+ All Categories
Home > Documents > „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la...

„Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la...

Date post: 26-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
27
1 Colegiul Naţional «Emil Racoviţă » Şos.Mihai Bravu 169, sector2, Bucureşti, Tel. / fax 021 3217092, E-mail: [email protected] , www.colegiulracovita.ro Avizat în CP: 06.10.2017 Aprobat în CA: 06.10.2017 „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” (Ferdinand I)
Transcript
Page 1: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

1

Colegiul Naţional «Emil Racoviţă »

Şos.Mihai Bravu 169, sector2, Bucureşti, Tel. / fax 021 3217092,

E-mail: [email protected] , www.colegiulracovita.ro

Avizat în CP: 06.10.2017

Aprobat în CA: 06.10.2017

„Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.”

(Ferdinand I)

Page 2: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

2

Page 3: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

3

CUPRINS

I. ARGUMENT.................................................................................................... 4

II. PREZENTAREA UNITĂȚII ȘCOLARE………………………..……….5

SCURT ISTORIC............................................................................................ 5

DATE DE IDENTIFICARE …………………..……..…………………….. 8

III. CONTEXT LEGISLATIV…………………………………………………. 9

IV. PREMISE………………………………………………………………...... 10

V. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN……………………………………… 11

ANALIZA CANTITATIVĂ……………………………………………….. 11

ANALIZA CALITATIVĂ – SWOT……………………………………… 15

CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ……………………………………. 18

PALMARESUL COLEGIULUI…………………...……………………….19

PERFORMANŢELE ELEVILOR ÎN ANUL ȘCOLAR 2016-2017…......19

PERSPECTIVE OFERITE ABSOLVENŢILOR........................................20

VI. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN……………………..………….……. 21

ANALIZA PESTE………………………………………………………...... 21

VIZIUNEA……………………………………………………………...…... 23

MISIUNEA………………………………………………...……...………... 23

VALORI…………………………………………………………….……... 24

VII. FORMULAREA STRATEGIEI…………………………………………. 24

Direcții………………………………………………………………………. 24

Grupuri de interes………………………………………………………….. 25

Ținte, priorităţi strategice şi obiectivele operaţionale propuse.................. 26

Page 4: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

4

I. ARGUMENT

Educaţia este considerată, cel puțin în Constituţia țării, o prioritate naţională.

Se implementează prin coordonate strategice pentru sistemul de învăţământ cum ar

fi: echitatea în educaţie, asigurarea calităţii în educaţie şi a descentralizării sistemului

de învăţământ, asigurarea competenţelor de bază ale personalului didactic şi

realizarea complementarităţii și compatibilității între educaţie formală, informală şi

nonformală.

În general, sistemul educaţional este influenţat de o serie de factori printre care:

modificarea competenţelor pentru anumite profesii, scăderea ponderii anumitor

profesii pe piaţa muncii şi apariţia de noi profesii, evoluţia rapidă a ştiinţei şi tehnicii,

informatizarea societăţii şi nu în ultimul rând evoluţia demografică şi modificările

geopolitice în contextul extinderii U.E. şi ale globalizării. Consecinţă a acestor

influenţe şi condiţionări, educaţia se află într-o continuă schimbare.

În condiţiile actuale, specialiştii din domeniul educaţiei propun anumite

modificări de esenţă în domeniul strategiilor didactice întrucât elevii trebuie să aibă

acces la noi medii de învăţare, ceea ce înseamnă:

Trecerea

de la la

instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev

învăţare bazată pe cunoştinţe şi fapte gândire critică decizii pe informaţie

învăţare pasivă învăţare activă, explorare, investigare

muncă izolată, individualism muncă în colaborare, lucru în echipă

comunicare de informaţii competenţe de informare şi praxeologice

reacţie la situaţie acţiune planificată, proactivă

context artificial, izolat context autentic, real

stimularea unui singur simţ stimulare multisenzorială

progres pe un singur parcurs progres pe parcursuri multiple

un singur mijloc de comunicare învăţare în mediu multimedia

Proiectul de dezvoltare instituţională al Colegiului Național „Emil Racoviță”

pentru perioada 2018-2022 s-a realizat plecând dela o radiografie complexă şi realistă

asupra mediului extern în care va activa instituţia deînvăţământ şi asupra mediului

organizaţional intern. Tehnicile de analiză SWOT si PESTE aupermis o evaluare

echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-

economici, conjuncturali şi politici îi au asupra activităţii colegiului. Acesta are în

vedere eliminarea „punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate,

înlăturarea „ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora.

Page 5: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

5

Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor tari"(care

reprezintă capitalul de referinţă) şi a „oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau

de comunitate. Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă

constatată la nivelul instituțiilor cu profil vocațional existente la nivelul municipiului

București, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare semnalate la nivelul societății

actuale.

Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a

făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a

fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi

documentele elaborate de Consiliul local al Primariei Sectorului 2, Inspectoratul

Şcolar al Municipiului București, Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului

Social în Formarea Profesională, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, Direcţia de

Statistică, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului București. Programele

Ministerului Educaţiei şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea

învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare

instituţională prefigurată de echipa managerială a Colegiului pentru perioada 2018-

2022.

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze o învățare

conștientă, activă orientată spre cercetare ştiinţifică și spre valorile şi practicile

societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea

în viaţa privată şi publică. Colegiul National „Emil Racoviță” își propune să ofere o

educație de calitate, centrată pe fiecare elev, asigurând o pregătire de performanta

sportivă într-un climat care să încurajeze elevii să parcurgă propriul traseu

educațional în concordanță cu aptitudinile și interesul propriu.

II. PREZENTAREA UNITĂȚII ȘCOLARE

SCURT ISTORIC

În 1732, Nicolae Ceaușul ctitorea Mănăstirea Caimata, nu departe de Piaţa

Rosetti de astăzi, în cadrul căreia a luat naștere , în anul 1847, școala nr.2 Caimata,

din vopseaua de galben, una din primele instituţii de învăţământ public din București.

Au trecut 170 de ani de învăţământ, de educaţie, de istorie, acesta este trecutul

Colegiului Național ”Emil Racoviţă”.

