Anne Bronte - Necunoscuta de La Wildfell Hall Vol.1

8/9/2019 Anne Bronte - Necunoscuta de La Wildfell Hall Vol.1

http://slidepdf.com/reader/full/anne-bronte-necunoscuta-de-la-wildfell-hall-vol1 1/243



Anne BrontëAnne Brontë

ANNE BRONTË

Necunoscuta de la Necunoscuta de la

Wildfell HallWildfell Hall**

Traducere de Andrei Bantaş

EDITURA EMINESCU1974

22

79



Necunoscuta de la Wildfell HallNecunoscuta de la Wildfell Hall

Cuprins

CAPITOLUL I ......................................................................................... 4

CAPITOLUL II ...................................................................................... 16

CAPITOLUL III ..................................................................................... 22

CAPITOLUL IV ..................................................................................... 31

CAPITOLUL V ...................................................................................... 41

CAPITOLUL VI ..................................................................................... 46

CAPITOLUL VII .................................................................................... 55

CAPITOLUL VIII ................................................................................... 67

CAPITOLUL IX ..................................................................................... 73

CAPITOLUL X ...................................................................................... 86

CAPITOLUL XI ..................................................................................... 92

CAPITOLUL XII .................................................................................... 98

CAPITOLUL XIII ................................................................................. 109

CAPITOLUL XIV ................................................................................. 114CAPITOLUL XV .................................................................................. 121

CAPITOLUL XVI ................................................................................. 130

CAPITOLUL XVII ................................................................................ 144

CAPITOLUL XVIII ............................................................................... 153

CAPITOLUL XIX ................................................................................. 166

CAPITOLUL XX .................................................................................. 173

CAPITOLUL XXI ................................................................................. 181

CAPITOLUL XXII ................................................................................ 187

CAPITOLUL XXIII ............................................................................... 204

CAPITOLUL XXIV .............................................................................. 208

CAPITOLUL XXV ............................................................................... 217

CAPITOLUL XXVI .............................................................................. 229

CAPITOLUL XXVII ............................................................................. 232

CAPITOLUL XXVIII ............................................................................ 240

33




CAPITOLUL I

TREBUIE S TE PORT CU MINEĂ

înd r t pîn c tre toamna anului 1827.ă ă ă ăDup cum tii prea bine, tat l meu era un fel de boierna dină ş ă ş

comitatul X; i, dup dorin a-i adeseori exş ă ţ primat cu hot rîre, am mersă ă pe urmele lui ocupîndu-m de proprietatea noastr , f r prea multă ă ă ă ă bucurie în aceast privin , întrucît ambi ia m îndemna c tre eluri maiă ţă ţ ă ă ţ înalte, iar îngîmfarea m f cea s cred c dac nu ascult de glasul ei îmiă ă ă ă ă îngrop talantul1 sau, cum se zice, îmi ascund lumina sub obroc. Maic -ă

mea f cuse tot ce-i stă ătuse în putin pentru a m convinge c sînt înţă ă ă stare de realiz ri mai mari; dar taic -meu, care era de p rere c ambi ia eă ă ă ă ţ calea cea mai sigur spre dezastru, iar schimă barea nu poate însemnaaltceva decît distrugere, refuza cu îndîrjire s plece urechea la orice plană privind îmbun t irea situa iei mele sau a semenilor mei. El m asiă ăţ ţ ă gurac toate vorbele de acest fel nu sînt decît fleacuri i, pîn i pe patul deă ş ă ş moarte, ultimele lui cuvinte au fost rug mintea fierbinte de a nu mă ă abate de la datina str bun , de a-mi alege calea pe care o urmase i el, iă ă ş ş

înaintea lui, bunicul, de a m lep da de n zuin ele-mi de arte, purtîndu-ă ă ă ţ şmi cinstit pa ii prin lume, f r s m uit nici în dreapta, nici în stînga,ş ă ă ă ă precum i de a face în a a fel încît s las copiilor mei pogoaneleş ş ă str mo e ti cel pu in la fel de înfloritoare cum le-am mo tenit eu de la el.ă ş ş ţ ş

M rog! La urma urmei, un fermier cinstit i harnic e unul dintre ceiă ş mai folositori membri ai societ ii; i dac îmi închin talentele cultiv riiăţ ş ă ă propriet ii mele i prop irii agriculturii în general, voi face în felulăţ ş ăş acesta s profite nu numai rudele mele apropiate i cei ce deă ş pind de

1 Aluzie la o parabol biblic (n. tr.).ă ă

44




mine, dar, în oarecare m sur , i omenirea toat ; a adar, se va spune că ă ş ă ş ă n-am f cut degeaba umbr p mîntului.ă ă ă

Cu capul plin de asemenea gînduri, m str duiam s m mîngîi, înă ă ă ă timp ce m întorceam pu in cam obosit de pe ogor într-o sear rece,ă ţ ă

umed i înnorat de pe la sfîr itul lunii octombrie. Dar lic rirea unui focă ş ă ş ă juc u , întrez rit prin fereastra salona ului, a fost mai de folos pentru aă ş ă ş m înviora i pentru a m dojeni pentru neă ş ă mul umirile mele ingrate,ţ decît toate cuget rile în eă ţ lepte i hot rîrile cumin i pe care încercasem sş ă ţ ă le încropesc în mintea mea; pentru c pe atunci — nu uita — eram destulă de tîn r — n-aveam decît dou zeci i patru de ani — i nu ajunsesemă ă ş ş înc s am nici pe jum tate st pînirea de sine pe care am dobîndit-oă ă ă ă acum — oricît de mic ar fi ea.ă

i totu i, n-avem voie s intru în acest liman al feŞ ş ă ricirii pîn ce nu-miă schimbam cizmele pline de noroi cu o pereche de pantofi cura i iţ ş surtucul meu de purtare cu o hain mai onorabil — i pîn ce nu mă ă ş ă ă f ceam, în general, prezentabil pentru a m putea înf i a dinaă ă ăţş intea uneisociet i cuviincioase; deoarece maic -mea, în ciuda bun t ii i blînde iiăţ ă ă ăţ ş ţ ei, era nemaipomenit de pedant în anumite privin e.ă ţ

Urcînd spre camera mea, am fost întîmpinat pe sc ri de o feti cană ş ă

dr gu i cur ic de nou sprezece ani, cu o siluet frumoas , de i camă ţăş ăţ ă ă ă ă ş

plinu , cu fa a rotund , ca obrajii rumeni i înfloritori, cu cîrlion i boga iţă ţ ă ş ţ ţ i str luciş ă tori i cu ochi ori negri i tare veseli. Cred c nu mai e nevoieş ş ş ă

s spun c era vorba de sora mea Rose. tiu c înc i acum e o matroană ă Ş ă ă ş ă destul de chipe i, f r înşăş ă ă doial , cu nimic mai pu in atr g toare — înă ţ ă ă ochii t i — decît în ziua fericit în care ai v zut-o prima oar . Pe atunciă ă ă ă nimic nu-mi putea spune c ea, peste numai cî iva ani va deveni so iaă ţ ţ unui om pe care nu-l cuno team deloc, dar care era menit s -mi devinş ă ă

dup aceea un prieten mai apropiat chiar decît îmi era ea — i în oriceă ş caz mai drag decît fl c iandrul acela prost-crescut de aptespreă ă ş zece anicare m-a apucat de guler pe coridor, cînd coboram, i era cît pe-aci s mş ă ă r stoarne. Drept pedeaps pentru obr znicia lui a primit o lovitură ă ă ă r sun toare peste sc fîrlia care n-a suferit îns prea mult de pe urmaă ă ă ă acestei molest ri, întrucît, în afar de faptul c era neobiă ă ă şnuit de tare,mai era i ap rat de o tuf îmbel ugat de bucle scurte i ro cate, despreş ă ă ă ş ă ş ş care mama spunea c seam n cu frunzele ruginii ale toamnei.ă ă ă

Intrînd împreun în salona , am g sit-o pe aceast distins doamnă ş ă ă ă ă a ezat în fotoliul ei de lîng foc i îmş ă ă ş pletind de zor, a a cum îi st tea înş ă

55




obicei, ori de cîte ori nu avea altceva de f cut. M turase frumos c minulă ă ă i f cuse focul, care- i în l a acum fl c rile seme e pentru primireaş ă ş ă ţ ă ă ţ

noastr . Servitoarea tocmai adusese tava cu ceaiul; iar Rose scoteaă zaharni a i cutia de ceai dintr-o desp r itur a bufetului negru de stejarţ ş ă ţ ă

masiv care strălucea ca abanosul lustruit în lumina pl cut ce înv luia înă ă ă amurg salona ul.ş— Ei! Uite-i pe amîndoi, strig mama, întorcînd ochii spre noi, dară

f r a întrerupe m car o clip mi caă ă ă ă ş rea neîncetat a degetelor eiă îndemnatice i a andrelelor str lucitoare. A a, acuma închide i u a iş ă ş ţ ş ş apropia i-v de foc, pîn ce se umple Rose ce tile; sînt convins c v eţ ă ă ş ă ă ă tare foame. Ei, dar ia spune i-mi ce-a i f cut toat ziua; tare îmi place sţ ţ ă ă ă tiu cu ce mi s-au îndeletnicit copiii.ş

— Eu m-am ocupat de mînzul cel sur, ca s -l înv s mearg la pasă ăţ ă ă — i n-a fost deloc o treab u oar . Apoi am dat porunci pentru aratulş ă ş ă ultimei miri ti de grîu — fiindc argatul cel tîn r habar n-avea s se desş ă ă ă -curce singur. i pe urm am alc tuit un plan corespunŞ ă ă z tor i de mareă ş folos pentru a seca i iriga lunca mereu supus inunda iilor.ş ă ţ

— Ei vezi ce b iat bun am?! Dar tu, Fergus? Tu ce-ai f cut?ă ă— Am fug rit viezurele.ă

i apoi începu s ne relateze în tot am nuntul aceast distrac ie,Ş ă ă ă ţ

precum i dovezile respective de vitejie pe care le d duser pe rîndş ă ă viezurele i cîinii. Maic -mea se pref cea c ascult cu mult aten ie i-iş ă ă ă ă ă ţ ş privea fa a — foarte animat în acele momente — cu o admira ieţ ă ţ matern care mie mi se p ru cam exagerat fa de obiecă ă ă ţă tul asupra c ruiaă se rev rsa.ă

— Ar fi timpul s te mai ocupi i de altceva, Feră ş gus, i-am spus, de îndat ce o pauz de o clip în naraă ă ă iunea lui mi-a permis s plasez i euţ ă ş

un cuvînt.— Dar ce-a putea s fac? mi-a r spuns el. Maic -mea nu m las niciş ă ă ă ă ă s m îmbrac ca marinar, nici s intru în armat . Iar eu sînt hot rît s nuă ă ă ă ă ă fac nimic altceva — decît cel mult s devin o asemenea pacoste penă truvoi to i încît pîn la urm s zice i mersi dac scţ ă ă ă ţ ă ăpa i de mine în oriceţ condi ii.ţ

Mama îi mîngîie, cu blînde e, buclele scurte i cam reţ ş bele. Fergusmîrîi i î i lu un aer posomorît, dup care ne a ezar m cu to ii laş ş ă ă ş ă ţ locurile noastre în jurul mesei, dînd în sfîr it ascultare repetatelorş insisten e ale Rosei.ţ

66




— Ei, acum, be i-v ceaiul, zise ea, iar eu o s v poţ ă ă ă vestesc la rîndulmeu ce-am f cut. Am fost în vizit la familia Wilson. i z u, Gilbert, eă ă Ş ă mare p cat c n-ai veă ă nit i tu cu mine, pentru c am întîlnit-o acolo peş ă Eliza Millward!

— M rog, i ce-i cu asta?ă ş— A, nimic! N-am s - i vorbesc despre ea; am s spun doar atît: c eă ţ ă ă o fat pl cut i amuzant cînd e bine dispus i c n-a avea nimică ă ă ş ă ă ş ă ş împotriv s pot s-o numesc...ă ă

— Sst, sst, draga mea! Fratelui t u nici prin cap nu-i trece o asemenaă idee! opti cu mult seriozitate mama, ridicînd un deget.ş ă

— M rog, relu Rose. Voiam s v împ rt esc o veste însemnat peă ă ă ă ă ăş ă care am aflat-o acolo — de cînd m-am întors ard de ner bdare s v-oă ă

dezv lui. ti i i voi c acum vreo lun s-a r spîndit zvonul c cineva oă Ş ţ ş ă ă ă ă s preia conacul Wildfell Hall — i... i ce crede i? Chiar e locuit de-ă ş ş ţadev ratelea de mai bine de-o s pt mîn ! i noi care habar n-am avut!ă ă ă ă Ş

— Cu neputin ! strig mama.ţă ă— Aiurea!!! ip Fergus.ţ ă— Ba da, a a e! E locuit de o doamn singur !ş ă ă— Dumnezeule mare, scumpa mea! Bine, dar clădirea e o ruin !ă

— Doamna cu pricina a pus s i se repare vreo dou -trei od i ca să ă ă ă

poat sta în ele; i locuie te acolo, singur -singuric — n-are decît oă ş ş ă ă b trîn care o serve te, i-atîta tot!ă ă ş ş

— Vai de mine! P i asta-i stric tot hazul — eu tră ă ăgeam n dejde să ă spui c e vreo vr jitoare! strig Fergus t indu- i o felie groas de pîine iă ă ă ă ş ă ş ungînd-o cu unt.

— Ah, ce prostii spui, Fergus! Dar zi i tu, mam , nu-i a a c eş ă ş ă ciudat?

— Ciudat? Aproape c nici nu-mi vine s cred!ă ă— Ba po i foarte bine s crezi, pentru c Jane Wilson a i v zut-o. S-aţ ă ă ş ă dus la ea în vizit împreun cu maic -sa care, de cînd a auzit c se afl oă ă ă ă ă persoan str in prin vecin tate, bineîn eles c a stat ca pe ghimpi pînă ă ă ă ţ ă ă cînd n-a v zut-o i pîn nu i-a smuls toate am nuntele despre via a ei. Seă ş ă ă ţ nume te doamna Graham i e îmbrş ş ăcat în negru — nu în doliu mare deă v duv , ci în doliu mic — dar e foarte tîn r dup cît zic ele — s aibă ă ă ă ă ă ă cel mult dou zeci i cinci ori dou zeci i ase de ani, — nuă ş ă ş ş mai c e tareă rezervat ! S-au str duit ele din r sputeri s descopere ce-i cu ea, de undeă ă ă ă vine, cine este. Dar nici doamna Wilson cu atacurile ei îndr zne e, baă ţ

77




chiar obraznice, nici Jane Wilson cu diploma ia ei abil , n-au izţ ă butit să smulg nici cel mai mic r spuns satisf c tor. Sau m car vreo observa ieă ă ă ă ă ţ întîmpl toare ori cine tie ce vorb în stare a le mai potoli curiozitateaă ş ă ori a arunca cea mai slab raz de lumin asupra istoriei vie ii ei, asupraă ă ă ţ

situa iei sau rubedeniilor sale. Mai mult decît atît, nici nu s-a ar tat cineţ ă tie ce politicoas cu ele, doar cît cere buna-cuviin , i se vedea bine cş ă ţă ş ă a fost mai încîntat cînd le-a zis: „La revedere” decît cînd le-a urat:ă „Bine a i venit”. Dar Eliza Millward zice c tat l ei are de gînd s-oţ ă ă viziteze în curînd pe v duv i s -i ofere sfaturile i p storirea lui,ă ă ş ă ş ă temîndu-se foarte c are mare nevoie de ele, întrucît — desi lumea stieă c a venit în inutul nostru la începutul s pt mînii trecute — dumiă ţ ă ă nic nuă i-a f cut apari ia la biseric . Iar ea — adic Eliza — ine mor i s -lş ă ţ ă ă ţ ţ ş ă

înso easc , i cu siguran c va izbuti s smulg cît de cît uneleţ ă ş ţă ă ă ă informa ii de la doamna Graham, c doar tu, Gilbert, tii c Eliza nu dţ ă ş ă ă gre niş ciodat cînd î i pune ceva în gînd. i, m mico, cred c i noi ară ş Ş ă ă ş trebui s -i facem cîndva o vizit ; î i dai seama c e de datoria noastr .ă ă ţ ă ă

— Bineîn eles, draga mea. Biata femeie! Vai ce sinţ gur trebuie s seă ă simt !ă

— Dar v rog foarte mult s v gr bi i! i s nu uiă ă ă ă ţ Ş ă ta i cumva s -miţ ă

raporta i cît zah r î i pune în ceai i ce fel de bone ele i or ule e poartţ ă ş ş ţ ş ş ţ ţ ă

i toate celelalte am nunte, pentru c pur i simplu nici nu tiu cum amş ă ă ş ş s pot s tr iesc pîn cînd voi afla aceste lucruri — zise pe un ton foarteă ă ă ă grav Fergus.

Dar dac el n d jduise cumva ca replica s -i fie saă ă ă ă lutat drept oă manifestare de virtuozitate în domeniul umorului, e ecul lui fu vizibil,ş întrucît nimeni nu rîse. Numai c asta nu-l descump ni i nici nu-lă ă ş dezam gi prea mult; de îndat ce lu o nou îmbuc tur de pîine cu untă ă ă ă ă ă

i se preg tea s mai soarb din ceai, deveni atît de con tient de spiritulş ă ă ă ş de care d duse dovad , încît for a irezistibil a umorului s u îl oblig să ă ţ ă ă ă ă sar de la mas i s î neasc din odaie înecîndu-se i horc ind. Pesteă ă ş ă ţ ş ă ş ă cîteva minute îl auzir m cu to ii ipînd de- i lua urechile, din gr din .ă ţ ţ ţ ă ă

Cît despre mine, mi-era tare foame, a a c m-am mulş ă umit s -mi iauţ ă în t cere ceaiul, unca i pîinea pră ş ş ă jit , în timp ce mama i sor -meaă ş ă sporov iau înainte, continuînd s discute situa ia evident sau neevidentă ă ţ ă ă i istoria probabil sau improbabil a misterioasei doamne. Trebuie sş ă ă ă

m rturisesc îns c în urma p aniei fratelui meu, am ridicat de vreoă ă ă ăţ dou ori cea ca pîn la buze, dar am l sat-o imediat jos f r să ş ă ă ă ă ă

88




îndr znesc s -i sorb con inutul, ca nu cumva s -mi p tez demnitateaă ă ţ ă ă printr-o explozie asem n toare cu a lui Fergus.ă ă

A doua zi maic -mea i cu Rose se gr bir s aduc omagiul loră ş ă ă ă ă frumoasei sihastre; dar se întoarser f r s fi fost mai bine informateă ă ă ă

decît la plecare. Totu i, maiş c -mea declar c nu regret c l toria f cut ,ă ă ă ă ă ă ă ă întrucît dac ea îns i nu fusese cu nimic mai cî tigat , în schimb seă ăş ş ă m gulea cu gîndul c reu ise s aduc un oarecare folos doamneiă ă ş ă ă Graham, ceea ce i se p rea un lucru mult mai important: îi d duse cîtevaă ă sfaturi bune care, spera ea, n-aveau s fie irosite în vînt; deoareceă doamna Graham, m car c nu spusese mai nimic interesant, i avea ună ă ş aer oarecum înc p înat, p rea capabil s cugete cu în elepă ăţ ă ă ă ţ ciune. Atîtadoar c mama nu tia unde putuse s - i tră ş ă ş ăiasc via a aceast biată ţ ă ă

femeie, de vreme ce dovedea o lamentabil necunoa tere a uneiă ş sumedenii de lucruri, f r s aib , în schimb în elepciunea ca m car s seă ă ă ă ţ ă ă ru ineze de ignoran a ei.ş ţ

— La ce fel de lucruri te referi, mam ? am întreă bat-o eu.— La treburile gospod riei, i la toate micile fine uri culinare, iă ş ţ ş

altele asemenea, pe care orice doamn trebuie s le cunoasc bine,ă ă ă indiferent dac i se va cere sau nu vreodat s le aplice în practic . Dară ă ă ă

eu oricum i-am furnizat cîteva informa ii utile, precum i ni te re eteţ ş ş ţ

excelente, a c ror valoare ea evident n-a fost în stare s-o aprecieze, c ciă ă m-a rugat s nu m deranjez deoaă ă rece duce o via atît de simpl i deţă ă ş modest încît e sigur c n-o s le poat folosi niciodat . „N-are imă ă ă ă ă ă -portan , draga mea, i-am spus eu, sînt lucruri pe care orice femeie bineţă trebuie s le tie. i pe urm , chiar dac acum e ti singur , n-ai s r mîiă ş Ş ă ă ş ă ă ă întotdeauna astfel. Ai fost m ritat i probabil — a putea spune maiă ă ş ş degrab cu siguran — te vei m rita din nou.” „În privin a asta vă ţă ă ţ ă

în ela i, doamn , mi-a r spuns ea cu oarecare seme ie; sînt convins cş ţ ă ă ţ ă ă nu m voi rec s tori niciodat .” Bar eu i-am spus c n-o pot credeă ă ă ă ă întrucît am o experien mult mai mare de via .ţă ţă

— B nuiesc — am zis eu — c trebuie s fie vreo tîn r v duvă ă ă ă ă ă ă romantic , venit aici s - i sfîr easc zilele în singur tate i s -l jelească ă ă ş ş ă ă ş ă ă în tain pe r posat. Dar toate astea n-au s in prea mult vreme.ă ă ă ţ ă ă

— Nu, nici eu nu cred, îmi d du dreptate Rose, penă tru c , în fond,ă nici nu p rea chiar atît de neconsolat . i pe urm e i extraordinar deă ă Ş ă ş dr gu — a zice chiar de o frumuse e impresionant . Trebuie neap rată ţă ş ţ ă ă s-o vezi i tu, Gilbert; ai s zici c e perfec iunea întruchipat , de i ar fiş ă ă ţ ă ş

99




greu, oricît te-ai str dui, s descoperi o aseă ă m nare între ea i Elizaă ş Millward.

— P i bine, îmi pot foarte u or închipui multe fiă ş guri mai frumoasedecît a Elizei, dar nu i mai încînt toare. Recunosc c nu prea poateş ă ă

ridica preten ii de perţ fec iune; dar pe de alt parte, sus in c dac ar fiţ ă ţ ă ă mai aproape de des vîr ire, ar fi mai pu in interesant .ă ş ţ ă— i atunci tu îi preferi defectele fa de perfec iuŞ ţă ţ nile altora, nu?— Chiar a a, dac mama îmi îng duie s-o spun.ş ă ă— Vai, dragul meu Gilbert, ce prostii vorbe ti! Dar sînt sigur c nuş ă ă

crezi ceea ce spui. Nici nu poate fi vorba de a a ceva, zise mamaş ridicîndu-se i p r sind repede înc perea, sub pretextul unor treburiş ă ă ă domestice, pentru a sc pa de obiec iile care-mi st tea mie pe buze. După ţ ă ă

aceea Rose îmi f cu favoarea de a-mi mai îmă p rt i alte cîteva am nunteă ăş ă referitoare la doamna Graham. Înf i area, manierele, îmbr c mintea ei,ăţş ă ă pîn i mobila din camera în care locuia îmi fur descrise, chiar cu maiă ş ă mult claritate i precizie decît doream eu. Dar întrucît nu ascultam cuă ş prea mult aten ie, n-a izbuti s repet toate aceste am nunte, chiar dacă ţ ş ă ă ă m-a str dui.ş ă

A doua zi era sîmb t . Duminic toat lumea se înă ă ă ă treba dacă

frumoasa necunoscut va dovedi c i-au fost de folos mustr rile blîndeă ă ă

ale preotului i va veni la biş seric . M rturisesc c i eu mi-am îndreptată ă ă ş privirile cu oarecare interes c tre vechea stran a familiei, apar inîndă ă ţ conacului Wildfell, unde pernele i tapiseria alt dat de culoare stacojieş ă ă — dar acum ie ite de soare — nu mai fuseser c lcate i nici reînnoiteş ă ă ş de atî ia ani, iar blazoanele sinistre, cu chenarele lor lugubre, de pînzţ ă neagr , decolorat , de pe peretele de deasupra p reau s se înă ă ă ă cruntesever la lume. În stran am v zut o siluet înalt de adev rat doamn ,ă ă ă ă ă ă ă

îmbr cat în negru. Fa a ei era întoars spre mine i avea în ea un ceă ă ţ ă ş anume, care, de îndat ce mi-a s rit în ochi, mi-a intuit privirile. Aveaă ă ţ p rul negru ca pana corbului, desf urat în zulufi lungi i m t so i — oă ăş ş ă ă ş coafur cam neobi nuit pe vremea aceea, de i întotdeaă ş ă ş una avea cevagra ios i venea bine; obrajii ei erau fruţ ş mo i, dar palizi; ochii nu i-amş putut vedea, întrucît fiind apleca i asupra c r ii de rug ciuni, erauţ ă ţ ă ascun i de pleoapele l sate i de genele lungi i negre; dar sprînceneleş ă ş ş care-i umbreau erau expresive i cu un contur reş marcabil. Fruntea era înalt , de intelectual , iar nasul acvilin. În general nu puteai aduce nici oă ă obiec ie trţ ăs turilor ei, — atîta doar c obrajii erau cam sup i i ochiiă ă ţ ş

1010




pu in du i în fundul capului, iar buzele, de i de o form rafinat , erauţ ş ş ă ă cam prea sub iri, cam prea strîmte i p reau s tr deze (sau cel pu in a aţ ş ă ă ă ţ ş mi s-a p rut) o fire nici prea blînd , nici prea prietenoas .ă ă ă

A adar, în inima mea mi-am zis: „Frumoas doamn , m tem c aş ă ă ă ă ş

prefera s te admir de la aceast dep ră ă ă tare decît s împart cu dumneataă un c min”.ăTocmai atunci s-a întîmplat s - i ridice ochii i mi-a întîlnit privirile;ă ş ş

m-am hot rît s nu întorc capul i ea s-a aplecat din nou asupra c r ii, dară ă ş ă ţ cu o expresie greu de definit, de dispre calm, care pe mine m-a scos purţ i simplu din s rite.ş ă

„M socoate un c elu obraznic, m-am gîndit. Hm! O s - i schimbeă ăţ ş ă ş ea curînd p rerea, dac mi se va p rea c merit s -mi dau osteneala înă ă ă ă ă ă

aceast privin .”ă ţăApoi mi-a trecut îns prin minte c asemenea gînduri sînt cu totulă ă

nepotrivite pentru un loca de rug ciune i c purtarea mea e departe deş ă ş ă a fi pe potriva situa iei. Dar înainte de a-mi îndrepta gîndurile c treţ ă serviciul religios, mi-am aruncat privirile prin biseric pentru a vedeaă dac m observase cineva. Nu, to i cei care nu se uitau în c r ile deă ă ţ ă ţ rug ciune se uitau la doamna nou-venit — inclusiv mama i sora mea,ă ă ş

precum i doamna Wilson cu fiica ei. i pîn i Eliza Miliward tr gea,ş Ş ă ş ă

iş ret, cu coada ochiului spre ea. Eliza mi-a aruncat o privire, a f cut oă mic strîmb tur de mironosi , a ro it i i-a plecat cuviincios capulă ă ă ţă ş ş ş spre cartea de rug ciuni, str duindu-se s - i recapete înf i area serioas .ă ă ă ş ăţş ă

Dar iat -m din nou p c tuind; numai c de data asta mi s-a atrasă ă ă ă ă aten ia asupra gre elii mele printr-un ghiont pe care mi l-a dat bruscţ ş obraznicul meu fr ior. Pe moment n-am putut s r spund la acest afrontăţ ă ă decît c lcîndu-l pe picior i amînînd restul r zbun rii pîn cînd vom fiă ş ă ă ă

ie it din biseric .ş ăi acum, Halford, înainte de a încheia aceast scriŞ ă soare, am s - i spună ţ cine era Eliza Millward: era fiica mai mic a preotului, o f ptură ă ă m run ic i cît se poate de atr g toare; eu nu eram deloc insensibil laă ţ ă ş ă ă farmecele ei, i ea tia acest lucru, de i nu ajunsesem niciodat s i-lş ş ş ă ă spun direct i nici nu aveam inten ia precis de a o face, întrucît maic -ş ţ ă ămea (care sus inea c pe o raz de dou zeci de mile de jur împrejur nuţ ă ă ă exist nici o feă meie destul de bun pentru mine) nu se împ ca deloc cuă ă gîndul ca eu s-o iau de nevast pe aceast feti can tears , care, pe lîngă ă ş ăş ă ă nenum rate lipsuri, îl mai avea i pe acela de a nu poseda nici m cară ş ă

1111




dou zeci de lire Eliza era mic de stat i durdulie, fe i oara îi era cît ună ă ş ţ ş pumn, i cam la fel de rotunjoar ca i a surorii mele, cu care sem naş ă ş ă oarecum i la ten — cu toate c al ei era mai delicat i nu chiar a a deş ă ş ş trandafiriu. Avea nasul cam obraznic i tr s turile în general neregulate;ş ă ă

cu una cu alta, era mai degrab încînt toare decît frumoas . Dar ochii eiă ă ă — de acest element remarcabil nu trebuie s uit, pentru c tocmai în eiă ă consta principala atrac ie a Elizei — cel pu in în ceea ce prive teţ ţ ş aspectul exterior; ochii ei erau prelungi i îngu ti cu irisul negru sau înş ş orice caz c prui-închis. Expresia lor era foarte diă ferit , mereuă schimb toare, dar întotdeauna fie r ută ă ăcioas — într-un mod a ziceă ş aproape diabolic — fie vr jindu-te irezistibil, iar adeseori avîndă amîndou aceste particularit i deodat . Glasul îi era blînd i copil ros,ă ăţ ă ş ă

pasul u or i moale ca al unei pisici; dar cel mai mult sem na cu oş ş ă pisicu dr gu i juc u prin felul ei de a fi — sau în orice caz asta seţă ă ţăş ă şă întîmpla cel mai des — pentru c o dat era mecher i obr znicu , oă ă ş ă ş ă ţă dat sfiă oas i pref cut , a a cum îi dicta caracterul ei dulce.ă ş ă ă ş

Sora ei, Mary, era cu cî iva ani mai mare, cam cu o palm mai înaltţ ă ă i mult mai masiv i mai grosolan la trup. Era o fat simpl , lini tit iş ă ş ă ă ă ş ă ş

în eleapt care o înţ ă grijise cu mult r bdare pe mama lor în tot timpulă ă

bolii îndelungate i ap s toare de pe urma c reia nu se mai sculaseş ă ă ă

niciodat ; iar de atunci Mary fusese menajera i roaba familiei. Seă ş bucura de încrederea i pre uirea tat lui ei, de dragostea i simpatiaş ţ ă ş tuturor cîinilor, pisicilor, copiilor i s racilor, dar era întotdeauna jignit ,ş ă ă înjosit i neb gat în seam de to i ceilal i oameni.ă ş ă ă ă ţ ţ

Cît despre reverendul Michael Millward, era un bătrînel înalt i grav,ş care- i punea p l ria cu borul lat în a a fel încît îi acoperea fa a l t rea ,ş ă ă ş ţ ă ă ţă p trat i cu tră ă ş ăs turi masive. Purta întotdeauna în mîn bastonul gros,ă ă

î i strîngea picioarele zdravene în pantaloni strîm i de c l rie cît i înş ţ ă ă ş ghetre — pe care la ocazii mari le înlocuia cu ciorapi lungi de m taseă neagr . Era un om cu principii foarte rigide, plin de prejudec i iă ăţ ş deprins s - i respecte obiceiurile, lipsit de îng duin fa de oriceă ş ă ţă ţă abatere de la dogma stabilit . În toate ac iunile pornea de la convingereaă ţ ferm c opiniile lui sînt de-a pururi juste i oricine nu le împ rt e teă ă ş ă ăş ş trebuie s fie ori jală nic de ignorant, ori plin de orbire r uvoitoare.ă

În copil rie m deprinsesem s -l privesc cu un sentiă ă ă ment de teamă amestecat cu respect — sentiment pe care abia în ultima vreme amă reu it s mi-l mai înfrîng în oarecare m sur , pentru c de i avea oş ă ă ă ă ş

1212




bun tate pă ărinteasc pentru cei ce se purtau frumos, era partizanul uneiă discipline stricte i adeseori ne certase cu asprime pentru gre elile iş ş ş poznele noastre tinere ti. i, mai mult decît atît, în vremea aceea, ori deş Ş cîte ori venea în vizit la p rin ii no tri, trebuia s ne ridic m în picioareă ă ţ ş ă ă

dinaintea lui i s -i spunem catehismul sau s repet m vreun cîntec cumş ă ă ă ar fi fost Ce face mica, harnica albin .ă Sau — lucrul cel mai nepl cut cuă putin — trebuia s -i r spundem la întreb ri privitoare la ultima luiţă ă ă ă predic i la punctele principale ale acestei cuvînt ri — pe care dină ş ă nefericire noi nu izbuteam niciodat s le inem minte. Uneori vredniculă ă ţ domn îi repro a mamei c e mult prea îng duitoare cu fiii ei i înş ă ă ş sprijinul acestei afirma ii f cea referiri la personaje biblice ca Eli sauţ ă David i Avesalom, lucru care o am ra cumplit; i oricît de mult îlş ă ş

respecta ea i oricît de frumoas p rere avea desş ă ă pre spusele lui, o dată am auzit-o exclamînd totu i:ş

— Ce n-a da s aib i el un fiu! Atunci nu s-ar mai gr bi atîta sş ă ă ş ă ă împart sfaturi altora. Ar vedea i el ce înseamn s ai de strunit doiă ş ă ă b ie i.ă ţ

Reverendul avea o grij l udabil pentru s n tatea sa trupeasc — seă ă ă ă ă ă scula i se culca devreme, f cea înş ă totdeauna o plimbare înainte de micul

dejun, era foarte preocupat s poarte haine groase i s se schimbe imeă ş ă

-diat dac -l prindea ploaia. i nimeni nu- i amintea s -l fi auzindă Ş ş ă vreodat inînd o predic înainte de a fi înghiă ţ ă it mai întîi un cu crud —ţ m car c era înzestrat de natur cu pl mîni buni i cu un glas puternic; înă ă ă ă ş general se ar ta extrem de atent în privin a mînc rii i b uturii de i nuă ţ ă ş ă ş exagera prin cump tare. De fapt avea o diet a lui proprie întrucîtă ă dispre uia din inim ceaiul i alte asemenea licori apoase, inînd înţ ă ş ţ schimb mult mai mult la b uturile de mal , la ou le cu unc , laă ţ ă ş ă

afum turi i alte mînc ruri picante, care se dovedeau foarte potriviteă ş ă pentru aparatul lui digestiv. De aceea el le socotea bune i s n toaseş ă ă pentru toat lumea i le recomanda cu înă ş credere chiar i celor mai firaviş convalescen i sau bolnavi de stomac, c rora în caz c re etele lui nu leţ ă ă ţ aduceau binefacerile f g duite, le spunea c asta se datore te lipă ă ă ş sei lorde perseveren . Dac ei se plîngeau cumva de rezultatele nepl cute laţă ă ă care ajunseser , erau asigura i c toate acestea nu sînt decît închipuiri.ă ţ ă

Am s spun doar cîteva cuvinte despre alte dou peră ă soane pe care le-am pomenit în treac t, i apoi am s închei aceast lung scrisoare. Eă ş ă ă ă vorba de doamna Wilson i de fiica ei. Doamna era v duva unui fermierş ă

1313




înst rit, o femeie cu ochelari de cal, dar mare amatoare de bîrf , cu toată ă ă vîrsta ei înaintat , a a c nu merit s vorbesc prea mult despre ea. Aveaă ş ă ă ă doi fii — Robert care deprinsese toate apuc turuile oamenilor de la ar ,ă ţ ă i Richard, un tîn r retras din fire, cu obiceiuri de c rş ă ă turar, care studia

clasicii cu ajutorul reverendului, preg tindu-se s intre la colegiu pentruă ă a îmbr i a apoi cariera preo easc .ăţş ţ ăSora lor, Jane, era o domni oar cu multe însu iri frumoase i cu maiş ă ş ş

mult ambi ie. Conform propriei ei dorin e, primise o educa ieă ţ ţ ţ corespunz toare la un penă sion, mai aleas decît îi fusese h r zit pînă ă ă ă ă atunci oric rui alt membru al familiei. Spoiala i lustrul se lipiă ş ser bineă de ea i fata înv ase în mare m sur manieş ăţ ă ă rele elegante, sc pase cu totulă de accentul ei provincial i se putea l uda c are mai multe deprinderi iş ă ă ş

însu iri alese decît fiicele preotului. În afar de asta, mai era iş ă ş considerat o frumuse e; dar nici o clip n-a puă ţ ă tut s m numere i peă ă ş mine printre admiratorii ei. Avea vreo dou zeci i ase de ani, era n ltuă ş ş ă ţăi foarte subş iric i avea p rul castaniu, dar b tînd mai mult într-un ro uţ ă ş ă ă ş

str lucitor; tenul ei era remarcabil de frumos i de luminos, iar c p orulă ş ă ş cu o b rbie micu i delicat era a ezat pe un gît foarte lung. Aveaă ţă ş ă ş buzele sub iri i ro ii, ochii c prui, limpezi, ageri i p trunz tori. Din neţ ş ş ă ş ă ă -

fericire îns , era o fiin total lipsit de poezie i de sentiment. Avea —ă ţă ă ş

sau ar fi putut s aib — mul i pe itori i adoratori pe potriva rangului ei,ă ă ţ ţ ş dar îi respingea sau îi alunga cu dispre pe to i; numai un gentleman adeţ ţ -v rat ar fi putut s fie la în l imea gusturilor ei rafinate i numai ună ă ă ţ ş bog ta ar fi putut s -i satisfac ambi iile nem surate. Un gentlemană ş ă ă ţ ă exista, i în ultima vreme el o înconjurase în mod vizibil cu tot felul deş aten ii, iar lumea optea ici i colo c planurile fetei sînt foarte strînsţ ş ş ă legate de inima, numele i averea lui. Acest genş tleman era domnul

Lawrence, fiul boierului a c rui faă milie s l luise la Wildfell Hall, dară ăş care p r sise locul cu vreo cincisprezece ani în urm în favoarea unuiă ă ă conac mai modern i mai confortabil din parohia înveş cinat .ă

i acum, Halford, îmi iau r mas bun de la tine penŞ ă tru moment. Asta eprima rat a datoriei mele fa de tine. Dac î i convine o plat de acestă ţă ă ţ ă fel, te rog s -mi spui, i am s - i trimit i restul cînd voi avea r gaz; dacă ş ă ţ ş ă ă îns preferi s r mîi creditorul meu decît s - i umfli punga cu ni teă ă ă ă ţ ş monezi atît de greoaie i de nepl cute la înf i are, — atunci iar i te rogş ă ăţş ăş s mi-o spui i am s - i iert lipsa de gust i cu mult bucurie am s -miă ş ă ţ ş ă ă p strez comoara numai pentru mine.ă

1414




Al t u, cel dintotdeauna, Gilbert Markham.ă

1515




CAPITOLUL II

OBSERV CU BUCURIE NEPRE- uitulţ

meu prieten, c norii nemul umirii tale au trecut; m bucur din nou deă ţ ă razele de lumin ale chipului t u i v d c dore ti s merg mai departe cuă ă ş ă ă ş ă povestirea mea; a adar, o vei primi f r alte farafastîcuri.ş ă ă

Cred c ultima zi pomenit de mine era o anumit duminic de laă ă ă ă sfîr itul lunii octombrie a anului 1827. În mar ea care a urmat, am pornitş ţ cu cîinele i pu ca s v d dac pot vîna ceva pe domeniul de la Linden-ş ş ă ă ăCar; dar întrucît nu mi-a ie it nimic în cale, mi-am înş tors arma împotrivauliilor i corbilor, repro înd acestor p s ri hr p re e c m lipsiser deş ş ă ă ă ă ţ ă ă ă

un vînat ca lumea. În acest scop am p r sit drumurile mai umblate, v ileă ă ă împ durite, ogoarele i luncile i am luat-o în sus, pe urcu ul abrupt deă ş ş ş la Wildfell, cea mai s lbatic i mai semea culme din împrejurimi. Peă ă ş ţă m sur ce o urci, gardurile vii se împu ineaz i se mic oreaz l sînd înă ă ţ ă ş ş ă ă cele din urm locul unor garduri de piatr aspr , unele din ele înverziteă ă ă de vi sau mu chi. Acela i lucru se întîmpl i cu copacii înal i careţă ş ş ă ş ţ cedeaz pasul lari elor i brazilor sco ieni sau tufelor izolate deă ţ ş ţ

porumbari. Terenul accidentat i bolov nos, deci cu totul nepotrivitş ă

pentru ar tur , era l sat în cea mai mare parte s slujeasc drept p uneă ă ă ă ă ăş oilor i vitelor. Numai c p mîntul era sş ă ă ărac, un strat sub ire care abiaţ dac acoperea stîncile cenu ii ce scoteau capul ici-colo de sub movileleă ş ierboase. Pe sub ziduri cre teau afine i tufe de iarb neagr — relicveş ş ă ă ale unei vegeta ii i mai s lbatice — iar în multe arcuri i ocoaleţ ş ă ţ ş b l riile i rugina uzurpau suă ă ş prema ia ierbii, devenit din ce în ce maiţ ă rar . Dar toate acestea se aflau în afara propriet ii mele.ă ăţ

Aproape de vîrful acestui deal, cam la vreo dou mile de Linden-Car,ă se în l a Wildfell Hall, un conac demodat din epoca elisabetan . Eraă ţ ă

1616




construit din piatr cenu ie, întunecat i avea o înf i are venerabil iă ş ă ş ăţş ă ş pitoreasca, dac era vorba numai s -l prive ti; îns f r doar i poateă ă ş ă ă ă ş trebuie s fi fost destul de rece i sumbru ca locuin , cu ferestruicileă ş ţă z brelite s pate în zidurile groase de piaă ă tr , cu r sufl torile mîncate deă ă ă

vreme i cu a ezarea lui mult prea însingurat i nead postit . Era ocrotitş ş ă ş ă ă de vitregia vînturilor i ploilor doar de un pîlc de brazi scoş ieni, i ace tiaţ ş ş ciunti i pe jum tate de vijelii i ar tînd la fel de sumbri i de severi ca iţ ă ş ă ş ş conacul în sine. Înd r tul acestuia se întindeau cîteva ogoare p r site,ă ă ă ă apoi se în l a vîrful colinei îmbr cat în ierburi s lbatice de culori înă ţ ă ă -tunecate. În fa a lui se afla o gr din (înconjurat de ziţ ă ă ă duri de piatr i cuă ş intrarea printr-o poart de fier cu stîlpi de granit cenu iu deasupra c roraă ş ă se în l au ni te globuri masive din acela i material — asem n toare ceă ţ ş ş ă ă -

lor ce împodobeau acoperi ul i frontoanele casei). Odiş ş nioar gr dinaă ă fusese împodobit cu plante i flori rezisă ş tente care puteau s îndureă clima neprielnic i s creasc pe un p mînt atît de neprietenos, precumă ş ă ă ă i cu copaci i arbu ti care se ar tau cît mai supu i foarfecelor chinuiş ş ş ă ş -

toare ale gr dinarului, c p tînd formele pe care dorea el s le dea. Acumă ă ă ă îns , fiind l sat atî ia ani în paragin , în elenit i neîngrijit , pradă ă ă ţ ă ţ ă ş ă ă b l riilor, gerurilor i vînă ă ş turilor, ploii i secetei, gr dina avea o înf i areş ă ăţş

cu totul ie it din comun. Perdelele verzi de lemn cîinesc care seş ă

întindeau pe ambele laturi ale aleii principale se ofiliser în cea mai mareă parte, iar restul crescuser de-a vală ma i cum d dea Dumnezeu. Vecheaş ă leb d din lemn de soc a ezat lîng r zuitoarea de la intrare î i pierduseă ă ş ă ă ă ş gîtul i jum tate din trup; tufele crenelate de laur din mijlocul gr dinii,ş ă ă r zboinicul uria care str juia o parte a intr rii i leul care o p zea deă ş ă ă ş ă cealalt parte, ajunseser la forme atît de fantastice încît nu mai sem nauă ă ă cu nici o fiin i cu nici un lucru de pe p mînt, din cer sau din apeleţă ş ă

subp mîntene. Dar pentru imagina ia mea tinereasc ele c p taser cuă ţ ă ă ă ă toatele chipuri necurate care se potriveau pe deplin cu o tile de strigoi iş ş cu legendele întunecate spuse de b trîna noastr doic despre această ă ă ă locuin bîntuit de stafii i despre oamenii care st tuser în ea i oţă ă ş ă ă ş p r siser .ă ă ă

Cînd am ajuns în preajma conacului izbutisem s ucid un uliu i doiă ş corbi, a a c — renun înd la alte victorii vîn tore ti — am mers maiş ă ţ ă ş departe cu pas domol, cu inten ia de a m mai uita la vechea cl direţ ă ă pentru a vedea ce schimb ri i-a adus noua ei locatar . Nu voiam s mă ă ă ă duc chiar prin fa pentru a m holba prin deschiz tura por ii. M-amţă ă ă ţ

1717




oprit lîng zidul gr dinii, am privit i n-am v zut nici o schimbare —ă ă ş ă decît la una din aripi unde ferestrele sparte i acoperi ul stricat fuseserş ş ă reparate i de unde o trîmb sub ire de fum ie ea încol cindu-se dinş ă ţ ş ă m nunchiul de hornuri.ă

În timp ce st team astfel, rezemîndu-m în pu c i cu ochii în l a iă ă ş ă ş ă ţ ţ spre frontoanele întunecate, c zut într-o visare tihnit i pl smuind înă ă ş ă minte o es tur de închiţ ă ă puiri n stru nice în care se amestecauă ş deopotriv amină tirile de demult i frumuse ea tinerei sihastre afl toareş ţ ă acum înd r tul acestor ziduri — am auzit un fo net i ni te zgomoteă ă ş ş ş u oare în untrul gr dinii. Întorcînd capul în direc ia de unde veneauş ă ă ţ aceste sunete am dat cu ochii de o mînu ridicat deasupra zidului. Eraţă ă ag at de creasta lui; i apoi s-a mai în l at înc o mînu , ca s se apuceăţ ă ş ă ţ ă ţă ă

mai bine, dup care s-a ivit o frunte alb , încuă ă nunat de cîrlion i aproapeă ţ blonzi, doi ochi alba tri, ca marea i un n suc mititel de culoareaş ş ă filde ului.ş

Ochii alba tri nu m b gar în seam , dar începur s scînteieze deş ă ă ă ă ă ă bucurie la vederea lui Sancho, frumosul meu setter b l at care alerga deă ţ colo pîn colo amu ind p mîntul. Copila ul î i în l fa a peste zid iă ş ă ş ş ă ţă ţ ş strig cu glas tare cîinele. Bunul animal se opri, ridic ochii i d du dină ă ş ă

coad dar nu-i f cu i alte avansuri. Copila ul (un bă ă ş ş ă

ie el care p rea sţ ă ă

aib vreo cinci ani) se c r sus pe zid i continu s strige. Constatîndă ăţăă ş ă ă îns c nu are nici un succes, lu pare-se hot rîrea, ca i Mahomed, de aă ă ă ă ş se duce el la munte, de vreme ce muntele nu voia s vin la el, i încercă ă ş ă s sar dincoace. Îns un b trîn cire pă ă ă ă ş ădure de lîng el î i întinse pesteţ ă ş zid unul din bra ele usţ cate i noduroase i-l apuc de h inu .ş ş ă ă ţă Str duindu-se s se elibereze, b ie elul î i pierdu echilibrul i c zu —ă ă ă ţ ş ş ă dar nu pîn la p mînt; creanga copacului îl inea suspendat în aer. Avuă ă ţ

loc o lupt mocnit , apoi izbucni un strig t p trunz tor; numai c , în maiă ă ă ă ă ă pu in de o clip , îmi lţ ă ăsasem pu ca pe iarb i izbutisem s -l prind înş ă ş ă bra e pe micu .ţ ţ

L-am ters la ochi cu haina, i-am spus s nu se sperie, c n-are nimicş ă ă i l-am chemat pe Sancho s -i mai aline necazul. B ie elul tocmaiş ă ă ţ

întindea mînu a ca s mîngîie cîinele pe gît i începea s zîmbeascţ ă ş ă ă printre lacrimi cînd am auzit în spatele meu scîr îitul por ii de fier, unţ ţ foşnet de ve minte femeie ti i iat-o pe doamna Graham, repezindu-seş ş ş c tre mine — f r nimic la gît i cu pletele negre fluturîndu-i în vînt.ă ă ă ş

1818




— D -mi te rog, copila ul! zise ea cu glas aproape optit, dar pe ună ş ş ton de o vehemen surprinz toare.ţă ă

Apucîndu-l pe b ie el îl smulse din bra ele mele, de parc atingereaă ţ ţ ă mea i-ar fi putut aduce cine tie ce molipsire cumplit . Apoi r maseş ă ă

dreapt în fa a mea inînd strîns copilul de bra i de um r. M fixa cuă ţ ţ ţ ş ă ă ochii ei mari, negri i lumino i; era palid , î i pierduse r suflarea iş ş ă ş ă ş tremura agitat .ă

— Doamn , dar nu-i f ceam nici un r u copilului, i-am zis eu,ă ă ă ne tiind prea bine dac s m ar t uimit sau mai degrab sup rat. Tocmaiş ă ă ă ă ă ă c zuse de pe zidul de colo i eu am avut norocul s -l pot prinde în bra eă ş ă ţ cînd atîrna cu capul în jos, pe creanga copacului, i astfel am putut sş ă împiedic cine tie ce nenorocire.ş

— V rog s m ierta i, domnule, se bîlbîi ea.ă ă ă ţSe lini ti deodat — pare-se c lumina ra iunii risipi norii oare-iş ă ă ţ

înv luiau mintea — i împurpurîndu-se u or la fa îmi spuse:ă ş ş ţă— Nu v-am cunoscut... i am crezut...şSe aplec pentru a- i s ruta copilul i-l strînse cu mult dragoste înă ş ă ş ă

bra e.ţ— Probabil v-a i temut c am de gînd s v r pesc bţ ă ă ă ă ăiatul.

Ea îl mîngîie pe cre tet, rîzînd pu in jenat , i apoi r spunse:ş ţ ă ş ă

— Nu tiam c a încercat s se ca ere pe zid. Pe urm ad ug destulş ă ă ţ ă ă ă de brusc: B nuiesc c am pl cerea s m adresez domnului Markham,ă ă ă ă ă nu?

I-am f cut o plec ciune politicoas , dar am avut înă ă ă dr zneala s-oă întreb de unde tia cine sînt.ş

— Sora dumneavoastr a trecut acum cîteva zile pe aici împreun cuă ă doamna Markham.

— i exist o asem nare atît de puternic între noi? am întrebat-oŞ ă ă ă oarecum surprins i nu chiar atît de mş ăgulit cum ar fi trebuit s fiu deă aceast idee.ă

— Mi se pare c sem na i la ochi i la ten, r spunse ea scrutîndu-miă ă ţ ş ă fa a cu oarecare îndoial . i dac nu m înţ ă Ş ă ă el, cred c v-am v zutş ă ă duminic la biseric .ă ă

Am zîmbit.Fie în zîmbetul acela, fie în amintirile pe care i le-a stîrnit, trebuie să

fi fost ceva deosebit de nepl cut pentru ea, întrucît dintr-o dat i-a reluată ă ş înf i area semea care te înghe a i care m tulburase atît de tare,ăţş ţă ţ ş ă

1919




atunci, la biseric , z mislind gînduri imorale în mintea mea — un aer deă ă dispre antipatic adoptat atît de u or, f r cea mai mic deformare aţ ş ă ă ă vreunei tr s turi, încît, asta p rea s fie expresia fireasc a fe ei ei, lucruă ă ă ă ă ţ care m sup ra cu atît mai tare cu cît nu puteam crede s fie o simplă ă ă ă

afectare.— La revedere, domnule Markham.i f r vreo alt vorb sau privire s-a retras împreun cu copilul înŞ ă ă ă ă ă

gr din ; iar eu m-am întors acas , sup rat i nemul umit — nu prea tiuă ă ă ă ş ţ ş s - i spun de ce, a a c nici n-am s încerc s-o fac.ă ţ ş ă ă

Am z bovit doar cît s -mi pun la o parte pu ca i cornul cu pulbere iă ă ş ş ş s dau cîteva porunci necesare unuia dintre arga i, dup care mi-am f cută ţ ă ă din nou apari ia la casa parohial ca datorit tov r iei i conversa ieiţ ă ă ă ăş ş ţ

Elizei Millward s m lini tesc i s -mi mîngîi spiritul tulburat.ă ă ş ş ăAm g sit-o, c de obicei, ocupat cu nu tiu ce broderie fin (maniaă ă ă ş ă

linurilor de Berlin nu începuse înc ) în timp ce sora ei, a ezat în col ulă ş ă ţ dinspre c min, cu pisica pe genunchi, cîrpea un vraf de ciorapi.ă

— Mary, Mary! Pune-i repede deoparte! se gr bi Eliza s -i spună ă ă tocmai cînd intram eu în odaie.

— Nici în ruptul capului! sun r spunsul flegmatic al lui Mary, iară ă

apari ia mea întrerupse discu ia.ţ ţ

— Vai, ce ghinion ai, domnule Markham! gl sui sora mai mică ă aruncîndu-mi una din ocheadele ei viclene. Tata tocmai a plecat prinparohie i e greu de crezut s se înş ă toarc mai pu in de un ceas.ă ţ

— Nu-i nimic, o s -mi convin de minune s petrec vreo cîtevaă ă ă minute cu fiicele lui, dac ele mi-o vor îng dui, i-am r spuns euă ă ă tr gîndu-mi un scaun lîng foc i a ezîndu-m acolo f r s mai a tept să ă ş ş ă ă ă ă ş ă fiu poftit.

— M rog, dac ai s fii foarte cuminte i amuzant, n-o s avemă ă ă ş ă nimic împotriv .ă— V-a ruga s -mi acorda i permisiunea f r nici un fel de condi ii,ş ă ţ ă ă ţ

fiindc n-am venit aici ca s aduc bucurie, ci ca s-o primesc, i-amă ă r spuns.ă

Totu i, m-am gîndit c ar fi mai mult decît în elept s fac i eu un micş ă ţ ă ş efort pentru ca societatea mea s fie agreabil ; s-ar zice c micile meleă ă ă str danii au fost desă tul de izbutite, pentru c niciodat n-am v zut-o peă ă ă domni oara Eliza mai bine dispus . Într-adev r, se p rea c amîndoiş ă ă ă ă sîntem încînta i unul de cel lalt i reu im s înţ ă ş ş ă tre inem o conversa ieţ ţ

2020




voioas i însufle it , de i destul de superficial . Era aproape ună ş ţ ă ş ă tête-á-tête, întrucît domni oara Millward cea mare aproape c n-a deschis guraş ă decît din cînd în cînd pentru a corecta vreo afirma ie neţ s buit sau vreoă ă expresie exagerat a surorii ei i o dat pentru a o ruga s -i ridice ghemulă ş ă ă

de a care se rostogoţă lise sub mas . Dar bineîn eles c lucrul acesta l-amă ţ ă f cut eu, a a cum cerea datoria.ă ş— Mul umesc, domnule Markham, mi-a spus ea cînd i l-am înmînat.ţ

Mi l-a fi ridicat i singur , dar n-am vrut s deranjez pisica.ş ş ă ă— Mary, draga mea, asta n-o s te scuze în ochii domă nului Markham,

i-a replicat Eliza. Dup cîte cred, el ură ăşte din inim pisicile precum iă ş fetele b trîne — a a cum fac to i ceilal i gentlemani. Oare m în el,ă ş ţ ţ ă ş domnule Markham?

— Mi se pare firesc din partea sexului nostru neprietenos să antipatizeze pisicile, tocmai pentru c dumneaă voastr femeile, leă cople i i cu atîtea mîngîieri, i-am r sş ţ ă puns.

— Vai, Domnul s le aib în paz , dr g la ele de ele! strig Elizaă ă ă ă ă ş ă într-un acces brusc de entuziasm, întorcîndu-se c tre sora ei i rev rsîndă ş ă un potop de mîngîieri asupra animalului ei favorit.

-Ah, potole te-te, Eliza! îi spuse domni oara Millward cea mare pe unş ş

ton destul de aspru i împingînd-o enervat într-o parte.ş ă

Venise timpul s plec; oricît de tare m-a fi gr bit, tot aveam să ş ă ă întîrzii la ceai, i mama era cu adev rat moş ă del de ordine i deş punctualitate.

Se vedea bine c frumoasa mea prieten nu se bucur deloc c trebuieă ă ă ă s - i ia r mas bun de la mine. La desă ş ă p r ire i-am strîns cu tandre eă ţ ţ mînu , iar ea m-a r splţă ă ătit cu unul din cele mai dulci zîmbete i cu ceaş mai fermec toare privire de care era în stare. M-am întors acas foarteă ă

fericit, cu inima plin de satisfac ie pentru propria mea persoan iă ţ ă ş arhiplin de dragoste pentru Eliza.ă

2121








ov iala i-l f cu s înainteze. De i sfios din fire, copilul nu era delocş ă ş ă ă ş s lbatic. Peste o clip , îngenunchie pe covor, i- i încol ci bra ele înă ă ş ş ă ţ jurul gîtului lui Sancho. Nu mult dup aceea micu ul mi se a ez peă ţ ş ă genunchi i începu s priveasc plin de interes la diferitele poze de cai,ş ă ă

vite, porci i ferme-model cuprinse în revistele din fa a mea. Din cînd înş ţ cînd îi aruncam cîte o privire maic -si ca s v d în ce m sur se bucură ă ă ă ă ă de aceast proasp ta intimitate; i, din expresia nelini tit a ochilor ei,ă ă ş ş ă mi-am dat seama c pentru un motiv sau altul era îngriă jorat c b ie elulă ă ă ţ se afl acolo.ă

— Arthur, vino încoace, i-a zis ea în cele din urm . Îl deranjezi peă domnul Markham care vrea s citeasc .ă ă

— Cîtu i de pu in, doamn Graham; v rog l sa i-l la mine. Mş ţ ă ă ă ţ ă

distrez i eu la fel de bine ea i el, am rugat-o eu.ş şi totu i, pe mute te, prin semne i priviri, ea îl chem la dînsa.Ş ş ş ş ă

— Nu, m mico, zise copilul. Las -m s m uit întîi la pozele astea iă ă ă ă ă ş dup aceea am s vin i am s - i poă ă ş ă ţ vestesc tot ce-am v zut.ă

— Luni e s rb toare, ziua focurilor de artificiiă ă 2, a a c o s d m oş ă ă ă mic petrecere, zise maic -mea. i sper, doamn Graham, c nu veiă ă Ş ă ă refuza s faci parte dintre ină vita i. tii, po i s - i aduci i b ie elul —ţ Ş ţ ă ţ ş ă ţ

sper c vom g si mijloacele de a-l distra i pe el. i atunci, f r doar iă ă ş Ş ă ă ş

poate, vei avea ocazia s le prezin i personal scuze faă ţ miliilor Millward iş Wilson, pentru c nu m îndoiesc c vor veni aici cu to ii.ă ă ă ţ

— Mul umesc foarte mult, dar eu nu merg niciodat la petreceri.ţ ă— Vai de mine, dar o s fie pur i simplu o întrunire de familie — n-oă ş

s st m tîrziu i n-o s fim decît noi i familiile Millward i Wilson —ă ă ş ă ş ş pe cei mai mul i dintre ei îi cuno ti — iar domnul Lawrence, eţ ş proprietarul dumitale, cu care cred c ar trebui s faci cuno tin .ă ă ş ţă

— Îl cunosc într-o oarecare m sur — dar v rog din suflet s mă ă ă ă ă scuza i de data asta. ti i, acum serile sînt cam umede, se întunecţ Ş ţ ă devreme i m tem c Arthur e prea firav ca s risc s -l expun f r teamaş ă ă ă ă ă ă de a i se întîmpla ceva. Va trebui s amîn m pl cerea de a ne bucura deă ă ă ospitalitatea dumneavoastr pîn cînd zilele vor fi iaă ă r i mai lungi iăş ş serile mai c lduroase.ă

În momentul acela, la un semn discret din partea maic -mi, Roseă scoase o caraf cu vin, pahare i chec din bufet i din servanta de stejar,ă ş ş

2 S rb toarea tradi ional a englezilor în amintirea „Comă ă ţ ă plotului prafului depu c ” din 5 noiembrie 1605.ş ă

2424




tratîndu-i cum se cuvine pe musafiri. Amîndoi mîncar chec, dară refuzar cu înc p înare vinul, în ciuda încerc rilor amabile ale gazdeiă ă ăţ ă lor de a-i sili s guste din el. În special Arthur se ferea de licoareaă rubinie de parc ar fi fost însp imîntat i dezgustat i era cît pe-aci să ă ş ş ă

izbucneasc în plîns cînd fu îndemnat s bea.ă ă— Nu-i nimic, Arthur, zise mama lui. Doamna Markham socoate că i-ar face bine, pentru c e ti obosit dup drum, dar n-o s te sileasc sţ ă ş ă ă ă ă

bei! P rerea mea este c nici n-ai nevoie de vin! Doamna Grahamă ă ad ug : Nu poate suferi nici m car s vad vinul i mirosul lui aproapeă ă ă ă ă ş c -i face r u. M deprinsesem s -l silesc s înghit o gur de vin sau deă ă ă ă ă ă ă rachiu slab cu ap în chip de doctorie cînd era bolnav, i de fapt mi-amă ş dat toat osteneala ca s -l fac s le urasc .ă ă ă ă

Toat lumea rîse. afar de tîn ra v duv i de fiul ei.ă ă ă ă ăş— Vai, doamn Graham, zise maic -mea tergîndu- i ochii alba triă ă ş ş ş

de lacrimile ce o n p diser din cauza rîsului, vai de mine, dar mă ă ă ă uime ti pur i simplu! Z u c te credeam mai în eleapt . Bietul copila oş ş ă ă ţ ă ş s fie un moă latic mai cumplit decît pîinea muiat în lapte! Gînde te-teă ş numai ce b rbat o s ias din el dac st rui s -l cre ti în...ă ă ă ă ă ă ş

— Ba mie mi se pare un plan excelent, o întrerupse doamna Graham

cu o seriozitate netulburat . Prin acest mijloc pot s -l salvez cel pu in deă ă ţ

o patim înjositoare. A da nu tiu ce s pot s -l feresc pe b iat i deă ş ş ă ă ă ş primejdiile tuturor celorlalte.

