu pietri ca pe un părăsit? Ce preţ poate avea un atare om şi ce roit are vieţuirea sa pe pl­a i n t ? (Va urmi).

O greşală mare a proiectului e că nu cuprinde dispoziţii pentru restimpul de tran-•iţie.

In urma defectelor considerabile ale pro­iectului oamenii săraci vor încăpea şî de aci înainte pe mâna uşurărilor, căci băn­cile şi indivizii precauţi numai cu greu vor da împrumuturi, iar uşurării vor pretinde interese de câte 100 proc. socotind şi ri-sicul.

Aderez la măsurile ce tind să uşureze situaţia oamenilor săraci, nu pot primi însă dispoziţii cari îi nimicesc creditul.

Nu primeşte proiectul.

P r e ş e d i n t e l e : Cere ca discuţia să se continue mâne.

S ü m e g i V. propune să se ia în progra­mul şedinţei de mâne şi proiectul despre aranjarea proprietăţii.

Ss naşte o discuţie mai vie între popo­rali şi independişti. Poporalii cer ca pro­iectul din chestiune să s ; discute la toamnă. Se primeşte însă propunerea lui Sümegi.

Se trece la interpelaţii.

Artim M. interpelează în chestia con-gruei preoţimei catolice.

B r o d y E. în chestia cartelului băncilor din capitală. Presiunea cartelului va urca etalonul de împrumuturi şi va micşora eta­lonul depunerilor. Scumpirea banului e un flagel pentru to-tâ \ m , urmările ei desa-stroase pe terenul economic sunt incalcu­labile. Solicită intervenţia ministrului de fi nanţe, ca înfiuinţând indirect asupra bănci­lor să zădărnicească înfiinţarea cartelului şi să apere astfel interesele ameninţate ale in­dustriei, comerţului şi economiei de câmp.

H o f f m a n n O . interpelează referitor Ia subvenţia de 3000 coro me date fiţuicei-pomflet A Korbács.

Interpelaţiile s'au predat miniştrilor.

Examene în Bihor. Trecând pria comuna GHtta Rohani cu un preot

calvin şl cu un dascăl român In pensie, am f J»t Invitaţi de preotul Moga la examenul, care pe­ste câteva minute avea să ae înceapă. Ca prieten a tot ce este bun şi folositor pe dru ridicarea neamului meu mult oropsit, am primit Invitarea cu toţii. Mult mi-au plăcut răspunsurile hotărâte şi clare ale băieţilor, ştiind c l Intre noi avem şi un străin de ІІшЬа uoastră.

Preotul calvin, ca cunoscător a limbii noastre, şi ca fost viiitator alor vr'o 30 şcoli calvine, a rămas frânat de răspunsul biiaţilor din toate obiectele. S'a şi espritmt despre şcolii s noastre, mai asistâr d şl la alte examene dtla şcolile ro­mâneşti, c l acele astăzi aUu 1* înălţimea mlsiu-nei.

Devisa s l v l fie voul dascăli ai neamului nostru mult oropsit: Viaţa e şcoală, iar dască­lul e apostoli Afiaţivi îmbărbătarea şi recuno­ştinţa In conştiinţa, care v l spune, c l aveţi o misiune sfântă, având sub mâna voastri creşte­rea tineretului.

Iar In tractul, cum e protopopiatul Biliulul cu protopopi harnici, dascălul poate s l urce catedra cu zlmbetui fericlrei, c l au prilejul s i răspân­dească cultura morali.

Laudă i se cuvine şi protei Sârbu, care la trac tui său de toţi este iubit ca unui, c a e prin cu­vintele spuse la înţelesul tuturora, alungă dintre ai săi Duhul sărăciei şi al neînţelegerii. Veritas.

Din lea l i i i a . D. O . O r . C a n t a c u z i n o ş l c a s s a rurală,

lată textul petiţiei prin care dl O. Or. Cantacu­zino fostul preşedinte de consiliu a cerut mini­sterului domeniilor să fie prenumărat printre sab-scriitorii Cassei rurale. Din cuprinsul ei se poate vadea sentimentele pe cari marii proprietari le au f i ţ i de noua instituţie:

Stimate domnule ministrul Institut unea Castei ruriie e menită a Inlesci

cumpărarea d* pământ sătenilor noştri harnici ţi naun:ltorl.

Condusă cu înţelepciune şi lasufUţlti de do­rinţa d'a propovădui şi menţine armonia Intre proprietatea mică, tmre şl mijlocie, această insti-tu ţune nu pot ts decât să îatlreascl naţionalul-tea români.

Din acest punct de vedere, cred că este o di-torie pentru marii proprietari de a ajuta cu obo­lul lor populaţi un» a noastră rurala l i cumpiri-rea de pământ.

Vă rog dar, a mă prenumără printre subscrii-toril Cassei rurale cu suma de doui sute mû (200.000) lei. a i t rân i vărsăraâtitul cerat prin publicaţlunea Monltorulu Oficial.

Pi imiţi a i i g u w c a înaltei mele coniideraţlunl. O. Or. Cantacazlno.

O intimpinare. Mult onorată Rtdacţlane! F,lnd timp mai la-

de'ungat absent de acasă am cam întârziat cu răspunsul Ia î iîirapinares î ivăţitorului Nicola Criciunescu, csre s'a afht atlas ia repufaţluaei sa prin publicarea articolului meu din Nr. 119 sl »Tribunei«.

Scopul nu mi a fost ca să provoc personalităţi. Ia Nr. 123 al acestei foi numitul vosşte a arunci toată vina asupra т з а , iar el s i apară ca un miel nevinovat.

Credeul s lu a fost minciuna, iar tu cele pu­blicate, le susţi i şi subliniez de trei ori. Dovezi: Copia N". 4585/1906. Prea onorate d e ! Inspec­torul regesc din Timişoara ne aduce ia cuno-ştir ţ t — urmează îndrumări pentru proru arei unei harte — deoparte, iar de altă parte c l nu a fost Indestulit cu sporul din limba maghiari deci vei aviza pe Invit Uorul şcoalei de sub în­trebare şă şl de i silinţl mal mare Intru iastruarei limbti mtghlare. Despre cele isprivite In cauzl ne vel face rsport ca s l putem şl noi răspunde la recercarea inspectorului. Arad la 24 Iulie (6 August) 1906. In absenţa şi din încredinţarea P, S. Sale Domnului Episcop. Qearge Popoviei m p. protopop, asesor refer. cons.