În 1882, documentele de arhivă menţionează existenţa școlii publice primare

de băieţi nr. 4. Prefacerile pe care le-a cunoscut Bucureștiul către finele veacului al

XIX-lea au afectat și unele construcţii mai vechi , cum era Mănăstirea Caimata,

demolată în 1892 pentru lărgirea bulevardului Carol I. Din acel moment, școala de

băieţi nr. 4, noua denumire a școlii, își va desfășura activitatea în localul închiriat pe

bulevardul Pache până în anul 1940. În octombrie 1935 a început construcţia

actualului local din Șos. Mihai Bravu 169, după proiectele marelui arhitect din

Page 6: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

6

perioada interbelică, Horia Creangă. Localul școlii a fost inaugurat în 11 decembrie

1941 în prezenta regelui Mihai, a familiei regale, a autorităţilor vremii.

Frecventată de elevi care proveneau din familii cu stare: patroni, comercianţi,

antreprenori, dar și categorii de mijloc absolvenţii școli, și înainte și după marele

război de întregire a neamului (1916-1918), se vor îndrepta spre licee de prestigiu din

Capitală precum Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir sau Matei Basarab, aflate nu

departe de școala de băieţi nr. 33, nume purtat de școala noastră din 1919. Urmare a

unor eforturi susţinute de înnoire, de sporul demografic ce a urmat războiului, din

anul școlar 1925-1926 au luat naștere primele clase de gimnaziu în cadrul școlii

primare de băieţi nr. 33.

Din bani publici, puși la dispoziţia învăţământului de Primăria Capitalei a

început construcţia modernului local al școlii în octombrie anul 1935, după cum

atestă placa de marmură din holul principal al școlii, dezvelită la 11 decembrie 1941

în prezenţa regelui Mihai și a autorităţilor vremii. Școala, ridicată după proiectul de

arhitectură realizat de Horia Creangă, foarte modern ca stil la acea vreme, prevedea

realizarea a două corpuri de clădire identice, școala de fete și școala de băieţi reunite

sub numele Grupul Școlar 33 „ Regina mamă Elena”, cu clasele I-VII, nume sub care

a dăinuit până în anul 1947. Evidenţiem că aducerea sub aceeași denumire, Școala nr.

33 de fete și băieţi, prin unirea celor două școli: Școala nr. 33 de fete și Școala nr. 33

de băieţi, din bulevardul Ferdinand 98, respectiv din Pache 120, învăţământul cu

clasele I-VII să devină o prezenţă reală pentru instituţia noastră. Proiectul menit să

ducă la construcţia localului propriu, proprietate publică, proiect realizat cu sprijinul

direct al comunităţii, sub conducerea președintelei comitetului școlar, Grigore

Dumitriu, s-a bucurat de un sprijin deosebit, împlinindu-se speranţele generaţiilor

întregi de dascăli și elevi, absolvenţi ai școlii care s-au implicat direct în susţinerea

proiectului.

Este de menţionat faptul că placa de marmură, din decembrie 1941, un

document cu mare valoare istorică, despre care care se vorbea în tremeni legendari ,

după revoluţia din decembrie 1989, a fost „descoperită” în februarie 2001 și

amplasată în holul școlii.

În 1956, începe o nouă etapă în istoria școlii odată cu transformarea acesteia în

liceu: Școala medie mixtă nr. 8. Este de subliniat faptul că încă de la înfiinţarea sa, în

1847, școala noastră a dezvoltat un învăţământ teoretic, formă continuată permanent

până în prezent. Nu cunoaștem multe școli în București care să poată dovedi o

continuitate neîntreruptă de peste 170 de ani, cum este cazul liceului nostru, cu toate

vicisitudinile și dificultăţile ivite de-a lungul anilor. Prin ordin al Ministrului

Învăţământului, în august 1960 se constituie Liceul Emil Racoviţă, liceu teoretic de

prestigiu în cadrul sectorului 3 al Capitalei, școală care a dat promoţii cu rezultate

importante, fiind considerată în anii 60-70 de elită, atunci când majoritatea

absolvenţilor urmau cursurile universitare în facultăţi prestigioase, în mod deosebit

medicina, politehnica, ASE. Totuși, în contextul deselor modificări intervenite în

Page 7: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

7

denumirea școlii câteva aspecte au rămas constante caracterul teoretic al liceului,

precum și existenţa claselor de gimnaziu și de ciclul primar.

Începînd cu anul 1975, situarea în zona Complexului Sportiv Naţional a făcut

ca autoritățile vremii să decidă introducerea învățământului sportiv și înființarea

clubului sportiv al liceului. De-a lungul timpului au funcționat secții de atletism,

gimnastică, tenis dar mai ales de înot, polo pe apă, sărituri în apă, discipline care și

astăzi oferă oportunitatea învățământului sportiv integrat și vocational și obțin

rezultate deosebite în competițiile naționale și internaționale.

Școală de tradiţie în învăţământul bucureștean, recunoscută în primul rând

pentru rezultatele în domeniul învățământului sportiv dar și declarată de două ori

liceu reprezentativ, Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă” își continuă traiectoria

ascendentă încercând să ofere servicii educaționale de calitate pentru beneficiari:

elevi, părinți, comunitate locală.

ANUL ÎNFIINŢĂRII INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT – 1847

Modificări intervenite în timp:

1847 – 1892, Școala primară de băieţi nr. 2 Caimata, clasele I-IV;

1893-1919, Școala primară de băieţi nr.4, clasele I-IV;

1919-1927, Școala primară de băieţi nr. 33, cu clasele I-V;

1927-1939, Școala de fete și băieţi nr. 33, cu clasele I-VII

1940-1947, Grupul Școlar nr. 33 „Regina Mamă Elena”, cu clasele I-VII, fete și

băieţi,;

1947-1954, Școala de fete și băieţi nr. 33, cu clasele I-VII;

1955-1956, Școala de fete și băieţi nr. 55, cu clasele I-VII;

1956-1960, Școala Medie Mixtă nr. 8, clasele I-XI;

1960-1974, Liceul Emil Racoviţă, clasele I-XII;

1974-1975, Școala nr. 54;

1975-1976, Liceul real-unanist nr. 1 cu clasele I-XII;

1976-1982, Liceul de filologie-istorie nr. 2, clasele I-XII;

1982-1993, Liceul industrial nr. 37,clasele I-XII;

1992-1999, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, clasele I-XII;

1999-2003, Liceul cu program sportiv Emil Racoviţă, clasele I-XII;

2003, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, clasele Pregătitoare-XII.

Clădirea actuală este realizată după un proiect al arhitectului Horia Creangă și a

fost inaugurată la 11 decembrie 1941.