— Dar prin asemenea mijloace — m-am amestecat eu în discu ie —ţ n-o s ajunge i niciodat s -l face i virtuos. La urma urmei, ce înseamnă ţ ă ă ţ ă virtutea, doamn Graham? E oare faptul c te ar i capabil i doritor s teă ă ăţ ş ă împotrive ti ispitei sau faptul c n-ai nici un fel de ispit c reia s i teş ă ă ă ă împotrive ti? Cine e un b rbat puternic? Cel care înfrînge mari piedici iş ă ş

s vîr e te lucruri de mirare chiar dac pentru asta trebuie s asude dină ş ş ă ă greu i e isş tovit dup aceea? Sau cel care ade toat ziua pe scaun f r aă ş ă ă ă îndeplini alt munc mai obositoare decît aceea de a a î a focul cuă ă ţ ţ v traiul i a duce mîncarea la gur ? Dac vre i ca fiul dumneavoastr să ş ă ă ţ ă ă treac prin lume cu cinste, nu trebuie s încerca i s -i cur a i calea deă ă ţ ă ăţ ţ bolovani, ci mai degrab s -l înv a i s p easc f r oă ă ăţ ţ ă ăş ă ă ăş v ire peste ei —ă nu trebuie s st rui i s -l duce i dumă ă ţ ă ţ neavoastr de mîn ci mai degrabă ă ă s -l l sa i s înve e s mearg singur.ă ă ţ ă ţ ă ă

— Am s -l duc de mîn , domnule Markham, pîn cînd va aveaă ă ă puterea s mearg singur; i am s -i cur din cale to i bolovanii pe care-iă ă ş ă ăţ ţ

2525




voi putea da la o parte, am s -l înv s -i ocoleasc pe ceilal i — sau să ăţ ă ă ţ ă p easc f r ov ire peste ei, a a cum spune i dumneavoastr . i astaăş ă ă ă ş ă ş ţ ă Ş fiindc dup ce voi fi luptat din toate puterile ca s -i netezesc calea, încă ă ă ă îi va r mîne destul de f cut pentru a- i dovedi toat îndemînarea,ă ă ş ă

seriozitatea i pruş den a. E foarte frumos i u or s vorbe ti despre nobilaţ ş ş ă ş împotrivire i despre încerc rile la care e supus virtutea; dar laş ă ă cincizeci, sau cinci sute de b rba i care au cedat ispitei, ar ta i-mi m cară ţ ă ţ ă unul care a avut t ria s -i reă ă ziste. i de ce s pornesc eu de la ideea cŞ ă ă fiul meu va fi o fiin aleas , unul dintr-o mie? De ce s nu m preţă ă ă ă g tescă mai degrab pentru viitorul cel mai întunecat, i s nu m tem c vaă ş ă ă ă sem na cu... cu restul omeniri, dac nu-mi iau toate m surile de pază ă ă ă pentru a împiedica un atare lucru?

— V d c sînte i foarte amabil cu noi to i, am reă ă ţ ă ţ marcat eu.— Nu tiu nimic despre dumneavoastr — vorbesc despre cei peş ă

care-i cunosc cu adev rat i cînd v d înă ş ă treaga omenire (cu foarte pu ineţ i rare excep ii) împleticindu-se i bîjbîind pe poteca vie ii, c zînd înş ţ ş ţ ă

toate capcanele i rupîndu- i picioarele la orice piedic ivit în cale, deş ş ă ă ce s nu folosesc toate mijloacele pe care le posed pentru a-l face să ă str bat un drum lin, neted i ferit de primejdii.ă ă ş

— Da, dar mijlocul cel mai sigur va fi s v str dui i s -l înt ri i pe elă ă ă ţ ă ă ţ

împotriva ispitelor, i nu s le îndep rş ă ă ta i pe acestea din calea lui.ţ— Voi face i una i alta, domnule Markham. Numai Dumnezeu tieş ş ş

cîte ispite se vor ivi, care s se n pusă ă teasc asupra lui atît din untru cît iă ă ş din afar dup ce voi fi f cut tot ce-mi st în putin pentru ca viciul s -iă ă ă ă ţă ă apar cît mai pu in atr g tor, cu atît mai mult cu cît din fire pare s nu-lă ţ ă ă ă sufere. De fapt eu îns mi de prea pu ine ori m-am sim it îmboldit c treă ţ ţ ă ă ceea ce lumea nume te viciu, i totu i ispita m-a încercat. i multe p tiş ş ş Ş ă -

miri, de alt natur , mi-au fost h r zite, fapte care, în multe împrejur riă ă ă ă ă mi-au cerut mai mult b gare de seam i t rie pentru a le ine piept,ă ă ă ş ă ţ decît am putut eu s gă ăsesc în firea mea cînd a fost s le stau împotriv .ă ă

i sînt convins c acest lucru îl vor recunoa te majoritatea ceŞ ă ă ş lorlal iţ oameni care sînt deprin i s cugete i doritori s lupte împotrivaş ă ş ă stric ciunii din firea lor.ă

— Da, zise maic -mea, neîn elegînd decît pe jum tate încotro bateă ţ ă doamna Graham; dar nu cred c e bine s judeci un b iat dup calapodulă ă ă ă dumitale; i pe urm , draga mea doamn Graham, d -mi voie, te rog, sş ă ă ă ă te previn din timp împotriva gre elii — a putea zice împoş ş triva gre eliiş

2626




fatale — de a lua în întregime asupra dumitale educa ia copilului. Pentruţ c e ti priceput în unele privin e i bine informat , î i închipui probabilă ş ă ţ ş ă ţ c po i face fa pe deplin acestei sarcini; dar de fapt luă ţ ţă crurile sîntdeparte de a sta astfel; i dac st rui în-aceast încercare, te rog s mş ă ă ă ă ă

crezi c te vei c i amară ă nic dup ce vei fi stricat totul.ă-B nuiesc deci c ar trebui s -l trimit la coal ca s înve e să ă ă ş ă ă ţ ă dispre uiasc autoritatea i iubirea mamei lui, nu? zise doamna cu unţ ă ş zîmbet pu in amar.ţ

— A, nu! Dac vrei ca un b iat s - i dispre uiasc mama, atunci ine-lă ă ă ş ţ ă ţ acas i irose te- i via a alintîndu-l tot timpul i fiind roaba hachi elor iă ş ş ţ ţ ş ţ ş tr sn ilor lui.ă ă

— Sînt întrutotul de acord cu dumneavoastr , doamn Markham; însă ă ă

nimic nu poate fi mai str in principiilor i obiceiurilor mele decît oă ş asemenea sl biciune vinovat .ă ă

— Bine, îns vrei s -l tratezi ca pe o feti — i s -i strici caracterul,ă ă ţă ş ă f cîndu-l moale ca o domni oar rîzgîiat — z u c a a se va întîmpla,ă ş ă ă ă ă ş doamn Graham, ină diferent ce crezi dumneata acum. Dar las c am s -lă ă ă pun eu pe reverendul Millward s - i vorbeasc pu in în priă ţ ă ţ vin a asta; el oţ s - i deschid ochii asupra urm rilor ce te a teapt ; o s - i spun cum iă ţ ă ă ş ă ă ţ ă ş

în ce fel trebuie s te por i, i cîte i mai cîte; i n-am nici cea mai mică ţ ş ş ş ă

îndoial c în cîteva minute va fi în stare s te conving .ă ă ă ă— N-are rost s -l nec ji i pe preot, zise doamna Graă ă ţ ham aruncîndu-

mi o privire (probabil c eu zîmbeam la gîndul încrederii ne rmurite aă ţă mamei în acest vrednic gentleman). Domnul Markham aici de faţăsocoate c puterea lui de convingere este cel pu in la fel de mare ca aă ţ domnului Millward. Ei bine, domnule Markham, dumneata care sus ii cţ ă un b iat nu trebuie s fie ocrotit de rele ci trimis s se r zboiasc singură ă ă ă ă

i neajutorat cu ele, c nu trebuie înv at s ocoleasc nici una din capş ă ăţ ă ă -canele vie ii, ci s dea buzna voinice te în ele sau peste ele, dup cum vaţ ă ş ă voi întîmplarea — s caute primejdia mai degrab decît s-o ocoleasc iă ă ă ş s - i hr neasc virtuă ş ă ă tea cu ispite — ei bine, oare dumneata...

— V rog s m ierta i, doamn Graham, dar am imă ă ă ţ ă presia c a i luat-ă ţo cam prea repede. Eu n-am spus deocamdat c un b iat ar trebuiă ă ă înv at s se n pusteasc în capcanele vie ii i nici m car c ar trebui săţ ă ă ă ţ ş ă ă ă caute anume ispitele doar pentru a- i pune la încercare virtuş tea, învingîndu-le. Am spus doar c e mai bine s v înarma i i s v înt ri iă ă ă ţ ş ă ă ă ţ eroul decît s -l dezarma i i s -l sl bi i pe du man pentru c dac ar fi să ţ ş ă ă ţ ş ă ă ă

2727






pentru stejar, care de i s-ar putea s -i împr tie frunzele i s -i rupş ă ăş ş ă ă r murelele fragede, va sluji doar s -i înfig mai adînc r d cinile i să ă ă ă ă ş ă înt reasc i s strîng mai puteră ă ş ă ă nic fibrele copacului. Dumneata ai vreaca noi s ne încuraj m fiii s încerce toate lucrurile pe propria lor piele,ă ă ă

pe cînd fiicele noastre n-ar trebui nici m car s înve e din experien aă ă ţ ţ altora. Mie, în schimb, mi-ar p rea mai bine ca atît fii cît i fiiceleă ş noastre s cî tige din cele p ite de al ii i de pe urma înv minteloră ş ăţ ţ ş ăţă unei în eţ lepciuni mai înalte, pentru ca s tie dinainte s resping r ul iă ş ă ă ă ş s aleag binele i s nu aib nevoie de nici un fel dovezi adev rateă ă ş ă ă ă pentru a sim i pe pielea lor neaţ junsurile p catului. Eu n-a trimite înă ş lumea larg o biat fat neînarmat împotriva du manilor ei iă ă ă ă ş ş necunoscătoare a capcanelor ce i se pot ivi în cale la tot pasul. i nici n-Ş

a supraveghea-o i n-a p zi-o în a a de mare m sur încît, lipsit deş ş ş ă ş ă ă ă demnitate proprie i de tiin a de a se bizui pe ea îns i, s ajung pînş ş ţ ăş ă ă ă acolo, încît s - i piard puterea sau voin a de a se supraveghea i de a seă ş ă ţ ş feri singur . Iar în ceea ce-l prive te pe fiul meu dac a socoti c , ajunsă ş ă ş ă b iat mare, ar deveni ceea ce numi i dumneavoastr un om trecut prină ţ ă ciur i prin dîrmon — un b rbat care „a cunoscut via a” i care se f le teş ă ţ ş ă ş cu experien a lui, chiar dac ar profita de ca pîn într-atîta încît în celeţ ă ă

din urm s se liniă ă ş

teasc , s devin un om a ezat, un membru folositoră ă ă ş

i respectat al societ ii — a prefera s moar chiar mîine. A fi de oş ăţ ş ă ă ş mie de ori mai bucuroas dac s-ar întîmpla a a! repet ea pe tonul celă ă ş ă mai serios, strîngîndu- i la piept odorul i s rutîndu-l p tima pe frunte.ş ş ă ă ş

B iatul î i p r sise noul tovar i se afla de o vreme lîng genunchiiă ş ă ă ăşş ă mamei lui, cu ochii ridica i spre fa a ei i-i asculta cu o uimire mutţ ţ ş ă discursul de neîn eles penţ tru el.

— Ei, m rog, m rog, cred c a a se cuvine — ca dumneavoastr ,ă ă ă ş ă

doamnele, s ave i totdeauna ultimul cuvînt! am replicat eu, observînd-oă ţ c se ridic i c se preg te te s - i ia r mas bun de la maic -mea.ă ă ş ă ă ş ă ş ă ă— Dumneata e ti liber s roste ti oricît de multe cuvinte — numai cş ă ş ă

eu nu mai pot r mîne s le ascult.ă ă— Ba nu, a a se întîmpl de obicei: dumneavoastr asculta iş ă ă ţ

argumentele numai atît cît v vine la socoteal , iar restul cuvintelor n-auă ă decît s se iroseasc în vînt.ă ă

— Dac dumneata ii a a de mult s mai vorbim desă ţ ş ă pre acest subiect,r spunse doamna Graham dînd mîna cu Rose, va trebui s - i aduci soraă ă ţ la mine într-o zi frumoas i atunci am s ascult cu oricît de mult r bă ş ă ă ă -

2929




dare vei dori dumneata tot ceea ce vei avea chef s spui. Prefer s -mi iiă ă ţ dumneata o predic mai degrab decît preotul, pentru c în felul sta aă ă ă ă ş avea mai pu ine remu c ri spunîndu- i la sfîr it c -mi p strez propriaţ ş ă ţ ş ă ă p rere exact a a cum am avut-o din capul locului — lucru ce sîntă ş

convins c s-ar întîmpl indiferent care dintre dumneavoastr doi mi-ară ă ă ă împ rt i cu m rinimie logica lui.ă ăş ă— Da, bineîn eles, i-am r spuns eu hot rît s m ar t la fel deţ ă ă ă ă ă

dezagreabil ca i ea. Pentru c atunci cînd o doamn consimte s asculteş ă ă ă o argumenta ie care merge împotriva propriilor ei opinii, e întotdeaunaţ hot rît din capul locului s i se împotriveasc — s asculte numai cuă ă ă ă ă urechile trupului, inîndu-le pe cele ale min ii astuţ ţ pate cu mult hot rîreă ă împotriva celor mai puternice ra ionamente.ţ

— La revedere, domnule Markham, zise frumoasa mea adversar cuă un zîmbet comp timitor.ă

Necatadicsind s -mi mai r spund în vreun fel, se înclin u or, dară ă ă ă ş tocmai cînd d dea s se retrag , fiul ei — cu o îndr zneal copil rească ă ă ă ă ă ă — o opri locului exclamînd:

— M mico, dar n-ai dat mîna cu domnul Markham!ăEa se întoarse rîzînd i-mi întinse mîna. I-am strîns-o mai mult cuş

pic decît cu amabilitate, sup rat de faptul c m nedrept ise înă ă ă ă ăţ

permanen , înc de cînd mijiser zorile cuno tin ei noastre. Era evidentţă ă ă ş ţ c f r a ti nimic despre adev ratele mele principii i tr s turi deă ă ă ş ă ş ă ă caracter avea o prejudecat împotriva mea i p rea înclinat s -mi arateă ş ă ă ă c , pîn i în privin ele cele mai neînsemă ă ş ţ nate, p rerile ei despre mineă erau mult mai prejos decît opinia pe care o aveam eu despre propria meapersoan . Sigur c eram cam îfnos din fire, c ci altfel probabil c nu m-ă ă ţ ă ăa fi sim it atît de profund atins. Pe lîng asta poate c fusesem i r sf atş ţ ă ă ş ă ăţ

într-o oarecare m sur de mama i de sora mea i de alte cîteva doamneă ă ş ş pe care le cuno team. i totu i, nu-s cîtu i de pu in un mar afoiş Ş ş ş ţ ţ înfumurat — de lucrul sta sînt absolut convins, indifeă rent dac i tuă ş gînde ti sau nu la fel.ş

3030






Fiica ei Jane a fost, bineîn eles, cît a putut s fie de gra ioas i deţ ă ţ ă ş elegant , de spiritual i de seduc toare — întrucît trebuia să ă ş ă ă str luceasc mai tare decît toate aceste doamne i s -i farmece pe to iă ă ş ă ţ gentlemanii — ca s nu mai vorbim de faptul c era de fa i domnulă ă ţăş

Lawrence pe care trebuia în mod special s -l captiveze i s -lă ş ă cucereasc . Micile ei artificii pentru realizarea acesă tei cuceriri erau preasubtile i greu de sesizat ca s -mi atrag aten ia. Dar mi s-a p rut cş ă ă ţ ă ă posed o anumit afectare rafinat a superiorit ii i o preocupare neplă ă ă ăţ ş ă-cut pentru propria ei persoan , într-o m sur care-i umbrea toateă ă ă ă calit ile. Dup plecarea ei, Rose mi-a preăţ ă zentat un adev rat spectacolă reproducîndu-mi diferite priviri, cuvinte i gesturi ale lui Jane, cu unş amestec de iste ime i asprime care m-a f cut s m minunez deoţ ş ă ă ă potrivă

de artificialitatea duduii respective i de spiritul de observa ie al suroriiş ţ mele, pîn într-atîta încît s m întreb dac nu cumva i-a pus i ea ochiiă ă ă ă ş ş pe mo ier. Dar n-ai nici o grij , Halford, lucrurile nu st teau a a.ş ă ă ş

Richard Wilson, fratele mai mic al lui Jane, a stat într-un col , p rîndţ ă s fie destul de bine dispus, dar t cut i sfios, dorînd pe de o parte să ă ş ă treac neobservat, iar pe de alt parte s aud i s observe cît mai multe.ă ă ă ă ş ă

i de i ai fi zis c se simte oarecum ca pe tele pe uscat, ar fi fost destulŞ ş ă ş

de fericit, dup rum îi cerea felul s u liă ă

ni tit de a fi, numai dac maic -ş ă ă

mea ar fi avut tactul s -l lase în pace; dar a a cum gre ea ea dină ş ş bun voin , îl cople ea neîncetat cu aten iile ei — îndestulîndu-l cu totă ţă ş ţ felul de mînc ruri întrucît avea impresia c e prea timid ca s seă ă ă serveasc singur i for îndu-l s - i strige, din cap tul cel lalt al camereiă ş ţ ă ş ă ă r spunsurile monosilabice la numeroasele întreb ri i replici prin care seă ă ş str duia zadarnic s -l atrag în discu ie.ă ă ă ţ

Rose m-a informat c b iatul nu ne-ar fi onorat nici în ruptul capuluiă ă

cu prezen a lui dac nu l-ar fi pisat atîta sora lui, Jane, care inea mor iţ ă ţ ţ ş s -i arate domnului Lawrence c are cel pu in un frate mai binecrescut iă ă ţ ş mai fin decît Robert. Tot atîta osteneal î i d duse ea s -l in de o parteă ş ă ă ţ ă pe acest vrednic gentleman; dar el afirmase c nu vede nici un motiv să ă scape prilejul de a mai schimba o glum cu Markham i cu b trîna (deă ş ă fapt maic -mea nu era chiar a a de în vîrst ), cu frumoasa domă ş ă ni oarş ă Rose, precum i cu preotul, ca i cu ceilal i; i f r doar i poate cş ş ţ ş ă ă ş ă Robert avea de fapt i dreptul s-o fac . A a c a vorbit de una i de altaş ă ş ă ş cu mama i cu Rose, a discutat cu preotul despre treburile parohiei, cuş mine chestiuni de agricultur i cu amîndoi a f cut poă ş ă litic .ă

3232




Mary Millward a fost i ea o figurant — fiind îns mai pu in chinuitş ă ă ţ ă de cruzimea amabilit ilor mamei deăţ cît a fost Richard Wilson, întrucîtavea un fel sigur i hot rît de a da r spunsuri scurte i de a refuza lucruş ă ă ş -rile, i întrucît lumea o b nuia a fi mai degrab posac decîtş ă ă ă

neîncrez toare. Oricum vor fi stat lucrurile, în orice caz ea n-a adus preaă mult desf tare societ ii — dup cum nu pare nici s se fi bucurat preaă ă ăţ ă ă mult de ea. Eliza mi-a spus c Mary a venit numai în urma st ruin eloră ă ţ tat lui lor care- i b gase în cap ideea fix c Mary î i închin prea multă ş ă ă ă ş ă timp treburilor casei, neglijînd nevinovatele prilejuri de destindere iş distrac ie potrivite pentru vîrsta i sexul ei. În general mie mi se p rea oţ ş ă fat destul de pl cut i simpatic . O dat sau de dou ori a ar tat chiară ă ă ş ă ă ă ă c tie s i rîd , fiind stîrnit de spiă ş ă ş ă ă ritul sau purtarea amuzant a cineă

tie c rui individ mai binecuvîntat de soart dintre noi. În asemeneaş ă ă cazuri am b gat de seam c ea încerca s -i întîlneasc privirile luiă ă ă ă ă Richard Wilson care era a ezat exact în fa a ei. Înş ţ trucît b iatul studia subă îndrumarea tat lui ei, Mary îl cuno tea în oarecare m sur i cred c înă ş ă ă ş ă ciuda faptului c amîndoi erau cam retra i din fire, se stabilise între ei ună ş sentiment de camaraderie i în elegere sufleteasc .ş ţ ă

Eliza mea a fost cum nu se poate mai fermec toare,, cochet f ră ă ă ă

afectare, dorînd s atrag aten ia celor de fa , dar mai presus de toateă ă ţ ţă

aten ia mea. Încîntarea ei cînd m aflam prin preajm , stînd jos sau înţ ă ă picioare lîng ea, optindu-i ceva la ureche sau strîngîndu-i mîna înă ş timpul dansului, i se citea u or în str lucirea obrajiş ă lor i în agita iaş ţ pieptului, oricît ar fi încercat ea s le ascund prin vorbe i gesturiă ă ş îndr zne e, chiar impertiă ţ nente. Dar cred c ar fi mai bine s -mi in gura,ă ă ţ pentru c dac m laud cu aceste lucruri acum, va trebui s roă ă ă ă esc maiş tîrziu.

S continui, a adar, cu descrierea diferi ilor particiă ş ţ pan i la petrecereaţ noastr :ăRose a fost simpl i natural , ca de obicei, plin de voio ie iă ş ă ă ş ş

neastîmp r.ăFergus a fost obraznic i aiurit; dar obr znicia i neş ă ş s buin a luiă ţ

slujeau ca distrac ie celorlal i, care rîdeau din toate b ierile inimii, chiarţ ţ ă dac asta nu-l f cea cîtu i de pu in s creasc în ochii lor.ă ă ş ţ ă ă

i, în sfîr it (pentru c am s fac abstrac ie de propria mea persoan ),Ş ş ă ă ţ ă domnul Lawrence s-a purtat ca un adevărat gentleman neatingînd penimeni nici m car cu o floare, fiind politicos cu preotul i cu doamnele,ă ş

3333




în special cu gazda i cu fiica ei, precum i cu domni oara Wilş ş ş son —s racul de el, cît nechibzuin din partea lui! N-avea destul gust ca s-oă ă ţă prefere pe Eliza Millward. Eram în rela ii destul de prietene ti cuţ ş domnul Lawrence. Fiind foarte rezervat din fire i p r sind doar raş ă ă reori

casa izolat în care se n scuse i unde tr ise în singur tate de la moarteaă ă ş ă ă lui taic -s u, nu avusese nici prilejul i nici înclina ia de a lega multeă ă ş ţ cuno tin e; dintre to i oamenii cu care avusese de a face, eu (judecîndş ţ ţ dup rezultate) p ream s -i fiu tovar ul cel mai agreabil. Nu numai că ă ă ăş ă m dovedisem a-i fi pe plac, dar i mie îmi era destul de agreabil acestă ş domn, cu toate c era prea rece, prea sfios i prea închis în sine, ca s -miă ş ă cî tige pe de-a-ntregul simpatia. Candoarea i francheş ş ea, cînd erau cuţ totul ferite de grosol nie, erau lucruri pe care le admira la al ii, dar nuă ţ

izbutea s le dobîndeasc i el. Mu enia des vîr it pe care o dovedea oriă ă ş ţ ă ş ă de cîte ori era vorba de propriile sale treburi i preocup ri, era de faptş ă destul de sup r toare i î i cam t ia elanul; dar eu i-o iertam dină ă ş ţ ă convingerea c la oriă ginea ei nu se aflau atîta mîndria i lipsa deş încredere în prietenii lui, cît o oarecare delicate e morbid i o anumeţ ă ş lips de curaj de care el î i d dea seama, fiind îns lipsit de energiaă ş ă ă necesar pentru a le înfrînge. Inima lui era ca o mimoz sensibil care seă ă ă

deschide o clip sub razele soarelui, dar se închide în sine i se ofile te laă ş ş

cea mai mic atingere a degetului cuiva sau la cea mai u oar adiere deă ş ă vînt. În linii mari vorbind, rela iile dintre noi constau mai degrab dintr-ţ ăun fel de atrac ie ce-o sim eam unul pentru altul decît dintr-o prietenieţ ţ profund i soă ş lid , ca aceea care s-a n scut apoi între mine i tine,ă ă ş Halford. Pe tine (chiar dac din cînd în cînd te ar i cam ursuz) nu te potă ăţ asemui decît cu o hain veche, f r cuă ă ă sur ca es tur , dar u oar i lejer ,ţ ă ă ş ăş ă care s-a mulat perfect pe trupul celui ce-o poart i pe care el o poate foă ş -

losi cum dore te, f r s se team c-o mototole te. În schimb, domnulş ă ă ă ă ş Lawrence era ca o hain nou , îngrijit i admirabil croit , dar atît deă ă ă ş ă strîmt la coate încît i-ar fi fost fric s nu-i rupi cus turile dac i-ai fiă ţ ă ă ă ă ţ mi cat în voie bra ele, i atît de neted i de aspectuoas , încît nu- iş ţ ş ă ş ă ţ venea s ri ti s-o expui nici m car unei singure piă ş ă c turi de ploaie.ă

Curînd dup sosirea oaspe ilor, maic -mea pomeni de doamnaă ţ ă Graham, î i ar t regretul c nu se afl i ea acolo ca s -i cunoasc , i leş ă ă ă ă ş ă ă ş explic familiilor Millward i Wilson motivele pe care le invocaseă ş scuzîndu-se c nu le întorsese vizita, sperînd c ei o vor ierta, întrucît eaă ă

3434




— mama — era convins c doamna nu avusese cîtu i de pu in inten iaă ă ş ţ ţ de a fi nepoliticoas i s-ar bucura oricînd s -i vad .ă ş ă ă

— E o doamn tare ciudat , domnule Lawrence, ad ug mama. Nuă ă ă ă prea izbutim s -i d m de rost — dar sînt convins c dumneata o s neă ă ă ă ă

po i spune cîte ceva despre ea pentru c , la urma urmei, e chiria aţ ă ş dumitale i ne-a zis c te cunoa te într-o oarecare m sur .ş ă ş ă ăTo i ochii se întoarser c tre domnul Lawrence. Mie mi se p ru c ,ţ ă ă ă ă

f r nici un motiv, el se ar t mult prea stînjenit cînd mama i se adresă ă ă ă ă astfel.

— Cine, eu, doamn Markham? r spunse el. Greă ă i i, eu n-o... adic ...ş ţ ă vreau s spun, bineîn eles c am v zut-o, dar în orice caz sînt ultimaă ţ ă ă persoan c reia ar trebui s v adresa i pentru informa ii referitoare laă ă ă ă ţ ţ

doamna Graham.Apoi se întoarse imediat c tre Rose i o rug s fac pl cere societ iiă ş ă ă ă ă ăţ

onorînd-o cu un cîntec sau cu o melodie interpretat la pian.ă— Ba nu, r spunse Rose, trebuie s-o ruga i pe domniă ţ oara Wilson. Eaş

ne dep e te pe to i atît în ceea ce priăş ş ţ ve te vocea, cît i cîntatul la pian.ş şDomni oara Wilson f cu mofturi cu oarecare cocheş ă t rie.ă— Las c o s fie ea prea bucuroas s v cînte, zise Fergus, dacă ă ă ă ă ă ă

dumneata, domnule Lawrence, o s ai buă

n tatea s stai lîng ea i s -iă ă ă ş ă

întorci foile.— Vai, dar o s fie o adev rat încîntare pentru mine, domni oară ă ă ş ă

Wilson. Chiar îmi îng dui i s-o fac? Ea î i înclin gîtul lung i zîmbi,ă ţ ş ă ş dîndu-i voie s-o conduc pîn la pian, dup care se instal i cînt o buă ă ă ă ş ă -cat dup alta în cel mai bun stil al ei, acompaniindu-se singur . Întreă ă ă timp, domnul Lawrence r mase r bd tor în picioare, sprijinindu-se cu oă ă ă mîn de speteaza scauă nului ei, iar cu cealalt întorcîndu-i notele. Poateă

c i el era la fel de încîntat de interpretarea domni oarei Wilson, cumă ş ş era i ea. Într-un fel muzica nu era deloc rea; pe de alt parte n-a puteaş ă ş spune c m-a mi cat profund. Execu ia era corect i abil , dară ş ţ ă ş ă sentimentul lipsea aproape cu des vîr ire.ă ş

Se pare îns c discu ia despre doamna Graham nu fusese închis .ă ă ţ ă— Nu, doamn Markham, vin n-am s iau, zise reveă ă rendul Millward

cînd se servi aceast b utur . În schimb am s beau pu in bere de casă ă ă ă ţ ă ă de-a dumneavoastr . Înă totdeauna am preferat-o tuturor b uturilor.ă

M gulit de acest compliment, maic -mea sun clopoă ă ă ă elul i o canţ ş ă de por elan cu cea mai bun bere a noastr fu îndat adus i a ezatţ ă ă ă ă ş ş ă

3535




dinaintea vrednicului gentleman care tia atît de bine s -i pre uiascş ă ţ ă calit ile.ăţ

— Ei vezi, asta e! strig el, îndreptînd uvoiul, cu mult îndemînare,ă ş ă din can în pahar, în a a fel încît s fac mult spum f r s se verseă ş ă ă ă ă ă ă ă

m car o pic tur .ă ă ăDup ce o examin o clip în dreptul unei lumîn ri, sorbi o înghi itură ă ă ă ţ ă bun , apoi plesc i din buze, r sufl adînc i- i umplu la loc paharul subă ă ă ă ş ş privirile mamei, pline de cea mai profund mul umire.ă ţ

— Nimic nu se poate compara cu asta, doamn Markă ham! zisepreotul. Eu am sus inut întotdeauna c berea dumneavoastr de cas eţ ă ă ă mai bun decît orice altceva.ă

— Vai ce tare m bucur c v place, p rinte! întotă ă ă ă deauna supraveghez

personal preg tirea ei, ca i pregă ş ătirea brînzei i a untului; eu a a zic:ş ş dac tot faci un lucru, m car s fie bine f cut.ă ă ă ă

— Ave i perfect dreptate, doamn Markham.ţ ă ă— Pe de alt parte, p rine, vi se pare c e un p cat s bei din cînd înă ă ă ă ă

cînd pu in vin sau o du c de rachiu? întreb mama întinzîndu-i un paharţ ş ă ă de punch fumegînd doamnei Wilson care afirma c vinul îi cade greu laă stomac. (Totodat fiul ei Robert î i umplea ochi paharul cu aceea iă ş ş

b utur .)ă ă

— Cîtu i de pu in! r spunse oracolul, dînd din cap ca Jupiter. Toateş ţ ă lucrurile sînt numai binecuvînt ri i bineă ş faceri, cu condi ia s tim s neţ ă ş ă bucur m de ele.ă

— Dar doamna Graham e de cu totul alt p rere. Ia sta i numai să ă ţ ă asculta i ce ne-a spus deun zi — v-am zis eu c o s v povestesc.ţ ă ă ă ă

i maic -mea delect societatea cu o relatare am nunŞ ă ă ă it a ideilor iţ ă ş comport rii gre ite ale doamnei respective cu privire la b utur , încheindă ş ă ă

cu cuvintele:— Ei, nu vi se pare c e o gre eal ?ă ş ă— O gre eal ? repet preotul cu un aer neobi nuit de solemn. Oş ă ă ş

crim a zice, o crim ! Nu numai c înseamn c - i bate joc de copil, dară ş ă ă ă ă ş e vorba i de dispre fa de daş ţ ţă rurile providen ei, pe care îl înva s leţ ţă ă calce în picioare.

Apoi preotul intr în multe am nunte în leg tur cu toate acestea iă ă ă ă ş explic , pe îndelete, c o asemenea purtare este nu numai lipsit de sens,ă ă ă dar i c reprezint o adevş ă ă ărat hulire a lui Dumnezeu. Maic -mea îlă ă urm ri cu cel mai adînc respect; i pîn i doamna Wilson se hot rî s - iă ş ă ş ă ă ş

3636




lase limba s se odihneasc o clip i-l ascult în t cere, sorbindu- iă ă ă ş ă ă ş punchul cu un aer plin de îng duin . Domnul Lawrence edea cu cotulă ţă ş pe mas , jucîndu-se neă glijent cu paharul de vin pe jum tate gol iă ş zîmbind pe sub musta .ţă

— Dar nu vi se pare, p rinte Millward — suger el cînd în sfîr ită ă ş gentlemanul respectiv f cu o pauz în disă ă cursul lui — c atunci cînd seă întîmpl ca un copil s fie înclinat din fire c tre necump tare — deă ă ă ă exemplu, din vina p rin ilor sau str mo ilor lui — sînt recomandabileă ţ ă ş anumite precau ii? (Fie vorba între noi, toat lumea era convins c tat lţ ă ă ă ă domnului Lawrence i-a scurtat via a datorit lipsei de cump tare.)ş ţ ă ă

— Unele precau ii, poate; îns domnul meu, cump taţ ă ă rea e una iş abstinen a e cu totul altceva.ţ

— Bine, dar am auzit c la unele persoane cump tarea — adică ă ă modera ia — e aproape cu neputin . i dac abstinen a o fi un r u (lucruţ ţă Ş ă ţ ă pe care unii oameni îl pun la îndoial ), nimeni nu va nega c lipsa deă ă cump tare este un r u i mai mare. Unii p rin i le-au interzis cuă ă ş ă ţ des vîr ire copiilor lor s guste b uturi care li se urc la cap; dară ş ă ă ă autoritatea p rin ilor nu poate d inui de-a pururi. i pe urm copiii sîntă ţ ă Ş ă din firea lor înclina i s tînjeasc dup lucrurile interzise. i într-unţ ă ă ă Ş

asemenea caz e foarte probabil ca un copil s fie tare curios s guste i să ă ş ă

cunoasc efectele lucrurilor care au fost atît de mult l udate i cu careă ă ş al ii s-au desf tat, pe cînd lui însu i îi sînt atît de aspru oprite.ţ ă ş Curiozitatea i-ar fi în general satisf cut cu primul prilej potrivit; iă ă ş odat înfrînt opreli tea, ură ă ş m rile pot fi foarte grave. Nu am preten ia să ţ ă m pricep sau s dau sentin e în asemenea treburi, dar mie mi se pare că ă ţ ă acest plan al doamnei Graham, a a cum îl desş crie i dumneavoastr ,ţ ă doamn Markham, oricît de extraă ordinar ar p rea, nu e lipsit de uneleă

avantaje: pentru c vede i aici cum copilul e izb vit dintr-o dat deă ţ ă ă ispit ; nu are nici un fel de curiozitate ascuns i nici lucruri ne tiuteă ă ş ş dup care s tînjeasc în tain ; cunoa te licorile ademenitoare în m suraă ă ă ă ş ă în care dore te s-o fac ; e total scîrbit de ele f r s fi suferit de pe urmaş ă ă ă ă efectelor lor.

— i asta vi se pare drept, domnule? Nu v-am doŞ vedit oare cît degre it este i cît de potrivnicş ş Sfintei Scripturi, precum i cuget riiş ă în elepte, s înve i un copil s se uite cu dispre i dezgust la binefacerileţ ă ţ ă ţ ş providen ei, în loc s le foloseasc a a cum se cuvine?ţ ă ă ş

3737




— Bine, s-ar putea ca sfin ia voastr s considere c i pic turile deţ ă ă ă ş ă laudanum sînt o binefacere a providen ei, r spunse domnul Lawrenceţ ă zîmbind. i totu i ve i c dea, probabil, de acord c cei mai mul i dintreŞ ş ţ ă ă ţ noi ar face mai bine s se ab in de la consumarea lor, chiar i într-oă ţ ă ş

cantitate moderat . Dar — ad ug el — nu vreau ca i dumneavoastră ă ă ş ă s -mi, urma i metafora prea îndeaă ţ proape — drept care îmi voi bea pînă la fund paharul.

— i sper c -l ve i umple la loc, domnule Lawrence, zise maic -meaŞ ă ţ ă împingînd sticla c tre el.ă

Domnul Lawrence refuz cu mult polite e, i îndep rtîndu- i pu ină ă ţ ş ă ş ţ scaunul de mas se aplec spre mine (eu eram aproape de el, ezînd peă ă ş canapea, lîng Eliza Millward) i m întreb cu un aer degajat dac oă ş ă ă ă

cunosc pe doamna Graham.— Da, am întîlnit-o de vreo dou ori.ă— i ce p rere ai despre ea?Ş ă— N-a zice c -mi place prea mult. Ca înf i are e chipe — sau maiş ă ăţş şă

degrab ar trebui s spun, distins i interesant — dar nu e cîtu i deă ă ă ş ă ş pu in prietenoas . Dup impresia mea, e o femeie care cade foarte u orţ ă ă ş prad preă judec ilor i e gata s i le p streze cu orice pre pîn înăţ ş ă ş ă ţ ă

pînzele albe, r sucînd toate lucrurile în a a fel încît s intre în tipareleă ş ă

propriilor ei idei preconcepute. E prea rigid , prea aspr , prea aprigă ă ă pentru gusturile mele.

Domnul Lawrence nu mi-a r spuns nimic, i-a plecat ochii în jos i i-ă ş ş şa mu cat buzele. Curînd dup aceea s-a ridicat i s-a îndreptat c treş ă ş ă domni oara Wilson, fiind dup cît îmi închipui pe cît de dezgustat deş ă mine pe atît de atras de ea. În momentul acela n-am prea b gat în seamă ă faptul, dar mai apoi împrejur rile m-au f cut s -mi amintesc am nuntul,ă ă ă ă

ca i alte fleacuri de acela i fel, dac nu m în el atunci cînd... dar, stai,ş ş ă ă ş s nu anticipez.ăAm încheiat seara cu un dans — vrednicul nostru pastor nesocotind

c ar fi fost cine tie ce groz vie s asiste la o asemenea petrecere, de iă ş ă ă ş tocmisem unul din l utarii satului s ne acompanieze zbenguielile cuă ă scripca lui. Îns Mary Millward a refuzat cu înc p înare s participe laă ă ăţ ă dan ul nostru; la fel i Richard Wilson, cu toate c maic -mea l-a rugatţ ş ă ă insistent s-o fac , ba chiar s-a ofeă rit s -i serveasc drept partener .ă ă ă

În orice caz ne-am descurcat destul de bine i f r el. Cu o singurş ă ă ă echip de cadril i cu mai multe contra-dan uri am inut-o tot a a pînă ş ţ ţ ş ă

3838




destul de tîrziu. În cele din urm l-am rugat pe l utarul nostru s cînte ună ă ă vals; tocmai începusem s-o port pe Eliza în vîrtejul acestui dans încînt tor, în timp ce Lawrence cu Jane Wilson i Fergus cu Rose îmiă ş

ineau isonul, cînd reverendul Millţ ward a intervenit strigînd:

— Nu, nu, a a ceva nu îng dui! Haide i, s-a f cut ora plec rii.ş ă ţ ă ă— Vai, nu, t ticule! s-a rugat Eliza.ă— E timpul, fata mea, e timpul! Trebuie cump tare în toate lucrurile,ă

nu uita!Drept r zbunare, îns , am urmat-o pe Eliza pe coriă ă dorul întunecos,

unde, sub pretext c o ajut s - i pun alul, i-am furat o s rutare, chiar înă ă ş ă ş ă spatele lui taic -s u, în timp ce acesta î i înf ur gîtul i b rbia înă ă ş ăş ă ş ă faldurile unui fular gros. Dar vai! Intorcîndu-m , am dat cu ochii deă

maic -mea care era la un pas înapoia mea. Drept ură mare, nici nuplecaser bine musafirii c am i fost supus unor mustr ri foarte aspre,ă ă ş ă care au pus stavil galopului avîntat al inimii mele i au încheiat searaă ş într-un mod foarte nepl cut.ă

— Scumpul meu, Gilbert, mi-a zis ea, îmi pare r u c faci asemeneaă ă lucruri! tii bine cît de mult in la siŞ ţ tua ia i viitorul t u, cît de mult teţ ş ă iubesc i te preş uiesc, mai presus de orice pe lume, cît de mult a dori sţ ş ă

te v d a ezat, cum se cuvine, în via — i cît de tare m-ar am rî dac te-ă ş ţă ş ă ă

a ti însurat cu fata aceea sau cu oricare alta de prin împrejurimi. S mş ş ă ă bat Dumneă zeu dac în eleg ce g se ti la ea! i nu m gîndesc numai laă ţ ă ş Ş ă lipsa averii — cîtu i de pu in — dar mie mi se pare c -i lipse te iş ţ ă ş ş frumuse ea, i de tept ciunea, i bun tatea, i orice alt calitate care ar fiţ ş ş ă ş ă ş ă de dorit. Dac ai ti tu însu i, a a cum tiu eu, cît pre uie te de fapt, niciă ş ţ ş ş ţ ş prin cap nu i-ar trece un asemenea lucru. Mai z bove te ni el i ai sţ ă ş ţ ş ă vezi! Dac vei fi legat de ea, te vei c i o via întreag cînd te vei uita înă ă ţă ă

jur i vei vedea cîte fiin e c rora ea nu le ajunge nici la degetul cel mic,ş ţ ă se afi pe lumea asta. Ascult -m pe mine, c a a o s se în-timple.ă ă ă ă ş ă— Bine, mam , te rog, taci! Nu-mi place s mi se in predici. Crede-ă ă ţ ă

m c n-am s m c s toresc deoă ă ă ă ă ă camdat , i-o spun sincer. Pe de altă ţ ă parte, sfinte Doamne! N-am i eu dreptul s m bucur pu in de via ?ş ă ă ţ ţă

— Ba da, b iatul meu drag, dar nu în felul sta. Z u, n-ar trebui să ă ă ă faci asemenea lucruri. Ar însemna c -i faci un r u fetei dac ea ar fi a aă ă ă ş cum ar trebui s fie; dar eu te asigur c e cea mai pref cut obr znic tură ă ă ă ă ă ă ce s-a pomenit vreodat pe lume; i pîn s deschizi bine ochii, ai s te iă ş ă ă ă ş

3939




treze ti prins în mrejele ei. i dac o iei de nevast Gilbert, s tii c mş Ş ă ă ă ş ă ă omori cu zile! i cu asta basta!Ş

— Las mam , nu mai plînge pentru atîta lucru — i-am spus eu, c ciă ă ă lacrimile începuser s -i curg uvoi. Uite, s rutarea asta o s-o tearg peă ă ă ş ă ş ă

cea pe care i-am dat-o Elizei. N-o mai ponegri pe fat i lini te te-te,ă ş ş ş fiindc - i promit c niciodat ... Vreau s spun, î i promit c am s mă ţ ă ă ă ţ ă ă ă gîndesc bine înainte de a face vreun pas important pe care tu îl dezaprobi în mod serios.

i zicînd acestea, mi-am aprins lumînarea i m-am dus la culcare, cuŞ ş sufletul mult mai lini tit.ş

4040




CAPITOLUL V

CAM PE LA SFÎR ITUL LUNII, cedîndŞ

într-un tîrziu insisten elor foarte viguroase ale Rosei, am înso it-o într-oţ ţ vizit la Wildfell Hall. Spre marea noastr surprindere am fost pofti iă ă ţ într-o înc pere unde primul lucru de care am dat cu ochii a fost un eă ş -valet. Al turi era o mas plin de pînze pentru pictat, borcane cu vopseleă ă ă i lacuri, palete, peneluri, uleiuri i altele asemenea. De perete erauş ş

rezemate mai multe schi e aflate în diferite stadii de lucru i cîtevaţ ş tablouri terminate-— majoritatea peisaje i portrete.ş

— M v d silit s v primesc în atelierul meu, zise doamna Graham,ă ă ă ă ă

pentru c ast zi nu s-a f cut focul în camera de zi i e cam frig ca s vă ă ă ş ă ă poftesc într-o înc pere în care c minul e gol.ă ă

Descotorosind dou scaune de uneltele i materialele de pictur careă ş ă uzurpaser aceste locuri, ne invit s edem i ea se instal din nou lîngă ă ă ş ş ă ă evalet, nu chiar cu fa a la el, dar aruncînd din timp în timp cîte o privireş ţ

la tablou în cursul conversa iei i mai tr gînd cîte o trţ ş ă ăs tur de penel deă ă parc i-ar fi fost imposibil s - i abat întru totul aten ia de la ocupa ia eiă ă ş ă ţ ţ

pentru a i-o concenş

tra asupra vizitatorilor. Tabloul reprezenta conaculWildfell, v zut în zorii zilei dinspre cîmpia de la poalele deaă lului,desprinzîndu-se întunecat i falnic de pe un cer limpede, albastru-şargintiu, cu cîteva dungi ro ietice pe marginea z rii. Totul era desenat iş ă ş colorat aidoma ca-n via , subiectul fiind tratat cu deosebit elegan iţă ă ţăş dup toate canoanele artei.ă

— V d, doamn Graham, c pune i tot sufletul în operaă ă ă ţ dumneavoastr , am remarcat eu. Nu pot decît s v rog s-o continua i,ă ă ă ţ

pentru c dac ve i l sa ca venirea noastr s v întrerup , ne vom vedeaă ă ţ ă ă ă ă ă sili i s ne socoţ ă tim ni te intru i cu totul nedori i.ş ş ţ

4141




— Vai, dar deloc! a replicat ea tres rînd i aruncîndu- i penelul peă ş ş mas de parc ar fi fost trezit deodat la îndatoririle polite ei. Nu sîntă ă ă ă ţ chiar atît de asaltat de musafiri încît s nu pot s acord bucuroas cîtevaă ă ă ă minute pu inelor persoane care m onoreaz cu prezen a lor.ţ ă ă ţ

— V d c aproape v-a i terminat tabloul, i-am spus eu apropiindu-mă ă ţ ă ca s -l observ mai bine i cercetîndu-l cu mult mai mult admira ie iă ş ă ţ ş încîntare decît iţ neam s -mi ar t pe fa . Am impresia c mai ave i deă ă ţă ă ţ pus doar tu ele finale în primul plan. Dar de ce l-a i botezat Conaculş ţ Fernley din comitatul Cumberland, în loc de Widfell Hall din comitatulX? am întrebat-o eu referindu-m la numele pe care-l înscrisese cu litereă mici în partea de jos a pînzei.

Dar mi-am dat seama imediat c zicînd acestea fuseă sem prea

îndr zne , pentru c ea s-a îmbujorat la fa , ne tiind ce s spun . Totu i,ă ţ ă ţă ş ă ă ş dup o pauz de o clip , cu un fel de sinceritate desperat , mi-aă ă ă ă m rturisit:ă

— Pentru c am pe lumea asta prieteni — sau cel pu in cuno tin e —ă ţ ş ţ care n-a vrea s afle unde mi-am g sit loca de tain ; i întrucît s-arş ă ă ş ă ş putea s le cad sub ochi tabloul i s-ar putea s -mi recunoasc manieraă ă ş ă ă de a picta în ciuda ini ialelor false cu care m-am semnat, din prevedereţ

am botezat i conacul cu un alt nume penş

tru a-i pune pe o urm gre it înă ş ă

cazul cînd ar încerca s m caute.ă ă— Va s zic n-ave i inten ia de a p stra tabloul? am întrebat-o euă ă ţ ţ ă

inînd mor i s spun ceva pentru a schimba subiectul.ţ ţ ş ă— Nu; nu-mi d mîna s pictez pentru propria mea pl cere sauă ă ă

distrac ie.ţ— Mama î i trimite toate tablourile la Londra, s-a amestecat Arthur înş

conversa ie. i cineva de acolo i le vinde i ne trimite banii.ţ Ş ş

Aruncîndu-mi privirile pe celelalte pînze am remarcat o schiţăfrumoas cu Lindenhope v zut din vîrful dealuă ă lui; o alt imagine aă vechiului conac înc lzindu-se în aburul însorit al unei dup -amiezeă ă lini tite de var i un mic portret simplu, dar foarte sugestiv al unui copilş ă ş trist i gînditor, cu o expresie de regret t cut, dar profund, inînd în mînş ă ţ ă un buchet de flori ve tede i avînd drept fundal ni te coline joase iş ş ş ş cîmpii întunecoase de toamn i un cer noros, posomorît.ă ş

— Dup cum vede i, duc o lips crunt de subiecte, zise frumoasaă ţ ă ă pictori . Odat am zugr vit b trînul conac pe o noapte cu lun iţă ă ă ă ă ş b nuiesc c va trebui s -l înf i ez alt dat într-o zi de iarn cu z pad iă ă ă ăţş ă ă ă ă ăş

4242




apoi iar i într-o sear cu nori întuneco i — pentru c realitatea este căş ă ş ă ă nu prea am altceva de pictat. Mi s-a spus c undeva prin împrejurimiă ave i o vedere splendida spre mare. E adevţ ărat? Se poate merge pe jospîn acolo?ă

— Da, dac n-ave i nimic împotriv s str bate i o distan de patruă ţ ă ă ă ţ ţă mile, sau cam a a ceva — aproape opt mile dus i-ntors — i înc pe unş ş ş ă drum destul de prost i obositor.ş

— i în ce direc ie se afl ?Ş ţ ăAm c utat s-o l muresc cît m-am priceput mai bine i tocmai mă ă ş ă

pornisem s -i descriu diferitele drumuri, alei i cîmpuri ce trebuiauă ş str b tute pentru a ajunge acolo, por iunile drepte i cotiturile la dreaptaă ă ţ ş i la stînga, cînd ea m-a întrerupt spunînd:ş

— Stai, stai! Nu-mi spune toatea astea acum. Pîn cînd voi aveaă nevoie de îndrum rile dumitale am s uit tot ce mi-ai zis. N-am inten iaă ă ţ s m duc acolo pîn la prim var . Poate c atunci am s te deranjez.ă ă ă ă ă ă ă Deocamdat avem iarna înaintea noastr i...ă ă ş

S-a oprit deodat în bu indu- i o exclama ie i a s rit de pe scaună ă ş ş ţ ş ă spunînd: „Scuza i-m o clip ”, dup care a ie it repede din odaie,ţ ă ă ă ş închizînd u a înd r tul ei.ş ă ă

Fiind curios s v d ce a f cut-o s tresar i s se tulbure în a a hal,ă ă ă ă ă ş ă ş

am privit spre fereastr — întrucît ea din întîmplare î i îndreptase ochiiă ş într-acolo cu o clip înainte, i abia am apucat s z resc pulpanaă ş ă ă mantalei unui b rbat disp rînd înd r tul unui tufi mare, de ilice, aflată ă ă ă ş între fereastr i arcada de la intrare.ă ş

— E prietenul mamei, ne-a informat Arthur.Eu m-am uitat la Rose i ea la mine.ş— N-o în eleg deloc pe doamna asta, mi-a optit Rose.ţ ş

Copilul a privit-o cu un aer surprins i grav. Rose a început imediatş s -i vorbeasc despre tot felul de lucruri indiferente în timp ce eu mă ă ă distram privind la tablouri, într-un col întunecat se afla unul pe care nu-lţ remarcasem. Înf i a un copila a ezat în iarb cu un mald r de flori peăţş ş ş ă ă genunchi. Tr s turile delicate i ochii mari, alba tri, care zîmbeau pe subă ă ş ş buclele castanii c zute mult pe fruntea lui aplecat asupra comorii dină ă poal , sem nau destul de tare cu cele ale domni orului din fa a mea ca să ă ş ţ ă m fac s în eleg c e un portret al lui Arthur Graham în fragedă ă ă ţ ă ă copil rie.ă

4343




Luîndu-l în mîn ca s -l aduc la lumin am descoperit un alt tablou înă ă ă spatele lui, întors cu fa a la perete. M-am aventurat s -l ridic i pe acesta.ţ ă ş Înf i a un b rbat în floarea tinere ii — chipul lui era destul de fruimosăţş ă ţ i porş tretul nu era deloc r u; dar, dac va fi fost executat de aceea i mînă ă ş ă

ca i restul pînzelor, asta se întîmplase, f r doar i poate, cu mul i ani înş ă ă ş ţ urm . Lucrul era doă vedit de o mult mai mare grij i aten ie pentruă ş ţ detalii, de o mult mai mic prospe ime a coloritului i libertate înă ţ ş maniera de tratare — adic tocmai calit ile care m încîntaser i mă ăţ ă ă ş ă surprinseser la celelalte tablouri. Toă tu i, l-am cercetat cu mult interes.ş Tr s turile i expresia purtau pecetea unei individualit i foarte bineă ă ş ăţ definite, ceea ce te f cea s crezi c asem narea cu originalul eraă ă ă ă remarcabil . Ochii alba tri, limpezi, se a inteau asupra privitorului cu ună ş ţ

fel de ghidu ie ascuns — aproape c te a tepta i s -i vezi clipindu- iş ă ă ş ţ ă ţ iret; buzele — prea groase ca s nu sugereze o fire amatoare de pl ceriş ă ă

— p reau pe punctul de a se lumina într-un zîmbet; obrajii, de o culoareă cald , erau împodobi i de ni te favori i roă ţ ş ţ iatici foarte de i i stufo i; iarş ş ş ş p rul castaniu-aprins rev rsîndu-se în adev ra i ciorchini de bucle bogateă ă ă ţ înc lcau în prea mare m sur drepturile frun ii i p reau s sugereze că ă ă ţ ş ă ă ă purt torul lor era mai mîndru de frumuă se ea decît de intelectul lui — iţ ş

poate c de fapt avea i dreptate s-o fac ; i totu i, înf i area lui eraă ş ă ş ş ăţş

departe de a fi aceea a unui zevzec.Cred c nu ineam nici de dou minute în mîn poră ţ ă ă tretul, cînd s-a

întors frumoasa pictori .ţă— Era doar o persoan care venise s se intereseze de tablouri, ne-aă ă

spus ea în chip de scuze pentru plecarea ei brusc . L-am rugat s maiă ă a tepte.ş

— M tem c s-ar putea interpreta drept un gest de mare cutezan , i-ă ă ţă

am spus eu, faptul c mi-am permis s privesc o pînz pe care pictorul aă ă ă întors-o cu fa a la peţ rete; dar, dac -mi da i voie, v-a întreba...ă ţ ş— E într-adev r un gest de mare cutezan , domnul meu, a a c te-aă ţă ş ă ş

ruga s nu pui nici un fel de întreb ri în aceast privin , întrucîtă ă ă ţă curiozitatea nu- i va fi saţ tisf cut , mi-a r spuns ea încercînd s ascundă ă ă ă ă cu un zîmbet asprimea repro ului ei.ş

i totu i, din felul cum se îmbujorase i cum îi scînteiau ochii, mi-amŞ ş ş dat seama c am sup rat-o foarte tare.ă ă

— Nu voiam decît s întreb dac tot dumneavoastr a i pictat i acestă ă ă ţ ş tablou, i-am r spuns eu, i i-am cedat pinza dup care întinsese mîinile.ă ş ă

4444




M-am posomorît la rîndul meu, pentru c mi-a luat-o f r pic deă ă ă polite e i, punînd-o repede la loc, în col ul acela întunecos, cu fa a laţ ş ţ ţ perete, a a ezat cel lalt tablou peste ea ca mai înainte. Dup aceea s-aş ă ă întors c tre mine i a rîs.ă ş

Dar eu n-aveam deloc chef de glume. Cu un aer nep s tor m-amă ă îndreptat spre fereastr i am r mas cu privirile a intite asupra gr dinii înă ş ă ţ ă paragin , l sind-o cîteva minute s stea de vorb cu Rose. Apoi,ă ă ă ă spunîndu-i surorii mele c e timpul s plec m, i-am strîns mînaă ă ă domni orului, i-am f cut o plec ciune glacial doamnei i am pornitş ă ă ă ş c tre u . Dar, dup ce i-a luat r mas bun de la Rose, doamna Grahamă şă ă ş ă mi-a întins mîna spunîndu-mi cu glas suav i cu un zîmbet care nu eraş cîtu i de pu in dezagreabil:ş ţ

— Fie ca soarele s nu apun pîn nu- i trece mînia, domnuleă ă ă ţ Markham. Îmi cer iertare dac te-am ofensat prin brusche ea mea.ă ţ

Bineîn eles c atunci cînd o doamn catadicse te s se scuze, e cuţ ă ă ş ă neputin s mai r mîi sup rat; a a c ne-am desp r it în termeni buni.ţă ă ă ă ş ă ă ţ De data asta i-am strîns mîna cu deplin cordialitate i f r pic .ă ş ă ă ă

4545




CAPITOLUL VI

ÎN URM TOARELE PATRU LUNI n-Ă

am mai intrat în casa doamnei Graham, i nici ea într-a noastr . Darş ă doamnele continuau s vorbeasc despre ea i rela iile dintre noi f ceauă ă ş ţ ă i ele progrese, de i nu prea repezi. Cît despre flec reala lor, eu îiş ş ă

d deam prea pu in aten ie (vreau s spun cînd venea vorba de frumoasaă ţ ă ţ ă sihastr ) i singurele nout i cu care m-am ales din poă ş ăţ vestirile lor au fostc într-o zi rece, dar frumoas , doamna Graham se aventurase s - i ducă ă ă ş ă b ie elul pîn la casa parohial , unde din nefericire n-a g sit pe nimeniă ţ ă ă ă decît pe domni oara Millward cea mare. Cu toate acestea stş ătuse multă

vreme acolo i dup cîte se zice, cele dou femei g siser o mul ime deş ă ă ă ă ţ lucruri s - i spun , i se desp r iser cu dorin a împ rt it de a seă ş ă ş ă ţ ă ţ ă ăş ă revedea. Mary Millward iubea copiii, iar mamelor dr g stoase le placă ă persoanele care tiu s le aprecieze cum se cuvine odorul.ş ă

Uneori am v zut-o i eu pe doamna Graham, nu nuă ş mai cînd venea labiseric , ci i cînd ie ea pe coline cu b ie elul, fie f cînd o plimbareă ş ş ă ţ ă lung , f r int , fie — în zilele deosebit de frumoase — r t cind aleneă ă ă ţ ă ă ă

pe b r ganul ierbos sau pe p unile b tute de vînturi din jurul vechiuluiă ă ăş ă

conac — ea cu o carte în mîn , iar fiul ei zbenguindu-se pe lîng ea.ă ă Cînd se ivea vreun prilej de acest fel, dac d deam cu ochii de ea înă ă plimb rile mele solitare — fie pe jos, fie c lare — sau atunci cînd aveamă ă vreo treab legat de bunul mers al mo iei, de obicei potriveam lucrurileă ă ş în a a fel încît s -i ies în cale sau s-o ajung din urm ; c ci îmi pl ceaş ă ă ă ă destul de mult s-o v d pe doamna Graham i s -i vorbesc i, f r doar iă ş ă ş ă ă ş poate, m incinta conversa ia cu micul ei înso itor, descoperind — deă ţ ţ

îndat ce s-a spart ghea a sfio eniei lui c e un b ie el foarte prietenos,ă ţ ş ă ă ţ inteligent i amuş zant. Curînd ne-am împrietenit la cataram — de i n-aă ş ş

4646




putea spune în ce m sur o bucura asta pe maic -sa. La început am avută ă ă o b nuial c ea ar cam dori s pun stavile în calea intimit ii ce seă ă ă ă ă ăţ n tea între noi — s sting , parc , flac ra prieteniei noastre. Dar dîndu-ăş ă ă ă ăi în cele din urm seama, în ciuda prejudec ilor ei împoş ă ăţ triva mea c nuă

sînt deloc un individ primejdios, ci dimpotriv , c sînt bine inten ionat iă ă ţ ş c întîlnirile cu mine i cu cîinele meu îi fac mult mai mult bucurieă ş ă fiului ei decît ar fi avut altfel posibilitatea s cunoasc , ea înă ă cet s seă ă mai împotriveasc i chiar m saluta cu un zîmbet cînd m vedeaă ş ă ă apropiindu-m .ă

Cît despre Arthur, el îmi striga: „Bine ai venit” de la mare dep rtareă i, î nind de lîng maic -sa, alerga o buş ţ ş ă ă cat bun ca s -mi ias înă ă ă ă

întîmpinare. Dac se întîmpla s fiu c lare, Arthur avea asigurat oă ă ă ă

plimbare la trap ori la galop; sau, dac vreunul din caii de povar nu eraă ă prea departe, îi f ceam pl cerea de a-l instala pe spinarea unuia dintre eiă ă i de a-l plimba astfel, ceea ce-i pl cea la fel de mult. Dar maic -sa neş ă ă

înso ea întotdeauna i merţ ş gea cum putea al turi de el — pe cît cred nuă atîta pentru c s-ar fi temut de vreo primejdie de v t mare sau mai tiuă ă ă ş eu ce, cît ca s aib grij s nu-i bag cine tie ce idei nepotrivite înă ă ă ă ş mintea lui de copil, deoarece îl p zea întotdeauna cu str nicie i nu-iă ăş ş

d dea niciodat voie s plece din preajma ei. Ceea ce o încînta cel maiă ă ă

tare era s -l vad zbenguindu-se i alergînd cu Sancho, în timp ce euă ă ş mergeam al turi de ea; asta nu atîta din pl cerea de a se afla în prezen aă ă ţ mea (de i uneori îmi mai f ceam unele iluzii de asemenea natur ), cît caş ă ă s -l vad pe fiul ei cum se bucur de aceste activit i i jocuri —ă ă ă ăţ ş învior toare pentru trupu orul s u firav — i de care avea parte multă ş ă ş prea rar din pricina lipsei unor tovar i potrivi i pentru anii lui. Deăş ţ asemenea, poate c o bucura destul de mult faptul c eu m aflam lîngă ă ă ă

ea i nu lîng el i deci eram incapabil s -i d unez b ie elului în vreunş ă ş ă ă ă ţ fel, direct sau indirect, inten ionat sau nu, — ceea ce în orice cazţ însemna c n-aveam de ce s -i mul umesc doamnei.ă ă ţ

Uneori sînt îns convins c doamna era oarecum încîntat deă ă ă conversa ia cu mine. Într-o diminea însorit de februarie, în cursul uneiţ ţă ă plimb ri de dou zeci de minute pe b r gan, ea î i l s la o parteă ă ă ă ş ă ă asprimea i reş zerva obi nuit i începu o discu ie adev rat cu mine.ş ă ş ţ ă ă Vorbi cu atît de mult elocin i profunzime de gîndire i de sentimenteă ţăş ş despre un subiect care, din fericire, coincidea cu propriile mele idei — iş pe deasupra avînd i o înf i are atît de frumoas — încît m-am întorsş ăţş ă

4747




acas fermecat. Pe drum, m-am trezit gîndindu-m , c , la urma urmei, ară ă ă fi poate mai bine pentru un b rbat s - i peă ă ş treac zilele cu o asemeneaă femeie decît cu Eliza Millward; iar apoi — figurat vorbind — am ro itş pentru propria mea nestatornicie.

