Adiinistraţinnea şi TipografiaBraşov, piaţa mare 'nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri
mesc.—Manuscripte nu se retrimit.
I N S E R A T E w prlmeso la Admlnlstraţluna In
Sraţov şi la anaătorele BEROUBÎ de ANUNŢTJSÎ:
1b Viena: la N. Dukes Naohf., Nui. Augenfeld & Emeric Leaner, Heinrich Schaleb. A. Op- pelik Na chi'. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. G-old- berger. Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (VII fîrzsebet-borut). PREŢUL INSERŢIU NILOR:
o seria garmond pe o col6nă 10 banî pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani.
A N U L L X IV .
„ o i z e t a “ iese în Mcire (ţi. itoaisute peatn Aastro-Uagaria:Pe un an 24 oor., pe şâse luni
12 cor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
PsRtrn România şi străinătate:Fe un an 40 franol, pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Dumineci 8 franoî. Se prenunaeră la tote ofi-
ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.
T6reul Inului Nr. 30, etagiu I . : Fe un an 20 cor., pe şiee luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 o., p<5 trei luni 6 cordne. — Un esemplar 10 bani. — Atftt abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. Î88. Braşov, Sâmbătă 25 Angnst (7 Septemvrie). 1901.
Szel! şi agrarianii.Eri camera actuală ungară şî-a
ţinut ultima şedinţă înainte de disol- varea ei. Emoţiunea, de care vor fi fost cuprinşi deputaţii aleşi pe sprânceană înainte cu cinci ani sub faimosul regim a lui Banffy, când şi au luat remas bun unii dela alţii, ne lasă cu totul indiferenţi. Ceea-ce ne póte interesa este numai disposiţia, în care s’au despărţit membrii partidului liberal dela cârmă, a partidului pentru a cărui întărire şi pre menire a ostenit actualul ministru- preşedinte timp de doi ani şi jumetate.
S’a vécjut şi s’a documentat în acésta ultimă şedirţă în mod destul de védit, că în sinul partidului liberal maghiar a întrat un spirit mai critic, care face ca parte din membrii lui se nu mai fiă atât de supuşi şi docili ca pană acum, şi s’au format curente cu veleitatea de-a nu juca în tóté cestiunile de program tocmai aşa cum cântă şeful guvernului. Apariţiunea de-altmintrelea nu e nouă, dér în urma unei declara- ţiunî lamuritóre, fie a dat’o erî Co loman Szeîl la o întrebare a unui membru al partidei poporale cu privire la programul agrariani i or, cari fie mărturisesc liberali, a pus aceste apariţiunî într’o lumină mai mare.
întrebarea, de care vorbim, a iost: ce posiţiă ia ministru-preşedinte în controversa, ce s’a ivit în partiául liberal, décá póte ori nu se fiă admişi ca stând pe basă liberală cei cu programul agrar (contele Karolyi cu ai sei); ori că aceşti agrariani nu pot fi aleşi pe basa programului liberal, după cum a susţinut Golo- man Tisza la Oradea-mare.
Toţi erau curioşi se vadă, dâcă ministru-preşedinte Szeli va réspunde la acésta întrebare. Ei s’a grăbit a réspunde, făcend nisce declarări, cari, pe lângă cea mai mare cruţare a celor din grupul agrarian, au dat se
se înţelâgă în mod neîndoios, că afară de programul seu nu póte admite alt program în sînul partidului liberal; că nu póte aproba în genere, ca se se facă candidări şi alegeri pe basa programului agrar al contelui Karolyi şi nu póte admite grupări după interese, fiă economice, ori de altă natură. Ce s’ar alege atunci 4ice el, de unitatea politică şi socială a ţerii? Nu póte face obiec- ţiune, că se află şi bărbaţi, cari voesc se apere în cameră interesele cele mai apropiate de ei, dér nu merge, ca se se apere şi înainteze numai iuteresele unuia din factorii economici. Programul seu, c}ise ministru-preşedinte, l’a compus astfel, ca printr’ensu! se se apere şi spriji- nâscă tóté interesele economice, precum şi desvoltarea lor.
Declaraţia acesta a ministrului- preşedinte a fost aplaudată de mulţi de pe băncile partidului liberal, parte mare înse dintre liberali au primit’o cu sentimente mixte, căci nu i-a mulţumit. Contele Karolyi însu-şi, când a început se vorbéscá Szeli a eşit afară din sala şedinţei, trecénd în culuórele camerei, unde mai târcjiu s’au adunat în juru-i mulţi aderenţi ai sei, discutând viu şi în mod agitat asupra declaraţiunii ministrului-pre- şedinte.
Interesant este, că interpelantul Rakowsky, după-ce a vorbit Szeli, a declarat franc, ca el nici acum nu e în clar despre aceea, dâcă contele Alex Karolyi, care a lansat programül agrar dela Göncz, mai póte se stoa în partidul liberal, ori nu? Şi a mai (\\s, că după părerea sa, agrarianii, cari fac a4i parte din partidul liberal, nu pot fi nici-decum mulţumiţi cu respunsui lui Szel. Care póte fi urmarea, se va vedé numai ia alegeri. Karolyi nu este făcut din aluatui lui Coloman Tisza, care în afacerea legei de incompatibilitate întâiii a ameninţat, că va eşi din
partid, dâcă nu se vor primi unele amendamente ale lui, er după aceea vecjend, că totuşi nu se primesc, şî-a schimbat gândul şi a remas totuşi în partid. Karolyi anevoie se va lă- peda de programul seu agrar numai pentru ca se p6tă remâne în partidul liberal, de unde ar trebui se urmeze eşirea sa din partid şi candi- darea cu programul seu.
Se vor accentua deci la viit6- rele alegeri, probabil, divergenţe între liberalii cu program agrar şi cei cu programul lui Szell, care şî-a ales calea de mijloc, vrend se apere şi interesele agrarianilor şi acelea ale mereantiliştilor. D&r mai sunt şi alte curente în partidul liberal, cari se vor bate în capete la viitdrele alegeri. V a fi o luptă crâncenă între vechii şi noii liberali, între cei din fosta partidă naţională şi aderenţii fostelor guverne liberale, între szel- lişti şi antiszellişti. Şi e întrebare, dâcă din lupta acesta, ce va avâ se o porte guvernul cu grupurile din propriul seu partid liberal, va eşi cu o majoritate impuit6re din urnele electorale.
Partidul liberal a îmbetrânit prea tare în pecate, 6r Szell, cut6tă tactica sa liniştită şi cu t6ta precau- ţiunea sa, nu-1 va pute întineri şi spăla de pecatele sale.
Din Austria. Din Viena se anunţă oă ministru-preşedinte Koerber a început tratări cu partidele parlamentare pentru viit6rea sesiune. Koerber a convorbit timp mai îndelungat cu contele Deym şi în curând va trata cu deputatul ceh Pagalc
Terminul alegerilor. Ofioiosa nMa- gyar Nemzet* scrie următdrele privitor la terminul alegerilor.