În cei 170 ani care au trecut de la înfiinţarea școlii aceasta a parcurs

nenumărate transformări, însă niciodată nu a renunţat la a fi una dintre instituţiile de

învăţământ reprezentative, atât pentru București, cât și pentru întreaga ţară.

Page 8: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

8

Personalități ale vieții științifice, culturale, sociale, sportive care au absolvit

Colegiul Național Emil Racoviță și care s-au remarcat de-a lungul timpului :

Mircea Cinteză - ministru al Sănătății,

Florina Luican - actriță,

Nicolae Herlea - cântareț de operă,

Sorin Medeleni - actor,

Dan Voiculescu - presedinte grupul Intact, Antena 1, Antena 3,

Harald Alexandrescu - director al Observatorului astronomic,

Dan Grecu - gimnast

Marian Drăgulescu - gimnast

Andreea Esca – prezentator TV

Dana Deac - realizator și director TVR,

Daniela Andreescu - secretar general al Guvernului,

Valentin Moraru - profesor de muzică, autor de manuale,

Nadia Comaneci - gimnastă

Serban Nicolae - senator,

Vlad Hagiu – polo pe apă, antrenor al echipei naționale

Bogdan Stelea - fotbalist

Florin Raducioiu - fotbalist

Victor Hănescu - tenismen

Carmen Bunaciu - înotător

Coman Dragoş - înotator

Tiberiu Negrean - polo pe apă, echipa națională

Alexandru Matei - polo pe apă, echipa națională

Andrei Iosep - polo pe apă, antrenor al echipei Steaua

Tămaş Raluca - realizator TVR,

Caţichi Emanuela - avocat

DATE DE IDENTIFICARE

Colegiul Național ”Emil Racoviță”

Niveluri de învățământ: primar, gimnazial, liceal. Normal și vocational sportiv.

Forme de învățământ: zi

Tipuri de învățământ: normal (traditional), sportiv integrat

Profiluri: teoretic, vocațional sportiv

Adresa: Șoseaua Mihai Bravu, Nr. 169, Sectorul 2 (colt cu Strada Maior Coravu,

zona Complexul Sportiv Național ”Lia Manoliu”)

Telefon/Fax: 021 3217092

E-mail: [email protected]

Website: www.colegiulracovita.ro

Page 9: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

9

III. CONTEXT LEGISLATIV

Legislație generală:

LEGEA EDUCATIEI NAȚIONALE nr.1/2011 cu modificările ulterioare;

O.U.G. nr. 75 /2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu completări si

modificări prin Legea nr. 87 /2006, cu modificările ulterioare;

HG nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de

performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar

OMENCȘ nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi

funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar .

HG nr. 317/2016 privind aprobarea Strategiei educaţiei şi formării profesionale din

România pentru perioada 2016-2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul

educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative;

O.M.E.C.I. nr. 5132 /2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte

OMECTS nr. 6143/2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a

activităţii personalului didactic si didactic auxiliar, cu modificările ulterioare;

O.M.E.N. nr. 4619/22.09.2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și

funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar;

OMECTS nr. 5547/2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor

de învătământ preuniversitar;

OMECTS nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a

personalului din învăţământul preuniversitar;

OMECTS nr. 5565/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor

de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ

preuniversitar;

Page 10: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

10

Strategia MECT cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de

învăţământ preuniversitar, aprobată prin O.M.Ed.C.T. nr. 1409/2007 şi Legea

29/2010 de modificare a Legii 35/2007;

ORDIN nr. 4390/2012 privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în mediul şcolar ;

ORDIN COMUN MECTS - MMFPS nr. 4469/12.06.2012/nr. 1804/03.07.2012

privind aprobarea Metodologiei de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass şi

a Metodologiei-cadru cu privire la serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot

parcursul vieţii;

OMECTS nr. 5550/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar;

HG nr. 417/2015 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România

ORDIN nr. 3838/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare a Consiliului Național al Elevilor

ORDIN nr. 4742/2016 privind aprobarea Statutului Elevilor

OMECTS Nr. 5568/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcționare a unităților de învățământ cu program sportiv integrat

OMECTS Nr. 5570/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare a unităților de învățământ cu program sportiv suplimentar

O.M.E.N. nr. 4433 din 29.08.2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi

desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului

liceal, filiera vocaţională;

Legislație internă:

Regulamentul de Organizare și Funcționare a CNER

Regulamentul Intern al CNER

IV. PREMISE

Contextul socio-economic şi politic al perioadei anterioare anului 2018 este

marcat de criză și de instabilitate atât in plan național cât și in plan european ceia ce

induce o stare de incertitudine și implicit insecuritate asupra sistemului de

învățământ. Se impune, cu şi mai multă stringenţă, necesitatea racordării la

standardele şi cerinţele europene în domeniul educaţiei. Studierea sistemelor

educaţionale europene şi implementarea elementelor de progres devin o obligaţie

morală faţă de tânăra generaţie. Din unic deţinător de informaţii, maestru atotştiutor,

rolul profesorului în actul de predare-învăţare devine secundar, cedând rolul principal

elevului, dar cu atât mai complexă şi dificilă îi este menirea. Prezentul Plan de

Dezvoltare va avea în vedere iniţierea şi organizarea unor activităţi care să conducă la

atingerea acestor standarde.

Page 11: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

11

V. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

ANALIZA CANTITATIVĂ:

Evoluția planului de școlarizare: (număr de clase)

Anul școlar TOTAL

clase

Învățământ

primar

Învățământ

gimnazial

Învățământ

liceal

2014 - 2015 34 10 8 16

2015 - 2016 35 11 8 16

2016 - 2017 35 10 9 16

2017 - 2018 35 11 8 16

Structura claselor: (2017-2018)

Clasa Număr clase Tip clasă

Pregătitoare 2 Normal

I 2 2 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

II 2 2 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

III 2 2 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

IV 3 1 Normal

2 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

V 1 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

VI 3 1 Intensiv limba engleză

2 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

VII 2 1 Intensiv limba engleză

1 învățământ sportiv integrat: înot, polo

Page 12: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

12

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

VIII 2 1 Intensiv limba engleză

1 învățământ sportiv integrat: înot, polo

pe apă, sărituri în apă – legitimați la

clubul Colegiului.

IX – X – XI – XII

4 x 4 clase, identic 1 vocațional sportiv: înot, polo pe apă,

sărituri în apă – legitimați la clubul

Colegiului.