Prea on. dn Qeraslm Sê b, protopop, In Bellnţ. Nr. 642/1906. Onorate părinte. Ia alăturare am

onoare a-ţi transpune in copie Inalta laaărcinirt consistoriali prin care deoparte să îndrumi co­mitetul parohial a se îngriji ca să se procure şi harta continentelor, iar de altă parte se ladrumi fostul învăţător Nicolae Crăciuneicu, cu a cărui spor inspectorul regesc de ş:oale a fost nemul-tirait, să-şl dee mai mare silinţl, îndeosebi li instruarea ilmbei maghiare. Btiinţ In 5 18 Sep­tembrie 1906. Cu dragoste frăţească: Gîrasim Sêrb protopresblter, m. p.

Onoratului Pirlnte Fi ip Vuia, preot gr.-or. rom, In Brestovaţ.

Recunoaşte că examenul nu a fost strălucii, dar aduce ca scuză salarul ci l slab. Şl aci o minciună. Nu salarul a fost cauza, cl purtării, răci zile, ba | i o săptămâni întreagă a Ipsit din şcoall f ir i s i ştie nici părinţii Iui, necum eu ct director local. Cu foite că salarul a fost mizer, Nicolae Cràcluaescu după absolvarea sa din post a ridicat şl condus o deputafiune ia Arad In scopul ca s l fie repus, iar acea deputaţlune instruată, dar părăsit! d t dânsul la poarta consistorială, i ame­ninţat pe dl referent şcolar, c l daci nn Ie re­pune pe Nicolae Crlclunescv, atunci trace po­porul la unire. Aceasti ameninţare a făcut-o sl prin o jtlbă îa scris dup i cum pot dovedi la caz de lipsă prin actul Veneratului conslstor Nr. 7197/1906.

B l T A Y şi I E I E D 1 K , atelier artistic pentru obiecte bisericeşti

B U D A P E S T , I V . V á c z i - u t c z a Ä » .

Mare magazin de tot felul de haine bisericeşti, prapori, potire, fesnlce de altar, lustru, crud «t tot felul de obiecte pentru montarea bisericelor. — Catalog de preţuri şi modele trimitem cu plăcere.

In atelierul nostru de sculptură se fac: iconostase complecte, altare, tabernaculume, amvoane, icoane por­tative. — Pictare de Iconostase şljcoane sfinte, pictare de biserică. — Planuri, catalog de preţuri trimitem cu plăcere.

Pe omul nostru expert îl trimitem fără taxi Ia faţa locului, pentru primirea lucrului.

3 Iulie n. 1008 . T R I B U N A * Pag, 5

Siffllon Oluchlci şl toţii m'au Impedecat ca timp de 6 alpt imlni să D U pot săvârşi serviciul divin In biserici, prin aceea d l au ameninţat pe cantori ca s l nu servească ca mia», c l vor fl tdşl cu petri, »las s i ne a d u d popa pe Criciu-ceicu«, pe care el l a ţ ipat

Aşa di r i nu comandantul e vina e l o parte din credincioşi trec la biserica s l rb l , ci spionul şl vinzi torul.

E drept c i la anuarul şcolar totdeauna am indus »ordine«, dar am flcot-o ca a l fie aş», dd sltcum sigur c l Inel in decursul anului r i ratară şcoala f i r i învăţător deoparte, iar de altă parte am avut Ia vedere lamentările şl speranţa ci fiind tinăr se va îndreptă.

Ce priveşte lecţiunea cu privire la purtarea mea Io oficiu, zic numai atâta, c l pentru mine numai superioritatea mea » competentă a judeca, dacă sj întrucât ml-am împlinit datorinţeie mele In decursul alor 19 ani.

Cu aceasta am finit iar daci cumva învăţătorul Nicolas Crlclunescu mai are voie de dovezi, atunci stau Ia dispoziţie, numai să aibă on. re-dicţiune bunăvoinţă şJ pacientă. Voiu începe cu •Anuarul din 1904/1005c, cu orologiul etc. etc. şl vol fini cu «Rugită de pe răzor*.

Brestovaţ (Aga), la 25 Iunie 1008. Fillp Vuia, paroh gr. ort. tom.

Anunţ şcolar.*) Ş c o a l a c iv i lă d e fe te d i n A r a d .

Se aduce Ia cunoştinţa Onoratului public, că Iniţierile iar şcoala civilă de fete cu internat din Arad pentru anul şcolar 1908/9 se vor face Ia ztlele de 19—23 August (1—5 Septemvrie) a. c , In localitatea şrolii (Strada Deák FerenczNr. 27).

Părinţii vor proceda Insă corect, dacă In scris Isl vor anunţa fetele spre primire încă de mai sainte, îndată după publicarea acestui anunţ, a-dresându-ie la această afacere dlui dr. Oeorge Onhandu, referent şcolar la Consislorul rom. ort. din Arad.

Taxa pentru internat este: 450 cor. ps anul Întreg şcolar, In care sumă se cuprinde şl didac-Irul şcolar.

Taxa de Întreţinere este a se plăti anticipativ in trei rate treilunare egale, la Administraţia cas­tei Consisforului.

Pentru această taxă elevele vor primi: 1. lastiu (lunea prescrisă pentru clasele I—IV

civile, educiţiune rellgioasă-morală, deprindere! la conversaţia română, maghiară şi germani, apoi instrucţie In economia de casa, deprindere In pre­gătirea bucatelor, croit şi cusut.

2. Locuinţă In odăi Igienic îngrijite, provizute cu mobile necesare.

3. Vlpt Inireg şi anume: dejjn (cafei cu lapt»), prânz (2 piese, Iar Dumineca şl In sărbători 3 —4 piese), ujlnă (cafea cu iapte) şl cină (două piese).

4. Spălat, lumină, încălzit şi tot la 2 săptă­mâni bale (scaldă).

Afaiă de taxa de Intreţ'nere elevele interne mai iu a solvi 10 cor. pentru medic (pe an), pentru care taxă elevele interne vor primi in caz de lipsă î n g r i j i r e medicală şl medlcamant?.

Pentru Instrucţia Ea pian se plăteşte lunar o tixă de 10 cor. (3 ore la săptămână).

Atât elevele externe, cât şl cele Interne vor puii la prima înscriere 6 cor, ca taxi de În­scriere.

Tot la inseriere fiecare elevi va avea s l mai plătească 1 cor. la an pentru biblioteca şcolari.

Taxele : pentru medic, de instrucţie la pian, de Înscriere şi pentru sporirea bibliotecii se vor plâtl la mâna directoarei şcolii.