Intrînd în hol am g sit-o acolo pe Eliza singur cu Rose. Surpriza n-aă ă fost în general chiar atît de agreabil cum ar fi trebuit s fie. Am flec rită ă ă laolalt mult vreme, dar mi s-a p rut c Eliza este cam frivol i chiară ă ă ă ă ş pu in insipid în compara ie cu mult mai matura i serioasa doamnţ ă ţ ş ă Graham. Vai, Doamne! ce i-e i cu constan a oamenilor!ţ ş ţ

„ i totu i, m-am gîndit eu, n-ar trebui s m însor cu Eliza de vremeŞ ş ă ă ce mama se împotrive te cu atîta strş ăşnicie i nici pe fat nu s-ar cuveniş ă s-o am gesc dîndu-i iluzii cum c a avea de gînd s fac a a ceva.ă ă ş ă ş

Acuma, dac dispozi ia mea din momentul de fa va mai conă ţ ţă tinua, îmiva fi mai u or s -mi eliberez afec iunile de doş ă ţ mina ia ei blînd i totu iţ ă ş ş necru toare. i cu toate c i împotriva doamnei Graham s-ar puteaţă Ş ă ş ridica tot atîtea obiec ii, mi-ar fi poate îng duit, ca i doctorilor, sţ ă ş ă vindec un r u mai mare prin altul mai mic, pentru c nu m voiă ă ă îndr gosti serios de tîn ra v duv , — sau cel pu in a a cred — i nici eaă ă ă ă ţ ş ş de mine — lucrul acesta este mai mult ca sigur. Dar dac voi g si pu ină ă ţ ă

bucurie în prezen a ei, nu v d de ce nu mi s-ar îng dui s-o caut; i dacţ ă ă ş ă

steaua divinit ii ei va fi destul de luminoas ca s întunece luciul Elizei,ăţ ă ă cu atît mai bine, de i nu prea îndr znesc s -mi fac planuri în aceastş ă ă ă privin .”ţă

De atunci încolo n-am mai l sat s treac vreo zi frumoas f r oă ă ă ă ă ă vizit la conacul Wildfell, cam pe la ceasul cînd tiam c noua meaă ş ă cuno tin î i p r se te de obicei sih stria. Dar de multe ori s-a întîmplatş ţă ş ă ă ş ă s fiu dezam git în speran ele mele privitoare la o nou înă ă ţ ă trevedere; atît

de schimb toare se dovedea doamna Graă ham în privin a momentuluiţ cînd ie ea din cas i a locuş ă ş rilor c tre care se îndrepta, atît de efemereă erau întîlnirile întîmpl toare pe care izbuteam s le ob in, încît aproapeă ă ţ începusem s cred c ea î i d tot atîta osteneal s m evite cît îmiă ă ş ă ă ă ă ă d deam eu s-o g sesc. Numai c preă ă ă supunerea mi-era mult preanesuferit ca s-o p strez m car o clip dup ce g seam vreun motivă ă ă ă ă ă acceptabil pentru a o putea înl tura.ă

Într-o dup -amiaz lini tit i senin din martie, pe cîndă ă ş ă ş ă supravegheam îngrijirea paji tei i repararea unui gard din vale, amş ş v zut-o, lîng pîrîu, pe doamna Graham cu un bloc de desen în mîn iă ă ă ş

4848




absorbit de arta ei favoă rit , în timp ce Arthur î i umplea timpul f urindă ş ă baraje i diguri în apa pu in adînc i plin de bolovani a pîrîului. Nuş ţ ă ş ă prea aveam cu ce s m distrez i un prilej atît de rar nu trebuia pierdut.ă ă ş A adar, l sînd balt i paji tea i gardul, m-am îndreptat repede într-ş ă ă ş ş ş

acolo. Dar n-am putut s ajung înaintea lui Sancho care, de îndat ce i-aă ă ş z rit tîn rul prieten, a str b tut glon distan a respecă ă ă ă ţ ţ tiv i s-a n pustită ş ă asupra b ie elului cu o bucurie atît de impetuoas , încît l-a r sturnat înă ţ ă ă mijlocul apei. Din fericire bolovanii l-au împiedicat s se ude prea tareă i, pe de alt parte, nu erau nici atît de col uro i încît s -l r neasc . Maiş ă ţ ş ă ă ă

degrab întîmplarea cu ghinion l-a f cut s rîd prin neprev zutul ei.ă ă ă ă ăDoamna Graham studia elementele distinctive ale diferitelor soiuri de

copaci înc dezgoli i de frigul iernii, i copia cu tr s turi viguroase, însă ţ ş ă ă ă

nu lipsite de delicate e, ramifica iile lor diverse. Nu s-a ar tat prea vorbţ ţ ă ă-rea , dar eu am r mas în picioare lîng ea, urm rindu-i mi c rileţă ă ă ă ş ă creionului; era o pl cere s -l vezi c l uzit cu atîta îndemînare deă ă ă ă degetele acestea frumoase i gra ioase. N-a trecut îns mult vreme pînş ţ ă ă ă cînd îndemînarea ei a început s fie stînjenit , degetele au început s oă ă ă ş -v ie, s tremure u or, i s gre easc tr s turile, iar apoi deodat s-auă ă ş ş ă ş ă ă ă ă oprit. Doamna i-a ridicat rîzînd fa a spre mine i mi-a spus c schi a eiş ţ ş ă ţ

nu profit prea mult de supravegherea mea.ă

— Bine, atunci am s stau de vorb cu Arthur pîn cînd termina i, i-ă ă ă ţam spus eu.

— Domnule Markham, a vrea s c l resc pu in, dac m las mama,ş ă ă ă ţ ă ă ă a zis copila ul.ş

— Dar pe ce, fiul meu?— Cred c trebuie s fie vreun cal acolo, pe cîmp, a r spuns b iatul,ă ă ă ă

ar tînd spre iapa murg , voinic , ce tr gea ma ina de netezit iarba.ă ă ă ă ş

— Nu, nu, Arthur, e prea departe, s-a împotrivit maic -sa.ăDar eu am f g duit s -l aduc înapoi nev t mat dup ce vom face ună ă ă ă ă ă tur-dou pe paji te. V zînd expresia neă ş ă r bd toare a copilului, doamnaă ă Graham a zîmbit i l-a l sat. Era prima dat cînd îmi d dea voie s -lş ă ă ă ă îndep rtez cît de cît de lîng ea.ă ă

Coco at pe animalul ce p rea atît de mare fa de el i pornind solemnţ ă ţă ş în sus i în jos pe pantele cîmpului întins, Arthur era adev rataş ă întruchipare a mul umirii i încînt rii voioase i t cute. Dar curîndţ ş ă ş ă netezirea paji tei s-a terminat i cînd l-am dat jos pe viteazul c l re i l-ş ş ă ă ţşam depus din nou în bra ele mamei lui, ea p ru puţ ă in nemul umit c -lţ ţ ă ă

4949




inusem atîta vreme. Î i închisese carnetul de schi e i probabil c a teptaţ ş ţ ş ă ş cu ner bdare întoarcerea lui.ă

Era timpul s se duc acas , a spus ea, i a vrut s - i ia r mas bun deă ă ă ş ă ş ă la mine, dar eu nu eram dispus nici în ruptul capului s-o p r sesc: amă ă

înso it-o pîn la jumţ ă ătatea colinei. A devenit mai sociabil , a a c amă ş ă început i eu s fiu mai vesel. Îns ajungînd într-un loc de unde se vedeaş ă ă sumbrul conac b trîn, s-a oprit locului i s-a întors c tre mine în timp ceă ş ă vorbea, de parc ar fi vrut s -mi dea de în eles s nu merg mai departe iă ă ţ ă ş s ne înă cheiem conversa ia acolo, s m fac s -mi iau r mas b«n i sţ ă ă ă ă ă ş ă m îndep rtez. De fapt era i timpul s-o fac pentru c „Înserarea senină ă ş ă ă i rece se l sa repede”, soarele asş ă fin ise i luna coco at începea în modţ ş ş ă

vizibil s lumineze cerul de un cenu iu palid. Îns pe mine m ineaă ş ă ă ţ

locului un sentiment vecin cu comp timirea. Îmi venea greu s-o las să ă stea într-un c min atît de singuratic i de lipsit de bucurii. Am ridicată ş ochii c tre conac. Se încrunta t cut i sumbru la noi. În ferestrele de josă ă ş ale unei aripi lic rea o lumini ro ietic , dar toate celelalte ferestre erauă ţă ş ă întunecate i multe din ele î i ar tau g urile negre ca ni te pe teri, lipsiteş ş ă ă ş ş de geamuri i chiar i de cercevele.ş ş

— Nu vi se pare un s la prea pustiu? am întrebat-o eu dup ună ş ă

moment de contemplare t cut .ă ă

— Uneori da, mi-a r spuns ea. În serile de iarn cînd Arthur e culcată ă în p tu ul lui i eu ed acolo, singur , i ascult vîntul aspru care geme înă ţ ş ş ă ş jurul meu i url prin camerele vechi i ruinate, nici un fel de c r i sauş ă ş ă ţ alte îndeletniciri nu pot alunga gîndurile întrist toare i temeă ş rile care mă n p desc. Dar tiu bine c e o nechibzuin s m las prad unoră ă ş ă ţă ă ă ă asemenea sl biciuni. Dac Rachel e mul umit cu asemenea via , de ceă ă ţ ă ţă n-a fi i eu? De fapt nici n-am cuvinte s -mi ar t recuno tin a pentru cş ş ă ă ş ţ ă

mi se acord un asemenea azil — atîta vreme cît sînt l sat s mă ă ă ă ă ad postesc în el.ăUltima fraz a fost rostit aproape în oapt , de parc nu mi-ar fi fostă ă ş ă ă

adresat mie, ci mai degrab ei înse i. Apoi doamna Graham mi-a spusă ă ş noapte bun i s-a retras.ă ş

Abia f cusem cî iva pa i spre cas cînd am dat cu ochii de domnulă ţ ş ă Lawrence urcînd pe c lu ul lui sur poă ţ teca aspr ce traversa culmeaă dealului. M-am ab tut pu in din drumul meu ca s -i vorbesc, pentru că ţ ă ă trecuse mult vreme de cînd nu ne mai întîlnisem.ă

5050




— Cu cine vorbeai adineauri, cu doamna Graham? m-a întrebat elcurînd dup ce ne-am dat bine e.ă ţ

— Da.— Hm! A a mi s-a p rut i mie.ş ă ş

S-a uitat gînditor la coama calului ca i cum ar fi avut un motiv seriosş de nemul umire, fie din pricina ei fie din alt pricin .ţ ă ă— Ei, i ce-i cu asta?ş— A, nimic! mi-a replicat el. Numai c , dup cîte tiam, i-eraă ă ş ţ

antipatic , a ad ugat el lini tit, strimbîndu- i buzele de o frumuse eă ă ş ş ţ clasic într-un zîmbet u or sarcastic.ă ş

— i chiar de-ar fi fost a a — ce, e oare cu neputin ca un om s seŞ ş ţă ă mai r zgîndeasc dup ce cunoa te mai bine pe cineva?ă ă ă ş

— Da, bineîn eles, mi-a r spuns el descîlcînd cu mult grij ni teţ ă ă ă ş uvi e încurcate din coama bogat a iepei lui brum rii.ş ţ ă ă

Apoi, întorcîndu-se deodat spre mine i a intindu- i ochii c prui iă ş ţ ş ă ş sfio i asupra mea, cu o privire neab tut i p trunz toare, a ad ugat:ş ă ăş ă ă ă

— Va s zic i-ai schimbat p rerea?ă ă ţ ă— N-a putea spune cu precizie! Nu; cred c de fapt am aceea iş ă ş

opinie despre ea ca i mai înainte — nuş mai u or îmbun t it .ş ă ăţ ă

— Aha!Privind în jur, a c utat s schimbe vorba i ridicînd ochii la lun aă ă ş ă f cut un comentariu referitor la frumuă se ea serii respective. Dar eu nu i-ţam r spuns întrucît mi s-a p rut c n-are leg tur cu subiectul.ă ă ă ă ă

— Lawrence — l-am întrebat eu privindu-l calm, drept în ochi — e tiş îndr gostit de doamna Graham?ă

În loc s fie profund ofensat de aceast întrebare, a a cum m camă ă ş ă temeam c se va întîmpl , prima tres rire de surprîndere la auzulă ă ă

întreb rii îndr zne e a fost ură ă ţ mat de un chiot de rîs de parc ideeaă ă respectiv l-ar fi amuzat extraordinar.ă— Eu îndr gostit de ea? repet el. De unde i-a venit un asemeneaă ă ţ

gînd n stru nic?ă ş— Faptul c te intereseaz progresul rela iilor mele cu doamna iă ă ţ ş

schimbarea p rerilor mele privitoare la ea mi-a sugerat gîndul c s-ară ă putea s fii gelos.ă

Lawrence rîse iar i:ăş— Gelos? Nu! Dar credeam c te vei însura cu Eliza Millward.ă

5151




— Atunci ai crezut gre it pentru c n-am s m înş ă ă ă sor nici cu una, nicicu cealalt — dup cîte tiu.ă ă ş

— Atunci cred c ar fi mai bine s le la i în pace.ă ă ş— Dar dumneata ai de gînd s te însori cu Jane Wilson?ă

Se îmbujor la fa i se juc iar cu coama iepei, dar r spunse:ă ţăş ă ă— Nu, cred c nu.ă— Atunci ai face mai bine s-o la i în pace.şAr fi putut s -mi r spund : „Nu m las ea pe mine în pace”. Însă ă ă ă ă ă

aproape un minut n-a zis nimic, f cînd o mutr caraghioas , dup care aă ă ă ă încercat din nou s schimbe cursul conversa iei; i de data asta am l sată ţ ş ă s treac de la mine. La urma urmei îndurase destul. Înc un cuvint rostită ă ă în privin a subiectului respectiv ar fi putut s fie la fel ca ultima pic turţ ă ă ă

care revars paharul.ăAm întîrziat la ceai; dar mama avusese bun tatea s in ceainicul iă ă ţ ă ş

brio ele la cald, pe poli a c minului, i cu toate c m-a dojenit pu in n-aş ţ ă ş ă ţ f cut cine tie ce mof ă ş turi pîn s -mi accepte scuzele. Iar cînd eu m-amă ă plîns c ceaiul i-a pierdut aroma, a v rsat restul în c ldarea de l turi i aă ş ă ă ă ş rugat-o pe Rose s umple ceainicul i s -l pun din nou la fiert, serviciuă ş ă ă pe care ea l-a îndeplinit cu mult zarv i înso indu-l cu anumiteă ă ş ţ

comentarii demne de men ionat:ţ

— Ei, poftim! Dac ar fi fost vorba de mine, r mîneam f r pic deă ă ă ă ceai; i chiar dac ar fi fost vorba de Fergus i înc ar fi trebuit s seş ă ş ă ă mul umeasc numai cu ceea ce a r mas i pe deasupra i s-ar fi spus s seţ ă ă ş ă arate recunosc tor fiindc i a a e prea bun pentru el. Dar penă ă ş ş tru tine —pentru tine niciodat nu ne d m destul peste cap. A a se întîmplă ă ş ă întotdeauna — dac e ceva deosebit de bun la mas , mama îmi face cuă ă ochiul i d din cap c tre mine ca s m ab in i dac nu in seam deş ă ă ă ă ţ ş ă ţ ă

semnele ei îmi opte te: „Rose, nu mînca a a de mult din bucata aceea,ş ş ş c lui Gilbert o s -i plac f r îndoial s-o aib la cin ”. Sigur, eu una nuă ă ă ă ă ă ă ă însemn nimic! în hol mi se spune: „Haide, Rose, strînge- i lucrurile ca sţ ă fie camera curat i aranjat pentru cînd or veni b ie ii; i ai grij s nuă ş ă ă ţ ş ă ă se sting focul; lui Gilbert îi place s aib un foc zdrav n în c min”. Laă ă ă ă ă buc t rie iar i: „F cît mai mare pl cinta aceea, Rose; sînt convins că ă ăş ă ă ă ă b ie ilor o s le fie foame. i nu mai pune atîta piper în ea fiindc sîntă ţ ă Ş ă sigur c n-o s le plac ”. Sau: „Rose, nu mai turna atîtea mirodenii înă ă ă ă budinc , doar tii c lui Gilbert lui place mai simpl ”, sau: „Ai grij să ş ă ă ă ă nu te zgîrce ti la stafidele pentru chec, c doar tii c lui Fergus îi placş ă ş ă

5252




grozav”. Dac eu îi r spund: „Bine mam , dar a a i f ceam”, mi seă ă ă ş ş ă r spunde c nu trebuie s m gîndesc numai la mine: „ tii, Rose, în toateă ă ă ă Ş chestiunile casnice, trebuie s inem seam numai de dou lucruri: în priă ţ ă ă -mul rînd de ceea ce se cuvine s fie f cut, i în al doilea rînd, de ceea ceă ă ş

este mai agreabil pentru b rba ii din cas — doamnele trebuie s seă ţ ă ă mul umeasc cu orice”.ţ ă— i asta e o înv tur foarte bun , i-a luat mama vorba din gur .Ş ăţă ă ă ă

Cel pu in sînt sigur c a a gînde te Gilbert.ţ ă ă ş ş— În orice caz e o înv tur convenabil , cel pu in pentru noi, i-amăţă ă ă ţ

r spuns eu. Dar tii, mam , dac ai ine cu adev rat s -mi faci pe plac, ară ş ă ă ţ ă ă trebui s te gînde ti ceva mai mult i la lini tea, comoditatea i bucuriileă ş ş ş ş tale, oricum, mai mult decît o faci; cît despre Rose nu m îndoiesc c eaă ă

î i poart singur de grij ; i ori de cîte ori face un sacrificiu sauş ă ă ă ş s vîr e te un act remarcabil de devotament, nu scap în nici un cază ş ş ă prilejul s m informeze cu privire la propor iile lui. A putea s decadă ă ţ ş ă într-atîta încît s ajung în starea cea mai grosolan de automul umire iă ă ţ ş de nep sare fa de nevoile celorlal i, din simpla obi nuin de a mi seă ţă ţ ş ţă purta mereu de grij i de a mi se satisface imediat sau chiar dinainteă ş toate nevoile, fiind l sat într-o total ne tiin cu privire la ceea ce seă ă ş ţă

face de dragul meu dac Rose nu m-ar mai luă

mina — din cînd în cînd — în aceast privin . A a c a primi toate amabilit ile i toat bun tateaă ţă ş ă ş ăţ ş ă ă voastr ca pe un lucru de la sine în eles i n-a ajunge niciodat s tiuă ţ ş ş ă ă ş cît de mult v datorez.ă

— A! i nici nu vei ti vreodat , Gilbert, pîn cînd nu te vei c s tori.Ş ş ă ă ă ă Abia atunci, cînd vei da peste vreo fat înfumurat i neserioas ca Elizaă ă ş ă Millward, c reia s nu-i pese de nimic decît de propriile ei bucurii iă ă ş avantaje imediate, sau peste vreo femeie înc p înat i lipă ăţ ă ş sit deă

c l uzire în eleapt , ca doamna Graham, care nu- i cunoa te îndatoririleă ă ţ ă ş ş cele mai de seam i se arat de teapt numai în lucrurile care ar trebuiă ş ă ş ă s-o preocupe cel mai pu in — atunci abia î i vei da seama de diferen .ţ ţ ţă

— i asta o s -mi slujeasc foarte bine, mam . Doar n-am fost adusŞ ă ă ă pe lume numai ca s pun la grea înceră care marile calit i, posibilit i iăţ ăţ ş sentimentele frumoase ale altora, nu-i a a? — ci mai degrab ca s -miş ă ă manifest eu fa de ceilal i însu irile i sentimentele. i cînd m voiţă ţ ş ş Ş ă c s tori sper s g sesc mai mult încîntare în a-mi face so ia s duc ună ă ă ă ă ţ ă ă trai lesnicios i fericit decît ca ea s -mi aranjeze astfel via a; a prefera sş ă ţ ş ă dau de la mine mai degrab decît s primesc.ă ă

5353




— Vai de mine, dragul meu, dar astea-s prostii nes buite. Vorbe ti caă ş un b ie andru necopt! Foarte curînd te vei plictisi s - i alin i nevasta iă ţ ă ţ ţ ş s -i faci pe plac, oricît de fermec toare ar fi ea, i atunci va veni adevă ă ş ă-rata încercare.

— Ei bine, înseamn c va trebui s purt m fiecare povara celuilalt.ă ă ă ă— Atunci va trebui s v cunoa te i fiecare locul cuă ă ş ţ venit. Tu î i veiţ face treburile, iar ea dac va fi demn de tine, î i va vedea de ale ei. Dară ă ş este sarcina ta s - i urm re ti propriile tale bucurii i sarcina ei s - i facă ţ ă ş ş ă ţ ă ie pe plac. Sînt sigur c bietul i scumpul t u tat a fost cel mai bun soţ ă ă ş ă ă ţ

de pe p mînt, dar dup ce au trecut primele cinci- ase luni de c snicie,ă ă ş ă cred c m puteam mai degrab a tepta s -l v d zburînd prin v zduhă ă ă ş ă ă ă decît deranjîndu-se cît de cît pentru pl cerile mele. Întotdeaă una spunea

c sînt o so ie bun i eu îmi f ceam datoria. i el i-o f cea pe-a lui —ă ţ ă ş ă Ş ş ă Dumnezeu s -l ierte! — i era serios i punctual i rareori g sea ceva deă ş ş ş ă cîrtit f r motiv, întotdeauna îmi cinstea i-mi l uda cum se cuvineă ă ş ă bucatele g tite de mine i nici nu le strica întîrziind la mas . i astea-să ş ă Ş cam toate lucrurile la care se poate aştepta o femeie de la un b rbat.ă

A a o fi oare, Halford? Oare la asta se limiteaz virş ă tu ile taleţ domestice? i oare fericita so ioar a ta nu cere nimic mai mult?Ş ţ ă

5454




CAPITOLUL VII

LA PU INE ZILE DUP ACEAST Ţ Ă Ă

întîmplare, într-o diminea blînd i însorit — cînd simţă ă ş ă eai p mîntulţ ă moale sub t lpi, c ci ultima z pad se toă ă ă ă pise de curînd l sînd ici-coloă cîte o dung sub ire s mai z boveasc pe iarba verde ce tocmai d duseă ţ ă ă ă ă col ul pe sub gardurile vii, fragedele primule î i scoseser capetele deţ ş ă sub frunzi ul umed i întunecos, iar în v zduh ciocîrlia cînta despre varş ş ă ă i n dejde, i dragoste, i toate celeş ă ş ş lalte lucruri cere ti — tocmai ie isemş ş

pe coasta dealului împ rt indu-m din toate aceste bucurii ale vie ii iă ăş ă ţ ş îngrijindu-m de bun starea mielu eilor mei i a mamelor lor, cînd,ă ă ş ş

întorcînd capul am dat cu ochii de trei persoane ce veneau dinspre vale.Erau Eliza Millward, Fergus i Rose. Drept care am traversat cîmpul caş s le ies în întîmpinare i cum mi s-a spus c se duc la Wildfell Hall m-ă ş ăam declarat imediat doritor s -i înso esc; i-am oferit bra ul Elizei — oareă ţ ţ l-a acceptat bucuroas în locul celui al fratelui meu — i i-am spusă ş acestuia c poate s se înă ă toarc acas , întrucît le voi ine eu tov r ieă ă ţ ă ăş doamnelor.

— Ba, rogu-te s m ier i! exclam el. Doamnele m întov r eau peă ă ţ ă ă ă ăş

mine i nu eu pe ele. Voi a i avut cu to ii prilejul s-o vede i m car o datş ţ ţ ţ ă ă pe aceast minunat neă ă cunoscut , numai eu nu, a a c n-am mai putută ş ă s -mi mai îndur ne tiin a i, fie ce-o fi, trebuie s -mi astîmp r i euă ş ţ ş ă ă ş curiozitatea. Am rugat-o deci pe Rose s vin cu mine la conac i s mă ă ş ă ă prezinte de îndat doamnei. Rose s-a jurat c n-o va face dac nu vine iă ă ă ş domni oara Eliza. De aceea am alergat pîn la casa parohial i am adus-ş ă ă şo. Am venit tot drumul, bra la bra , ca o pereche de îndrţ ţ ăgosti i — iţ ş

acuma te apuci tu s mi-o sufli i, colac peste pup z , vrei s -mi r pe tiă ş ă ă ă ă ş i foloasele trudei mele i bucuria vizitei. Întoarce-te la vitele i lanurileş ş ş

5555




tale, mocofane! Tu nu e ti o companie potrivit pentru doamne iş ă ş gentlemeni ca noi care nu avem nimic altceva de f cut decît s ne b g mă ă ă ă nasul prin casele vecinilor i s iscodim prin cotloanele lor ascunse, s leş ă ă adulmec m secretele i s -i forfec m pe îndelete — dac nu sînt cumvaă ş ă ă ă

forfeca i. Tu nu po i s în elegi asemenea surse rafinate de bucurie.ţ ţ ă ţ— Dar ce, nu pute i merge amîndoi ? propuse Eliza, ne inînd seamaţ ţ de partea a doua a discursului fratelui meu.

— Da, sigur, s mearg amîndoi! strig Rose. Cu cît sîntem mai mul iă ă ă ţ cu atît vom fi mai voio i — i sînt sigur c vom avea nevoie de toatş ş ă ă ă voio ia pe care o putem duce cu noi pentru a înveseli înc perea aceeaş ă mare, întunecoas i mohorît , cu ferestruicile ei cu ză ş ă ăbrele i cu mobilaş veche i ponosit — dac nu cumva doamna Graham nu ne-o primi iar înş ă ă

atelierul ei.A a c am mers mai departe, trupa întreag . Servitoaş ă ă rea b trîn iă ă ş

stafidit , care ne-a deschis u a, ne-a poftit într-o camer exact ca ceaă ş ă descris mie de Rose ca scen a primei ei întîlniri cu doamna Graham.ă ă Era o înc pere destul de spa ioas i înalt , dar c p tînd prea pu in luă ţ ă ş ă ă ă ţ ă -min de la ferestrele de mod veche; tavanul, lambriurile i decora iunileă ă ş ţ c minului erau din stejar negru i sumbru - acestea din urm sculptateă ş ă

foarte complicat, dar nu cu cine tie ce mult gust; mesele i scauneleş ş

aveau cam aceea i înf i are, ca i biblioteca veche a eş ăţş ş ş zat de o parte aă c minului i plin de o adun tur pesă ş ă ă ă tri de c r i, i pianul demodatţă ă ţ ş aflat de partea cealalt .ă

Gazda era a ezat într-un jil rigid, cu speteaza înalt avînd într-oş ă ţ ă parte o m su rotund cu sert ra i cu co ule ul de lucru, iar de parteaă ţă ă ă ş ş ş ţ cealalt pe b ieă ă elul ei care st tea cu cotul pe genunchii mam - i i-iţ ă ă ş ş citea nea teptat de curg tor dintr-un voluma a ezat în poala ei. Ea î iş ă ş ş ş

odihnea o mîn pe um rul lui i se juca alene cu buclele lungi iă ă ş ş cîrlion ate ce c deau pe gîtul ivoriu al b ie elului. Mi s-au p rut a formaţ ă ă ţ ă un contrast încînt tor cu toate obiectele înconjur toare; dar bineîn eles că ă ţ ă la intrarea noastr i-au schimbat imediat poă ş zi ia. Nu m-am putut bucuraţ de aceast priveli te decît în scurtul r gaz cît Rachel a inut u a deschisă ş ă ţ ş ă pîn s intr m noi în odaie.ă ă ă

N-a putea zice c doamna Graham a fost deosebit de încîntat s neş ă ă ă vad . Polite ea ei calm i t cut avea ceva indescriptibil de glacial. Dară ţ ă ş ă ă nu i-am vorbit prea mult. A ezîndu-m lîng fereastr , pu in înapoiaş ă ă ă ţ cercului format de ceilal i, l-am chemat pe Arthur la mine i împreun cuţ ş ă

5656




el i cu Sancho ne-am distrat destul de plş ăcut în timp ce cele două domni oare o tot momeau pe mama lui cu fel de fel de vorbe de clac ;ş ă Fergus edea în partea opus , cu picioarele încruci ate i cu mîinile înş ă ş ş buzunarele de la pantaloni. Se l sa pe spate i priă ş vea îndelung cînd în

tavan, cînd drept în ochii gazdei (într-un fel care aproape c m f cea s -ă ă ă ăl dau în brînci afar din odaie), cînd fluierîndă sotto voce un crîmpeidintr-o arie la mod , cînd întrerupînd conversa ia sau umplînd vreoă ţ pauz din ea (dup cum era cazul) cu cine tie ce întrebare sau replică ă ş ă impertinent . La un moment dat spuse:ă

— Sînt de-a dreptul uimit, doamn Graham, cum a i putut alege oă ţ cl dire atît de d rimat i de p r ginit ca s locui i în ea. Dac tot n-a iă ă ă ş ă ă ă ă ţ ă ţ avut bani s ocupa i înă ţ treaga cas i s pune i s-o repare, de ce n-a i luat,ă ş ă ţ ţ

pur i simplu o vili oar sau o c su curat ?ş ş ă ă ţă ă— Poate c am fost prea mîndr ca s-o fac, domnule Fergus, r spunseă ă ă

ea zîmbind. Sau poate c am f cut o pasiune pentru aceast cl direă ă ă ă romantic i demodat Dar realitatea este c are multe avantaje fa de oă ş ă ă ţă vili oar . În primul rînd, vede i, od ile sînt mai mari i mai aerisite. În alş ă ţ ă ş doilea rînd, înc perile neocupate, pentru care nu pl tesc chirie, pot slujiă ă drept debara dac am ce s pun în ele. În plus, sînt i foarte utile pentruă ă ş

b ie elul meu care are loc destul de alergat prin ele în zilele ploioaseă ţ

cînd nu poate ie i afar . i pe urm mai e i gr dina în care el se poateş ă Ş ă ş ă juca, iar eu pot lucra. Vede i c am i adus unele mici amelior ri,ţ ă ş ă continu ea întorcîndu-se spre fereastr . În col ul acela am aranjat ună ă ţ strat de legume. Cî iva ghiocei i primule au i înflorit i iat i unţ ş ş ş ă ş ofr nel care tocmai se deschide sub razele soarelui.ş ă

— Dar pe de alt parte, cum pute i îndura o asemeă ţ nea situa ie — ceiţ mai apropia i vecini s se afle la cel pu in dou mile i s nu vede i peţ ă ţ ă ş ă ţ

nimeni trecînd, s nu v intre nimeni în curte sau în cas ? Rose ară ă ă înnebuni, pur i simplu, într-o asemenea locuin . Ea nici nu poateş ţă concepe via a dac nu vede cinci- ase rochii sau bonete noi în fiecare zi,ţ ă ş ca s nu mai vorbim de fe ele celor ce le poart . Iar dumneavoastră ţ ă ă sînte i în stare s ede i toat ziulica la ferestrele astea i s nu da i cuţ ă ş ţ ă ş ă ţ ochii de nimic altceva decît cel mult de vreo bab care- i duce ou le laă ş ă pia .ţă

— M tem c izolarea acestei case a fost tocmai unul din principaleleă ă ei avantaje. Mie nu-mi face pl cere s privesc oamenii care trec pe subă ă ferestre. i pe urm prefer s am lini te.Ş ă ă ş

5757




— A, asta e ca i cum a i spune c a i dori ca noi to i s ne vedem deş ţ ă ţ ţ ă treab i s v l s m în pace.ă ş ă ă ă ă

— Nu, ceea ce-mi displace e s am prea multe cunoă ştin e; dar dacţ ă am o mîn de prieteni, fire te c m bucur s -i v d din cînd în cînd.ă ş ă ă ă ă

Nimeni nu poate fi fericit într-o singur tate ve nic . A adar, domnuleă ş ă ş Fergus, dac î i face pl cere s intri în casa mea în calitate de prieten, teă ţ ă ă voi face s te sim i cît mai bine, dac nu, trebuie s m rturisesc c aă ţ ă ă ă ă ş prefera s te ii cît mai deă ţ parte.

Apoi doamna Graham se întoarse i se adres Rosei sau Elizei.ş ă— Dar, doamn Graham — relu Fergus dup vreo cinci minute —ă ă ă

venind încoace, tocmai ne certam între noi asupra unei chestiuni pe caref r îndoial dumneaă ă ă voastr ne-o pute i l muri pe dat întrucît vă ţ ă ă ă

prive te. i de fapt noi de multe ori aveam discu ii referitoare laş Ş ţ dumneavoastr ; fiindc unii dintre noi nu g sesc nimic mai bun de f cută ă ă ă decît s p l vr geasc despre treburile vecinilor no tri, iar noi, planteleă ă ă ă ă ş de gr din ale p mîntului acestuia, ne cunoa tem de atîta vreme i amă ă ă ş ş vorbit unul cu altul atît de des, încît ne-am plictisit pîn în gît de joculă

sta. De aceea, un necunoscut care vine printre noi reprezint un adaosă ă nepre uit la sursele noastre epuizate de distrac ie. Ei bine, chestiunea sauţ ţ

chestiunile pe care sînte i rugat s le l muri i...ţ ă ă ă ţ

— ine- i gura, Fergus! strig Rose, înfrigurat de spaim i de Ţ ţ ă ă ă ş mînie.

— Ba te rog s m crezi c n-am s mi-o in. Chesă ă ă ă ţ tiunile în caresînte i rugat s aduce i lumin sînt urţ ă ă ţ ă m toarele : în primul rînd, înă privin a originei, familiei i domiciliului dumneavoastr anterior. Uniiţ ş ă sus in c sînte i str in de ara noastr , iar al ii c sînte i engleţ ă ţ ă ă ţ ă ţ ă ţ zoaic ;ă unii zic c v-a i n scut în nordul Angliei, iar al ii în sud; unii zic...ă ţ ă ţ

— Ei bine, domnule Fergus, am s - i spun. Sînt enă ţ glezoaic — i nuă ş v d de ce ar trebui cineva s se înă ă doiasc de lucrul sta — i m-amă ă ş n scut la ar , nici în extremitatea nordic a fericitei noastre insule, niciă ţ ă ă în cea sudic ; i mai toat via a mi-am petrecut-o la ar . i acum sper că ş ă ţ ţ ă Ş ă e ti mul umit, pentru c nu sînt disş ţ ă pus s mai r spund i la alteă ă ă ş întreb ri.ă

— Afar doar de...ă— Nu, nu, nici o alt întrebare! rîse ea i p r sindu- i pe dat scaunulă ş ă ă ş ă

î i c ut un refugiu la fereastra lîng care eram a ezat i, ajuns laş ă ă ă ş ş ă

5858




cap tul r bd rii, pentru a sc pa de insisten ele fratelui meu, se str dui să ă ă ă ţ ă ă m atrag i pe mine în conversa ie.ă ă ş ţ

— Domnule Markham, zise ea— i felul ei pripit de a vorbi precum iş ş obrajii îmbujora i îi tr dau foarte limţ ă pede nelini tea — ai uitat deş

frumoasa priveli te marin despre care discutam acum cît va vreme?ş ă ă Cred c va trebui totu i s te deranjez ca s -mi descrii drumul cel maiă ş ă ă scurt c tre locul respectiv, fiindc dac mai ine vreă ă ă ţ mea frumoas , aă ş putea, eventual, s m duc pîn acolo i s fac ni te schi e. Am epuizată ă ă ş ă ş ţ toate celelalte subiecte pentru tablouri i ard de ner bdare s admirş ă ă peisajul acela.

Tocmai m preg team s -i împlinesc dorin a, dar Rose nu m l s să ă ă ţ ă ă ă ă vorbesc mai departe.

— Vai, Gilbert, te rog nu-i spune! strig ea. Trebuie s mearg cu noi.ă ă ă B nuiesc c v gîndi i la golful X, nu-i a a, doamn Graham? E un drumă ă ă ţ ş ă destul de lung, mult prea lung ca s -l face i pe jos. Cel pu in pentruă ţ ţ Arthur nici vorb nu poate fi de a a ceva. Dar ne gîndeam s facem ună ş ă picnic într-o zi frumoas ca s vedem peisajul. i dac ave i bun voin aă ă Ş ă ţ ă ţ s a tepta i pîn cînd vremea va fi mai statornic , v asigur c o s fie oă ş ţ ă ă ă ă ă încîntare pentru to i s v avem printre noi.ţ ă ă

Biata doamn Graham p ru speriat i încerc s g seasc un motivă ă ă ş ă ă ă ă

ca s dea înapoi, dar Rose, fie înduioă at de via a ei singuratic , fieş ă ţ ă inînd mor i s cultive rela iile cu ea, era hot rît s-o duc acolo i nuţ ţ ş ă ţ ă ă ă ş

vru s in seam de nici una din obiec iile ei. Îi spuse c o s fie un grupă ţ ă ţ ă ă restrîns, alc tuit numai din prieteni i c cea mai frumoas priveli te eraă ş ă ă ş cea de pe faleza Y, aliat la o dep rtare de cel pu in cinci mile.ă ă ţ

— Domnii pot foarte bine s fac drumul pe proă ă priile lor picioare,continu Rose, dar doamnele vor merge cu schimbul în tr sur sau peă ă ă

jos. Pentru c o s lu m landoul nostru cu ponei în care o s fie destulă ă ă ă loc pentru micu ul Arthur i pentru trei doamne, precum i pentruţ ş ş uneltele dumneavoastr de pictur i proviziile noastre.ă ă ş

A adar, în cele din urm , propunerea fu acceptat . Dup înc ni teş ă ă ă ă ş discu ii privitoare la data excursiei proţ iectate i la cîteva detalii ale ei, neş ridicar m i ne luar m r mas bun.ă ş ă ă

Dar asta se întîmpla destul de devreme, eram abia în martie. Trecu unaprilie rece i umed, precum i dou s pt mîni din mai, pîn s ne putemş ş ă ă ă ă ă aventura în expedi ia noastr cu destule speran e de a gusta aceaţ ă ţ încîntare pe care o c utam noi de pe urma unui peisaj plă ăcut, a societ iiăţ

5959




agreabile, a soarelui bun, a veseliei i a mi c rii, f r neajunsulş ş ă ă ă drumurilor proaste, al vînturilor reci sau al norilor amenin tori. A adar,ţă ş într-o diminea încînt toare ne adunar m for ele i o pornir m. Grupulţă ă ă ţ ş ă era alc tuit din doamna i domni orul Graham, din Mary i Elizaă ş ş ş

Millward, din Jane i Richard Wilson i din Rose, Fergus i Gilbertş ş ş Markham.Domnul Lawrence fusese i el invitat s ne însoş ă easc , dar dintr-oţ ă

pricin pe care nu ne-a comunicat-o refuzase s fie al turi de noi. Mă ă ă ă dusesem chiar eu s -i cer aceast favoare. Cînd i-am spus despre ca eă ă vorba a manifestat oarecare ov ial i m-a întrebat cine merge. Cînd amş ă ăş pomenit-o printre ceilal i pe domni oara Wilson a p rut s încline înţ ş ă ă mare m sur s mearg , dar cînd am rostit numele doamnei Graham,ă ă ă ă

socotind c ar putea fi o atrac ie în plus, se pare c a avut tocmai efectulă ţ ă contrar i el a refuzat categoric; ca s fiu sinş ă cer, hot rîrea aceasta maiă mult m-a bucurat decît m-a sup rat, de i n-a ti s - i spun de ce.ă ş ş ş ă ţ

Am ajuns la destina ia noastr aproape de amiaz . Doamna Graham aţ ă ă str b tut pe jos toat distan a pîn la falez , i micu ul Arthur a mersă ă ă ţ ă ă ş ţ al turi de noi cea mai mare parte a drumului, pentru c acum era multă ă mai voinic i mai plin de via decît cînd venise prima dat în inutulş ţă ă ţ

nostru, iar pe de alt parte nu-i pl cea s stea în tr sur cu ni te persoaneă ă ă ă ă ş

necunoscute, în timp ce to i cei patru prieteni ai lui, m mica, Sancho,ţ ă domnul Markham i domni oara Millward mergeau pe jos, r mînîndş ş ă mult în urm sau luînd-o peste cîmpuri i t ind de-a dreptul peă ş ă scurt tur .ă ă

P strez o amintire foarte pl cut a acelei plimb ri pe drumul tare, albă ă ă ă i însorit, umbrit ici-colo de copaci de un verde str lucitor i împodobitş ă ş

de paji ti sm l ate de garduri vii cu flori ce îmb ls mau aerul cu mirosulş ă ţ ă ă

lor minunat, sau t ind de-a curmezi ul cîmpurile pl cute la vedere,ă ş ă printre florile înmiresmate i verdea a str luciş ţ ă toare a încînt toarei luni aă lui florar. E drept, n-o aveam pe Eliza al turi: dar ea se afla împreun cuă ă prietenii ei în tr sura micu cu ponei i sînt convins c era la fel deă ţă ş ă fericit ca i mine. i chiar cînd noi, cei pede tri, dup ce p r seamă ş Ş ş ă ă ă oseaua, traversînd cîmpurile pe o scurt tur , vedeam în dep rtare miculş ă ă ă

echipaj disp rînd printre arcadele i frunzi ul verde al copacilor, nu uramă ş ş ace ti arbori pentru c -mi furau vederea bone elei i a alului i nici nuş ă ţ ş ş ş sim eam c toate aceste obiecte aflate între noi m desp r eau deţ ă ă ă ţ

6060






pur i s n toas ; f cea s -i fluture buclele rev rsate pe umeri i d dea oă ş ă ă ă ă ă ă ş ă culoare mai vie buzelor i obrajilor ei de obicei mult prea palizi. Sim eaş ţ influen a asta binef c toare i la fel i eu — m furnica prin tot trupul,ţ ă ă ş ş ă dar nu îndr zneam s -i dau glas atîta vreme cît doamna Graham r mîneaă ă ă

t cut . S-a v zut bine o und de bucurie potolit pe fa a ei care seă ă ă ă ă ţ aprinse pîn aproape de un zîmbet de încîntare, feriă cire i în elegere înş ţ clipa în care ochii no tri s-au întîlş nit. Niciodat nu avusese o înf i areă ăţş mai încînt toare; niciodat inima mea nu se lipise cu atîta c ldur de eaă ă ă ă ca acum. Dac am mai fi fost l sa i înc dou minute singuri, acolo, n-aă ă ţ ă ă ş mai fi putut r spunde de consecin e. Dar din fericire pentru pruden aă ţ ţ mea i poate chiar pentru posibilitatea mea de a m bucura de restulş ă zilei, am fost curînd chema i la o gustare aleas . Rose, ajuţ ă tat deă

domni oara Wilson i de Eliza, care, împ r ind cu ea locul din tr sur ,ş ş ă ţ ă ă sosiser împreun cu pu in înaintea celorlal i, preg tiser bucatele iă ă ţ ţ ă ă ş a ternuser masa pe un t p an mai ridicat ce d dea spre mare, adş ă ă ş ă ăpostitde ar i a soarelui de un col de stînc i de ni te copaci pleto i.ş ţ ţ ă ş ş ş

Doamna Graham se a ez la o oarecare dep rtare de mine. Vecinulş ă ă meu cel mai apropiat era Eliza. În felul ei dr gu i lipsit de ostenta ie seă ţ ş ţ str duia s fie agreaă ă bil i, f r îndoial , era la fel de atr g toare i deă ş ă ă ă ă ă ş

plin de vino-ncoace ca întotdeauna, dac eu a mai fi fost în stare s -miă ă ş ă

dau seama de acest lucru. Dar curînd inima mea începu din nou s seă îndrepte cu c ldur c tre ea. i am fost cu to ii veseli i ferici i împreună ă ă Ş ţ ş ţ ă — în măsura în care puteam fi con tient de acest lucru — în tot cursulş acelei mese amicale i prelungite.ş

La sfîr itul picnicului, Rose îl chem pe Fergus s-a ajute s strîngş ă ă ă resturile, tacîmurile, vesela i toate celeş lalte i s le pun la loc în co uri.ş ă ă ş Doamna Graham î i lu sc unelul pliant i uneltele de pictori . Dup ceş ă ă ş ţă ă

o rug pe domni oara Millward cea mare s aib grij de odora ul ei, iară ş ă ă ă ş acestuia îi porunci s nu se îndep rteze cumva de noul lui paznic, neă ă p r si i porni de-a lungul colinei abrupte i stîncoase c tre o în l imeă ă ş ş ă ă ţ mai semea i mai pr p stioas aflat la o oarecare dep rtare.ţăş ă ă ă ă ă

Aceasta oferea o priveli te i mai frumoas a a c preş ş ă ş ă fera s - i facă ş ă schi a de acolo, de i unele dintre domniţ ş oare îi spuser c e un locş ă ă însp imînt tor i o sf tuir s nu se aventureze.ă ă ş ă ă ă

Dup plecarea doamnei Graham mi se p ru c orice amuzament aă ă ă disp rut — de i e greu de spus în ce mă ş ăsur contribuise ea la veseliaă grupului. De pe buzele ei nu sc paser nici un fel de glume i foarteă ă ş

6262






Dar cu toate c natura îmi refuza aceast bucurie, am fost foarteă ă mul umit s ed acolo lîng ea f r s scot o vorb .ţ ă ş ă ă ă ă ă

— Tot acolo e ti, domnule Markham? zise ea într-un tîrziuş întorcîndu-se c tre mine, pentru c m aflam a eă ă ă ş zat pu in înd r tul ei, peţ ă ă

o bucat de mu chi. De ce nu te duci s te distrezi împreun cu prieteniiă ş ă ă dumitale?— Deoarece ca i dumneavoastr , m-am plictisit de ei. i o s m potş ă Ş ă ă

s tura de ei mîine sau în oricare alt zi de aici înainte. Pe cînd peă ă dumneavoastr s-ar putea s nu am pl cerea de a v revedea cine tie cîtă ă ă ă ş ă vreme.

— Ce f cea Arthur cînd ai plecat de acolo?ă— Era cu domni oara Mary Millward acolo unde l-a i l sat — eraş ţ ă

bine, dar n d jduia c mam -sa nu va mai z bovi mult vreme departeă ă ă ă ă ă de el. Apropo, v d c nu mi l-a i încredin at mie — am protestat eu —ă ă ţ ţ de i aveam onoarea de a-l cunoa te de mult mai mult vreme. E dreptş ş ă îns c domni oara Mary Millward are arta de a-i potoli i de a-i distraă ă ş ş pe copii — am ad ugat cu un aer neglijent — chiar dac n-o fi bun laă ă ă nimic altceva.

— Domni oara Millward are multe calit i remarcaş ăţ bile pe care e greu

ca persoane ca dumneata s le obă

serve sau s le aprecieze. Vrei s -i spuiă ă

lui Arthur c m întorc la el în cîteva minute?ă ă— Dac a a stau lucrurile voi a tepta, cu permisiunea dumneavoastr ,ă ş ş ă

pîn cînd vor trece aceste minute, i atunci v voi putea ajuta s coborî iă ş ă ă ţ poteca asta dificil .ă

— Mul umesc, îns în asemenea împrejur ri m desţ ă ă ă curc întotdeaunacel mai bine f r ajutorul nim nui.ă ă ă

— Cel pu in v pot duce sc unelul i blocul de schi e.ţ ă ă ş ţ

Aceast favoare nu mi-a refuzat-o; dar eram destul de ofensat deă dorin a ei evident de a sc pa de mine i începeam s m c iesc de faptulţ ă ă ş ă ă ă c fusesem atît de ină sistent, cînd ea m consol oarecum f cînd apel laă ă ă gustul i judecata mea în privin a unor îndoieli legate de deş ţ senul ei. Dinfericire, opinia mea s-a bucurat de aprobarea ei i îmbun t irea pe careş ă ăţ am sugerat-o a fost adoptat f r ov ial .ă ă ăş ă ă

— Adeseori am dorit zadarnic — mi-a spus ea — s am posibilitateaă de a recurge la judecata altcuiva cînd nu puteam s m încred destul înă ă îndrum rile propriilor mei ochi i ale min ii mele, întrucît după ş ţ ă

6464




contemplarea îndelungat a unui singur obiect i ochii i mintea ajung să ş ş ă nu- i mai poat forma o idee corespunz toare în priş ă ă vin a lui.ţ

— Acesta este unul din numeroasele rele la care ne expune o viaţăsolitar , i-am r spuns.ă ă

— Adev rat, a confirmat ea, dup care s-a a ternut din nou t cereaă ă ş ă între noi.Peste vreo dou minute îns , ea a declarat c i-a terminat schi a i i-ă ă ă ş ţ ş ş

a închis blocul de desen.Întorcîndu-ne la locul unde ne luasem gustarea, i-am g sit pleca iă ţ

aproape pe to i, cu excep ia lui Mary Millţ ţ ward, Richard Wilson i Arthurş Graham. Domni orul Arthur dormea dus cu capul a ezat în poala luiş ş Mary. Cel lalt domn st tea al turi de ea inînd în mîn o ediă ă ă ţ ă ie deţ

buzunar din opera cine tie c rui clasic. El nu se ducea nic ieri f r vreoş ă ă ă ă carte c reia îi consacra orice moment de r gaz; i se p rea timp pierdută ă ă orice clip care nu era închinat studiului sau muncii fizice necesareă ă vie ii. Nici m car acum nu era în stare s se lase în voia bucuriei pe careţ ă ă i-o aduceau aerul acela curat i lumina binef c toare a soarelui —ş ă ă priveli tea încînt toare i sunetele acelea alin toare, muzica valurilor iş ă ş ă ş adierea blînd , agitînd copacii care-l ocroteau. Nici m car avînd al turi oă ă ă

persoan de sex feminin (m rog, recunosc, nu una foarte atr g toare) —ă ă ă ă

el nu putea s nu- i scoat cartea i s profite cît mai mult de timp peă ş ă ş ă cînd î i digera masa cump tat i- i odihnea picioarele obositeş ă ă ş ş nedeprinse cu eforturi atît de mari.

Ceda totu i cîte o clip ca s schimbe cînd i cînd o vorb sau oş ă ă ş ă privire cu persoana de lîng el, care nu pă ărea deloc sup rat de purtareaă ă lui; tr s turile ei, desă ă tul de comune de altfel, aveau o expresie de bucuriei de senin tate neobi nuit , i cînd am sosit noi acolo ea îi cerceta fa aş ă ş ă ş ţ

palid i gînditoare cu un aer foarte mulă ş umit i binevoitor.ţ şC l toria spre cas n-a mai fost nici pe departe la fel de agreabilă ă ă ă pentru mine ca prima parte a zilei, pentru c de data asta doamnaă Graham a mers în tr sur , iar Eliza Millward m-a înso it pe jos.ă ă ţ Observase preferin a mea pentru tîn ra v duv i, evident, se sim ea neţ ă ă ă ş ţ -glijat . Nu i-a exprimat sup rarea prin repro uri aspre, prin sarcasmă ş ă ş s get tor, printr-o t cere semnificativ sau posomorîndu-se la fa :ă ă ă ă ţă oricare dintre acestea sau toate la un loc le-a fi putut îndura destul deş u or sau a fi putut trece rîzînd peste ele. În schimb i-o manifesta printr-ş ş şun fel de melancolie blînd , o triste e delicat i plin de repro uri careă ţ ă ş ă ş

6565








de folos. Scoate- i scurtucul i ia-mi locul aici, pe cîmp, pîn cînd mţ ş ă ă întorc.

— Pîn cînd te întorci? Dar unde te duci, rogu-te?ă— Asta nu te prive te. Te prive te numai faptul c m duc. Iar deş ş ă ă

întors m întorc, cel mai tîrziu, la mas .ă ă— Oho! i zi a a, pîn atunci va s zic trebuie s trudesc? i peŞ ş ă ă ă ă Ş lîng toate s -i mai in i pe to i oamenii tia la munc ? M rog, mă ă ţ ş ţ ăş ă ă ă rog! O dat pot s m suă ă ă pun i eu, dar s nu se mai repete! Haide i,ş ă ţ fl c i, da i-i zor! Acuma am venit eu s v ajut i vai de capul aceluia —ă ă ţ ă ă ş sau aceleia — dintre voi cere se opre te mş ăcar o clip , fie ca s se uite înă ă jur, fie ca s se scarpine în cap sau s - i sufle nasul. Nici un pretext nu-iă ă ş va fi de folos. Nu ne trebuie altceva decît munc , munc i iar munc , să ă ş ă ă

trude ti în sudoarea frun ii etc., etc.ş ţL sîndu-l s le in oamenilor asemenea discursuri sfor itoare iă ă ţ ă ă ş

aspre, mai mult spre distrac ia decît spre în l area lor sufleteasc , m-amţ ă ţ ă întors acas i dup ce mi-am potrivit pu in inuta am pornit în grabă ş ă ţ ţ ă c tre Wildfell Hall, cu cartea în buzunar, deoarece era destiă nat rafturiloră doamnei Graham.

„Cum, va s zic între voi lucrurile au mers atît de departe încît a iă ă ţ

ajuns s v face i i s primi i caă ă ţ ş ă ţ

douri?”Nu, nu chiar a a, prietene; era prima încercare ce-o f ceam în aceastş ă ă direc ie i eram extrem de ner bd tor s v d cum o s ias .ţ ş ă ă ă ă ă ă

De la excursia la golful X ne mai întîlnisem de cîteva ori iş constatasem c doamna nu e potrivnic tov r iei mele, cu condi ia s -ă ă ă ăş ţ ămi limitez discu ia la unele chesţ tiuni abstracte sau la unele subiecte deinteres comun. De îndat ce abordam latura sentimental sau pe cea aă ă complimentelor, ori aveam o atitudine mai tandr , m trezeam pedepsită ă

printr-o schimbare imediat a purt rii sale, i sortit s-o g sesc mai rece iă ă ş ă ş mai distant — dac nu cumva pe de-a-ntregul inaccesibil — dataă ă ă urm toare cînd îi c utam tov r ia. Dar aceast împrejurare nu mă ă ă ăş ă ă dezam gea cine tie ce, pentru c o atribuiam nu atît unei antipatii faă ş ă ţăde persoana mea, cît unei hot rîri categorice, potrivnice unui nou m ritiă ă ş — hot rîre luat înc înainte de a m cunoa te pe mine, fie dintr-un exă ă ă ă ş -ces de afec iune pentru r posatul ei so , fie pentru c se s turaseţ ă ţ ă ă deopotriv i de el i de c snicie. La început e drept c p rea s -i facă ş ş ă ă ă ă ă pl cere s -mi r neasc vanitatea i s -mi zdrobeasc îndr znea aă ă ă ă ş ă ă ă ţ încredere în mine — retezîndu-i necru toare, fiecare mugur ce aveaţă

6868






motivul egoist al donatorului, am îndr znit s-o rog pe doamna Grahamă s -mi permit s mai privesc o dat tabloul dac se mai afla înc acolo.ă ă ă ă ă ă

— Cu pl cere! Poftim în untru, mi-a zis ea (penă ă tru c -i întîlnisem înă gr din ). E terminat i înr mat, gata pentru expediere; dar te rog s -miă ă ş ă ă

spui i p rerea dumitale i dac po i s sugerezi vreo îmbun t ire ea vaş ă ş ă ţ ă ă ăţ fi... luat în seam a a cum se cuvine.ă ă şTabloul era uimitor de frumos; era exact peisajul respectiv, transpus

pe pînz ca printr-o vraj . Dar eu mi-am exprimat aprobarea în termeniă ă rezerva i i în foarte pu ine cuvinte, ca s nu cumva s-o sup r. În schimb,ţ ş ţ ă ă ea mi-a studiat, cu aten ie, expresia fe ei i f r doar i poate mîndria eiţ ţ ş ă ă ş de artist a fost satisf cut cînd mi-a citit în ochi admira ia sincer . Dar,ă ă ţ ă în timp ce priveam, m gîndeam la carte i m tot întrebam cum s i-oă ş ă ă

d ruiesc. Curajul mi-a pierit; totu i m-am hot rît s nu fiu chiar a a deă ş ă ă ş prost încît s plec f r s fi f ă ă ă ă ăcut m car încercarea respectiv . N-aveaă ă rost s a tept un alt prilej mai potrivit i nici s încerc s alc tuiesc ună ş ş ă ă ă discurs ocazional. Cu cît mai simplu i mai firesc vor decurge lucrurile,ş cu atît mai bine, socoteam eu; a adar, pur i simplu am privit pe fereastrş ş ă pentru a-mi aduna curajul i apoi am scos la iveal cartea, m-am înş ă tors iş i-am dat-o în mîn cu aceast scurt explica ie:ă ă ă ţ

— Doamn Graham, a i dorit s citi iă ţ ă ţ

Marmion. Iat cartea dac ave iă ă ţ

bun tatea s-o accepta i.ă ţA ro it o clip — poate din ru ine i comp timire fa de un stil atîtş ă ş ş ă ţă

de stîngaci de a face un cadou. A cercetat volumul pe amîndou p r ileă ă ţ cu un aer grav. L-a r sfoit în t cere, îmbinîndu- i sprîncenele, cufundată ă ş ă într-o cugetare profund . Apoi a închis cartea i întorcîndu- i privirile deă ş ş la ea la mine, m-a întrebat calm , cît cost — i eu am sim it c mi seă ă ş ţ ă urc tot sîngele în cbraz.ă

— Mi-ar p rea r u s te ofensez, domnule Markham, dar dac nuă ă ă ă pl tesc cartea, n-o pot primi, mi-a zis ea i a pus-o pe mas .ă ş ă— De ce nu pute i?ţ— Pentru c ... A f cut o pauz i i-a coborît privirile spre covor.ă ă ă ş ş— De ce nu pute i? am repetat eu atît de iritat încît am f cut-o s - iţ ă ă ş

ridice ochii i s m priveasc drept în fa .ş ă ă ă ţă— Pentru c nu-mi place s -mi asum obliga ii de care nu m pot pl tiă ă ţ ă ă

niciodat . i a a î i sînt destul de îndatorat pentru bun tatea pe care i-oă Ş ş ţ ă ă ar i fiului meu; dar afec iunea lui pîn la recuno tin i propriile duăţ ţ ă ş ţăş -

7070




mitale sentimente frumoase constituie f r îndoial o r splat pentruă ă ă ă ă asta.