1 Filologie, intensiv limba engleză

1 Matematică-Informatică

1 vocațional sportiv mozaic

Evoluția numărului de elevi:

Anul școlar TOTAL

elevi

Învățământ

primar

Învățământ

gimnazial

Învățământ

liceal

2014 - 2015 929 288 219 422

2015 - 2016 979 274 247 458

2016 - 2017 986 240 263 483

2017 - 2018 932 234 212 486

Evoluția promovabilității la examenul de bacalaureat:

Anul Promovabilitate

2014 73,26%

2015 78,12%

2016 81,05%

2017 85.87%

Evoluția mediei de admitere în clasa a IX-a, învățământ teoretic

Anul Media de admitere

Matematică-Informatică

Media de admitere

Filologie

2014 7,77 7,65

2015 8,37 8,23

2016 8,15 8,12

2017 8,56 8,41

Page 13: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

13

Cadre didactice anul școlar 2017-2018:

Titulari Suplinitori Total cadre

didactice

Grad I Grad II Def. Dr. Grad I Grad II Def. Deb.

61 34 6 7 1 3 3 1 3

Personal didactic auxiliar: (2017-2018)

Secretar șef

Secretar

Contabil șef

Administrator financiar

Administrator de patrimoniu

Bibliotecar

Informatician, analist programator

Laborant

Pedagog școlar

Personal nedidactic: (2017-2018)

Îngrijitor

Muncitor calificat

Magaziner

Părinții:

Din anul 2008 s-a constituit Asociația Consiliul reprezentativ al părinților de pe

lângă Colegiul Național ”Emil Racoviță”. Această asociație a avut o contribuție

importantă la dezvoltarea unității școlare. Din păcate acum a intrat într-un con de

umbră și nu mai are decât câțiva membrii deoarece majoritatea părinților nu-și doresc

să adere și se mulțumesc să-și exprime opiniile în cadrul Consiliului reprezentativ al

părinților fiind reprezentați de acesta în Consiliul de administrație și în comisiile

unității de învățământ.

Consiliul Școlar al Elevilor:

Consiliul Şcolar al Elevilor reprezintă o formă de organizare asociativă a

elevilor din Colegiul Național Emil Racoviță ce ființează din anul 2012 având un rol

important în democratizarea şcolii şi a relaţiilor profesor elev.

Consiliul Şcolar al Elevilor are drept obiective:

Page 14: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

14

• dezvoltarea capacităţii de organizare a elevilor;

• accesarea şi derularea de proiecte şi programe educative menite să formeze

comportamente psihosociale de natură participativ-activă a tinerilor;

• implicarea în dezvoltarea comunităţii şcolare;

• apărarea drepturilor şi intereselor elevilor colaborând cu factorii de decizie.

Consiliul Şcolar al Elevilor se subordonează Consiliului de Administraţie al

Colegiului Național Emil Racoviță şi Consiliului Municipal al Elevilor.

Resursa materială:

Unitatea școlară funcționează într-o clădire declarată monument istoric, aflată

în administrarea Consiliului local al sectorului 2.

Există probleme generate de vechimea clădirii și de faptul că nu a fost

reabilitată niciodată, dar până acum s-a reușit menținerea ei în stare de bună

funcționare.

Un mare avantaj îl constituie existența clădirii semiinternatului în condițiile în

care spațiile de învățământ și mai ales cele administrative sunt insuficiente.

Săli de clasă: 18

Cabinete: 10

Laboratoare: 2

Laboratoare de informatică: 2

Biblioteca: 25.000 volume

Semiinternat

Cabinet medicină generală – medic și asistent

Cabinet de stomatologie – medic și asistent

Cabinet de consiliere psihologică

Spații administrative

Conexiune la internet

Materiale didactice moderne (laptopuri, videoproiectoare, table smart, etc.)

Resursa financiară:

Este asigurată de Consiliul local al sectorului 2 în condițiile legii. Nu au existat

probleme majore. Unitatea școlară funcționează într-o cladire declarată monument

istoric ceea ce generează anumite probleme în privința lucrărilor de reparații și

reabilitare. De asemenea, sunt necesare investiții: spațiile școlare sunt insuficiente,

este mare nevoie de o sală de sport și de o sală de festivități.

Colegiul nu obține venituri extrabugetare.

Page 15: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

15

ANALIZA CALITATIVĂ

ANALIZA SWOT:

Domeniul Curriculum

Puncte tari Puncte slabe

La nivelul fiecărei comisii există

materiale curriculare: planuri de

învăţământ, programe, auxiliare;

Se utilizează metode moderne de predare

iar evaluarea se face prin îmbinarea

armonioasă a metodelor clasice cu cele

moderne;

Se realizează pregatire suplimentară cu

elevii pentru concursuri şi pentru

examenele naţionale (Evaluare Naţională

pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a

VIII-a şi Examen de Bacalaureat);

Utilizarea curentă în procesul de

învăţământ a echipamentelor informatice,

a aparaturii şi materialelor didactice;

Individualizarea instruirii pe baza unui

proces de identificare a nevoilor;

Realizarea de activităţi extracurriculare

variate;

Implementarea culturii calităţii;

Planul cadru pentru învățământul sportiv

favorizează performanța;

Interesul scăzut al multor elevi pentru

performanţă, aceştia preferând

mediocritatea;

Neconcordanţa dintre rezultatele obţinute

la examenele naţionale şi cele ale

evaluării curente;

Dificultăţi în realizarea unor teme/lectii

integrate;

Absenţa unui CDȘ transdisciplinar;

Ancorarea unor cadre didactice în

modelul de proiectare şi desfăşurare a

procesului instructiv – educativ în

manieră tradiţională.