„Din tote părţile se accentuâză, că terminal alegerilor va fi cât se pote de scurt. După Ivgea electorală, prima $i de alegere pote fi numai (Jiua a 20-a dela publicarea ordinaţiunei ministrului de interne în fdia oficială privitor ia alegeri. Ordonanţa ministrului va apare probabil în 10 Septemvrie. De aci se conchide, că alegerile vor fi sdu dela 30 Sept. până la 10 Octomvriei, seu între cailele de 2 şi 12 Octomvrie. După praxa de pănă acum, în partea co-
Programul de călătoriă a mo- narchuiui. Erî în 5 Septemvrie Majesta- tea Sa monarohul a plecat la manevrele din Vesprim, având în suita sa pe amândoi adjutanţii de résboiü, un medio de ştab şi un şef de seoţiă. La gara din Vesprim l’au întâmpinat archiducele Frideric, mareşalul br. Becic, locot.-mareşalul Kropa- cseh şi fişpanul din Vesprim. înaintea ola- ustrului din Zircz, unde e încuartirat, fu întâmpinat de ministru de résboiü Krieg~ hammer. Ataşaţii militari ai statelor stréine nu esistă la manevrele din Vesprim. In 7 Septemvrie, la 4 ore d. a., Majestatea Sa plecă din Zircz ou íntréga suită la Budapesta şi în 9 Septemvrie va primi pe membrii camerei magnaţilor şi deputaţilor cu ocasiunea disolvărei dietei. După amiac}! la2 óre va pleca la Viena, mergând direct Ia Sohönbrunn. In 12 Septemvrie diminâţa la órele 6 va călători din Hetzendorf la Baranya-Szent-Lörincz la manevrele corpurilor 4 şi 13 de armată. La manevrele aceste va participa şi principele moştenitor român Ferdmand şi toţi ataşaţii m ilitari străini. La Doiuiji-Mih.oljaoz principele moştenitor român va fi primit la gară de însuşi Majestatea Sa. In 13, 14 şi 17 Septemvrie vor fi marile manevre. Cartierul principal va fi în castelul Benyovszky din Gőrcsöny. In ultima c i a manevrelor, 17 Septemvrie, principele Ferdinand va călători Ja Budapeşta. Majestatea Sa va merge în 18 Sept. la Cincl-biserioi, ca să vi- siteze şcola militară de acolo. Din Ginoi- bisericl va pleca în 18 Sept. sóra şi în 19
FOILETONUL „G A Z . T R A N S “ .
Aforisme de Leo Tolstoi.Despre căsetoriă şi despre femei.
Lumea discută, dâcă e bine sâa nu ie a fi amorezat. Pentru mine hotftrîrea e
Dâcă omul trăesee deja o viaţă ome- l, spirituală, atunci amoresarea, amo
rul, căsătoria, sunt o degradare: O parte sin forţele sal» va trebui să le cousacreze faaei, s»le, familiei sale, aâu cel puţin obieo' talni amorului său. D6că însă stă pe trepta Moi animal, mâuâneă, lucr^ză, scrie, jocă, lionol amoresarea este pentru densul o
[ Înălţare, tot aşa ca şi la animale şi insecte.** *
A se oâsători pentru a putâ trăi mai «el, nici odată nu va reuşi oineva. Dâcă
poeva consideră căsătoria drept problemă riucipală, face o mare greşâlâ. Acâata e
Scopul este căsătoria, — ce să fie and, după căsătorie, scopul vieţei ? Dâcă Bal înainte de căsătorie n’avea un scop fieţei, atunci nu va putâ găsi acest soop
îb căsătorie. Se pote 4 'ce ou siguranţă, că c'neva nu avea uu scop comun înainte
de că.8ătonă, nu se va mai uni spre un soop comun nici într’un eas după căsătorie, oi din contra se va separa. Căsătoria numai atunci dă fericire, câad scopul este comun, omenii s’au întâlnit în drumul lor şi vréu să facă drumul în comun. Ea nu póte să asigure nici o fericire, décá ei îşi întind mâna reciproc pe un drum lateral.
Acesta vine de acolo, că părerea, care dice că vieţa este o vale a plângerilor este tot aşa de falsă, ca şi părerea care spune, că este un loc al plăcerilor. Viaţa este un ioc al serviciului, unde câte odată întâmpinăm multe greutăţi, dér de cele mai multe ori şi multe lucruri îmbuourătore. Adevăratele bucurii le au însă omenii numai atunci, dâoă ei singuri îşi consideră viaţa ca un servioiu şi dâcă îşi pun scopul vieţii în afară de propria lor fericire. Căsătoria ofere aşa de multe evenimente îmbucură- tóre, cum sunt nascerile de copii, în cât omul crede, oă aceste evenimente formézá însă-şl viâţa. Acésta este însă o înşelătorie periouiosă. Décá părinţii produc copii, fără să aibă un scop al vieţii, atunci ei numai amână cestmnea asupra scopului vieţii, precum şi pedépsa, căreia sunt supuşi ómenii cari trăesc, tără să soie pentru-oe.
E i o amână numai, dér nu scapă de ea, căci ror trebui să-şi créscá copiii, să-i oonducă, fără să aibă mijlóce peutru acésta.
Să nu se oasétoréscá cine-va din amor, ci numai cttn calcul, dér trebue să înţelegem aceste două vorbe în sens cu desăvîrşire oontrar, de cum se obicinuesc a se înţelege, adecă eă nu se căsătorâscă cine-va din amor sensual, ori din calcul, că óre unde şi cum va trăi (căci dór toţi trăim), oi din acel calcul, care íntrébá cât este de probabil, oa viitórea soţiă să mă ajute, şi nu să-mi pună piedecl întru a trăi o viaţă omenescă.
** *Moda, de a lăuda femeile şi de a
afirma, oft în raportul spiritual nu numai, că sunt egale bărbaţilor, dér le sunt chiar superióre, este o modă pr0stă.
Că femeile nu pot să fiă limitate în drepturile lor şi oă ele merită aceeaşi iubire şi respect oa şi bărbaţii şi că pot pretinde aceleaşi drepturi, nu sufere nici o îndoială, — décá însă afirmă oine-va, oă femeia în terain mediu este tot aşa de talentată, oa şi bărbatul şi că poţi să aştepţi dela dânsa acelaşi lucru, pe care îl aştepţi dela ori-ce bărbat, atunci se întrece pe sine însu-şl în detrimentul femeii.
Dâcă vom aştepta dela femeiă aceea, ce aşteptăm şi dela bărbat, atunci vom şi cere ceea-ce aşteptăm şi când aşteptările nostre vor fi înşelate, atunci ne vom năcăji şi vom atribui relei voinţi, ceea-oe re- sultă din imposibilitate.
Când (^icem despre femeiă, că este o fiinţă spiritualmente mai slabă, acâsta na este o crutjime faţă ou femeia; o crudime este însă, când o proclamăm de egală.
Eu numesc slăbioiune sâu forţă spirituală inferi6ră, neînsemnata supunere a căr- nei, âr spiritul este acea trăsătură principală a caracterului femeii, care se manifestă în puţina încredere faţă de poruncile raţiunei.
** *Ftmeia frum6să < ice în sine: „E l este
înţelept, savan t, brav, bogat, moral, sfânt şi totu-şi mi-se supune mie, care sunt o femeiă prostă, ignorantă, săraoă, nemernică, imorală, prin urmare mintea, învăţătura eto. sunt non sensuri. Acesta o ruinâză şi o face rea.
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 188.—1901.
Sept. la 5 diminâţa va sosi în Hetzendorf, de unde va merge direct la Schőnbrunn.
Coloman Tisza la Oradea-mare.Bătrânul haham liberal din Bihor, oare
inaugurase politica intoleranţei celei mai extreme în potriva naţionalităţilor cât timp a stat la putere, a ţinut Miercuri, în 4 Septemvrie, discursul său electoral de mult anunţat, în hala comercială din Oradea- mare.
Vulpoiul dela Geszt, ca încăpăţinarea caracteristică rassei lui, ţine şi acuma ou tăriă la vechile principii liberale şi pretinde să se dea locuri în parlament tuturor representanţilor liberali, cari au probat, că sunt credincioşi vechiului drapel.
In discursul séu a atins mai tóté oes- tiunile aflátóre la ordinea dilei, şi le-a judecat conform intereselor, pe cari crede el, că le dictózá vechiul curent liberal.