Elevele e x t e r n e vor plăti didactru 00 cor., li an, care asemenea se va solv) anticipativ, trei rate egale de câte 20 cor.

Elevele externe, cari vor veni mal târziu au s l plătească Întreg dldaclrul, iar elevele primite la internat mai lârz'u, vor avea s l plătească didac­tru pe timpul întârzierii.

•) Organele noastre de publicitate sunt rugate a face loc acestui anunţ şcolar. R e d .

Elevele Interne, cari ar absentă din Internat Ia decursul anului şcolar din cauză de morb sau dia alte cauze, — fie absenlarea mal lungă ori mai scurtă, vor avea să ; plătească întreaga taxi de întreţinere, dar numai in cazul când eleva res­pectivi, pe l ing i toate că va fi absentat, ar pu­tea fi admisă dup i lege la examen.

Acele eleve, cari dupi absolvarea şcoalel do­resc al se mal perfecţioneze In economia ds cai i , croit, cusut, muzică, picturi ş . a. vor fi pri­mite ca eleve benevole ca taxi elevelor Interne.

In clasa I civili se primesc eleve'cari dovedesc c l au absolvit cu succes 4 clase elementare ori apoi, îi t lpsl de certificat şcolar, vor presta exi-menui de primire.

Ia celelalte clase se primesc eleve, cari dove­desc prin atestat şcolar, că au absolvit cu succes clasa premergătoare.

Ab solventele clasei a VI a elementare se pri­mesc In clasa a II a civili pe baza unui examen de primire.

Elevele, cari se martrlculeazl pentru prlmadată Ia şcoală, afară de atestatul şcolar din claia pre­cedentă au să mai producă: extras de botez şi certificat de revacciner?.

Fiecare elevă internă are s l aduci cu sine: 1 saltea (madraţ), 1 covorel l i ng i pat, 2 perlnl cu 4 feţe, 1 plaplomi cu cearşafuri de desuet (Iepe-dee) şi 2 cuverturi albe (acoperitoare de pst), 0 bucăţi de rufe, schimburi dia fiecare şi anume : 6 cămeşi, 6 camlzoane, 6 pantaloni, 6 plrechi de ciorapi, 4 rochiţe, 12 batiste, 6 ştergare, 3 şervet toate cu monogramele proprii; apoi tacâmurile cuţit, furculiţă, linguri mare şi liug sr.-ţi, 2 pahare (1 pentru beut, Iar altul pentru dinţi), 1 lavor (lighlan), 4 cârpe pentru şters lavórul, perle de cap, de dinţi si de haine, peaptin ş' foarfeci, hai­n i de port şi 4—6 şurţe negre, 1 palton ( tu ia ! de iarnă) şi 2 părechi de ghite.

Afară de aceste», fiecare elevă internă ori ex ternă îndată delà începerea anului şcolar are să fie proviziită cu manuale şi recvizlte de învăţă­mânt, respective cu recviziteie de scrii, muzică şl lucru de m i n i .

Pentru Eu mil de mâni şl pentru alte trebuinţe se va depune, la mâna directoarei internatului, o sumă oarecare de bani, despre care se va purta socoteală.

E'evele la Înscriere au s3 fie însoţite de plrinţi sau îagrljitori lor.

In privinţa uniformei, care va fi modeşti, se vor luă dispoziţiuni ulterioare.

Prelege ila s« vor începe făli nici o amânare, In 25 August (7 Septemvrie) şi deia acest ter­min elevele vor putea fl priait* numai cu cea-cesiune speciali din partea Con sl storului diece zan. Arad, 17/30 Iunlu 1908. Consistorul rom. ort. din Arad.

Mişcarea call orală. In amint irea lui Ciprian P o r u m

b e s c u s'a ţinut Marţi 30 Iunie un concert dat de reuniunea de cântări din Braşov. S'au cântat bucăţi de regretatul compozitor de al cărui nume este legat şi Braşovul unde el a fost timp de mai mulţi ani pro­fesor de muzică. Corul însuşi compus din vre o 41 persoane (20 de cântăreţi şi 21 de cântăreţ?) a fost o privelişte frumoasă. Alături de bucăţile lui Porumbescu s'au cân­tat şi bucăţi de măiestrul Dima, diligentul atât de distins al corului. Dl profesor An­drei Bârseanu a spus în discursul său că s'ar cuveni ca aici unde Porumbescu a pe­trecut o parte a vieţii sale, să se ridice în amintirea lui un monument vizibil în mar­moră şl brom.

* D e s p ă r ţ ă m â n t u l L u g o j al asociaţlunel pen­

tru literatura şi cultura poporului român Invită la festivităţile cari se vor aranja ia Făget la 12 Iulie n. a. c. (ziua de sf. Petru) cu ocaziunea adunării cercuale a despărţământului.

Programul festivităţilor: 1. La 10 ore a. m. serviciu divin la biserici

gr. or. rom. d!a loc. 2. La 111/2 ore primirea comitetului cercual la

gara din loc. 3. La 12 ore prlnz comun la hotelul »Regele

Ungariei*. 4. L i 2 ore p. m. In localitatea şcoalel gr.-or.

române: a) Deschiderea şedinţei prin directorul des­

părţământului Coriolsn Brediceanu. b) Salutarea oaspeţilor prin dr. Octavlan Po-

pescu. c) Raportul comitetului. d) Victor Vlad Delamarinl, disertaţie ds dr .

Georgs Oarda. e) Foloasele tnvlţituril, disertaţie de - Adam

láncai, f) înscrierea de membrii. g) Eventuale propuneri şi Interpelări. h) încheierea şedinţei. L« 5 ore d. a excursiune Ia pădurea din

«Dealul Popii*, unde se va da un concert armat de dans.

La şidinţa d t dup i prâaz Intrarea este liberi, la concert preţul Intririi 1 cor.

Făget, la 24 Iunie n. 1908. Comitetul aranjator.

i i i î A !

A R A D ; 2 Iulie n. 1008.