Imposibilitatea de a satisface toate

dorințele – din lipsa spațiului, timpului,

diversității cererii;

Rezistenţa la schimbare (reală sau

invizibilă) în condiţiile avalanşei de

informaţii, reglementări şi revizuiri ale

politicilor educaţionale privind

descentralizarea curriculară;

Oportunități Amenințări

Diversificarea CDS, inclusiv utilizarea

programelor de CDS gata avizate şi puse

la dispozitie de MENCS ;

Existenţa pe piaţă a soft-urilor

educaţionale;

Existența învățământului sportiv integrat

și vocațional;

Modificarea planurilor cadru şi

programelor şcolare;

Elaborarea Strategiei MENCȘ privind

îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei

Baza materială existentă nu permite

realizarea tuturor opţiunilor

beneficiarilor;

Neadaptarea programei şcolare la profilul

sportiv care presupune un număr redus de

ore pentru diciplinele teoretice;

Interes scăzut al familiei în determinarea

traseului educaţional optim al elevului;

Page 16: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

16

sistemelor de educaţie şi de formare

profesională;

Domeniul Resurse umane

Puncte tari Puncte slabe

Toate cadrele didactice sunt calificate,

majoritatea au gradul didactic I;

Director şi director adjunct cu stagii de

formare în managementul educaţional şi

experienţă managerială;

Transparenţa procesului decizional;

Existenţa bazei de date privind populaţia

şcolară, cadrele didactice, normarea,

examene, acte normative;

Școala beneficiază de servicii medicale

asigurate de personal medical calificat

(medici și asistenți medicali) și de

servicii de consiliere psihopedagogică,

oferite de către un profesor psihopedagog

cu normă întreagă.

Colaborarea cu consilierul psiho-pedagog

pentru identificarea cauzelor care duc la

eşecul şcolar sau lipsa de interes faţă de

procesul instructiv-educativ ;

Elevii sportivi obțin numeroase premii

naționale și internaționale.

Existenţa cadrelor didactice cu norma

dispersată în mai multe şcoli ceea ce duce

la o comunicare mai puţin eficientă cu

acestea şi la slaba participare la unele

activităţi care se desfaşoară la nivelul

şcolii (Consilii profesorale, programe

educative etc) ;

Ancorarea unor cadre didactice în

utilizarea exclusivă a metodelor

tradiţionale;

Supraîncărcarea fișei postului;

Interesul scăzut al unor cadre didactice

pentru cunoaşterea documentelor de

strategie educaţională privind asigurarea

calităţii în educaţie, cât şi a noutăţilor

privind programele structurate pe

competenţe, proiectele de reformă,

aplicarea legislaţiei şcolare;

Lipsa abilităţilor în iniţierea programelor

comunitare;

Nivelul scăzut socio-economic-cultural al

familiilor elevilor;

Oportunități Amenințări

Evoluția ascendentă a mediei de admitere

în clasa a IX-a și a promovabilității la

bacalaureat;

Oferta bogata de formare din partea

diferiţilor furnizori de formare (CCD,

universitati, acreditări CNFP, CNFPA,

etc) ;

Existenţa multiplelor posibilităţi de

informare (internet);

Existenţa programelor de reconversie

profesională, dând posibilitatea de a avea

dublă sau multiplă specializare cadrelor

Neatractivitatea meseriei de cadru

didactic mai ales din motive financiare;

Declinul demografic;

Scăderea ratei de absorbţie a

absolvenţilor de către piaţa forţei de

muncă;

Statutul cadrelor didactice în societate;

Existenţa unor elevi care creează

probleme de disciplină;

Dependenţa faţă de ierarhie şi lipsa

asumării responsabilităţii;

Page 17: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

17

didactice;

Finanţarea unor stagii de formare prin

programe europene;

Domeniul Resurse materiale și financiare

Puncte tari Puncte slabe

Cadre didactice calificate 100%

Preocuparea conducerii unităţii pentru

dezvoltarea bazei materiale;

Existenţa reţelei de informatizare la

nivelul şcolii;

Burse sociale, de merit şi de studiu,

rechizite, programul social laptele şi

cornul, Euro200, Bani de Liceu ;

Sistem de supraveghere video;

Descentralizarea financiară ;

Număr insuficient de săli de curs pentru

desfăşurarea procesului instructiv-

educativ;

Lipsa unei săli de sport, a unei săli de

festivităţi;

Uzura fizică şi morală a manualelor

şcolare

Oportunități Amenințări

Creşterea gradului de autonomie

instituţională a şcolii datorită

descentralizării;

Posibilitatea accesării de fonduri

europene, donaţii, sponsorizări pentru

investiţii şi dotări;

Slaba finanțare a învăţământului;

Ritmul accelerat al schimbărilor

tehnologice conduce la uzura morală a

echipamentelor existente;

Domeniul Relații cu comunitatea

Puncte tari Puncte slabe

Buna colaborare cu instituţiile

administraţiei publice locale și cu

entitățile sportive;

Implicarea coordonatorului pentru

proiecte şi programe educative în

activitatea educativă şcolară si

extraşcolară ;

Diversitatea activităţilor extraşcolare :

serbări pentru marcarea evenimentelor

culturale, istorice şi religioase, vizite la

muzee, excursii, vizionări de spectacole ;

Colaborarea eficientă cu sindicatele,

Consiliul școlar al elevilor şi Consiliul

Disfuncţionalităţi sau comunicare

formală, în relaţia şcoală - familie şi, în

unele cazuri, în relaţia şcoală - autorităţi

locale;

Slaba implicare a unor cadre didactice în

participarea la programe educaţionale;

Lipsa proiectelor europene

Page 18: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

18

reprezentativ al părinților;

Creşterea numărului de parteneriate

educaţionale, de programe specifice şi

proiecte încheiate la nivelul unităţilor

şcolare;

Oportunități Amenințări

Interesul factorilor implicaţi în educaţie

în desfăşurarea programelor educative ;

Oferta de programe educaționale din

partea comunităţii locale, ISMB,

MENCS ;

Încheierea contractelor-cadru de

colaborare între Primărie şi şcoală;

Criza de timp a părinţilor, datorită

actualei situaţii economice, reduce

participarea familiei în viaţa şcolară, cu

implicaţii atât în relaţia profesor-elev cât

şi în performanţa şcolară a elevilor;

Carenţe atitudinale şi comportamentale

ale părinţilor faţă de şcoală, de copii, de

muncă;

CULTURA ORGANIZATIONALĂ:

Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională

monolitică, există în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare,

perspective comune de abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii.

Considerăm că elevilor trebuie să li se dea toate oportunităţile pentru a-şi

dezvolta respectul de sine, încrederea, şi independenţa. Ei vor fi încurajaţi să le pese

de cei din jur şi de asemenea să-şi însuşească un set de valori morale şi

comportamentale însoţite de procesul educaţional. Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt.

Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul

faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou,

creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Sporadic se întâlnesc şi cazuri de elitism

profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.

Climatul şcolar la C.N.E.R. este caracterizat prin dinamism şi grad înalt de

angajare a membrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă

satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de

sprijin reciproc.