Despre legea incompatibilităţii Tisza Kálmán spune, că nu-i aprobă tóté detai- lurile, oăol unele, prin rigórea lor extremă sunt menite a exclude din parlament bărbaţi, cari ar pute aduce acolo folos ţării. „După 8eri0să cumpănire însă, am crecjut— clice Tisza — că fao mai mare serviciu liberalismului, déoá nevotând contra ei, voiü rémáné în partidul liberal!“
Judecând manifestaţiile diferitelor direcţii în politică, condamnă simptomeie ivite de curând, oarî tind la formarea de grupârî de interese, cari au lipsit pănă acuma din Ungaria şi au fost inaugurate de cătră partiául poporal. Tisza Kaim an speră, că asemeneatendinţe nu vor reuşi, şi crede, că partidul liberal va eşi ârăşl învingător.
Trecând la apreciarea scrisőrei dela Göncz declară, că sub drapelul liberal nu pőte
f i ales cine-va cu program agrar. Căci cine spune, oă e agrar sub drapel liberal, acela ori nu e agrar, ori nu e liberal. Oe este politica agrară? Politica agrară este aceea, pe oare o vedem manifestându-se în Germania şi Austria şi care nu es te alta, de cât atribuirea unei preponderanţoj agri- culturei îu detrimentul industriei şi co- merciului. Acésta însă este reacpunea cea mai curată pe terenul economic. Agrarienii neputând esista singuri, necesarminte tre- bue să se alieze ou alte grupări reacţionare. Doresce să se olarifice lucrurile din partea unei persóne mai competente, de cât densul — care este un simplu soldat— că nu póte fi deputat ou sprijinul partidului liberal, acela, care nu e Rderentul principiilor relevate şi de actuala! miuistru preşedinte, şi cari principii aocentuézá cu i-[ tivarea armonică nu numai a agriculturei, ci şi a industriei şi comeroiului.
Relativ la mişcarea funcţionarilor publici îndreptată spre îmbunătăţirea lefuri- lor, Tisza spune, că nu şi-au ales calea cea adevărată. Argumentul invocat de ei, că luându-se un milion din budgetul armatei, s’ar putó spori lefurile funcţionarilor, nu este argument serios îu împrejurările actuale, când tóté statele, pănă şi cele miei din Orient, se ínarmézá pănă în dinţi.
In privinţa teritoriului comun vamal ou Austria, Tisza declară, oă tot-déuna l’a susţinut, chiar şi când era în oposiţiă, însă déoá din partea Austriei se vor ridica pre- tensiunl neechitabile, atunci şi el va deveni aderentul separării teritoriului vamal.
In fine sfătuesce pe micii industriaşi să cultive tinerele generaţii în ramurile artistice ale industriei şi să se constitue în asociaţii, ca să p6tă susţine mai cu uşurinţă lupta cu marea industriă.
După acest discurs, oferindu-i-se sé priméscá candidatura liberală, Tb za mul- ţumesce accentuând din nou, că va lupta contra ori cărei reacţiunl, fiă pe terenul economic, fie politio, 6ă bisericesc.
Din dieta ungari(;Şedinţa dela â Septemvrie).
Dieta ungară, în şedinţa sa dela 4 Sept., a hotărît asupra ovotei, luând la ou- noscinţă resoluţia Monarchului în privinţa acesta. Diseuţiunea asupra acestei resolu- ţiunl n’a fost sgomotosă. N ’au luat cuven-
tul, decât Rătlcay, Polonyi, Buzath şi mini- strul-preşedinte Szeli.
BátJcay László protestézá în numele partidului independent împotriva resoluţiu- nei prea înalte. După lege, acéstá resolu- ţiune ar trebui supusă desbaterilor, pe când ministrul-preşedinte doresce să se ia numai la ounoscinţă. Resoluţiunea nu este legală. Gel mai simplu espedient ar fi fost să înceteze afacerile comune. Resoluţiunea asupra ovotei era de competenţa unui arbitru, pe când în caşul de faţă se validitézá dreptul Majestăţii. Cum putea să fixeze Maj, Sa o cvotă mai mare, pe când dieta ungară nici cu un cuvênt nu s’a pronunţat pentru o cvotă mai mare.
Bumth Ferencz în numele partidului poporal protestézâ în contra ridicării cvo- tei şi face pe guvern responsabil pentru calicirea ţării.
Szeli Kalman apără legalitatea reso- luţiei. Oele doué comisiunl au tratat ces- tiunea în mod constituţional şi în urma desbaterilor acestor comisiunl s’a reálisáto înţelegere comună, oare a fost adusă în faţa celor două parlamente. Décá cele două parlamente aprobă acéstá înţelegere, procedura este constituţională. Gomisiunea specială însă a „Reichsrathu-ului nici n’a luat la desbatere proieotul, prin urmare era evident, că parlamentul austriac nu consideră de posibilă înţelegerea şi prin urmare n’a rămas alt-ceva, deoât provocarea resoluţiei Maj. Sale.
Polonyi Geza combate resoluţiunea şi susţine, oă acest mod de procedere este anticonstituţional.
Resoluţia se ia la cunosoinţă ou 112 voturi contra 35.
MiileJc Lajos interpelézâ pe ministru- preşedinte, décâ e adevărat, că a refusât petiţia adresată lui de cătră representanţa capitalei, în care se cere intervenţia guvernului în privinţa aducerei acasă a monumentelor naţionale ungare păstrate în museele ourţii din Viena?
Ministrul-preşedinte declară, că soirea acésta nu e adevărată. Se va interesa, să vadă ce s’ar puté face în acéstá cestiune.
Ernszt Sándor interpelézâ pe ministru- preşedinte în cestiunea persecuţiilor inaugurate contra alegătorilor partidului poporal din cercul Priv igye.
Ministru-preşedinte răspunde, că nu are ounoscinţă de-asemenea persecuţii şi promite, că va face anchetă.
România şi tariful german.ţ)iarul „ K r e i m e i t u n g “ , organul
partidului agrar german, scrie ur- măttfreîe în privinţa relaţiunilor comerciale viitore dintre România şi Germ ania:
ţ)iarele noatre liberschimbiste ne previn, că România ne va declara răsboiă vamal, în caşul când s’ar adopta noul tarif vamal german. Se pote, ca o parte a pressei române să se fi. pronunţat în acest sens. România e însă departe de a fi în stare să declare răsboiii vamal Germaniei.
Ore guvernul român n’a dat deja a înţelege, că nu e de loc dispus să încheie convenţii comerciale şi că vrea mai bine să se mulţumâscă cu clausa naţiunei celei mai favorisate, fără tarife ? ^înţelegerea între România şi Germania pe o astfel de basă, s’ar pută uşor stabili.
Dăcă România îşi va urca taxele vamale pe produsele industriei, acesta are puţină importanţă, fiind dată starea de înapoiere a industriei în acostă ţeră. Pentru Germania e vorba de un singur lucru : să obţie pe piaţa României condiţia naţiunei celei mai favorisate, ca să potă susţine cu succes, ca pănă aoum, concurenţa. România are aceeaşi situaţiune faţă cu piaţa germană. Nimeni în România nu se gândesoe să ia Germaniei beneficiul naţiunei celei mai favorisate, din causă oă noi voim să urcăm taxele pe cereale.
România a avut de suportat un prejudiciu mai mare, când Ungaria (între 1880— 1885) şi-a închis frontierele şi n’a lăsat nici să se importe, nici să tr4că tran- sit vitele românescl. AstăclI esportul vitelor
românesci prin Austro-Ungaria e împede- cat. Din causa acestei stări de lucruri, România nu e interesată nici în cestiunea taxei vamale pe vite, nici în măsurile veterinare ale Germaniei.