— Copil rii! am exclamat eu.ăi-a întors din nou ochii c tre mine cu un aer de surŞ ă prindere gravă

care a avut efectul unui repro , indiferent dac aceasta fusese sau nuş ă inten ia ei.ţ— Va s zic nu vre i s primi i cartea? am întrebat-o cu mult maiă ă ţ ă ţ

mult blînde e decît avusesem pîn atunci în glas.ă ţ ă— O voi primi cu bucurie dac -mi vei permite s-o pl tesc.ă ăI-am spus exact pre ul, precum i costul transportului, pe tonul celţ ş

mai calm pe care am putut s -l adopt — de fapt m st pîneam cu greu,ă ă ă pentru c îmi venea s plîng din pricina dezam girii i a jignirii.ă ă ă ş

Ea i-a scos punga i a num rat lini tit banii, dar a ezitat s mi-iş ş ă ş ă ă pun în mîn . Privindu-m atent a spus cu un glas dulce menit s m maiă ă ă ă ă împace:

— Domnule Markham, dumneata te soco i ofensat i a vrea s te potţ ş ş ă face s în elegi c ... eu...ă ţ ă

— V în eleg perfect, i-am spus. Socoti i c dac a i accepta acum deă ţ ţ ă ă ţ la mine fleacul acesta, mai tîrziu mi-a lua cine tie ce libert i pornindş ş ăţ

de la asta. Dar v în eă ş

la i: dac îmi ve i face favoarea s -l primi i, v rogţ ă ţ ă ţ ă

s m crede i c nu-mi voi cl di nici un fel de speran e pe această ă ţ ă ă ţ ă temelie i nu voi considera acest fapt drept un precedent pentru hatîruriş viitoare. E o copil rie s voră ă bi i de obliga ii cînd trebuie s v da i seamaţ ţ ă ă ţ c într-un asemenea caz numai eu v r mîn obligat, iar dumneaă ă ă voastră îmi face i o favoare.ţ

— Ei bine, atunci am s te cred pe cuvînt, mi-a r să ă puns ea cu cel maiangelic zîmbet cu putin , punînd banii la loc, în pung . Numai s iiţă ă ă ţ

minte!— Am s in minte ceea ce-am spus; dar v rog s nu-mi pedepsi iă ţ ă ă ţ îndr zneala retr gîndu-mi întrutotul prietenia, sau a teptîndu-v de laă ă ş ă mine s -mi manifest c in a pentru aceast îndr zneal fiind mai distantă ă ţ ă ă ă decît pîn acum, i-am zis eu i i-am întins mîna ca s -mi iau r mas bun,ă ş ă ă întrucît eram prea emo ionat ca s mai pot sta.ţ ă

— Perfect! Atunci s r mînem cum am fost, mi-a r spuns ea dîndu-ă ă ămi mîna cu franche e.ţ

i în timp ce i-o ineam în mîna mea, cu mare greuŞ ţ tate m-am st pînită s nu i-o s rut — ceea ce ar fi fost o nebunie echivalent cu sinuciderea.ă ă ă

7171




i a a m ar tasem destul de îndr zne i aceast ofrand era cît pe-aci sŞ ş ă ă ă ţ ş ă ă ă dea lovitura de gra ie speran elor mele.ţ ţ

Cu inima i mintea înfierbîntate m-am întors repede spre cas ,ş ă aproape alergînd, ne inînd seam de ar i a soaţ ă ş ţ relui de la amiaz ,ă

negîndindu-m la nimic altceva decît la persoana pe care tocmai oă p r sisem — regretînd doar c e atît de inaccesibil i c eu m ar tasemă ă ă ă ş ă ă ă atît de pripit i lipsit de tact — înfrico at de aerul ei cumplit de hot rît iş ş ă ş de incapacitatea mea de a-l învinge — nesperînd nimic altceva decît...Dar stai, nu vreau s te plictisesc cu zbuciumul n dejdilor i temeriloră ă ş mele, cu gravele mele gînduri i hot rîri.ş ă

7272






— Ei, asta-i bun , parc nu tii? zîmbi ea iret, scuturîndu- i c p orul.ă ă ş ş ş ă ş— Habar n-am de nimic. La ce Dumnezeu te referi, Eliza?— A, nu m întreba pe mine! Eu n-am cum s - i dau explica ii.ă ă ţ ţ

i cu asta, pref cîndu-se extrem de ocupat , ridic de pe mas batistaŞ ă ă ă ă

de bumbac pe care o înfrumuse a cu un chenar de dantel .ţ ă— Despre ce e vorba, domni oar Mary? Ce vrea s spun Eliza? amş ă ă ă întrebat-o pe sora ei care p rea absoră bit de tivirea unui cearceaf mare deă pînz ordinar .ă ă

— Nu tiu, mi-a r spuns ea. B nuiesc c e vorba de cine tie ceş ă ă ă ş clevetiri f r temei pe care le-a n scocit ciă ă ă neva. Eu nu auzisem nimicpîn cînd nu mi-a spus Eliza deun zi, dar chiar dac parohia întreag mi-ă ă ă ăar împuia urechile cu asemenea lucruri, eu tot n-a crede nici o iot dinş ă

ele — c doar o cunosc prea bine pe doamna Graham!ă— Ai perfect dreptate, domni oar Mary! i eu a face la fel, oriceă ş ă Ş ş

lucruri s-ar spune.— Bravo a încuviin at Eliza cu un u or oftat, e foarte comod s avemţ ş ă

o convingere atît de ferm despre valoaă rea persoanelor pe care le iubim.Numai c tare a vrea s nu descoperi i c încrederea voastr a fostă ş ă ţ ă ă acordat cuiva care nu merit .ă ă

i, ridicîndu- i capul, m-a privit cu o tandre e atît de trist , încît ar fiŞ ş ţ ă

putut foarte u or s -mi topeasc inima. Dar în str fundul ochilor aceloraş ă ă ă se ascundea ceva care nu-mi era pe plac; i m întrebam cum de amş ă putut vreodat s -i admir, cînd fa a sincer i ochii mici, cenuă ă ţ ă ş ii, aiş surorii e p reau s fie mult mai agreabili. În moă ă mentul acela îns eramă furios pe Eliza pentru insinu rile ei împotriva doamnei Graham care,ă eram sigur, nu puteau s fie decît false, indiferent dac ea tia sau nuă ă ş acest lucru.

Dar atunci n-am zis nimic în privin a subiectului resţ pectiv; c ci,ă constatînd c nu-mi pot rec p ta prea u or calmul, m-am ridicat deă ă ă ş îndat i mi-am luat r mas bun, sub pretextul c am treab la ferm . iă ş ă ă ă ă Ş chiar la ferm m-am i dus, f r s -mi mai bat capul cîtu i de pu in dacă ş ă ă ă ş ţ ă aceste zvonuri misterioase sînt sau nu adev rate, ci întrebîndu-m doară ă în ce constau ele, cine le scornise, din ce se iscaser i ce se putea faceă ş pentru a le reduce cît mai u or la t cere sau pentru a le dovediş ă netemeinicia.

Cîteva zile mai tîrziu familia noastr a dat iar i una din micileă ăş petreceri lini tite. Fuseser invita i obi nui ii prieteni i vecini, printreş ă ţ ş ţ ş

7474




care se num ra i doamna Graham. De data asta n-a mai putut să ş ă lipseasc sub cuvînt c se întunec devreme sau c vremea e aspr iă ă ă ă ă ş spre marea mea u urare — a venit. F r ea toat peş ă ă ă trecerea mi s-ar fip rut insuportabil de plicticoas . Dar momentul sosirii ei a adus un nouă ă

suflu de via casei i de i nu trebuia s -i neglijez pe ceilal i musafiri dinţă ş ş ă ţ pricina ei i nici s m a tept s -i pot acapara, cum a fi vrut, aten ia, mş ă ă ş ă ş ţ ă gîndeam cu bucurie c voi petrece o sear deosebit de încînt toare.ă ă ă

A venit i domnul Lawrence. A sosit la un oarecare r stimp dup ceş ă ă se adunaser ceilal i. Eram curios s v d cum se va comporta cu doamnaă ţ ă ă Graham. Intrînd, n-a f cut altceva decît s se încline u or în fa a ei; după ă ş ţ ă ce i-a salutat politicos pe ceilal i membri ai societ ii, s-a a ezat foarteţ ăţ ş departe de tîn ra v duv , între maic -mea i Rose.ă ă ă ă ş

— Ai mai v zut vreodat asemenea pref c torie? mi-a optit Eliza,ă ă ă ă ş vecina mea cea mai apropiat . Nu-i a a c ai putea s juri c nici nu seă ş ă ă ă cunosc?

— Aproape; dar ce-i cu asta?— Cum ce-i cu asta? Dumnezeule, doar nu cumva vrei s te prefaciă

c nu tii nimic?ă ş— În ce privin ? am întrebat eu cu atîta asprime încît ea a tres rit iţă ă ş

mi-a r spuns:ă

— Sst, taci! Nu vorbi a a de tare!ş— M rog, atunci spune-mi — am rostit cu glas mai sc zut — la ce teă ă

referi? Nu pot s suf r aradele.ă ă ş— Mde, tii, nu jur c ar fi adev rat — ba chiar deş ă ă parte de mine acest

lucru — dar n-ai auzit...— N-am auzit nimic decît de la tine.— Atunci f r doar i poate c faci anume pe surdul, pentru c oricineă ă ş ă ă

î i va spune la fel; dar îmi dau seama c dac a repeta aceste lucruri n-aţ ă ă ş ş face decît s te înfurii, a a c mai bine îmi in gura.ă ş ă ţA strîns din buze i i-a împreunat mîinile pe geş ş nunchi cu un aer de

mielu el r nit.ş ă— Dac ai fi vrut s nu m superi i-ai fi inut gura de la început; sauă ă ă ţ ţ

invers, ai fi spus limpede i cinstit tot ce- i st tea pe limb .ş ţ ă ăEliza i-a întors capul, i-a scos batista, s-a ridicat i s-a îndreptat spreş ş ş

fereastr unde a r mas cît va vreme luptîndu-se în mod evident s - iă ă ă ă ş st pîneasc lacrimile. Eram uluit, scos din fire, ru inat nu atît deă ă ş asprimea mea, cît de sl biciunea ei copil reasc . Dar nimeni nu p rea să ă ă ă ă

7575






— Nu e cîtu i de pu in timpul i locul potrivit penş ţ ş tru asemeneal muriri; dar cred c e inadmisibil s fii atît de ne tiutor cum pretinzi,ă ă ă ş întrucît probabil c o cuă no ti la fel de bine ca i mine.ş ş

— Cred c o cunosc, i poate chiar ceva mai bine; tocmai de aceea,ă ş

dac ai avea bun tatea s m informezi ce ai auzit sau ce i s-a n z rită ă ă ă ţ ă ă împotriva ei, a putea, eventual, s - i îndrept gre eala.ş ă ţ ş— Ei bine, atunci ai putea s -mi spui cine a fost so ul ei sau dac aă ţ ă

avut vreodat un so ?ă ţIndignarea m reduse la t cere. M temeam c înă ă ă ă tr-un asemenea

moment i în locul acela nu voi putea s m st pînesc suficient pentru a-iş ă ă ă r spunde cum se cuă vine.

— N-ai remarcat niciodat , zise Eliza, ce asem nare izbitoare există ă ă

între copilul la al ei i...ă ş— i cine? întreb domni oara Wilson cu o severiŞ ă ş tate rece, dar

intens , în glas.ăEliza tres ri: acea sugestie rostit timid fusese desă ă tinat numai pentruă

urechile mele.— Vai, îmi cer iertare! zise ea pe un ton rug tor. S-ar putea s m fiă ă ă

în elat, poate c m-am în elat.ş ă ş

Dar î i înso i aceste cuvinte de o privire ipocrit i batjocoritoare peş ţ ă ş

care mi-o arunc cu coada ochiului ei viclean.ă— N-are rost s -mi cer iertare — r spunse prietena ei — dar nu v dă ă ă

pe nimeni pe aici care s semene cîtu i de pu in cu copilul, în afar doară ş ţ ă de mama lui; i cînd mai auzi zvonuri r uvoitoare, domni oar Eliza, i-ş ă ş ă ţa fi recunosc toare, — adic cred c de fapt ai face mai bine dac te-aiş ă ă ă ă ab ine s le repe i. Presupun c persoana la care faci aluzie este domnulţ ă ţ ă Lawrence; dar cred c am posibilitatea s te asigur c b nuielile tale înă ă ă ă

aceast priă vin sînt cu totul gre ite. i dac el are totu i vreo legţă ş Ş ă ş ătură oarecare cu doamna (lucru pe care nimeni nu are dreptul s -l afirme), celă pu in a manifestat (ceea ce nu se poate spune despre cîteva alteţ persoane) o suficient decen pentru a nu recunoa te în prezen a unoră ţă ş ţ persoane onorabile o intimitate mai mare în ce-o prive te decît aceeaş dintre dou persoane care se salut pur i simplu Dup p rerea mea seă ă ş ă ă vedea limpede c a fost deopotriv surprins i sup rat s-o g seasc aici.ă ă ş ă ă ă

— A a! Da i-i înainte! strig Fergus, care st tea lîng Eliza, el fiindş ţ ă ă ă singura persoan a ezat de aceea i parte a mesei cu noi. Da i-i drumulă ş ă ş ţ tare de tot! Ave i grij s-o face i praf!ţ ă ţ

7777




Domni oara Wilson î i îndrept spinarea cu un aer de dispre glacial,ş ş ă ţ dar nu zise nimic. Eliza era gata s r să ă pund , dar eu am întrerupt-oă spunînd cît mai calm cu putin , de i f r îndoial tonul meu tr d într-oţă ş ă ă ă ă ă oarecare m sur cele ce se petreceau înl untrul meu:ă ă ă

— Am discutat destul acest subiect. Dac nu sîntem în stare să ă vorbim decît pentru a cleveti împotriva celor mai buni decît noi, atuncis ne inem gura.ă ţ

— A a s-ar i cuveni, cred eu — a remarcat Fergus — i nu numai eu,ş ş ş ci i bunul nostru preot. Tot timpul sta el a vorbit cu des vîr ita luiş ă ă ş elocin întregii societ i adunate aici i uneori i-a îndreptat ochii c treţă ăţ ş ş ă voi cu un aer sever de mustrare i de dezgust, în timp ce voi edea i aiciş ş ţ i optea i i morm ia i laolalt în modul cel mai necuviincios cu putin .ş ş ţ ş ă ţ ă ţă

Ba o dat s-a i oprit în mijă ş locul unei povestiri sau predici — nu tiuş exact ce era — i i-a a intit privirile asupra ta, Gilbert, ca i cum ar fiş ş ţ ş vrut s spun : „Voi continua cînd domnul Markham va fi încetat s maiă ă ă cocheteze cu cele dou domni oare”.ă ş

Ce altceva s-a mai vorbit la masa aceea n-a putea s - i spun, dupş ă ţ ă cum n-a putea s - i spun nici de unde am luat destul r bdare pentru aş ă ţ ă ă rezista pîn cînd toat lumea a terminat gustarea. Îmi aduc aminte îns că ă ă ă

doar cu mare greutate am izbutit s mai beau restul de ceai din cea c iă ş ăş

c de mîncat n-am mîncat nimic.ăPrimul lucru pe care l-am f cut a fost s -l privesc îndelung pe Arthură ă

Graham care edea lîng mama lui, de partea cealalt a mesei, iar în alş ă ă doilea rînd, s m uit cu aten ie la domnul Lawrence. La început mi s-aă ă ţ p rut i mie c exist o asem nare; contemplîndu-i mai atent îns , amă ş ă ă ă ă ajuns la concluzia c totul e numai o închipuire. E adev rat c amîndoiă ă ă aveau tr s turile mai delicate i mai pu in osoase decît se întîmpl deă ă ş ţ ă

obicei la sexul tare i c tenul lui Lawrence era palid i curat, iar al luiş ă ş Arthur de o albea delicat ; dar n sucul, cam cîrn, al lui Arthur nu puteaţă ă ă s devin niciodat atît de lung i drept ca al domnului Lawrence. Iară ă ă ş conturul fe ei lui, de i înc nu destul de de împlinit ca s fie rotund, seţ ş ă ă sub ia prea delicat spre b rbia micu i cu gropi i nu s-ar fi pututţ ă ţă ş ţă ş transforma niciodat în a a fel încît s seă ş ă mene cu ovalul prelung al fe eiţ celuilalt. P rul copilului era în mod evident de o culoare mai deschis iă ă ş mai cald decît fusese vreodat p rul domnului Lawrence, iar ochii mari,ă ă ă limpezi i alba tri ai lui Arthur, de i uneori de o gravitate prematur , nuş ş ş ă sem nau cîtu i de pu in cu ochii c prui i timizi ai proprietarului. Ochiiă ş ţ ă ş

7878




acestuia oglindeau un suflet sensibil, neîncrez tor, gata oricînd s seă ă retrag în adîncurile propriei sale fiin e pentru a se feri de atină ţ gerile uneilumi prea aspre i prea neîndur toare.ş ă

Vai, ce tic los am putut s fiu dac am nutrit m car o clip ideea astaă ă ă ă ă

odioas ! Oare n-o cuno team îndeă ş ajuns pe doamna Graham? Oare nu mă întîlnisem i nu st tusem de vorb cu ea de atîtea ori? Oare nu eram siş ă ă -gur c din punctul de vedere al min ii, al purit ii i al în l rii suflete ti,ă ţ ăţ ş ă ţă ş ea era, pe departe, superioar oric ruia dintre cei care o ponegreau? Nuă ă eram oare sigur c de fapt ea este cea mai nobil i cea mai adorabilă ă ş ă reprezentant a sexului ei, pe care îmi fusese dat s-o v d sau care-miă ă închipuisem m car c exist ? Da, i aveam s spun la fel ca Maryă ă ă ş ă Millward (asta într-adev r era o fat în eleapt ) c dac toat parohia —ă ă ţ ă ă ă ă

mai mult decît atît, dac lumea întreag — mi-ar împuia urechile cuă ă aceste minciuni îngrozitoare, eu tot nu le-a crede, întruş cît o cuno teamş mai bine decît to i ceilal i.ţ ţ

Între timp creierul îmi fierbea pur i simplu de indigş nare i inima meaş p rea gata s sparg c tu ele închisorii ei, agitat fiind de acesteă ă ă ă ş ă conflicte ale mele cu un sentiment de sil i de scîrb , pe care nici nu m-ă ş ăam str duit m car s -l ascund. Mai mul i dintre cei de fa m-au luat înă ă ă ţ ţă

rîs pentru aerul meu de om dus pe gînduri i pentru c m dovedeam atîtş ă ă

de pu in galant, neglijîndu-le pe doamne. Dar mie pu in îmi p sa de toateţ ţ ă astea; singurul lucru de care îmi p sa, în afar de acea preocupare domiă ă -nant , era s v d cum se îndreapt ce tile spre tava pus pe servant ,ă ă ă ă ş ă ă sperînd s nu mai fie readuse la mas . Mi se p rea c domnul Millwardă ă ă ă n-o s mai înceteze niciodat s ne spun c nu e mare b utor de ceai iă ă ă ă ă ă ş c e foarte d un tor s - i tot încarci stomacul cu lichide excluzîndă ă ă ă ţ alimentele mai s n toase, — pentru a- i lua astfel r gazul necesar ca să ă ş ă ă

soarb i cea de a patra cea c de ceai.ă ş ş ăÎn cele din urm s-a ispr vit totu i i osp ul; atunci m-am ridicat iă ă ş ş ăţ ş am p r sit masa i oaspe ii f r un cuvînt de scuz — pur i simplu nu leă ă ş ţ ă ă ă ş mai puteam suporta prezen a. M-am repezit afar ca s -mi r corescţ ă ă ă mintea înfierbîntat i s -mi rumeg gîndurile înfl c rate în sină ş ă ă ă gur tateaă gr dinii.ă

Ca s nu fiu v zut de la vreo fereastr , am pornit-o pe o alee lini tită ă ă ş ă care, înconjura o parte a îngr diturii i avea la cap t o banc a ezat subă ş ă ă ş ă o bolt de trandafiri i caprifoi. Aici m-am a ezat ca s meditez laă ş ş ă virtu ile doamnei de la Wildfell Hall i la felul cum era nedreptţ ş ă it ; darţ ă

7979




nu trecuser nici dou minute de cînd m aflam acolo i zvonul unoră ă ă ş glasuri i larma unor rîsete m-au informat ca întreaga societate ie ise iş ş ş ea s se aeriseasc în gr din . Totu i m-am cuib rit într-un col al bol iiă ă ă ă ş ă ţ ţ de verdea , n d jduind s-o pot p stra numai pentru mine, fiind ferit deţă ă ă ă

privirile celorlal i. Dar nu — la naiba! iat c sosea cineva pe alee! De ceţ ă ă oare nu puteau ei s se bucure de flori i de ultimele raze ale soarelui înă ş gr dina deschis i s -mi lase col ul acela întunecos mie, în arilor iă ă ş ă ţ ţ ţ ş musculi elor?ţ

Dar, iscodind prin paravanul acela înmiresmat alc tuit din ramuriă împletite, ca s descop r cine sînt vizitatorii nechema i (pentru c ună ă ţ ă murmur de glasuri îmi ar ta c nu era vorba numai de o singură ă ă persoan ), sup rarea mea a disp rut pe dat i cu totul alte sentimenteă ă ă ă ş

începur s -mi agite sufletul înc tulburat: doamna Graham p ea c tinelă ă ă ăş ă pe alee înso it doar de Arthur i de nimeni altcineva.ţ ă ş

De ce erau singuri? Oare otrava limbilor clevetitoare se i r spîndiseş ă în rîndurile musafirilor? Oare îi întorseser cu to ii spatele? Acum mi-amă ţ amintit c pe la înceă putul petrecerii o v zusem pe doamna Wilsonă tr gîndu- i scaunul cît mai aproape de mama i aplecîndu-se înainte, caă ş ş pentru a-i transmite o comunicare important i confiă ş den ial . Din felulţ ă

cum aceast doamn cl tina într-una din cap i î i strîmba fa a zbîrcit ,ă ă ă ş ş ţ ă

cum ochii ei mici i urî i clipeau neîncetat i aruncau s ge i r ut cioaseş ţ ş ă ţ ă ă mi-am putut da seama c str daniile ei erau consacrate unor bîrfeliă ă cumplite. i, judecînd dup pruden a pe care o adopŞ ă ţ tase în transmitereainforma iilor, am putut s b nuiesc c inta calomniilor ei era o persoanţ ă ă ă ţ ă dintre cele de fa . Din toate aceste semne, precum i din privirile iţă ş ş gesturile mamei, în care se amestecau oroarea i neîncrederea, am trasş concluzia c persoana respectiv trebuie s fi fost doamna Graham. Nuă ă ă

mi-am p r sit ascunz toarea pîn cînd ea n-a ajuns la cap tul aleii, ca nuă ă ă ă ă cumva apari ia mea s-o alunge; dar i a a cînd am ie it în întîmpinareaţ ş ş ş ei, s-a oprit locului p rînd gata s se întoarc înd r t.ă ă ă ă ă

— Vai, domnule Markham, nu vrem s te deranj m! a spus ea. i noiă ă Ş am venit încoace tot ca s ne retragem, nu ca s - i înc lc m singur tatea.ă ă ţ ă ă ă

— Nu sînt un sihastru, doamn Graham — de i proă ş babil, trebuie să m rturisesc, asta trebuie s fi fost impresia pe care am l sat-o p r sindu-ă ă ă ă ămi într-un mod atît de necuviincios oaspe ii.ţ

— M-am temut c i-e r u, mi-a spus ea privindu-m cu sinceră ţ ă ă ă îngrijorare.

8080








N-am izbutit s descifrez bine expresia de pe chipul ei; îns în oriceă ă caz eram foarte mul umit c nu vedeam în ea nici urm de gelozie. De i,ţ ă ă ş în fond, ce treab aveam eu s caut semnele unui asemenea sentiment?ă ă

— Ce fel de persoan e domni oara Wilson? m-a înă ş trebat doamna

Graham.— E mult mai elegant i mai rafinat decît majoriă ş ă tatea oamenilor deoriginea i condi ia ei. Unii spun c e o adev rat doamn , i înc foarteş ţ ă ă ă ă ş ă agreabil .ă

— Ast zi mi s-a p rut c observ o oarecare r ceal i un aer camă ă ă ă ă ş seme în comportarea ei.ţ

— Se prea poate s se fi manifestat astfel fa de dumă ţă neavoastr . Eă posibil s aib vreo prejudecat împotriva dumneavoastr pentru c mă ă ă ă ă ă

tem c v socoate un fel de rival .ă ă ă— Pe mine! Imposibil, domnule Markham! mi-a zis ea, evident

uimit i sup rat .ă ş ă ă— M rog, eu nu tiu nimic în aceast privin , mi-am luat eu vorbaă ş ă ţă

înapoi, cu un aer destul de sp it, pentru c mi s-a p rut c sup rarea eiăş ă ă ă ă s-a îndreptat în special împotriva mea.

Între timp perechea veni spre noi. Bolta de verdea era a ezat mai laţă ş ă

ad post, într-un col , în fa a c ruia caă ţ ţ ă

p tul aleii o cotea spre un loc deă

plimbare mai aerisit din fundul gr dinii. În momentul cînd s-au apropiată de acest loc, am v zut-o pe Jane Wilson f cîndu-l atent pe înso iă ă ţ torul eiasupra noastr . i atît din zîmbetu-i rece i sară Ş ş castic, cît i din pu ineleş ţ crîmpeie din conversa ia ei pe care le-am putut prinde, am în eles perfectţ ţ c -i sugereaz ideea c între noi ar exista un ata ament profund. Am obă ă ă ş -servat c domnul Lawrence a ro it pîn la tîmple, ne-a aruncat, pe furi ,ă ş ă ş o privire fugar , apoi a mers mai deă parte cu o înf i are grav , dar dupăţş ă ă

cîte mi s-a p rut, n-a r spuns nimic la observa iile domni oarei Wilson.ă ă ţ şDeci era adev rat c el î i f cea unele planuri în leă ă ş ă g tur cu doamnaă ă Graham? i dac erau onorabile atunci nu v d de ce s-ar fi str duit atîtaŞ ă ă ă s le ascund . F r doar i poate c ea era mai presus de orice b nuial ,ă ă ă ă ş ă ă ă în schimb el era cum nu se poate mai detestabil.

În timp ce prin minte mi-au fulgerat aceste gînduri, înso itoarea meaţ s-a ridicat brusc i chemîndu- i fiul a spus c se duce s caute tov r iaş ş ă ă ă ăş celorlal i i a i pornit-o pe alee. Nu înc pea nici o îndoial c auzise sauţ ş ş ă ă ă ghicise ceva din spusele domni oarei Wilson i deci era firesc s nu maiş ş ă doreasc s continueă ă tête-á-tête-ul, cu atît mai mult cu cît în momentul

8383




acela obrajii îmi ardeau de indignare împotriva fostului meu prieten i eaş putea foarte bine s ia, din gre eal , aceast îmbujorare drept un semn deă ş ă ă stînjeneal prosteasc . Iat un nou motiv pentru mine de a-i purta pică ă ă ă domni oarei Wilson; i cu cît m gîndeam mai mult la comportarea ei,ş ş ă

cu atît o uram mai mult.Abia tîrziu seara m-am al turat celorlal i. Am g sit-o pe doamnaă ţ ă Graham preg tit de plecare i luîndu- i ră ă ş ş ămas bun de la restul societ ii,ăţ care între timp se întorsese în cas . M-am oferit, ba chiar a putea spuneă ş c am rugat-o s-o înso esc pîn la Wildfell Hall. În momentul acelaă ţ ă domnul Lawrence se afla prin preajm , discutînd cu altcineva. Nu se uitaă la noi, dar auzind rug mintea mea insistent , a f cut o pauz în mijloculă ă ă ă unei fraze ca s aud r spunsul doamnei Graham, apoi a continuat să ă ă ă

vorbeasc , cu un aer de satisfac ie calm , de îndat ce a conă ţ ă ă statat c eaă m-a refuzat.

i într-adev r m-a refuzat hot rît, dar nu f r amaŞ ă ă ă ă bilitate. Nu s-a l sată deloc convins c ar fi existat vreo primejdie pentru ea sau pentru copilă ă s str bat , neînso i i, drumurile i cîmpurile acelea. Spunea c nu se înă ă ă ţ ţ ş ă -tunecase înc , i nu avea s întîlneasc pe nimeni; i chiar dac s-ar fiă ş ă ă ş ă întîlnit cu cineva, era convins c oaă ă menii de pe acolo sînt foarte lini ti iş ţ

i prozaici. De fapt, nici nu voia s aud ca vreun b rbat s se deranjezeş ă ă ă ă

s-o înso easc , de i Fergus s-a ar tat i el dispus s - i ofere serviciile, iarţ ă ş ă ş ă ş mama a rugat-o s -i permit s trimit pe unul din arga i s-o escorteze.ă ă ă ă ţ

Dup plecarea ei totul a devenit gol, dac nu chiar ceva mai r u.ă ă ă Lawrence a încercat s m atrag în conă ă ă versa ie, dar eu i-am dat pesteţ nas ducîndu-m în celă ălalt col al s lii. Curînd dup aceea petrecerea s-aţ ă ă spart i chiar i el i-a luat r mas bun. Cînd a venit la mine m-am f cutş ş ş ă ă c nu v d mîna pe care mi-o întindea i c nu aud urarea lui de „noapteă ă ş ă

bun ” pîn cînd a repetat-o înc o dat . Atunci, ca s scap de el, amă ă ă ă ă morm it ceva neă deslu it înso it de o aplecare moroc noas a capului.ş ţ ă ă— Ce-ai p it, Markham? mi-a optit el.ăţ şMi-am a intit ochii asupra lui cu o privire mînioas i dispre uitoare.ţ ă ş ţ— Te-ai sup rat pentru c doamna Graham n-a vrut s te lase s-oă ă ă

conduci acas ? m-a întrebat el cu un u or zîmbet care era gata-gata să ş ă m scoat cu totul din s rite.ă ă ă

i totu i, înghi indu-mi — de i nu f r efort — un r spuns mai aspru,Ş ş ţ ş ă ă ă m-am mul umit s -l întreb:ţ ă

— Dar ce, e treaba ta?

8484




— A , cîtu i de pu in, mi-a r spuns el cu un calm exasperant. Numaiş ş ţ ă c , d -mi voie s - i spun, Markham — i i-a ridicat ochii spre fa a meaă ă ă ţ ş ş ţ vorbindu-mi cu o gravitate neobi nuit — dac i-ai f urit vreun plan înş ă ă ţ ă legătur cu aceast persoan , f r doar i poate el va da gre ; i mă ă ă ă ă ş ş ş ă

mîhne te foarte tare s te v d leg nîndu-te în iluzii false i irosindu- iş ă ă ă ş ţ puterile în eforturi inutile, pentru c ...ă— Ipocritule! am exclamat, iar el i-a inut r suflaş ţ ă rea, s-a f cut alb caă

varul la fa , apoi s-a îndep rtat f r s mai scoat o vorb .ţă ă ă ă ă ă ăIzbutisem s -l r nesc drept în inim — lucru de care m bucuramă ă ă ă

foarte tare.

8585




CAPITOLUL X

DUP PLECAREA OASPE ILOR amĂ Ţ aflat c într-adev r calomniile josnice fuseser r spîndite în întreagaă ă ă ă societate aflat la noi, chiar în prezen a victimei. Dar Rose a jurat c nuă ţ ă le crede i c n-o s le cread nicodat , iar mama a f cut aceea iş ă ă ă ă ă ş declara ie de i, m tem, fiind mai pu in sincer i mai pu in neclintit înţ ş ă ţ ă ş ţ ă hot rirea de a nu le da crezare. Se p rea c aceste lucruri o obsedaser , iă ă ă ă ş din cînd în cînd m tot enerva cu exclaă ma ii ca:ţ

— Doamne, Doamne! Cine s-ar fi gîndit la una ca asta!... Mde, mi s-a

p rut mie c e ceva ciudat la femeia asta... Vede i ce se întîmpl dacă ă ţ ă ă femeile se prefac a fi altfel decît sînt?

O dat a ajuns chiar s spun :ă ă ă— Mie aerul sta de mister mi-a stîrnit înc de la început tot felul deă ă

b nuieli... tiam eu c n-o s ias niă Ş ă ă ă mic bun din asta; dar, f r doar iă ă ş poate, e o poveste tare, tare trist !ă

— Bine mam , dar parc ai spus c nu dai crezare acestor basme, aă ă ă

intervenit Fergus.— i nici nu le dau, dragul meu; dar, vede i, pe de alt parte, trebuieŞ ţ ă s existe totu i vreun temei.ă ş

— Temeiul este r utatea i falsitatea lumii — am deă ş clarat eu — iş faptul c domnul Lawrence a fost v zut ducîndu-se într-acolo în vreoă ă dou seri. Bîrfele din sat zic c el îi face curte acestei doamne ciudate, iă ă ş bineîn eles c s-au repezit cu l comie la acest zvon ca s clţ ă ă ă ădeasc peă temelia lui toat es tura infernal de urîciuni care nu se afl decît înă ţ ă ă ă

min ile lor.ţ

8686




— Bine, Gilbert, dar ceva din atitudinea ei trebuie s fi înt rit acesteă ă b nuieli.ă

— Ai v zut ceva deosebit în purtarea ei?ă— Nu, fire te c nu; dar, pe de alt parte, tii bine c eu am spusş ă ă ş ă

întotdeauna c are ceva ciudat.ăCred c chiar în aceea i sear m-am aventurat iar neă ş ă poftit la WildfellHall. De la petrecerea noastr , care avuă sese loc cu mai bine de os pt mîn în urm , f cusem zilnic eforturi de a o întîlni pe doamna deă ă ă ă ă acolo în plimb rile ei; dar m întorsesem mereu dezam git (probabil că ă ă ă ea evitase anume s m întîlneasc ), iar noaptea îmi tot chinuiam minteaă ă ă s g sesc vreun pretext pentru o nou vizit . În cele din urm am ajuns laă ă ă ă ă concluzia c desp r irea aceasta nu mai putea fi îndurat (î i dai seamaă ă ţ ă ţ

c între timp mi se aprinseser tare c lcîiele). Luînd din bibliotec oă ă ă ă carte veche care socoteam c ar putea s-o intereseze, de i din pricinaă ş st rii proaste i uzate în care se afla nu îndr znisem înc s i-o ofer s-oă ş ă ă ă citeasc , am pornit în mare grab . Eram îns fr mîntat de tot felul deă ă ă ă presim iri cu privire la modul în care m va primi preţ ă cum i la faptul cş ă m foloseam — pentru a m înf i a la conac — de un pretext atît deă ă ăţş str veziu. Totu i s-ar fi putut foarte bine s-o întîlnesc pe cîmp sau înă ş

gr din i atunci dificultatea ar fi fost mult mic orat . Ceea ce mă ă ş ş ă ă

tulbura cel mai tare era necesitatea de a bate în mod oficial la u , cuşă perspectiva de a fi primit cu un aer solemn, de Rachel, i înf i atş ăţş st pînei sale surprins i lipsit de cordialitate.ă ă ş ă

Dar dorin a nu mi-a fost satisf cut . Pe doamna Graţ ă ă ham n-am v zut-oă nic ieri; în schimb l-am g sit pe Arthur care se juca în gr din cuă ă ă ă c elu ul lui zglobiu i nebunatic. Am întins capul peste poart i l-amăţ ş ş ă ş strigat. El m-a poftit în untru, dar eu i-am spus c nu pot intra f ră ă ă ă

îng duin a mamei sale.ă ţ— M duc s-o întreb, mi-a spus copilul.ă— Nu, nu, Arthur, nu e cazul s faci una ca asta; dar dac nu eă ă

ocupat , roag-o pur i simplu s vin o clip aici; spune-i c vreau s -iă ş ă ă ă ă ă vorbesc.

Arthur a alergat s -mi îndeplineasc rug mintea i s-a întors repedeă ă ă ş înso it de mama lui. Vai, ce frumoas era cu cîrlion ii ei negri fluturîndţ ă ţ în b taia vîntului cald ce adia, cu obrajii albi u or îmbujora i i cu fa aă ş ţ ş ţ radiind de zîmbete! Dragul de Arthur! Cîte nu-i datorez pentru această întîlnire fericit i pentru toate celelalte asem n toare! Datorit lui amă ş ă ă ă

8787




fost eliberat pe dat de toate scrupulele polite ii oficiale, de team i deă ţ ă ş stînjeneal . În materie de dragoste nu exist un mediator mai bun decîtă ă un copila vesel, cu sufletul curat, gata oricînd s cimenteze inimileş ă dezbinate, s arunce o punte peste pr pastia neprietenoas a obiceiurilor,ă ă ă

s topeasc ghea a rezervei în epenite i s d rîme zidurile desp r itoareă ă ţ ţ ş ă ă ă ţ ale formalismului nesuferit i ale mîndriei!ş— Da, domnule Markham, ce s-a întîmplat? întreb tîn ra mamă ă ă

apropiindu-se cu un zîmbet agreabil.— A vrea s arunca i o privire asupra c r ii steia i — dac v faceş ă ţ ă ţ ă ş ă ă

pl cere — s-o lua i i s-o citi i pe îndeă ţ ş ţ lete. Nu-mi cer scuze c v-am scosă din cas într-o sear atît de pl cut , de i poate motivul nu era chiar atîtă ă ă ă ş de important.

— M mico, spune-i s intre, zise Arthur.ă ă— N-ai vrea s pofte ti în untru? întreb doamna.ă ş ă ă— Ba da; a vrea s v d cum a i mai aranjat gr dina.ş ă ă ţ ă— i probabil i cum le-a mers r sadurilor surorii dumitale subŞ ş ă

îngrijirea mea, ad ug ea în timp ce-mi deschidea poarta.ă ăi a a am pornit s ne plimb m prin gr din i s vorŞ ş ă ă ă ăş ă bim despre flori,

despre copaci, despre carte — i apoi i despre alte lucruri. Era o searş ş ă

blînd i încînt toare — i la fel era i înso itoarea mea. Încetul cuă ş ă ş ş ţ

încetul am început s m manifest cu mai mult c ldur i tandre e decîtă ă ă ă ă ş ţ o f cusem poate vreodat pîn atunci; dar oricum, n-am spus nimică ă ă foarte concret, iar ea n-a încercat s m resping în nici un fel. Într-ună ă ă tîrziu trecînd pe lîng ni te trandafiri b tu i pe care-i adusesem cu cîtevaă ş ă ţ s pt mîni mai înainte din partea surorii mele, a cules un boboc splendid,ă ă abia deschis i m-a rugat s i-l duc Rosei.ş ă

— Nu-mi da i voie s -l p strez pentru mine? am înţ ă ă trebat

— Nu, dar iat unul i pentru dumneata.ă şÎn loc s -l primesc pur i simplu, lini tit, am avut îndr zneala s apucă ş ş ă ă i mîna care mi-l oferea i s-o priş ş vesc pe doamna Graham drept în ochi.

Ea m-a l sat s -i in mîna o clip i cînd am v zut c privirile ei str luă ă ţ ă ş ă ă ă -ceau de extaz i c fa a i se îmbujoreaz de pl cere i bucurie — amş ă ţ ă ă ş crezut c sosise în sfîr it ora triumfului meu. Dar imediat mi s-a p rută ş ă c -i str fulger prin minte o amintire dureroas ; o întristare chinuitoareă ă ă ă i-a întunecat, ca un nor, fruntea, i fa a, iar buzele i s-au f cut albe caş ţ ă marmora; p rea c trece printr-o clip de mare zbuă ă ă cium sufletesc — iş cu un efort brusc i-a retras mîna i s-a dat cî iva pa i înapoi.ş ş ţ ş

8888




— Uite ce e, domnule Markham, mi-a zis ea cu un fel de calm aldisper rii, trebuie s - i spun deschis c nu pot s accept asemeneaă ă ţ ă ă lucruri. Îmi face pl cere tov r ia dumitale pentru c sînt singur aici iă ă ăş ă ă ş conversa ia dumitale m încînt mai mult decît cea a oric rei alteţ ă ă ă

persoane, îns dac nu te po i mul umi s m prive ti ca pe o prieă ă ţ ţ ă ă ş tena —o prieten rece i nu prea frumoas , ca pe un fel de mam sau sor ,ă ş ă ă ă atunci trebuie s te implor s m p r se ti chiar acum i s m la i înă ă ă ă ă ş ş ă ă ş pace de aici înainte. De fapt în viitor va trebui s fim pur i simplu ca doiă ş str ini.ă

— Atunci v voi fi prieten — sau frate sau orice doă ri i, numai sţ ă binevoi i s m l sa i s v v d i de aici încclo. Dar v-a ruga s -miţ ă ă ă ţ ă ă ă ş ş ă spune i de ce nu v pot fi mai mult decît prieten?ţ ă

Urm o pauz în care ea c zu pe gînduri.ă ă ă— Nu cumva asta e urmarea vreunui jur mînt pripit pe care l-a iă ţ

f cut?ă— Cam a a ceva, îmi r spunse ea. Într-o bun zi poate am s - i spun,ş ă ă ă ţ

îns deocamdat cred c ar fi mai bine s m la i singur ; i te rog,ă ă ă ă ă ş ă ş Gilbert, s nu m pui niciodat în situa ia nepl cut de a fi silit s - iă ă ă ţ ă ă ă ă ţ repet ceea ce i-am spus adineauri! ad ug ea cu mult serioziţ ă ă ă tate

întinzîndu-mi mîna cu sincer amabilitate.ă

Vai, ce dulce i ce muzical sunase numele meu rostit de glasul ei!ş— V asigur c n-am s-o fac. Dar îmi pute i ierta aceast gre eal ?ă ă ţ ă ş ă— Cu condi ia s n-o mai repe i niciodat .ţ ă ţ ă— i voi mai avea voie s vin uneori s v v d?Ş ă ă ă ă— Poate... din cînd în cînd; dar asta numai i numai în cazul în careş

nu vei abuza nicodat de privilegiul acordat.ă— N-am obiceiul s fac promisiuni de arte. Oricum, ve i vedea.ă ş ţ

— În momentul în care î i încalci f g duiala s-a sfîr it cu prieteniaţ ă ă ş noastr , s tii!ă ă ş— Dar îmi ve i spune întotdeauna pe numele mic?ţAsta aduce mai degrab cu vorbirea unei surori i va avea darul s -miă ş ă

aminteasc de conven ia încheiat între noi.ă ţ ăDoamna Graham a zîmbit i m-a rugat înc o dat s plec, a a c înş ă ă ă ş ă

cele din urm am socotit c e mai prudent s-o ascult. A intrat în cas , iară ă ă eu am coborît colina. Dar în timp ce m îndep rtam mi-a ajuns la urechiă ă un tropot de copite sfî iind t cerea serii aceleia înrourate. Întorcînd ochiiş ă în sus, pe potec , am v zut un c l re solitar care o urca. De i se l saă ă ă ă ţ ş ă

8989






Imediat l-am eliberat pe mo ier i el i-a v zut de drum, salutîndu-l dinş ş ş ă mers pe reverendul Millward.

— Ce se întîmpl , Markham? V certa i? strig acesta adesîndu-mi-ă ă ţ ăse. Sigur c era vorba de tîn ra vă ă ăduv , ad ug el dînd din cap în semnă ă ă

de repro . Dar d -mi voie s - i spun, tinere ( i de data asta î i apropieş ă ă ţ ş ş gura de urechea mea cu un aer confiden ial i plin de importan ), c nuţ ş ţă ă merit !ă

i încerc s - i înt reasc afirma ia cu o cl tinare soŞ ă ă ş ă ă ţ ă lemn din cap.ă— P rinte! am exclamat eu pe un ton de amenin are mînioas care l-aă ţ ă

f cut pe distinsul preot s se întoarc spre mine cu un aer însp imîntat —ă ă ă ă uluit de o insolen atît de neobi nuit .ţă ş ă

S-a uitat lung la mine i privirea lui spunea limpede: „Cum se poateş

s mi te adresezi a a tocmai mie?”ă şDar eram prea indignat ca s -mi cer scuze sau ca s mai vorbesc cuă ă

el. M-am r sucit pe c lcîie i am pornit în grab c tre cas , coborînd cuă ă ş ă ă ă pa i mari i repezi poteca abrupt i l sîndu-l s vin în urma mea dacş ş ă ş ă ă ă ă i cum avea chef.ş

9191




CAPITOLUL XI

SOCOATE, HALFORD, C A TRE-cutĂ

un r stimp de vreo trei s pt mîni. Doamna Graham i cu mine eramă ă ă ş acum cei mai buni prieteni — sau poate doar frate i sor , a a cumş ă ş preferam s ne consider m. La ceă ă rerea mea expres , îmi spunea Gilbert,ă iar eu îi spuneam Helen, pentru c v zusem acest nume semnat pe c r ileă ă ă ţ ei. Rar încercam s-o întîlnesc de mai mult de dou ori pe s pt mîn ; iă ă ă ă ş înc i atunci f ceam ca întîlnirile noasă ş ă tre s par , cel mai adesea, oă ă simpl întîmplare — pentru c am constatat c era necesar s fiu extremă ă ă ă de prudent — i în general m purtam cu o excesiv bun -cuviin , a aş ă ă ă ţă ş

c ea n-a avut absolut niciodat vreun motiv s -mi fac observa ii. iă ă ă ă ţ Ş totu i nu puteam s nu remarc c din cînd în cînd e nefericit iş ă ă ă ş nemul umit de ea îns i sau de situa ia ei. La drept vorbind, nici eu nuţ ă ăş ţ eram foarte mul umit: atitudinea de indiferen frţ ţă ă easc pe care oţ ă adoptasem era foarte greu de men inut i adeseori m sim eam din toateţ ş ă ţ punctele de vedere un f arnic nesuferit. De asemenea, vedeam sau maiăţ degrab sim eam — c în ciuda propriei ei voin e „nu-i eram indiferent”ă ţ ă ţ

— a a cum se exprim , cu modestie, eroii din romane i cu toate c mş ă ş ă ă

bucuram cu recuno tin de norocul pe care-l aveam pe moment, nuş ţă puteam s nu doresc i s sper ceva i mai bun în viitor, dar bineîn eă ş ă ş ţ lesc asemenea visuri mi le p stram numai pentru mine.ă ă

— Unde te duci, Gilbert? m întreb Rose într-o sear , dup ceai.ă ă ă ăToat ziua lucrasem la ferm .ă ă— S fac o plimbare, sun r spunsul meu.ă ă ă— Întotdeauna cînd pleci la plimbare, î i perii p l ria cu atîta grij , î iţ ă ă ă ţ

potrive ti a a de frumos p rul i- i pui m nu ile noi i elegante?ş ş ă ş ţ ă ş ş— Nu întotdeauna.

9292






N-are importan . Mai exist i posibilitatea de a privi în ochiiţă ă ş unei persoane p trunzînd pîn în inima ei i aflînd, într-un ceas, despreă ă ţ în l imea sau profunzimea sufletului ei mai multe decît ai puteaă ţ descoperi într-o via întreag dac persoana respectiv n-ar fi înclinatţă ă ă ă ă

s i le dezv luie sau dac n-ai avea destul în elepciune ca s leă ţ ă ă ă ţ ă descoperi tu însu i.ţ— Va s zic te duci s-o vezi ast -sear ?ă ă ă ă— Fire te!ş— Dar ce va zice mama, Gilbert?— Nu e nevoie s afle mama.ă— Într-o bun zi negre it o s afle, dac o ii tot a a.ă ş ă ă ţ ş— Dac o in tot a a! Nu e vorba de inut nimic. Doamna Graham iă ţ ş ţ ş

cu mine sîntem prieteni — i vom fi prieteni i în viitor. Nici un om deş ş pe p mînt nu trebuie s împiedice aceast prietenie i nici nu are vreună ă ă ş drept s se amestece între noi.ă

— Dar dac ai tii ce vorbe te lumea ai fi mai pruă ş ş dent, atît îninteresul ei cît i al t u. Jane Wilson e de p rere c vizitele tale la conacş ă ă ă nu sînt decît o dovad în plus a desfrîului doamnei Graham...ă

— S-o ia Aghiu pe Jane Wilson!ţă

— i Eliza Millward e foarte mîhnit din pricina ta.Ş ă

— A a sper i eu.ş ş— Dar dac-a fi în locul t u n-a face-o.ş ă ş— Ce n-ai face?... De unde tiu ele c m duc acolo?ş ă ă— De ele nu se poate ascunde nimic; spioneaz totul.ă— Ah, la asta nu m-am gîndit niciodat !... i a a, va s zic eleă Ş ş ă ă

îndr znesc s prefac prietenia mea pentru doamna Graham în noi surseă ă ă de bîrfeal împotriva ei ! Asta în orice caz dovede te falsitatea celorlalteă ş

minciuni ale lor, dac mai era nevoie de vreo dovad ... Ai grij , Rose, să ă ă ă le contrazici ori de cîte ori po i.ţ— Dar ele nu-mi vorbesc pe fa despre asemenea lucruri; numai dinţă

aluzii i insinu ri, i din ceea ce aud de la al ii, aflu ce gîndesc ele.ş ă ş ţ— Ei, m rog, ast zi n-am s m mai duc, c oricum s-a f cut camă ă ă ă ă ă

tîrziu. Dar vai, s le ia naiba limbile blesă temate i veninoase! amş morm it eu cu sufletul cuprins de o crîncen am r ciune.ă ă ă ă

Tocmai în clipa aceea intr în odaie reverendul Millă ward; fusesemprea absorbi i de discu ie ca s -l auzim b tînd la u . Dup ce o salutţ ţ ă ă şă ă ă

9494




vesel i p rinte te, conş ă ş form obiceiului, pe Rose, care era în mare m sură ă favorita b trînului domn, se întoarse cam sever c tre mine:ă ă

— Ei, domnule! Nu ne-am mai v zut de mult. Sînt... Stai pu in... Ia să ţ ă vedem (continu el alene în timp ce- i depunea trupul greoi în fotoliul peă ş

care Rose. foarte îndatoritoare, se gr bise s i-l apropie), trebuie fieă ă cam... ase s pt mîni... dup socoteala mea, de cînd nu mi-ai mai c lcatş ă ă ă ă pragul!

Vorbea foarte ap sat i lovi cu bastonul în podea.ă ş— Chiar atît s fie? am întrebat.ă— Da, chiar atîta este!A ad ugat o confirmare din cap i a continuat s m priveasc lung,ă ş ă ă ă

cu un fel de mînie solemn . Î i inea între genunchi bastonul gros iă ş ţ ş

mîinile împreunate pe măciulia lui.— Am fost tare ocupat, i-am r spuns eu, întrucît era evident necesară

s prezint ni te scuze.ă ş— Ocupat! m-a îngînat el batjocoritor.— Da, doar ti i c am strîns fînul; i acuma începe seceri ul.ş ţ ă ş ş— Hm!Tocmai atunci intr mama i prin uvoiul de salut ri adresate cuă ş ş ă

însufle ire distinsului nostru musafir, cree o diversiune care îmi picaţ

tocmai bine. Ea î i exprim proş ă fundul regret c preotul nu venise pu ină ţ mai devreme, la ora ceaiului, dar se oferi s preg teasc alt ceainic dacă ă ă ă p rintele ar avea amabilitatea s -i fac onoarea de a bea cu ea o cea c .ă ă ă ş ă

— Nu, mul umesc, nu v deranja i pentru mine, r sţ ă ţ ă punse el. Mă întorc acas peste cîteva minute.ă

— Vai, sfin ia voastr , dar v rog s r mîne i s lua i totu i ceva! Eţ ă ă ă ă ţ ă ţ ş gata în cinci minute.

Dar domnul Milliward respinse oferta cu un gest majestuos.— V spun eu ce am s gust, doamn Markham, adă ă ă ăug el. Am să ă beau un pahar din excelenta dumneavoastr bere.ă

Vai, cu pl cere! strig mama gr bindu-se s sune clopo elul iă ă ă ă ţ ş s comande b utura îndr git de preot.ă ă ă ă

— M-am gîndit, relu acesta, s intru o clip la dumă ă ă neavoastr înă drumul meu, i s gust din berea dumneaş ă voastr de cas . Am fost înă ă vizit la doamna Graham.ă

— Serios?

9595




Preotul încuviin grav din cap i ad ug pe un ton ap sat, menitţă ş ă ă ă parc s însp imînte:ă ă ă

— Mi s-a p rut c e de datoria mea s-o fac.ă ă— Nu mai spune i! strig mama.ţ ă

— Dar de ce, p rinte? m-am amestecat eu în vorb .ă ăDomnul Millward m privi cu oarecare severitate i întorcîndu-se dină ş nou c tre mama repet :ă ă

— Mi s-a p rut c e de datoria mea s-o fac! i iar b tu cu bastonul înă ă ş ă podea.

Mama se a ez în fa a lui, ascult toare, speriat , dar plin de respectş ă ţ ă ă ă i de admira ie.ş ţ

— „Doamn Graham”, i-am spus — continu el cl tinînd din cap înă ă ă

timp ce vorbea — „umbl ni te zvonuri îngrozitoare!” „Ce anume,ă ş sfin ia voastr ?” m-a întrebat ea pref cîndu-se c habar n-are la ce mţ ă ă ă ă refer. „E de datoria mea... În calitate de... pastor al dumneavoastr ” — i-ăam zis — „s v spun pe de o parte tot ce eu, personal, g sesc reprobabilă ă ă în conduita dumneavoastr , cît i tot ceea ce am motive s b nuiesc iă ş ă ă ş ceea ce îmi spun al ii cu privire la dumneavoastr ” — a a i-am vorbit!ţ ă ş

— Chiar a a, p rinte? am strigat eu, s rind de pe scaun i lovind cuş ă ă ş

pumnul în mas .ă

Domnul Millward îmi arunc doar o privire, în treaă c t, i relu vorba,ă ş ă adresîndu-se mamei:

— A fost penibil s -mi îndeplinesc aceast datorie, doamnă ă ă Markham, dar i-am spus-o!

— i ea cum a primit aceste vorbe? întreb mama.Ş ă— Cu mult împietrire, m tem — cu mult împieă ă ă trire! r spunseă

preotul cl tinînd dezn d jduit din cap. i totu i se vedea, pe de altă ă ă Ş ş ă

parte, la ea, un tumult de patimi nest vilite i prost c l uzite. A p lit iă ş ă ă ă ş i-a tras r suflarea într-un fel aproape s lbatic; dar nu s-a gr bit s seş ă ă ă ă scuze sau s se apere. i cu un fel de calm neru iă Ş ş nat — lucru de-adreptul îngrozitor de v zut la o persoan atît de tîn r — aproape c mi-aă ă ă ă ă spus c mustră ările mele nu au nici un rost i c sfaturile mele de p sş ă ă -torire sînt irosite zadarnic în ceea ce-o prive te — ba mai mult decît atît,ş c îns i prezen a mea e nedorit dac îi spun asemenea lucruri. i cîndă ăş ţ ă ă Ş m-am retras în cele din urm , v zînd prea limpede c nu e nimic deă ă ă f cut, m-am întristat foarte, dîndu-mi seama c e un caz dezn d jduit.ă ă ă ă Dar sînt foarte hot rît, doamn Markham, ca fiicele mele... s ... s nuă ă ă ă

9696




mai vin în contact cu ea. V rog din suflet s adopta i aceea i hot rîre iă ă ă ţ ş ă ş în privin a fiicei dumneavoastr !... Cît despre fiii dumneavoastr ... cîtţ ă ă despre dumneata, tinere — continu preotul întorcîndu-se cu severitateă spre mine...

— Cît despre mine, sfin ia voastr ... am început eu.ţ ăDar mi-am st pînit vorbele i constatînd c tremur din tot trupul deă ş ă furie, n-am mai zis nimic, ci am considerat mai în elept s -mi smulgţ ă p l ria din cui i s î nesc afar din odaie trîntind u a în urma mea cuă ă ş ă ţ ş ă ş un bubuit care a zguduit casa din temelii i a f cut-o pe mama s ipe.ş ă ă ţ Aceast r bufnire mi-a u urat pe dat încordarea sim mintelor.ă ă ş ă ţă

În clipa urm toare am pornit cu pa i gr bi i înspre Wildfell Hall — cuă ş ă ţ ce inten ii sau cu ce rost n-a ti s spun, dar aveam impresia c trebuieţ ş ş ă ă

s m duc undeva i nici o alt destina ie nu mi se p rea potrivit . Înă ă ş ă ţ ă ă plus, trebuia s-o v d i s -i vorbesc — asta era sigur; numai c n-aveamă ş ă ă o idee precis despre ce trebuia s -i spun sau despre felul cum trebuia să ă ă m port. Asupra mea se abă ătuse o asemenea furtun de gînduri — ună vîrtej de hot rîri contradictorii, încît mintea mea nu era decît un haos ală patimilor ce se luptau între ele.

9797




CAPITOLUL XII

ÎN MAI PU IN DE DOU ZECI DE Ţ Ă minute str b tusem drumul pîn la conac. Am z bovit o clip la poartă ă ă ă ă ă

ca s -mi terg broboanele de sudoare de pe frunte, ca s -mi recap tă ş ă ă suflul precum i un pic de calm. Zorul cu care mersesem îmi maiş potolise pu in emo ia. A adar, am intrat pe aleea gr dinii cu pa i fermi iţ ţ ş ă ş ş siguri. Trecînd pe lîng aripa locuit a cl dirii am ză ă ă ărit-o, prin fereastradeschis , pe doamna Graham plimbîndu-se agitat prin odaia eiă ă singuratic .ă

A p rut foarte tulburat i chiar speriat de sosirea mea, ca i cum i-ă ă ş ă ş şar fi închipuit c i eu vin tot ca s-o acuz. M înf i asem dinaintea ei cuă ş ă ăţş

inten ia de a o conţ sola i a deplînge împreun cu ea r utatea lumii, de a-iş ă ă oc rî împreun pe preot i pe r uvoitorii i tic lo ii care-l informaser .ă ă ş ă ş ă ş ă Numai c acum m sim eam de-a dreptul ru inat s aduc vorba despreă ă ţ ş ă a a ceva i m-am hot rît s nu fac nici o aluzie la acest lucru dac nuş ş ă ă ă deschidea ea discu ia.ţ

— Am sosit la un ceas nepotrivit, i-am zis eu, adoptînd o veselienesincer , în scopul de a o lini ti i pe ea. Dar nu voi z bovi prea mult...ă ş ş ă

Mi-a r spuns cu un zîmbet, abia schi at, e drept, îns cît se poate deă ţ ă

amabil, i de binevoitor — a zice chiar aproape recunosc tor, de îndatş ş ă ă ce temerile i-au fost îndep rtate.ă

— Vai, dar ce trist e ti, Helen! De ce n-ai f cut focul? am întrebat-o,ă ş ă privind în jur prin camera sumbr i mohorît .ă ş ă

— P i e înc var , mi-a r spuns ea.ă ă ă ă— Se poate, numai c seara facem totdeauna focul dac -l putemă ă

suporta; i cred c dumneata ai în mod speş ă cial nevoie de foc în casa asta

înghe at i mai ales în camera asta care- i d fiori.ţ ăş ţ ă

9898






aranjate dinainte. Plecînd, b trîna m-a onorat din nou cu una din privirileă ei aspre i neospitaliere. Dar f r s m las tulburat de acest lucru, amş ă ă ă ă continuat s vorbesc; i potrivindu-i doamnei Graham un scaun de oă ş parte a căminului i tr gîndu-mi i mie unul de partea cealalt , amş ă ş ă

îndr znit s m a ez, de i aveam o vag b nuial c ea ar fi preferat să ă ă ş ş ă ă ă ă ă m vad plecat.ă ăPeste pu in vreme s-a a ternut din nou t cerea între noi. Am r masţ ă ş ă ă

amîndoi cîteva minute privind absen i spre foc — ea cople it deţ ş ă propriile-i gînduri triste, iau eu reflectînd ce încîntare ar fi fost s mă ă aflu acolo a eş zat astfel lîng ea, f r prezen a vreunei alte persoana careă ă ă ţ s ne stînjeneasc intimitatea — nici m car aceea a lui Arthur, prietenulă ă ă amîndurora, f r de care nu ne întîlnisem niciodat pîn atunci. Oh, dacă ă ă ă ă

a fi putut m car îndr zni s -i vorbesc deschis i s -mi despov rez inimaş ă ă ă ş ă ă prea plin de sim mintele care o ap sau de atîta vreme i pe care ea seă ţă ă ş str duia acum s le in în frîu cu un efort ce p rea cu neputin s maiă ă ţ ă ă ţă ă dureze mult vreme! Învîrteam în minte motivele pro i contra uneiă ş dest inuiri pe care s i le fac doamnei Graham atunci, pe loc, implorînd-ă ăo s r spund la afec iunea mea i s -mi dea voie s-o privesc de aiciă ă ă ţ ş ă înainte ca pe iubita mea, cerîndu-i dreptul i autoriza ia s o ap r deş ţ ă ă

calomniile gurilor rele. Pe de o parte, sim eam o încredere nou-n scutţ ă ă

în puterea mea de convingere — în sensul c înfrigurarea propriului meuă spirit avea s -mi ofere elocin a necesar — c propria mea hot rîre,ă ţ ă ă ă necesitatea absolut de a reu i, trebuiau neap rat s -mi aduc ceea ceă ş ă ă ă voiam. Pe de alt parte, m temeam s nu pierd terenul pe care-lă ă ă cî tigasem cu atîta trud i îndemînare i s nu cumva s -mi n rui toateş ă ş ş ă ă ă speran ele de viitor printr-un singur efort pripit i nes buit, cînd timpul iţ ş ă ş r bdarea ar fi putut s -mi aduc succesul dorit. Era ca i cum mi-a fiă ă ă ş ş

jucat întreaga via pe o singur arunc tur de zaruri; i totu i, eram gataţă ă ă ă ş ş s m decid s fac aceast înceră ă ă ă care. Sau cel pu in, aveam s-o rog cuţ insisten s -mi dea explica ia f g duit mai demult; voiam s aflu priţă ă ţ ă ă ă ă -cina acestei bariere nesuferite, a acestui obstacol misterios care st tea înă calea fericirii mele i, dup cum eram convins, i în calea fericirii ei.ş ă ş

Dar în timp ce chibzuiam cum a putea s -mi formuş ă lez cel mai binerug mintea, gazda mea, trezindu-se din reverie cu un oftat abia auzit iă ş privind spre fereastra pe unde luna plin din vremea seceri ului, careă ş tocmai se ridica, sîngerie, deasupra tulpinilor întunecate i fantastice deş vi , str lucea asupra noastr , mi-a spus:ţă ă ă

100100




— Gilbert, s-a f cut tîrziu.ă— V d, i-am r spuns. B nuiesc c ai prefera s plec.ă ă ă ă ă— Cred c a a s-ar cuveni. Dac binevoitorii mei veă ş ă cini vor ajunge să

afle despre aceast vizit — i nu înă ă ş cape îndoial c a a va fi — numaiă ă ş

în avantajul meu nu vor folosi întîmplarea.Aceste vorbe le-a rostit cu un zîmbet pe care preotul l-ar fi numit f ră ă îndoial feroce.ă

— N-au decît s r st lm ceasc lucrurile cum or vrea, i-am r spuns.ă ă ă ă ă ă Ce conteaz pentru dumneata sau pentru mine gîndurile lor, atîta vremeă cît sîntem mul umi i de noi în ine — i unul i cel lalt? S -i ia naiba cuţ ţ ş ş ş ă ă pl smuă irile lor josnice i cu n scocirile lor mincinoase!ş ă

Izbucnirea mea a f cut-o s se împurpureze imediat la fa .ă ă ţă

— Va s zic ai auzit ce spun despre mine?ă ă— Am auzit cîteva neadev ruri detestabile. Dar nuă mai ni te n t r iş ă ă ă

sînt în stare s le dea m car o clip crezare, a a c nu trebuie s teă ă ă ş ă ă tulbure, Helen.

