Învăţarea centrată pe elev. Curs PHARE

8/14/2019 Învăţarea centrată pe elev. Curs PHARE

http://slidepdf.com/reader/full/invatarea-centrata-pe-elev-curs-phare 1/65

Învăţarea centrată pe elev



Cuprins

1. Introducere şi context…………………………………… 32. Stabilirea stilurilor de învăţare……………………………. 63. Diferenţiereainstruirii ................................................................ 17

4. Tehnici dechestionare ................................................................. 225. Strategii de predare care să corespundăstilurilor de învăţare ..... 25



1. Introducere şi context

Una dintre componentele esenţiale ale proiectului PHARE RO0108.01 TVET este cea de dezvoltare profesională a personalului (înspecial cadrele didactice şi managerii) din instituţiile de învăţământprofesional şi tehnic.

Activitatea generală de dezvoltare profesională a personaluluididactic se îndreaptă spre scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. Înacest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor didactice(acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru alcomunităţilor de învăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de

învăţare), precum şi schimbările de ordin cultural din şcoli, învederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesultuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.

CEDEFOP Finlanda: Proiectul de stabilire a nevoilor de formare iniţială şicontinuă a cadrelor didactice : „Rolul profesorului este în schimbare, într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutulşi incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar că muncaprofesorului se transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentorşi cercetător. Viitorul va pune la mare încercare practica şcolară şi rolulprofesorului.”

Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea

experienţelor de învăţare ale elevilor, spre implicarea lor activă înprocesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii de predare – învăţare centrată pe elev.

Documentele cuprinse în acest curs vor defini conceptul de învăţare centrată pe elev , sunt abordate principiile care stau la bazaschimbărilor propuse privind metodologia predării , astfel ca acestea săsatisfacă necesităţile fiecărui elev în parte.

De asemenea, sunt prezentate sfaturi şi îndrumări practice carepot folosi cadrelor didactice care se pregătesc pentru învăţarea centrată

pe elev, astfel încât aceştia să îşi poată asuma rolul de facilitator al învăţării. Acest lucru va permite cadrelor didactice să susţină şi săadministreze procesul de învăţare al fiecărui elev şi să maximizeze



DEFINIŢII

Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. Elafirmă că învăţarea centrată pe elev “oferă elevilor o mai mareautonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, lametodele de învăţare şi la ritmul de studiu”. Această perspectivă

subliniază caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev,promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporitasupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la:

• ceea ce se învaţă,

• modul cum se învaţă şi de ce

• momentul când se învaţă.

O consecinţă importantă a acestei definiţii o reprezintă

necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt grad de responsabilitate încontextul învăţării şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşiadministreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul oripersoana care predă la clasă le va spune ce, cum, unde şi când săgândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.

Recomandarea pentru trecerea responsabilităţii de la profesor laelev este răspândită în pedagogia contemporană. Într-o prezentaresuccintă a caracteristicilor persoanelor care învaţă eficient, de la Harpe,Kulski şi Radloff (1999) arată că o persoană care învaţă eficient:

• Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă,

• Are o gamă largă de strategii de învăţare şi

ştie când să le utilizeze,

• Foloseşte resursele disponibile în mod eficace,

• Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele

slabe,

• Înţelege procesul de învăţare,• Îşi controlează sentimentele în manieră

adecvată,

• Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul lor

de învăţare şi

• Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi

îşi adaptează procesul de învăţareÎntr-o dezbatere paralelă cu privire la învăţarea continuă, Candy



capacitatea de a face corelaţia diferite aspecte ale cunoaşterii, precumşi capacitatea de a-şi administra învăţarea. Knowles (1984) relevăelementele învăţării care sunt necesare în munca cu adulţii, proces careidentifică de asemenea rolul profesorului care plasează elevii în centrul

învăţării. Elevii trebuie să fie implicaţi activ în învăţare şi să îşi asume ungrad înalt de responsabilitate personală în acest sens. Knowlesconsideră auto orientarea drept esenţa învăţării la adulţi şi susţine că

necesităţile şi experienţele persoanei care învaţă trebuie să fie maipresus de expertiza instructorului. Adulţii, consideră el, sunt persoanecare se orientează singure în procesul de învăţare şi fiecare adult esteunic datorită experienţelor sale personale.

PRINCIPII

Principiile care stau la baza învăţării eficiente centrate pe elev

sunt:• Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă

şi nu pe profesor.• Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al

cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizatepentru a-i ajuta pe elevi să înveţe.

• Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare alelevilor pe care îi are în grijă.

• Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are

loc în sala de clasă şi nici când cadrul didactic este de faţă.• Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar

profesorului – ea trebuie împărtăşită şi elevilor.• Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a

elevilor în planificarea şi administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de învăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.

• Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foartediferite.

Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic şipe practica reflecţiei, pentru a facilita dezvoltarea profesională continuă.

Dezvoltarea profesională a personalului trebuie să ofere cadrelordidactice aptitudinile şi încrederea necesară pentru:• A identifica necesităţile individuale de învăţare ale elevilor• A încuraja şi a facilita învăţarea independentă, ajutând elevii să

“înveţe cum să înveţe”• A practica principiile învăţării pe baza includerii• A înţelege şi a utiliza strategii de învăţare activă, centrate pe elev• A înţelege şi a utiliza strategii de diferenţiere



• A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie

Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev şi utilizareametodologiilor moderne de lucru la clasă, se va pune accent pestrategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare.

În cadrul acestor strategii:• Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau

activităţi care să îi implice pe elevi.• Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o

anumită temă şi cum prezintă rezultatele studiului lor.• Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre

preocupările lor individuale cu privire la învăţare şi pot cere îndrumări.

• Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate estedezvoltată – nu li se oferă informaţii standardizate.

• Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilorocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fiaceea de a lucra în echipă.

• Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţiidin viaţa reală, cum ar fi studiile de caz şi simulările.

• Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordatestilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual, auditiv,practic/kinetic)

• Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicităparticiparea activă a elevilor la învăţare.

• Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pemarginea celor învăţate, a modului cum au învăţat şi de a evaluasuccesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul lor

Acest proces de formare se orientează deci în final spre scopul de aspori succesul elevilor,

concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţiexperienţa de învăţare a elevilor şi implicarea lor activă în acest proces,precum şi satisfacţia pe care le-o dă această învăţare. Acest lucrutrebuie să se înscrie în contextul general al îmbunătăţirii oportunităţiloroferite tinerilor în cadrul dezvoltării unei pieţe moderne a muncii. Scopulimplicit este de asemenea acela de a le permite să aibă încredere înprocesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună înaplicare aptitudinile de învăţare la locul de muncă, la vârsta maturităţii,precum şi în procesul de învăţare continuă.



2. CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE

NUME______________________________________Data_______________________ Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel

mai bine.

Nu există răspunsuri corecte sau greşite Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât

aveţi nevoie, aproximativ 10 şi 30 minute, dar nu este NICI OPROBLEMĂ dacă durează mai mult.

Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune

rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completareaacestui chestionar Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU. Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult

sunteţi de acord sau mai mult dezaprobaţi enunţul respectiv, şirăspundeţi prin Da sau NU.

1Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten,vorbiţi în detaliu despre muzica, sunetele şi

zgomotele le-ai ascultat acolo ?

D

A

NU ■

2 Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi? DA NU □

3În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorulpentru a vă ţine la curent cu ultimele noutăţi sauştiri sportive ?

DA NU ■

4La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginilevizuale sunt utile, de exemplu icoanele, imaginiledin bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ?

DA NU ♦

5 Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţinotiţe, ci să desenaţi diagrame, imaginireprezentative ?

DA NU □

6 Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţisemnele „X” sau „=” în diferite poziţii ?

DA NU ♦

7Vă place să desfaceţi în părţi componente anumiteobiecte şi să reparaţi anumite lucruri ? De exemplu:bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..

DA NU □

8

Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt,

aveţi tendinţa de a scrie cuvântul respectiv decâteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi oortografie care arată corect ?

DA NU ♦



9 Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile cititecu voce tare, discuţiile sau / şi cursurile orale ?

DA NU ■

10

Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? DA NU □

11

La utilizarea calculatorului consideraţi că este utilca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupraunei greşeli făcute sau asupra terminării unui

moment de lucru ?

DA NU ■

12

Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu văplace să utilizaţi diagrame şi / sau imagini ?

DA NU ♦

13

Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie aunor informaţii?

DA NU ♦

14

Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus,fără necesitatea repetării acelei informaţii ?

DA NU ■

15

Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ?De exemplu: sport, grădinărit, plimbări, etc..

DA NU □

16 Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? D

A NU ■

17

Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când văuitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să priviţisingur(ă), în linişte ?

DA NU ♦

18

Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numeleoamenilor decât feţele lor ?

DA NU ■

19

Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pehârtie înainte ?

DA NU □

20 Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? D

A NU □

21

Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţareaacestuia?

DA NU ■

22

Când descrieţi o vacanţă/o petrecere unui prieten,vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre hainelelor şi despre culorile acestora?