Bulgarii din Macedonia şi Boris Sarafoff.
Sub acest titlu d-1 Zamfir C. Arbore publica în „Gromcaa nisce articulî interesanţi, din cari estragem urmă- tórele:
Vorbind de causa, pe care o aperă Sarafoff, pe care o declară per- dută pentru tot-déuna, d-1 Arbore scrie:
Causa lui SarafofF se resumă în urrnă- tórele cuvinte :
Distrugerea tuturor unităţilor etnice din Macedonia în folosul Bulgariei.
Pentru acéstá causă s’au asasinat mai mulţi Armâni, Şerbi, Greoi, AlbauesI; pentru acésta causă s’au strîns cu sila banii, s’au făouc jafuri şi tâlhării.
A lt mijloc de a lucra nioi că se putea pune în practică !
Poporaţiunea Macedoniei moderne să compune din elemente etnice varii, atât după limbile ce vorbesc, cât şi după religiile, ce profesézá ; acest adevăr este deja temeinic stabilit de catră omenii de sciinţă, cari nu se ocupă absolut de loc cu tendinţele şi aspiraţiunile bulgare din Bulgaria.
In momentul de faţă esistă doi pretendenţi serioşi afară de Greci, asupra Macedoniei; ambii din aceşM pretendenţi îşi întemeiază pretenţiunile asupra acestei provincii pe temeiul pur etnografic.
Unul din pretendenţi sunt— Bulgarii, altul — Serbii*)
Şi unul şi altul, cu tóté declaraţiile înfocate de dragoste pentru Macedonia şi şi Macedoneni — în realitate în Macedonia manifestă cea mai mare ură pentru dialectele slave şi trebuinţele locale a!e po- poraţiunilor. Mai ou sémá acésta este adevărat în ceea-ce privesee întocmirea personalului didactic şi clerio bulgar din Macedonia.
Etă ce 4ice profesorul Draganoff în cartea sa mai sus citată: „Aprópe toţi profesorii şi profesórele şc01elor secundare chiar celor primare din Macedonia se numesc în calitate de agitatori, toţi din Bulgaria. Cei din localitate nu se admit, decât ca agenţi dela aşa numitul Exarhat bulgar, care nu se scie de ce anume nu loouesce în principatul bulgar, ci la Constantinopole.
Ura Bulgarilor în contra persecutatului, asupritului şi prigonitului dialect macedo- slav n’are margini. Aoest dialect cu cea mai mare înverşunare este isgonit din şc0- lele bulgare din Macedonia, unde astădl Bulgarii au devenit mai stăpâni, decât Turcii peste íntréga suflare slavă.
Şi trebue observat un lucru de mare importantă: dialectul persecutat de Bulgari, este anume aoela, care se póte considera ca singurul din tóté dialectele slave, ca descendentul direct al limbei Kirilo-Metodiene slave.
In sprijinul acestei aserţiuni am fi putut aduce aci un şir lung de argumente nediscutabile, culese din scrierile marilor slavist!; prin aceste argumente s’ar demonstra puritatea dialectului slav din Macedonia, precum şi faptul, că acest dialect, al cţi- şilor Bulgiri din Macedonia, este prin sine stătător şi cu totul autonom de limba bidnară.
Spaţiul, firesoe, nepermiţându ne a întră în acéstá demonstraţiune aci. mă mărginesc a stabili numai următoreie:
a) Dialectul a?a numit macedonean al Slavilor, pe cari Bulgarii cu de a sila vor să-i trécá drept adevăraţi Bulgari, posedă particularităţile sale 'proprii atât in accent, cât şi în sunete şi în forme (adică în conjngarn şi declinare) : asemenea densul diferă de limba bulgară în sintaxă şi mai cu sémá în lexicon.
b) Profesorii localnici macedo-slavi pănă la 1880 au tipărit, cărţile didactice ale lor în dialectul Kirilo-Methodmn ; în introducerea la aceste eărţt didactice autorii deciară sns şi tare cum că: Slavii „din Macedonia, triumfând în contra clerulu i grec în ceea ce privesee oficiarea li- „tu rgei în limba slavă, riau de gând de a njertfi interesele lor naţionale şi de a se b u l- „ g a r i* . In aceste introduceri ei numesc pe Bulgari „Şopi“ cuvânt insultător1).
Afară de aceste două conclusiunl capitale, cari dărîmă pretenţiunile etnice ale
* ) Ved î şi „Pravoslavni VostoJcu, Nr. 1.
*) A se vedea introducerea evangeliei slave editată de d. C. Şapcareff.
Bulgarilor asupra Macedoniei, mai avem 01 mărturisire recentă şi frrte preţiosă, care | vine în sprijinul afirmaţiunei nóstre.
Teribilul diar al lui Sarafoff, Les JRc- formes (Reform i) tipăresce următoreie:
„Este cunoscut cum că populaţiunea Macedoniei nu este tocmai omogenă La nordul ei unele sate de pe graniţă sunt lo- ouite de ceva SerbI, Ouţo-vlahi; la centru şi spre apus locuesc Turci şi Albanesi, cari graţiă îndemnurilor diu Ildis-Kiosc din c|i în di năvălesc pe pământul vecin şi pé- trund în lăuutrul ţ^rei.
Numărul covârşitor al populaţiunei aparţine însă uneia şi aceleaşi naţionalităţi, Ne vom abţine de a stabili, decă acéstá popul aţiune covîrşitore aparţine gintei serbe séu bulgare, de frică să nu facem sânge rău patrioţilor-bretterl din Belgrad şi Sofia, Ne mărginim numai în a stabili, că acósti populaţiune se compune din Slavi (slove- anţl“ )2).
A^a-dér autorul acestui articul diu • Les Eeformes, care de sigur, că este însuşi el, Sarafoff, născut la Nevsocop şi prin urmare Macedonean de baştină, nu numai că nu negă, dér confirmă sus şi tare, că în Macedonia locuesc Şerbi şi mai locuesc p’acolo şi un popor, care e oonscient dea fi o natură slavă prin sine stătătore, şi care îşi dă nume de slove»ţi, pentru a-se deosebi de ginta bulgară şi cea serbă.
In adevăr, acest popor covîr^itor îq ■ număr, posede un dialect deosebit de limb» sârbă şi bulgară.
Din străinătate.J P r in ţu l C ia n la îm p e r a tu l Wil*
he ltn . Alaltăeri s’a jucat îu noul palat din Potsdam ultimul aot al comediei chino- europene: primirea prinţului Cîun de oft-* tră împăratul Wilhelm. De faţă la acest aot au fost, afară de împăratul, principii imperiali, secretarul ministeriului de esterne br, [ Richthofen, miniştrii, corpul generalilor şi : notabilităţile ourţii imperiale. Dinainte» : palatului era postată a doua oompanift a batalionului. Când prinţul Giun trecu pe dinaintea ei, compania nu i-a dat onorurile şi nici că l’a băgat in sémfc. Prinţul, de pe faţa căruia se vedea o mare temere şi grije, grăbi cu paşi repezi în palat şi păşi în sala tronului însoţit numai de ambasadorul chiues diu Berlin. A ici ímpératal Wilhelm îl aştepta pe tron. Expresia feţei împăratului era seriósá, aprópe mânioşi,» purta uniforma aibă a gardei de corp oul insigniile adâncului doliu, in jurul tronul* ocupau loc notabilităţile invitate. Când í prinţul Cîun întrâ în sală, împăratul nus’i - ridicat de pe tron, ci i-a făcut semn co mâna prinţului. La acésta prinţul plecau- i du-se de trei ori, s’a apropiat de trou şioq adenoă reverinţă a predat lui Wilhelii serisórea împăratului Chinei, scrisă pe : tasă galbenă.