— Eu nu l-am socotit niciodat un n t r u pe domă ă ă ă nul Millward, iş totu i el crede toate aceste lucruri. i oricît de pu in pre vei fi punînd peş Ş ţ ţ p rerile celor din jur — oricît de pu in îi vei fi stimînd ca indivizi, nu eă ţ

deloc pl cut s fii privit ca o mincinoas i o ipoă ă ă ă ş

crit , s fii acuzat că ă ă ă

faci lucruri pe care le dete ti sau c încurajezi vicii pe care de fapt leş ă dezaprobi. i nici s vezi c bunele tale inten ii sînt z d rnicite,Ş ă ă ţ ă ă compromi înd principiile pe care le sus ii.ţ ţ

— E adev rat; i dac eu, prin nechibzuin a mea i prin nep sareaă ş ă ţ ş ă egoist fa de aparen e am contribuit în vreo m sur oarecare laă ţă ţ ă ă primejdia de a te expune acestor rele, te implor, nu numai s m ier i, dară ă ţ i s -mi dai posibilitatea de a drege ceea ce am stricat. Permite-mi s - iş ă ă ţ

sp l reputa ia de orice fel de acuza ii sau repro uri; d -mi dreptul de a-ă ţ ţ ş ămi identifica onoarea cu a dumitale i de a- i ap ra bunul renume caş ţ ă fiindu-mi mai pre ios decît propria mea via !ţ ţă

— Ai oare într-adev r o fire atît de eroic încît s te une ti cu oă ă ă ş persoan pe care o tii b nuit , acuzat i dispre uit de to i cei din jurulă ş ă ă ă ş ţ ă ţ dumitale, i s - i identifici interesele i onoarea cu ale ei? Gînde te-teş ă ţ ş ş bine! E un lucru foarte serios.

— A fi mîndru s-o pot face, Helen! A fi fericit a fi cum nu se poateş ş ş mai încîntat! i dac sta e singurul obstacol în calea unirii noastre,Ş ă ă

101101




atunci el e d rîmat înc de pe acum i trebuie s fii a mea! Sigur, vei fi aă ă ş ă mea!

i s rînd de pe scaun cu o ardoare frenetic i-am apuŞ ă ă cat mîna i amş vrut s i-o s rut, dar ea i-a retras-o tot atît de repede, exclamînd cu oă ă ş

am r ciune i o tulburare f r margini:ă ă ş ă ă— Nu, nu, asta nu e totul!— Dar atunci ce e? Mi-ai f g duit c într-o bun zi o s aflu i...ă ă ă ă ă ş— O s afli într-o bun zi — dar nu acum... M doare capulă ă ă

îngrozitor — a ad ugat ea strîngîndu- i fruntea în mîini — trebuieă ş neap rat s m odihnesc pu in... F r doar i poate ast zi am trecut prină ă ă ţ ă ă ş ă destule chinuri, a încheiat ea aproape înnebunit .ă

— Dar nu poate s - i fac nici un r u s mi-o spui! am insistat eu. Î iă ţ ă ă ă ţ

mai u urezi sufletul. i pe urm , astş Ş ă fel a ti i eu cum s - i alinş ş ş ă ţ suferin a.ţ

Dar ea a cl tinat din cap cu dezn dejde.ă ă— Dac ai afla totul, m-ai învinui i tu — poate chiar mai mult decîtă ş

merit — de i e adev rat c te-am nedrepş ă ă t it în mod barbar.ăţAceste ultime cuvinte le-a rostit aproape în oapt de parc ar fi l satş ă ă ă

s i se aud gîndurile.ă ă

— Dumneata, Helen? Imposibil!— Ba da, te-am nedrept it, îns f r voia mea; penăţ ă ă ă tru c n-am tiută ş cît de puternice i de profunde î i sînt sentimentele fa de mine. i-amş ţ ţă Ţ socotit — sau cel pu in m-am str duit s - i socotesc — simpatia pentruţ ă ă ţ mine rece i fr easc , a a cum i-ai declarat-o.ş ăţ ă ş ţ

— Sau a a cum e a dumitale?ş— Sau a a cum e a mea — a a cum ar fi trebuit s fie — cu unş ş ă

caracter atît de frivol, egoist i superficial încît...ş

— În privin a asta într-adev r m-ai nedrept it.ţ ă ăţ— tiu. i uneori b nuiam chiar atunci pe loc c a a p rea. Dar m-amŞ Ş ă ă ş ă gîndit c în general n-ar fi prea mare r u s - i las închipuirile iă ă ă ţ ş speran ele s evolueze c tre neant a a cum se întîmpl cu visurile — sauţ ă ă ş ă s se îndrepte c tre vreun obiect mai potrivit pentru ele, în timp ceă ă prietenia dumitale r mînea al turi de mine. Îns dac a fi tiut cît deă ă ă ă ş ş profunde î i sînt sentimentele, cît de geţ neroas i dezinteresat eă ş ă afec iunea pe care pari s mi-o por i...ţ ă ţ

— Numai par, Helen?— M rog, pe care mi-o por i, — atunci m-a fi comă ţ ş portat i eu altfel.ş

102102




— Dar cum? Era imposibil s m încurajezi mai puă ă in decît m-aiţ încurajat sau s m tratezi cu mai mult severitate decît ai f cut-o! iă ă ă ă Ş dac - i închipui c ai gre it fa de mine acordîndu-mi prietenia dumitaleă ţ ă ş ţă i permi îndu-mi uneori s m bucur de tov r ia i conversa iaş ţ ă ă ă ăş ş ţ

dumitale, cînd toate speran ele unei intimit i mai mari erau de arte —ţ ăţ ş a a cum mi-ai dat întotdeauna s în eş ă ţ leg — dac i se pare c în felulă ţ ă acesta ai gre it fa de mine, atunci te în eli. C ci asemenea favoruri,ş ţă ş ă luate în sine, nu numai c sînt o încîntare pentru inima mea, dar mai multă decît atît, îmi purific , îmi înal , i-mi înnobiă ţă ş leaz sufletul. i prefer să Ş ă m bucur de prietenia dumiă tale decît de dragostea oric rei alte femei deă pe lume !

Prea pu in lini tit de aceste vorbe ea î i împreun mîinile peţ ş ă ş ă

genunchi i ridicînd ochii în sus p ru c imş ă ă plor ajutorul divin, într-oă t cere chinuit . Apoi, întorcîndu-se spre mine, îmi spuse calm:ă ă

— Mîine, dac vrei s ne întîlnim pe b r gan pe la amiaz , am s - iă ă ă ă ă ă ţ spun tot ceea ce ii s afli; i poate c atunci vei vedea c e necesar sţ ă ş ă ă ă întrerupem leg tura dină tre noi — dac nu cumva vei merge chiar maiă departe i m vei abandona de bun voie ca pe o persoan întru-totulş ă ă ă nedemn .ă

— La asta pot r spunde cu siguran a negativ. E imă ţ

posibil s ai deă

f cut confesiuni atît de grave! Helen, probabil c vrei s -mi pui laă ă ă încercare credin a i staţ ş tornicia.

— Nu, nu, nu, repet ea cu mult seriozitate. Ce n-a da s fie cumă ă ş ă zici! Slav Domnului, ad ug ea, nu am de m rturisit nici o crimă ă ă ă ă grozav ! Dar voi avea de spus mai multe lucruri decît î i va face pl cereă ţ ă s auzi sau eventual decît ai fi în stare s ier i — i mai multe decît î iă ă ţ ş ţ pot spune acum. A a c nu te sup ra dac te rog din suflet s pleci!ş ă ă ă ă

— Bine. Dar mai întîi te rog s -mi r spunzi la o sină ă gur întrebare: mă ă iube ti?ş— Refuz s - i r spund!ă ţ ă— Atunci voi trage concluzia c m iube ti. i cu asta, î i urez noapteă ă ş Ş ţ

bun .ăS-a întors cu spatele la mine, ca s - i ascund emo iile pe care nu maiă ş ă ţ

era în stare s i le st pîneasc pe deă ş ă ă plin. Dar eu i-am luat mîna i i-amş s rutat-o cu aprîndere.ă

103103




— Gilbert, te rog du-te! a strigat ea pe un ton atît de chinuit i deş strident, încît mi s-a p rut c ar fi fost o adev rat cruzime s nu mă ă ă ă ă ă supun.

Dar înainte de a închide u a am mai aruncat o priş vire înd r t i amă ă ş

v zut-o aplecîndu-se deasupra mesei cu mîinile la ochi, cu trupul zguduită de suspine i conş vulsii. i totu i m-am retras în t cere. Mi s-a p rut cŞ ş ă ă ă dac a fi insistat s-o consolez, în momentul acela n-a fi f cut decît s -iă ş ş ă ă agravez suferin a.ţ

Drag Halford, de-ar fi s - i relatez toate nedumeriă ă ţ rile, întreb rile iă ş presupunerile, temerile i speran ele i emo iile cumplite care seş ţ ş ţ înghesuiau i se înv lm eau i se fug reau prin mintea mea în timp ceş ă ăş ş ă coboram dealul, numai ele ar alc tui un volum întreg. Dar nici nuă

coborîsem bine jum tate din pant cînd o puternic comp timire pentruă ă ă ă cea pe care o l sasem înd r tul meu a înlocuit toate celelalte sim minte,ă ă ă ţă p rînd s m trag poruncitor înapoi. Am început s m gîndesc: „Oareă ă ă ă ă ă de ce m gr besc atît de tare c tre cas ? Oare acolo pot g si alinare sauă ă ă ă ă consolare — tihn , siguran , mul uă ţă ţ mire — toate la un loc sau m cară vreun singur lucru de care am nevoie? i pot s las în urma mea toatŞ ă ă tulburarea, mîhnirea i nelini tea?”ş ş

A a c mi-am întors pa ii c tre vechiul conac, ca s m uit la el.ş ă ş ă ă ă

Orizontul era m rginit, nu z ream decît coă ă urile. Am f cut calea-ntoarsş ă ă ca s -l pot vedea mai bine. Cînd s-a în l at dinaintea ochilor mei amă ă ţ r mas o clip locului, apoi am continuat s m îndrept spre acest sumă ă ă ă bruel care m atr gea. Ceva m chema mai aproape — tot mai aproape —ţ ă ă ă i la urma urmei de ce nu? Oare n-a fi putut g si mai mult bucurie iş ş ă ă ş

mîngîiere în contemplarea acelei cl diri venerabile, cu luna plin de peă ă cerul f r nori, str lucînd atît de calm deasupra ei — cu lustrul acela deă ă ă

un galben cald, specific unei seri de august — i tiind-o în untru peş ş ă st pîna inimii mele — mai degrab decît dac m întorceam la casa meaă ă ă ă unde totul era relativ luminos i u or i plin de via i vesel i deci ostilş ş ş ţăş ş st rii în care m aflam în momentul acela? i asta cu atît mai mult cu cîtă ă Ş cei ai casei erau într-o m sur mai mare sau mai mic îmbiba i deă ă ă ţ credin ele acelea oribile la care numai cît m gîndeam i îmi cloţ ă ş coteasîngele în vine. Cum puteam eu s suport s aud aceste lucruri declarateă ă pe fa — sau insinuate cu pruţă den — ceea ce era înc i mai r u? iţă ă ş ă Ş a a luptasem destul cu nu tiu ce demon vorb re care nu înceta s -miş ş ă ţ ă

104104




opteasc în ureche: „Se prea poate s fie adev rat”, pîn cînd am ajunsş ă ă ă ă s strig cu glas tare:ă

— Ba e o minciun ! Te desfid c m faci s b nuiesc una ca asta!ă ă ă ă ăVedeam fl c rile din c min luminînd slab geamul saă ă ă lona ului ei. M-ş

am apropiat de zidul gr dinii i m-am rezemat de el, cu ochii a inti iă ş ţ ţ asupra ferestrei aceleia întrebîndu-m ce face, ce gînde te, prin ceă ş suferin e trece, i dorînd din toat inima s -i pot spune m car o vorb —ţ ş ă ă ă ă sau cel pu in s-o z resc o clip înainte de a m îndeţ ă ă ă p rta.ă

N-am stat prea mult s privesc, s tînjesc i s m fr mînt cuă ă ş ă ă ă întreb rile; am s rit peste porti nemaiputînd s m împotrivesc ispiteiă ă ţă ă ă de a arunca o privire pe fereastr , doar ca s -mi dau seama dac Helen eă ă ă mai lini tit decît în momentul cînd ne desp r isem. Dac a fi constatatş ă ă ţ ă ş

c e înc profund chinuit , a fi putut evenă ă ă ş tual s -mi iau inima în din i iă ţ ş s încerc un cuvint de consolare — s rostesc unul dintre numeroaseleă ă lucruri pe care ar fi trebuit s le spun înainte, în loc s -i agraă ă vezsuferin ele prin stupida mea impetuozitate.ţ

M-am uitat pe fereastr . Scaunul ei era gol; i camera era goal . Dară ş ă în momentul acela cineva a deschis u a de la intrare i un glas — glasulş ş ei — a spus:— Vino afar ! Vreau s v d luna i s respir aerul de sear .ă ă ă ş ă ă

O s -mi fac bine — dac mai poate ceva s -mi fac bine.ă ă ă ă ăA adar, ie ea cu Rachel s se plimbe prin gr din . A fi dat nu tiu cîtş ş ă ă ă ş ş

s m fi aflat în siguran dincolo de zidul împrejmuitor. Dar a a, amă ă ţă ş r mas în umbra tufi ului înalt de ilice care, aflîndu-se între fereastr iă ş ă ş pridvor, m ferea, deocamdat , s fiu v zut, dar nu m-a împiediă ă ă ă cai să z resc dou siluete care ie iser în lumina lunii: doamna Graham urmată ă ş ă ă de-altcineva — nu de Rachel, ci de un b rbat tîn r, sub irel i destul deă ă ţ ş înalt! O, doamne, cum mi-au mai zvîcnit tîmplele! O tulburare

nemaipomenit mi-a întunecat privirile; i totu i mi s-a p rut — da, iă ş ş ă ş glasul mi-a confirmat b nuiala — c era domnul Lawrence.ă ă— N-ar trebui s la i aceste lucruri s te nec jeasc atît de tare,ă ş ă ă ă

Helen, zicea el. O s fiu mai prudent în viitor. i cu timpul...ă ŞN-am auzit restul propozi iei pentru c se inea foarte aproape de ea iţ ă ţ ş

vorbea cu glas atît de sc zut încît n-am putut prinde cuvintele. Ura mi-aă strîns inima ca într-un cle te. Îns am ciulit urechile ca s prindş ă ă r spunsul ei. L-am deslu it destul de limpede:ă ş

105105




— Totu i trebuie s p r sesc locul sta, Frederick, zise ea. N-am sş ă ă ă ă ă pot niciodat s fiu fericit aici — i de fapt nici în alt parte, nic ieri,ă ă ă ş ă ă ad ug ea cu un rîs lipsit de veselie. Aici îns nu mai pot r mîne.ă ă ă ă

— Dar unde ai putea g si un loc mai bun? r spunse el. Un loc atît deă ă

izolat — i atît de aproape de mine, dac te gînde ti cît de cît la asta?ş ă ş— Da, îl întrerupse ea, ar fi într-adev r tot ce mi-a putea dori maiă ş bun, numai s m lase oamenii în pace.ă ă

— Bine, Helen, dar oriunde te vei duce, vor fi acelea i pricini deş sup rare. Eu nu pot accepta s te pierd. Treă ă buie ori s merg cu tine, oriă s vin la tine; i zevzeci b g re i exist i în alt parte, nu numai aici.ă ş ă ă ţ ă ş ă

În cursul acestei conversa ii trecuser , p ind agale, pe lîng mine iţ ă ăş ă ş coborîser poteca, a a c nu le-am mai auzit vorbele; dar l-am v zut cumă ş ă ă

o cuprinde cu bra ul pe dup talie în timp ce ea î i sprijini mîna deţ ă ş um rul lui cu un gest dr g stos. O umbr tremur toare mi-a înă ă ă ă ă tunecatvederea, am sim it o sfîr eal la inim i mintea parc mi-a luat foc. Amţ ş ă ă ş ă pornit în grab , dar împleticindu-m la mers, din locul unde m intuiseă ă ă ţ groaza i am s rit — sau mai bine zis m-am rostogolit — peste zidulş ă gr dinii — nici nu tiu exact cum s-a întîmplat. Atîta doar îmi aducă ş aminte c dup aceea, m-am trîntit la p mînt ca un copil sup rat i amă ă ă ă ş

z cut acolo în culmea furiei i a disper rii. Cît vreme — mi-e greu să ş ă ă ă

spun. Probabil c a fost totu i un r stimp destul de îndelungat, pentru că ş ă ă dup ce m-am l sat prad unui uvoi de laă ă ă ş crimi, mi-am ridicat ochii c treă luna care str lucea calm i nep s toare asupra mea (la fel de pu ină ă ş ă ă ţ influen at de nenorocirea mea, cît eram i eu influen at de lumina eiţ ă ş ţ pa nic ). Dup ce m-am rugat din tot sufletul sau s mor sau s uit deş ă ă ă ă toate, cînd m-am ridicat de acolo i am pornit spre cas — f r s fiuş ă ă ă ă deloc atent la drum, dar purtat instinctiv de picioarele mele pîn la u aă ş

noastr , am g sit-o z vorît . Toat lumea se culcase, afar de mama careă ă ă ă ă ă s-a gr bit s r spund la boc nitul meu neă ă ă ă ă r bd tor i m-a întîmpinat cuă ă ş un potop de întreb ri i repro uri.ă ş ş

— Vai, Gilbert, cum ai putut s faci una ca asta? Unde ai fost? Intr iă ă ş m nînc - i cina — i-am preg tit-o cu grij , m car c n-o meri i pentruă ă ţ ţ ă ă ă ă ţ c m-ai inut într-o spaim cumplit dup plecarea ta ciudat de ast -ă ţ ă ă ă ă ăsear . Reverendul Millward a fost pur i simplu... Domnul s te aib înă ş ă ă paz ! Vai ce r u ar i! Dumnezeule mare, dar ce s-a întîmplat?ă ă ăţ

— Nimic, nimic! D -mi o lumînare.ă— Nu vrei s m nînci ceva?ă ă

106106






înfrigurate. În cele din urm a venit i un r stimp de toropeală ş ă ă incon tient . Dar apoi au urmat zorile amintirilor amarş ă nice. M-am trezitca s constat c via a e un pustiu, i chiar mai rea decît un pustiu, pentruă ă ţ ş c e plin de chiă ă nuri i nenorociri — nu e o simpl întindere a de ertului,ş ă ş

ci un inut s lbatic plin de spini i ciulini; îmi dţ ă ş ădeam seama c sîntă în elat, p c lit, lipsit de speran , cu afec iunile c lcate în picioare, cş ă ă ţă ţ ă ă îngerul meu nu e un înger i c prietena mea e de fapt diavolulş ă împieli at: a fost mai r u decît dac n-a fi dormit deloc.ţ ă ă ş

Era o diminea cenu ie i mohorît , vremea se înr uţă ş ş ă ă t ise — în tonăţ cu perspectivele mele — i ploaia b tea în fereastr . M-am sculat totu iş ă ă ş i am ie it din cas ; nu pentru a vedea de treburile fermei — de i asta arş ş ă ş

fi putut s slujeasc drept pretext — ci ca s -mi r coresc creierii. i dacă ă ă ă Ş ă

era posibil, voiam s -mi recî tig st pînirea de sine într-o m sură ş ă ă ă suficient pentru a putea întîlni restul familiei la micul dejun, f r a daă ă ă ocazia unor observa ii nepl cute. Dac m uda ploaia, asta — împreţ ă ă ă ună cu ni te pretinse eforturi exagerate f cute înaintea mesei de diminea —ş ă ţă ar fi putut construi o explica ie pentru c n-aveam poft de mîncare.ţ ă ă Dac mai i ră ş ăceam — i cu cît mai grav cu atît mai bine — asta ar fiş contribuit la justificarea dispozi iei sumbre i a melanţ ş coliei sfî ietoare ceş

avea, desigur, s -mi înnoureze mult vreme fruntea.ă ă

108108




CAPITOLUL XIII

— SCUMPUL MEU GILBERT! Tare

a vrea s încerci s fii pu in mai amabil, mi-a spus mama într-oş ă ă ţ diminea dup unele manifest ri de îfn nejustificat din partea mea.ţă ă ă ţ ă ă Zici c n-ai nimic, i c nu s-a întîmplat nimic care s te am rasc , iă ş ă ă ă ă ş totu i în via a mea n-am v zut la cineva o schimbare atît de grav cum s-ş ţ ă ăa petrecut cu tine în ultimele zile. N-ai o vorb bun pentru nimeni — î iă ă ţ tratezi rudele, prietenii exact la fel ca pe str ini. Te-a ruga mult să ş ă încerci s pui cap t...ă ă

— Cui s pun cap t?ă ă

— Cum, cui? Toanelor tale ciudate. Nici nu tii ce tare te stric . Sîntş ă convins c de fapt Dumnezeu te-a înzestrat cu un caracter cum nu seă ă poate mai frumos, numai c tu nu vrei s -i la i frîu liber. A a c în priă ă ş ş ă -vin a asta n-ai nici o scuz .ţ ă

Pe cînd ea m mustra astfel am luat o carte i deschizînd-o pe mas ,ă ş ă dinaintea mea, m-am pref cut proă fund absorbit de studierea ei, întrucît,pe de o parte, nu eram în stare s m justific, iar pe alta, nu doream s -miă ă ă

recunosc gre elile. Preferam s nu am nimic de spus în aceastş ă ă

problem . Dar admirabila mea mam a continuat s -mi in predici.ă ă ă ţ ă Apoi a început s se poarte cu mine ca i cum a fi fost un copila nec jită ş ş ş ă i m-a mîngîiat pe cap. Eram gata s ajung s m simt din nou un b iatş ă ă ă ă

bun, dar nesuferitul de frate-meu, care- i pierdea vremea prin odaie, mi-aş stîrnit iar i r uăş ă tatea strigînd deodat :ă

— Nu te atinge de el, mam , c mu c ! E un adeă ă ş ă v rat tigru cu chip deă om. În ceea ce m prive te am renun at la el, îl reneg, l-am abandonat deă ş ţ

tot. E un pericol de moarte pentru mine s m apropii cî iva pa i de el.ă ă ţ ş

109109




Deun zi era cît pe-aci s -mi crape capul pentru c am cîntat un dr g laă ă ă ă ă ş i inofensiv cîntec de dragoste, anume ca s -l distrez.ş ă

— Vai, Gilbert! Cum ai putut face una ca asta? a exclamat mama.— Bine, Fergus, dar ii minte c mai întîi i-am spus s - i ii gura, i-ţ ă ţ ă ţ ţ

am zis.— Da, îns cînd te-am asigurat c e ceva nevinovat i am trecut laă ă ş strofa urm toare crezînd c o s - i plac mai mult, m-ai apucat de um ră ă ă ţ ă ă i m-ai trîntit cît colo izbindu-m de peretele acela cu atîta putere încîtş ă

mi-am mu cat limba de am crezut c r mîn f r ea i m-am a teptat sş ă ă ă ă ş ş ă v d peretele tencuit cu creierii mei. i cînd mi-am dus mîna la cap i amă Ş ş constatat c nu mi-a cr pat easta, mi s-a p rut o adev rat minune. Dar,ă ă ţ ă ă ă bietul b iat! — a ad ugat Fergus cu un oftat sentimenă ă tal — inima lui e

zdrobit , sta-i adev rul — iar capul lui e...ă ă ă— Nici acum nu vrei s taci? am strigat eu s rind de pe scaun iă ă ş

aruncîndu-i b iatului o privire atît de feroce încît mama, temîndu-se că ă inten ionez s -i aduc cine tie ce s lbatic v t mare corporal , mi-a pusţ ă ş ă ă ă ă ă mîna pe um r i m-a implorat s -l las în pace.ă ş ă

Fergus a ie it alene din odaie, cu mîinile în buzuş nare, cîntînd anumeca s m provoace:ă ă „Dac fata e frumoas trebuie s ...” etc.ă ă ă

— N-o s -mi pîng resc degetele atingîndu-l am zis eu ca r spuns laă ă ă

interven ia mamei. Nu l-a atinge nici m car cu cle tele.ţ ş ă şMi-am amintit atunci c am treab cu Robert Wilson în leg tur cuă ă ă ă

achizi ionarea unui ogar din vecin tatea fermei mele — o tranzac ie peţ ă ţ care o tot amînasem de pe o zi pe alta, deoarece în ultima vreme nu mă mai interesa nimic. Pe lîng asta eram într-o dispozi ie foarteă ţ mizantropic i, mai mult decît atît, în mod special m feream s dauă ş ă ă ochii cu Jane Wilson sau cu mama ei; pentru c de i acum aveam motiveă ş

foarte întemeiate s acord crezare zvonurilor r spîndite de ele în privin aă ă ţ doamnei Graham, asta nu mi le f cea cu nimic mai simă patice — nici peele i nici pe Eliza Millward. Iar gîndul de a le întîlni îmi f cea i maiş ă ş mult sil acum cînd nu mai puteam s sfidez calomniile lor i s triumf ă ă ă ş ă în convingerile mele ca înainte. Dar ast zi eram hot rît s fac un efort deă ă ă a reveni la îndatoririle mele. Cu toate c nu-mi f cea nici o pl cere, aveaă ă ă s fie un lucru mai pu in enervant decît trînd via — i în orice caz, maiă ţ ă ş folositor. Dac via a nu-mi f g duia vreo bucurie în cadrul ocupaă ţ ă ă iilorţ mele, pe de alt parte nu-mi oferea nici o atrac ie în afara lor. De aiciă ţ înainte aveam s pun um rul la treab i s trudesc ca orice biet cal deă ă ă ş ă

110110




povar , de elat de munca lui; i aveam s înaintez silnic prin via , fiind,ă ş ş ă ţă dac nu agreabil, cel pu in cît de cît util, i f r s m plîng chiar dac nuă ţ ş ă ă ă ă ă eram mul umit de soarta mea.ţ

Cu aceast hot rîre, i cu un fel de resemnare posomorît — dac seă ă ş ă ă

poate vorbi de resemnare — mi-am îndreptat pa ii spre ferma Ryecote.ş Nu m prea a tepă ş tam s -l g sesc acas pe proprietar la o asemenea or ,ă ă ă ă dar speram m car s aflu pe unde a putea da de el.ă ă ş

Era într-adev r plecat, dar era a teptat s se înă ş ă toarc în cîteva minute.ă A adar, am fost poftit s intru în salona i s -l a tept. Doamna Wilsonş ă ş ş ă ş era ocupat la buc t rie, dar înc perea nu era goal ! Cînd am intrat, abiaă ă ă ă ă am izbutit s -mi st pînesc o tres rise involuntar i dorin a de a da bir cuă ă ă ă ş ţ fugi ii, pentru c am g sit-o acolo pe domni oara Wilson flec rind cuţ ă ă ş ă

Eliza Millward. Totu i m-am hot rît s adopt o purtare rece i politiş ă ă ş -coas . Se p rea c i Eliza luase o hot rîre similar în ceea ce m privea.ă ă ă ş ă ă ă Nu ne mai întîlnisem din seara petrecerii. Dar pe fa a ei nu se citea niciţ un fel de emo ie nici pl cere, nici durere — nici o încercare de a- iţ ă ş manifesta patosul sau mîndria jignit . Era într-o dispozi ie calm , iă ţ ă ş purtarea ei a fost politicoas . Ba chiar, aerul i manierele ei aveau oă ş degajare i o veselie pe care eu nici n-am încercat m car s le adopt. Însş ă ă ă

în ochii ei mult prea expresivi se citea o mali ie proţ

fund care-mi spuneaă

limpede c nu m-a iertat; pentru c de i nu mai spera s mai cî tige,ă ă ş ă ş totu i î i ura rivala i era evident încîntat s - i verse ciuda asupra mea.ş ş ş ă ă ş Pe de alt parte, domni oara Wilson era cum nu se poate mai afabil iă ş ă ş mai curtenitoare. i cu toate c eu persoŞ ă nal nu eram deloc într-odispozi ie potrivit pentru conţ ă versa ie, cele dou dudui au izbutit, f rţ ă ă ă ajutorul meu, s între in aproape f r pauz , focule ul discu iei,ă ţ ă ă ă ă ţ ţ sporov ind despre tot felul de fleacuri. Eliza a profitat îns de cea dintîiă ă

întrerupere convenabil , pentru a m înă ă treba dac am mai v zut-o înă ă ultima vreme pe doamna Graham. A pus întrebarea pe un ton cu totulindiferent, de simpl curiozitate, numai c a înso it-o de o ocheadă ă ţ ă destinat s fie juc u i mali ioas , dar de fapt clocoă ă ă şăş ţ ă tind i debordîndş de r utate.ă

— În ultima vreme nu, i-am r spuns pe un ton neă p s tor, însă ă ă respingînd prin severitatea ochilor atacurile odioase ale privirilor ei.

M-a iritat atît de tare încît am sim it cum ro esc pîn în vîrfulţ ş ă urechilor, în ciuda eforturilor mele intense de a p rea netulburat.ă

111111




— Cum? Ai i început s te plictise ti de ea? Creş ă ş deam c o fiin atîtă ţă de nobil o s aib puterea s te in sub vraja ei cel pu in un an!ă ă ă ă ţ ă ţ

— A prefera s nu discut m acum despre ea.ş ă ă— A! Atunci înseamn c în sfîr it te-ai convins de gre eala pe careă ă ş ş

ai f cut-o — ai descoperit în cele din urm c divinitatea ta nu e chiară ă ă a a de imaculat ca...ş ă— Domni oar Eliza, te-am rugat s nu vorbe ti desş ă ă ş pre ea.— Vai, iart -m ! Dup cît îmi dau seama s ge ile lui Cupidon au fostă ă ă ă ţ

prea ascu ite pentru dumneata; au p truns în carne i r nile nu s-auţ ă ş ă vindecat înc , a a c sîngereaz ori de cîte ori se pomene te numeleă ş ă ă ş persoanei iubite.

— Spune mai bine — s-a amestecat domni oara Wilson — c domnulş ă

Markham simte c numele acestei persoane e nedemn de a fi pomenit înă prezen a unor reprezentante onorabile ale sexului frumos. M i mir,ţ ă ş Eliza, ce i-a venit s aminte ti de nenorocita aia — ai fi putut s - iţ ă ş ă ţ închipui c pîn i o simpl referire la ea nu poate fi cîtu i de pu ină ă ş ă ş ţ agreabil pentru nimeni dină tre cei de fa .ţă

Cum se puteau suporta toate acestea? M-am ridicat i eram gata s -miş ă trîntesc p l ria pe cap i s î nesc afar din cas , prad unei mînii iă ă ş ă ţ ş ă ă ă ş

unei indign ri cumă

plite. Mi-am dat seama îns — tocmai la timp ca s -ă ă

mi salvez demnitatea — de nechibzuin a unei asemenea acţ iuni, deţ faptul c n-a fi f cut decît s le ofer frumoaă ş ă ă selor mele inchizitoareprilejul de a rîde cu gura pîn la urechi pe seama mea. i asta de dragulă Ş unei persoane pe care în adîncul inimii mele o socoteam i eu a fiş nedemn de cel mai mic sacrificiu, de i umbra admiraă ş iei i dragosteiţ ş mele de alt dat se inea înc atît de strîns lipit de mine încît nu puteamă ă ţ ă ă suporta s -i aud numele pîng rit de al ii. A a c n-am f cut decît s mă ă ţ ş ă ă ă ă

duc pîn la fereastr i s -mi mu c tare buzele rumegînd gînduri deă ă ş ă ş r zbunare, inîndu-mi în frîu cu mult asă ţ ă prime patima care-mi agitapieptul. Apoi i-am spus domni oarei Wilson c nu-l v d venind peş ă ă fratele ei i am ad ugat c întrucît timpul meu e pre ios, ar fi poate maiş ă ă ţ bine s revin a doua zi, la e or cînd a putea fi sigur c -l g sesc acas .ă ă ş ă ă ă

— A, nu! mi-a r spuns ea. Dac mai a tepta i un minut se va întoarceă ă ş ţ negre it, pentru c are treab la L. (era tîrgul din apropierea noastr ) iş ă ă ă ş va lua o mic gusă tare înainte de a pleca.

A adar, m-am supus, str duindu-m din r sputeri s m port civilizat;ş ă ă ă ă ă din fericire, n-a trebuit s a tept mult vreme. Domnul Wilson a sosită ş ă

112112




curînd i oricît de pu in dispus pentru afaceri a fi fost în momentul acelaş ţ ş i oricît de pu in mi-ar fi p sat de ogar i de proprietaş ţ ă ş rul lui, m-am silit

s -mi concentrez aten ia asupra chesă ţ tiunii respective, cu o hot rîre foarteă meritorie. Am încheiat repede conven ia — poate într-un mod mult maiţ

satisf c tor pentru economul fermier decît a inut el s recunoasc . Apoiă ă ţ ă ă l sîndu-l s - i vad lini tit de „gusă ă ş ă ş tarea” lui substan ial , am p r sitţ ă ă ă bucuros casa ducîndu-m s -i supraveghez pe secer tori.ă ă ă

L sîndu-i la munca lor, pe coasta v ii, am urcat panta cu inten ia de aă ă ţ vizita un lan dinspre creast i de a veă ş dea dac grînele sînt coapte pentruă seceri . i totu i n-am ajuns s -l vizitez în ziua aceea: pentru c , pe cîndş Ş ş ă ă m duceam într-acolo, am v zut-o la o oarecare disă ă tan pe doamnaţă Graham care venea cu fiul ei din direc ia opus . i ei m-au z rit, iţ ă Ş ă ş

Arthur începu s alerge spre mine; dar eu am f cut imediat calea întoarsă ă ă i am pornit cu pa i fermi spre cas , c ci luasem hot rîrea neclintit sş ş ă ă ă ă ă

nu m mai întîlnesc niciodat cu mama lui. i în ciuda glasului ascu ită ă Ş ţ care striga din r sputeri dup mine: „Stai o clip ”, mi-am continuată ă ă neab tut drumul. B ie elul a abandonat curînd urm rirea, ca fiind lipsită ă ţ ă ă de speran — sau poate l-a strigat mama lui s vin înapoi. În orice cazţă ă ă peste cinci minute cînd am întors capul într-acolo nu se mai z rea niciă

urm de ei.ă

Acest incident m-a agitat i m-a tulburat într-un mod cît se poate deş ciudat — în afar de cazul cînd ai vrea s -l explici spunînd c s ge ile luiă ă ă ă ţ Cupidon fuseser nu numai prea ascu ite pentru mine, dar i alc tuite cuă ţ ş ă atîta iscusin încît p trunseser adînc în inima mea i nu izbutisem încţă ă ă ş ă s le smulg de acolo. Oricum vor fi stat lucrurile, în orice caz am fost deă dou ori mai nenorocit în tot restul zilei.ă

113113




CAPITOLUL XIV

A DOUA ZI DIMINEA MI-AM ŢĂ

adus aminte c i eu am treab la L. A adar, m-am urcat pe cal i amă ş ă ş ş pornit în expedi ie curînd dup micul dejun. Era o zi posomorît , cuţ ă ă burni ; dar asta nu conta, pentru c se potrivea cu atît mai bine dispoţă ă -zi iei în care m aflam. Mai mult ca sigur c aveam s merg de unulţ ă ă ă singur, pentru c nu era zi de tîrg i druă ş mul pe care-l str b team nu eraă ă niciodat prea frecvenă tat. Dar i acest lucru îmi convenea.ş

i totu i, pe cînd c l ream la trap, rumegînd ni te închipuiri amarniceŞ ş ă ă ş i întrist toare, am auzit în urma mea, nu prea departe, un tropot deş ă

copite. Îns nici cu gîndul nu gîndeam cine ar fi putut s fie c l re ul iă ă ă ă ţ ş nici nu-mi b team capul în privin a lui, pîn cînd înceă ţ ă tinind mersul ca să urc o pant u oar sau mai degrab l sîndu-mi calul s-o ia lene la pas,ă ş ă ă ă ş pentru c pierdut în propriile mele medita ii îl l sam s mearg a a cumă ţ ă ă ă ş voia, am pierdut teren, i cel lalt c l re m-a ajuns din urm . Acostîndu-ş ă ă ă ţ ăm , m-a strigat pe nume, c ci nu era un necunoscut: era domnulă ă Lawrence!

Degetele mi s-au strîns instinctiv pe mînerul crava ei apucînd-o cu oş

energie convulsiv ; sim eam în ele o mînc rime. Mi-am st pînit totu iă ţ ă ă ş impulsul, i r spunzînd la salutul lui cu o înclinare din cap am dat s trecş ă ă înainte. El, îns , i-a al turat calul de al meu i a înă ş ă ş ceput s vorbească ă despre vreme i despre recolt . Am dat cele mai laconice r spunsuriş ă ă posibile la întreb rile i observa iile lui i am r mas în urm . Numai c iă ş ţ ş ă ă ă ş el a încetinit mersul i m-a întrebat dac nu cumva calul meu chioap t .ş ă ş ă ă I-am r spuns doar cu o privire la care el a zîmbit placid.ă

Eram deopotriv uimit i exasperat de aceast ciuă ş ă dat insisten iă ţă ş siguran imperturbabil din partea lui. Crezusem c împrejur rile iţă ă ă ă ş

114114




am nuntele ultimei noastre întrevederi au l sat asupra min ii lui oă ă ţ impresie suficient de puternic pentru a-l face s se poarte rece i distant.ă ă ş În loc de asta, el p rea nu numai s fi uitat toate insultele anterioare, dară ă i s se arate impenetrabil la toate nepolite ele de acum. Mai înainte, ceaş ă ţ

mai u oar aluzie sau o simpl umbr de r ceal a tonului sau a priviriiş ă ă ă ă ă ar fi fost suficiente pentru a-l respinge. Acum îns nici m car mojiciaă ă cras nu-l putea înă dep rta. Oare auzise de dezam girea mea i voia să ă ş ă vad cu ochii lui rezultatele i s triumfe pe seama disper rii mele? Amă ş ă ă strîns crava a cu o energie i mai hot rît decît înainte, i totu i m-amş ş ă ă ş ş st pînit s n-o ridic; am c l rit mai departe, în t cere, a teptînd un prilejă ă ă ă ă ş mai concret de-a m ar ta ofensat pentru a da drumul la st vilarulă ă ă sufletului meu i pentru a reş v rsa furia aceea înc tu at care se umfla iă ă ş ă ş

spumega în untru.ă— Markham — mi-a spus el pe tonul obi nuit — de ce te cer i cuş ţ

prietenii doar fiindc ai fost dezamă ăgit în privin a cuiva? i-ai v zutţ Ţ ă speran ele înfrînte; dar ce sînt eu vinovat de asta? tii bine c te-amţ Ş ă avertizat dinainte, îns n-ai vrut s ...ă ă

N-a mai putut continua, c ci îndemnat de nu tiu ce diavol din coastaă ş mea, am apucat crava a de cap tul sub ire i brusc, iute ca fulgerul, l-amş ă ţ ş

lovit în cre tet cu cel lalt cap t. Nu pot s neg c am avut un sentiş ă ă ă ă

mentde satisfac ie s lbatic v zînd paloarea de moarte ce s-a r spîndit imediatţ ă ă ă ă pe fa a lui i cele cîteva picţ ş ături ro ii ce i s-au prelins pe frunte. S-aş cl tinat o clip în a, apoi a c zut la p mînt. Poneiul, surprins de această ă ş ă ă ă nea teptat u urare a poverii pe care o purta, a tres rit i s-a cabrat, aş ă ş ă ş zvîrlit pu in din copite i apoi a profitat de libertatea lui pentru a se duceţ ş s pasc iarba de sub gard; st pînul lui z cea nemi cat i mut ca ună ă ă ă ş ş cadavru Nu cumva îl omorîsem?

Mi s-a p rut c o mîn de ghea îmi în fac inima i-i opre teă ă ă ţă ş ă ş ş zvîcnirile cînd m-am aplecat asupra lui privind int , cu r suflarea oprit ,ţ ă ă ă la fa a lui însp imînt toare întoars spre cer. Dar nu; a mi cat pleoapeleţ ă ă ă ş i a scos un geam t slab. Am r suflat din nou — era doar n ucit deş ă ă ă

c z tur . S -i fie de bine, asta avea s -l înve e minte s se poarte caă ă ă ă ă ţ ă lumea în viitor! S -l ajut oare s încalece? Nu! Oricîte alte ofense s-ar fiă ă îmbinat laolalt , a fi f cut-o; dar ale lui fuseser de neiertat. N-aveaă ş ă ă decît s se urce singur în a dac voia: începuse s se mi te i s se uiteă ş ă ă ş ş ă în jur i calul îl a tepta acolo, p scînd lini tit la marginea drumului.ş ş ă ş

115115




A adar, strivind între din i o sudalm , l-am l sat pe individ în plataş ţ ă ă Domnului i, dînd pinteni calului, am pornit în galop mînat de unş amestec de sentimente pe care ar fi destul de greu s le descriu. Chiar deă le-a analiza, rezultatul n-ar fi deloc spre cinstea mea; pentru c nu sîntş ă

sigur dac nu cumva una din componentele lor principale era un fel deă încîntare fa de ceea ce f cusem.ţă ăDar curînd dup aceea înfl c rarea a început s se mai domoleasc iă ă ă ă ă ş

n-au trecut multe minute pîn cînd am întors calul i am revenit la loculă ş cu pricina ca s m îngrijesc de soarta victimei mele. N-a fost un impulsă ă generos, nu c in a blînd m-a îndemnat la aceasta i nici m car teama deă ţ ă ş ă consecin ele pe care a fi putut s le suf r dac ad ugam la molestareaţ ş ă ă ă ă boierna ului faptul c -l l sam astfel în drum, expunîndu-l la noiş ă ă

suferin e; a fost pur i simplu glasul con tiin ei. Iar eu mi-am atribuitţ ş ş ţ mari merite pentru c i-am ascultat atît de prompt poruncile; judecîndă valoarea faptei dup jertfa pe care a necesitat-o, nici nu gre eam preaă ş mult.

i domnul Lawrence i c lu ul lui î i schimbaser în oarecare m surŞ ş ă ţ ş ă ă ă pozi ia. Animalul se îndep rtase cu vreo zece metri; domnul Lawrenceţ ă izbutise, nu tiu cum, s se deplaseze din mijlocul drumului: l-am g sitş ă ă

a ezat într-o rîn pe marginea an ului. Era i acum palid ca hîrtia iş ă ş ţ ş ş

p rea s se simt înc foarte r u. Î i inea la cap batista de pînz (careă ă ă ă ă ş ţ ă acum era mai mult ro ie decît alb ). Trebuie s fi fost o lovitur foarteş ă ă ă puternic . Dar jum tate din vigoarea — sau josnicia ei — (dup cumă ă ă vrei s-o nume ti), se datora crava ei care era împodoş ş bit cu e bucată ă masiv de metal aurit în form de cap de cal.ă ă

Iarba fiind ud de ploaie, nu-i oferea tîn rului genă ă tleman decît unculcu tare inospitalier; hainele lui erau acum destul de murdare deş

noroi. Iar p l ria z cea într-o balt de partea cealalt a drumului. Dară ă ă ă ă gîndurile lui p reau s fie a intite mai ales asupra c lu ului c tre careă ă ţ ă ţ ă arunca ni te priviri melancolice, pe jum tate chinuit de starea lui deş ă neputin i pe jum tate l sîndu-se, dezn d jduit, prad sor ii lui.ţăş ă ă ă ă ă ţ

Totu i, am desc lecat i, dup ce mi-am legat calul de pomul cel maiş ă ş ă apropiat, i-am ridicat mai întîi p l ria cu gîndul s i-o trîntesc pe cap.ă ă ă Numai c el i-a consiă ş derat fie capul nepotrivit pentru o p l rie, fieă ă p l ria, în starea în care se afla, nedemn de capul lui, pentru c ferindu-ă ă ă ăse într-o parte mi-a smuls-o din mîn i a arună ş cat-o cu dispre cît colo.ţ

— Pentru tine e destul de bun , am morm it eu.ă ă

116116




Urm torul serviciu binevoitor pe care i l-am f cut a fost s -i prindă ă ă poneiul i s i-l aduc aproape, lucru pe care l-am realizat imediat:ş ă animalul era destul de liniştit de felul lui; doar a tres rit i a zvîcnit pu ină ş ţ cînd i-am pus mîna pe frîu. Acum îns trebuia s -l v d pe Lawrenceă ă ă

urcat în a.ş— Hai, omule, tic losule, cîine! D -mi mîna i am s te ajut să ă ş ă ă încaleci.

Dar n-a vrut. Mi-a întors spatele dezgustat. Am încercat s -l apuc deă bra . S-a ferit de parc atingerea mea ar fi fost molipsitoare.ţ ă

— Aha, nu vrei? Bine! N-ai decît s zaci aici pîn în Ziua de Apoi, că ă ă mie pu in îmi pas ! Dar presupun c nu vrei s - i pierzi chiar tot sîngeleţ ă ă ă ţ — a a c am s m cobor pîn la tine s - i leg rana.ş ă ă ă ă ă ţ

— Te rog frumos, las -m în pace!ă ă— Phi! Cu drag inim ! N-ai decît s te duci i la Scarao chi dacă ă ă ş ţ ă

vrei — i s spui c eu te-am trimis.ş ă ăDar înainte de a-l l sa prad soartei lui, i-am legat poneiul de un pară ă

al gardului i i-am aruncat lui Lawş rence batista mea, întrucît a lui eraacum plin de sînge. A luat-o i mi-a azvîrlit-o înapoi, cu oroare iă ş ş dispre , adunîndu- i toate puterile pentru asta. Atît mai lipsise ea sţ ş ă

dep easc orice limit a ofenselor pe care mi le adusese. Dînd drumul laăş ă ă

oc ri, nu atît cu glas tare cît cu vehemen , l-am l sat s tr iasc sauă ţă ă ă ă ă moar , dup cum i-o fi norocul, satisf cut c -mi îndeplinisem datoriaă ă ă ă încercînd s -l salvez — dar uitînd cît de mult gre isem aducîndu-l într-oă ş asemenea stare i cu ce aer provocator îi oferisem dup aceea serviciileş ă mele. M preg team, posomorît, s suf r consecin ele dac el avea deă ă ă ă ţ ă gînd s spun c am încercat s -l asasinez — i chiar m teă ă ă ă ş ă meam s nuă se întîmple una ca asta întrucît p rea proă babil s fie mînat de asemeneaă

motive r uvoitoare atunci cînd mi-a refuzat cu înc p înare ajutorul.ă ă ăţDup ce am înc lecat din nou, am întors doar o dat capul s v d cumă ă ă ă ă îi mai merge, înainte de a porni mai departe. Se ridicase de la p mînt iă ş apucînd poneiul de coam încerca s se urce în a; dar nici nu puse bineă ă ş piciorul în scar , c p ru cople it de o sfîr eal sau ame eal . Se aplec oă ă ă ş ş ă ţ ă ă clip înainte, cu capul l sat pe spiă ă narea dobitocului, apoi mai f cu încă ă un efort care se dovedi f r rost; pe urm rec zu pe taluz, acolo unde-lă ă ă ă l sasem. Î i puse capul pe iarba umed i dup toate aparen ele se culcă ş ă ş ă ţ ă la fel de calm de parc s-ar fi odihnit pe canapeaua lui de acas .ă ă

117117




Ar fi trebuit s -l ajut în ciuda opozi iei lui — s -i fi legat rana a c reiă ţ ă ă sîngerare nu izbutea s-o opreasc , s fi insistat s -l urc pe cal i s -lă ă ă ş ă conduc pîn acas , v zîndu-l ajuns cu bine acolo. Dar, în afar de mîniaă ă ă ă mea cumplit împotriva lui, se mai ridica i întrebarea ce am s le spună ş ă

servitorilor lui — i propriei mele familii. A fi fost silit s -mi recunoscş ş ă fapta, ceea ce avea s m prezinte în ochii lumii drept un nebun dac nuă ă ă m rturiă seam i ce m împinsese la ea — i asta p rea imposibil. Sau ar fiş ă ş ă trebuit s pl smuiesc vreo minciun , cea ce iar i p rea cu neputin —ă ă ă ăş ă ţă mai ales c domnul Laă wrence avea probabil s dezv luie tot adev rul,ă ă ă aducînd astfel asupra mea o ru ine de zece ori mai mare. Asta dac nuş ă cumva m ar tam destul de p c tos încît profitînd de absen a martoriloră ă ă ă ţ s persist în propria mea veră siune asupra întîmpl rii respective i s -l facă ş ă

pe el s par un tic los inc i mai mare decît era. Dar nu; suă ă ă ă ş ferise doar oran u oar deasupra tîmplei i poate cîteva contuzii de la c z tur sauă ş ă ş ă ă ă de la copitele propriului s u cal. Din asta nu putea s moar chiar de-ar fiă ă ă z cut acolo i o jum tate de zi; dac nu izbutea s se descurce singur,ă ş ă ă ă f r îndoial c avea s se abat pe drumul acela vreun drume . Eraă ă ă ă ă ă ţ imposibil s treac o zi întreag f r s se mai iveasc i altcineva decîtă ă ă ă ă ă ă ş noi. Cît despre ceea ce puteam spune ulterior, aveam s risc: dac elă ă

min ea, aveam s -l contrazic; dac spunea adev rul, aveam s -l înfruntţ ă ă ă ă

cît mai bine. Nu eram obligat s dau expliă ca ii mai am nun ite decît miţ ă ţ se p rea mie a fi necesar. Nu era deloc exclus ca el s prefere s treacă ă ă ă toat istoă ria sub t cere, de team ca nu cumva s stîrneasc cerceă ă ă ă t ri înă privin a izvorului acestui conflict i s atrag aten ia publicului asupraţ ş ă ă ţ leg turi lui cu doamna Graham — leg tur pe care, fie în interesul ei, fieă ă ă spre binele lui propriu, p rea atît de doritor s-o ascund .ă ă

Ra ionînd astfel, m-am dus la trap pîn în ora , unde mi-am rezolvatţ ă ş

cum se cuvine treburile i am îndeplinit diferite mici comisioane pentruş mama i pentru Rose, cu o exactitate întrutotul l udabil , dac inemş ă ă ă ţ seam de împrejur rile deosebite ale cazului respectiv. Pe druă ă mul de întoarcere m tulburau tot felul de presim iri negre în privin aă ţ ţ nefericitului Lawrence. Întreb rile: „Ce fac dac -l g sesc z cînd i acumă ă ă ă ş pe p mîntul jilav, tr gînd s moar de frig i de sl biciune?” i „Dac aă ă ă ă ş ă ş ă i înghe at cumva i a în epenit?” reveneau cu o insisş ţ ş ţ ten nepl cut ,ţă ă ă

chinuindu-mi mintea. Aceast eventuaă litate însp imînt toare se conturaă ă cu o vioiciune dureroas în imagina ia mea pe cînd m apropiam deă ţ ă locul unde-l l sasem. Dar nu; slav Domnului, atît omul cît i calulă ă ş

118118




disp ruser . Nu r m sese nimic drept m rturie împotriva mea decît două ă ă ă ă ă obiecte — fire te, destul de nepl cute în sine i avînd o înf i are oribilş ă ş ăţş ă ca s nu zic chiar uciga ; într-un loc, p l ria ud leoarc i murdar deă şă ă ă ă ă ş ă noroi, g urit deasupra borului de acel mizeă ă rabil mîner de crava ; în altşă

loc batista însîngerat , z cînd într-o balt , colorat într-un ro u intens,ă ă ă ă ş pentru c între timp plouase din bel ug.ă şVe tile proaste se r spîndesc iute ca vîntul; nu era nici ora patru cîndş ă

am ajuns acas , dar mama m-a i intîmpinat cu un aer grav strigînd:ă ş— Vai, Gilbert! Ce accident îngrozitor! Rose a fost în sat după

tîrguieli i a aflat c domnul Lawrence a c zut din a i a fost adus acasş ă ă ş ş ă pe moarte!

Dup cum î i po i u or închipui am suferit un oareă ţ ţ ş care oc; dar m-amş

mai consolat cînd am auzit spunîndu-se c i-a fracturat îngrozitoră ş craniul i c i-a rupt un picior; fiind convins de neadev rul acestuiş ă ş ă am nunt eram încredin at c i restul pove tii e la fel de exageă ţ ă ş ş rat. Iarcînd le-am auzit pe mama i pe sora mea deplîngînd cu atîta întristareş situa ia lui, cu mare greutate m-am putut st pîni s nu le spun în ceţ ă ă m sur e cu adeă ă v rat r nit domnul Lawrence, dup cum tiam eu preaă ă ă ş bine.

— Mîine trebuie neap rat s te duci s -l vezi, zise mama.ă ă ă

— Sau chiar ast zi, suger Rose. Mai ai timp bereă ă chet. N-ai decît să încaleci poneiul, dac e prea obosit calul t u. Nu-i a a, Gilbert, c ai să ă ş ă ă te duci — dup ce vei fi mîncat ceva?ă

— Nu, nu... De unde putem noi ti c nu e vorba deş ă cît de un zvonmincinos? E cu totul imp...

— Ba sînt convins c e a a, pentru c tot satul vuă ă ş ă ie te; i am întîlnitş ş doi oameni care întîlniser i ei pe al ii care la rîndul lor se întîlniser cuă ş ţ ă

omul ce-l descoperise. Sigur c lucrurile par de necrezut; dar dac stai iă ă ş te gînde ti mai bine, nu e chiar a a.ş ş— Bine, dar Lawrence e un bun c l re . E greu de presupus c a putută ă ţ ă

s cad din a. i chiar dac a c zut, e cu totul improbabil s - i fiă ă ş Ş ă ă ă ş sf rîmat oasele în haiul sta. Cred c trebuie s fie la mijloc cel pu in oă ă ă ă ţ exagerare grosolan .ă

— Nu, l-a pocnit calul cu copita — sau nu tiu ce s-a întîmplat.ş— Cum, poneiul lui cel cuminte?— De unde tii c pe la îl c l rea?ş ă ă ă ă— P i mai niciodat nu iese cu alt cal.ă ă

119119




— În orice caz, zise mama, mîine ai s -i faci o viă zit . C o fi adev rată ă ă sau fals, exagerat sau altfel, ne va face pl cere s ne interes m de soartaă ă ă lui.

— N-are decît s se duc Fergus.ă ă

— Dar de ce s nu te duci tu?ă— El are mai mult timp. Întîmpl tor, eu sînt tare ocupat acum.ă— Vai, Gilbert, dar cum po i s prive ti lucrurile cu atîta senin tate?ţ ă ş ă

Nu e mare lucru s la i balt treburile Un ceas sau dou , într-un caz caă ş ă ă sta cînd prietenul t u trage s moar !ă ă ă ă

— Nu trage deloc s moar , asculta i-m pe mine!ă ă ţ ă— Ba se prea poate s fie a a, din moment ce tu nu cuno ti situa ia; n-ă ş ş ţ

ai de unde s tii pîn ce nu-l vezi. În orice caz, probabil c a avut ună ş ă ă

accident îngrozitor, a a c e de datoria ta s -l vizitezi. O s i se par oş ă ă ă ă mare nepolite e dac nu te duci la el.ţ ă

— Fir-ar s fie! Nu pot s m duc. În ultima vreme n-am fost înă ă ă termeni prea buni cu el.

— Vai, scumpul meu b iat! Dar nu se poate, nu se poate s fii atît deă ă neiert tor încît s împingi chiar a a departe micile voastre neîn elegeri,ă ă ş ţ ca s ...ă

— Mici neîn elegeri, iaca vorb ! am morm it eu.ţ ă ă

— Bine, dar nu trebuie s ui i despre ce fel de situaă ţ ie e vorba.ţ Gînde te-te c ...ş ă

— Bine, bine, nu m mai bate i acuma la cap, am s v d eu ce-am să ţ ă ă ă fac, le-am r snuns.ă

„V zînd ce-am s fac” l-am trimis a doua zi dimiă ă nea Fergus s facţă ă ă investiga iile cuvenite i s transţ ş ă mit complimente din partea mamei;ă bineîn eles, nici nu înc pea discu ie s m fi dus personal sau s fi trimisţ ă ţ ă ă ă

vorb . Fergus s-a întors cu informa ia c tîn rul boierna zace la pat deă ţ ă ă ş pe urma unor dureri de tot felul, avînd capul spart i anumite contuziiş (pricinuite de o c dere — în privin a c reia nu s-a ostenit s dea preaă ţ ă ă multe amănunte — i din pricina comport rii n r va e de mai tîrziu aş ă ă ă ş calului s u). Mai suferea i de o r ceal grav ca urmare a faptului că ş ă ă ă ă z cuse în ploaie pe p mîntul ud. Dar n-avea nici un os rupt i nici nuă ă ş trecea prin vreo primejdie de gangren sau de cine tie ce agravare aă ş st rii lui.ă

A adar, era evident c de dragul doamnei Graham sau în interesul ei,ş ă n-avea inten ia s ridice nici un fel de acuza ii împotriva mea.ţ ă ţ

120120




CAPITOLUL XV

ERA O ZI LA FEL DE PLOIOAS caĂ

i cea dinainte; dar spre sear norii s-au mai r zbunat i diminea aş ă ă ş ţ urm toare s-a ar tat frumoas i promiă ă ă ş ţătoare. Am ie it pe colinş ă împreun cu secer torii. Grînele erau înfiorate de o adiere u oar ;ă ă ş ă întreaga natur rîdea sub razele soarelui. Ciocîrlia î i cînta bucuriaă ş printre norii argintii. Ploile din ultima vreme limpeziser , înmiresmaseră ă i învioraser aerul i sp laser ceş ă ş ă ă rul l sînd atîtea nestemate scînteietoareă

pe r murele i pe firele de iarb , încît nici m car ranii nu aveau inimaă ş ă ă ţă s le poarte pic . Dar nici o raz de soare nu iză ă ă butea s -mi ating inimaă ă

i nici o adiere nu era în stare s mi-o r coreasc ; nimic nu izbutea sş ă ă ă ă umple golul pe care-l l sase pierderea încrederii, speran elor i bucuă ţ ş riilormele legate de Helen Graham i nici s alunge regretele cumplite sauş ă drojdia amar a dragostei care st ruia înc acolo, ap sîndu-mi sufletul.ă ă ă ă

În timp ce st team cu bra ele încruci ate privind disă ţ ş trat pestev lurelele holdelor înc netulburate de seeer tori, am sim it c m trageă ă ă ţ ă ă cineva de pulpana hainei i un glas sub irel, care nu mai p rea binevenitş ţ ă

urechilor mele, m-a trezit cu uluitoarele cuvinte:— Domnule Markham, te cheam m mica.ă ă— M cheam pe mine, Arthur?ă ă— Da. De ce faci o mutr atît de ciudat ? mi-a zis el pe jum tateă ă ă

rîzînd i pe jum tate speriat de înf iş ă ăţ area nea teptat pe care o luase fa aş ş ă ţ mea cînd s-a întors brusc c tre el. i de ce te-ai inut atîta vreme deoă Ş ţ -parte?... Vino!... Nu vrei s vii?ă

— Acum sînt ocupat, i-am r spuns, ne tiind prea bine ce ar trebui s -iă ş ă

spun.

121121




Arthur a ridicat ochii spre mine cu o nedumerire copil reasc ; dară ă înainte de a putea ad uga vreo vorb m-am trezit c îns i doamna înă ă ă ăş cauz se afl la doi pa i de mine.ă ă ş

— Gilbert, trebuie s - i vorbesc! mi-a spus ea pe un ton de oă ţ

vehemen greu st pînit .ţă ă ăM-am uitat la obrazul ei palid i la ochii scînteietori, dar nu i-amş r spuns nimic.ă

— Trebuie s - i vorbesc o clip , s-a rugat ea. Vino doar doi pa iă ţ ă ş încoace, în lanul cel lalt, a ad ugat ea tr gînd cu coada ochiului laă ă ă secer tori, dintre care unii îi aruncau priviri pline de o curiozitateă impertinent . N-am s te re in decît un minut...ă ă ţ

Am trecut împreun cu ea prin deschiz tura garduă ă lui viu dintre lanuri.

— Arthur, dr gu ule, du-te i strînge ni te campanule, uite colo, aă ţ ş ş spus doamna Graham ar tîndu-i ni te flori care str luceau la o oarecareă ş ă distan chiar sub garţă dul viu pe unde ne plimbam noi. Copilul a ov it caş ă i cum i-ar fi venit greu s se îndep rteze de mine. Du-te, dragul mamei!ş ă ă

a repetat ea cu mai mult insisten i pe un ton care, de i nu era lipsit deă ţăş ş blînde e, cerea o asţ cultare prompt .ă

— Ei bine, doamn Graham, ce ave i s -mi spune i? am întrebat-o euă ţ ă ţ

cu glas calm i rece; pentru c de i vedeam c e chinuit i întristat iş ă ş ă ă ş ă ş

de i îmi era mil de ea, m bucuram c am puterea de a o nec ji.ş ă ă ă ăÎ i a inti ochii asupra mea cu o privir care m strş ţ ă ă ăpunse pîn înă

inim ; i totu i m f cu s zîmbesc.ă ş ş ă ă ă— Gilbert, nu te întreb motivul accstei schimb ri, îmi zise ea cu ună

calm tragic. Îl cunosc prea bine: dar de i am putut s m v d suspectatş ă ă ă ă i condamnat de tot restul lumii i s suport în lini te aceast povar , nuş ă ş ă ş ă ă

pot îndura aceea i atitudine din partea ta... De ce n-ai veş nit s -mi ascul iă ţ

explica ia în ziua pe care am stabilit-o pentru a i-o da?ţ ţ— Pentru c s-a întîmplat ca între timp s aflu tot ce mi-ai fi spus —ă ă i chiar i ceva în plus, dup cîte cred.ş ş ă

— Asta e cu neputin , pentru c i-a fi spus absolut totul! strig eaţă ă ţ ş ă pe un ton p tima . Dar acum n-am s-o mai fac pentru c v d c nuă ş ă ă ă meri i.ţ

i buzele ei palide tremurau de agita ie.Ş ţ— i de ce nu, m rog?Ş ăÎmi respinse zîmbetul batjocoritor cu o privire plin de indignareă

dispre uitoare.ţ

122122




— Pentru c nu m-ai în eles niciodat sau altfel nu i-ai fi ascultat peă ţ ă calomniatorii mei. A gre i dac a avea încredere în tine... Nu e tiş ş ă ş ş b rbatul pe care mi l-am închipuit eu... Du-te! Nu-mi mai pas ceă ă gînde ti despre mine!ş

S-a r sucit pe c lcîie, iar eu m-am îndep rtat, pentru c mi s-a p rută ă ă ă ă c asta o s-o nec jeasc mai mult ca orice. i cred c am avut dreptate,ă ă ă Ş ă fiindc , întorcînd capul dup un minut, am v zut-o pe punctul de a faceă ă ă cale întoars , ca i cum ar fi n d jduit sau s-ar fi a tepă ş ă ă ş tat s m maiă ă g seasc înc lîng ea; apoi a r mas loă ă ă ă ă cului i a aruncat o privire înapoi.ş Ochii ei exprimau mai pu in furia cît un chin i o disperare amarnic ; darţ ş ă eu mi-am luat imediat un aer non alant i m-am pref cut c privescş ş ă ă nep s tor în jur. B nuiesc c a pleă ă ă ă cat mai departe, pentru c dup ce-amă ă

mai z bovit o vreme s v d dac nu cumva m strig sau se întoarce laă ă ă ă ă ă mine, am mai riscat înc o privire i am z rit-o la o distan apreciabilă ş ă ţă ă traversînd în grab lanul. Micu ul Arthur alerga pe lîng ea i p rea c -iă ţ ă ş ă ă vorbe te; dar ea î i inea fa a întoars de parc ar fi vrut s - i asş ş ţ ţ ă ă ă ş cund oă emo ie greu de st pînit. Eu m-am întors la treţ ă burile mele.