— Turneu l d o m n u l u i Bârsan . Tine­rimea roma ă din Maramurăş aranjază o reprezentaţiune teatrală cu concursul dnei şi dlui Zaharie Bârsan, în 13 Iulie n o j la Sighetul Marmaţiei: Venitul ss dă bi sericei române gr.-cat. din Berbeşti. Contribuirile benevole să se trimită dlui dr. Iiie Mariş, advocat Máramarossziget. Reprezentaţiunea va fi urmată de petrecere, Ia care costu­mul naţional e binevenit

— S i m p t o m e . La Basna, Luni în 29 Iunie, o trupă de dletanţi improvizată a jucit piesa Az első ebéi. Iată figuranţii: Kräutner N. sas, Bogdan Erzsike armeanca, dr. Dávid György, român din Ciacova ('lângă Timişoara) şi Kräutner Annuska să­soaică. Au lipsit jidanii, ca ghiveciul să fie complet

— E x a m e n e l e d e m a t u r i t a t e l a g i m n a z i u l r o m â n d i n N ă s ă u d . Lu gimnaziul român din Nisăud s'a ţinut zilele trecute examenul de ma­turitate, la care fondurile graniţe eşti susţinătoare au fost rsprezintate prin dl Clrll Deak, vicar. S'au prezintat 25 elevi absolvenţi. Dintre aceştia au fost eeclaraţ» maturi cu eminenţă : S. Damian, N. Caldaie şl C. H u tira, ess calcul bun : V. Gft ta­pisa, A. Pop, T. Pop, A. Sas, L JStrohnaler şl C. Sabo, maturi : I. Budu, Ş. Buzila A. Câmpiatt, M. Cionca, L. /vVhăîs*, A. Slngeorzuan, A. Şo robeti, D. Slute», T. Suceava şi O. Vermeşan. Patru elevi su fost relegaţi la emendere din câte un studiu, iar doi Ia repeţirea întregului examen.

— E x a m e n u l d e m a t u r i t a t e la ş c o a l a c o ­m e r c i a l ă s u p e r i o a r ă gr.-or. r o m â n ă d i s B r a ş o v — scrie »Oazeta* — s'a ţinut Luni şi Marţi, 16 şi 17 Iunie c , sub prezidiul dlui co­misar consistorial Vasile V. Voln», protopop, azi-stat de d nil : N. Putnoky, director gimn. din Lu­goj, exrais ai ministerului de culte şt instrucţiune publici, şi W. Pau', consilier reg., mare fabricant, preşedinte al camerii industriale şi d« comardu de aici, ca reprezentant al min. de comerciu. Pe baza lucrărilor scr'pturisiice şi a răspunsurilor delà examenul verbal, dintre cel 25 candidsţl, au­tóst diclaraţl mituri cu bine 4 : II. Mafieiu, D. Marcu, D. Sgăvârdsa şi Tr. Stanclu; iară ma turf 1 1 : 1 . Balea, O. Bucşa, A. Candel, Cl. C. Coma nescu, Oavr. Crişan, D. Os' , N. Ohlghinlţl, I. losif, E. lovanel, S M des, P. MIoc. Doi inşi vor

Cel dintâi atelier da pietre monamentale aranjat cn patere electrică. t • "r ' itistri ii M I I -

Oerstenbrein Tamas 4^IF-Fiirleatja profils tili laraori, írtait, siralt, lakiaaler ite., din pietre de mor­mânt magazloa se afii Ia K o l o z s v á r , P e r e n c z J ó z s e f a l 2 5 .

MSFFSFCJL* l e l o z s T i r , N z s M - a . nr. 21. ш ш г ш Filiale : Sagyvar&d, Hagyzebea, Deja şi Banagtak.

« T R I B U N A . 3 Iulie n. 1908

face examen dinfr'un obiect fn Septemvrie, iar ceilalţi opf sunt avizaţi la repeţirea examenului dup i un an.

— H â r t i e d e m a c u l a t u r ă g ra t i s . ^Ungaria* ziarul românesc al guvernului unguresc, redactat de »Dr.* (in ştiinţele poliţieneşti?) Moldovdn Ger-gely, apărând în Kolozsvár publică o interesantă invitare la * abonament*. In vreme ce ziarele noa-ttre naţionale se luptă cu grele neajunsuri ma­teriale şi-şi adună abonaţii ca multă greutate, fericita » Ungaria* vesteşte că va trimite tuturor » abonaţilor * ei şi de atei încolo până la sfârşi tul anului ziarul g ra t i s . Ba mal mult, ea pro­mite să trimită ia alţi 200 de * abonaţi* noui ziarul pe degeaba Facem deci cu multă plăcere reclamă acestui y ales ziar* şi încurajăm pe ceti­tori să l » a b o n e z e c , ştiind că în felul acesta nu vom pierde nici un abonat.

Şl pentruce să na-l ceară fiecare român când poate avea la casa sa în mod gratuit hârtie de maculatură pentru toate trebuinţele ce se ivesc îruănntru şi înafară de casa omului? Măcar în felul acesta să nise întoarcă în parte mică su­mele ce plătim anual statului şl cari poate alt­fel s'ar întrebuinţa în mod mai productiv pentru ideia de stat.

— G r e v a m u n c i t o r i l o r d e l à f ab r l ce l e de g a z . leii o miie de lucrători delà fabrlcele de grz din Budapesta s'au pus In grevă. Oreva a fost preceda'ă de lurgi tratative fn're patrcnl ş lmun citori, asupra cărora D'au putut ajunge de acord. Muncitorii cer îmbunătăţire de salar, opt o e muncă, şi Intrrducerea sistemului omului de În­credere. Direcjiur ea fabricelor a refuzat Irrp'iolrea acestor pretensiuni. Oreva a făcut mare Impteiie In capitală şi ро!і(!а a luat măsuri foarte întinse pentru apărarea sigur ar ţel pib'.ice,

— A r h i d u c e l e L e o p o l d S a l v a t o r In Sibl in . Cetim fn »Tc.kgr. Rorr.< : Alteţa Sa Imperiali şi Regali, Arhiducele Leopold Salvator a sosit Marţi • tara In Sibiiu, eu trenul delà Vint. Primire c fi-cioasi, cor form dcrlnţe', nu i s'a făcut. Alteţa Sa a descălecat Ia > împăratul Romanilor*, Mercurla ţinut revistă, ca inspector de artilerie, asupra ar-Meri ei din Sibiiu, iar la orele 12 a primit vizita InaHpreasfmt/tului domn Arhiepiscop şi Mitropolit ioan Meţlanu, precum şi a altor şefi de biserici şl autorităţi publice. Alteţa Sa rămâne pârti Sâm­bătă In Sibiiu, când apoi pleaci la Braşov, iar de acolo va merge la Sinaia, pentru a face vizită curţii regale române.

—- H y m e n . N i s e anunţă cununia d-şoarei Anica Acelenesca cu dl Ioan Bendorfe an, notar cerc. săvârşită In biserica gr. or. din Qâles,

Felicitările noastre!