Conducerea şcolii este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri

frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă

autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.Toate acestea se reflectă

pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

Page 19: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

19

PALMARESUL COLEGIULUI

Sunt momente în viaţa unei şcoli în care, printr-o retrospectivă succintă se

motivează fiinţarea, devenirea şi împlinirea rostului său în societate, ca instituţie de

instruire şi educaţie. Colegiul Național „Emil Racoviță” se află într-un moment reprezentativ, de

încununare a eforturilor mai multor generaţii de profesori, antrenori şi sportivi, care

prin vocaţia lor profesională, prin munca şi eforturile lor au contribuit la dobândirea

prestigiului prezent.

Astfel, de-a lungul anilor în care Colegiul s-a afirmat ca fiind cea mai prestigioasă

unitate școlară în domeniul învățământului vocațional sportiv, s-au obținut:

TITLURI DE CAMPIONI NAŢIONALI;

MEDALII LA CAMPIONATELE NAŢIONALE;

MEDALII CUCERITE LA CAMPIONATELE MONDIALE;

MEDALII CUCERITE LA CAMPIONATELE EUROPENE;

MEDALII LA CAMPIONATELE BALCANICE;

PARTICIPĂRI LA ALTE COMPETITII INTERNAŢIONALE.

Începând cu anul 2003, de când titulatura Liceului cu program sportiv a fost

schimbată în Colegiul Național, performanțele elevilor s-au făcut remarcate atât în

plan vocațional, școala putându-se lăuda cu:

SPORTIVI P ROMOVAŢI ÎN LOTURILE NAŢIONALE;

SPORTIVI PROMOVAŢI ÎN EŞALOANELE SUPERIOARE;

ABSOLVENŢI AI COLEGIULUI CLASIFICAŢI ÎN PLAN SPORTIV,

dar și cu performanțe la :

OLIMPIADE ȘCOLARE;

CONCURSURI MUNICIPALE;

CONCURSURI REGIONALE;

CONCURSURI NAȚIONALE;

CONCURSURI INTERNAȚIONALE

Performanțe remarcabile s-au obținut atât de către elevii din clasele cu profil

vocațional, dar și de către elevii ce fac cinste profilurilor filologie și matematică-

informatică existente la nivelul Colegiului.

PERFORMANŢELE ELEVILOR ÎN ANUL ȘCOLAR 2016-2017

Rezultate la bacalaureat: - promovabilitate 85.87%,

Absolvenţii clasei a-XII-a au obţinut certificate profesionale:

Certificate Cambridge, IELS;

Certificate ECDL;

Certificate de competențe profesionale;

Page 20: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

20

Mediile elevilor admişi în clasa a-IX-a

Profilul uman, specializarea Filologie, intensiv limba engleză: 8,56

Profilul real, specializarea Matematică-informatică: 8,41

După cum se observă cu ușurință, premiSele dezvoltării instituționale ale

Colegiului și “personalitatea” sa sunt acelea de a asigura realizarea unui act

educațional de înaltă performanță atât la nivel vocational, cât și la nivel de cultură

generală pentru toți elevii ce fac cinste acestei instituții.

PERSPECTIVE OFERITE ABSOLVENŢILOR

Programul variat atât la nivel vocațional, dar și prin filiera teoretică existentă la

nivelul Colegiului, oferă posibilitatea absolvenţilor de a obţine la sfârşitul clasei a

XII-a un atestat de competenţe profesionale, recunoscut de Ministerul Educaţiei

Naţionale.

Prin orele din trunchiul comun, extinderile şi opţionalele oferite, elevii

dobândesc cunoştinţe şi competenţe suplimentare care le facilitează admiterea la

facultăţi de prestigiu, cu deosebire tehnice, medicină, filologie, A.S.E., Academia de

Poliţie, Academia Militară, etc. Mai exact, absolvenţii noștri dobândesc cunoştinţe

academice solide, ceea ce le permite să promoveze examenele de admitere ale

oricărei facultăţi pe care o aleg, din ţară sau din străinătate.

În afară de bagajul de cunoştinţe dobândite pe parcursul anilor de şcoală – din

orele de curs şi din opţionalele oferite de Colegiul nostru – absolvenţii părăsesc

şcoala cu o perspectivă mai largă asupra a ceea ce înseamnă să fii cetăţean european.

Pe parcursul anilor de studiu, elevii de la C.N.E.R. dezvoltă o serie de

aptitudini social-culturale şi competenţe de comunicare şi adaptare, dar și spirit de

fair-play, ceea ce le înlesnește integrarea în societatea modernă, europeană. Ei

demonstrează cu prisosinţă nivelul înalt de pregătire pe care l-au primit în cei patru

ani de studii, îşi dezvoltă latura creativă a personalităţii şi dovedesc însuşirea unor

abilităţi de lideri, devenind flexibili, independenţi şi cu o mai mare disponibilitate

către schimbările din jurul lor.

Page 21: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

21

VI. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

ANALIZA PESTE:

Contextul Politic:

Factori favorabili Factori nefavorabili

Alinierea învățământului românesc la

standardele internaționale – consecine ța

integrării României la Uniunea

Europeană, este de așteptat să conducă la

diminuarea centralismului, birocrației şi

corupției;

Asumarea rolului de stat membru al

Uniunii Europene prin participarea la

politicile și iniţiativele comune în

domeniul educaţiei, cercetării, atât la

nivelul Uniunii, cât și în afara acesteia;

Direcţiile strategice stabilite prin

documente europene și naționale;

(Procesul Bologna, Procesul Lisabona,

Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă)

Instabilitate politică și guvernamentală;

Școala are nevoie de o susținere mai

consistentă din partea autoritătilor locale

îndeosebi în privința alocărilor bugetare;

Măsurile de reducere a cheltuielilor

guvernamentale, prin reducerea

numărului de posturi, mai ales în sectorul

administrativ şi diminuarea salariilor

personalului angajat în Educaţie.

Contextul Economic:

Factori favorabili Factori nefavorabili

Evoluția economică favorabilă la nivel

national;

Oportunitatea încheierii unor

parteneriate cu instituţii şi agenţi

economici, organizaţii

nonguvernamentale în beneficiul şcolii;

Posibilitatea obţinerii unor resurse

financiare extrabugetare din programe de

finanţare realizate prin derularea unor

proiecte în parteneriat.