DA NU ♦

23

Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţiimediat şi să rezolvaţi ceva atunci , pe loc ?

DA NU □

24

Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrareapractică a unei abilităţi anume ?

DA NU ♦

25

Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţeleoamenilor decât numele lor?

DA NU ♦

26

Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine?

DA NU ■

27

Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverselucruri?

DA NU □

2

8

Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile

celorlalţi?

D

A NU ■2 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite D NU ♦



30 Vă place să jucaţi diverse roluri? D

A NU □

31

Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuriinformaţii, decât să vă petreceţi timpul singură într-o bibliotecă?

DA NU □

3

2

Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când văuitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să vorbiţi

despre articolele expuse şi să ascultaţi comentariilecelorlalţi?

D

A NU ■

33 Urmăriţi uşor un drum pe hartă? D

A NU ♦

34

Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri deapreciere a unui exponat sau a unei sculpturi estesă îl/o atingeţi?

DA NU □

35

Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă,vă imaginaţi scenele descrise în text?

DA NU ♦

36

Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de afredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu dvs.Înşivă?

DA NU ■

37

Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vădecide ce să îmbrăcaţi?

DA NU ♦

38

Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să văsfătuiţi cu cineva în legătură cu locul destinaţiei?

DA NU ■

39

Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp,şi preferaţi să fiţi activi aproape tot timpul?

DA NU □

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:Încercuiţi numai numărul întrebărilor lacare aţi răspuns cu DA

Acum marcaţi pe grafic numărul totalpentru fiecare stil de învăţare.13

13

12

12

11

11

10

10

9 9

8 87 76 65 54 43 32 21 10 0

VIZUAL AUDITIVPRACTIC

♦4, 6,8,12, 13,17,22, 24,25,

29, 33,35, 37

■1, 3, 9,11, 14,16,18, 21,26,28, 32,

36,38

□2, 5,7,10, 15,19, 20 ,23 , 27,30, 31,

34, 39

Total întrebări încercuite__ ___

VIZUAL

Total întrebări încercuite__ __

AUDITIV

Total întrebări încercuite__ __

PRACTIC

Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacăcurba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toatestilurile de învăţare.



Cum să înveţi eficientGhidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţareVIZUAL

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseştimetode vizuale de învăţare.

• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la unmoment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiilepreferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţielevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător

PREZENTARE GENERALĂ A PUNCTELOR TARI

• Vederea unui material tipărit pentru a te ajuta să reţii mai uşorconţinutul.

• Verificarea notiţelor , pentru a vedea dacă sunt scrise corect.• Analizarea formei unui cuvânt.• Identificarea unor cuvinte în cadrul cuvintelor, de exemplu reînoirea,

sur priză, re primare.• Utilizarea culorilor, ilustraţiilor şi a diagramelor ca ajutoare pentru

învăţare.• Sublinierea cuvintelor cheie.• Folosirea creioanelor colorate atunci când înveţi să scrii pe litere un

anumit cuvânt dificil : folosirea unor culori diferite pentru silabele maicomplexe de ex. copii / înnegurat

• Alcătuirea unei hărţi mintale sau a unei „ diagrame de tip pânză de

păianjen”• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată• Utilizarea imaginilor pentru explicarea unui text

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile înmod egal.

• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cuun stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practicpentru a vedea ce poţi prelua de la aceştia.

• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriulstil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele



1.- Activităţi de ascultare2.- Activităţi de grup3.- Activităţi practice4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

4.- Învăţare independentă• Învăţare deschisă / la distanţă• Învăţare prin folosirea unor materiale / resurse• Cercetare

Puncte tari / strategii preferate

• Îţi vei organiza de obicei locul de lucru astfel încât să nu fieaglomerat sau în dezordine şi te vei concentra pe o singură sarcină

Sugestii de dezvoltare personală

• Stabileşte care lucruri te ajută să înveţi :- De ex.- video / TV

- manuale- reviste- Internet- manuale cu imagini, etc

• S- ar putea ca o muzică mai liniştită de fundal să ţi să pară de ajutoratunci când lucrezi



Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV


• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la unmoment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiilepreferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţielevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător

Prezentare generală a punctelor tari• Ascultarea cuiva care îţi explică lucrurile te va ajuta să înveţi• Discutarea unei idei noi şi explicarea acesteia cu cuvinte proprii• Discutarea ideilor şi a problemelor cu alte persoane• Este folositor să discuţi o idee / să vizualizezi în gând ideile• Roagă pe cineva să-ţi explice din nou un anumit lucru• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât

citirea• „Simţirea cuvântului ” în gură ca şi cum ar fi pe punctul de îl pronunţa şi

pronunţarea lui în gând pot fi de ajutor• Împărţirea cuvintelor în silabe / fragmente şi repetarea în gând a

sunetelor• Simţirea ritmului unei expresii / propoziţii faptice când este

pronunţată pe un ton cântat• Citirea cu voce tare

• Ascultă-te vorbind cu voce tare• Utilizarea unui casetofon pentru a-ţi înregistra observaţiile şi gândurile



folosind propria ta voce, cu muzica ta preferată pe fundal• Foloseşte metode de ascultare activă, inclusiv punerea de întrebări şi

rezumarea



• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriulstil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarelesituaţii de învăţare:


Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

2.- Activităţi de grup

• Braistorming• Joc de rol• Simulare• Discuţie• Planificarea în grup a activităţilor

Puncte tari strategii preferate

• Observarea şi oferirea de feedback

• Elaborarea scenariului unui joc de rol

• Scrierea notiţelor sub formă de propoziţii

• Rememorarea a ceea ce s-au spus

• Notarea în scris a ceea ce s-a discutat în cadrul unei activităţi de

grup• Învăţarea cu uşurinţă a termenilor tehnici şi de specialitate



• Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţiaminteşti cu uşurinţă atât cuvântul cât şi ideea / conceptul

Sugestii de dezvoltare personală• Aceasta va fi o situaţie de învăţare confortabilă pentru tine

• În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare

• Ar fi util să analizezi puntele tari / strategiile preferate ale elevilorcu un stil de învăţare vizual şi acelor cu un stil de învăţarepractic , pentru a vedea ce poţi prelua de la ei

Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC


• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la unmoment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiilepreferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală .

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţielevi , în clasă şi sau cu profesorul îndrumător.

Prezentarea generală a punctelor tari• Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică

facilitează adesea înţelegerea , de ex. experimente la fizică , probleme lamatematică etc.

• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas , este o cale eficientăde a le ţine minte.S i id il f l i d i t ii



• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei „diagrame de tip pânză de

păianjen „• Urmărirea cu degetul a titlurilor , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu

voce tare a acelor cuvinte , urmată de scrierea lor din memorie• Scrisul pe calculator este adesea mai uşor decât scrierea de mână• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului cu

litere de tipar• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă



• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul

stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarelesituaţii de învăţare:


Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

3.- Activităţi practice / aplicative• Exersarea abilităţilor• Demonstraţia cu participare• Atelier de lucru practic• Practică• Unu la unu• Modelare• Urmarea unor instrucţiuni

Puncte tari / Strategii preferate



• În general te vei simţi sigur în aceste situaţii de învăţare

• Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practicăfacilitează adesea înţelegerea , de ex. experimente , probleme

• Preferinţa pentru a atinge şi a face

• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât ceea a scrisuluitipărit

• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina

Sugestii de dezvoltare personală

• Este util să analizezi punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un

stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare vizual, pentru avedea ce anume poţi prelua de la aceştia



Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare

Vizual / Vedere Auditiv / Ascultare Practic• Vederea informaţiei în

formă tipărită vă va ajuta săo reţineţi mai bine.

• Verificarea faptului cănotiţele dumneavoastrăsunt copiate cum trebuie

• Privirea formei unui cuvânt.• Folosirea culorilor,

ilustraţiilor şi diagramelorca ajutor în procesul de

învăţare.• Sublinierea cuvintelor cheie.• Folosirea de creioane

colorate pentru învăţareaortografierii cuvintelordificile: folosirea de culoridiferite pentru grupurilecomplexe de litere

• Alcătuirea unei hărţimentale sau a unei“spidergram” (reţea de

cuvinte, ciorchine).• Convertirea notiţelordumneavoastră într-oimagine sau bandădesenată.

• Folosirea imaginilor pentruexplicarea textelor.

• Ascultarea cuiva care vă explică unanumit lucru vă va ajuta să învăţaţi.

• Discutarea unei idei noi şi faptul că oexplicaţi folosind propriile dumneavoastrăcuvinte.

• Discutarea cu cineva a problemelor şiideilor.

• Este folositor să analizaţi verbalchestiunile / să verbalizaţi de unul /unasingur(ă) gândurile şi ideile pe care leaveţi

• Rugămintea adresată cuiva de a văexplica din nou lucrurile

• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandăva fi mai uşoară decât citirea cărţii.

• “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pepunctul să-l pronunţaţi şi faptul de a-lpronunţa în gând pot fi de ajutor.

• Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmenteşi exagerarea în gând a sunetelor.

• Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set

de informaţii atunci când acestea sunt“cântate”.• Citirea cu voce tare.• Faptul de a vă asculta vorbind cu voce

tare.• Utilizarea unui casetofon pentru a vă

înregistra observaţiile şi gândurile.• Înregistrarea principalelor aspecte ce

trebuie analizate folosind propria

• Efectuarea de cătredumneavoastră înşivă a uneiactivităţi practice faciliteazăadesea înţelegerea, de ex.experimente la fizică, problemela matematică etc.

• Scrierea lucrurilor în ordinea lor,

pas cu pas, este o cale eficientăde a le ţine minte.

• Scrierea lucrurilor cu propriiledumneavoastră cuvinte.

• Convertirea notiţelor într-oimagine sau într-o bandădesenată.

• Alcătuirea unei hărţi mentale saua unei “spidergram” reţea decuvinte, ciorchine).

• Urmărirea cu degetul a titlurilor,cuvintelor cheie, etc. apoipronunţarea respectivelorcuvinte urmată de scrierea lor dinmemorie.

• Preferinţa pentru a atinge şi aface.

• Scrisul la tastatură este adeseamai uşor decât scrierea de mână.

• Utilizarea scrisului cursiv estemai uşoară decât cea a scrisuluitipărit (cu litere separate)

• Ajutarea unei alte persoane să

17



dumneavoastră voce, cu muzicadumneavoastră preferată ca fundal

• Folosiţi metode de ascultare activă,incluzând aici chestionarea şi rezumarea.

îndeplinească o sarcină.

18



Cum să înveţi mai eficient – prezentare generală a punctelor tari/ strategiilor preferate în fiecare situaţie de învăţare

Situaţia de învăţare Vizual / vedere Auditiv / Ascultare Practic1.- Activităţi de

Ascultare• Se poate ca aceste

activităţisă nu fie situaţiiconfortabile pentru tine

• Această activitate va fi osituaţie de învăţareconfortabilă pentru tine

• În general te vei simţi

sigur pe tine în acestesituaţii de învăţare

• Înregistrează pe bandălecţiile, astfel încât săpoţi asculta din nouideile principale

• Înregistrează-ţi pebandă proriile idei,gânduri şi planuri

• Se poate ca acesteactivităţi să nu fiesituaţii confortabile de

învăţare pentru tine

• Foloseşte sfaturile dela rubrica „ Sugestiide dezvoltarepersonală” deoarece

îţi pot fi de ajutor

2.- Activităţi degrup

• Vei fi capabil de aoferi situaţii / imaginireale care să ilustrezeanumite idei

• Activitatea debrainstorming este unexerciţiu potrivitpentru tine deoareceprodusul vizual şiacest lucru te ajutăsă reţii informaţiile

• Jocul de rol /simularea permitedezvoltarea limbajuluitrupului etc. Îţi veiaduce cu uşurinţă

• Observarea şi oferireade feedback

• Realizarea scenariuluiunui joc de rol

• Capacitatea de a-ţiaminti cele ce s-au spus

• Notarea în scris a ceeace s-a discutat în cadrulunei activităţi de grup

• Învăţarea cu uşurinţă atermenilor tehnici şi despecialitate

• Atunci când ţi se dă uncuvânt care descrie oidee/ un concept îţiaminteşti cu uşurinţă

• Aceste activităţi vorreprezenta situaţii de

învăţare confortabilepentru tine

• În general te vei simţisigur pe tine în acestesituaţii de învăţare

• Braistorming folosindpost-it-uri

• Jocul de rol /simularea îţi permit săparticipi şi îţi oferă oexperienţă practică,experienţa ce te ajutăsă ţii minte

• Faptul de a ajuta pe

19



aminte de jocul de rolvizualizându-l îngând.

• În acest tip de sarcinăvei fi un bunobservator

atât cuvântul cât şiideea/ conceptul

altcineva să îndeplinească osarcină prindemonstraţie sausprijin practic

Situaţia de învăţare Vizual / vedere Auditiv / Ascultare Practic3.- Activităţi

practice /aplicative

• Aceste activităţireprezintă situaţii de


• În general te vei simţisigur pe tine înaceste situaţii de

învăţare

• Citeşte în întregimeinstrucţiunile / suportulde curs

• Reţii cu uşurinţăinstrucţiunile verbale şireuşeşti în general să leurmezi, acţionândconform acestora

• Aceste situaţiireprezintă situaţii de


• Faptul de a efectua tu însuţi o activitatepractică faciliteazăadesea înţelegerea .

• Preferinţă pentru

simţul tactil şi pentrusarcini practice• Utilizarea scrisului

cursiv este maiuşoară de cât ascrisului tipărit

• Ajutarea uneipersoane să

îndeplinească osarcină

4.- Învăţarea • Îţi vei organiza de • Folosirea unui casetofon • Învăţarea prin

20



independentă

obicei zona de lucruastfel încît să nu fieaglomerată sau îndezordine şi te veiconcentra pe osingură sarcină

pentru planificareagândurilor , ideilor,eseurilor, ca ajutorpentru memorie , etc.

• Un mediu de lucru fărăzgomot sau o muzică însurdină pot fi de ajutor

încercare şi eroareeste utilă – „ dacăprima dată nureuşeşti , descoperăunde ai greşit şi

încearcă din nou” .• Ai în general

încredere în tine însuţi/ însăţi atunci când

abordezi o sarcină delucru

21



3. DIFERENŢIEREA INSTRUIRII

înseamnă răspunsul profesorului la nevoile elevului

călăuzit de principii generale ale diferenţierii, ca

sarcini careevaluarea şi ajustarea

respectă elevulcontinuă

grupare flexibilă

Profesorii pot diferenţia

în funcţie de

folosind o varietate de strategii de instruire şi de

management al clasei , ca :• Inteligenţe multiple• Puzzle• Casete• Activităţi ancoră• Fişe de lucru• Texte• Materiale suport• Cercuri literare• Studii orbitale

• Instruire complexă• Contracte de învăţare

• Învăţare în grupurimici• Investigaţii în grup• Studiu independent• Strategii deinterogare• Centre de interes• Grupuri de interes• Teme pentru acasă

• Jurnale

22

CON INUTUL PROCESUL PRODUSUL

disponibilitate interese profil de învăţare



Principii cheie a clasei diferenţiate

• Profesorul ştie clar ce este important la materia lui• Profesorul înţelege, apreciază şi clădeşte pe diferenţele dintre elevi• Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile• Profesorul ajustează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de

disponibilitatea , interesele şi profilul de învăţare al elevului• Toţi elevii participă• Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare• Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul

individual• Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferenţiate

Cum să începiDacă noţiunea de clasă diferenţiată, centrată pe elev, ţi se pare

nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ţi orientezi gândirea şi

proiectarea în această direcţie.Examinează-ţi filozofia despre nevoile individuale

În loc să te concentrez pe ce să faci în clasă, e mai înţelept să teconcentrez asupra modului cum înţelegi predarea şi învăţarea. Iatăcâteva întrebări care te-ar ajuta :

Ce ţi se pare mai rezonabil : să faci mare parte din munca de laclasă sau în primul rând elevii sunt muncitorii şi gânditorii ? De ce ?

Ţi se pare că toţi elevii, tot timpul, au nevoie de acelaşi manual,aceeaşi problemă, aceeaşi lecţie? Sau ţi se pare că elevii au diferitedisponibilităţi pentru cifre, matematică sau desen? De ce?

Se pare că toţi elevii învaţă la fel şi în acelaşi ritm? Sau uniiprocesează informaţia în mod diferit şi în ritm diferit faţă de alţii ?De unde ştii ?afli mai mult despre elevi vorbind în faţa lor sauvorbind cu ei ? De ce ?

Îşi formează elevii capacităţi de studiu individual într-o clasă în caretot timpul li se spune ce să facă ? Sau devin independenţi cândprofesorul le dă treptat tot mai multă responsabilitate în învăţareşi îi învaţă cum să-şi folosească independenţa în mod înţelept ? Dece ?

Le pasă elevilor dacă pot alege sau nu despre ce şi cum să înveţi ?

Le pasă mult sau puţin ? De ce ? Când este învăţarea mai bogată şi mai de durată : când înveţi pe

dinafară sau când te bazezi pe înţelegere ?Cunoscând care este părerea ta, te vei simţi mai comod şi mai încrezător cândtrebuie să răspunzi întrebărilor puse de elevi, colegi, directori şi părinţi ( De cepredai aşa ?)

Începe cu paşi mici sarcinile diferenţiate să dureze puţin la început

Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te !Stabileşte-ţi anual unul sau două obiective, pe care să le urmăreşti.

• Ia-ţi notiţe despre elevi.• Fă o lecţie diferenţiată la fiecare capitol.• Diferenţiază un produs pe fiecare semestru.



• Găseşte resurse multiple pentru câteva părţi esenţiale alecurriculum-ului.

• Stabileşte criterii de performanţă comune pentru produse şi apoipersonalizează cerinţele.