Curînd îns am început s regret pripeala de care am dat dovadă ă ă ă p r sind-o atît de repede. Era evident c m iube te — probabil seă ă ă ă ş

plictisise de domnul Lawrence i voia s -l schimbe cu mine. Iar dac euş ă ă

a fi iubit-o i a fi venerat-o mai pu in la început, aceast prefeş ş ş ţ ă rin ar fiţă putut s m încînte i s m amuze; acum îns contrastul dintreă ă ş ă ă ă înf i area ei exterioar , dintre aparen e i firea ei l untric , dup cumăţş ă ţ ş ă ă ă b nuiam — dină tre p rerea mea dinainte despre ea i cea actual — eraă ş ă atît de chinuitor, atît de întrist tor pentru sentimentele mele, încît înecaă într-un adev rat potop orice alte gînduri mai senine sau mai u uratice.ă ş

i totu i eram curios s tiu ce fel de explica ie mi-ar fi dat — sau mi-Ş ş ă ş ţ

ar da acum dac a insista s-o cap t — cît de multe ar m rturisi, i cumă ş ă ă ş s-ar str dui s se scuze. Tînjeam grozav s tiu ce s dispre uiesc i ce să ă ă ş ă ţ ş ă admir la ea; cît de mult s-o comp timesc i cît de mult s-o ur sc; i, maiă ş ă ş presus de toate, eram curios. “Voiam s-o mai v d o dat i s mă ă ş ă ă conving cît mai bine în ce lumin s-o privesc, înainte de a ne desp r i.ă ă ţ Pentru mine era, bineîn eles, pierdut pe veci; i totu i, nu puteamţ ă ş ş suporta gîndul c ne desp r isem, ultima dat , cu atîta asprime i cu atîtaă ă ţ ă ş mîhnire de ambele p r i. Acea ulă ţ tim privire a ei îmi r m sese adîncă ă ă întip rit în inim ; n-o puteam uita cu nici un pre . Vai, dar ce zevzecă ă ă ţ eram! Oare nu m p c lise, nu m r nise — nu-mi distrusese fericirea peă ă ă ă ă

123123




toat via a? „În sfîr it, am s-o mai v d toă ţ ş ă tu i o dat ”, m-am hot rît înş ă ă concluzie. „Dar nu azi; ast zi i la noapte n-are decît s stea i să ş ă ş ă mediteze la p catele ei i s fie cît de nenorocit o pofti. Mîine am s mă ş ă ă ă ă duc s-o mai v d o dat i s mai aflu cîte ceva despre ea. Întrevederea s-ă ă ş ă

ar putea s -i fie de folos, dup cum s-ar putea foarte bine s nu-i fie. Înă ă ă orice caz, asta va mai aduce un suflu învior tor vie ii mele pe care Helenă ţ a condamnat-o la stagnare i f r îndoial ar puş ă ă ă tea s -mi mai lini tească ş ă unele gînduri chinuitoare.”

Într-adev r, a doua zi m-am dus; dar am f cut-o abia spre sear , după ă ă ă ce mi-am terminit treburile zilei, adic între ase i apte; soarele, laă ş ş ş asfin it,, arunca raze ro ietice asupra b trînului conac i îi înfl c raţ ş ă ş ă ă ferestrele cu p tr ele tocmai cînd ajungeam eu acolo, conferind cl diriiă ăţ ă

o veselie neobi nuit pentru ea. Nu e nevoie s st rui asupraş ă ă ă sim mintelor cu care m-am apropiat de altarul divinit ii mele deţă ăţ alt dat , de locul acela unde roiau cu miile amintiri încînt toare i visuriă ă ă ş splendide, toate întunecate de un singur adev r dezastruos.ă

Rachel m-a poftit în salona i s-a dus s - i cheme st pîna care nu eraş ş ă ş ă acolo. Dar pe m su a rotund de lîng scaunul cu speteaza înaltă ţ ă ă ă r m sese deschis micul ei pupitru — secretarul — i pe el se afla o carte.ă ă ş

Colec ia ei restrîns , dar bine aleas , de c r i, îmi era aproape la fel deţ ă ă ă ţ

cunoscut ca i a mea; acest volum îns nu-l mai v zusem pîn atunci.ă ş ă ă ă L-am ridicat s m uit la el. Eraă ă Ultimele zile ale unui filozof de SirHumphry Davy, i pe pagina de gard era semnat... Frederik Lawrence.ş ă Am închis cartea, dar am p strat-o în mîn i am r mas cu fa a la u iă ă ş ă ţ şăş cu spatele la c min, a teptînd calm sosirea Helenei. Nu m îndoiamă ş ă cîtu i de puş in c avea s vin . Într-adev r curînd i-am auzit pa i în hol.ţ ă ă ă ă ş Inima a început s -mi bat puternic, dar mi-am st pînit-o cu un reproă ă ă ş

interior i mi-am p strat calş ă mul — cel pu in aparent. Helen a intratţ lini tit , palid , st pînit .ş ă ă ă ă— C rui fapt datorez aceast favoare, domnule Markă ă ham? m-a

întrebat ea cu o demnitate atît de sever , de i calm , încît aproape c m-aă ş ă ă descump nit.ă

I-am r spuns totu i cu un zîmbet, i înc destul de neru inat:ă ş ş ă ş— P i, am venit s - i ascult explica iile.ă ă ţ ţ— Dar i-am zis c nu i le voi mai da. i-am spus c e ti nevrednicţ ă ţ Ţ ă ş

de încrederea mea.— Bine, m rog — i-am r spuns, îndreptîndu-m spre u .ă ă ă şă

124124




— Stai o clip , mi-a zis ea. E ultima dat cînd te voi mai vedea. Nuă ă pleca înc ...ă

Am r mas locului a teptînd alte porunci din partea ei.ă ş— Spune-mi te rog, a reluat ea, ce temeiuri ai pentru a crede aceste

lucruri împotriva mea? Cine i le-a spus? i ce anume i s-a spus?ţ Ş ţAm z bovit o clip . Ea mi-a înfruntat privirile f r pic de ov ire, caă ă ă ă ş ă i cum pieptul i-ar fi fost o elit de con tiin a nevinov iei. Era hot rît sş ţ ş ţ ăţ ă ă ă

afle chiar i cele mai cumplite lucruri i- i pusese în gînd s le i sfideze.ş ş ş ă ş „Cred c voi putea s înfrîng aceast îndr zneal exageă ă ă ă ă rat ”, mi-am zisă în sinea mea. Dar bucurîndu-m în tain de puterea mea, m sim eamă ă ă ţ înclinat s m joc cu victima mea, de-a mî a cu oarecele. Ar tîndu-i cară ă ţ ş ă -tea pe care o mai ineam înc în mîn i îndreptîndu-mi degetul spreţ ă ă ş

numele de pe prima pagin , dar r mînînd cu ochii a inti i asupra fe ei ei,ă ă ţ ţ ţ am întrebat-o:

— Îl cuno ti pe acest gentleman?ş— Bineîn eles, mi-a r spuns, i un val de sînge i-a n v lit în obraji.ţ ă ş ă ă

Dac s-a îmbujorat de ru ine sau de furie n-a ti s spun; p rea s fieă ş ş ş ă ă ă mai degrab furie. Ce altceva mai ai s m întrebi, domnule?ă ă ă

— De cînd nu l-ai mai v zut?ă

— Cine- i d dreptul s m supui la un interogatoriu în aceastţ ă ă ă ă

privin sau în oricare alta?ţă— A, nimeni! R mîne la latitudinea dumitale dac vrei s r spunziă ă ă ă

sau nu. Dar acum d -mi voie s te înă ă treb: ai auzit ce i s-a întîmplat decurînd acestui prieten al dumitale? Pentru c dac n-ai aflat...ă ă

— Nu accept s fiu jignit , domnule Markham! a strigat ea aproapeă ă înfuriat de maniera adoptat de mine. A a c , dac numai pentru asta aiă ă ş ă ă venit, ai face mai bine s p r se ti imediat casa.ă ă ă ş

— N-am venit ca s te jignesc; am venit s - i asă ă ţ cult explica iile.ţ— i eu î i spun c refuz s i le dau! mi-a replicat ea plimbîndu-seŞ ţ ă ă ţ prin camer , prad unei agita ii violente, cu mîinile strîns împreunate, cuă ă ţ r suflarea întreă t iat i cu ochii aruncînd v p i de indignare. Nu m voiă ă ş ă ă ă coborî pîn acolo încît s m justific în fa a cuiva care e în stare s ia înă ă ă ţ ă glum asemenea suspiciuni înă grozitoare i s se lase atît de u orş ă ş determinat s le dea crezare.ă

— Nu le iau deloc în glum , doamn Graham, i-am r spuns eu,ă ă ă p r sindu-mi imediat tonul de zeflemea sară ă castic . A da nu tiu ce să ş ş ă pot s le consider doar o chestiune pe care s-o iei în glum ! Cît despreă ă

125125




ideea c a fi putut s m las u or determinat s le dau crezare, numaiă ş ă ă ş ă Dumnezeu tie ce zevzec orb i neb nuitor am fost pîn acum, închizîndş ş ă ă cu perseveren ochii i astupîndu-mi urechile ca s nu v d i s nu audţă ş ă ă ş ă nimic din ceea ce amenin a s -mi zdruncine încrederea în dumneata pînţ ă ă

cînd dovezi de net g duit mi-au înfrînt orbirea draă ă gostei mele.— Ce dovezi de net g duit, domnule?ă ă— Ei bine, am s - i spun. Î i aduci aminte de seara cînd am fostă ţ ţ

ultima dat aici?ă— Da.— Chiar i atunci ai f cut cîteva aluzii care ar fi putut s -i deschidş ă ă ă

ochii unui om mai în elept; dar asuţ pra mea ele n-au avut cîtu i de pu inş ţ un asemenea efect. Eu am continuat s - i acord încrederea mea i s fiuă ţ ş ă

convins de nevinov ia dumitale, sperînd chiar i atunci cînd oriceăţ ş n dejde p rea pierdut i compensînd cu adora ia mea ceea ce nu puteamă ă ă ş ţ s în eleg. Dar întîmplarea a f ă ţ ăcut c dup ce te-am p r sit m-am întorsă ă ă ă — atras pur i simplu de o comp timire profund i de ardoareaş ă ă ş afec iunii — neîndr znind s m vîr f i în sufletul duţ ă ă ă ăţş mitale, i s teş ă deranjez, îns fiind incapabil s rezist ispitei de a mai arunca o privire peă ă fereastr , doar a a ca s v d ce faci; întrucît mi se p ruse c te-am l sată ş ă ă ă ă ă

prad unei mari mîhniri i tulbur ri i într-o oarecare m sur socotind că ş ă ş ă ă ă

de vin fusese lipsa de îng duin i de tact de care d dusem mereuă ă ţă ş ă dovad . Dac am gre it, singurul lucru ce m-a îndemnat la r u a fostă ă ş ă dragostea mea; pedeapsa ce-am primit-o a fost destul de crunt ; pentruă c tocmai cînd ajunsesem la copacul acela ai ie it în gr din cu prietenulă ş ă ă dumitale. Nedorind s m ar t la fa în asemenea împrejur ri, am r masă ă ă ţă ă ă ascuns în umbr pîn cînd a i trecut amîndoi pe lîng mine.ă ă ţ ă

— i ce-ai auzit din conversa ia noastr ?Ş ţ ă

— Am auzit destule, Helen. i a fost mai bine penŞ tru mine c le-amă auzit: fiindc numai asemenea dovezi ar fi putut s m vindece deă ă ă dragostea mea oarb . Întotă deauna am zis i am gîndit c n-am s cred oş ă ă iot din ce se spune împotriva ta decît dac le voi auzi chiar din gura ta.ă ă Toate aluziile i afirma iile celorlal i le traş ţ ţ tam drept clevetiri tic loase iă ş neîntemeiate. Chiar cînd te acuzai singur mi se p rea c exagerezi; iă ă ă ş eram convins c dac vroiai, puteai s justifici tot ce p rea inexplicabilă ă ă ă în comportarea i situa ia ta.ş ţ

Doamna Graham încetase s se mai plimbe prin caă mer . Se rezemaseă de c min în partea opus celei unde st team eu, i- i sprijinise b rbia înă ă ă ş ş ă

126126




pumn. Ochii ei nu mai ardeau acum de v p ile mîniei, ci str luceau deă ă ă tulburare i emo ie, îndreptîndu-se uneori c tre mine în timp ce vorbeam,ş ţ ă iar alteori a intindu-se pe pere i sau asupra covorului.ţ ţ

— i totu i ar fi trebuit s vii la mine i s auzi ce am de spus înŞ ş ă ş ă

ap rarea mea, mi-a r spuns ea. A fost meschin i gre it din partea ta s teă ă ş ş ă retragi atît de misterios i de brusc, imediat dup asemenea declara iiş ă ţ aprinse de dragoste i devo iune, f r m car s oferi cea mai micş ţ ă ă ă ă ă justificare pentru aceast schimbare de atiă tudine. Ar fi trebuit s -mi spuiă de la obraz ce gînde ti, chiar dac ai fi ad ugat i ni te repro uri. Ar fiş ă ă ş ş ş fost un lucru mult mai potrivit decît t cerea pe care ai p strat-o.ă ă

— Dar în ce scop ar fi trebuit s m port astfel? N-ai fi putut s mă ă ă ă mul ume ti mal mult în privin a singurului subiect care m preocupa. iţ ş ţ ă Ş

nici n-ai fi putut s m faci s resping dovezile pe care mi le oferiseră ă ă ă propriile mele sim uri. Am dorit ca leg tura noastr s se întrerupţ ă ă ă ă imediat, a a cum recunoscuse i chiar tu c va fi probabil cazul dac voiş ş ă ă ti tot adev rul. Îns n-am vrut s - i fac repro uri — de i (iar i dupş ă ă ă ţ ş ş ăş ă

cum ai recunoscut i tu) ai gre it profund fa de mine. Da; mi-ai f cutş ş ţă ă un r u pe care nu-l vei putea îndrepta niă ciodat , i nici altcineva nu vaă ş putea închide aceast ran , ai distrus prospe imea i perspectiveleă ă ţ ş

tinere ii i mi-ai pref cut via a într-un pustiu! Se prea poate s tr iesc oţ ş ă ţ ă ă

sut de ani, dar va fi cu neputin s -mi revin de pe urma acestei lovituriă ţă ă nimicitoare i nici s-o uit vreodat ! De aici înainte... Zîmbe ti, doamnş ă ş ă Grahm, l-am spus eu, oprîndu-m brusc, întrerupt din declamaă ia meaţ p tima de sentimentul indescriptibil pe care mi l-a stîrnit faptul c amă şă ă v zut-o zîmbind pur i simă ş plu în fa a tabloului ruinei pe care o adusese.ţ

— Am zîmbit? m-a întrebat ea ridicînd ochii cu gravitate. Nu mi-amdat seama. Dac a a s-a întîmplat, n-am f cut-o în nici un caz bucurîndu-ă ş ă

m la gîndul r uă ă lui pe care i l-am pricinuit. Domnul mi-e martor c amţ ă trecut prin destule chinuri, pur i simplu întrez rînd aceastş ă ă eventualitate; am zîmbit probabil de bucurie c am constatat totu i la tineă ş o oarecarc profunzime a sentimentelor i a sufletului i datorit speran eiş ş ă ţ c n-am gre it cu totul în aprecierea valorii tale. Dar la mine zîmbetele iă ş ş lacrimile se aseam n atît de tare! Nici unele din ele nu sînt limitate laă ă anumite sentimente: adeseori plîng cînd sînt fericit i zîmbesc cînd sîntă ş trist .ă

S-a uitat iar la mine p rînd c a teapt un r spuns. Dar eu amă ă ş ă ă continuat s tac.ă

127127




— Te-ai bucura s afli c ai tras concluzii gre ite? a reluat ea.ă ă ş— Cum po i s pui o asemenea întrebare, Helen?ţ ă— Eu nu zic c a putea ie i chiar basma curat (mi-a zis ea vorbindă ş ş ă

repede, dar cu glas sc zut — i se vedea bine c inima îi b tea puternic,ă ş ă ă

întrucît pieptul i se ridica de emo ie), dar te-ai bucura s descoperi cţ ă ă sînt mai pu in vinovat decît m crezi?ţ ă ă— Orice lucru care ar avea cît de cît darul s -mi restabileasc p rereaă ă ă

bun despre tine, s justifice senă ă timentele pe care le mai am înc pentruă tine i s u uş ă ş reze chinurile regretului nespus care le înso e te, ar fiţ ş acceptate cu mult prea mult bucurie! Abia a tept s le aud!ă ş ă

Obrajii începur s -i ard i tot trupul îi tremura acum de o agita ieă ă ă ş ţ nest vilit . Nu rosti nici un cuvînt. Se repezi la pupitrul ei i smulse dină ă ş

sertar ceea ce părea s fie un album gros sau un manuscris voluminos.ă Rupse în grab cîteva pagini de la sfîr it i-mi trînti restul în bra eă ş ş ţ spunînd:

— Nu e nevoie s -l cite ti din scoar -n scoar ; toă ş ţă ţă tu i ia-l cu tineş acas .ă

i zicînd acestea a ie it în goan din odaie. Dar dup ce am p r sitŞ ş ă ă ă ă casa, pornind în josul aleii, a deschis fereastra i m-a chemat înapoi. Mi-ş

a spus doar atît:— Adu-l înapoi dup ce-l cite ti; i nu sufla nim nui o vorb din ceeaă ş ş ă ă ce scrie în el. M încred în cinstea ta!ă

Înainte de a-i fi putut r spunde, închisese ferestruica i plecase dină ş cadrul ei. Am v zut-o cum se trînte te în jil ul vechi de stejar i- iă ş ţ ş ş acoper fa a cu mîinile. Simă ţ mintele ei fuseser a î ate i biciuite pîn laţă ă ţ ţ ş ă un punct culminant, încît acum avea nevoia s - i caute u urarea înă ş ş lacrimi.

Gîfîind de ner bdare, i luptînd pentru a-mi ine în frîu n dejdile, m-ă ş ţ ăam gr bit spre cas . Am urcat în goan scara pîn în camera mea, după ă ă ă ă ce mai întîi mi-am f cut rost de o lumînare, de i soarele nici nu apuseseă ş înc . Apoi am închis i am z vorît u a, hot rît s nu îng dui nici un felă ş ă ş ă ă ă de întrerupere din partea nim nui. A ezîndu-m în fa a mesei am deschisă ş ă ţ premiul pe care-l c p tasem i m-am l sat prad lecturii lui — la începută ă ş ă ă întorcînd în grab paginile i spicuind cîte o propozi ie ici-colo, apoiă ş ţ a ezîndu-m s -l citesc pe îndelete de la cap la coad .ş ă ă ă

Îl am i acum în fa a mea; i cu toate c , fire te, tu n-ai putea s -lş ţ ş ă ş ă parcurgi nici m car cu jum tate din ină ă teresul cu care l-am citit eu, îmi

128128




dau seama c nu te-ai mul umi cu un simplu rezumat al con inutului s u,ă ţ ţ ă a a c îl vei avea în întregime — poate doar cu excep ia cîtorva pasajeş ă ţ care au prezentat un interes trec tor pentru autoarea manuscrisului sauă care ar complica povestea mai curînd decît s-o l mureasc . Începeă ă

oarecum brusc.

129129






m tu a mea c se va întîmpla, în cazul cînd ar ti la ce m gîndesc. Vai,ă ş ă ş ă ce limpede îmi amintesc discu ia dintre noi dou , în seara aceea,ţ ă dinaintea plec rii noastre la Londra, cînd eă ş deam împreun la gura sobeiă dup ce unchiul se culă case pentru c -l apucase o u oar criz de gut .ă ş ă ă ă

— Helen, spusese ea dup ce st tuse o vreme pe gînduri, f r să ă ă ă ă scoat o vorb , tu te gînde ti vreodat la m riti ?ă ă ş ă ă ş— Dar m tu ico, chiar foarte adesea.ă ş— i întrez re ti eventualitatea de a te c s tori sau de a te logodiŞ ă ş ă ă

înainte de sfîr itul sezonului monden?ş— Uneori; dar nu mi se pare deloc probabil c se va întîmpla a a.ă ş— De ce anume?— Pentru c , dup cîte-mi închipui, trebuie s fie doar foarte, foarteă ă ă

pu ini b rba i pe lume cu care mi-ar pl cea s m m rit; i dintre ace tiaţ ă ţ ă ă ă ă ş ş — atît de pu in numero i — am doar o ans dintr-o mie s cunoscţ ş ş ă ă vreunul; i chiar dac l-a cunoa te, am doar o ans la un milion s nuş ă ş ş ş ă ă fie însurat sau s m plac i el pe mine.ă ă ă ş

— sta nu e deloc un argument. Se prea poate s fie adev rat — i euĂ ă ă ş sper c e adev rat, c sînt foarte pu ini b rba ii pe care i-ai alege tu deă ă ă ţ ă ţ bun voie i nesiă ş lit de nimeni. Într-adev r, e greu de presupus ca tu să ă ă

vrei s m ri i cu cineva, pîn cînd n-ai fost cerut în c s torie; inimaă ă ţ ă ă ă ă

unei fete nu trebuie niciodat s fie cucerit f r a i se face curteă ă ă ă ă insistent. Dar dac acest lucru s-a întîmplat — dac fort rea a inimii ei eă ă ă ţ asediat a a cum se cuvine — în mod normal ea se pred mai devremeă ş ă decît î i poate da seama proprietara ei, i adeseori împotriva propriei eiş ş în elepciuni i în opozi ie cu toate ideile ei preconcepute despre omul peţ ş ţ care l-ar putea iubi. Asta în afar de cazul cînd se arat extrem de atentă ă ă i de chibzuit . Acum, Helen, in s te preş ă ţ ă vin în privin a acestor lucruriţ

i s te rog din tot suş ă fletul s fii precaut i prudent înc de la începutulă ă ş ă ă drumului t u în via i s nu la i s - i fure inima priă ţă ş ă ş ă ţ mul zevzec sautic los care o s vrea s pun st pînire ea. Vezi tu, draga mea, n-ai decîtă ă ă ă ă optsprezece ani: mai ai o via întreag înainte i nici unchiul t u, nici euţă ă ş ă nu ne gr bim cîtu i de pu in s sc p m de tine. i a putea s afirm cuă ş ţ ă ă ă Ş ş ă convingere c pe itorii n-au s lipseasc : te tragi dintr-o familie bun , aiă ţ ă ă ă o avere considerabil i perspective frumoase. Iar pe de alt parte, credă ş ă c n-ar fi r u s - i mai spun — fiindc dac nu i-o spun eu, o s i-oă ă ă ţ ă ă ţ ă ţ spun al ii — c pe deasupra e ti înzestrat i cu o înf i are frumoas —ă ţ ă ş ă ş ăţş ă i n d jş ă ăduiesc s n-ai niciodat motive s-o regre i.ă ă ţ

131131




— A a sper i eu, m tu ico; dar de ce te temi de lucrul sta?ş ş ă ş ă— Pentru c , draga mea, frumuse ea este acea caliă ţ tate care, aproape

în egal m sur cu banii, constituie în general atrac ia principal pentruă ă ă ţ ă cei mai tic lo i dintre b rba i; de aceea are anse de a aduce cu sine oă ş ă ţ ş

mul ime de necazuri posesoarei ei.ţ— Ai avut i tu necazuri de acest gen, m tu ico?ş ă ş— Nu, Helen, mi-a spus ea cu un glas plin de gravitate i de repro ,ş ş

dar am cunoscut multe persoane care au avut. i unele, din neb gare deŞ ă seam , au devenit victimele nenorocite ale în el ciunii i ipocriziei; iară ş ă ş altele, din pricina sl biciunii, au c zut în capcane i în ispite preaă ă ş îngrozitoare pentru a mai fi descrise.

— Ei bine, eu n-am s dau dovad nici ele lips de grij , nici deă ă ă ă

sl biciune.ă— Helen! Nu te l uda, ci mai degrab p ze te-te. Pune- i pav z laă ă ă ş ţ ă ă

ochi i la urechi, pentru c prin ele se poate p trunde în inima ta; iş ă ă ş pune- i alt pav z gurii, prin care- i vorbe te inima, ca nu cumva s teţ ă ă ă ţ ş ă tr deze într-o clip de lips de vigilen . Prime te cu ră ă ă ţă ş ăceal i cu calmă ş orice fel de aten ii, pîn cînd te vei fi convins i vei fi cînt rit i chibzuitţ ă ş ă ş cum se cuvine meritele celui se aspir la inima ta. i nu da voie afecă Ş -

iunii tale s manifeste decît dup ce a primit aprobarea în elepciunii.ţ ă ă ţ

Mai întîi cerceteaz ; apoi încuviin eaz ; i numai în al treilea rîndă ţ ă ş iube te. Ochii t i s fie orbi fa de orice atrac ii din afar , urechile taleş ă ă ţă ţ ă s fie surde la toate fascina iile lingu elilor i ale vorb riei u uratice.ă ţ ş ş ă ş Acestea nu sînt nimic — ba sînt mai r u decît nimic — sînt capcane iă ş ascunzi uri ale diavolului ca s duc în ispit pe cei nechibzui i, spreş ă ă ă ţ propria lor distrugere. La urma urmei, ceea ce conteaz mai presus deă toate sînt principiile morale; dup ele vin în elepciunea, onorabiă ţ litatea iş

bog ia cump tat . De-ar fi s te m ri i cu b rbatul cel mai frumos, maiăţ ă ă ă ă ţ ă rafinat i mai agreabil din lume, — judecat la suprafa — nici nu tii ceş ţă ş nenorocire ar putea s te cople easc dac în cele din urm ai constata că ş ă ă ă ă e un nemernic desfrînat sau un zevzec f r lecuire.ă ă

— Dar ce-au s se fac bie ii zevzeci i desfrîna i, m tu ico? Dacă ă ţ ş ţ ă ş ă toate fetele s-ar lua dup sfaturile tale, atunci curînd ar veni sfîr itulă ş lumii.

— Nu te teme, draga mea! Zevzecii i desfrîna ii din rîndurileş ţ b rba ilor n-au s duc niciodat lips de pară ţ ă ă ă ă tenere, pentru c sînt totă atîtea persoane de felul lor i în rîndurile sexului frumos; dar tu trebuieş

132132




s -mi ură mezi sfaturile. i s tii c asta nu e ceva de rîs, HeŞ ă ş ă len — îmipare r u s v d c iei lucrurile în glum . Te rog s m crezi, c s toria e oă ă ă ă ă ă ă ă ă chestiune foarte serioas .ă

i vorbea cu atîta gravitate încît cineva i-ar fi puŞ ş tut lesne închipui că

tie toate acestea din propria ei experien , c a suferit de pe urma lor;ş ţă ă dar n-am mai pus nici un fel de întreb ri impertinente, i-am r spuns pură ă i simplu:ş

— Asta tiu, m tu ico. i tiu c ceea ce spui e adeş ă ş Ş ş ă v rat i plin deă ş în elepciune. Dar nu e nevoie s te temi pentru mine, întrucît nu numaiţ ă c eu socot a fi o greă eal s te m ri i cu un b rbat lipsit de minte sauş ă ă ă ţ ă moralitate, dar nici m car n-a fi ispitit vreodat s-o fac, pentru c n-aă ş ă ă ă ş putea s -l plac, chiar dac ar fi cum nu se poate mai frumos i maiă ă ş

atr g tor din alte puncte de vedere. L-a urî, l-a dispre ui, l-aă ă ş ş ţ ş comp timi, m rog, orice, dar de iubit nu l-a putea iubi. Nu numai că ă ş ă afec iunea mea ar trebui s se bazeze pe încuviin area min ii, dar a a seţ ă ţ ţ ş va i întîmpla, negre it, c ci f r acordul în elepciunii, nu pot s -l iubesc.ş ş ă ă ă ţ ă

i nici nu mai e nevoie s adaug, cred, c ar trebui s am posibilitatea s -Ş ă ă ă ăl respect i s -l cinstesc pe b rbatul cu care m m rit, i nu numai s -lş ă ă ă ă ş ă iubesc, deoarece f r asta nu l-a putea iubi. A adar, po i s fii lini tit .ă ă ş ş ţ ă ş ă

— N d jduiesc din tot sufletul s fie a a, mi-a r să ă ă ş ă

puns ea.— Dar eu tiu precis c a a stau lucrurile, am insistat.ş ă ş— N-ai fost înc pus la încercare, Helen, deocamă ă dat nu putem decîtă

s ne manifest m speran a, a ad uă ă ţ ă gat ea în stilul ei rece i chibzuit.şM-a sup rat destul de tare neîncrederea ei; dar, pe de alt parte, nuă ă

sînt sigur c îndoielile ei erau total lipsite de în elepciune; m tem c înă ă ţ ă ă via mi-a fost mult mai u or s -mi amintesc de sfaturile ei decît s profitţă ş ă ă de ele. Mai mult decît atît, uneori am fost împins pîn acolo încît s pună ă ă

sub semnul întreb rii temeiul dogă melor ei în aceste privin e. Se preaţ poate ca sfaturile ei s fie bune, ca sfaturi, sau cel pu in în punctele loră ţ esen iale; dar sînt destule lucruri pe oare ea le-a trecut cu vederea înţ calculele sale. M întreb dac a fost vreodat îndr gostit .ă ă ă ă ă

Mi-am început drumul în via — sau prima campaţă nie, cum îi ziceunchiul — arzînd de speran e i închiţ ş puiri foarte luminoase — stîrnitemai ales de aceast conversa ie — i plin de încredere în propria meaă ţ ş ă în eţ lepciune. La început m-au încîntat noutatea i agita ia vesel a vie iiş ţ ă ţ noastre de la Londra; dar curînd am început s m plictisesc i s mă ă ş ă ă simt obosit de amestecul de violen i constrîngere pe care-l aducea, iă ţăş ş

133133






Într-o sear , la un bal, m chinuise mai r u ca de obicei, i r bdareaă ă ă ş ă mea se istovise. Se p rea c întreaga sear era sortit s fie insuportabil ;ă ă ă ă ă ă tocmai dansasem cu un cap sec de filfizon încrezut, dup care seă n pustise asupra mea domnul Boarham, avînd aerul c e hot rît s se ină ă ă ă ţ ă

scai de mine pîn la sfîr itul petrecerii. El personal nu dansa niciodată ş ă a a c edea acolo b gîndu- i capul în obrazul meu i l sînd tuturor celorş ă ş ă ş ş ă de fa impresia c e un mare i vestit curtezan. i în tot timpul acestaţă ă ş Ş m tu a ne privea cu ochi îng duitori, de parc i-ar fi urat succes.ă ş ă ă Degeaba am încercat s -l alung, l sînd frîu liber sim mintelor mele deă ă ţă exasperare i ajungînd s m ar t de-a dreptul nepoliticoas ; nimic nu-lş ă ă ă ă putea convinge c prezen a lui e dezagreabil . T cerea mea morocă ţ ă ă ănoasă i se p rea dimpotriv , a fi un semn c -l ascult cu aten ie, vr jit , i asta îlă ă ă ţ ă ă ş

f cea s vorbeasc i mai mult. Îmi lua r spunsurile aspre drept repliciă ă ă ş ă spirituale ale unei feti cane plin de vioiciune, care nu necesit decîtş ă ă mici repro uri indulgente; iar cînd îl contraziceam net nu f ceam decît sş ă ă torn gaz peste foc i el izbucnea cu noi valuri de argumente ca s - iş ă ş sprijine dogmele, i rev rsa asupra mea un potop nesfîr it deş ă ş ra ionamente pentru a m cople i cu convingerile lui.ţ ă ş

Dar printre cei prezen i exista i o persoan care pţ ş ă ărea s apreciezeă

mai just starea de spirit în care m aflam. În preajma mea st tea înă ă

picioare un gentleman care de la o vreme urm rea cu aten ie conversa iaă ţ ţ noastr , fiind în mod evident foarte amuzat de insisten ele lipsite deă ţ remu c ri ale partenerului meu, precum i la enervarea mea f i . Înş ă ş ăţşă sinea lui rîdea de asprimea i mali ia tş ţ ăioas a r spunsurilor mele. Într-ă ăun tîrziu s-a retras îns i s-a dus la st pîna casei — dup cît se pareă ş ă ă pentru a cere s -mi fie prezentat, întrucît curînd dup aceea s-au apropiată ă amîndoi de mine i ea mi-a f cut cuno tin cu domnul Huntingdon, fiulş ă ş ţă

unui regretat prieten al unchiului meu. Domnul Huntingdon m-a invitatla dans. Bineîn eles c am consim it cu bucurie. El mi-a r mas parţ ă ţ ă tenercît am mai stat Ia petrecene, ceea ce n-a durat prea mult vreme fiindcă ă m tu -mea, ca de obicei, a insistat foarte devreme s ne retragem.ă şă ă

Mi-a p rut r u s plec de acolo întrucît constatasem c noua meaă ă ă ă cunot in e un partener foarte vesel i amuş ţă ş zant. În tot ceea ce spunea iş f cea avea o u urin i o degajare gra ioas care oferea min ii ună ş ţă ş ţ ă ţ sentiment de tihn i posibilitatea de a se desf ura în voie — dup atîtaă ş ăş ă constrîngere i rigiditate politicoas la care fusesem condamnat pînş ă ă ă atunci. Se prea poate s fi fost, într-adeă v r, pu in cam prea multă ţ ă

135135




îndr zneal nesupravegheat în felul s u de a se purta i de a vorbi, dară ă ă ă ş eu eram atît de bine dispus i-i eram atît de recunosc toare pentru c mă ş ă ă ă izb vise de domnul Boarham, încît aceste lucruri nu m sup rau.ă ă ă

— Ei, Helen, acum î i place mai mult domnul Boarţ ham? m-a întrebat

m tu -mea cînd ne-am instalat în tr sur i am pornit spre cas .ă şă ă ăş ă— Mai pu in ca oricînd, i-am r spuns.ţ ăM tu -mea a f cut o mutr nemul umit , dar n-a mai insistat asupraă şă ă ă ţ ă

acestui subiect. Dup o pauz a reluat:ă ă— Cine era domnul cu care ai dansat la urm i care s-a dat peste capă ş

s te ajute s - i pui alul?ă ă ţ ş— Nu s-a dat deloc peste cap, m tu ; n-a schi at nici m car gestulă şă ţ ă

pîn nu l-a v zut pe domnul Boarham venind s-o fac ; abia atunci s-aă ă ă

apropiat rîzînd i a spus: „Stai c te ap r eu de n pasta asta”.ş ă ă ă— Te întreb cine era? a st ruit m tu a pe un ton grav i glacial.ă ă ş ş— Era domnul Huntingdon, fiul vechiului prieten al unchiului.— L-am auzit pe unchiul t u vorbind de tîn rul domn Huntingdon.ă ă

tiu ce spunea: „E un b iat reu it tîn rul Huntingdon, dar pu in camŞ ă ş ă ţ u uratic dup cît am impreş ă sia”. A a c te-a ruga frumos s bagi bine deş ă ş ă seam ce faci.ă

— Ce înseamn „pu in cam u uratic”? am întrebat eu.ă ţ ş

— Înseamn lipsit de scrupule i principii morale i înclinat să ş ş ă s vîr east toate p catele tinere ii.ă ş ă ă ţ

— Dar l-am auzit pe unchiul spunînd c i el a fost un mare u uratică ş ş în tinere e.ţ

M tu a a cl tinat sever din cap.ă ş ă— B nuiesc c atunci glumea, am zis eu, iar acum voră ă bea într-o doară

— sau cel pu in eu nu pot crede c ochii aceia alba tri, zîmbitori, potţ ă ş

ascunde ceva r u în ei.ă— Ra ionamentul t u, Helen, e fals! zise m tu a oftînd.ţ ă ă ş— M rog, dar tii, m tu ico, trebuie s fim îng duiă ş ă ş ă ă tori i pe urm euş ă

nu cred c ra ionamentul meu e fals. M pricep foarte bine laă ţ ă fizionomiile oamenilor i întotdeauna le judec caracterul dup înf i areş ă ăţş — nu dup urî enie sau frumuse e, ci dup expresia fe ei. De exemă ţ ţ ă ţ plu, judecîndu-te pe tine doar dup expresie a putea spune u or c nu ai ună ş ş ă temperament vesel i optimist; pe fa a domnului Wilmot citesc c e unş ţ ă b trîn destr b lat i nemernic, pe a domnului Boarham c nu e ună ă ă ş ă partener agreabil i pe a domnului Huntingdon c nu e nici un zevzec,ş ă

136136




nici un p c tos, de i, poate, nu e un în elept i nici un sfînt — ceea ce n-ă ă ş ţ şare nici o importan pentru mine întrucît nu prea întrez resc ansa de a-lţă ă ş revedea — decît cel mult ca un partener ocazional la vreo serată dansantă

Numai c lucrurile nu s-au întîmplat întocmai, pentru c l-amă ă reîntîlnit chiar a doua zi diminea . A venit în vizit la unchiul meu,ţă ă scuzîndu-se c n-a f cut-o mai deă ă vreme, sub cuvînt c s-a întors abia deă curînd de pe continent i c pîn în seara anterioar nu aflase de soş ă ă ă sireaunchiului meu la Londra.

Iar dup aceea l-am întîlnit adeseori; uneori în public, alteori acas ,ă ă deoarece s-a ar tat foarte asiduu în a- i aduce omagiile prietenului s uă ş ă mai vîrstnic (care îns nu se considera cine tie ce onorat de acesteă ş

aten ii).ţ— M întreb ce dracu o fi vrînd b iatul sta de vine atît de des peă ă ă

aici? zicea odat unchiu-meu. N-ai putea s ne spui tu, Helen? Ha? Nuă ă ine cîtu i de pu in la societatea mea i nici eu la a lui — asta e sigur.ţ ş ţ ş

— Atunci a prefera s i-o spui de la obraz, zise m tu a-mea.ş ă ă ş— Cum, dar de ce? Dac n-am eu nevoie de el, poate c are altcinevaă ă

( i unchiul clipi iret c tre mine). i pe urm s tii, Peggy, c are oş ş ă Ş ă ă ş ă

avere frumu ic — nu e o prad atît de bun ca Wilmot, dar bineîn elesş ă ă ă ţ

c Helen nici n-ar vrea s aud de o asemenea partid ; pentru c nu tiuă ă ă ă ă ş cum se face, dar babalîcii tia nu prea au mare succes la fete tinere —ăş cu to i banii lor, i ba ca toat experien a lor. Fac prinsoare pe ce vrei cţ ş ş ă ţ ă ea ar prefera s -l ia pe tîn rul sta chiar i f r o para chioar mai deă ă ă ş ă ă ă -grab decît pe Wilmot care se scald în aur. Nu-i a a Helen?ă ă ş

— Da, unchiule. Dar asta nu e cine tie ce laud penş ă tru domnulHuntingdon, fiindc a prefera s r mîn fat b trîn i s n-am nici după ş ă ă ă ă ă ş ă ă

ce bea ap , decît s fiu doamna Wilmot.ă ă— Dar doamna Huntingdon? Ai prefera acelea i luş cruri mai degrabă decît s fii doamna Huntingdon? Eh?ă

— Am s - i r spund dup ce voi fi chibzuit cum se cuvine asupraă ţ ă ă acestei chestiuni.

— A, va s zic , aceast chestiune necesit chibzuial ! Dar haide,ă ă ă ă ă spune-mi — ai prefera s fii fat b trîn — ca s nu mai zic i s rman ?ă ă ă ă ă ş ă ă

— Asta n-a putea s spun pîn nu m cere cineva de nevast .ş ă ă ă ăi am p r sit imediat înc perea ca s scap de contiŞ ă ă ă ă nuarea

interogatoriului. Dar peste cinci minute, uitîndu-m de la fereastra od iiă ă

137137




mele am dat cu ochii de domnul Boarham care se apropia de u . Amşă a teptat aproape o jum tate de or , într-o încordare foarte nepl cut ,ş ă ă ă ă temîndu-m în fiecare clip s nu fiu chemat i dorind zaă ă ă ă ş darnic s -l audă c pleac . Apoi mi-a ajuns la urechi zgoă ă motul unor pa i care urcauş

sc rile i m tu -mea a intrat în camer , cu un aer grav, i a închis u a înă ş ă şă ă ş ş urma ei.— A venit domnul Boarham, Helen. Dore te s - i vorbeasc .ş ă ţ ă— Vai, m tu ico! Nu po i s -i spui c nu m simt bine? i adev rul eă ş ţ ă ă ă Ş ă

c nici nu m simt bine cînd m gîndesc s dau ochii cu el.ă ă ă ă— Prostii, draga mea! Nu e o chestiune cu care ne putem juca. A

venit cu o treab foarte important — s - i cear mîna.ă ă ă ţ ă— Dar sper c voi i-a i spus c nu st în puterea voastr s i-oă ţ ă ă ă ă

acorda i? Ce drept a avut s m cear de la altcineva înainte de a mţ ă ă ă ă întreba pe mine?

— Helen!— i unchiul ce-a zis?Ş— A zis s el nu se amestec în treaba asta; dac ie î i face pl cere să ă ă ţ ţ ă ă

accep i prea amabila propunere a domţ nului Boarham, atunci po i...ţ— Chiar a a a spus, „prea amabila propunere”?ş

— Ba nu; a spus c dac vrei s -l iei de b rbat î i d voie; iar dac nuă ă ă ă ţ ă ă

vrei, faci cum crezi de cuviin .ţă— A vorbit foarte chibzuit; i dumneata ce-ai spus?ş— N-are importan ce-am spus eu. Ce-o s zici tu — asta eţă ă

întrebarea! Acuma st i a teapt s - i vorbeasc . Dar chibzuie te bineă ş ş ă ă ţ ă ş înainte de a da ochii cu el; i dac ai inten ia s -l refuzi, fii bun , rogu-te,ş ă ţ ă ă

i explic -mi motivele.ş ă— Fire te c am s -l refuz, îns trebuie s m înve i cum s-o fac,ş ă ă ă ă ă ţ

pentru c vreau s fiu politicoas i totu i hot rît . Iar dup ce voi fiă ă ă ş ş ă ă ă sc pat de el am s - i expun i motivele.ă ă ţ ş— Ai un pic de r bdare, Helen. ezi jos o clip i lini te te-te.ă Ş ă ş ş ş

Domnul Boarham nu se gr be te prea tare fiindc nu se îndoie te cîtu iă ş ă ş ş de pu in c -l vei accepta. Iar eu vreau s stau de vorb cu tine. Spune-mi,ţ ă ă ă te rog, draga mea, ce obiec ii ai împotriva lui? Negi c e un b rbatţ ă ă onorabil i de caracter?ş

— Nu.— Negi c e cu scaun la cap, cumsecade i vrednic de respect?ă ş— Nu; se prea poate s aib toate aceste calit i, dar...ă ă ăţ

138138




— Iar i dar, Helen! Cî i b rba i ca el crezi c ai s ai ansa de aăş ţ ă ţ ă ă ş întîlni în lume? Onorabil, corect, în elept, de treab i respectabil! Oareţ ă ş toate astea alc tuiesc un caracter de duzin , încît s po i respinge peă ă ă ţ posesorul unor calit i atît de nobile f r s ov i m car o clip ? Da, da,ăţ ă ă ă ş ă ă ă

le po i numi cu adev rat nobile, pentru c trebuie s te gînde ti laţ ă ă ă ş în elesul deplin al fiec ruia dintre ele i la neţ ă ş num ratele virtu i f ră ţ ă ă pereche cuprinse în ele ( i a mai putea ad uga multe altele la aceastş ş ă ă list ) i s nu ui i c toate acestea sînt a ternute azi la picioarele tale; stă ş ă ţ ă ş ă în puterea ta s - i asiguri pe via aceast nepre uit binecuvîntare — ună ţ ţă ă ţ ă so venerabil i minunat, care te iube te din toat inima, dar nu chiar atîtţ ş ş ă de nebune te încît s fie orb la defectele tale i care te va c l uzi de-aş ă ş ă ă lungul întregii c l torii a vie ii i- i va fi tovar în fericirea etern !ă ă ţ ş ţ ăş ă

Gînde te-te c ...ş ă— Dar îl ur sc, m tu ico! i-am spus eu întrerupînd acest uvoiă ă ş ş

neobi nuit de elocin .ş ţă— Îi ur ti, Helen? Dar poate fi sta un lucru cre tiăş ă ş nesc? S -l ur ti!ă ăş

Cînd el e un om atît de cumsecade!— Nu-l ur sc ca om, ci ca so . Ca om îl iubesc atît de mult încît îiă ţ

doresc o so ie mai bun decît mine — una la fel de bun ca el sau chiarţ ă ă

mai bun — dac acest lucru i se pare cu putin — cu condi ia ca ea să ă ţ ţă ţ ă

poat s -l plac ; dar eu n-a putea niciodat s -l plac, a a c ...ă ă ă ş ă ă ş ă— Dar de ce nu? Ce ai împotriva lui?— În primul rînd c are cel pu in patruzeci de ani — ba chiar maiă ţ

mult, dup cîte cred — pe cînd eu n-am decît optsprezece; în al doileaă rînd, e îngust la minte i cum nu se poate mai intolerant; în al treileaş rînd, gusturile i sentimentele lui se deosebesc total de ale mele; în alş patrulea rînd chipul, glasul i purtarea lui îmi sînt cît se poate deş

antipatice; i, în sfîr it, simt împoş ş triva întregii sale persoane o aversiunepeste care nu voi putea niciodat s trec.ă ă— Atunci e de datoria ta s treci peste ea! i te rog s -l compari oă Ş ă

clip cu domnul Huntingdon i, l sînd la o parte frumuse ea (care nuă ş ă ţ contribuie cu nimic la meritele omului sau la fericirea c sniciei, i despreă ş care ai spus chiar tu de atîtea ori c n-o socote ti de mare importan )ă ş ţă spune-mi te rog, care e mai bun dintre ei?

— N-am nici cea mai mic îndoial c domnul Hună ă ă tingdon e unb rbat mult mai bun decît îl consideri dumă neata, dar acum nu vorbimdespre el, ci despre domnul Boarham. i a prefera s -mi petrec tinere eaŞ ş ă ţ

139139




i restul vie ii i b trîne ea în singur tate mai degrab decît s fiu so iaş ţ ş ă ţ ă ă ă ţ lui. S-ar c dea deci s cobor chiar acum s -i spun acest lucru, ca s nu-lă ă ă ă mai in într-o a teptare încorţ ş dat — a a c d -mi voie s m duc.ă ş ă ă ă ă

— Dar nu-l respinge categoric; lui nici prin cap nu-i trece una ca asta

i s-ar sim i foarte ofensat. Spune-i mai degrab c deocamdat nu teş ţ ă ă ă gînde ti la c s torie...ş ă ă— Ba m gîndesc.ă— Sau spune-i c dore ti s -l cuno ti mai bine.ă ş ă ş— Dar nu doresc deloc s -l cunosc mai bine — a zice chiară ş

dimpotriv .ăi f r s mai a tept alte sfaturi sau recomand ri am ie it din camerŞ ă ă ă ş ă ş ă

i m-am dus la domnul Boarham. El se plimba în sus i-n jos prin salonş ş

fredonînd crîmpeie de melodii i rozîndu- i capul bastonului.ş ş— Scumpa mea domni oar , mi-a zis el înclinîndu-se i zîmbindu-miş ă ş

afectat, cu un aer superior i complezent, am primit permisiunea amabilş ă a bunului dumitale tutore...

— tiu domnule — i-am zis eu dorind s scurtez pe cît posibil aceastŞ ă ă scen — i v sînt cît se poate de înă ş ă datorat pentru preferin a manifestată ţ ă de dumneavoastr , dar m v d silit s refuz onoarea ce dori i s mi-oă ă ă ă ă ţ ă

acorda i, pentru c , dup p rerea mea, nu sîntem f cu i unul pentruţ ă ă ă ă ţ

cel lalt, lucru pe care l-a i descoperi i dumneaă ţ ş voastr foarte curînd,ă dac am face aceast încercare.ă ă

M tu a mea avusese dreptate: era absolut evident c domnulă ş ă Boarham nu se îndoise nici o clip c -l voi accepta, iar ideea unui refuză ă categoric era departe de a-i fi trecut m car prin minte. Era uluit — uimită de un asemenea r spuns, dar prea neîncrez tor ca s se ofenseze de-aă ă ă binelea. i, dup o oarecare ov ial , reveni la atac.Ş ă ş ă ă

— tiu, draga mea, c exist o diferen consideŞ ă ă ţă rabil între noi înă ceea ce prive te vîrsta, temperamentul, i poate chiar i cîteva alteş ş ş lucruri. Dar d -mi, te rog, voie s te asigur c nu m voi ar ta atît deă ă ă ă ă sever încît s bag în seam toate defectele i sl biciunile unei firi inereă ă ş ă ţ i focoase ca a dumitale. i cu toate c le recunosc în sinea mea i chiarş Ş ă ş

le critic cu o grij p rinteasc , rogu-te, crede-m , c nici un îndr gostită ă ă ă ă ă tîn r n-ar putea manifesta o îng duin mai tandr fa de obiectul afecă ă ţă ă ţă -iunilor lui, decît am eu pentru dumneata. Pe de alt parte, d -mi voie sţ ă ă ă

sper c experien a mea mai îndelună ţ gat i obi nuin a medita iei maiă ş ş ţ ţ serioase nu m vor face s scad în ochii dumitale, întrucît m voi str duiă ă ă ă

140140




s m port în a a fel încît toate aceste lucruri s duc la fericireaă ă ş ă ă dumitale. Ei, hai! Ce zici? S l s m la o parte pref c toria i capriciileă ă ă ă ă ş domni oarelor i s te auzim vorbind deschis!ş ş ă

— Am s vorbesc deschis, îns numai pentru a repeta ceea ce am spusă ă

mai înainte i anume c -s sigur c nu sîntem f cu i unul pentru altul.ş ă ă ă ă ţ— Chiar a a crezi?ş— Da.— Dar nu m cuno ti destul... Dore ti probabil s m vezi mai mult...ă ş ş ă ă

o perioad mai îndelungat în care s ...ă ă ă— Nu, cîtu i de pu in. Niciodat n-am s v cunosc mai bine i deş ţ ă ă ă ş

fapt v cunosc mai bine decît dumneaă voastr pe mine, pentru c altfelă ă nici cu gîndul n-a i fi gîndit s v lega i via a de o persoan atît deţ ă ă ţ ţ ă

nepotrivit , atît de necorespunz toare pentru dumneavoastr din absoă ă ă luttoate punctele de vedere.

— Dar, scumpa mea domni oar , eu nu caut perfec iuş ă ţ nea i pot u orş ş scuza...

— V mul umesc, domnule Boarham, dar nu vreau s abuzez deă ţ ă bun tatea dumneavoastr . Pute i s v p stra i indulgen a iă ă ţ ă ă ă ţ ţ ş în elepciunea pentru ceva mai meritoriu, care s nu le supun la oţ ă ă

încercare atît de grea.— Dar d -mi voie s te rog s - i consul i m tu a; sînt sigur c această ă ă ţ ţ ă ş ă ă admirabil doamn va...ă ă

— Am consultat-o i tiu c dorin ele ei coincid cu aleş ş ă ţ dumneavoastr . Dar în asemenea chestiuni importante îmi iauă permisiunea de a judeca singur lucrurile; i nici un fel de argument sauă ş metod de convingere nu-mi pot schimba înclina iile i nici nu m potă ţ ş ă face s cred c un asemenea pas e de natur s aduc fericirea mea sau aă ă ă ă ă

dumneavoastr . M i mir cum un b rbat cu experien a i judecataă ă ş ă ţ ş dumneavoastr s-a putut gîndi s - i aleag o asemenea so ie?ă ă ş ă ţ— Ha, m rog! — mi-a r spuns el. De asta m-am mirat i eu uneori.ă ă ş

Uneori mi-am zis: „Ei, Boarham, dup ce umbli tu acum? Bag bine deă ă seam , b iete, ai grij înainte de a s ri! E o fiin dulce i fermec toare,ă ă ă ă ţă ş ă dar nu uita c lucrurile care constituie cele mai str luciă ă toare atrac iiţ pentru un îndr gostit, se dovedesc prea adeă sea a fi cele mai mari chinuripentru so !” Te asigur, domni oar , c n-am f cut aceast alegere f r aţ ş ă ă ă ă ă ă reflecta i a chibzui pe îndelete. Din pricina aparentei nes buin e aş ă ţ acestei c s torii, am petrecut multe ceasuri de nelini te în timpul zilei iă ă ş ş

141141




de nesomn în timpul nop ii; dar în cele din urm am ajuns la convingereaţ ă c de fapt nu e un lucru chiar a a de imprudent. Am v zut c aleasaă ş ă ă inimii mele are i ea lipsurile ei, dar am crezut c printre acestea nu seş ă num r i tinere ea ei, care e mai degrab o f g duial a unor virtu i încă ăş ţ ă ă ă ă ţ ă

neînflorite, un temei solid de a presupune c micile ei defecte deă temperament i gre eli de judecat , gîndire sau comportare, nu sîntş ş ă iremediabile i ar putea fi u or înl turate sau mic orate prin eforturileş ş ă ş r bd toare ale unui sfetnic atent i în elept. Iar în acele privin e în care n-ă ă ş ţ ţa izbuti s-o luminez i s-o st pînesc, am socotit c a putea foarte bineş ş ă ă ş s încerc s-o iert inînd seama de numeroasele ei calit i. A adar, multă ţ ăţ ş iubita mea feti , de vreme ce eu sînt mul umit, nu v d de ce ar trebui sţă ţ ă ă ai tocmai dumneata obiec ii — sau cel pu in de ce cu gîndul la avantajulţ ţ

meu?— Dar ca s v spun adev rul, domnule Boarham, eu obiectez înă ă ă

special cu gîndul la propriul meu avantaj; a a c mai bine... s l s mş ă ă ă ă balt subiectul ( i era s adaug „pentru c e cum nu se poate mai inutilă ş ă ă s -l continu m” dar el, înc p înîndu-se, m-a întrerupt cu cuvintele):ă ă ă ăţ

— i de ce m rog? Te-a iubi, te-a înconjura cu aten iile mele, te-aŞ ă ş ş ţ ş ocroti etc., etc.

N-am s m mai ostenesc s a tern pe hîrtie relatarea tuturur celoră ă ă ş

petrecute între noi. E suficient s spun c domnul Boarham s-a dovedită ă tare enervant i foarte greu de convins c eu chiar cred ceea ce spun i cş ă ş ă sînt cu adev rat atît de înd r tnic i de oarb fa de propriile meleă ă ă ă ş ă ţă interese încît nu exist nici cea mai mic ans ca el sau m tu a mea să ă ş ă ă ş ă fie vreodat în stare s -mi înfrîng obiec iile. De fapt, nici nu sînt sigură ă ă ţ ă c am izbutit pîn la urm , de i — plictisit i istovit de revenirea luiă ă ă ş ă ş ă insistent la aceea i idee i de repetarea de nenum rate ori a acelora i iă ş ş ă ş ş

acelora i argumente, ceea ce m silea s dau i eu acelea i r spunsuri —ş ă ă ş ş ă într-un tîrziu l-am înfruntat brusc i aspru i ultimele mele cuvinte auş ş fost:

— V spun limpede i r spicat c lucrul e cu neă ş ă ă putin . Nici un fel deţă considerente nu m pot determina s fac o c s torie contra înclina iiloră ă ă ă ţ mele fire ti. V resş ă pect — sau cel pu in v-a respecta dac a i binevoi sţ ş ă ţ ă v purta i ca un om în elept — dar nu v pot iubi i n-a putea niciodată ţ ţ ă ş ş ă s v iubesc — i cu cît vorbi i mai mult, cu atît m îndep rta i mai tareă ă ş ţ ă ă ţ de dumneavoastr ; a a c v rog frumos s nu mai insista i.ă ş ă ă ă ţ

142142






CAPITOLUL XVII

A DOUA ZI M-AM DUS CU unchiul iş

m tu a la un dineu în casa domnului Wilmot. La el st teau două ş ă ă reprezentante ale sexului frumos: nepoata lui, Anabella, o str lucitoare iă ş cuceritoare fat — sau mai degrab tîn r — de vreo dou zeci i cinci deă ă ă ă ă ş ani, prea mare cochet pentru a se c s tori, dup cum afirma chiar ea,ă ă ă ă dar foarte admirat de b rba i care o decretau unanim o femeie splendidă ă ţ ă — i blînda ei veri oar , Milicent Hargrave, care m-a pl cut foarte tare,ş ş ă ă luîndu-m drept o fiin mult mai bun decît eram. i eu la rîndul meuă ţă ă Ş am pl cut-o foarte tare. Am s-o exclud cu des vîr ire pe biata Milicentă ă ş

din criticile mele generale îndreptate împotriva cuno tin elor meleş ţ feminine. Dar nu datorit ei sau veri oarei ei am pomenit de această ş ă serat , ci daă torit altui musafir al domnului Wilmot, i anume domnulă ş Huntingdon. Am motive serioase s -mi amintesc de preă zen a lui acolo,ţ pentru c a fost ultima dat cînd l-am v zut.ă ă ă

N-a stat lîng mine la mas , întrucît soarta a vrut ca lui s i se dea înă ă ă grij o v duv b trîn i corpolent i ca eu s fiu condus în sufragerieă ă ă ă ă ş ă ş ă ă

de domnul Grimsby, un prieten de-al lui, dar un b rbat care-mi era tareă

antipatic: avea în înf i area lui ceva sinistru, iar în comporăţş tare unamestec de ferocitate ascuns i de nesinceritate gre oas , pe care nu leă ş ţ ă puteam suporta. În treac t fie spus, ce obicei plictisitor i sup r tor e staă ş ă ă ă — una dintre numeroasele surse de enervare cumplit din aceast viaă ă ţăultracivilizat : dac domnii trebuie neap rat s le conă ă ă ă duc pe doamne înă sufragerie de ce s nu- i poat alegeă ş ă pe cea care le place cel mai mult?

i totu i, nu sînt sigur c domnul Huntingdon m-ar fi luat pe mineŞ ş ă ă

dac ar fi avut libertatea de a- i face singur alegerea. E foarte posibil s-oă ş fi preferat pe domni oara Wilmot, pentru c ea se ar ta înclinat s -iş ă ă ă ă

144144






arunca un nimb de lumin în jurul tuturor lucrurilor pe care le spunea iă ş le f cea, i datorit c ruia era o încîntare s -i prive ti fa a i s ascul iă ş ă ă ă ş ţ ş ă ţ muzica glasului s u, chiar dac n-ar fi spus decît nimicuri i prostii.ă ă ş Tocmai de aceea m-am sup rat atît de tare pe m tu a-mea cînd a pus caă ă ş -

p t acestei bucurii venind, foarte calm i hot rît , spre noi sub cuvînt că ă ş ă ă ă vrea s vad desenele — de care pu in îi p sa de fapt i la care nici nu seă ă ţ ă ş pricepea cîtu i de puş in. În timp ce se pref cea c le prive te i s-a adresatţ ă ă ş domnului Huntingdon, compunîndu- i cea mai rece i mai dezagreabilş ş ă mutr pe care i-o putea lua, i dînd drumul la o serie întreag deă ş ş ă întreb ri i remarci banale i suă ş ş p r tor de rigide, anume ca s -i abată ă ă ă aten ia de la mine — i, dup cîte mi s-a p rut, anume ca s m supere.ţ ş ă ă ă ă Întrucît parcursesem întreg albumul i-am l sat discutînd — f r s mă ă ă ă ă

gîndesc m car o clip cît de ciudat ar putea s par gestul meu, — i m-ă ă ă ă şam a ezat pe o canapea, departe de restul societ ii, la început, pur iş ăţ ş simplu, pentru a m l sa prad sup r rii de moment, iar apoi pentru a-miă ă ă ă ă savura în lin te gîndurile.ş

Dar n-am fost l sat mult vreme singur deoarece domnul Wilmotă ă ă ă — cel mai pu in binevenit dintre to i b rţ ţ ă ba ii — a profitat de izolareaţ mea pentru a se istala lîng mine. M m gulisem cu gîndul c în toateă ă ă ă

ocaziile anterioare îi respinsesem atît de bine avansurile, încît nu maiaveam de ce s m tem din pricina nefericitei lui preferin e pentru mine;ă ă ţ dar se pare c m în elasem, atît de mare îi era încrederea — fie înă ă ş bog ia lui, fie în r m i ele for ei sale de atrac ie — i atît de ferm îiăţ ă ăşţ ţ ţ ş ă era convingerea c femeile sînt slabe din fire, încît s-a considerată îndrept it s reia ofensiva. A f cut-o cu o ardoare reînnoit , înfl c ratăţ ă ă ă ă ă ă

i de cantitatea de vin pe care o b use — ceea ce-l f cea de o mie de oriş ă ă mai dezgust tor. Dar oricît de mult oroare îmi inspira în moă ă mentul

acela, nu voiam s fiu nepoliticoas cu el întrucît eram în casa lui iă ă ş tocmai m bucuram de ospitalitatea ce mi-o oferise. Pe de alt parte, niciă ă nu m pricepeam s resping în mod politicos, dar hot rît, un b rbat. iă ă ă ă Ş chiar dac a fi tiut s-o fac, nu mi-ar fi fost de prea mare folos, pentruă ş ş c el avea o minte mult prea grosolan ca s simt un refuz care nu era laă ă ă ă fel de limpede i categoric ca propria lui neru inare. Consecin a a fost cş ş ţ ă a devenit din ce în ce mai scîrbos în insisten ele lui amoroase i din ce înţ ş ce mai resping tor în înfierbîntarea lui, a a c fuă ş ă sesem împins pîn laă ă culmea disper rii; tocmai eram pe punctul de a spune Dumnezeu tie ce,ă ş cînd am sim it c mîna mea atîrnat de bra ul canapelei e prins deodatţ ă ă ţ ă ă

146146




de o alt mîn i strîns cu delicate e, dar cu mult c lă ă ş ă ţ ă ă dur . Instinctiv amă ghicit cine face acest lucru i, ridicînd ochii, am fost mai degrabş ă încîntat decît mirat s -l v d pe domnul Huntingdon rev rsîndu- iă ă ă ă ă ş zîmbetul asupra mea. Mi s-a p rut c -mi întorc privirile de la nu tiu ceă ă ş

diavol din purgatoriu c tre un înger al luminii venit s -mi vestească ă ă sfîr itul r stimpului de chinuri.ş ă— Helen, mi-a zis el (adeseori îmi spunea Helen i eu nu m-amş

sup rat niciodat de libertatea pe care i-o lua), a vrea s te ui i laă ă ş ş ă ţ tabloul sta. Sînt convins c domnul Wilmot te va scuza o clip .ă ă ă

M-am ridicat în mare grab . El mi-a prins bra ul într-al lui i m-aă ţ ş condus de-a curmezi ul camerei c tre o splendid pînz a lui Van Dykeş ă ă ă pe care o observasem înainte, dar nu o cercetasem îndeajuns. Dup ceă

am contemplat-o în t cere o clip , tocmai începeam s -i comenteză ă ă frumuse ile i particularit ile, cînd, strîngîndu-mi în joac mîna pe careţ ş ăţ ă o p strase înc într-a lui, m-a întreă ă rupt cu urm toarele cuvinte:ă

— Las în pace tabloul, c nu pentru el te-am adus aici; am vrut doară ă s te scap de destr b latul la b trîn i tic los de colo care se uit acumă ă ă ă ă ş ă ă cu aerul c ar vrea s -mi cear satisfac ie pentru acest afront.ă ă ă ţ

— Î i r mîn foarte îndatorat , i-am spus. E a doua oar cînd mţ ă ă ă ă

izb ve ti de o asemenea societate dezaă ş

greabil .ă

— Nu e cazul s -mi fii prea recunosc toare, mi-a r să ă ă puns. N-amf cut-o numai din amabilitate fa de dumă ţă neata, ci par ial i din dorin aţ ş ţ de a-i nec ji pe cei ce te tortureaz . A a c sînt încîntat cînd le pot faceă ă ş ă un deserviciu babalîcilor, de i nu cred c am motive prea grave s -mi fieş ă ă fric de ei ca rivali. Sau crezi c am, Helen?ă ă

— tii bine c -i detest pe amîndoi.Ş ă— i pe mine?Ş

— Pe dumneata n-am nici un motiv s te detest.ă— Dar care- i sînt sentimentele fa de mine? Heţ ţă len... vorbe te! Cu ceş ochi m prive ti?ă ş

i din nou îmi strînse mîna; dar m-am temut c purŞ ă tarea lui denotă mai mult con tiin a puterii pe care o exercit decît tandre e; impresiaş ţ ă ţ mea era c n-avea nici un drept s smulg de la mine m rturisirea unuiă ă ă ă sentiment cînd el personal nu f cuse nici o asemenea confeă siune, a a cş ă nu prea tiam ce s -i r spund. În cele din urm i-am spus:ş ă ă ă

— Dar dumneata cu ce ochi m prive ti?ă ş— Îngerul meu dulce, te ador! Te...