Nu se pot emite prognoze sigure privind

cererea de calificări pe piața muncii ca

urmare a evoluției incerte a economiei și

sportului;

Nivelul mediu al veniturilor pe familie

sub nivelul mediu al veniturilor din U.E.;

Migrarea internaţională a forţei de

muncă;

Insuficienta motivare financiară a

cadrelor didactice

Page 22: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

22

Contextul Social:

Factori favorabili Factori nefavorabili

Existenţa programelor guvernamentale de

sprijinire

socială a elevilor care provin din familii

cu venituri reduse

Acordarea de burse şcolare; (Rechizite

gratuite, Cornul şi Laptele, Euro 200,

Bani de liceu);

Modificarea structurii familiei,

modificarea preferinţelor religioase,

reluarea şi preluarea unor tradiţii şi

obiceiuri au dus la intensificarea

activităţilor extracurriculare, dar şi a

celor educaţionale, prin derularea unor

CDŞ-uri adaptate specificului

comunităţii.

Programe speciale de asigurare a

accesului la educaţie a populaţiei din

grupuri dezavantajate.

Scăderea demografică națională și

îmbătrânirea populației ceea ce determină

scăderea populației școlare;

Părinți plecați la muncă în străinătate:

riscuri majore de abandon/ eşec şcolar al

copiilor rămaşi fără supraveghere

parentală;

Familii monoparentale numeroase;

Contextul Tehnologic:

Factori favorabili Factori nefavorabili

Valorificarea oportunităţilor tehnologiilor

informatice şi de comunicare în toate

domeniile;

Tehnologia eLearning - resursă pentru

educaţie, aducând problemele vieţii reale

în şcoală, permiţând deopotrivă

informarea elevilor şi formarea

priceperilor

lor în domeniul tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiei;

Crearea şi utilizarea unei baze naţionale

de date referitoare la educaţie;

Ritmul alert al schimbărilor în ceea ce

priveşte informatizarea şi dezvoltarea

cunoştinţelor ştiinţifice duce la decalaje

între programa şcolară şi cerinţele

existente pe piaţa muncii;

Reticenţa unor profesori faţă de noile

metode de predare-învăţare-evaluare;

Page 23: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

23

Contextul Ecologic:

Factori favorabili Factori nefavorabili

Grad de poluare crescut și speranță de

viață redusă în București;

Creșterea ponderii educației ecologice în

școli și a numărului de proiecte și

activități pe această temă.

Concepţia managerială pentru perioada 2018-2022 are la bază realizarea

idealului educaţional propus de Legea Educatiei şi de documentele de politică

educaţională ale Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice. Din această

perspectivă finalităţile învăţământului liceal au în vedere formarea unui absolvent în

măsură să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale şi

profesionale, activ integrat în viaţa socială. Pentru atingerea acestui deziderat colegiul

trebuie să conducă către realizarea următoarelor finalităţi:

Formarea gândirii critice la elevi, utilizând demersuri educative de tip inter şi

transdisciplinar, care facilitează integrarea pozitivă a absolvenţilor în comunitate;

Valorizarea experienţei personale a elevilor asimilată în timpul liceului, astfel încât

aceasta să contribuie la facilitarea succesului profesional;

Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială (comunicare,

gândire critică);

Formarea autonomiei morale şi a deprinderilor sociale care să îl ajute pe elev în

dezvoltarea unui profil socio – profesional.

VIZIUNEA

Profesionalism și dedicație pentru a asigura succesul elevului astfel încât, acesta

să-şi poată alege viitorul cel mai potrivit, să se poată adapta unei societăţi dinamice

căreia să-i cunoască şi să-i respecte valorile.

MISIUNEA

Colegiul Național “Emil Racovita” are misiunea de a forma generaţii de elevi

prin dezvoltarea capacităţilor intelectuale (ştiinţifice, umaniste şi estetice), prin

dezvoltarea competenţelor cheie (în special în domeniul vocational), educând elevii

în spiritul valorilor europene (democraţie, toleranţă, egalitate de şanse, etc.), pentru a

deveni cetăţeni informaţi, responsabili şi activi, pentru a fi capabili să se integreze

socio-profesional pe o piaţă a muncii aflată în continuă schimbare şi să devină

cetăţeni europeni.

Page 24: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

24

VALORI PROMOVATE DE COLEGIUL NAȚIONAL “EMIL

RACOVITA”

Responsabilitatea – perceperea obligaţiilor sociale, a drepturilor şi responsabilităţilor

ca părţi integrante ale sistemului socio-profesional din care facem parte, atât de către

elevi, cât şi de către cadre didactice;

Judecata înţeleaptă – definirea şi înţelegerea priorităţilor profesionale în relaţie cu

cele personale; a gândi prin prisma consecinţelor acţiunilor şi a fundamenta deciziile

pe înţelepciunea practică.

Gândirea critică – dezvoltarea unei gândiri independente la elevi şi a raportări critice

la influenţele mediului social şi profesional în care se dezvoltă.

Integritatea – a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona onest în

gând şi în faptă.

Perseverenţa – consecvenţa şi puterea de a merge mai departe, în ciuda dificultăţilor

şi a eşecurilor personale.

Respectul – fairplay-ul – a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, fată

de adversar, faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană.

Autodisciplina – a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe impulsuri şi

a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot ce ai mai bun în orice

împrejurare.

Cadrele didactice in general, cele ale colegiului in special, au obligaţia morală

şi profesională să îşi organizeze demersurile educaţionale şi activităţile extraşcolare,

să-şi cunoască şi recunoască propria valoare, să încerce să se autodepăşească, să

gândească independent, să-şi rezolve singuri problemele prin identificarea de soluţii

alternative specifice pentru fiecare situaţie în parte, să-şi planifice sarcini de tip

intelectual şi să le îndeplinească,să înveţe să se protejeze singuri şi să îşi protejeze şi

colegii de potenţiale pericole sociale, să comunice în mod eficient cu ceilalţi.

VII. FORMULAREA STRATEGIEI

DIRECŢII PRINCIPALE

În sprijinul dezvoltării continue a liceului în plan calitativ, structural şi numeric se

vor aplica cu prioritate planuri şi măsuri care să se axeze în principal pe factorul

uman – cel mai important pentru progres. În acest sens se va urmări recrutarea unor

cadre didactice competente, profesioniste şi a unui număr ridicat de elevi cu

aptitudini deosebite.