— Rectificare. ín nr, 130 al .Tribunei* dl Traian Magier seile o foiţi despre »Targul de fete In Glini« In care spune că In anul acesta târgul va fi în 29 lucie st. v., zlta de Sf. Petru.

Pentru orientarea celor ce ar dori s i ia pirte la târgul din Găina nici când nu se ţine în 29 Iunie st. v. ziua de Sf. Petru, cl fn prima Dumi­necă ori a doua Dumineci după ziua Sf. Petru. Şi anume: prima Dumineci dup i Sf. Petru să ţine atunci, când z ua de Sf. Petru cade tn zilele de Miercuri, Mar(f, Luni ori Duminecă, Iar tn a doua Duminecă dup i Sf. P>tru s i ţine când Sf. Petru cade In zilele de Joi, Vineri ori Sâmbătă.

in anul de faţă Sf. Petru cade Dumineci, care va s l z k l târgul se va ţinea Dumineca urmă­toare, In 4/16 lulle a. c.

Aceasta e regula din vechime şl aşa se ţine şi s'a ţiEUt Întotdeauna târgul la Oăina. Teodor Oltean, contabil.

— F o c m a r e t n Mlcă laca . Azi de diminuaţi un foc mare s'a declarat tn comuna româoeaîci din nemijlocita apropiere a Araoami, Mlcălaca, preflclnd in cenuşe şcoa'l de stat, internată In casa românului slab de acolo Kozma György. Au al t rgi t şl pompieri din Arad, clrora li a suc­ces a localiza dementul. Dauna totuşi este peste 50,000 cor.

—- Z ia r i s tu l G r e g o r y p u s s u b a c u z ă . Cer­cetarea în contra zUristului Oregory — care a ter tas e Ia viaţa tr ldi 'orj lui Dreyfus — s'a ter­minat şl pe biza acesteia a fost pus sub acuzi pentru omor intenţionat.

— R a d e r e a î n t ă r i t o r i l o r d in j u r u l Par i ­s u l u i . Oraşul Paris a cumpărat Oeia guvernul francez locul unde se află azi fortul delà Sf. Denis şi Porte D'Auteull cu suma de 64 milioane franci, pentru facerea de grădini zoologice. Aceasta sumi se va amortiza In rate anuale de 16 mii. franci astfel c i fn 1910 când vor fi gata şl gra­dinele, suma va fi achitată. Foriuiile dimpreună cu Intirlturile lor vor fi rase.

— A t e n t a t cu d i n a m i t ă c o n t r a u n u i c o n ­d u c ă t o r d e m i n e . Contra familiei lui Ca ol L»gir, conducător de mine în Boita nişte răufa citori au comis m atentat cu dinamita. Din no* rocire familia cu se af à acasă şi astfel explozia n'a atins pe nimeni, numai mobiliarul unei odii a fost nimicit.

Atentatul probtbil a fost comis de un munci (or demisionat. Jandarmeria a luat toate măsurile de lipsi ca i i dea peste făptuitori.

î n a r m a r e a Brazi l ie i . Guvernul Braziliei a comandat ia o fabrici englezi din Liwerpool 27 vase de risboi, intre cad trei sistem. »Dread noightc . Afară de aceasta a mai ficut comande la fbrica Iui Krupp. SI m», ataşat militar la Paris, a deciarat, c l guvernul din Washington a Intre bat despre aceste Ia Rio de Janeiro, de unde insi n'a primit nici o ştire. S'a lăţit vestea, c i la sra'eie Brizlliei s t i Japonia, pe seama căreia s'au comandat aceste vapoare. Consulul Braziliei la Watblngton, s declarat cl aceste ştiri nu co­respund adevărului deoarece fi Brazilia are lipsi de vapoare de răsboi.

C a n i b a l i s m în Rus ia . Acum câjlva ani a produs senzaţie şti;ea, că în celulele duor con­damnaţi politici din Obdrósc s'au găsit oase de om. S'a început o cercetare şi s'a constatât că cei doi condamnaţi timp mai îndeluegat neprimind mlncare au mâncat carnea trupului tovarăşului lor mort.

Un ziar din Ircutsc comunici acum o ştire şl n*ai îngrozitoare. Vânătorii din provincia Ei hor­dám au di t Intr'o colibă de oasele a cinci oa­meni.

In decursul cercetărilor s'a constatat că cele cinci cadavre sunt ale familiei Komow, şi anume soţii Iul Komow şl patru copil. Komow Iasă — care se vede că el şi a mâncat familia a fug t şi s'a ascuns prin păduri.

— D a r e d é s e a m ă : La concertul aranjat de «Reuniunea meseriaşilor români din Nădiact Ia Rosalli tu binevoit a suprasolvi Nicolae Chiclr, preot 2 cor. dr. L. Oebeleş adv. Pecica 5 cor. I. Mudrity, proprietar I. Flocos, turist cite 1 cor. 60 fil. I. Vulpe, cane?, de preot. 1 cor. 20 fii. A. Pop preot Socodor, 80 fil. V. Ouleş înv. Şe'tin, 60 fii. A, Popovlci preot, M. Friedman, cite 40 fil., V. Ones, T. Prtcupaş jun. I. Gregor, St. Che-vereşan, L Petrovici, I. Antal Inv. C. Wenlgh, M. H ovoska, P. P. Pócsal cite 20 fi». Primească marinimoşii svprasolvitorl şi pe calea aceasta mulţimita noastră cet mai prefundi. Pentru co­mitet: Const. lava înv. rom.

X Sticlărie, porcelanuri, lămpi şl obiecte de lux de trglnt de china se pot procura pe lângă preţuri fixe şi de încredere ia urmaşul lui Müller S o m 1 y a I, Kolozsvár Kossuth Lajos utca 4 sz., care e furnizorul mal multor Institute, întreprinderi şl corporatiuni. Candelambre de bi ierică, lămpi suspendate 2 il. 50, 12 pahare de apă dsă-late 72 cr. Vă rugăm să fiţi atenţi ta firmă.

Delà judecătorii. — Hl inka c o n d a m n a t d!n n o u .