147147




— Helen, vino te rog încoace o clip , r sun limpede glasul sc zut ală ă ă ă m tu ii mele, aflat la un pas de noi. Cînd l-am p r sit, morm iaă ş ă ă ă ă blesteme împotriva îngerului s u r u.ă ă

— Da, m tu ico, ce este? Ce dore ti? am întrebat-o urmînd-o pîn înă ş ş ă

dreptul ferestrei.— Doresc s stai cu ceilal i musafiri, acolo unde i-e locul, mi-aă ţ ţ r spuns ea privindu-m cu severitate. Dar te rog s mai z bove ti o clipă ă ă ă ş ă aici pîn cînd î i mai scade pu in îmbujorarea aceasta sup r toare i pînă ţ ţ ă ă ş ă ce ochii t i î i vor rec p ta expresia fireasc . Mi-ar fi ru ine dac te-ară ş ă ă ă ş ă vedea cineva în starea în care te afli.

Bineîn eles o asemenea observa ie n-a avut darul s mic orezeţ ţ ă ş „îmbujorarea sup r toare”; dimpotriv , am sim it cum fa a mi seă ă ă ţ ţ

împurpureaz de v p i înzecite aprinse de un tumult de emo ii, dintreă ă ă ţ care cea predominant era furia crescînd a indign rii. Dar nu i-am r să ă ă -puns nimic, ci doar am dat la o parte perdeaua i am privit afar înş ă noapte, sau mai bine zis în pia a luminat de felinare.ţ ă

— Domnul Huntingdon te cerea de nevast , Helen? a întrebat multă prea vigilenta mea rud .ă

— Nu.

— Dar atunci ce spunea? Vorbele pe care le-am auzit cam a a sunau.ş

— Nu tiu prea bine ce mi-ar fi zis dac nu l-ai fi întrerupt dumneata.ş ă— i spune-mi, Helen, l-ai fi acceptat dac te-ar fi cerut de nevast ?Ş ă ă— Bineîn eles c nu, f r a v fi consultat pe dumţ ă ă ă ă neata i pe unchiul.ş— A! îmi pare bine, draga mea, c i-ai p strat mă ţ ă ăcar atîta

în elepciune. Ei — ad ug ea dup o pauz de o clip — acuma socot cţ ă ă ă ă ă ă pentru o sear ai atras destul privirile oamenilor. Dup cîte v d,ă ă ă cucoanele se uit la noi cu ochi curio i. Am s m duc la ele. S vii i tuă ş ă ă ă ş

cînd vei fi destul de calm ca s - i recape i înf i area obiă ă ţ ţ ăţş şnuit .ă— Dar sînt destul de calm .ă— Atunci vorbe te mai u urel; i nu avea aerul sta mali ios, îmi ziseş ş ş ă ţ

m tu a pe un ton lini tit, dar enervant. Curînd ne vom întoarce acas iă ş ş ă ş atunci voi avea multe s - i spun — ad ug ea cu o solemnitate plin deă ţ ă ă ă subîn elesuri.ţ

A adar, ducîndu-m acas , eram preg tit pentru o predicş ă ă ă ă ă însp imînt toare. În timpul scurtei noastre c l torii cu tr sura nici unaă ă ă ă ă dintre noi n-a spus mare lucru. Dar de îndat ce am intrat în camera meaă i m-am trîntit într-un fotoliu, ca s meditez la întîmpl rile zilei, m tu aş ă ă ă ş

148148




a venit dup mine i dup ce a trimis-o de acolo pe Rachel, care îmiă ş ă punea, cu grij , la p strare podoabele, a închis u a. Tr gîndu- i un scaună ă ş ă ş lîng mine — sau mai bine zis în unghi drept cu al meu — s-a a ezat. Cuă ş tot respectul cuvenit, i-am oferit locul meu mult mai comod Dar ea l-a

refuzat i a deschis astfel discu ia:ş ţ— Helen, î i aminte ti de conversa ia noastr din penultima searţ ş ţ ă ă înainte de plecarea de la Staningley?

— Da, m tu ico.ă ş— i- i aduci aminte c te-am prevenit s nu la i s - i fure inimaŞ ţ ă ă ş ă ţ

vreunul dintre cei care nu merit s-o st pîneasc ? i s nu înconjuri cuă ă ă Ş ă afec iunea ta o perţ soan care nu e demn de aprobare, dac ra iunea iă ă ă ţ ş judecata nu- i dau acordul?ş

— Da, îns ra iunea mea...ă ţ— Iart -m , te rog: s - i mai aduc aminte cum m-ai asigurat c n-o să ă ă ţ ă ă

am nici un prilej de nelini te din priş cina ta? C nu vei fi niciodat ispitită ă ă s te m ri i cu un b rbat lipsit de în elepciune sau de scrupule, indifeă ă ţ ă ţ rentcît de frumos sau de fermec tor ar putea fi, deoaă rece n-ai fi în stare s -lă iube ti, ci ai avea pentru el doar ur , dispre , mil — orice numaiş ă ţ ă dragoste nu. Nu sînt exact astea vorbele tale de atunci?

— Da, îns ...ă

— i n-ai spus c afec iunea ta trebuie s se întemeŞ ă ţ ă ieze pe aprobareamin ii; c dac n-ai putea s înconţ ă ă ă juri persoana respectiv cu aprobare iă ş cinstire i resş pect ai fi incapabil s-o iube ti?ă ş

— Ba da, îns de data asta îl aprob, îl cinstesc i-l respect...ă ş— Cum a a, draga mea? Domnul Huntingdon este un b rbatş ă

cumsecade?— E un om mult mai bine decît i-1 închipui.ţ

— Ceea ce spui n-are nici o noim . Eu te întreb dac e un omă ă cumsecade?— Da, în unele privin e. E foarte agreabil.ţ— Dar e un om cu principii s n toase?ă ă— Poate c nu chiar a a; dar asta nu e din cauz c n-ar aveaă ş ă ă

judecat . Dac ar avea pe cineva care s -l sf ă ă ă ătuiasc i s -i aminteasc ceă ş ă ă e bine de f cut...ă

— Tu crezi c el ar înv a i probabil c ai fi gata oricînd s - i asumiă ăţ ş ă ă ţ sarcina de a-i fi pov uitoare? Dar, draga mea, el este — cred — cu celăţ

149149




pu in zece ani mai mare decît tine i deci cum se face c tu e ti atît deţ ş ă ş precoce în ceea ce prive te perfec iunea moral ?ş ţ ă

— Mul umit dumitale, m tu ico, am fost binecresţ ă ă ş cut i am avută ş întotdeauna dinaintea mea exemple frumoase — lucru care, foarte,

probabil, nu s-a întîmplat i cu el; i pe lîng asta, el are un temperamentş ş ă foarte vioi i o fire vesel i pripit , pe cînd eu sînt înclinat de la naturş ă ş ă ă ă c tre reflec ie.ă ţ

— Ei poftim, acuma prin propria ta m rturisire ai ar tat c el e lipsită ă ă de în elepciune i de principii sţ ş ăn toase...ă

— Atunci în elepciunea i principiile mele îi stau la dispozi ie i leţ ş ţ ş voi pune în slujba lui...

— Asta sun foarte prezum ios, Helen! E ti atît de înfumurat încîtă ţ ş ă

crezi c ai aceste calit i într-o m sur îndestul toare pentru amîndoi; i-ă ăţ ă ă ă şi închipui c destr b latul t u vesel i nesocotit s-ar l sa c l uzit de oţ ă ă ă ă ş ă ă ă

feti can ca tine?ş ă— Nu; nici n-a dori s -l c l uzesc; dar cred c a putea avea destulş ă ă ă ă ş ă

influen pentru a-l cru a de anumite gre eli i a socoti c nu mi-amţă ţ ş ş ş ă irosit zadarnic via a dac mi-a petrece-o f cînd eforturi pentru a salvaţ ă ş ă de la ruin o fire atît de nobil . El m ascult întotdeauna cu atenă ă ă ă ie cîndţ

îi vorbesc serios ( i eu îmi iau foarte des îndr zş ă

neala de a-l oc rî pentruă

obiceiul lui de a vorbi într-o doar ). Uneori zice c dac m-ar avea de-aă ă ă pururi al turi de el n-ar face i n-ar spune niciodat vreun lucru r u i că ş ă ă ş ă o scurt conversa ie cu mine, în fiecare zi, ar face din el pur i simplu ună ţ ş sfînt. Se prea poate s fi fost în parte glum i în parte lingu eal , dară ă ş ş ă oricum...

— Dar oricum, tu crezi c sta ar putea s fie adeă ă ă v rul?ă— Dac cred totu i c exist o p rticic de adev r în aceste vorbe, oă ş ă ă ă ă ă

fac nu numai din pricina încrederii în propriile mele puteri, ci datorită încrederii în bun tatea cu care l-a înzestrat natura. i tii, m tu ico, n-aiă Ş ş ă ş nici un drept s -l nume ti destr b lat; e departe de a fi a a ceva.ă ş ă ă ş

— Cine i-a mai spus i asta, draga mea? Ce-a fost povestea aceeaţ ş despre leg tura lui cu o femeie m ritat — lady cum îi zice — parcă ă ă ă chiar domni oara Wilmot i-a povestit deun zi istoria?ş ţ ă

— Era o minciun , o minciun ! am strigat. Nu cred o iot din toată ă ă ă povestea asta.

— A adar, soco i c e un tîn r virtuos i cu o purtare frumoas ?ş ţ ă ă ş ă

150150




— Nu tiu nimic concret cu privire la via a lui. tiu doar c n-amş ţ Ş ă auzit nimic categoric împotriva lui — sau în orice caz nici un lucru careputea fi dovedit. i atîta vreme cît oamenii nu- i pot dovedi acuza iileŞ ş ţ calomnioase, refuz s -i cred. i eu asta tiu, c dac a f cut unele gre eli,ă Ş ş ă ă ă ş

e vorba de lucruri obi nuite pentru tineret, luş cruri c rora nimeni nu le dă ă nici o aten ie. Pentru c v d c toat lumea îl place i toate mamele îiţ ă ă ă ă ş zîmbesc, iar fiicele lor — i chiar domni oara Wilmot personal— seş ş arat prea bucuroas s -i poat atrage aten ia.ă ă ă ă ţ

— Helen, e posibil ca lumea s socoat aceste p cate scuzabile; seă ă ă prea poate ca unele mame, lipsite de principii s n toase, s se dea pesteă ă ă cap pentru a pune mîna pe un tîn r bogat, f r s in seama deă ă ă ă ţ ă caracterul sau reputa ia lui. i se prea poate ca ni te feti cane f r minteţ Ş ş ş ă ă

s se bucure c sînt în stare s cî tige zîmbetele unui gentilom atît deă ă ă ş chipe , f r a- i da osteneala s p trund dincolo de pojghi a deş ă ă ş ă ă ă ţ suprafa . Dar eram conţă vins c tu ai mai mult în elepciune, c vezi cuă ă ă ţ ă ochi mai buni decît ele i c nu ai judecata lor pripit . Nu creş ă ă deam c tuă vei socoti aceste p cate ni te mici gre eli scuzabile.ă ş ş

— i nici n-o fac, m tu ico; dar dac ur sc p catele, îl iubesc peŞ ă ş ă ă ă p c tos; i a face tot ce-a putea pentru mîntuirea lui chiar dac amă ă ş ş ş ă

presupune c b nuielile tale sînt, în linii mari, adev rate — ceea ce nuă ă ă

cred i nu voi crede niciodat .ş ă— Ei bine, draga mea, întreab -l pe unchiul t u în ce fel de companieă ă

se învîrte domnul Huntingdon — întreab -l dac nu e adev rat c s-aă ă ă ă înh itat cu o ceat de tineri deprava i pe care-i nume te prietenii lui —ă ă ţ ş veselii lui tovar i de chefuri. Cea mai mare pl cere a lor este s seăş ă ă b l ceasc în vicii i s se ia la întrecere pentru a vedea care poate alergaă ă ă ş ă mai repede i mai departe pe poteca pierzaniei.ş

— Atunci îl voi salva din ghearele lor.— Vai, Helen, Helen! Tu nici nu- i dai seama ce neţ norocire ar fi s - iă ţ une ti soarta cu cea a unui om ca el!ş

— M tu ico, am atîta încredere în el, în ciuda tuturor lucrurilor peă ş care mi le spui, încît cu drag inim mi-a risca propria fericire pentruă ă ş ansa de a i-o asigura pe a lui. Sînt hot rît s las b rba ii mai buni peş ă ă ă ă ţ

seama acelor femei care nu se gîndesc decît la propriile lor avantaje. Încazul cînd a gre it vreodat , voi considera c via a mea n-a fost inutilş ă ă ţ ă dac o voi dedica mîntuirii lui de consecin ele erorilor s vîr ite maiă ţ ă ş demult, dac mi-o voi închina str daniei de a-l readuce pe poteca virtu ii.ă ă ţ

151151




Aici discu ia s-a încheiat pentru c în acest moment s-a auzit glasulţ ă unchiului meu care striga tare, din camera lui, chemînd-o pe m tu ica să ş ă vin la culcare. Ună chiul era prost dispus în seara aceea pentru c i seă agravase criza de gut . Îl chinuia din ce în ce mai r u de cînd venisem deă ă

la Londra, a a c a doua zi diminea m tu a a profitat de aceastş ă ţă ă ş ă împrejurare pentru a-l convinge s se întoarc imediat la ar , f r s maiă ă ţ ă ă ă ă a tepte sfîr itul sezonului monden. Doctorul lui a sprijinit i a înt ritş ş ş ă argumentele aduse de ea, i contrar obiceiurilor binecunoscute, ea aş gr bit atît de tare preg tirile pentru drum (dup cîte cred, mai mult cuă ă ă gîndul la binele meu decît la al unchiului) încît peste foarte pu ine zileţ am plecat; a a c nu l-am mai v zut pe domnul Huntingdon. M tu a meaş ă ă ă ş se felicit pentru în elepciunea ei, socotind c -l voi uita curînd — de faptă ţ ă

poate chiar crede c l-am i uitat, întrucît nu pomene te niciodat de el.ă ş ş ă N-are decît s gîndeasc i de aici înainte la fel, pîn cînd îl vei revedeaă ă ş ă — de-o fi s se mai întîmple vreodat acest lucru. Tare m întreb dac vaă ă ă ă fi a a?ş

152152




CAPITOLUL XVIII

25 AUGUST. ACUM MI-AM reluat

irul banal al îndeletnicirilor mele i al distrac iilor zilş ş ţ nice — fiind destulde mul umit i de vesel , dar conţ ă ş ă tinuînd s a tept cu ner bdareă ş ă prim vara, în speran a de a reveni la Londra, nu pentru petrecerile iă ţ ş veselia ei, ci pentru ansa de a-l întîlni din nou pe domnul Hunş tingdon;el continu totu i s fie ve nic prezent în gîndurile i visurile mele. Înă ş ă ş ş toate ocupa ile mele, orice fac, orice v d, orice aud, totul are în ultimţ ă ă instan leg tur cu el. Orice pricepere sau cuno tin e noi asimilez, urţă ă ă ş ţ -meaz s fie puse, într-o bun zi în slujba folosului s u, distrac iei lui;ă ă ă ă ţ

orice noi frumuse i descop r în natur sau art , urmeaz s fie zugr viteţ ă ă ă ă ă ă pentru a le oferi ochilor lui sau înmagazinate în memoria mea pentru a ile dezv lui lui, cîndva, în viitor. Cel pu in asta e speran a pe care oă ţ ţ nutresc, închipuirea ce-mi lumineaz calea singuă ratic . La urma urmei seă prea poate s fie doar o flă ăc ruie ca acelea care joac deasupraă ă mla tinilor, dar nu poate face nici un r u nim nui, dac o urm resc cuş ă ă ă ă ochii i m bucur de lic rirea ei atîta vreme cît nu m abate din drumulş ă ă ă

pe care trebuie s -l urmez. i cred c nici nu m va abate vreodat ,ă Ş ă ă ă

întrucît am meditat profund la sfaturile m tu ii i acum v d limpede ceă ş ş ă nebunie ar fi s -mi irosesc fiin a aruncînd-o în bra ele unei persoaneă ţ ţ nedemne de toat dragostea pe care o pot oferi i incapaă ş bil s r spundă ă ă ă la cele mai frumoase i mai adînci senş timente ale str fundurilor inimiiă mele. Atît de limpede îmi dau seama de aceste lucruri, încît chiar dac l-ăa reş vedea i dac el i-ar mai aminti de mine i m-ar mai iubi (ceea ce,ş ă ş ş vai! e prea pu in probabil, cînd ne gîndim în ce lume se învîrte i de cineţ ş

e înconjurat) i dac m-ar cere de nevast — sînt hot rît s nu consimtş ă ă ă ă ă pîn ce nu voi ti cu siguran care din cele dou p reri desă ş ţă ă ă pre el este

153153




mai aproape de adev r: a m tu ii sau a mea. Pentru c dac a mea eă ă ş ă ă complet gre it , înseamn c nu pe el îl iubesc, ci pur i simplu oş ă ă ă ş pl smuire a închipuirii mele. Dar cred c nu e gre it — nu, nu — există ă ş ă ă ceva tainic — un instinct ascuns care m asigur c am drepă ă ă tate. El are

un fond bun; i ce încîntare s -l dezv lui! Dac s-a r t cit, ce fericire s -lş ă ă ă ă ă ă po i aduce pe calea cea dreapt ! Dac acum e expus influen eiţ ă ă ţ d un toare a unor prieteni tic lo i care-l pot corupe, ce glorie va fi s -iă ă ă ş ă izb vesc de ei! O! M car de-a putea s cred c cerul mi-a încredin ată ă ş ă ă ţ aceast misiune!ă

Azi e întîi septembrie; dar unchiul meu a poruncit paznicului devîn toare s cru e potîrnichile pîn cînd vor veni domnii.ă ă ţ ă

— Care domni? am întrebat eu la auzul acestor cuvinte.Era vorba de un mic grup de gentlemani pe care-i invitase unchiul să

vîneze pe domeniile lui. Unul era prietenul s u, domnul Wilmot, iar altulă domnul Boarham, prietenul m tu ii. În momentul acela vestea mi s-aă ş p rut îngrozitoare, dar toate regretele i spaimele au pierit ca prin farmecă ş cînd am auzit c a treia persoan urma s fie domnul Huntingdon!ă ă ă Bineîn eles, m tu ica e foarte pornit împotriva sosirii lui; s-a str duitţ ă ş ă ă

din r sputeri s -l conving pe unchiul s nu-l mai invite; dar acesta,ă ă ă ă

rîzînd de obiec iile ei, i-a spus c toat vorb ria e de poman , întrucîtţ ă ă ă ă p catul e de acum s vîr it; îi poftise pe Huntingdon i pe prietenul s u,ă ă ş ş ă lordul Lowborough, înainte de plecarea noastr de la Londra i acum nuă ş mai r mînea nimic altceva de f cut decît s stabileasc ziua sosirii lor.ă ă ă ă Va s zic venirea domnului Huntingdon e în afar de orice primejdie iă ă ă ş pot fi sigur c -l voi vedea. Nu-mi pot da pe fa bucuria. De fapt îmiă ă ţă vine foarte greu s mi-o ascund de ochii m tu ii; dar nu vreau s-o tulbură ă ş

cu sentimentele mele pîn cînd nu tiu precis dac se cuvine sau nu s leă ş ă ă dau frîu liber. În cazul cînd voi constata c este categoric de datoria meaă s le în bu , atunci ele nu vor tulbura pe nimeni decît pe mine îns mi.ă ă ş ă Iar dac voi sim i c am cu adev rat dreptate s m las prad acesteiă ţ ă ă ă ă ă afec iuni, atunci voi putea brava orice, chiar i mînia i sup rareaţ ş ş ă persoanei celei mai apropiate de mine, de dragul obiectului acesteiafec iuni. Cu siţ guran îmi voi putea da seama curînd de adev r. Darţă ă musafirii nu vin decît pe la jum tatea lunii.ă

Urmeaz s avem în vizit i dou reprezentante ale sexului frumos:ă ă ă ş ă domnul Wilmot î i va aduce nepoata i pe veri oara ei, Milicent. Dupş ş ş ă

154154




cîte b nuiesc, m tu a mea consider c societatea lui Milicent iă ă ş ă ă ş exemplul salutar al comport rii ei blînde i al spiritului ei modest i maă ş ş -leabil, îmi vor fi de mare folos. Iar în ceea ce-o prive te pe domni oaraş ş Wilmot, ea e destinat probabil — în mintea m tu ii — s fie un fel deă ă ş ă

contra-atrac ie care s abat de la mine aten ia domnului Huntingdon.ţ ă ă ţ Nu-i mul umesc cîtu i de pu in pentru acest lucru; dar m voi bucura deţ ş ţ ă prezen a lui Milicent: e o fat bun i dulce i a da nu tiu ce s fiu caţ ă ă ş ş ş ş ă ea — sau cel pu in s sem n cu ea mai mult decît acum.ţ ă ă

19 septembrie. Au sosit. Au venit alalt ieri. Domnii sînt to i pleca i laă ţ ţ vîn toare, iar fetele sînt în salona i lucreaz împreun cu m tu a mea.ă ş ş ă ă ă ş Eu m-am retras în bibliotec pentru c sînt foarte nefericit i vreau să ă ă ş ă r mîn singur . C r ile nu izbutesc s m distreze; a aă ă ă ţ ă ă ş dar, am deschis

pupitrul, i voi încerca s v d ce izbutesc s fac descriind în am nuntş ă ă ă ă pricina nelini tii mele. Aceast hîrtie îmi va sluji de prieten i confidentş ă ş în urechea c ruia pot s torn preaplinul inimii mele. Jurnalul n-o s mă ă ă ă comp timeasc pentru necazuri, dar pe de alt parte nici n-o s repeteă ă ă ă vorbele mele; a adar, poate c e cel mai bun prieten pe care-l puteamş ă g si în acest scop.ă

Mai întîi, s vorbesc despre sosirea lui: cum am stat la fereastr i amă ă ş

pîndit timp de aproape dou ore pîn cînd a intrat pe poarta parculuiă ă

(deoarece to i au venit înaintea lui) i cît de profund îmi eraţ ş ă dezam girea la sosirea fiec ruia dintre oaspe i pentru c nu vedeam tră ă ţ ă ă-sura lui. Mai întîi a venit domnul Wilmot cu domni oarele. Cîndş Milicent s-a dus în camera ei mi-am p r sit timp de cîteva minute postulă ă de observa ie ca s -i fac o scurt vizit i s între in o mic conversa ieţ ă ă ă ş ă ţ ă ţ cu ea. Între timp ne împrietenisem foarte tare fiindc de la desp ră ă ireaţ noastr schimbasem între noi mai multe epistole lungi. Revenind laă

fereastr am v zut în fa a u ii o alt tr sur . Oare era a lui? Nu; eraă ă ţ ş ă ă ă areta simpl , în culori întunecate, a domnului Boarham; iat -l i peş ă ă ş acest domn pe sc rile casei, supraveghind cu mult grij desc rcareaă ă ă ă numeroaselor lui bagaje de tot felul. Vai, ce calabalîc! Ai fi zis că inten ioneaz s fac o vizit de cel pu in ase luni. Apoi a trecut un timpţ ă ă ă ă ţ ş îndelungat pîn a sosit calea ca lordului Lowborough. M întreb dacă ş ă ă

sta o fi unul din prietenii aceia desfrîna i ai lui? M tem c nu, pentru că ţ ă ă ă sînt sigur c nimeni n-ar putea spune despre el c e un chefliu vesel, ună ă ă b iat de via , i pe urm are o înf i are atît de sobr i o comportareă ţă ş ă ăţş ă ş atît de potrivit pentru un gentleman, încît nu pare s merite aseă ă menea

155155




b nuieli. E un b rbat înalt, slab i sumbru, cam între treizeci i patruzeciă ă ş ş de ani, cu o înf i are de om cam boln vicios i ros de griji.ăţş ă ş

În cele din urm i-a f cut apari ia i faetonul u or al domnuluiă ş ă ţ ş ş Huntingdon, mergînd vesel pe paji tea din fa a casei. L-am z rit doar oş ţ ă

clip , întrucît nici nu s-au oprit bine caii c el a i s rit direct pe trepteleă ă ş ă porticului i a disp rut în cas .ş ă ăAcum m-am l sat îmbr cat pentru cin — o opeă ă ă ă ra ie la care Rachelţ

m îndeamn de cel pu in dou zeci de minute s m supun. De îndat ceă ă ţ ă ă ă ă s-a îndeplinit aceast important îndatorire, m-am înf i at în salon undeă ă ăţş i-am i g sit aduna i pe domnul i domni oara Wilmot i pe Milicentş ă ţ ş ş ş Hargrave. Curînd dup aceea a intrat lordul Lowborough i apoi domnulă ş Boarham care p rea dispus s uite i s ierte purtarea mea de alt dat iă ă ş ă ă ă ş

s spere c un pic de spirit conciliant i o perseveren constant dină ă ş ţă ă partea lui înc ar mai putea izbuti s m fac s -mi bag min ile în cap. Înă ă ă ă ă ţ vreme ce st team în picioare, în dreptul ferestrei, conversînd cu Milicent,ă el s-a apropiat de mine i tocmai începea s -mi in un discurs, cam înş ă ţ ă stilul s u obi nuit, cînd a intrat în înc pere domnul Huntingdon.ă ş ă

„M întreb cum o s m salute?” a zis, tres rînd, inima mea. i în locă ă ă ă Ş s înaintez pentru a-i ie i în întîmpinare, m-am întors spre fereastră ş ă

pentru a-mi ascunde sau st pîni emo ia. Dar dup ce i-a salutat gazdeleă ţ ă ş

i pe muş safirii “lor, domnul Huntingdon a venit la mine, mi-a strîns mînacu înfl c rare i mi-a optit c se bucur s m revad . În momentulă ă ş ş ă ă ă ă ă acela s-a anun at c cina e serţ ă vit i m tu a l-a rugat s-o conduc peă ş ă ş ă domni oara Hargrave în sufragerie. Odiosul domn Wilmot, cu ni teş ş grimase greu de descris, mi-a oferit bra ul; a adar, am fost condamnatţ ş ă s stau la mas între el i domnul Boarham. Îns dup aceea, cînd neă ă ş ă ă aflam din nou aduna i cu to ii în salon, am fost desp gubit pentru atîteaţ ţ ă ă

suferin e prin cîteva minute de conversa ie încînt toare cu domnulţ ţ ă Huntingdon.În cursul serii domni oara Wilmot a fost rugat s cînte la pian i dinş ă ă ş

gur pentru distrac ia societ ii preă ţ ăţ zente, iar eu s -mi ar t desenele. i cuă ă Ş toate c domnuă lui Huntingdon îi place muzica, iar ea e o interpretă des vîr it , cred c nu gre esc cînd afirm c el a acordat mai multaă ş ă ă ş ă aten ie desenelor mele decît cîntecelor ei.ţ

Pîn aici toate bune; dar auzindu-l deodat spunînd cu glas sc zut, dară ă ă cu o subliniere deosebit , în leg tur cu una din lucr rile mele: „Asta eă ă ă ă mai bun decît toate!” am ridicat cehii, fiind curioas s v d care era:ă ă ă ă

156156






desenele i s le comenteze; dar eu nu eram în stare s vorbesc cu ea —ş ă ă de fapt nu eram în stare s vorbesc cu nimeni; i, cînd se aduse ceaiul,ă ş am profitat de deschiderea u ii i de mica diverş ş siune pricinuit deă intrarea servitorilor cu t vile, ca s m strecor afar (fiind sigur că ă ă ă ă ă

oricum nu voi putea gusta nimic) pentru a m refugia în bibliotec .ă ă M tu a l-a trimis pe Thomas s m caute i s m întrebe dac nu vin laă ş ă ă ş ă ă ă ceai; dar eu i-am poruncit s transmit c n-o s pot lua nimic în gur iă ă ă ă ă ş din fericire m tu a era mult prea ocupat cu musafirii ei pentru a se maiă ş ă interesa de mine în momentul acela.

Întrucît în ziua respectiv majoritatea celor prezen i f cuser oă ţ ă ă c l torie lung , s-au retras devreme la culă ă ă care. A adar, cînd i-am auzitş pe to i — sau cel pu in dup cît mi s-a p rut — ducîndu-se sus, amţ ţ ă ă

îndr znit s ies ca s iau sfe nicul de pe bufetul din salon. Îns domnulă ă ă ş ă Huntingdon z bovise în urma celorlal i. Cînd am deschis eu u a el seă ţ ş afla lîng scar ; i, sim indu-mi pa ii în hol — cu toate c mergeam înă ă ş ţ ş ă vîrful picioarelor i credeam c nici m car eu nu-i aud — s-a întorsş ă ă imediat.

— Dumneata e ti, Helen? De ce ai fugit de noi?ş— Noapte bun , domnule Huntingdon, i-am spus eu cu r ceal ,ă ă ă

nedorînd s -i r spund la întrebare.ă ă

M-am îndep rtat ca s intru în salona .ă ă ş— Dar po i m car s -mi dai mîna, nu? a zis el a ezîndu-se în u . M-aţ ă ă ş şă

apucat de mîn i mi-a re inut-o în ciuda voin ei mele.ă ş ţ ţ— D -mi drumul, domnule Huntingdon! i-am spus. Vreau s iau oă ă

lumînare.— O g se ti i mai tîrziu, mi-a r spuns el.ă ş ş ăAm f cut un efort disperat de a-mi elibera mîna din strînsoarea lui.ă

— De ce te gr be ti atît de tare s m p r se ti, Helen? m-a întrebată ş ă ă ă ă ş el cu un zîmbet cît se poate de sup r tor prin înfumurarea lui. Doar tiiă ă ş bine c nu m ur ti.ă ă ăş

— Ba da, în momentul sta te ur sc!ă ă— A , de unde! Pe Annabella Wilmot o ur ti, nu pe mine.ş ăş— N-am nimic de a face cu Annabella Wilmot, i-am r spuns euă

fierbînd de indignare.— Dar am eu, dup cum bine tii, mi-a replicat el, apasînd în modă ş

deosebit cuvintele.— Asta nu m intereseaz , domnule! Pe mine nu m prive te!ă ă ă ş

158158




— Nu te intereseaz deloc, Helen?... E ti gata s juri?... Chiar vrei să ş ă ă juri?

— Nu, nu vreau, domnule Huntingdon! i vreau s plec! am strigatŞ ă eu, ne tiind dac s rîd, s plîng sau s -mi dau frîu liber furiei.ş ă ă ă ă

— Atunci pleac , pui de vulpe ce e ti! mi-a r spuns.ă ş ăDar în clipa înecare mi-a l sat mîna slobod , a avut îndr zneala s mă ă ă ă ă cuprind cu bra ul pe dup gît i s m s rute.ă ţ ă ş ă ă ă

Tremurînd de mînie i de agita ie — i de cine tie ce alte sim minteş ţ ş ş ţă m-am desprins din strînsoarea lui, mi-am luat lumînarea i am urcat înş goan sc rile pîn în caă ă ă mera mea. Dac n-ar fi fost portretul acelaă blestemat, n-ar fi avut curajul s fac una ca asta! i desenul se afla încă ă Ş ă în posesia sa — un monument etern al mîndriei lui i al umilin ei mele.ş ţ

În noaptea aceea am dormit tare pu in, iar diminea a n-am trezitţ ţ buimac i tulburat de gîndul c -l voi reă ş ă ă vedea la micul dejun. Nu tiamş cum s -l întîmpin: nu prea mergea s adopt un aer de indiferen demnă ă ţă ă i rece, dup toate cele pe care le tia despre sentimentele mele sau celş ă ş

pu in nu mergea s-o fac chiar în fa a lui. i totu i, trebuia s întreprindţ ţ Ş ş ă ceva pentru a-i mai t ia din nas — nu voiam s m supun tiraniei ochiloră ă ă acelora str lucitori, rîzînd batjocoritor. A adar, i-am primit saă ş lutul vesel

din diminea a aceea cu tot calmul i cu toat r ceala pe care le-ar fi pututţ ş ă ă

dori m tu a mea i i-am retezat, cu r spunsuri scurte, cele cîtevaă ş ş ă încerc ri pe care le-a f cut de a m atrage în conversa ie. În schimb, m-ă ă ă ţam comportat cu o veselie i o bun voin neobiş ă ţă şnuite, fa de to iţă ţ ceilal i membri ai grupului, în special fa de Annabella Wilmot; chiar iţ ţă ş unchiul ei i domnul Boarham au fost trata i de data aceasta cu maiş ţ mult polite e, nu din vreun motiv de cochet rie, ci pur i simplu pentruă ţ ă ş a-i ar ta lui c r ceala i rezerva mea deosebit nu- i au originea într-oă ă ă ş ă ş

proast dispozi ie.ă ţNumai c el nu era omul care s se lase respins de un asemenea joc.ă ă Nu mi-a vorbit prea mult, dar de cîte ori îmi adresa cuvîntul, o f cea atîtă de slobod i de desş chis — i blînd totodat — încît ar ta limepede c tieş ă ă ă ş ce muzic pl cut reprezint vorbele lui pentru urechile mele. i de cîteă ă ă ă Ş ori îmi întîlnea privirile, o f cea cu un zîmbet — plin de încredere înă sine, se prea poate, dar atît de dulce, vai, atît de luminos, atît debinevoitor, încît mi-era imposibil s -mi p strez mai departe mînia; oriceă ă urm de nepl cere se topi curînd i pieri sub dogoarea acestui zîmbet caă ă ş nourii dimine ii cînd se înal soarele verii.ţ ţă

159159






paji tea sm l uit de bumbi ori, cu capul dat pe spate i cu bucleleş ă ţ ă ş ş blonde rev rsîndu-i-se pe umeri, cu mîinile împreunate, cu buzeleă întredeschise i cu ochii privind int în sus, într-o contemplare încîntat ,ş ţ ă ă dar serioas , la îndr gosti ii din lumea p s relelor, prea absorbi i unul deă ă ţ ă ă ţ

cel lalt pentru a o b ga pe ea în seam .ă ă ăNici nu m instalasem bine dinaintea tabloului — care de fapt aveaă nevoie doar de cîteva tr s turi de penel pentru a fi terminat — cîndă ă vîn torii trecur prin fa a ferestrei, întorcîndu-se de la grajduri. Fereastraă ă ţ era întredeschis i probabil c domnul Huntingdon m z ri în treac t,ă ş ă ă ă ă fiindc în mai pu in de un minut se întoarse i, rezemîndu- i pu ca deă ţ ş ş ş perete, deschise geamul i s ri în untru pentru a se instala în fa aş ă ă ţ tabloului.

— Foarte dr gu , pe legea mea, zise el dup ce-l privi cu aten ieă ţ ă ţ cîteva clipe. i o ocupa ie foarte potrivit penŞ ţ ă tru o tîn r . Prim vara careă ă ă se preface în var , dimiă nea a care se apropie de amiaz , fata care seţ ă pîrguie te devenind femeie i speran a care se apropie de împlinire. Vaiş ş ţ ce fiin dulce e! Dar de ce nu i-ai f cut p rul negru?ţă ă ă

— M-am gîndit c i se potrive te mai bine un p r de culoare deschis .ă ş ă ă Dup cum vezi, am înzestrat-o cu ochi alba tri i am f cut-o durdulie, cuă ş ş ă

obrajii trandafirii i cu tenul deschis.ş

— Pe cuvîntul meu — o adev rat Hebe! M-a în-dr gosti de ea dacă ă ş ă ă n-a avea dinaintea ochilor pe îns i pictori a. Ce dulce e în nevinov iaş ăş ţ ăţ ei! Se gînde te c o s vin vremea cînd o s fie i ea curtat i cuceritş ă ă ă ă ş ă ş ă ca i dr gu a aceea de turturea, de un îndr gostit la fel de înfl c rat i deş ă ţ ă ă ă ş iubitor; i se gînde te ce pl cut o s fie atunci i ce tandr i credincioasş ş ă ă ş ă ş ă o s constate el c este ea.ă ă

— i, poate, ce tandru i credincios o s constate ea c este el, i-amŞ ş ă ă

sugerat eu.— Poate, fiindc la o asemenea vîrst , nes buin a înă ă ă ţ chipuirilorsperan ei nu cunoa te nici un fel de limite.ţ ş

— A adar, vrei s spui c astea sînt doar iluzii în eş ă ă ş l toare, nes buiteă ă pe care i le face ea?ş

— Nu; inima-mi spune c nu a a stau lucrurile. Poate c odinioar amă ş ă ă gîndit astfel, dar acum zic: Da i-mi fata pe care o iubesc i-i voi juraţ ş credin etern ei i numai ei, var i iarn deopotriv , la tinere e i laţă ă ş ă ş ă ă ţ ş b trîne e, în via i dincolo de moarte — fiindc n-avem încotro iă ţ ţă ş ă ş trebuie s vin cîndva i b trîne ea i moartea.ă ă ş ă ţ ş

161161




A rostit aceste vorbe cu atîta seriozitate i gravitate încît inima mi-aş tres rit de încîntare; dar în clipa urmă ătoare a schimbat tonul i m-aş întrebat cu un zîmbet plin de subîn elesuri dac mai am „portrete”.ţ ă

— Nu, i-am r spuns, ro ind de stînjeneal i de mînie. Îns albumulă ş ă ş ă

meu se afla pe mas . El l-a luat în mîn i s-a a ezat calm s -i cerceteză ă ş ş ă con inutul.ţ— Domnule Huntingdon, astea sînt schi ele mele neţ terminate — am

strigat eu — i niciodat n-am permis nim nui s le vad .ş ă ă ă ăDrept pentru care am pus mîna pe album ca s i-l smulg, dar el l-aă

inut cu putere asigurîndu-m c -i plac schi ele neterminate „mai presusţ ă ă ţ de orice”.

— Dar nu pot s suf r s le vad cineva. Z u, nu pot s i-l las!ă ă ă ă ă ă ţ

— Atunci las -mi doar m runtaiele din pîntecul lui, mi-a r spuns el.ă ă ăi tocmai cînd i-am smuls albumul din mîn el a sustras cu abilitateŞ ă

cea mai mare parte a con inutului acestuia i dup ce a r sfoit o clipţ ş ă ă ă schi ele, a strigat:ţ

— Phii, ce noroc am! Iat înc una!ă ăi zicînd acestea, a strecurat în buzunarul de la vest o mic bucatŞ ă ă ă

oval de hîrtie de culoarea filde ului — un portret complet, în miniatur ,ă ş ă

pe care-l realizasem destul de bine ca s am curajul s -l colorez cu multă ă ă

grij i osteneal . Dar eram hot rît s nu i-l las.ă ş ă ă ă ă— Donmule Huntingdon — am strigat — insist s mi-l înapoiezi! Eă

al meu i n-ai nici un drept s -l iei. D -mi-l imediat! Dac nu mi-l dai n-ş ă ă ăam s te iert niciă odat !ă

Dar cu cît insistam mai mult, cu atît m sup ra el mai tare cu rîsul s uă ă ă încîntat i batjocoritor. În cele din urm îns , mi l-a înapoiat zicînd:ş ă ă

— M rog, m rog, dac -l pre uie ti atît de mult n-am s te lipsesc deă ă ă ţ ş ă

bucuria de a-l p stra.ăCa s -i ar t cît de mult pre uiam portretul l-am rupt-n dou i l-amă ă ţ ă ş aruncat în foc. La asta nu se a tepta. Veselia lui încetînd brusc, domnulş Huntingdon a r mas s se uite cu o uimire mut la distrugerea comorii,ă ă ă apoi, aruncîndu-mi nep s tor vorbele: „Hm! Acuma am s m duc laă ă ă ă vînat”, s-a r sucit pe c lcîie i a p r sit înă ă ş ă ă c perea tot pe fereastr , a aă ă ş cum intrase. Punîndu- i p l ria, cu un aer degajat, i-a luat pu ca i s-aş ă ă ş ş ş îndep rtat fluierînd — l sîndu-m nu chiar atît de agitat încît s nu-miă ă ă ă ă pot termina tabloul — deoarece în momentul acela eram bucuroas c -lă ă r nisem.ă

162162




Cînd m-am întors în salon am constatat c domnul Boarham c p taseă ă ă curajul de a- i urma tovar ii de vîn toare, pe cîmp: i curînd dup dejunş ăş ă ş ă — la care ei nici nu s-au gîndit s se întoarc — m-am oferit s le însoă ă ă -esc pe domni oare într-o plimbare i s ar t Annabellei i lui Milicentţ ş ş ă ă ş

frumuse ile inutului. Am cutreierat meţ ţ leagurile acelea pîn departe iă ş am reintrat în parc tocmai cînd vîn torii se întorceau din expedi ia lor.ă ţ Fiind istovi i de eforturile f cute i murdari de pe drum, cei mai mul iţ ă ş ţ dintre ei au traversat peluza de iarb ca s ne evite. În schimb domnulă ă Huntingdon, a a stropit cum era i p tat de sîngele animalelor pe care leş ş ă ucisese, s-a ab tut din drumul lui — jignind profund ideile rigide aleă m tu ii mele în ce prive te bun -cuviin a — i ne-a întîmpinat cuă ş ş ă ţ ş zîmbete vesele i vorbe amabile pentru toat lumea în afar de mine.ş ă ă

Instalîndu-se între Annabella Wilmot i mine, a parcurs restul drumuluiş împreun cu noi i a început s ne relateze diversele succese i dezasă ş ă ş treale acelei zile, într-un mod care m-ar fi f cut s m t v lesc de rîs dacă ă ă ă ă ă a fi fost în termeni buni cu el. Dar el i se adresa numai i numaiş ş Annabellei, a a c eu, bineîn eles, i-am l sat ei tot rîsul i distrac ia.ş ă ţ ă ş ţ Pref cîndu-m complet indiferent fa de tot ce se petrecea intre ei, amă ă ă ţă mers mai departe p strînd o distan de ci iva pa i fa de ei i uitîndu-ă ţă ţ ş ţă ş

m în toate p r ile, nuă ă ţ

mai la ei nu. M tu a i cu Milicent o luaseră ş ş ă

înainte, bra la bra , i discutau între ele pe un ton grav. Într-un tîrziuţ ţ ş domnul Huntingdon s-a întors c tre mine i vorbindu-mi în oapt m-aă ş ş ă întrebat:

— Helen, de ce mi-ai ars portretul?— Pentru c am vrut s -l distrug, i-am r spuns cu o asprime pe careă ă ă

ar fi inutil s-o mai regret acum.— A, prea bine! a sunat r spunsul lui. Dac tu nu m pre uie ti,ă ă ă ţ ş

trebuie s m adresez altcuiva care o va face.ă ăMi s-a p rut c o spune oarecum în glum — eu un amestec de joac ,ă ă ă ă de resemnare pref cut i de pretins indiferen . Dar imediat i-a reluată ă ş ă ţă ş locul lîng domniă oara Wilmot — i de atunci i pîn acum — în totş ş ş ă cursul serii aceleia i al zilei urm toare i al celorlalte dou zile, i toatş ă ş ă ş ă diminea a asta (22 septembrie) nu mi-a mai adresat nici un singur cuvîntţ blînd i nici o privire amabil . Mi-a vorbit numai cînd era absolut obligatş ă i dac s-a uitat vreodat la mine, a f cut-o cu o r ceal neprietenoas deş ă ă ă ă ă ă

care nu l-am crezut niciodat în stare.ă

163163




M tu a mea a observat schimbarea i cu toate c n-a întrebat deă ş ş ă pricina ei i nici n-a f cut vreo remarc în aceast privin fa de mine,ş ă ă ă ţă ţă îmi dau seama cît de mult se bucur de ea. i domni oara Wilmot i-aă Ş ş observat purtarea i cu un sentiment de triumf o atribui superioş rit ii eiăţ

în ceea ce prive te farmecele i atrac ia; dar eu sînt cu adev ratş ş ţ ă nenorocit — mai mult decît sînt dispus s recunosc în sinea mea.ă ă ă Mîndria refuz s m ajute. Ea m-a b gat în acest bucluc i nu vrea să ă ă ă ş ă m ajute s ies din el.ă ă

Domnul Huntingdon n-a avut nici o inten ie rea — n-a fost la mijlocţ decît spiritul s u vesel i juc u . Iar eu, prin resentimentele meleă ş ă ş du m noase, grave i dispropor ionate fa de ofensa primit , i-am r nitş ă ş ţ ţă ă ă atît de tare sentimentele, l-am jignit atît de profund încît m tem c n-oă ă

s m ierte niciodat . i toate astea pentru o simpl glum ! El crede c -lă ă ă Ş ă ă ă antipatizez, i cu siguş ran c va continua s aib aceast impresie.ţă ă ă ă ă A adar, f r îndoial , îl voi pierde definitiv, i Annabella s-ar putea s -lş ă ă ă ş ă cî tige i s triumfe în urma acestei victorii.ş ş ă

Dar nu deplîng atîta pierderea mea sau triumful ei, cît deplîngdistrugerea speran elor mele scumpe de a-i fi lui de folos, i faptul c eaţ ş ă nu-i merit afec iunea, i r ul pe care i-l va face el încredin îndu- iă ţ ş ă ş ţ ş

fericirea în mîinile ei. Ea nu-l iube te i se gînde te numai i numai la ea.ş ş ş ş

Nu e în stare s aprecieze calit ile lui: nici n-a s le vad vreodat , niciă ăţ ă ă ă n-o s le pre uiasc , nici n-o s fac totul pentru a le p stra. Ea n-o s -iă ţ ă ă ă ă ă regrete defectele i n-o s încerce s i le corijeze, ci mai degrab o s leş ă ă ă ă agraveze i mai mult ad ugîndu-le pe ale ei. i nu tiu dac , la urmaş ă Ş ş ă urmei, n-o s-o i în ele. Dup cîte v d, ea face un joc dublu între el iş ş ă ă ş lordul Lowborough i cu toate c se amuz cu veselul i vioiulş ă ă ş Huntingdon, î i d toat osteneala ca s robeasc inima prietenului s uş ă ă ă ă ă

mai moroc nos; i dac ar izbuti cumva s -i aduc pe amîndoi laă ş ă ă ă picioarele ei, fascinantul tîn r f r titluri nu va avea decît prea pu ineă ă ă ţ anse în fa a nobilului lord, pair al regatului. Dac domnul Huntingdonş ţ ă

observ viă cleanul ei joc l turalnic, asta nu-l nelini te te, ci mai degrabă ş ş ă adaug sare i piper divertismentului s u, punînd o opreli te stimulatoareă ş ă ş cuceririi lui, care altfel s-ar fi dovedit prea u oar .ş ă

Domnii Wilmot i Boarham au profitat, fiecare în parte, de felul cumş m neglijeaz domnul Huntingdon pentru a- i reînnoi avansurile fa deă ă ş ţă mine. Dac a fi fost i eu ca Annabella sau ca alte femei, a fi profitată ş ş ş de perseveren a lor pentru a m str dui s -i reînsufle esc afec iunea prinţ ă ă ă ţ ţ

164164




gelozie. Dar — l sînd la o parte drepă tatea i cinstea — pur i simplu nuş ş puteam s-o fac; m sup r i a a destul de tare insisten ele lor de pînă ă ă ş ş ţ ă acum, ca s pot s le încurajez i de aici înainte; i chiar dac a face-o,ă ă ş ş ă ş tot n-ar avea nici un efect asupra lui. El m vede suferind sub jugulă

aten iilor condescendente ale discursurilor prozaice ale unuia, precum iţ ş de pe urma insisten elor resping toare ale celuilalt, f r s manifesteţ ă ă ă ă m car o umbr de comp timire pentru mine sau de duă ă ă şm nie fa deă ţă c l ii care m chinuiesc. E imposibil s m fi iubit vreodat , pentru că ă ă ă ă ă ă alfel n-ar fi renun at chiar a a de u or la mine i n-ar continua s stea deţ ş ş ş ă vorb , atît de vesel, cu toat lumea — rîzînd i glumind cu lordulă ă ş Lowborough i cu unchiul meu, tachinînd-o pe Milicent Hargrave iş ş flirtînd cu Annabella Wilmot — de parc nu l-ar obseda nici un gînd.ă

Vai, de ce nu pot oare s -l ur sc? Probabil c dragostea mi-a furat mină ă ă -ile, c ci altfel m-a dispre ui pentru c -l regret atît de mult! Dar trebuieţ ă ş ţ ă

s -mi adun toate puterile care mi-au mai r mas i s încerc s mi-l smulgă ă ş ă ă din inim . Se aude sunînd clopo elul pentru mas i iat c m tu ica vineă ţ ă ş ă ă ă ş s m oc rasc pentru c ed, aici, la pupitru, toat ziua în loc s stau cuă ă ă ă ă ş ă ă musafirii. Ce n-a da ca musafirii s ... s plece!ş ă ă

165165




CAPITOLUL XIX

22 SEPTEMBRIE. E NOAPTE CE-am

f cut? i cum se vor sfîr i toate astea? Nu pot reflecta calm la celeă Ş ş petrecute; i nu pot dormi. Trebuie s reş ă curg înc o dat la jurnalul meu;ă ă voi a terne totul pe hîrtie ast -sear i voi vedea ce am s gîndesc mîineş ă ă ş ă despre întîmpl rile zilei.ă

Am coborît la mas hot rîndu-m s fiu vesel i s m port frumos iă ă ă ă ă ş ă ă ş m-am inut de hot rîrea mea în mod foarte meritoriu dac nu uit mţ ă ă ă faptul c m durea înă ă grozitor capul i c în sinea mea m sim eamş ă ă ţ cumplit ele nenorocit . Nu tiu ce s-a întîmplat cu mine în ultima vreme:ă ş

probabil c energia mea — atît mintal cît i fizic — mi-a sc zut înă ă ş ă ă mod ciudat, pentru c altfel nu m-a fi purtat cu atîta sl biciune în multeă ş ă privin e. Dar de vreo dou zile parc nici nu m simt prea bine. Bţ ă ă ă ănuiescc e din pricina faptului c am dormit i am mîncat atît de pu in i înă ă ş ţ ş schimb m-am gîndit atît de mult i am fost mereu în toane proaste. Darş s revin. M-am str duit s cînt la pian i din gur pentru distracă ă ă ş ă iaţ m tu ii mele i a lui Milicent — i la insisten ele lor, înainte ca domniiă ş ş ş ţ

s vin în salon (domni oara Wilmont nu-i niciodat amatoare s - iă ă ş ă ă ş

iroseasc eforturile muzicale numai pentru urechile doamnelor). Milicentă dorise s aud un cîntecel sco ian i tocmai îl interpretam cînd au intrată ă ţ ş domnii. Primul lucru pe care l-a f cut domnul Huntingdon a fost s seă ă apropie de Annabella.

— Ei, domni oar Wilmot, ast -sear nu ne oferi puş ă ă ă in muzic ? aţ ă ă întrebat el. Haide, te rog! tiu c o vei face cînd î i voi spune c toatŞ ă ţ ă ă ziua mi-a fost foame i sete de sunetul glasului dumitale. Vino! Pianul eş

liber.

166166




i a a i era, întrucît eu îl p r sisem de îndat ce-i auzisemŞ ş ş ă ă ă rug mintea. Dac a fi fost înzestrat cu sufiă ă ş ă cient st pînire de sine m-aă ă ş fi adresat chiar eu domni oarei în chestiune i, cu veselie degajat , a fiş ş ă ş ad ugat rug min ile mele la ale lui. În felul acesta l-a fi dezaă ă ţ ş m git înă

a tept rile lui dac afrontul pe care mi-l aduş ă ă sese fusese inten ionat, sau l-ţa fi f cut s - i dea seama de jignirea pe care mi-o produsese dac ea i-ş ă ă ş ă şar fi avut originea doar în nechibzuin . Dar eram prea adînc r nit ca sţă ă ă ă pot face altceva decît s m scol de pe taburet i s m trîntesc peă ă ş ă ă canapea, st pînindu-m cu greu s nu dau glas am r ciunii care-miă ă ă ă ă umplea inima. tiam c Annabella are mai mult talent muzical decîtŞ ă mine, dar asta nu era cîtu i de pu in un motiv s fiu tratat ca i cum niciş ţ ă ă ş n-a fi existat. Momentul i felul în care a ruş ş gat-o s cînte a p rut oă ă

insult gratuit adus mie; eram în stare s plîng de sup rare.ă ă ă ă ăÎntre timp ea s-a a ezat la pian, încîntat la culme, i l-a delectat cuş ă ş

dou din cîntecele care-i pl ceau lui cel mai mult. Le-a interpretat într-ă ăun stil atît de rafinat încît curînd chiar i mie mi-a trecut mînia,ş preschimbîndu-se în admira ie. Am început s ascult cu un fel de pl cereţ ă ă mohorît modula iile abile ale glasului ei plin i puteră ţ ş nic, ajutat în modatît de judicios de tu eul energic i bine rotunjit la pian. i pe cîndş ş Ş

urechile mele sorbeau aceste sunete, ochii mei st ruiau pe fa aă ţ

principalului ei ascult tor, ob inînd o încîntare egal , dac nu chiar maiă ţ ă ă mare, din contemplarea expresiei lui atît de gr itoare, în timp ce st tea înă ă picioare lîng ea: ochii aceia lumina i, care lic reau i apoi se stingeau,ă ţ ă ş ca pîlpîirile razelor soarelui într-o zi de aprilie. Nici nu e de mirare c -iă fusese foame i sete de cîntecele ei. Acum l-am iertat din adîncul inimii,ş i-am iertat i felul nes buit în care m jignise i mi-a fost ru ine c m-amş ă ă ş ş ă ar tat îfnoas , sup rîndu-m de un asemenea fleac; mi-a fost ru ine iă ţ ă ă ă ş ş

de junghiurile acelea crîncene de pizm care-mi rodeau adîncul inimii, înă ciuda admira iei i încînt rii de care eram cuprins .ţ ş ă ă— Ei, asta e! zise Annbella trecîndu- i în joac deş ă getele peste clape

dup ce încheiase cel de-al doilea cînte . Ei, i acum, ce s v mai cînt?ă ţ ş ă ăDar zicînd acestea î i întoarse privirile spre lordul Lowborough careş

st tea în picioare, pu in mai în spate, aplecat spre speteaza unui jil . Eraă ţ ţ i el un ascult tor atent care, judecînd dup expresia fe ei, împ rt eaş ă ă ţ ă ăş

sentimentele mele de încîntare amestecat cu triste e. Dar privirea peă ţ care i-a aruncat-o ea gr ia limpede: „Acum alege dumneata pentru mine;ă am f cut destul pentru el i sînt gata s m str duiesc pentru a- i faceă ş ă ă ă ţ

167167




pl cere dumitale”. Fiind astfel încurajat, lordul se apropie i r să ş ă foindnotele de pe pian îi înf i curînd un mic cintec pe care îl maiăţşă observasem i alt dat i-l descifrasem de mai multe ori cu un interesş ă ă ş generat de faptul c în mină tea mea îl legam de st pînul i tiranulă ş

gîndurilor mele. i acum, cu nervii stîrni i i în mare m sur sl bi i, n-Ş ţ ş ă ă ă ţam putut auzi cuvintele acelea ciripite atît de dulce, f r s manifestă ă ă simptomele unei emo ii pe care eram incapabil s mi-o în bu .ţ ă ă ă ş Lacrimile s-au ivit nepoftite în ochii mei, a a c mi-am îngropat fa a înş ă ţ perna canapelei, ca ele s poat curge în voie, dar nev zute de al ii, înă ă ă ţ timp ce ascultam muzica. Era o arie simpl , dulce trist — care îmi maiă ă sun i acum în urechi — i acelea i calit i le au i versurile:ă ş ş ş ăţ ş

„Adio- i spun! Dar nu i gîndurilor viiţ şCe sufletu-mi cu dragoste le-nchin ie.ă ţ În inim -mi vor st rui de-a pururi vii;ă ăPrilej vor fi de mîngîiere, veselie.

Frumoas tare e ti, cu gra ie-nzestrat !ă ş ţ ăO, drag , pîn ochii nu te-au întîlnită ă

Nici nu visasem c o fa -adev rat ă ţă ă ă

Mult poate-ntrece un farmec doar închipuit.

i chiar de-ar fi s nu mai v d vreodat'Ş ă ăFrumoasa fiin ce mi-a fost atît de dragţă ăSau glasul s - i aud, tot a fi înclinată ţ şS le p strez de-a pururi amintirea-ntreag .ă ă ă

i glasu-acela dulce, al c rui farmec rarŞ ă În pieptul meu g sind r sunet ve nic trează ă ş Mereu stîrne te noi sim iri, ce ele doarş ţ Pot sufletul s mi-l înal e spre extaz.ă ţ

i ochii rîz tori ca razele de soareŞ ăPrea scumpi r mas-au amintirii meleăPrecum i zîmbetele mai fermec toareş ă

Decît cea mai str lucitoare dintre stele.ă

168168






— Asta nu te prive te pe dumneata, domnule Hunş tingdon.— E ti sigur c nu m prive te? mi-a r spuns el. Po i s juri c nu teş ă ă ă ş ă ţ ă ă

gîndeai la mine cînd plîngeai?A a ceva nu se putea suporta. Am încercat s m riş ă ă dic, dar el st tea înă

genunchi pe rochia mea.— Spune-mi, a continuat el. Vreau s tiu adev rul — pentru c dacă ş ă ă ă te gîndeai la mine am ceva s - i spun; dac nu, atunci am s plec.ă ţ ă ă

— Atunci pleac ! am strigat; dar temîndu-m ca nu cumva el chiar să ă ă m asculte i s nu se mai întoarc niciodat , am ad ugat în grab : Sauă ş ă ă ă ă ă spune-mi ce ai s -mi spui ca s termin m odat .ă ă ă ă

— Atunci care din dou ? mi-a zis el, pentru c nu- i voi spune decîtă ă ţ dac te gîndeai într-adev r la mine. A a c trebuie s -mi r spunzi,ă ă ş ă ă ă

Helen.— Vorbele dumitale, domnule Huntingdon, sînt mult prea

impertinente.— Dimpotriv — prea pertinente, vrei s spui. Va s zic nu vrei să ă ă ă ă

m rturise ti?... Ei bine, atunci am s - i cru mîndria de femeie iă ş ă ţ ţ ş interpretîndu- i t cerea drept „da” am s pornesc de la premiza c într-ţ ă ă ăadev r eu constituiam tema gîndurilor tale i pricina mîhnirii tale...ă ş

— Z u domnule...ă

— Dac negi, n-am s - i mai dezv lui taina mea, m-a amenin at el.ă ă ţ ă ţi eu nu l-am mai întrerupt, nici m car n-am încercat s -l resping, cuŞ ă ă

toate c -mi luase din nou mîna i, cu cel lalt bra , aproape c mă ş ă ţ ă ă îmbr i ase, lucru de care în momentul acela mai c nici nu-mi d deamăţş ă ă seama.