• Oferă elevilor posibilitatea de a-şi alege modul de lucru,exprimarea, tema pentru acasă.

Imaginează-ţi cum vor arăta activităţile• Cum va începe, se va derula şi se va termina activitatea ?• Ce ar putea să nu meargă? Cum să eviţi ?

Fă un pas înapoi şi reflectează• De unde ştii că toţi au înţeles ce ai vrut ?• Cum ai introdus activitatea ?• Au rămas elevii concentraţi?• Cum s-a terminat activitatea ?• Cum ai interacţionat cu elevii ?

Vorbeşte din timp şi des cu elevii

• Foloseşte o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferenţelor în învăţare.• Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea

funcţionării clase.

Dă instrucţiuni bine gândite• Porneşte cu o sarcină familiară, apoi dă o sarcină diferenţiată unui

grup mic.• Dă instrucţiuni de pe o zi cealaltă.• Foloseşte fişe de lucru

• Proiectează sau afişează indicaţiile sarcinilor de lucruFii conştient şi organizat• Foloseşte dosare de lucru.• Fă o listă cu competenţele dorite.• Stabileşte locuri de colectare pentru produse.

Angajează toţi elevii

Creşte motivaţia elevilor prin angajarea activă în învăţare atuturor elevilor

Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi îndesfăşurarea lecţiilor din clasă. Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-opoziţie de aşteptare pasivă ( spectatori) în clasă. Este necesar să fieparticipanţi activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât maimotivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine rezultate mai bune. Când elevii nu suntangajaţi în instruirea din clasă, ei se plictisesc, şi atunci când se plictisesc segândesc la altceva şi se comportă ca atare.

Utilizează strategii de calitate pentru a angaja toţi elevii.Punctul de intrare în lecţieÎncepe lecţia cu ceva ce captează atenţia elevilor şi îi angajează direct în

lecţie, să fie astfel implicaţi chiar de la început.

Abilităţi de prezentareUtilizează abilităţi eficiente de prezentare pentru a vorbi cu elevii, nu ale vorbi.



Pune întrebări tuturor elevilor, şi într-un astfel de mod, încât să-iprovoace să gândească şi să răspundă.

Strategii de implicareUtilizează strategii care îl încurajează pe elevi sp reflecteze la ceea ce

învaţă şi să fie implicaţi activ în timpul orei.Strategii pentru tema de acasă

• Extinde lecţiile în clasă prin tema de acasă – elevii să fie activi şiangajaţi în învăţarea în afara clasei, în special în tema de casă.

Motivarea elevilor ( motivaţie = calitate)-puncte cheie-

Pentru a motiva elevii, este esenţială utilizarea de strategii de calitate înpatru domenii cheie pentru motivaţie :

1.- Stabilirea unui mediu încurajator de învăţareA. Stabileşte o apropiere fizică de elevi.

Deplasează-te prin clasă Mută din când în când elevii

B. Comunică la un nivel personal cu ei.C. Demonstrează corectitudine în aşteptările privind

comportamentul şi învăţarea

II. Implică toţi elevii

A.- Planifică-ţi un punct de intrare ( modalitate de a începeora ) interesant

Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4

minute) şi utilizat în fiecare lecţie Utilizează o varietate de tehniciB. Utilizează abilităţi şi modalităţi eficiente de prezentare

Expresii faciale Gesturi Contact vizual Vocea Mişcarea

C. Utilizează strategii de chestionare ( întrebări ) de calitate Comunică tuturor elevilor că se aşteaptă ca fiecare să

răspundă la întrebări Acordă şanse egale de a răspunde tuturor elevilor Pune la dispoziţie timp de aşteptare pentru toţi elevii Utilizează tehnici de investigare a informaţiei Pune întrebări de nivel cognitiv mai înalt

D. Utilizează strategii de implicare a elevilor Strategii de implicare care dezvăluie gândirea independentă Strategii de implicare care pune în valoare capacităţi de

gândire în cooperareE. Dă – le teme pentru acasă motivante

Dă instrucţiuni / enunţuri clare Formulează sarcini de lucru motivante şi relevante Asigură feedback pentru temele de acasă făcute



III. Asigură feedback – ul privind nivelul de performanţăA. Asigură un feedback analitic pentru elevi

Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pesubiect sau în afara subiectului

Asigură feedback la momentul potrivit

IV. Recunoaşte meritele pentru eforturile şi realizările elevilor

A. Utilizează recunoaşterea spontană prin : laude notări pozitive ale elevilor mini sărbătoriri recompense, simboluri, certificate, insigne, etc. privilegii speciale

B. Utilizează recunoaşterea planificată

Expuneţi / afişaţi lucrările elevilor Stabiliţi obiective pentru toată clasa şi apreciaţi /recunoaşteţi atingerea lor.

C. Principii pentru recunoaşterea meritelor elevilor Recunoaşterea meritelor trebuie să fie relevantă pentru elevi Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toţi elevii Recunoaşterea trebuie să se facă la timpul potrivit Nu utilizaţi în mod abuziv aceste strategii

APLICAŢIEActivitate individuală :

•

Priviţi harta mentală de diferenţiere şi1. Bifaţi √ metodele pe care le folosiţi uneori2. Bifaţi de două ori √√ modelele pe care le folosiţi adeseori3. Notaţi cu axterisc * mezodele despre care aţi vrea să ştiţi mai mult

sau pe care aţi vrea să le folosiţi mai mult

DIFERENŢIEREAsau predarea pentru maximum de învăţare individuală

Gradaţi sarcinile de lauşoare la dificile pe fişele

de lucru

Fixaţi sarcini deschisedeoarece elevii mai bunile interpretează într-unmod mai solicitant. Cereţimai mult dela elevii maicapabili

Permiteţi prezentareatemelor în mai multenoduri,de ex.: studiaţi unsubiect apoi prezentaţi unraport SAU o discuţie SAUun grafic

Diferenţiaţisarcibile şi /

sautimpul alocat

Fixaţi sarcini diferitepentru grupuri sau indivizidiferiţi, în funcţie deabilităţi

Învăţarea bazată pe surse

de informare/ învăţarebazate peresurse;P i di id li t

Pregătiţi fişe ajutătoare

pentru elevii care aunevoie de ele şi le cer



învăţare pas cu pas

Abordaţi toate tipurile de învăţare,vizual, auditiv şipractic,â; emisferecerebrale dreapta şistânga

Diferenţiaţiexperienţelede învăţareale elevilor

Planificaţi utilizareainstrumentelor ajutătoarede învăţare atunci cândexistă

Utilizaţi lucru în grup, ex.colegii se ajută între ei

Faceţi perechi de elevi cuaptitudini diferite care sepot ajuta recuproc

Utilizaţi :- Verificarea între colegi- predarea între colegi-grupurile de studiu

Dezvoltaţi abilităţigenerice prin răspunsuri

individualizate peformulare speciale

Diferenţiaţirăspunsul

Lăudaţi chiar şi pentrucele mai mici progrese şiapoi stabiliţi împreunăpasul următor

Utilizaţi autoevaluarea şicereţi elevilor să-şiimpună obiective

Evitaţi notarea cuexcepţia cazurilor în careeste absolut necesară

Reduceţi nevoia de diferenţiere prin :• Îndrumarea iniţială corespunzătoare• Programe individuale de învăţare• Evaluarea diagnostică în vederea planificării individualizate• Învăţare păas cu pas• Verificaţi aptitudinile cerute la intrarea în program

4. TEHNICI DE CHESTIONARE

Diferenţiere – întrebări şi folosirea greşelilor Întrebările puse în clasă reprezintă unul dintre cele mai valoroase

instrumente din repertoriul unui profesor. Cu toate acestea, deseori estefoarte greu de stabilit modul potrivit în care putem pune întrebareapotrivită în cel mai potrivit mod.

Evitaţi să puneţi întrebări de tipul „ Ghiciţi la ce mă gândesc / la ce am eu în minte ”. Astfel de întrebări pot crea situaţii în care elevilor li se spune

că au greşit din cauză că nu au dat răspunsul pe care îl aveţi în minte. Larândul său acest lucru poate genera la elevi sentimente de jenă, deinsatisfacţie de vinovăţie şi duce la demotivarea elevilor



Varietatea de stiluri şi abilităţi ale elevilor necesită o gamă variată de întrebări. Va trebui să puneţi unele întrebări pentru întregul grup, săreformulaţi anumite întrebări pentru unii dintre elevi şi să formulaţi întrebări speciale pentru acei elevi care sunt mai tăcuţi sau care par mainedumeriţi. Lucrul esenţial este să urmăriţi cu atenţie şi să luaţi în

considerare tipurile diferite de comportament ale elevilor. Ca profesori, suntem „ experţi ” în domeniul nostru şi cunoaştem limbajul

specific al disciplinei pe care o predăm. Acest lucru ne poate face săuităm că cei care învaţă s-ar putea să nu cunoască terminologia noastră.Deseori, elevii nu răspund la o întrebare nu pentru că nu ar cunoaşterăspunsul, ci pentru că nu înţeleg întrebarea. Trebuie să folosim un limbajadecvat pentru fiecare elev în parte.