In scri80re împăratul Chinei spuneîn-
ternplarea cu baronul Kettehr şi esprml ; cel mai adânc regret pöntru ucidereag» nică a lui Ketteler. Spune, oă-1 dóré, ti| n’a fost îu stare să ia de cu vreme ni- suri de apărare, dér, că a poruncit, oafaptele crimiuale să nu rămână nepedepsite, > Continuând d ice , că trimite în Germania [, pe fratele său Cîun, oa să asigure pe ini' j păratul cât de mult l’au întristat evenimeB- t te le anului trecut şi cât de mult e stăpânit şi aoum de sentimentele regretului şi ruşi* nei. Mulţumeaoe împăratului, pentru-că şî-a ţ trimis trupele, c a să înfrângă pe Boxeri, fi ; speră, că revoitarea împăratului va fi înlocuită ârăşl cu sentimentul amiciţiei şi ol pe viitor relaţiile amicale între cele doniimperii vor fi şi mai strînse. >
ţul Ohm o vorbire oătră împăratul Wilhelii spunând scopul misiunei sale.
împăratul Wilhelm răspunsei <j® j cătră prinţ, că nu vre-o ooasiă veselă şip ■o simplă datoriă de curtoasiă l’a adusll ‘ Berlin, oi un oas fórte trist şi fórte serioi , „Pe trimisul meu 1a curtea imperială oii *. nesă, br. Ketteler, l’au culcat la p&mftij 1 armele ucigaşe ale soldaţilor ímpératuloí, 1 ce s’au ridicat asupră-i la ordin mai înalţ ; ceea-ce este o orimă aşa de mare, pe cati f dreptul internaţional şi tóté usanţele tn bue să o înfiereze. Am audit din gura Al ' teţei vóstre imperiale espresiunea sinoeré ;
2j Numeral 9 al Reform ei din anul 1900, -
Nr. 188— 1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
regrete ale împăratului Chinei privitor îa aceste evenimente. Bucuros cred, oă fratele Alteţei vóstre imperiale a fost stréin de crima acésta şi de brutalităţile săvârşite asupra ambasadelor şi a străinilor paelnicl. Cu atât mai gravă răspundere apasă ínsö pe sfetnicii lui. Aceştia să nu se amăgâscă & crede, că printr’o misiune de espiare vor puté să-şi mijlocéscá iertarea; ei vor dobândi acésta numai atunci, când vor pro- oede oonform dreptului internaţional şi prescriselor moravurilor oivilisate. Décá guvernul marelui imperiu al împăratului chi- nes se va conduce strict de aceste prescrise, se va împlini speranţa lui, ca urmările turburărilor din anul trecut sé dispară $i între Germania şi China vor domni ârăşî raporturi amicale, cari vor deveni o bine- ouvéntare pentru íntréga civilisaţiune ome- nésoá. Cu sincera şi seriósa dorinţă oa aşa sé fiă, salut pe Alteţa Vóstrá“ .
In tot decursul acestei ceremonii împăratul ‘Wilheim nu s’a ridicat de pe tron.
C o n flic tu l f r a n c o - tu r c . Lui „Frankfurter Zeitung“ i-se vestesce din Constanti- nopole, că Sultanul s’a adresat Rusiei cu rugarea, sé intervină la Francia pentru o paclnică aplanare a conflictului. Guvernul ruseso n’a dat înoă o promisiune hotărîtă, fiind-că ar voi sé sondeze la Paris, décá un astfel de demers ar fi bine primit acolo.
Din Toulon se anunţă, că escadra franoesă din Mediterană a primit ordin sé mobiliseze trei mari vase de résboiü cu misiunea de a ooupa insulele Lemnos şi Mitilene şi póte şi altă insuiă, în cas câr-d Turcia nu va împlini pretensiunile Franciéi. Soirea acésta nu se confirmă încă, ba e ohiar combătută de agenţia „Havas“ .
C o n fe s iu n ile d in A n g l ia p e n t r u pace. Cele trei mari confesiuni din Anglia, anume cea anglicană, liberă şi romano-ca- tolică, au lansat împreună un manifest, prin care oer restabilirea păcii în Africa de sud. Apelul cuprinde următorele: „Subsemnaţii eoootim de datoria nóstrá ső dăm o dovadă de credinţa nostră creştină declarând: 1) că după simţul dreptăţii, nu întinderea teritoriului face mftrirea unei naţiuni; oă aceleaşi legi morale au valóre pentru naţiuni ca şi pentru individ !; 3) că orî-ce cucerire e contrară învăţăturilor lui Isus Cristos. Astfel fiind, cerem îu numele aceluia, care mângâie pe cei nenorociţi şi dă libertate celor aflaţi în sclăviă, ca să se faoă Burilor aşa propuneri de pace, ca ei sé le pótá primi fără să-şi jertfesoă demui- tatea*. Apelul e acoperit deja de mii de «emnătuil.
SCIR1LE DILEI.— 24 August v.
Colornan Tisza la episcopul Pavel.Alaltă-erl Coloman Tisza şi a făcut darea de sémá înaintea alegătorilor săi în Ora de»*mare. După adunare şi după banchet Tisza a făcut visite. El a fost şi la episcopul Mihail Jravel.
0 scenă la gara din Clusiú. Duminecă séra s’a întâmplat la gara din Ckşiu un cas escepţional. In trenul accelerat Predeal-Budapesta, cu care mergea îu stréinátate şi părechea regală română, Toiau sö se urce nisoe domni din societatea maghiară ardeléná — distinsă. ^Uj-
I din Oiuşitt spune, că acei domni au s pretins dela şeful gării un vagon separat U că în stare „luminată“ fiind, n’au voit I ii ţină, sémá, că pasagerii trenului, între
cert şi Regele şi Regina României, s’au [ foit retras spre a*se odihni. întreg perso- [ Mlul trenului s’a pus în mişcare, oa să ca- [. pieiteaa pe respectivii domni, ér şeful gă- I rei refusâ simplu a-le pune la disposiţiă un I vagon separat, şi din causă, că sosise tim- ipnl pleoftrii trenului, provoca pe domuii IjVegeli“ să ocupe loc în cupeele ce li-s’au I destinat, Vorbă să fiă. íntréga societate se■ poéta între şine tocmai dinaintea ţocomo- itivei, Zadarnioe au fost tóté încercările de | li oapacita, căci încăp&ţinaţii călători nu Ifoiri ső cedeze. In fiue funcţionarul deservi-■ ciu al trenului a cedat el şi a dispus, ca la I vigonul-saion să se adaugă un vagon se-
parat, în oare apoi céta învingătore ocupa loc. Soluţiunea acésta a răpit trenului timp de aprópe o jumătate de oră, şi numai după aoeea trenul putù sé plece. Din causa acestui incident părechea regală română era p’aci să scaoe trenul accelerat de Viena. A doua 4* regele Carol s’a interesat viu de causa întârcjierii, însă — 4 ’00 numita fóiá — na i-s’a împărtăşit causa adevărată.— Fără comentar.
AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria a României însoţite de d-1 ministru al răsboiului, de d-1 ministru al lucrărilor publice şi de d-na şi d-1 colonel Pressan, au luat erl diminăţă trenul de Giurgiu pentru a merge la Dadilov, oa să asiste la eseroiţiile de tir ale artileriei. Principii moştenitori au asistat la eseroiţiile de tir la poligonul dela Dadilov. Dejunul l ’au luat la poligonul de tir.