Dezvoltarea, în continuare a unei baze materiale complexe, moderne care să asigure

cadrul adecvat pentru pregătirea şcolară şi sportivă. Se va acţiona în acest sens pe

Page 25: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

25

toate căile şi mijloacele – oficial la autorităţile locale, prin părinţi, prin loby-ul

marilor sportivi, media, sponsori, prin parteneriate publice-private etc., pentru a

obţine resurse de finanţare pentru investiţii.

Schimbări majore în atitudinea şi mentalitatea profesorilor şi elevilor în legătură cu:

calitatea procesului educativ, cu folosirea de metode şi mijloace moderne şi cu efecte

concrete, cu manifestări proactive de implicare şi nu de aşteptare sau blazare, cu

ataşamentul faţă de ethos-ul din şcoală faţă de imaginea în exterior a organizaţiei

noastre.

Creşterea permanentă a vizibilităţii, a imaginii pozitive a şcolii prin promovarea în

media a ofertei educaţionale, a activităţilor complexe şi a rezultatelor naţionale şi

internaţionale ale elevilor liceului.

GRUPURI DE INTERES, INTERESE:

Elevii:

sprijin şi îndrumare în dezvoltarea personală

consiliere în probleme de învăţare, dezvoltare, de vârstă

obţinerea de rezultate şi progres

încurajare pentru creşterea încrederii în sine

Părinţii:

buna pregătire a copiilor

asigurarea reuşitei în continuarea studiilor

pregătirea pentru noul tip de viaţă şi adaptarea la piaţa muncii

sprijin în educarea copiilor

siguranţa fizică şi psihică a copiilor

Profesorii:

condiţii optime de muncă

climat motivaţional, salarizare decentă

sprijin în activitatea de perfecţionare

Comunitatea locală:

Primăria este interesată de formarea de buni cetăţeni

Poliţia urmăreşte existenţa unui comportament civilizat, linişte şi ordine publică

instituţiile comunitare doresc sensibilizarea la problemele acute care ne

diferenţiază negativ faţă de Europa (discriminări, abuzuri, corupţie, ecologie,

atitudine civică etc.)

Federaţiile sportive şi cluburile de seniori:

promovări la loturile naţionale şi olimpice

participări calitative la competiţii naţionale şi internaţionale

promovări la seniori

prestigiu naţional

ISMB – îndrumă şi controlează:

Page 26: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

26

utilizarea resurselor educaţionale

dezvoltarea personală a elevilor şi profesorilor

obţinerea de rezultate bune şi angrenarea benefică în viaţa publică şi privată

MEN – reglementează şi urmăreşte:

respectarea politicii şcolare (legislaţia)

legături strânse ale şcolii cu comunitatea

parcurgerea programelor şcolare

creşterea finanţărilor pentru proiecte de dezvoltare

Prioritatea managerială a echipei o reprezintă furnizarea unei educaţii de

calitate, deschisă către performanţă, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării

învăţământului românesc în Uniunea Europeană. De asemenea, se urmărește

atragerea elevilor către studiu, performanţă sportivă, dezvoltarea gândirii creative,

dezvoltarea competenţelor potrivit aptitudinilor lor.

ȚINTE, PRIORITĂŢI STRATEGICE ŞI OBIECTIVELE

OPERAŢIONALE PROPUSE

T1 – Prevenirea eșecului școlar și creșterea performanțelor școlare printr-o

ofertă educațională diversificată și proiecte educaționale atractive, atât în timpul

programului școlar, cât și în cadrul activităților extracurriculare și extrașcolare;

Opţiuni strategice:

O1 – Formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor;

O2 – Scăderea numărului elevilor cu rezultate slabe şi îmbunătăţirea rezultatelor

la olimpiadele şi concursurile şcolare, la evaluările naţionale, la examenul de

bacalaureat şi la examenele de certificare a competenţelor nivel 4 sau nivel 3;

O3- Dezvoltarea CDS în funcţie de cerinţele elevilor şi părinţilor şi de resursele

şcolii;

O4 – Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare a elevilor în special

pentru prevenirea și reducerea absenteismului;

T2 – Dezvoltarea învăţământului vocaţional sportiv în vederea atragerii

unui număr cât mai mare de elevi şi obţinerea de rezultate sportive îmbinată cu

o pregătire teoretico-intelectuală performantă;

Opţiuni strategice:

O1 – Conştientizarea importanţei sportului, ca factor sanogen, a necesităţii

integrării lui organice în viaţa cotidiană, pentru formarea armonioasă a organismului

tânăr, atât din punct de vedere fizic, cât şi mintal;

O2 – Obținerea performanțe și premii la nivel național și internațional;

O3 – Prezentarea oportunităţilor de orientare şcolară şi profesională către

domeniul sportiv;

O4 – Implicarea elevilor în activităţi sportive şi ludice

Page 27: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.” · Trecerea de la la instruirea centrată pe profesor instruirea centrată pe elev ... foarte modern ca stil

27

T3 – Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin asigurarea accesului la

formarea continuă a personalului didactic şi nedidactic, în funcţie de nevoile

identificate;

Opţiuni strategice:

O1 – Dezvoltarea competenţelor profesionale şi manageriale ale personalului

şcolii;

O2 – Dezvoltarea bazei de date privind activitatea de formare a personalului

şcolii;

T4 - Atragerea de noi resurse financiare și gestionarea eficientă a celor

existente;

Opţiuni strategice:

O1 - Creșterea gradului de accesare a fondurilor europene de către colegiu în

cadrul proiectelor strategice şi de grant cu finanţare din fonduri structurale europene

nerambursabile și a proiectele Erasmus+;

O2 - Implementarea eficientă şi îndeplinirea indicatorilor de proiect pentru

proiectele strategice şi de grant cu finanţare din fonduri structurale europene

nerambursabile și proiectele Erasmus+;

O3 - Identificarea de resurse financiare pentru realizarea unor activități

extrașcolare;

T5 – Eficientizarea relaţiilor parteneriale şi dezvoltarea de noi parteneriate

interne şi internaţionale astfel încât imaginea şcolii să fie vizibilă la nivelul

comunităţii locale şi naţionale;

Opţiuni strategice:

O1 – Promovarea imaginii şcolii la nivel local, regional, naţional şi european

prin participarea la proiecte de parteneriat şi la activităţi educative şcolare şi

extraşcolare;

O2 – Implicarea familiei în ethosul şcolii;

O3 – Creşterea siguranţei elevilor în spaţiul şcolar şi extraşcolar (participarea la

competiţii, excursii, spectacole, vizite şi alte activităţi extraşcolare);


Recommended