După ce elevul a fost ajutat să „ obţină răspunsul corect” prin folosireaunor cuvinte care îi sunt cunoscute, putem introduce elemente noi de

terminologie care să ducă la înţelegerea conceptului. Nu uitaţi să scrieţicuvântul pe tablă şi în acelaşi timp să şi îl rostiţi. Apoi, ajutaţi asimilareanoii terminologii prin întrebări suplimentare care îl determină pe elev săfolosească cuvântul nou.

Aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă o persoană ajută lacreşterea siguranţei de sine şi la sporirea încrederii. Cu toate acestea, cefacem în cazul în care răspunsul pe care îl primim este greşit ? Existăpericolul de a întări idei sau concepte greşite sau confuze dacă acceptămsau suntem de acord cu toate răspunsurile din partea elevilor, fără a afce

nici o diferenţiere. O greşeală poate fi un eşec demotivant sau o oportunitate de a învăţa –

depinde de dumneavoastră cum o veţi folosi. „ Greşelile” sunt o sursă de învăţare importantă care poate fi folosită pentru a exploata la maximsuccesul / răspunsurile bune şi pentru a consolida lucrurile noi învăţate.Efortul elevilor care dau răspunsuri greşite este adesea la fel de mare caşi al elevului care dă răspunsul corect.

Elevii care reuşesc să răspundă corect nu sunt neapărat mai înzestraţi ;aceştia pot avea acelaşi stil de învăţare ca al profesorului şi, de aceea,

predarea poate fi „ mai uşoară” în cazul lor şi ei înţeleg mai repede şimai bine. Ce facem în astfel de situaţii ?

Câteva greşeli frecvente în ceea ce priveşte modul de a pune întrebări

Prea multe întrebări puse în acelaşi timp

Punerea unei întrebări şi oferirea imediată a răspunsului de cătreprofesor

Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor maisimpatizanţi



Punerea de întrebări de un singur ( acelaşi ) tip

Punerea de întrebări într-un mod ( pe un ton ) ameninţător

Nu se indică schimbarea tipului de întrebare

Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a înţelegerii, etc )

Nu se lasă suficient timp de gândire

Nu se corectează răspunsurile greşite

Ignorarea unor răspunsuri

Nu se observă variatele implicaţii posibile ale răspunsurilor

Nu se dezvoltă / exploatează conţinutul răspunsurilor

Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Pentru a efectua această analiză aveţi nevoie de exemple de întrebări pecare le-aţi pus elevilor dumneavoastră. Cea mai eficientă modalitate de aobţine aceste exemple este înregistrarea unei lecţii ( cel puţin 45 de minute ) şiextragerea întrebărilor pe care le – aţi pus. Dacă nu reuşiţi să faceţi acest lucru,

puteţi alcătui o listă din memorie ( dar această metodă este mai puţin sigură şieficientă – nu întotdeauna spunem exact ceea ce ne-am planificat să spunemsau ne amintim exact şi în totalitate ce aveam de spus sau am spus !).

ACTIVITATE 1

Întrebările închise necesită drept răspuns un singur cuvânt sau o frazăscurtă ( uneori doar da sau nu ), au doar un singur răspuns corect, iar cel carepune întrebarea are un anumit răspuns predeterminat pe care se aşteaptă să-lprimească . Ex. :” Care este formula chimică a oxidului de fier ? „

Întrebările deschise necesită drept un răspuns o propoziţie sau mai multe. Încazul acestor întrebări există o varietate de răspunsuri acceptabile şi poate sănu existe un anumit răspuns „ corect”.Ex.:” Apreciaţi că este nerecomandabil ca un cuplu să locuiască împreună înainte de căsătorie ? „

1.- analizaţi propria listă pe care le-aţi pus în cadrul unei lecţii, stabilinddacă acestea au fost întrebări închise sau deschise .Ce proporţie au avut întrebările deschise ?

2.-Ce vă indică acestea despre propriul stil de predare ( didacticist,

magistrocentrist ( centrat pe profesor), axat pe conţinut ? sau informaţional,pedocentrist ( centrat pe elev), axat pe procese? )



Ce vă indică această analiză despre cât de stimulativă este lecţiadumneavoastră ? Cui aţi adresat întrebările ? Cine a răspuns ? Ce proporţie din întregul grup a răspuns la întrebări ?

ACTIVITATEA 2

1.- Studiaţi categoriile de întrebări din Tabelul 1 până ajungeţi la o înţelegeredeplină a acestora .2.- Organizaţi pe categorii propriul eşantion de întrebări folosind cele şase

tipuri descrise.3.- Acum completaţi căsuţele din Tabelul 2.-4.- Ce vă indică acest lucru despre propriul stil de a pune întrebări? Vă

concentraţi mai mult pe consolidarea cunoştinţelor ( prin întrebări ce solicităprocese cognitive de nivel scăzut) decât pe stimularea gândirii ( prin întrebărice solicită procese cognitive de nivel înalt)? Modul de a pune întrebări pe carel-aţi folosit a fost adecvat pentru grupul de elevi la care predaţi ?

Studiile arată că elevilor din şcoala primară le sunt adresate într-o proporţie mai mare întrebări de nivel înalt decât elevilor din învăţământulsecundar. De ce se întâmplă acest lucru ?

5.- Cum vă apreciaţi aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune în modul dumneavoastră de a pune întrebări şi ce ar putea fi îmbunătăţit ?

Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Tabelul 1 Tipuri de întrebări şi niveluri de solicitare cognitivă

Tipul de întrebare Descriere / exemplu1.- Întrebări de aducereaminte( memorare)( nivel cognitiv cel maiscăzut)

Le cer elevilor să îţi amintească informaţii pe carele-au învăţat anteriorEx.:” Ce instrument am folosit pentru a faceaceastă măsurătoare ?”

2.- Întrebări de înţelegere

simplă(nivel cognitiv scăzut)

Le cer elevilor să repete informaţii care le-au fost

deja oferite de profesor în timpul lecţieiEx.:” De ce am spus că trebuie să facem……….?”

3.-Întrebări de aplicare( nivel cognitiv înalt)

Le cer elevilor să înţeleagă un principiu general şisă-l aplice într-o situaţie nouăEx.:” Ce teoremă aţi folosit pentru a afla mărimeaacestui unghi ?”„ În ce mod aţi rezolva plângerea acestui client ?”

4.- Întrebări de analiză( nivel cognitiv înalt)

Le cer elevilor să descompună un anumit conţinut( obiect, fenomen, proces) în părţile componenteşi să analizeze caracterul părţilor componente şirelaţia dintre eleE D l l ă î ă l î



acest mod neobişnuit ?”„De ce aţi folosit mai degrabă tratamentul X decâttratamentul Y ”pentru părul acestui client ?”

5.-Întrebări de sinteză( nivel cognitiv înalt)

Le cer elevilor să dezvolte o idee nouă, un plansau experiment

Ex.: „ În ce mod viziunea asupra lumii exprimată în această dramă vă schimbă atitudinea faţă deprietenie şi încredere ?”

6.-Întrebări de evaluare( nivel cognitiv cel mai înalt)

Le cer elevilor să facă anumite aprecieri şi săemită judecăţi în special în ceea ce priveştecalitateaEx.: „ De ce preferaţi acest model în loculceluilalt ?”

Tabelul 2 Analizarea propriului eşantion de întrebări

Nr. de întrebări de

tip 1


tip 2


tip 3


tip 4


tip 5


tip 6

Total tip 1 + tip 2 =( nivel cognitiv scăzut)

Total tip 3 + tip 4 + tip 5 + tip 6 =( nivel cognitiv înalt)

% întrebări de nivel cognitiv scăzut = ………….

% întrebări de nivel cognitiv înalt = …………

5. STRATEGII DE PREDARE CARE SĂ CORESPUNDĂSTILURILOR

INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE

Scopul acestui document

• Scopul acestui document este:

• De a produce îndrumări privind strategii de predare care săcorespundă stilurilor individuale de învăţare.

• Obiectivele sunt:• De a identifica o gamă largă de strategii de predare.• De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine stilurilor

de învăţare individuale.• De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare care

pot fi folosite pentru a asigura faptul că planurile de lecţie şimaterialele de studiu se potrivesc stilurilor de învăţare ale elevilor.

• De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de adecvare astrategiilor de predare la stilurile de învăţare, în raport cu percepţia/satisfacţia elevului, cu succesul şi rata de retenţie.



• Rezultatele / produsele sunt:• Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o

corespondenţă cât mai bună între strategiile lor de predare şi stilurileindividuale de învăţare.

• Idei pe care şcolile să le poată folosi pentru a lua în calcul şi a integrafactorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări

potrivite cu învăţarea şi pentru evaluarea impactului acesteia asuprapercepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Acest pachet va ajuta profesorii să se asigure că elevii lor:• petrec în mod plăcut şi cu succes timpul la şcoală• găsesc cea mai bună cale de a învăţa• îşi dezvoltă stilul preferat de învăţare• capătă o mai bună înţelegere a modului în care învaţă• devin mai eficienţi şi mai compleţi în învăţare• capătă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele de învăţare.

Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiştrii-instructori şi personalul desprijin să:

• dezvolte şi să înţeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încâtstrategia

respectivă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de învăţare.

• înţeleagă diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor lor.• integreze factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei

predări potrivite cu învăţarea şi să evalueze impactul acesteia asuprapercepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Proiectul FEDA CBD 204Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de

învăţare ale persoanelor

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic



Cum se foloseşte tabelul

1. Mai întâi trebuie să cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilordumneavoastră.

2. Uitaţi-vă pe coloana intitulată “Scopul predării – Ce doriţi să realizaţi?”

3. Decideţi ce “Scop” va stabiliţi pentru sesiunea respectivă (lista nu esteexhaustivă).

4. Uitaţi-vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o săprocedaţi?”

5. Decideţi ce strategie /strategii intenţionaţi să folosiţi pe parcursul sesiunii.

6. Mergeţi la pagina indicată.

7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană”indică ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentrutipul respectiv de persoană care învaţă. Este deci esenţial să vă îndreptaţicea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra modului în care îiputeţi implica pe elevii pentru care această strategie NU este unpunct tare.

8. Folosiţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toatestilurile de învăţare ale elevilor dumneavoastră.



Cum se foloseşte tabelul

Identificaţi stilurile de învăţareale elevilor din grupul dumneavoastră

Alegeţi „Scopul predării”

pentru sesiunea dumneavoastră din lista

cuprinsă în tabel

Alegeţi „Strategia de predare”pe care o veţi folosi, din lista

cuprinsă în tabel

Mergeţi la paginaindicată

Utilizaţi „strategiile pentru persoanele care învaţă” indicate, având în vedere că un [ înseamnă

că acela este un punct tare şi concentrându-vă, înconsecinţă, pe includerea celorlalţi

Utilizaţi formularele de plan de lecţiepentru a planifica şi a include toate

stilurile de învăţare ale elevilordumneavoastră



Scopul predăriiCe speraţi să

obţineţi.

Strategia depredare

Cum veţi proceda?

Pag.

Nr.

Puncte tari pentruacest tip de persoană :

Vizual

Auditiv

Practic

Generareaentuziasmului şi ainteresului înprivinţa unuianumit subiect

Expunere orală 8 [

Lectură dirijată 9 [

Vizită 10 [ [

Video / multimedia 11 [ [ [

Explorarea şiinfluenţareaopiniilor,emoţiilor,convingerilor şiatitudinilor

Discuţie 12 [ [

Joc de rol şi studii decaz 13 [ [

Film şi Video 14 [ [ [

Rezolvarea deprobleme(Planificarea şiorganizareapropriei învăţări)

Tutorial individual/1:1/Mentorat 15 [

Brainstorming 16 [ [ [

Planificarea şirevizuirea acţiunilor 17 [

Oferirea deinformaţieDe la teorie la

practică:Explicareaconceptelorteoretice

Expunere orală 18 [

Suport de curs/fişe delucru 19 [ [ [

Citire 20 [

Demonstraţie 21 [ [

De la teorie lapractică: Legarea

teoriei de practică

Tutoriale individuale(schimburi în ambele

sensuri)

22 [

Atelier delucru/Simulare/Joc de 23



Dobândirea deabilităţi /consolidareaDe la teorie lapractică:Exersarea

practicilor

Atelier delucru/Simulare/

Practică24 [ [

Demonstraţie 25 [ [

Formare (coaching) 26 [

Învăţarea unuisistem “mecanic”,sau a unor fapteconcrete, sau aunei succesiuni

Învăţare mecanică 27 [

Dezvoltarea deabilităţi decomunicare orală

Discuţie :• Dezbatere

• Masă rotundă28 [ [

Joc de rol/Piesă deteatru/ Simulare 29 [ [

Lucru în grup• Grup cu sarcină

precisă• Grup mic

• Brainstorming• Grup creativ

30 [ [

Dezvoltarea deabilităţi de

comunicare înscris Temă scrisă 31[

Dezvoltarealucrului în echipă

Jocuri/Piesă deteatru/joc de rol 32 [

Teme /proiecteintegrate 33 [ [ [

Vizită de două sau maimulte zile 34 [ [ [

Lucru în grupGenerarea de idei:

• BrainstormingConsolidarea ideilor:• Grup cu sarcină

precisă• Grup mic

35 [ [

Consolidareainformaţiei

Seminar 36 [

Joc de rol 37 [ [ [

Evaluare/Test 38 [

Temă de lucru/proiect(individual/în grup) 39 [

Analiza şievaluareaî ă ă

Întrebări şi răspunsuriverbale (profesor şi 40 [



Examen/test 41 [

Suport de curs cuspaţii goale de

completat42 [ [ [

Întrebări de control 43 [ [

Evaluare

practică/activitate cusarcină/schiţareaprofilului de abilităţi

44 [

În paginile următoare vom reda câteva modele de idei privind strategiilepe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predarealeasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor, indicând numărulpaginii corespunzătoare din tabel. Pentru a studia toate modelele conformtabelului consultaţi site-ul www. tvet.ro / aplicaţii.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru aadecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de


Strategii pentru persoanele care învaţăTipul vizual

Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Exprimaţi-vă clar şiidentificaţi puncteleprincipale.

• Încurajaţi folosireaculorilor şi folosireapentru notiţe a

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,

vor avea încredere în aceastăstrategie

• O abilitate tactilăprecum editarea detext s-ar putea să sedovedească utilă

pentru luarea denotiţe.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?

Generarea entuziasmului şi a interesului în

privinţa unui anumit subiect

Strategia de predare -Cum veţi proceda?

EXPUNERE ORALĂ



propriilor “modelecadru” ale elevilor, deex. “spidergrams” şi“flowcharts”

• Folosiţi creioane

colorate şi slide-uri• Permiteţi elevilor să

înregistreze pe bandăexpunerile orale

• Asociaţi un aspectcheie cu o imaginevizuală dintr-o cartesau afişată peretroproiector.

• Graficele / tabelelesunt folositoare

• Este posibil caelevii să doreascăsă înregistrezesesiunea pe bandă.

• Daţi elevului o copiea notiţelor.

• Vorbiţi într-omanieră animată.

• Încurajaţi utilizarea“spidergrams” şi amodelelor cadru(formulare) pentruluarea notiţelor

• Dacă în expunereaorală apare nevoiade voluntari,solicitaţi-le acestorelevi participarea

• Oferiţi-le elevilor unprodus /obiecttangibil pe care să-lstudieze.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a

adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual

Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

Exemplu:Într-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit ofolie de retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga

expunere. Acest lucru a generat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cudominantă practică li s-a cerut să se ofere voluntari pentru anumite sarcinis ecifice e arcursul sesiunii.

Scopul Predării – Ce speraţi să realizaţi?Generarea entuziasmului şi a interesului în

privinţa unui anumit subiect


VIZITĂ



• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere în această

strategie.• Foaie de observaţie,

aspectele cheie cetrebuie observate.

• O hartă sau un planal obiectivuluivizitat.

• Oferiţi-le elevilor

fotografii, ilustraţii,cataloage, filmedespre obiectivulvizitat

• Daţi-le elevilorsuport de curs cu întrebări de control

• Utilizaţi oprezentaremultimedia aobiectivului vizitat,folosind mijloace IT.

• O bandă/prezentare audio –adesea pusă ladispoziţie de muzee/ galerii de artă etc.

• Grupaţi pe cei cudominantă auditivăcâte doi, ca săpoată discuta întimpul vizitei desprecele văzute.

• Întrebări cheie/concursuri “cineştie câştigă”

• Încurajaţi elevii sădiscute desprevizită în faza deplanificare, întimpul vizitei şidupă aceea.

• Utilizaţi oprezentaremultimedia aobiectivului vizitat,folosind mijloace IT.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare încare elevii se vorsimţi în largul lor, voravea încredere înaceastă strategie.

• O hartă sau un plan alobiectivului vizitat.

• Sarcini precise de îndeplinit

• Listă de punctecheie / întrebăristabilite sub formaunui concurs care

necesită căutarea deinformaţii.

• Utilizaţi o prezentaremultimedia aobiectivului vizitat,folosind mijloace IT.

• Oferiţi-le elevilorfotografii, ilustraţii,

cataloage, filmedespre obiectivulvizitat şi puneţi-i săfacă unele activităţi decercetare.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a


ExempluUn grup de elevi la artă şi design au vizitat o galerie de artă. Cei cudominantă vizuală s-au simţit în largul lor în această ipostază, cei cu

dominantă auditivă au fost grupaţi câte doi şi li s-a cerut să discute desprefiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celor cu dominantă practicăli s-au dat sarcini bine stabilite de a găsi, de a face şi de a raporta.