Procesul Academiei Române. La5 Septemvrie v. se va înfăţişa înaintea tribunalului din Tecuciű procesul intentat Academiei Române de oătră fraţii Alesandru şi Constantin Anastasiu pentru anularea testamentului fratelui lor Take Anastasiu, oare printr’un testament al său a lăsat Academia Română legatară universală a întregei sale averi, ér printr’un testament posterior împarte averea între soţia şi fraţii săi.
„Pravolavni Wostok“, noul 4iar franoo-ruseso din BucurescI, avea în biurol său şi un Român basarabean, cu numele Pornicic, însă ca simplu corector al diaru- lui, fără nici un alt amestec în redactarea lui. In urma diferitelor svonurl, ce s’au răspândit, Pornicic şi-a dat demisiunea, deşi e un tînăr fără mijlóce, care era retribuit 1a numitul c^ar cu salariű de30 lei.
Cumpërarea unui cuirasat. „U niversul“ primesce din Berlin soirea, că R o mânia a început acolo tratări pentru a oumpăr» cuirasatul „Arminius“ .
Teatrul naţionalităţilor. Societatea de teatru unguréscà şi-a ţinut Marţi prima şedinţă, după vacanţa de vară. Dr. Iano- vics, noul director al teatrului din Seghe- din, a propus în acéstá şedinţă, să se adreseze un memoriu guvernului ou rugămintea, ca îu afacerea teatrului naţionalităţilor, care îi ameninţă pe Unguri cu multe primejdii, să adopte prinoipiile cele mai radicale maghiare; „căci esemplul dela Pojon arată, că în acéstâ cestiune cea mai mică toleranţă are urmări grave“ . — Cât de amabili !....
Socialismul internaţional se mişcă şi în Ungaria şi face propagandă pentru ideile sale. p ile le acestea comitetul partidului a lansat în limba maghiară un apel în 4e°! de mii de esemplare, în care cere:1) „înlăturarea părăsiţilor, oe trăiesc pe corpul poporului“ . 2) „înlăturarea actualului sistem electoral, care dă nascere parlamentelor actuale eşite din sâuge şi noroiü“ .3) „Drepturi poporului !“ 4) „întruniri libere şi pressă liberă!“ 5) „Sufragiu universal, egal, secret“ , şi 6) „înlăturarea societăţii capitalistice“ . Apelul se termină ou cuvintele „Să tràiéscà social-demooraţia internaţională revoluţionară" şi va apáré şi în limba germană, slovacă şi română.
Comerciul esterior al Austro-Un- gariei. Delà 1 Ianuarie pănă !a 31 Iulie 1901, importaţiunile monarchiei austro- ungare au fost de 977.300 000 coróne, ér esportaţiunile de 1.044 600,000 coróue.
Sergentul loan Grigorie, vitézül luptător din răsboiul de independenţă, oare la Griviţa a luat un steag turcesc, a fost numit portar al palatului justiţiei. Eri Ión Grigorie, cu pieptul acoperit de deoora- ţiunl, a întrat în postul său în mijlocul unui numéros public, oare privea cu o curiozitate simpatică la bravul sergent. Postul acesta de portar retribuit cu 85 lei pe lună, e un act de dreptate pentru el, fiind-că dela résboiü íncóoe Ión Grigorie trăia în comuna Mălăieştl (Prahova) numai cu o pensiune lunară de 12 lei, ce i-o fă- cuse guvernul.
Jidovii contra lui Rotschild. pia- rul „W oschod“ , oe apare în Petersburg, ca organ al intereselor jidovesc!, publică o scrisóre deschisă adresată baronului Ed- mund Rotschild din Paris, în care baronul este somat a-şl depune protectoratul său asupra coloniilor din Palestina, fiind-că acest protectorat este numai o pedecă pentru numitele colonii. Scrisóre* deschisă termină cu urmátórele cuvinte: „Sprijinit pe miliónele d-tale, usurpezl nisoe drepturi, pe cari poporul jidovesc nu vré să le lase în mânile d-tale. Poporul jidovesc va sci şi fără ajutorul milionarilor săi să se libereze de sclăviă şi să-şi elupte o esis- tenţă independentă. A i luat o responsabilitate enormă asupra d-tale şi păoătuescî grozav contra poporului jidovesc, care de două mii de ani zaoe în sclăviă*. (Sclăviă acésta sóméná însă mai mult a stăpânire, decât a sclăviă. — R.)
Vindecarea beţiei prin hipnotisare.Renumitul psicholog elveţian, profesorul Forel, ou câţi-va ani mai ’nainte a surprins lumea cu tesa, oă beţivii trebue vindecaţi prin hipnotisare. De atunci în multe locuri s’a aplicat acésta procedură şi s’a ajuns la uimitóre resultate. Medioul-şef dela spitalul alienaţilor din Dresda, Dr. Ganses, a ţinut cjilele trecute o oonferenţă, în oare a recunoscut, oă hipnotismul e cel mai bun mijloc de a cura pe beţivi şi a făcut con- clusiunea urmátóre : beţivii sunt cei mai aplecaţi spre hipnotism, ei forte iute adorm şi sugestiunea are mare influinţă asupra lor şi se reţin dela beţiă mai bine, decât, décá i-ar ameninţa oine-va cu pedepsele cele mai grele corporale.
Sciri merunte din România. Secjice, oă ministru de résboiü a dat ordine severe autorităţilor civile şi militare pentru supravegherea liniei Prutului. Colonelul Koslinski, comandantul marinei române, a fost chemat prin depeşă la BucurescI.
— De oâte-va 4^® a sosit în Bucu- rescl prima espediţiune de tunuri cu tir rapid comandate mai de mult dela usina Krupp. Probele pentru primirea aoestor piese se vor face în curând.
— Bibiioteoa centrală a statului e deja complet instalată în nouele sale ale Academiei Rom âne; ea e deschisă pentru public câte-va 4'*e*
— Acjî, Vineri, Academia Română va ţinâ şedinţă publică sub preşedinţa d-lui P. S. Aurelian.
A v is . Din partea poliţiei se aduce la cunoscinţa publicului, că Sâmbătă, în 7 Sept., se vor ţine eseroiţii de tragere la tir cu glonţe ca în timp de résboiü de câtră re- serviştii houve4*> din oare oe,usă este sever inter4is orí-cui de a călca pe teritoriul Poienei în numita 4 l dela orele 5 pănă la11 a. m.
1. E fect sigur vindecător. T o ţi aceia, cari su- fer de nemistuire seu stomacul nu funcţionâză regulat ceea ce causézá constipaţie, durere de cap, lipsă de apetit seu alte bólé, pot conta la vindecare sigură prin folos1'rea cunoscutelor pra furi seidlitz ale lu i Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta dil- nic prin postă dela farmacistul A. M o li liferantul curţii din "Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă sé se céra preparatul A. M o ll provéclut cu marca de contravenţie şi subscriere.
SCIRI ULTIME.Constantinopol, 5 Septemvrie.
După scinle oficiale parisiene, Francia e hotărîtă a trage ultimele con- secenţe din conflictul cu Turcia, décá nu i-se vor împlini pretensiunile.
Sofia, 5 Septemvrie. Se cjîce> ministru-preşedinte Karaveloff şi-a dat demisiunea şi a rugat pe principe sé se reîntorcă în Bulgaria. Scirea are încă lipsă de confirmare.