Părintele Hlinka a luat o nouă pedeapsă, de astă dată însă în bani. Afacerea e ur­mătoarea. Acum sunt doi ani părinfe'e Hlinka întâlnind pe funcţionarul Scós pe stradele Rozenbergulni îl apostrofă pentru desele

deputaţiuni zadarnice ce se trimeteau 1» episcopul Párvy. Intre alfele Hlinka spuse că în chipul acesta să face risipă de bani public». Tribunalul din Rosenberg, aceiaş csre a condamnat pe Hlinka la doi ani temniţă — deci foarte nepreocupat în che­stie — a osândit pe părintele Hlinka Ia o lună femniţS, dar curtea de casaţie din Preesburg, stabilind numai delictul ofensei de onoare, a schimbat verdictul Ia 600 de coroane amendă în bani.

S i tua ţ lunea agr i co lă în R o m â n i a . Cetim în ziarele de dincolo: Ploile din ultimele zile au făcut mult bine semănătu­rilor din întreaga ţară. Grâul şi orzul au început a se secera pî aîocurea. In judeţele Covurlui şi Brăila unde grâul de toamnă a fest distrus, se seamănă meiurî şi alte furajere. Porumburile se prezintă foarte bi­ne în întreaga ţara şi recolta promite să fie abondentă; se continuă cu mare acti­vitate prăşitul.

Pomii fructiferi şi viile se prezintă şi ele bine, ar mai avea însă nevoe de ploae.

Păşunele şi fâneţele s'au mai îndreptat puţin graţie ploilor căzute săptămâna tre­cută.

Ploile cari cad de câteva zile în întreagă ţară vor ajuta mult desvoltarea porumbului şi creşterea păşunelor.

* 8prea s e asărfuri şl efecte din Budapests

B4í*psífa, 2 Iulie 1308, I ïCriEERKA ia 1 GfiA s

ö r i s p«, Oct. 1Î08 (Î00 feig.J 2168-21.70 **«&*9 $ti Oct. 17-74- 17-76 ОП» ţs Oct 16-58"?660 E»WM5ä JH Iulie 1903 J3-78 -13 80

Preţul cerealelor după 1C0 klg. a fost urmâtoreb Orâu

Orzul de nutreţ, cvalit. I. 14 » 30—14 > 5 0 » » de cvalitatea II. 13 » 90—14 > 30 »

Ovăs de » I. 16 » 60—16 » 80 * » » » II. 16 > 16 > 40 »

Cucuruz vechiu » » — > » nou 14 » 10—14 > 20 »

BIBLIOGRAFIE; La Facultatea de medicină din Itşl a apărut

>Contrlbuţiuni la studiul frecvenţei şi formelor clinice aie tuberculozei la copii< teză pentru doctorat în tredicinl şi chirurgie prezenta'! şi: susţinuţi In Mai 1908 da Elena Monarlu fosrIn­ternă.

Fosta A i a H i n i s f r a f i t l . Demetriu Ban, Cergeul mare. Adressszăte la

Libriria Socec, Bucureşti Rorsânia. Traian Băbuţa, Saturau. Am primit 5 cor. ca

abonament până la 1 Aprilie 1908. Avram Bodea, Şlcula. Aşteptăm şi c â a i atunci. Ioan Coatl şi Nicolae lanoş, Sustra. Am pri­

mit delà amlndoi cite 6 cor abonament p i n i 1» 1 Iulie 1808.

V. Lsucuţa, Olcea. Am primit 4 cor. ca abc» nament pe 1908.

N. Vintan, Pecica. Am primit 2 cor. ca abo­nament p i n i la 31 Decemvrie 1908.

Redactor responsabil provizor S e v e r Bocu. Editor proprietar G e o r g e N ich ln .

Farmacia • „Regina Elisabeta" l a b o r a t o r m e d i c a l şi c o s m e t i c

8 ж е д е с і | Csongrádi sugár-ut. Recomandă preparatele celebre pu efect experimental

щ% gar, fabricate ia laboraterial cosmetic şl easoseate ввЪ auaiai „BUsabota".

Crema de faţă „Elisabeta" — de i i ai de seară — redă feţei frageiimea tinereţei, Împiedecă formarea cretelor., face să dispară imediat piatruile, petele de fleat ei tot felni de necurăţenii ale pielei. Preţul 1 şi 3 oor.

Lapte de cria „Elisabeta", contra tuturor boalelor de piele el a defectelor frumseţel, efect sigur. Preţul 1 cor. 80 Ш Spirt de păr „Elisabeta" după o folosire de câteva iile Împiedecă formarea mătreţei, Întăreşte rădăcinile bolnave»

ale părului. Preţul 1 cor. 60 ffl. „Buiodel" contra asudărei picioarelor ti • manilor — după o singera folosire, efeot sigur şi ia caşurile osie»

mal grave. Preţul 1 oor. Singurul depoait la fabricantul. Comande!* dis ргстівоіе se Îndeplinesc punctual. La o comandă de 10 cor. unis

socoteşte împachetarea ai porte. . Ь е ш і е J ó a s e e f , farmacist

Nr. 136 — 1908 . T R I B U N A . Pag. 7.

In o c o m u n ă cura i r o m â n e a s c ă , constatatoare din 700 numere s'ar preda unui român din cauza altei întreprindere

fl prăvălie de coloniale. Ц Г Ofertele sunt a se trimite la admi­

nistraţia ziarului.

A n u n ţ . Am onoare a aduce la cunoştinţa onor.

public că în comuna Agriş s e află d e vânzare

c a l i t a t e п т г с і Ъ ѵ м а , cu preţ m o d e r a t , cu vagon sau cu tră­sură. Piatra de var se primeşte îndărăt în preţul varului. Cumpărătorii să se adreseze Ia

R o m u l M o t o r c a , preot, Agriş. u. p. Ternova.

fabricant de ornamente, stea­

guri bisericeşti

B»/j steaguri pentru reu-niuni şi baldahin

W V E R S E C Z .

Ceice doreşte a avea

R A C H I E ieftină, —

FÀRÀ C A Z A N acela să-şi procure delà comerciantul

R a d o v a n P o p o v i t s , î n Ú j v i d é k , ^.•МКЙ^ІЧХІ CARTEA »^MW»^-*

din care poate învăţa cum să facă toate rachiurile şi cum manipularea vinurilor.

Preţul aces te i cărţi e 6 cor . Tot aşa vând materialul necesar cu prai cu tot.

Preţul pentru 100 l itre 8 cor .

p Q S A P A R K A S "fabricant de billard în Cluj,

Kolozsvár, Mátyás király-tér nr. 3. Deposit de

bi l iard gata. Pregătesc

mese de bi­liard şi le ré­parez atât

în oraş cât şi în provincie, imediat. Ţin ţin depozit b a s t o a n e d e bi l iard (daco) chialele de biliard de b a n s o l i n şi f i ldeş , (os de elefant), apoi : cretă, p i e l e d e bi­liard, l ipici şi ori-ce alte lucruri trebuin­cioase.