Pa .10




Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Puneţi-i pe aceştielevi să observelimbajul trupuluişi expresiile feţeişi folosiţi acestelucruri ca punct

de discuţie.

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în careelevii se vor simţi înlargul lor, vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Încurajaţi elevii săscrie un scenariu sauenunţuri cheie care arputea fi folosite pentrua exprima diferiteopinii în timpul joculuide rol.

• Folosiţi-l pe acest elevca narator.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare încare elevii se vorsimţi în largul lor, voravea încredere înaceastă strategie.

• Încurajaţi pe uniidintre elevi să joaceroluri, iar pe alţii să-iobserve şi apoi faceţibrainstorming înlegătură cu reacţiileavute /observate.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Explorarea şi influenţarea opiniilor,emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor


JOC DE ROL / STUDIU DE CAZ

ExempluÎn sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obţinereaunei slujbe. Ei au jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celuiintervievat şi al observatorului şi apoi au fost evaluaţi de către colegii lor.

Pag.13






Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Folosiţi planurivizuale, scheme

etc.

• Diagramele flux /direcţionale pot fide folos, deoareceindică modul cumun anumit lucruconduce la un altlucru.

• Desenaţi pe măsurăce vorbiţi, pentru aarăta cum se leagă între ele diferitelepărţi ale planului.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare

în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Discutaţi sarcina îndetaliu, încurajaţi întrebările,discuţiile etc. înainte de a formulaorice decizie /planuri.

• Listă de SARCINIbazate pe practică,

• Liste cu lucrurile caresunt de făcut:1.Mergeţi labibliotecă şigăsiţi……

2.Subliniaţisecţiunea ……..

3.Scrieţi cu propriilevoastre cuvinte…….

• Întocmiţi din timplista de lucruri defăcut şi utilizaţi-o castructură principală alecţiei.


Rezolvarea de probleme (Planificarea şiorganizarea propriei învăţări)

Strategia de predareCum veţi proceda?

TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 /MENTORAT

ExempluSesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practicăpentru a permite tuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflectezeasupra procesului prin care au trecut în planificarea şi organizarea proprieilor învăţări.

Pag.15






Tipul auditiv

Tipul practic

[ [ [• Aceasta va fi o

situaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Puneţi elevul să-şinoteze idei de labrainstormingfolosind creioanecolorate,“spidergrams”,imagini şi simboluricare au senspentru el.

• Utilizaţi culori pescheme pentru a

indica zonele delegătură.

• Aţi putea să folosiţiun astfel de elevpentru a-l pune săexprime idei înformat vizual.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere în această strategie.

• Puneţi elevul să-şinoteze iniţial pescurt ideile şi apoi săle dezvolte înpropoziţii care ausens pentru el.

• Puneţi elevul să-şinoteze cuvântul/conceptul / ideea dela brainstorming şiapoi s-o descrie cupropriile sale

cuvinte.• Permiteţi elevilor să

vorbească şi să facăschimb de idei, darnu să dominesesiunea.

• Aţi putea folosi unastfel de elev pepost de preşedinte

de şedinţă, pentru a-i încuraja pe ceilalţii ti l


• Notaţi ideile/conceptele cheiede la brainstormingşi cereţi acestorelevi să alcătuiascăo listă cu acţiunilenecesare şi săordoneze acesteacţiuni după gradullor de prioritate.

• Faceţi ca acest elevsă se ofere voluntar

pentru a nota ideile.• Aţi putea alege din

rândul lor 2-3voluntari care sănoteze pe flipchart,cu creioane deculori diferite, ideilece au legăturăunele cu altele.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Rezolvarea de probleme (Planificarea şi

organizarea propriei învăţări)


BRAINSTORMING



exprimarea ideilor.




Tipul auditiv

Tipul practic

[ [


• Folosiţi elemente desprijin, ustensile,

afişe, benzidesenate etc.pentru a ilustra ceeace aveţi dedemonstrat.

• Utilizaţi folii deretroproiectorcolorate, pentru apermite elevilor să

vadă şi să audă înacelaşi timpinformaţiile.

• Prezentaţi verbaltot ceea ce faceţi,explicaţi înamănunt fiecarepunct.

• Încurajaţi-i peaceşti elevi să pună întrebări şi să

discute despredemonstraţie întimp cedumneavoastră oefectuaţi.

• Utilizaţi secvenţevideo.


• Implicaţi-i aceştielevi cât mai mult

posibil, de exemplucereţi-le să vă fieasistenţi, să notezeprocedura pe tablă în timp cedumneavoastră oefectuaţi etc.

Exemplu:Elevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a

alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzarefolosind deşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-acerut să prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cudominantă vizuală şi auditivă.

Pag.16


Oferirea de informaţie

De la teorie la practică:Explicarea conceptelor teoretice


DEMONSTRAŢIA



• Faceţi fotografii saufolosiţi imagini video

ExempluElevii dintr-un program de tehnologie alimentară au privit o demonstraţie afabricării pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu-se metodele folositeşi timpul de frământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea de a privi,descrie şi apoi de a folosi tehnicile şi de a vedea efectele la produselefinale.

Pag.21






Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Încurajaţi elevii săprivească mai întâi,să vadă legăturilecu practica.

• Este util sădemonstraţi / săarătaţi mai întâielevului ce să facă.

• În jocul de rol cei cu

dominantă vizualăvor fi observatoribuni.

• Puneţi la dispoziţieinstrucţiuni bazatepe imagini, acolounde este necesar.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Utilizaţi întrebărileşi răspunsurilepentru a încuraja

elevul să vorbeascădespre cum seleagă teoria depractică.

• Puneţi-i pe elevisă discute cudumneavoastră saucu un coleg despresarcina dată, pe

parcursul efectuăriiacesteia.


• Puneţi-i pe aceştielevi să “ajute” sausă lucreze în echipăcu alţii.

• Permiteţi-le “săatingă” şi “să facă”.

• Permiteţi elevilor săexerseze, să facăgreşeli şi să încercedin nou.

• Încurajaţi implicarea

elevilor.


De la teorie la practică:Legarea teoriei de practică

Strategia de predare

Cum veţi proceda?

ATELIER DE LUCRU/SIMULARE/JOC DE ROL

ExempluDupă ce au învăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare

în cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelierde lucru, să proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu.

Pag.23






Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Mai întâi arătaţi şidemonstraţi.

• Fiţi dispus să

repetaţi, să arătaţişi să lucraţi împreună cu elevul.

• Discutareatuturoraspectelorpracticii este

esenţială

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în careelevii se vor simţi înlargul lor, vor avea

încredere în aceastăstrategie.

• Permiteţi elevilor să seimplice

• Nu fiţi excesiv destricţi, permiteţielevilor să controlezesituaţia într-o oarecaremăsură.


Dobândirea de abilităţi/consolidareaExersarea practicilor


FORMARE (COACHING)

ExempluÎntr-un program de educaţie fizică, un profesor forma un grup de elevi înprivinţa modului în care aceştia trebuie să instruiască oamenii în vedereafolosirii aparatelor de gimanstică. Elevii au fost încurajaţi să discute, iarprofesorul a prezentat verbal fiecare pas şi a folosit întrebările şirăspunsurile pe tot parcursul formării. Elevilor li s-a dat apoi posibilitatea

de a „încerca” şi de a „exersa” unii cu alţii. Pag.26






Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Legaţi fiecare pas

din succesiunea depaşi de o imagine şipuneţi-i pe elevi săşi-o imagineze /deseneze în gând.

• Utilizaţi “asociereade imagini”

• Scrieţi succesiunea

de paşi folosindculori / modele,ilustraţii, în timp ceo repetaţi.

• Aceasta va fi o

situaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Utilizaţi “asociereade cuvinte”

• Explicaţi cu vocetare.

• Puneţi lucrurile înforma unuicântecel sau a uneipoezii.

• Încurajaţi folosirea înregistrărilor

• Utilizarea tehnicilormnemonice(ajutoarelor verbale

• Fiţi sistematic.

• Legaţi paşii unul decelălalt.

• Utilizarea mâinilor /corpului pentru aajuta la memorareaşi reamintireasuccesiunii de paşi.(în genul “cap,

umeri, genunchi,degete”)

• Executaţisuccesiunea de paşifolosind elementereale / simbolice.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Învăţarea unui sistem „mecanic”, sau a unor

fapte concrete, sau a unei succesiuni


Cum veţi proceda?

ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)



pentru memorare)




Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Utilizaţi fotografii,filme sau ilustraţiipentru a stimuladezbaterile cuprivire la viaţă.

• Folosiţi o fotografieca stimul alături detext.

• Înainte dedezbatere oferiţispre citire un textstimulativ.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere

în aceastăstrategie. dar nu-ilăsaţi să domine.

• Folosiţi un citat/textpentru a stimuladiscuţia.

• Prezentaţi osecvenţă videopentru a stimula

dezbaterea.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,vor avea încredere

în această strategie.

• Fixaţi reguli şitermeni de referinţăpentru discuţie şidezbatere.

• Sugeraţi unuia dintreaceşti elevi să“prezideze”dezbaterile.