S ă ru ta re — p e n t r u m o n a rc h u l. Vinerea trecută lume muită aştepta la gara de Nord din Viena sosirea monarohului. Soneria electrică deja anunţase apropierea Majestăţii Sale şi comunicaţiunea pe stradă
a fost închisă. Funcţionarul dela calea fe rată observă, oă o fetiţă îmbrăcată în costumul pitoresc tiroles şi c’un pachet în mână, forte agitată îşi faoe ioc printre public şi se apropie mai mult de locul, pe unde avea să trécá trăsura curţii. Funcţionarul dădu ordin să se depărteze, de- órece acum nu-i permis nimănui a rémáuó în gară. Fata însă nu se spăriâ de porunca dată şi ruga pe funcţionar să-i permită să vadă pe monarch. In momentul acesta se ivesoe trăsura ourţii şi funcţionarul nu mai avu timp să stea de vorbă ou tirolesa, ci îşi lua posiţiă şi saluta pe Maj. Sa. După-ce monarchul se scobori din trăsură şi se urcâ în trenul, care plecâ din gară, frumósa fată alergă, la funcţionar, îi apucâ mâua, 4i°6n<l: „ lţ ! molţămese, fórte frumos îţi mulţumeso, am vă4 «t pe împăratul“ ... . Dér nu ajunse numai cu atâta, ci fata prinse pe funcţionar îu braţ9, îl slrutâ pe obraz şi apoi plecâ.
R i v a l i i l u i S u cc i. Ultimul recensământ, ce s’a făcut în Indiile englese, a descoperit esistenţa unei secte destul de nu* méróse şi totuşi aprópe necunoscută, aşa numiţii JainI, a căror principală ocupaţiune pare a fi... de a nu face nimica şi de a posti patru din cinci părţi ale anului. Pentru un Jain, a posti şâse séu şâpte săptămâni, nu e nimica, acésta e porţia ordinară de post, prescrisă de religiunea lor. In anumite caşuri şi la anumite sărbători, acest popor ind îşi prelungesce abstinenţa la două luni, fără să-l supere câtuşi de puţin. Jainii, chiar şi când mănâncă, sunt ve- getariani şi nu omórá vr’un animal niciodată, nioi peutru a-se apăra. La ultimul recensământ s’au numărat 1.416,638 de JainI, trăind esolusiv în Bengal şi în provinciile Guzerata şi Radjputana. Principalul lor loo de pelegrinagiu este muntele Parasnath, aprópe de Chota Magpore, unde se duc în masse în fiă-care primăvară, pentru a şi începe primul post al anului.
se pot procura urmâtârele cărţi:(L a cărţile aici înşirate este a se mai adauge
pe lângă portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)
Cărţi de rugăciuni şi predici.A n g h ir a M ă n t u i r e i , cărticică de
rugăciuni şi de cântări pentru mângăerea sufletâscă Ediţ. IV . corectată. Gherla. P reţul unui es. în păreţi tari coloraţi 70 bani. (-[- 10 b. porto.)
M ă r g ă r i t a r u l S u f le tu lu i , carte de rugăciuni şi cântări, întocmită pentru tote trebuinţele vieţii. Ediţhmea IV . Gherla. Conţine peste 843 pag. Legată costă 1 cor. (-f- 10 b. porto).
M ic u l m ă r g ă r i t a r sufletesc, cărticică de rugăciuni şi cântări, întocmită mai ales pentru copiii mai mărişori. L e gată costă 44 bani (-f- B b. porto).
C a rte de r u g ă c iu n i , c e r e r i ş i la u d e întru onorea Preacuratei Feciore Maria pentru folosul şi mângăiarea sufletelor. Preţul legat 40 bau! (-j- 5 b. porto).
C u v â n tă r i fu n e b ra le ş l ie r tă c iu n i p e n tru d if e r i te c a ş u r i de m o r te , întocmite de lonn P' pw, Conţin vre-o 400 pag. Preţul 3 corone (-J- 20 b. porto.)
C u v â n tă r i b is e r ice s c i de Joan Pa- p iu : tomul I, IIE şi IV cuprinde cuventârl bisericesci acomodate pentru orl-ct timp; şi pentru tote set b&torile de peste an. Pe lângă predici, se mai află în text câte-o instructivă notiţă istorică privitore la însemnătatea diferitelor sărbători. Fiă-care tom separat costă 3 cor. (pl. 10 b. porto)
P i e d i c i p e to te D u m in e c i le ş i i& rb ă to r ilv de peste a n , Voi. I. de Em. Elef terţ seu, cunoscut atât de bine în cercurile românesc! din numerosele sale scrieri. A re 250 pag. Preţul cor. 3 (-}- 20 b. por.)
De acelaşi autor a apărut Voi. I I . cu „JP re d ic i o ca s io n a le ş i f u n e b ra le * , care se astinde pe 220 pag. şi conţine predici multe pentru cununii, şi diferite ocasiuni (ia sânţirea de biserici, la instalări de pa* rochi, la preseutarea pentru primaoră a preotului în paro -hii etc. eto.) Preţul 3*50 oor. (4~ 20 b. porto.)
P r e d ic i p e n t r u D u m in e c i le de peste a n , compuse după catechismul lui Decharbe, de F. (JhrisU'. Conţine predici dela Dumineca X I după Rosalii pănă la
P r e d ic i p e n t r u D u m in e c i de Iustin Pop fiu, învăţatul scriitor bisericesc, marele orator şi bunul Român de odinioră. Format mare de 500 pag. Preţul cor. 4.40 (-J- 30 b. porto.)
Cărţi pentru comercianţi§i funcţionari de bancă:
In t r o d u c e r e în c o n ta b ilita te ş i co n ta b ilita te a î n p a r t id ă s im p lă , de 1. C. Panţu. 0 carte bună pentru a învăţa cu uşurinţă contabilitatea. Pagin i I - -V 1 II —j— 21B. Preţul 2 cor. (-j-20 b. p.)
„ C u rs c o m p le t de co re s p o n d e n ţa c o m e rc ia lă “ de /. 0. Piwţu. Conţine modele de circulare, scrisori de informaţiunl, recomand a ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu mărfuri, comisiune şi espedi- ţiune; cestiunî cambiale, afaceri cu efecte, monede, cupóne etc. Preţul 3 cor. 20 b. (-J- 20 b. p.)
V n c a p ito l din C o n ta b ilita te a d u - ţ)lă fie 1. C. Panţu. Tractézá principiile contabilităţii duple ilustrate cu diferite esem- ple. Preţul 1 cor. (-j- 10 b. p.)
A l d o ile a c a p ito l d in c o n ta b i l i ta tea d i<p lă t de I. C. Panţu. Acéstá broşură conţine: afacerile de credit cambial şi afacerile da bancă. Preţul broş. 2 corone (-J- 10 bani porto).
P ro c e n t , P r o m i l , In te re s e ş i T e o r ia c o n tu r i lo r cu re n te de I . C. Panţu. Arată calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe dile într’un mod practic ; sunt mai multe esemple esplicate amănunţit. Preţul 80 b. ( + 10 b. porto.)
*
A apérut Is t o r ia l u m i i partea a III-a tălmăcită de pro otui C. Mor ar iu, după Dr. Th. B, W elter, şi se póte procur* dela Tipografia „A- Mureşipnu“ cu preţui de 1 coronă, pius 10 bani porto.
C u r s u l p i e ţ e i B t * a ş o w .Din 6 Beptemvre ti. 1901.
Bancnota rom. Cump. 18.86 Véna. 18.90Argint român. Cump. jS.30 Vend. 1^.46Napoleond’orL Cump. 19.— Vend. 1H.04Galbeni Cump. 11.30 Vend. 11.40 Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vend. — .—Mărci germane Cump. 58 50 Vend. — .—Lire turcesci Cump. 10.70 Vând. — .— Scris. fonc. Albina 5% 100. Vend. 101.—
A. MureşianuB r a ş o v . T e r g u i I n u l u i N r . 3 ® .
Acest stabiliment este provednt eu cele mai bune mijloee tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai modeme este pus în posiţiune de a pute esecuta ori-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:
REGISTRE şi IMPRIMATEpentru tote speci'sls de serviciurî.
IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI OOLOBJ.
c A r ţ ! d e s c i o ţ ă ,LITERATURĂ SI DIDACTICE
S T A T U T E .
FOI PËW0DICE.BILETE DE VISITĂ
DIFERITE FORMATE.
B I L A 1 T Ţ U B I .
Compturî? Adrese, Circulare, Scrisori.
( S o u v e v t c , î n l o lâ n i ă z i m c a •
P R O G R A M E E L E G A N T E . BILETE DE LOGODNĂ ŞI DE M M
^ 6SMSB6J&LI,IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R I
DUPA DORINŢA ŞI IN COLORI.
şi R E S T A U R A N T E .
PRETDRI-GDHEWE ŞI DIVERSE BILETE DE IMORMflNTARl.
Comandele eventuale se primesc în biuroul tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30. eta- giul I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Comandele din afară rugăm a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.
Cursul la bursa din Viena.Din 5 Septemvre n. 1901. |
Senta ung. de aur 4 % ....................118,65 JEenta de corone ung. 4°/0. . . . 92.65 [mpr. eăil. fer. ung. în aur 41/2 % . 121.50 Impr. căii. fer, ung. în argint. 4V2% 100.50 Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.65 Bonuri rurale ungare 4°/0 • - . • 92 30 1 Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30 ! impr. ung. cu premii . . , . . 176.50 ! Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 145.50 j Renta de argint austr. . . . . . 98.50 j Renta de hârtie austr. . . . . . 98.40 ]Renta de aur austr.............................118.90 j
Losurî din 1860.................................. 140.25 |
London vista....................................... 239.25 j
Paris v i s t a ....................................... 94.90 jRente de corone austr. 4°/0 • * • 95.55 j
Hote i t a l i e n e .......................... 91.15
!! Apropo de cinste !!8 7 8 o b iecte în sem n ate num ai cu 3 c o r . 6 0 bani.
1 orologiu eleg. cu garanţiă de 3 ani dimpreună c’un lanţ frumos, 1 cravată veritabilă de mătasă, cea mai modernă! I ac frumos de cravată, cu brilant imit., utensilii de scris, const&tătore din 3 obiecte, 1 garnitură, constătătore din nasturi pentru manşete, guler şi piept tote din aur doublu şi cu încuietore patentă, 1 broş de Paris pentru dame, 1 inel frumos de aur imit. pentru domni seu dame cu petră, 1 păreche de cercei eleganţi cu briliante-simill. 1 bucată de săpun de toaletă bine mirositor, 1 colier cu mărgăritare orientale, 1 notiţ, 1 ţigaretă cu verf de chiehlibar, 1 briceg, 1 portofoliu de piele, 1 aparat pentru foc, 20 alte lucruri de corespondenţă şi încă alte 300 bucăţi diverse, folositore şi neîncunjurabile pentru casă — gratis!
T6te acestea împreună cu ceasornicul care singur aorope e vrednic banii aceia, costă numai 3 cordne 60 bani. Trimite per Ramburs (Nachnahme) prin casa de esport din Cracovia :
F. Windisch, Krakau Nr. 395.NB. L a cas, când nu convine, banii se înapoiază.
« O O C O e i O O l O C O O O O O O O O O O O O C O O O O Q O C X
| Prafurile-Seidlitz *ie iui Moliw V e r i t a b i l e n u m a i , d e e ă f l ă c a r e e u d ă e s t e p r o v » * ( j u t ă e u m a r e a d e O a p e m r e a I u i A . XKoEl ş i e u s u b i c r i e r e a s a .
Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moil în contra greu- tăţilor celor mai cerbicóse la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto-
Q mach, constipaţiunei cronice, suferinţei de fioa\ congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bólé femeesci a luat acest medicament de casa o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţui unei cutii originale sigilate Corone 2 . —
Falsificaţiile se vor urmări pe cale iwlecáioréscA.
Franzbranntwein şi sare a lui Moli.l f a i * ! 4 Q h i E i i n i i m n î décá fiecare sticlă este orovédutA cu marc- de scutire şi cu 1 l U n i d l J l I U I l U l I l d l , plumbul lui A . !? lo l l .
Franzbranntwein-ul şi sa re a este fórte bine cunoscută ca un remediu poporal cu deosebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de recelă. 1 Preţui unei sticle originale piumbate, C oro le l.i)0. j
Sápun de copii a l* i Moli.Cel mai fin săpun de copii şi dame fabricat, după metodul cel mai nou pentru cul
tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru r-opii şi adulţi. P re ţu l unei b u căţi Cor. —.40 Clinei b u căţi Corone 1.90. F ie -ca re bucată de săpun, pentru copii este proveţlută cu marca de ap érare A. Moli._______________________________________________________ ___ _______________________
T r i m i t e r e a p r i n c i p a l ă prinFarmacistul 1.
c. şi r, îrn is o r al «ţii imperiale Tieua, M a i t a 8Comande din prcvinciă se efectuézá pilnic prin ram bursă poştală.
La deposite se se cérd anumit preparatele provetfute cu iscălitura, şi mana de apérare a lui -4. M O L L .
Deposite în B ra şo v : la d-nii farmacişti Ferd. iekeiius, Franz Keilemen şi e n g r o s la D. Eremia Nepoţii, Teutsch &. T artler . — *
'Á
8s 7403--1901.tlkvi.
Árverési hirdetményi kivonat.A brassói kir. törvóoyszék mint tíkvi hatóság, közhírré ho?y
a Brasaómegyei befcegápolási alap vé^r^hajtatóijak Sev-dtia Alexi hagyatéka végrehajtást szenvedő ellooi 124 korona 20 fillér tőkekövetelés és járulékai .iránti végrehajtási ügvóben a brassói kir. törvényszék (a brassói kir. járásbíróság) területén lévő s a brassói 3577 sz. tljkvbm fogialt: 4569. 4570, 4571/1 hrsz. épü'etes ingatlanra az árverést korona 10 fillérben ezennel megállapított kikiáltási árban elrendelte, e» hogy a íennebb mepjelölt ingatlan az 1901 évi Szeptember hó 12 naf délelőtt 9 órakor alólirott telekkönyvi hatoság irodájában megtartandó nyilvános árverésen a megállapított, kikiáltási áron alól eladatni nem fognak.
Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanak becsárának 10%-át készpénzben, vagy az 1881. LX . t. oz. 42 § ában jelzett árlolyan- mai számított és az 1881-ik évi nov. hó 1-én 3333 sz. a, kelt igaz- ságügymioiszterí rendelet 8 §*ában kijelölt óvadéksépei értékpapirbaaa kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881: LX . t. ez. 170 §-a érteknéoöa a bánatpénznek a bíróságnál előlege* alhalyezáaérői kiállított szabály- szerű elismervényt átszolgáltatni,
B r a s s ó , 1901 évi julius hó 12’én.
í—i. A kir, torvszék, mint tíkvi hatóság.
potü iaca şi reiuol
^ T7" I S -Prenumeraţiuniie la (iazeta Transilvaniei
ori şi eând deia 1-ma şi 15 a fiă cârei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, eând
ca espedarea se li-se facă după stilai nou.Domnii, ce se aboneză din nou binevoiască a nene adres
lămurit şi s6 arate şi posta ultimi.Administraţ. „Gaz. Trans,'
„G-zeta Transilvaniei“ cu numerul ă 10 fll. se vinde la librăria Mc. I. Ciurcu şi la Eremias Nepoţii.