Primesc tot felul de lucrări de instalare pentru cafene le , cofetări i ş i l o c u i n ţ e .

Se află de vânzare la subscrisul

=3E= Vin din 1907 de o calitate foarte bună, c u 4 6 c o r o a n e h e c t o î n loc . Vinul se vinde numai în vasul cumpărătorului.

Iuliu Grofşorean, învăţător. ap. Világos G a l ş a

Cântarea înalţă sufletul!

GEORGE DIMA : Cele mai frumoase compo-siţiuni de caracter bisericesc şi lumesc pentru c â n t a r e şi p i a n , coruri mixte şi de barbeţi etc. ale acestui maestru al musicei au apărut la

H. Z E I D N E R în Braşov. Catalog gratuit! In aceiaşi librărie e s t e un sortiment bogat în c ă r ţ i l i t e r a r e r o m â n e ş t i , de untensilii pentru scris şi desemn, deposit de h â r t i e , şi despre aceste se afla catalog, care se trimite

gratuit.

Schwalb Kálmán şi soţ. FABRICĂ DE METALE, DE CIA-:: SORNICE DE TURN ŞI DE : :

l a n ţ u r i patentate.

ES T J T> ,V F* J E Í - * T^V VII. Steaua D e m M n s z k y 3 2 .

Se fabrică, lanţuri patentate, din aramă tare presate prin ce posed o capacitate ire-sistibilă ; precum şi laţuri îmbrăcate în aramă roşie pentru decorat mobile, în toate formele.

Fabricaţie de prima calitate şi unică. Catalog ilustrat la dorinţă gratuit şl franco.

Nu mai sunt (OCHI DE G-ĂINĂ).

Cine voieşte să scape de bătăturile dureroase să folosească

„ A n t i - K I a v i n " care prin composiţia ei chemică e cea mai eficace şi mai bună.

D u p ă a d o u a î n t r e b u i n ţ a r e bătături le :: :: v o r d i s p a r e n e c o n d i ţ i o n a t . :: ::

Nenumărate scrisori de m u l ţ u m i r e şi recunoştinţă. д у » Preţul unui tub ; 80 fileri.

O faţă cu pistrui o face albă ca zăpada,

Apa americană contra pistruilor de Dr . H Y A M Şi

Săpunul american contra pristuilor de Dr . H Y A M Depositul principal:

Dr. Vámos şi Füredi drogherie şi parfumerie.

A Z „ A I V O Y A L H о ж « . »

N I L A> П0>*»ЙМ2Е> s ă lipsească din nici o ta-П І 1 6 p S r m i S milie „GRAMOFONUL", care înveseleşte toată casa. Isvorul cel mai eftiD de al procarà e la

marele comerciant de maşini de vorbit pentru U n g a r i a şi R o m â n i a

S Z E G E D , K ő n y ő k utca 3 s z á m . Se vinde cu condiţii de plătire în

rate. Pe lângă garantie. Au sosit înregistrări nuoi

româneşti, cântări şl muzică cu .orţă naturală. — Preţul curent se trimite gratuit. —

Se caută contra vânzători ! Corespondenta se face în limba maghiara, germană şi franceză. CU Stimă: T O T H J Ó Z S E F .

HAINE PREOŢEŞTI. Am onoare a aduce la cunoştinţa

on. preoţi, că mi-au sosit stolele negre de primăvară

şi vară şi le păstrez în magazin în mare asortiment — Mă voiu sili ca şi până acum să câştig încrederea şi mulţumirea on. mei clienţi.

Pentru comandele din provincie e de ajuns să se trimită o revereandă de model sau o haină ; la dorinţă însă

m ă d u c p e che l tu ia la p r o p r i e p â n ă la faţa l o c u l u i . Primesc confecţionarea şi repararea odăjdiilor bise­

riceşti, cu preţuri moderate. Prăvălia: Lângă casina na­ţională, casa Balog György. Szabadka. Vesselényi ut. Hadnagy István, croitor de haine civile şi preoţeşti.

Pag. 8 »T RI B U N A« Nr. 136 — \m

Subsemnatul ma casse de fierşi ote

priv. ces. şi reg. a diai G . Ö s z y , îmi iau voe a aduce la cunoştinţa prea on. public, cä în fabrica mea se ecsecntă P Л Q Q Г si după tot felul de M O O L toate mărimile din cel mai bun material posibil. Cassele de fier şi oţel pan-ţerate se ecsecuta după cele mai nouă sisteme engleze şi americane sigure contrafocului şi spargerei pentru

care dau deplină garanţie

— Mare depozit de —

maşini de £ăîif (sparchert) din fer, tinichea, precum şi din cele ma-fine olane de porţelan.

Neîntrecute în trăinicie şi executare elei gantă, construcţie adevărată.

P R I M E L E R E F E R E N T E

Pentru orice maşină de gătit (spar chert) cum parată delà mine garantez mai mulţi ani.

Atrag atenţia onor. public inte­resat a nu confunda fabricatele mele cu alte fabricate, făcute din material s l a b şi prin urmare fără valoare.

Totodată rog pe prea onoratul public pentru binevoitorul sprijin, ca român semnez

on distinsă stimă:

S I B I I U fabricant de casse, şi sparcherturl

( N a g y s z e b e n ) , R o s e n a n g e r g i a s s e nr. 9.

CORNEL U, DEMETER farmacistiîn.Szászváros. Pornnncnîn Р е п * г в stropirea viei contra peronosporei e mai bun şi I ClиііиЬріІІ mai ieftin si manipularea cu mult mai simplă, ca piatra

vânătă. Un pachet de 100 litre apă costă 60 fii. Pravul acesta să folo­seşte şi la stropirea pomilor. La comandă de 10 pachete să trimit francate. Revânzătorii capătă rabat corăspunzător.

P r e p a r a t e c o s m e t i c e . Г Г Р Я Ш flP ПРП7ЛР MVOÎTOLP C r c a m u I d c bcnzoe mygdale serveşte OLCAIU UC ишш/С LUJGUAIC. p C n t r n conservarea, înfrumseţarea şi al­

birea manilor şi feţei, dând totodată şi o fineţâ deosebită. Delăturează tot felul dc necurăţenii de pe mână şi faţă, — precum: pete, bubiţe, zgră-bunţe, pisteni (mitesser), precum netezeşte şi zbîrciturile. Conţinutul creamului acestuia e nestricăcios pentru faţă şi mâni. Preţul 6o fileri.