• Legaţi exemplele /ti lii d id i i

ExempluÎntr-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicării, trebuia ca elevii să

înveţe modelul “comunicării intrapersonale”. Profesorul a desenat o

diagramă pas cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii detip practic o puteau parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagramaa existat şi pe suportul de curs, fiecare pas fiind însoţit de un cuvântcheie şi de o imagine cheie. Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbalpentru memorare pe care elevii de tip auditiv l-au găsit folositor.

Pag.27

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală


DISCUŢIE: DEZBATERE/MASĂ ROTUNDĂ



situaţii practice dinviaţa reală.



Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual

Tipul auditiv

Tipul practic

[ [ [

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în careelevii se vor simţi în largul lor, voravea încredere înaceastă strategie.

• Integraţi aspectevizuale în

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în care eleviise vor simţi în largul lor,vor avea încredere înaceastă strategie.

• Citiţi descrierea temei împreună cu elevii.

• Cereţi elevilor să segândească, individual şi /

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în careelevii se vor simţi în largul lor, voravea încredere înaceastă strategie.

• În cadrul temeiincludeţi o

ExempluÎntr-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-şi dezvolte abilităţile de

comunicare orală. În sesiunea respectivă, profesorul a folosit secvenţe defilm pentru a stimula discuţia despre cenzură.

Pag.28

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Lucrul în echipă


TEME/PROIECTE INTEGRATE



• Încurajaţi elevii săutilizeze diferiteprocedee vizualelegate de notiţelelor, de exemplu

sublinierea• Produceţi tema

finală pe video.

legate de sarcina dată, şisă discute în grupuri maimari.

• Încurajaţi elevii sădiscute despre temă uniicu alţii sau cu profesorul.

• Încurajaţi înregistrareape bandă a informaţiilor.

• Produceţi tema finală pebandă audio / video.

ce necesită lucru în echipă şiabilităţi deconducere, deci oactivitate care nupoate fi dusă la

bun sfârşit de osingură persoană.




Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Faceţi setul de întrebări cât maivizual posibil.

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în careelevii se vor simţi

• Aceasta va fi osituaţie de învăţare în care elevii se vorsimţi în largul lor,

ExempluO temă legata de turism cerea elevilor grupaţi pe echipe să se informezedespre facilităţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber.

Fiecare persoană a hotărât de care din cele două aspecte dorea să seocupe, iar apoi fiecare grup a discutat acţiunile necesare şi cine şi ce vaface. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acţiune pe paşi.Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, deexemplu cei din tipul practic trebuiau să se ducă şi să colecteze informaţii,cei cu dominantă vizuală urmau să interpreteze datele şi să deseneze graficeşi tabele pentru prezentare iar cei cu dominantă auditivă trebuiau săpregătească şi să susţină prezentarea verbală.

Pag.39

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Analiza şi evaluarea învăţării


Cum veţi proceda?

ÎNTREBĂRI DE CONTROL



grafice / imaginipentru a extindeinformaţia scrisă.

• Alcătuiţi câteva întrebări în majoritate

vizuale, cu minim detext.

• Pregătiţi o versiunescrisă a întrebărilor,pentru a permiteelevilor săurmăreascăindividual întrebareade pe hârtie atuncicând aceasta este

citită cu voce tare.

• Folosiţi programe decalculator pentru aalcătui setul de întrebări de control

avea încredere înaceastă strategie.

• Citiţi cu voce tare întrebările.

• Repetaţi şi citiţi dela un cap la altul.

• Încurajaţi eleviisă-şi repete îngând întrebarea.

• Folosiţi programede calculatorpentru a alcătuisetul de întrebări

de control

în această strategie.

• Dezvoltaţi setul de întrebări astfel încâtsă încorporaţi şiactivităţi practice,

cum ar fi îndeplinirea uneisarcini saudemonstrarea uneianumite abilităţi.

• Oferiţi elevilor unanume grad delibertate în ceea cepriveşte modalitateade răspuns -

practică, în scris,etc.

• Folosiţi programe decalculator pentru aalcătui setul de întrebări de control

ExempluÎntr-un program de IT lecţia a început cu o recapitulare prin întrebări decontrol a celor învăţate în sesiunea anterioară. Grupul a fost divizat îndouă echipe, întrebările au fost proiectate pe ecran pentru a putea ficitite de elevi. Întrebările au fost formuate şi verbal.

Pag.43



MODELIdei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a


Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Strategia de predare - Cum veţi proceda?


Tipul auditiv

Tipul practic



Formular pentru planul de lecţie

Cele două formulare pentru plan de lecţie vă permit să extindeţi„strategiile de învăţare” pe care le veţi folosi pentru elevii cudominantă vizuală, auditivă şi practică, sau să verificaţi dacă v-aţiadresat fiecărui stil de învăţare în fiecare activitate, pentru a văasigura că învăţarea are loc pentru toţi pe tot parcursul sesiunii.

Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să văanalizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de

învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupradiferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare lastilurile de învăţare.

Formular pentru tema de lucru

Acest formular vă va da posibilitatea de a oferi diferite abordări alesarcinii stabilite, care să corespundă punctelor tari ale celor treistiluri de învăţare.



Plan de LecţieProfesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala:_________ Data: __________________________

Scopul predării Strategiade

predare

Timpalocat

Strategii de învăţare

ResurseElevi cudominantă

vizuală

Elevi cudominantă

auditivă

Elevi cudominant

ăpractică

Scopul întregii sesiuni:

Obiective:•

•



Scopul predăriiStrategia

depredare

Timpalocat

Strategii de învăţare

ResurseElevi cu dominantăvizuală

Elevi cu dominantăauditivă

Elevi cu dominantăpractică



Evaluarea lecţieiCe a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?



Plan de LecţieProfesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala:_________ Data: __________________________

Tim Scopulpredării

Strategia de predare Strategii de învăţare Stiluri de învăţare

Resur

V A P

Scopul întregii sesiuni :

Obiective:•

•

•



Timp Scopulpredării

Strategia de predare Strategiile de învăţare Stilurile de învăţare

Resurs

V A P

Evaluarea lecţieiCe a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?





Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actualelegate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi

asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de învăţare.

Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acţiune pen

viitorElevii cu

dominantăvizuală

Elevii cudominantă

auditivă

Elevii cudominantă

practică





PRACTICA REFLECTIVĂ

ANALIZA PREDĂRII ŞI A ÎNVĂŢĂRII

Activitatea de predare propusă :

Ce doresc ca elevii ………Să înveţe ?

Să experimenteze ?

Să îmbunătăţească ?

Să Înţeleagă ?

Să fie capabil să ştie ?

Să ştie ?

Cum voi organizasesiunea ?

Cît va dura ?

Ce resurse îmi trebuie ?

Cuvinte cheie ce trebuiecommunicate

Cum voi ştii că au pregresat ?

Evaluare şi analizăCum a mers ? Careeste pasul următor ?

Ce a mers bine ?

Ce poate fi înbunătăţit ?



(ÎN LOC DE ÎNCHEIERE)



CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ A SEMINARULUIPentru a evalua eficienţa demersului formativ, vă rugăm să completaţi, prin bifare,acest chestionar, răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm cărăspunsurile dumneavoastră vor fi tratate cu confidenţialitate.

1. În ce măsură consideraţi că tematica prezentărilor a fost de interes şi utilă

pentru Dvs.?

În foarte maremăsură În maremăsură În măsurămoderată În mică măsură În foarte micămăsură

2. Cât de mult din cele învăţate la acest curs consideraţi că veţi putea folosi

în activitatea DVS.?

Foarte mult Mult Destul demult

Destul depuţin

Puţin Nimic

3. Consideraţi că metodologia de formare utilizată a fost:

Foarte eficientă Relativ eficientă Relativ ineficientă Complet ineficientă

4. Modul de prezentare a fost:

Foarte atractiv

Relativ atractiv Neutru Relativneatractiv

Complet

neatractiv

5. Limbajul folosit a fost:

Foarte accesibil

Accesibil Relativaccesibil

Relativneînţeles

Complet

neînţeles

6. Cum v-aţi simţit în cadrul grupurilor de lucru?

Foarte bine Bine Moderat Rău Foarte rău

7.Apreciaţi pe o scală de la 5 la 1 cât de stimulativ profesional a fost impactul

cursului asupra Dvs.

5. foarte

stimulativ

4 3 2 1. complet

nestimulativ

8.-Sarcina de a transmite colegilor din şcoala dv. cele învăţate la acest curs vi

se pare:

Foarte uşoară

Relativ uşoară Grea Foarte grea Imposibil de făcut



9. Care este starea dvs.de spirit la sfârşitul acestui seminar? (bifaţi figura care o

exprimă cel mai bine!)

Vă mulţumim!

BIBLIOGRAFIE

Program PHARE RO 0108 – 01

Curs de formare regională regională - Materiale didactice pentru învăţarea centrată pe elev

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	catalin
View:	227 times
Download:	0 times

Învăţarea centrată pe elev. Curs PHARE

Documents