Săpunul de benzoe fflygualepaFa^rnb^ şipdfn mirosuri plăcute dc flori. Albeşte şi netezeşte pielea. Sc recomandă a se folosi împreuna şi săpunul de benzoe mygdale. Preţul 70 fileri.

РпіІГІГР VptlirÎPn A c o P e r e foarte bine, încât nici nu să observă că fa rUUUlC iClUliCli. ţ a e g t e p Q drată . întrebuinţată pudra cu creamul dc

benzoe mygdale, scuteşte de urmările neplăcute, ce altcum ar cauza vântul, răceala şi razele soarelui. In culoare albă, roza şi galbină. Preţul 1 cor.

V o + i i f i o n P a r f o i i m Vera-violetta, cel mai fin parfum de vio-~ v i u i i c i i a a i i ^ u i i i * r e i C j lăcrămioare şi scumpie (iorgovan)

şi Jockey Club. Pr . i-6o fii. — „ I d e a l " , cel mai nou parfum, 2 cor.

Ina ЙР (Т11ГЯ ГгРПКІРГ" ( A I b ă s a u roşie.) Prin întrebuinţarea apei A P D UC GMA„V)IGJUOLGL «acesteia nu devin dinţii găunoşi, — şi de­

lăturează durerea dinţilor, precum să şi înteresc dinţii şi gingiile. Pr in întrebuinţarea apei acesteia, să delăturează mirosul neplăcut şi greu din gură. Prin întrebuinţarea apei acesteia cu pravul de dinţi „Cremsier" devin dinţii foarte frumoşi, albi. Preţul 80 fileri.

P r a v u l dp d in ţ i ГГРТПСІРГ" P r i n întrebuinţarea pravului acestuia ГГаѴШ Urj и і И І , 1 „ и С Ш М с Г . devin d in ţ i i l rumoşiş ia lb i .Pre ţu l 70 fii. P e r i i d e d i n ţ i , f i n e . Alegere mare,în diferite preţuri. E s e n ­

ţ ă d e C h i n a . Contra căderii părului cu rezultat foarte bun. P re ­ţul 1*40 fii. C h i n a t a n n o p o m a d a . Pentru creşterea părului. Preţul 70 fileri. O l e u d e n u c a . Estract de nuca oleica, pentru conservarea părului. 1 sticlă 80 fileri.

Diferite mirosuri de parfeumuri franceze de prima calitate — să capătă după măsură. — Săpunul de benzoe mygùale e cel mai bnn în întrebuinţare. Săpunuri foarte fine — şi deosebit plăcut mirositoare, so capătă în diferite preţuri.

P r a v c o n t r a o p ă r i t u l u i şi urmărilor neplăcute la copii. P re ţu l 50 fileri. P r a v c o n t r a a s u d a t u l u i Preţul 50 fileri. P r a v p e n t r u i n s e c t e . 20, 40 fii. şi 1 cor.

Instrucţiuni pentru prepararea rumului, dif. liqeuri şi alte băuturi. C A a v m o K o o f Curat numai din suc de zmeură de pe O y r i i p U C Z m C U r a i m u n t e , preparat cu zahăr rafinat. 1 klg. i cor. 20 fii. Un demjon poştal de 4 ^ klgr. franco trimis 6 cor. 50 fii.

Adresa să fie precisă şi legibilă ! Numele întreg, comuna, nr. casei, posta uit. şi comit

Simonffi István

FABRICĂ D E M A Ş I N I Ş I T U R N Ă T O R I E D E F I E R ŞI M E T A L

K O L O Z S V Á R (Cluj ) , str. Petőfi no. 60 . Pregăteşte tot felul

de Instrumente de comunicaţie, construcţii de moară, turnătorii de fier şi metal.

în t repr indere de tot felul de reparăr i de maşini de agricul­

tură , maşini noui de trierat şi cu construcţia uşoară,

mâna tă de doi oameni .

Mai pregăteş te ciururi cu cons truc ţ i e n o u ă şi uşoară care poate fi mâ­nată şi de un bă­iat de z e c e ani . Intre asemenea ma­şini, cari sunt în cir­culaţie aceasta este

cea mai bună .

as Prospecte se tri­mite gratuit la do­

rinţă, ea

Ш (LA COASA DE AUR).

Cleşte de marcat oile 1 b . C 4 1 2

Coase Lungimea 70 75 80 85 1 bucată (J. 1-60 Г60 1'60

Cm RIEŞŢE mt-o. rtcaae ptsi & 4 irn botul poreikr 1,

Pentru fiecare bucată garantez. Adecă eu schimb orice coasă provă- îoo'âe'iaîtj zută cu semnul C F J oare nu ar corespunde, chiar şi atuncia când ea Ueiec-a fost bătută şi întrebuinţată. Economilor le pot recomanda cu cea mai mare încredere coasa aceasta, în decursul anilor s'a sporit foarte tare numărul Mi­selor vândute.

La cumpărare de 10 bucăţi să dă o bucată pe deasupra !

Nicovale pt. coase. Forma fig. 2 3

Ţiitoare de coase. Ciocane pentru ш 4 5 à 250 800 Fig. 6 à 300 grämt.

1 buc. C. 96 •86 —-14 •86 --90

Nicovatele şi ciocanele pentru coase se vând fiecare bucata sub garantă. Fiecare bucală, care s'ar dovedi de prea tare sau prea moale, să schimbă. — La nicovalele şi ciocanele de coasă să fim atenţi la insigniul meu comercial scutit în lege. iCTJfl

Ţiitoare rentru cuţi de coase, emailate pe din lăvntru şi pe din afară, 1 but C. —-42 şi suflate cu zink, foarte durabile, 1 buc. C. —'50. CuÙ de coasă delà 10 Ш. în sus, în asortiment bogat, 1 buc C. —MO. Cuţi de Bergamo albaetre-nefre, i* insigniul C P J 1 buc- C. — 80. Coade de coase pentru coase de cereale, 1 bucaS C. —"96. Greble de fer pentru coasa de cereale, de şirofat pe coadele simple de) coase de lemn, 1 bucată C. 1-40. Ţeve de gâtlej contra umflării vitelor, pentru vfitf

Cor. 6 80, pentru viţei Cor. 6-20. )

TIPOGRAFIA GEORGI МСНШ. ARAD,

I