Uite despre ce e vorba, a reluat el. Taina mea este c , fa de tine,ă ţă Annabella Wilmot nu e decît un bujor trufa în compara ie cu un bobocş ţ

dulce de trandafir s lbatic, pe care roua str luce te ca ni te pietreă ă ş ş pie ioase — iar eu te iubesc la nebunie!... Acuma spune-mi dac aceastţ ă ă veste î i face vreo pl cere. Iar i t cere? Asta înseamn da... Atunci, d -ţ ă ăş ă ă ămi voie s adaug c nu poi tr i f r tine i dac r spunzi „nu” la această ă ă ă ă ş ă ă ă intim întrebare pe care i-o voi pune, m vei face s -mi pierd min ile...ă ţ ă ă ţ Vrei s fii nevasta mea?... Vrei! a strigat el strîngîndu-m atît de tare înă ă bra e încît eram cît pe-aci s -mi dau duhul.ţ ă

— Nu, nu! am exclamat cu luptîndu-m s m eliă ă ă berez din îmbr i area lui. Trebuie s -i întreb pe unchiul i m tu a.ăţş ă ş ă ş

— Ei n-au s m refuze dac nu m refuzi tu.ă ă ă ă

170170




— De lucrul sta nu sînt chiar a a de sigur — mă ş ă ătu a nu te agreeaz .ş ă— Dar tu da, Helen... Spune c m iube ti i plec.ă ă ş ş— A da nu tiu ce s pleci! i-am r spuns.ş ş ă ă— Voi pleca imediat, eu condi ia s -mi spui c m iube ti.ţ ă ă ă ş

— Asta o tii prea bine, i-am r spuns.ş ăi iar i m-a cuprins în bra e i m-a în bu it cu s rut rile lui.Ş ăş ţ ş ă ş ă ăTocmai în clipa aceea m tu a a deschis u a de perete i a ap rut înă ş ş ş ă

fa a noastr cu lumînarea în mîn . Era oţ ă ă ş cat i îngrozit în uimirea ei,ă ş ă uitîndu-se cînd la domnul Huntingdon, cînd la mine — pentru că amîndoi ne ridicasem în picioare i acum st team destul de departe unulş ă de cel lalt. Dar el nu i-a pierdut cump tul decît un moă ş ă ment. Revenindu-i aproape imediat, cu o siguran de-a dreptul de invidiat, a început sş ţă ă

vorbeasc astfel.ă— V cer de o mie de ori iertare, doamn Maxwell! V rog s nu fi iă ă ă ă ţ

prea sever cu mine. Am rugat-o pe scumpa dumneavoastr nepo ic să ă ţ ă ă m ia de b rbat; iar ea, ca o fat bun ce este, m informeaz c nici nuă ă ă ă ă ă ă se poate gîndi la una ca asta f r consim mîntul unchiului i m tu ii ei.ă ă ţă ş ă ş A adar, permite i-mi s v implor s nu m osîndi i de-a pururi laş ţ ă ă ă ă ţ nefericire: dac -mi ve i sprijini cauza nu am de ce s m tem; pentru că ţ ă ă ă

sînt sigur c domnul Maxwell nu v poate refuza nimic.ă ă

— Vom vorbi mîine despre aceste lucruri, domnule, i-a r spuns cuă r ceal m tu a. Este un subiect care neceă ă ă ş sit o chibzuial matur iă ă ă ş serioas . În momentul de fa ai face mai bine s te întorci în salon.ă ţă ă

— Dar între timp, continu el s pledeze, da i-mi voie s -miă ă ţ ă încredin ez cauza indulgen ei dumneavoastr ...ţ ţ ă

— Domnule Huntingdon, nici un fel de indulgen pentru dumneataţă nu trebuie i nu poate s m abat cîtu i de pu in de la grija pentruş ă ă ă ş ţ

fericirea nepoatei mele.— A, da, adev rat! tiu c ea e un înger, iar eu sînt doar o javră Ş ă ă înfumurat dac visez s pun mîna pe o asemenea comoar ; i cu toateă ă ă ă ş acestea a prefera s mor decît s renun la ea în favoarea celui mai bunş ă ă ţ b rbat; cît despre fericirea ei, a fi în stare s -mi jertfesc i trupul iă ş ă ş ş sufletul...

— Trupul i sufletul, domnule Huntingdon? S - i jertfe ti sufletul?ş ă ţ ş— M rog, mi-a pune via a în joc...ă ş ţ— Nu i-ar cere nimeni s - i pui via a în joc.ţ ă ţ ţ

171171




— Atunci mi-a petrece-o... mi-a închina via a — i toat energia eiş ş ţ ş ă — promov rii i p str rii...ă ş ă ă

— O s vorbim alt dat despre aceste lucruri, domă ă ă nule, i a fi foarteş ş dispus s judec mai favorabil intenă ă iile dumitale dac i-ai fi ales un altţ ă ţ

moment i un alt loc i — d -mi voie s adaug — un alt mod pentruş ş ă ă declara ia dumitale.ţ— Vai, dar, vede i doamn Maxwell... Începe el.ţ ă— Iart -m , te rog, domnule, zise ea cu demnitate... Lumea din salonă ă

întreab de dumneata.ăAtunci el se întoarse c tre mine, zicînd: „Helen trebuie s -mi pledeziă ă

tu cauza!” Apoi, în sfîr it domnul Huntingdon se retrase.ş— Ai face mai bine s te duci în camera ta, Helen, îmi spuse pe ună

ton grav m tu a. i cu tine am s discut tot mîine aceast problem .ă ş Ş ă ă ă— Te rog s nu fii sup rat , m tu ico, i-am zis.ă ă ă ă ş— Draga mea, nu sînt sup rat , sînt surprins , mi-a r spuns. Dacă ă ă ă ă

într-adev r i-ai spus c nu-i po i accepta propunerea f r consim mîntulă ă ţ ă ă ţă nostru...

— E adev rat, am întrerupt-o eu.ă— Dar atunci cum ai putut permite...

— Nu m-am putut împotrivi, m tu ico, am strigat eu izbucnind înă ş

lacrimi.Nu erau numai lacrimi îzvorîte din triste e sau din team fa de mîniaţ ă ţă

ei, ci mai degrab r bufnirea sentiă ă mentelor mele de tot felul, tulburateatît de tare încît ajunseser tumultuoase Dar buna mea m tu ic s-a înă ă ş ă -duio at de starea de agita ie în care m aflam. Pe un ton mai blînd i-aş ţ ă ş repetat recomandarea s m retrag i s rutîndu-m dr g stos pe frunteă ă ş ă ă ă ă mi-a urat noapte bun i mi-a pus sfe nicul în mîn . M-am dus înă ş ş ă

dormitor, îns creierul îmi era atît de înfierbîntat încît nici nu m puă ă teamgîndi s dorm. Acum, dup ce am scris toate acestea, m simt maiă ă ă lini tit a a c m voi culca i voi încerca s chem somnul binef c tor.ş ă ş ă ă ş ă ă ă

172172




CAPITOLUL XX

24 SEPTEMBRIE. DIMINEA A M-am Ţ

trezit cu inima u oar i vesel , ba chiar extrem ele feriş ă ş ă cit . Norul peă care-l aruncaser asupra mea p rerile m tu ii i teama c nu-i voi ob ineă ă ă ş ş ă ţ consim mîntul s-a destr mat sub str lucirea puternic a propriilor meleţă ă ă ă speran e i sub razele mult prea încînt toare ale bucuriei c dragosteaţ ş ă ă mea e împ rt it . Era o diminea splenă ăş ă ţă did i am ie it afar s mă ş ş ă ă ă bucur de ea în cursul unei plimb ri lini tite, întov r it fiind doar deă ş ă ăş ă propriile mele gînduri fericite. Iarba era înrourat i mii de funiă ş geifluturau în adierea vîntului. Prihorii ferici i î i dezţ ş v luiau sufleteleă

micu e în trilurile cîntecului, i inima mea în l a imnuri t cute, deţ ş ă ţ ă recuno tin i slav adus cerurilor.ş ţăş ă ă

Dar nici nu apucasem s merg prea departe cînd singur tatea mi-aă ă fost întrerupt de singurul om care ar fî avut voie în momentul acela s -ă ămi tulbure medita ia f r s fie socotit un intrus inoportun: domnulţ ă ă ă Huntingdon. Atît de nea teptat a fost apari ia aceasta încît a fi putut s-oş ă ţ ş consider pl smuirea unei imagina ii prea înfierbîntate dac numai ochiiă ţ ă

ar fi fost martori ai prezen ei lui; dar imediat i-am sim it bra ul puternicţ ţ ţ

cuprinzîndu-mi talia i s rutul lui cald pe obraz, în timp ce în urechi mi-aş ă r sunat salutul lui vesel i viguros:ă ş

— Helen a mea!— Înc nu sînt a dumitale, i-am r spuns eu îndep rtîndu-m repedeă ă ă ă

de dogoarea acestui salut prea îndr zne . Nu uita de tutorii mei. N-ai să ţ ă ob ii u or consim mîntul m tu ii. Nu vezi c e pornit împotrivaţ ş ţă ă ş ă ă dumitale?

— Ba da, scumpo; dar trebuie s -mi spui de ce, ca s tiu cum s -iă ă ş ă combat obiec iile. Presupun c m socoate risipitor (a urmat el,ţ ă ă

173173




observînd c nu prea vreau s -i r spund) i trage concluzia c n-o s amă ă ă ş ă ă decît prea pu ine bunuri lume ti cu care s -mi înzestrez so ioara. Nu-iţ ş ă ţ a a? Dac astfel stau lucrurile, trebuie s -i spun c cele mai multe dinş ă ă ă propriet ile mele nu pot fi transmise decît prin succesiune în linieăţ

b rb teasc , a a c n-am cum s le înstr inez. Se prea poate ca restul să ă ă ş ă ă ă ă mai fie grevat de unele ipoteci — cîteva mici datorii i angarale pe ici,ş pe colo, dar nu cine tie ce în ansamblu. i de i recunosc c nu sînt chiarş Ş ş ă a a bogat cum a fi putut s fiu, totu i cred c o s ne descurc m destulş ş ă ş ă ă ă de bine cu ceea ce mi-a r mas. tii, tata a fost cam zgîrcit, i, în specială Ş ş în ultimii s i ani, nu mai g sea alt bucurie în via decît s adune averi;ă ă ă ţă ă a adar, nici nu e de mirare c principala încîntare a fiului s u este s leş ă ă ă cheltuiasc . Ceea ce s-a i întîmplat pîn cînd faptul c te-am cunosă ş ă ă cut

pe tine, draga mea Helen, m-a înv at s adopt alte concep ii i s amăţ ă ţ ş ă eluri mai nobile. Îns i ideea de a te avea pe tine sub acoper mîntulţ ăş ă

meu, de a trebui s am grij de tine, m va sili s mai pun stavilă ă ă ă ă cheltuielilor i s tr iesc ca un cre tin — ca s nu mai vorbesc de toatş ă ă ş ă ă în elepciunea i virtutea pe care le vei picura în mintea mea prin sfaturileţ ş tale cumin i i prin bun tatea ta dulce i atr g toare.ţ ş ă ş ă ă

— Dar nu e vorba de asta, i-am r spuns. Nu la bani gînde te m tu a.ă ş ă ş

Ea are destul minte ca s nu pre uiasc mai mult decît se cuvine averileă ă ţ ă

p mînte ti.ă ş— Dar atunci despre ce e vorba?— Ea nu vrea s m c s toresc decît cu un b rbat de treab .ă ă ă ă ă ă— A, cu un om „de o smerenie des vîr it ”? Hm!... Ei, m rog, o să ş ă ă ă

aranjez eu i asta! Sper s izbutesc. Azi e duminic , nu-i a a? Am s mş ă ă ş ă ă duc la biseric dimiă nea , dup -amiaz i seara i am s m port atît deţă ă ă ş ş ă ă evlavios încît ea o s m priveasc pur i simplu cu admira ie i cuă ă ă ş ţ ş

dragoste de sor , ca pe un t ciune smuls din foc. Am s vin acas oftîndă ă ă ă ca un cuptor i plin de mirosul de t mîie al predicii scumpului vostruş ă preot, reverendul Blatant5...

— Preotul se nume te Leighton, l-am corectat eu pe un ton sec.ş— i domnul Leighton e un „predicator blînd”, HeŞ len? E „un om

admirabil i încînt tor, inspirat de Dumş ă nezeu”?— E un om moral, domnule Huntingdon. Ce n-a da s pot spuneş ă

acela i lucru despre dumneata, m car cu jum tate de gur .ş ă ă ă

5 Nume care sugereaz no iunea de „retoric sfor itoare”.ă ţ ă ă

174174




— A, da, am uitat c i tu e ti-o „sfînt ”. Te rog în genunchi s mă ş ş ă ă ă ier i, scumpo... Dar nu-mi mai spune „domnule Huntingdon”, pe mineţ m cheam Arthur.ă ă

— N-am s - i spun în nici un fel pentru c n-am s mai am cîtu i deă ţ ă ă ş

pu in de a face cu dumneata dac vei continua s vorbe ti în felul sta.ţ ă ă ş ă Dac ai într-adev r de gînd s-o p c le ti pe m tu a, dup cum spui,ă ă ă ă ş ă ş ă înseamn c e ti foarte tic los. Iar dac nu e adev rat, atunci faci foarteă ă ş ă ă ă r u glumind cu un asemenea subiect!ă

— Fac mea culpa6 mi-a r spuns, încheindu- i hohoă ş tul de rîs cu unoftat trist. i acum — relu el dup o pauz de o clip — s vorbimŞ ă ă ă ă ă despre altceva. Vino mai aproape, Helen, i ia-m de bra . i atunci amş ă ţ Ş s te las în pace. Dar nu pot fi lini tit cînd te v d mergînd pe acolo.ă ş ă

— M-am supus dorin elor lui, de i i-am atras aten ia c va trebui înţ ş ţ ă curînd s ne întoarcem în cas .ă ă

— De ce, c doar va trece mult vreme pîn cînd s coboare cineva laă ă ă ă micul dejun. Helen, ai vorbit adineaori de tutorii t i; dar tat l t u nu maiă ă ă tr ie te?ă ş

— Ba da, îns întotdeauna i-am socotit pe unchiul i pe m tu a meaă ş ă ş tutorii mei, pentru c în fapt i sînt chiar dac nu i oficial. Tata m-a l sată ş ă ş ă

pe de-a-ntregul în grija lor. Nici nu l-am mai v zut de cînd a murită

scumpa mea mam — eram mic pe atunci — i la rug mintea ei,ă ă ş ă m tu a s-a oferit s -mi poarte de grij i m-a dus la Staningley, unde amă ş ă ă ş r mas tot timpul de atunci încoace. i nu cred c el ar obiecta la cevaă Ş ă f cut în interesul meu dac ei i s-ar p rea de cuviin s - i dea aprobarea.ă ă ă ţă ă ş

— Dar el i-ar da aprobarea la vreun lucru pe care ea ar socoti deş cuviin s -l resping ?ţă ă ă

— Nu, m tem c nu ine chiar atît de mult la mine.ă ă ţ

— E de condamnat pentru asta — dar el nici nu tie ce înger e fiicaş lui — lucru cu atît mai fericit pentru mine, fiindc dac ar ti, n-ar fiă ă ş dispus s se despart de o asemenea comoar .ă ă ă

— Dar apropo, domnule Huntingdon, probabil tii c nu sînt euş ă mo tenitoarea averii familiei?ş

El a sus inut c nici nu s-a gîndit vreodat la aceast problem i m-aţ ă ă ă ă ş rugat s nu-i tulbur bucuria acelui moă ment, pomenind de asemenealucruri neinteresante. M-am bucurat de aceast dovad de afec iuneă ă ţ dezinteresat , pentru c Annabella Wilmot este mo tenitoarea probabilă ă ş ă

6 Îmi recunosc vina i-mi cer iertare (lat.).ş

175175




a întregii averi a unchiului ei, în afar de faptul c a i intrat în st pînireaă ă ş ă propriet ii r posatuăţ ă lui ei tat .ă

Acum Arthur a insistat s ne îndrept m pa ii înapoi spre cas ; dară ă ş ă mergeam foarte încet i continuam s vorş ă bim pe drum. Nu e nevoie să

repet toate vorbele schimbate între noi; mai degrab s m refer la ce s-aă ă ă petrecut între m tu a mea i mine dup micul dejun, cînd domnulă ş ş ă Huntingdon l-a chemat de-o parte pe unchiul meu, f r îndoial pentru a-ă ă ăi adresa cererea în c s torie, iar ea mi-a f cut semn s trec în cameraă ă ă ă al turat unde din nou a început o mustrare solemn , care îns n-a izbutită ă ă ă cîtu i de pu in s m conving c prive te situa ia cu mai multş ţ ă ă ă ă ş ţ ă în elepciune decît mine.ţ

— M tu ico, tiu bine c tu-l judeci f r mil , i-am spus. Nici m cară ş ş ă ă ă ă ă

prietenii lui nu sînt chiar a a de strica i cum îi înf i ezi tu. S -l lu m deş ţ ăţş ă ă pild pe Walter Hară grave, fratele lui Milicent: e aproape un înger dacă m car jum tate din ce spune ea despre dînsul e adev rat, îmi vorbe teă ă ă ş mereu despre el i-i suie în slava cerului virtu ile.ş ţ

— Ai s - i formezi o p rere eronat despre firea unui b rbat dac oă ţ ă ă ă ă judeci dup ceea ce spune despre el o sor iubitoare. În general, pîn iă ă ă ş cei mai r i dintre ei tiu cum s - i ascund tic lo iile de ochii surorilor iă ş ă ş ă ă ş ş

chiar de ai mamelor lor.— i pe urm mai e lordul Lowborough — am contiŞ ă nuat eu — un omfoarte de treab .ă

— Cine i-a mai spus una ca asta? Lordul Lowţ borough e un om înstare de orice. i-a risipit averea la jocuri de noroc i prin alte mijloace iŞ ş ş acum e în c utaă rea unei fete bogate ca s i-o refac . Chiar asta i-amă ş ă spus i domni oarei Wilmot. Numai c voi sînte i cu toatele la fel: mi-aş ş ă ţ r spuns, foarte trufa , c -mi r mîne extrem de îndatorat , dar c eă şă ă ă ă ă

convins c - i poate da seama cînd un b rbat o curteaz pentru averea eiă ă ş ă ă i cînd o face de dragul propriei ei persoane. Se leag n cu iluzia c areş ă ă ă o experien suficient în asemenea chestiuni încît s se poat încredeţă ă ă ă într-un mod cu totul justificat în propria ei judecat . Cît despre lipsaă averii lordului, a spus c pu in îi pas de asta, întrucît n d jduie te că ţ ă ă ă ş ă propria ei avere o s fie suficient pentru amîndoi. În ceea ce prive teă ă ş moralitatea i nes buin a lui, ea presuş ă ţ pune c lordul Lowborough nu eă mai r u decît al ii i, mai mult decît atît, c între timp s-a îndreptat înă ţ ş ă mare m sur . Da, da, to ii b rba ii tiu s fie ipocri i i s fac peă ă ţ ă ţ ş ă ţ ş ă ă

176176




mironosi ele cînd vor s trag pe sfoar o femeie iubiţ ă ă ă toare i lipsit deş ă c l uzire!ă ă

— M rog, cred c el nu e mai r u decît ea, am zis eu. Dar domnulă ă ă Huntingdon, cînd se va c s tori, nu va avea prea des prilejul de a seă ă

înh ita cu prietenii s i holtei. i cu cît sînt mai r i, cu atît doresc maiă ă Ş ă mult s -l izb vesc de ei.ă ă— Fire te, draga mea; i — b nuiesc — cu cît e el mai r u, cu atîtş ş ă ă

dore ti mai tare s -l izb ve ti de el însu i.ş ă ă ş ş— Da, cu condi ia s nu fie incorigibil, adic , vreau s zic, cu atît maiţ ă ă ă

mult in s -l izb vesc de gre elile lui, s -i dau posibilitatea s se dezbareţ ă ă ş ă ă de r ul întîmpl rilor de care s-a molipsit prin contactul cu al ii maiă ă ţ strica i decît el, s -i dau posibilitatea s str luceasc în lumina f r nori aţ ă ă ă ă ă ă

propriei lui bun t i adev rate. S m str duiesc din r sputeri pentru aă ăţ ă ă ă ă ă ajuta latura bun a firii lui s-o înving pe cea rea i s -l fac ceea ce ar fiă ă ş ă ă fost dac n-ar fi avut din capul locului un tat r u, egoist i zgîrcit care,ă ă ă ş pentru a- i satisface propriile lui patimi murdare, l-a oprit de la cele maiş nevinovate bucurii ale copil riei i tinere ii, dezgustîndu-l în felul acestaă ş ţ de orice fel de restric ii. i dac n-ar fi avut o mam f r minte care l-aţ Ş ă ă ă ă l sat s - i fac de cap dup pofta inimii lui, p c lindu- i pentru el so ulă ă ş ă ă ă ă ş ţ

i f cînd totul pentru a încuraja la acest b iat tocmai acei germeni aiş ă ă

nechibzuiin ei, nes buin ei i viciului pe care ea avea datoria s -i în bu eţ ă ţ ş ă ă ş în fa ; i dac n-ar fi avut apoi o asemenea ceat de amici cum spui tuşă ş ă ă c sînt prietenii ia ai lui...ă ă

— Bietul om! m-a întrerupt ea sarcastic, oamenii l-au stricat îngrozitor...

— Chiar a a i este! am strigat eu. Dar nu-l vor mai strica i nu-i vorş ş ş mai putea face r u: so ia lui va desface tot ce a f cut maic -sa!ă ţ ă ă

— Ei bine — a reluat ea dup o scurt pauz — treă ă ă buie să m rturisesc, Helen, c am avut mai mult încreă ă ă dere în judecata ta i înş gustul t u, dar v d c ele sînt mai prejos de încrederea mea. Nu-mi dauă ă ă seama cum po i iubi un asemenea om, i ce pl cere po i s g se ti înţ ş ă ţ ă ă ş tov r ia lui.ă ăş

— Nu e r u... Cel mai mare cusur al lui — de fapt singurul — esteă nechibzuin a.ţ

— Nechibzuin a, continu m tu a mea, poate duce la toate crimele iţ ă ă ş ş nu reprezint în ochii lui Dumnezeu deeît o scuz foarte slab pentruă ă ă gre elile noastre. B nuiesc c domnul Huntingdon nu e lipsit deş ă ă

177177




facult ile obi nuite ale oamenilor: nu are o minte chiar atît de u uraticăţ ş ş ă încît s fie iresponsabil.ă

Se f cuse tîrziu i trebuia neap rat s mergem la bieric . Toat lumeaă ş ă ă ă ă asista la slujba de diminea , în afar de unchiul meu, care nu se duceaţă ă

mai niciodat la biseric , i de domnul Wilmot, care r mase cu el acasă ă ş ă ă centru a juca în lini te o partid deş ă cribbage. Dup -amiaz domni oaraă ă ş Wilmot i cu lordul Lowborough se scuzar i ei c nu pot s asiste laş ă ş ă ă slujb ; dar domnul Huntingdon catadicsi s ne înso easc din nou.ă ă ţ ă

Dac a f cut-o numai pentru a se pune bine cu m tu -mea n-a ti să ă ă şă ş ş ă spun, dar în cazul sta cu siguran c ar fi trebuit s se comporte maiă ţă ă ă frumos. Trebuie s m rturisesc c nu mi-a pl cut deloc conduita lui dină ă ă ă timpul slujbei. inîndu- i invers cartea de rug ciuni sau deschizînd-o Ţ ş ă

oriunde, numai unde trebuia nu, n-a f cut altceva decît s se uite în jur,ă ă în afar de cazul cînd întîlnea întîmpl tor privirile m tu ii sau ale mele.ă ă ă ş Atunci cobora ochii pe carte, cu un aer puritan, de o gravitate pref cut ,ă ă care ar fi fost de-a dreptul ridicol dac nu era atît de sup r tor. La ună ă ă moment dat, în timpul predicii, dup ce l-a privit cu aten ie cîteva minuteă ţ pe reverendul Leighton, i-a scos creionul din ap r toarea lui de aur i aş ă ă ş pus repede mîna pe Biblie. Dîndu- i seama c eu am observat mi careaş ă ş

mi-a optit c vrea s - i ia note de la predic ; dar în loc de asta (întrucîtş ă ă ş ă

edeam al turi de el n-am putut s nu observ cu ce se ocup ) a desenat oş ă ă ă caricatur a preotului dîndu-i acestui domn venerabil, pios i vîrstnic,ă ş aerul i înf i area de-a dreptul absurd a unui b trîn iprocrit. i totu i,ş ăţş ă ă Ş ş pe drumul de întoarcere, i-a vorbit m tu ii, despre predic , cu ună ş ă discern mînt atît de serios i de umil încît m-am sim it ispitit s cred că ş ţ ă ă ă de fapt ascultase cu aten ie cuvintele preotului i profitase de pe urmaţ ş lor.

Cu pu in înainte de cin , unchiul m-a chemat în bibliotec sţ ă ă ă discut m o chestiune foarte important , pe care a lichidat-o în cîtevaă ă cuvinte.

— Ei, Nel — mi-a spus el — tîn rul sta Huntingdon, te-a cerut deă ă nevast . Ce trebuie s -i spun? M tu a ta ar prefera s r spund nu — dară ă ă ş ă ă ă tu ce zici?

— Eu zic da, unchiule! i-am r spuns f r o clip de ov ial întrucîtă ă ă ă ş ă ă îmi i formasem o p rere definitiv în aceast privin .ş ă ă ă ţă

— Foarte frumos! strig el. Ei, sta e un r spuns cinstit i l udabil,ă ă ă ş ă admirabil pentru o fat !... Ei bine, am s -i scriu mîine lui taic -t u. El oă ă ă ă

178178




s - i dea, cu siguran , consim mîntul; a a c po i s consideriă ş ţă ţă ş ă ţ ă chestiunea rezolvat . Ai fi f cut mult mai bine dac l-ai fi luat peă ă ă Wilmot, pot s te asigur; dar asta nu vrei s-o crezi nici în ruptul capului.ă La vîrsta ta, dragostea e st pîn atotă puternic. La vîrsta mea st pînul eă

aurul masiv i durabil. Acuma, b nuiesc c nici prin gînd nu- i trece sş ă ă ţ ă cercetezi starea finan elor so ului t u ori s - i ba i capul cu foaia dotalţ ţ ă ă ţ ţ ă sau alte lucruri dintr-astea?

— Nu prea v d de ce-a face-o.ă ş— Ei, atunci, s fii mul umit c exist ni te min i mai în elepte careă ţ ă ă ă ş ţ ţ

s gîndeasc pentru tine. Eu n-am avut înc timpul s cerceteză ă ă ă îndeaproape treburile acestui tîn r trengar, dar constat c o mare parteă ş ă din frumoasa proprietate a lui taic -s u s-a dus pe apa gîrlei. Totu i, credă ă ş

c a mai r mas din ea o buc ic frumu ic , i cu pu in aten ie i grij ,ă ă ăţ ă ş ă ş ţ ă ţ ş ă ar putea spori. Pe urm , îl mai putem convinge pe taic -t u s - i dea oă ă ă ă ţ zestre ca lumea, întrucît în afar de tine nu mai trebuie s se îngrijească ă ă decît de un singur copil; i dac te por i fruş ă ţ mos, cine tie dac nu cumvaş ă m vei determina s -mi amintesc de tine cînd voi scrie testamentul? aă ă continuat el lipindu- i degetul de nas într-un semn de compliciş tate iş f cîndu-mi totodat cu ochiul.ă ă

— Î i mul umesc unchiule i pentru asta i pentru toat bun voin a cuţ ţ ş ş ă ă ţ

care m-ai înconjurat.— Ei, l-am interogat pe acest tîn r filfizon în priă vin a foii dotale,ţ

continu el; pare dispus s se arate destul de generos în aceast privin ...ă ă ă ţă— tiam eu c a a o s se întîmple! i-am r spuns Dar te rog nu- i maiŞ ă ş ă ă ţ

bate capul i nu-l mai bate nici pe-al lui, nici pe-al meu în privin a asta;ş ţ pentru c tot ce voi avea eu va fi i al lui i tot ce are el va fi i el meu. iă ş ş ş Ş altceva ce-ar mai putea dori vreunul dintre noi?

Tocmai d deam s p r sesc înc perea, cînd unchiul m-a chemată ă ă ă ă înapoi:— Stai, stai! a strigat el. Înc n-am stabilit clipa fericit . Cînd ar fi să ă ă

fie? M tu a ta ar vrea s-o amîne pîn Dumnezeu tie cînd, dar el se ar tă ş ă ş ă ă ner bd tor s se pun în lan uri cît mai curînd cu putin ; nici nu vrea să ă ă ă ţ ţă ă aud s a tepte mai mult de o lun ; i b nuiesc c i tu o s fii de aceea iă ă ş ă ş ă ă ş ă ş p rere, a a c eu...ă ş ă

— Cîtu i de pu in, unchiule; dimpotriv , a vrea s a tept cel pu inş ţ ă ş ă ş ţ pîn la Cr ciun.ă ă

179179




— Pfui, pfui! Nu-mi mai spune mie pove ti dintr-astea, c nu sîntş ă chiar a a naiv, a strigat el i s-a înc p inat s nu m cread .ş ş ă ăţ ă ă ă

i totu i e foarte adev rat. Nu sînt cîtu i de pu in gr bit . i cum a fi,Ş ş ă ş ţ ă ă Ş ş cînd m gîndesc la schimbarea important care m a teapt i la toateă ă ă ş ă ş

lucrurile pe care trebuie s le p r sesc? E destul de mare fericirea s tiuă ă ă ă ş c urmeaz s ne c s torim, c el m iube te cu adeă ă ă ă ă ă ă ş v rat i c eu îl potă ş ă iubi cu tot atîta afec iune i m pot gîndi la el oricînd vreau. i totu i amţ ş ă Ş ş insistat s-o consult m pe m tu a în privin a zilei cununiei pentru c eramă ă ş ţ ă hot rît s nu trecem peste sfaturile ei; în privin a acestui am nunt nu s-aă ă ă ţ ă ajuns deocamdat la nici o concluzie.ă

180180




CAPITOLUL XXI

1 OCTOMBRIE. ACUM TOTUL Estabilit. Tata i-a dat consim mîntul i nunta a fost fixat pentru Cr ciunş ţă ş ă ă printr-un fel de compromis între partizanii grabei i cei ai amîn rii. Celeş ă dou domni oare de onoare vor fi Milicent Hargrave i Annabellaă ş ş Wilmot, nu c a ine grozav la aceasta din urm , dar, oricum, se num ră ş ţ ă ă ă printre intimii familiei, i alt prieten nu mai am.ş ă ă

Cînd i-am spus lui Milicent de logodna mea, m-a cam sup rat prină felul cum a primit vestea. Dup ce m-a priă vit îndelung, cu o uimire mut ,ă

mi-a spus:— Ei, Helen, b nuiesc c ar trebui s te felicit i m bucur c te v dă ă ă ş ă ă ă

a a de vesel . Dar nu credeam c -l vei accepta; i nu pot s nu m mirş ă ă ş ă ă c - i place atît de mult.ă ţ

— i de ce anume.Ş— Pentru c tu îi e ti superioar din toate punctele de vedere, pe cîndă ş ă

în firea lui e ceva atît de îndr zne , atît de nesocotit, atît de... nu tiu cumă ţ ş

s - i spun, încît simt imboldul s m dau la o parte din calea lui ori deă ţ ă ă

cîte ori îl v d apropiindu-se.ă— E ti timid , Milicent, dar asta nu e cîtu i de pu in vina lui.ş ă ş ţ— i pe urm i înf i area lui — continu ea. LuŞ ă ş ăţş ă mea zice c eă

frumos, i bineîn eles c este, dar mie nu-mi place genul sta deş ţ ă ă frumuse e; i m mir de tine c - i place.ţ ş ă ă ţ

— De ce anume?— P i, tii, am impresia c nu e nimic nobil sau m re în înf i areaă ş ă ă ţ ăţş

lui.

181181




— De fapt tu te miri c poate s -mi plac cineva care aduce atît deă ă ă pu in cu eroii sl vi i prin romanele cavaleţ ă ţ re ti? Ei bine, mie d -miş ă îndr gostitul în carne i oase i i-i las ie pe to i cei ca Sir Herbert sauă ş ş ţ ţ ţ Valentine — dac -i po i g si undeva.ă ţ ă

— N-am nevoie de ei, zise ea. M mul umesc i eu cu oameni înă ţ ş carne i oase — numai c lumina spiritului trebuie s r zbat pîn laş ă ă ă ă ă suprafa . Dar nu i se pare c domnul Huntingdon e prea ro u la fa ?ţă ţ ă ş ţă

— Nu! am strigat eu indignat . Nu e deloc ro u la fa . Tenul lui are,ă ş ţă pur i simplu, o str lucire pl cut , o prospe ime s n toas . Tenta cald ,ş ă ă ă ţ ă ă ă ă trandafirie se armonizeaz cu nuan a mai intens a pome ilor obrajilor,ă ţ ă ţ exact a a cum trebuie. Nu pot s suf r ca cu b rbat s aib fa a ro ie iş ă ă ă ă ă ţ ş ş alb , ca a unei p pu i vopsite, sau de un alb boln vicios, sau neagr caă ă ş ă ă

fumul, sau de un galben cadaveric!— M rog, gusturile difer , mie-mi place tenul palid sau smolit, îmiă ă

r spunse ea. Îns ca s - i m rturisesc adeă ă ă ţ ă v rul, Helen, m leg nasem cuă ă ă iluzia c într-o bun zi îmi vei fi cumnat . Abia a teptam ca Walter s - iă ă ă ş ă ţ fie prezentat în cursul viitorului sezon i speram c - i va pl cea; eramş ă ţ ă sigur c el o s te plac . M mîngîiam cu gîndul c astfel voi aveaă ă ă ă ă ă fericirea de a vedea cele dou fiin e la care in cel mai mult pe lumeaă ţ ţ

asta — în afar de mama — unite prin c snicie. Se prea poate ca el s nuă ă ă

fie chiar ceea ce a-i numi tu un b rbat frumos, dar e mult mai distins iă ş mai dr gu i mai bun decît domnul Huntingdon i sînt sigur c tot a aă ţ ş ş ă ă ş ai zice i tu dac l ai cunoa te.ş ă ş

— Imposibil, Milicent! Tu gînde ti astfel pentru c -i e ti sor . Dinş ă ş ă aceast pricin te iert; dar nimeni altcineva n-ar putea s scape deă ă ă pedeaps dac ar cleveti astfel de fa cu mine împotriva lui Arthură ă ţă Huntingdon.

Domni oara Wilmot i-a exprimat i ea aproape la fel de f iş ş ş ăţş sentimentele în aceast privin .ă ţă— i a a, Helen — mi-a zis ea apropiindu-se de mine cu un zîmbetŞ ş

amabil numai la suprafa — b nuiesc c urmeaz s devii doamnaţă ă ă ă ă Huntingdon.

— Da, i-am r spuns. Nu m pizmuie ti?ă ă ş— O, Doamne, dimpotriv ! a exclamat ea. Foarte proă babil c voiă

deveni într-o bun zi lady Lowborough i tii, draga mea, atunci voi fi euă ş ş în situa ia de a te întreba: „Nu m pizmuie ti?”ţ ă ş

— De aici înainte nu voi pizmui pe nimeni, i-am replicat.

182182




— Ei nu z u? Va s zic e ti chiar a a de fericit ? mi-a zis eaă ă ă ş ş ă meditativ, i un fel de nor de dezam gire i-a umbrit fa a. i el te iube teş ă ţ Ş ş — adic vreau s spun te idolatrizeaz tot a a de mult cum îl idolatrizeziă ă ă ş tu pe el? a ad ugat ea a intindu- i ochii asupra mea ca i cum ar fiă ţ ş ş

a teptat r spunsul cu o ner bdare r u ascuns .ş ă ă ă ă— Nu vreau s fiu idolatrizat , i-am r spuns, dar sînt convins c mă ă ă ă ă ă iube te mai mult ca orice pe lume, a a cum îl iubesc i eu.ş ş ş

— Exact, mi-a zis ea dînd din cap. A da nu tiu ce... a început ea,ş ş apoi s-a oprit.

— Pentru ce anume? am întrebat-o eu, iritat de expresiaă r zbun toare a chipului ei.ă ă

— A da nu tiu ce — a reluat ea cu un hohot scurt — ca toateş ş

atrac iile i calit ile dezirabile ale celor doi gentlemeni s fie întruniteţ ş ăţ ă într-unul singur: ca lordul Lowborough s aib chipul frumos i fireaă ă ş agreabil a lui Huntingdon i tot spiritul i veselia i farmecul lui — sauă ş ş ş ca Huntingdon s aib obîr ia nobil i titlul lui Lowborough iă ă ş ă ş ş încînt toarea proprietate a familiei acestuia, iar eu s -l am pe el; i atunciă ă ş

i l-a l sa cu drag inim ie pe cel lalt.ţ ş ă ă ă ţ ă— Mul umesc frumos, scump Annabella, dar în ceea ce m prive te,ţ ă ă ş

sînt mai mul umit s iau lucrurile a a cum sînt. Cît despre tine, mi-arţ ă ă ş

pl cea s te tiu la fel de încîntat de logodnicul t u cum sînt i eu de-ală ă ş ă ă ş meu.

A a i-am vorbit, i cu toat sinceritatea, pentru c de i la început m-aş ş ă ă ş jignit lipsa ei de amabilitate, pîn la urm franche ea ei m-a înduio at, iă ă ţ ş ş contrastul dintre situa iile noastre era de a a natur , încît îmi puteam perţ ş ă -mite foarte u or s-o comp timesc i s -i doresc numai bine.ş ă ş ă

Nici cuno tin ele domnului Huntingdon nu par s fie mai încîntateş ţ ă

decît ale mele de apropiata noastr c să ă ătorie. Po ta de azi-diminea i-aş ţă adus scrisori de la mai mul i prieteni ai lui. Parcurgîndu-le la miculţ dejun, el stîrni aten ia tuturor celor de fa prin diversitatea, cu totulţ ţă ie it din comun, a strîmb turilor pe care le f cu. Dar rîzînd, a a caş ă ă ă ş pentru sine, le mototoli pe toate i le vîrî în buzunar, f r s spun oş ă ă ă ă vorb pîn la terminarea mesei. Apoi, în timp ce musafirii i cei ai caseiă ă ş r maser pe lîng foc sau se învîrtir agale prin camer înainte de a seă ă ă ă ă apuca de diferitele lor îndeletniciri din diminea a aceea, el veni i seţ ş aplec asupra spetezei scaunului meu. Lipindu- i fa a de buclele mele,ă ş ţ

183183




dup o u oar s rutare cuminte, începu s strecoare în urechea meaă ş ă ă ă urm toarea plîngere:ă

— Helen, vr jitoare ce e ti, tii c ai atras asupra mea blestemele iă ş ş ă ş oc rîle tuturor prietenilor mei? Le-am scris deun zi ca s le împ rt escă ă ă ă ăş

fericitele mele perspective i acum în loc de un morman de felicit ri amş ă primit un teanc de insulte i repro uri. În toate scrisorile astea nu e niciş ş m car o singur urare de bine pentru mine sau un singur cuvînt frumosă ă pentru tine. Prietenii zic c de acum s-a terminat cu distrac iile, cu zileleă ţ de pomin i cu nop ile de chef — i totul e din vina mea pentru c sîntă ş ţ ş ă primul care destram ceata vesel , i ceilal i îmi vor urma exemplul, pură ş ţ i simplu din desperare. Ei îmi fac onoarea de a spune c eram sufletul iş ă ş

stîlpul societ ii noastre, dar c am tr dat în mod ru inos încrederea cuăţ ă ă ş

care m-au înconjurat...— Dac vrei, n-ai decît s li te al turi din nou, i-am eu pu in nec jită ă ă ţ ă ă

de tonul trist al discursului pe care inuse. Mi-ar p rea r u s m interpunţ ă ă ă ă între orice b rbat — sau grup de b rba i — i atîta fericire; poate c voiă ă ţ ş ă izbuti s m lipsesc de tine la fel de u or ca i bie ii t i prieteni p r si i.ă ă ş ş ţ ă ă ă ţ

— Vai, nu, Doamne fere te! a murmurat el. În cazul meu se aplicş ă titlul piesei aceleia: „Totul pentru dragoste sau Lumea pierdut pentru oă

cauz bună ă

”7

. N-au decît s se duc ... unde-or pofti, ca s vorbescă ă ă

politicos. Dar dac ai vedea, Helen, cum m insult , m-ai iubi mai multă ă ă pentru c am riscat atîta de dragul t u.ă ă

Scoase din buzunar ghemotocul de scrisori. Credeam c vrea s mi leă ă dea s le citesc, a a c i-am spus c nu in s le v d.ă ş ă ă ţ ă ă

— N-am s i le ar t, iubito, mi-a zis el. Nu prea sînt potrivite pentruă ţ ă ochii unei lady — sau în orice caz cea mai mare parte dintre ele. Daruit -te aici. Iat mîzg lelile lui Grimsby — numai trei rînduri mi-a scris,ă ă ă

javr posac ce e! Bineîn eles c nu zice mare lucru, dar îns i t cereaă ă ţ ă ăş ă lui înseamn mai mult decît cuvintele tuturor celorlal i i cu cît spuneă ţ ş mai pu in, cu atît gînde te mai mult. i asta e misiva lui Hargrave. Eţ ş Ş deosebit de sup rat pe mine înă trucît se îndr gostise de tine din relat rileă ă surorii lui i voia s te ia chiar el de nevast de îndat ce va fi termiş ă ă ă natcu nebuniile tinere ii.ţ

— Îi sînt foarte recunosc toare, am comentat eu.ă

7 E vorba de titlul i subtitlul clasicului englez John Dryden (1631-1700), despreş dragostea lui Marc Antoniu pentru Cleopatra.

184184




— i eu la fel. i uit -te la asta. E scrisoarea lui Hattersley — fiecareŞ Ş ă pagin e plin pîn la refuz de acuza ii batjocoritoare, de blestemeă ă ă ţ amarnice i de plîngeri lamenş tabile, încheindu-se cu jur mîntul c dreptă ă r zbunare o s se însoare i el: o s se iroseasc bun tate de b rbată ă ş ă ă ă ă

aruncîndu-se în bra ele primei fete b trîne care- i va pune în gînd s -iţ ă ş ă suceasc mintea. Ca i cum mie mi-ar p sa ce-o s fac !ă ş ă ă ă— Ei bine — i-am spus — dac vei renun a la intimitatea cu ace tiă ţ ş

oameni nu cred c vei avea vreo pricin s regre i pierderea societ ii lor.ă ă ă ţ ăţ Credin a mea este c nu i-au f cut niciodat prea mult bine.ţ ă ţ ă ă

— Poate c nu. Dar ne-am distrat stra nic împreun chiar dac uneoriă ş ă ă am mai avut parte i de un pic de trisş te e i durere — dup cum a sim itţ ş ă ţ i Lowborough pe pielea lui — ha, ha!ş

Tocmai cînd rîdea amintindu- i necazurile lui Lowboş rough, s-aapropiat unchiul meu i l-a b tut pe um r.ş ă ă

— Ei, fl c ule i-a zis el. E ti prea ocupat cu cucerirea nepoatei meleă ă ş pentru a te mai r zboi cu fazanii? Nu uita c azi e întîi octombrie!ă ă Soarele str luce te, ploaia a înă ş cetat — pîn i Boarham are curajul s seă ş ă aventureze, bineîn eles cu cizmele impermeabile; iar Wilmot i cu mineţ ş v vom bate pe to i. Sus in cu glas tare c noi b trînii sîntem cei maiă ţ ţ ă ă

pasiona i vîn tori din toat ceata.ţ ă ă

— Am s v ar t totu i ce pot face ast zi, a r spuns prietenul meu.ă ă ă ş ă ă Am s v ucid p s rile cu toptanul pentru simplul motiv c m vor ineă ă ă ă ă ă ţ departe de o societate mult mai agreabil decît o forma i dumneavoastră ţ ă sau ele.

i zicînd acestea s-a îndep rtat. Nu l-am mai v zut pîn la cin .Ş ă ă ă ă Timpul a trecut îngrozitor de greu. M înă treb ce am s m fac în lipsaă ă lui?

E foarte adev rat c cei trei gentilomi mai vîrstnici s-au dovedită ă vîn tori mai pasiona i decît cei doi mai tiă ţ neri; pentru c în ultima vreme,ă atît lordul Lowborough cît i Arthur Huntingdon i-au neglijat aproapeş ş zilnic expedi iile cinegetice pentru a ne înso i pe noi în diferite plimb riţ ţ ă c lare sau pe jos. Dar aceste vremuri fericite se apropie repede de sfîr it.ă ş În mai pu in de dou s pt mîni trupa se va destr ma, spre marea meaţ ă ă ă ă sup rare, pentru c din zi în zi îmi place tot mai mult aceast societate;ă ă ă asta mai ales acum, cînd domnii Boarham i Wilmot au încetat s mş ă ă mai tachineze i s m piseze cu insisten ele lor, m tu a a încetat s -miş ă ă ţ ă ş ă mai in predici, iar eu am încetat s mai fiu geloas pe Annabella — iţ ă ă ă ş

185185






CAPITOLUL XXII

5 OCTOMBRIE. PAHARUL FERI-cirii

mele nu e neîntinat: se amestec în el o und de am r ciune pe care,ă ă ă ă oricît m-a str dui, nu izbutesc s-o ascund de propria mea cont iin . Seş ă ş ţă prea poate s încerc s m conving singur c fericirea predomin ; seă ă ă ă ă ă prea poate s spun c am r ciunea d b uturii din pahar un pic de aromă ă ă ă ă ă ă pl cut ; îns oricît a sus ine aceste lucruri, amă ă ă ş ţ ăr ciunea se afl acolo iă ă ş nu pot s nu-i simt gustul. Nu pot s închid ochii la defectele lui Arthur;ă ă i cu cît îl iuş besc mai mult, cu atît ele m tulbur mai tare. M tem că ă ă ă

îns i inima lui — în care am avut atîta încredere — e mai pu in cald iăş ţ ă ş

generoas decît o socoteam eu. Sau cel pu in ast zi mi-a dat o mostr aă ţ ă ă caracterului lui care p rea s merite un nume mai aspru decît cel deă ă nesocotin . El i cu lordul Lowborough ne înso eau pe Annabella i peţă ş ţ ş mine într-o lung i pl cut plimbare c lare; el î i purta calul tot pe lîngă ş ă ă ă ş ă mine, ca de obicei, iar Annabella i cu lordul Lowborough o luaserş ă pu in înainte. Lordul st tea aplecat spre Annabella de parc ar fi fostţ ă ă cufundat într-o conversa ie tandr i confiden ial .ţ ă ş ţ ă

— tia doi o s ne-o ia înainte, Helen, dac nu bĂş ă ă ă

g m bine deă

seam , remarc Huntingdon. O s fac nunt cum te v d i cum m vezi.ă ă ă ă ă ă ş ă Lowborough la e prostit de tot. Dar tare m tem c o s se trezeasc laă ă ă ă ă mare ananghie cînd va pune mîna pe ea.

— i ea o s fie la mare ananghie cînd va pune mîna pe el, dac ceeaŞ ă ă ce am auzit despre dînsul e adev rat, am r spuns eu.ă ă

— Cîtu i de pu in. Ea tie prea bine la ce s se aş ţ ş ă ştepte; în schimbprostul de el se las în elat de gîndul c ea o s -i fie o nevast bun . iă ş ă ă ă ă Ş

pentru c l-a amuzat cu fanfaronada ei, cum c ar dispre ui rangurile deă ă ţ noble e i averea cînd e vorba de dragoste i c s torie, se leag n cuţ ş ş ă ă ă ă

187187




iluzia c Annabella ine grozav de tare la el; i c n-o s -l refuze pentruă ţ ş ă ă c e s rac i c nu-l cultiv pentru c e de vi aleas , ci c -l iube teă ă ş ă ă ă ţă ă ă ş numai i nuş mai pentru el.

— Dar nu cumva el o cultiv pentru averea ei?ă

— Nu, nu e el omul care s-o fac . De bun seam asta a fost primaă ă ă atrac ie. Dar între timp a pierdut-o complet din vedere; nu intr niciodatţ ă ă în calculele lui, decît cel mult ca un lucru f r de care — chiar înă ă interesul domni oarei i de dragul ei — nici prin cap nu i-ar putea treceş ş s se însoare cu ea. Nu: e îndr gostit lulea. Credea c n-o s i se maiă ă ă ă poat întîmpl vreodat una ca asta i iat c totu i a c zut din nou înă ă ă ş ă ă ş ă plas . Urma s se însoare mai demult, acum vreo doi-trei ani; dar i-aă ă ş pierdut mireasa pentru c i-a pierdut averea. A ajuns destul de r u înă ş ă

cercul nostru de la Londra; avea o patim nefericit penă ă tru jocurile denoroc; i nu încape îndoial c indiviş ă ă dul s-a n scut sub o steaă nenorocoas , pentru c ori de cîte ori cî tiga ceva, pierdea dup aceea deă ă ş ă trei ori mai mult. Asta e un gen de autotortur c ruia eu nu i-am c zută ă ă niciodat rob în prea mare m sur . Cînd îmi chelă ă ă tuiesc banii, îmi places m bucur de toate avantajele pe care le pot aduce ei; nu m distrează ă ă ă deloc s -i risipesc cu ho ii i cu arlatanii; cît despre cî tigarea banilor,ă ţ ş ş ş

pîn acum am avut întotdeauna destui. P rerea mea este c ai timpă ă ă

suficient s-o apuci în dreapta i în stînga ca s faci rost de al i bani cîndş ă ţ dai de fundul sacului. Uneori am frecventat i eu tripourile, doar a a caş ş s v d ce se înă ă tîmpl cu ace ti robi înnebuni i ai ansei. Te rog s mă ş ţ ş ă ă crezi, Helen, e un studiu foarte interesant i uneori e i o ocupa ie foarteş ş ţ distractiv . Adesea mi s-a întîmplat s rîd de zevzeci i de nebuni.ă ă ş Lowborough era de-a dreptul scos din min i — nu de bun voie, ci silitţ ă fiind, mereu se hot ra s renun e i mereu î i c lca hot rîrea luat . Deă ă ţ ş ş ă ă ă

fiecare dat cînd risca, zicea c e „ultima oar ”. În cazul cînd cî tigaă ă ă ş pu in, spera s cî tige ceva mai mult data viitoare, iar dac pierdea ziceaţ ă ş ă c nu face s se dea b tut într-o asemenea conjunctur : trebuia s meargă ă ă ă ă ă mai departe pîn cînd recupera cel pu in acest ultim ghinion; eraă ţ imposibil ca ne ansa s -l urm reasc de-a pururi. i socotea fiecare pasş ă ă ă Ş ă norocoas drept zorile unor vremuri mai bune, pîn cînd experien a îiă ă ţ dovedea contrariul. În cele din urm disperarea l-a împins la nes buin ,ă ă ţă i zilnic a teptam cu to ii s auzim de o sinucidere. N-ar fi fost mareş ş ţ ă

lucru — opteau unii dintre noi — întrucît existen a lui încetase de multş ţ s mai fie o achizi ie pentru clubul nostru. În cele din urm a ajuns să ţ ă ă

188188




pun stavil lucrurilor. A strîns o miz mare i a hot rît ca aceasta s fieă ă ă ş ă ă ultima, indiferent dac va pierde sau va cîstiga. Fire te c mai luaseă ş ă asemenea hot rîri de multe ori pîn atunci i tot de atîtea ori i leă ă ş ş c lcase; la fel a întîmplat i de data asta. A pierdut; i în timp ce adă ş ş -

versarul lui strîngea, zîmbitor, cî tigul de pe mas , Lowş ă borough s-af cut alb ca varul, s-a retras în t cere i i-a ters fruntea. Eram i eu deă ă ş ş ş ş fa în momentul acela; i în timp ce st tea în picioare, cu bra eleţă ş ă ţ încruci ate i cu ochii a inti i la pardoseal , tiam prea bine ce se petreceş ş ţ ţ ă ş în mintea lui.

— Asta e ultima dat , Lowborough? l-am întrebat eu apropiindu-m .ă ă— Penultima, îmi r spunse cu un zîmbet chinuit. Apoi, repezindu-seă

la masa de joc trînti cu pumnul în ea i ridicîndu- i glasul ca s acopereş ş ă

zgomotul banilor ce z ng neau, al înjur turilor i blestemelor ce r sunauă ă ă ş ă în înc pere, f cu un jur mînt serios i solemn c , orice s-ar întîmpla,ă ă ă ş ă aceast încercare va fi cea din urm . Ceru ca Providen a s aducă ă ţ ă ă blesteme nemaipomenite asupra capului s u dac va mai pune vreodată ă ă mîna pe c r ile de joc sau pe zaruri. Apoi dubl miza anterioar i invită ţ ă ă ş ă pe oricare dintre cei de fa s joace împotriva lui. Grimsby acceptţă ă ă imediat provocarea. Lowborough îl fulger cu privirea, întrucît Grimsbyă

era aproape la fel de celebru pentru norocul lui, cum era i el pentru ghiş

-nionul lui. i totu i se apucar de treab . Dar Grimsby avea foarte multŞ ş ă ă talent i foarte pu ine scrupule, i mi-ar fi greu s spun dac nu cumva aş ţ ş ă ă profitat de ner bdarea oarb i de tremurul celuilalt, pentru a-l tri a. Înă ă ş ş orice caz, Lowborough pierdu din nou i i se f cu îngrozitor de r u.ş ă ă

— Cred c ar fi bine s mai încerci o dat , îi zise Grimsby aplecîndu-ă ă ăse peste mas i f cînd cu ochiul c tre mine.ă ş ă ă

— Dar nu mai am cu ce s încerc, îi r spunse bietul Lowborough, cuă ă

un zîmbet însp imînt tor.ă ă— Vai, dar Huntingdon o s - i împrumute cu pl oere banii de care aiă ţ ă nevoie, insist cel lalt.ă ă

— Nu; a i auzit jur mîntul pe care l-am f cut, îi replic Lowborough,ţ ă ă ă îndep rtîndu-se de acolo disperat, dar t cut.ă ă

L-am luat de bra i l-am condus afar .ţ ş ă— O s fie cu adev rat ultima dat , Lowborough? l-am întrebat eu deă ă ă

îndat ce l-am scos în strad .ă ă— Ultima dat , mi-a r spuns el contrar a tept rilor mele.ă ă ş ă

189189






i ridicîndu-se în picioare, p r si înc perea, cu un mers destul deŞ ă ă ă nesigur, întrucît b utura i se urcase la cap. Pe atunci nu prea era deprinsă cu ea, dar dup aceea a îndr git-o ca s - i mai aline necazurile i grijile.ă ă ă ş ş

Se inu de jur mîntul f cut în privin a jocurilor de noroc (spreţ ă ă ţ

surprînderea noastr a tuturor, de i Grimsby se str duia din r sputeri s -lă ş ă ă ă ispiteasc în a a fel încît s i-l calce. Numai c acum deprinsese o altă ş ă ş ă ă meteahn care-l chinuia aproape la fel de r u, deoarece curînd desă ă coperic demonul b uturii e tot atît de negru ca i cel al jocului i c e tot atîtă ă ş ş ă de greu s te descotorose ti de el — cu atît mai mult cu cît prietenii luiă ş binevoitori f ceau tot ce puteau ca s sprijine îndemnurile propriilor saleă ă pofte nes ioase.ăţ

Incapabil s -mi st pînesc indignarea, am strigat:ă ă ă

— Atunci înseamn c i ei erau ni te adev ra i deă ă ş ş ă ţ moni! i dup cîtŞ ă se pare, dumneata, domnule Huntingdon ai fost primul care l-ai ispitit.

— P i deh, ce puteam s facem? a protestat el. Intenă ă ia noastr a fostţ ă bun — nu puteam suporta s -l vedem pe bietul individ atît de nenorocit;ă ă i pe urm , era ca o piaz rea printre noi, ezînd acolo, t cut i posac,ş ă ă ş ă ş

cînd era supus celor trei influen e întrist toare: pierderea logodniţ ă cei,pierderea averii i mahmureala care urma chefului din seara anterioar .ş ă

În schimb, cînd d dea pe gît ceva, chiar dac nu era el personal vesel, celă ă

pu in constituia o surs permanent de veselie printre noi. Pîn iţ ă ă ă ş Grimsby era în stare s chicoteasc auzind vorbele pe care le scotea dină ă cînd în cînd: îl încîntau mult mai mult decît glumele mele pline de hazsau veselia zgomotoas a lui Hattersley. Dar într-o sear , cum edeam cuă ă ş to ii cu paharele de vin în fa , dup unul din dineurile noastre de la club,ţ ţă ă i ne distrasem foarte bine împreun , Lowş ă borough inînd toasturiţ

demente, ascultînd cîntecele noastre nebunatice i participînd i el laş ş

aplauzele generale, dac nu cumva i la cor — deodat rec zu într-oă ş ă ă stare de apatie, î i lu capul în mîini i nu- i mai duse paharul la buze.ş ă ş ş Îns asta nu era ceva nou; îl l sar m în pace i ne continuar m chefulă ă ă ş ă pîn cînd, în l îndu- i deodat capul ne întrerupse, în mijlocul unuiă ă ţ ş ă hohot de rîs zgomotos, cu exclama ia:ţ

— Domnilor, unde vor duce toate acestea? R spunde i-mi v rogă ţ ă acum: cum se vor sfîr i toate astea?ş

i se ridic în picioare.Ş ă— Un discurs, un discurs! strigar m noi. Bravo, bravo! Lowboroughă

o s ne in un discurs.ă ţ ă

191191






mai bine îl putea alina un pahar de grog aburînd; tocmai i-l preg teamă cînd el îl împinse într-o parte, cu un gest enervat, spunînd:

— Te rog las -m în pace, Huntingdon! V rog lini ti i-v cu to ii! N-ă ă ă ş ţ ă ţam venit ca s particip la cheful vostru; am venit doar ca s stau o vremeă ă

cu voi pentru c nu-mi mai pot suporta propriile gînduri.ăi-a încruci at bra ele i s-a l sat pe speteaza scauŞ ş ţ ş ă nului. A adar, l-amş l sat i noi în pace. Dar eu n-am îndep rtat paharul de lîng el. Dup oă ş ă ă ă vreme, Grimsby mi-a atras aten ia asupra acestui lucru, f cînd cu ochiulţ ă c tre mine cu mult subîn eles. Intorcînd capul am v zut c Lowboroughă ţ ă ă b use paharul pîn la fund. Grimsby mi-a f cut semn s -l reumplu i aă ă ă ă ş împins sticla c tre mine f r o vorb . Eu m-am supus cu multă ă ă ă ă bun voin . dar Lowborough a descoperit acest joc mut i, biciuit parcă ţă ş ă

de rînjetele semnificative schimbate între noi, mi-o smuls paharul dinmîn i a aruncat vinul în obrazul lui Grimsby, dup care mi-a trîntit înă ş ă cap paharul gol i a fugit din odaie.ş

Mul umit , am comentat:ţ ă— Sper din tot sufletul c i-a spart capul.ă ţ— Nu, draga mea, mi-a r spuns domnul Huntingdon, pr p dindu-seă ă ă

de rîs la amintirea scenei respective. Ar fi f out-o, i poate c mi-ar fiă ş ă

pocit i fa a, dar din fericire aceast p dure de cîrlion i ( i-a scos j l riaş ţ ă ă ţ ş ă ă

i mi-a ar tat bogatele sale bucle castanii) mi-a salvat easta i aş ă ţ ş împiedicat paharul de a se sparge pîn cînd n-a c zut pe mas . După ă ă ă aceea — a reluat domnul Huntingdon povestirea — Lowborough se inuţ departe de noi înc vreo dou s pt mîni. Îl întîlneam întîmpl tor prină ă ă ă ă ora ; i atunci, întrucît firea mea era prea bun ca s -i poarte pic pentruş ş ă ă ă purtarea lui grosolan i fiindc nici el nu p rea s p streze vreună ş ă ă ă ă resentiment fa de mine — nu avea niciodat nimic împotriv s stea deţă ă ă ă

vorb cu mine; din contr , se inea de mine i m urma pretutindeni —ă ă ţ ş ă afar doar de club, de tripouri i de alte asemenea loă ş caluri primejdioase.Se cam s turase de melancolie i de gînduri mohorîte. În cele din urm , aă ş ă acceptat s intre cu mine în club, cu condi ia s nu-l îndemn la b uă ţ ă ă tur ;ă i o vreme dup aceea, a continuat s ne viziteze cu destul regularitate,ş ă ă ă

seara, ab inîndu-se, cu o minuţ nat perseveren , de la „otrava curat ” peă ţă ă care o abandonase atît de viteje te. Dar unii dintre membrii societ iiş ăţ noastre protestau împotriva acestei comport ri. Nu le plă ăcea s -l vadă ă stînd acolo, ca un schelet la un osp , i — în loc s - i aduc i elăţ ş ă ş ă ş contribu ia la amuzamentul geţ neral — aruncînd un nor întunecat asupra

193193




noastr i urm rînd cu ochi lacomi fiecare pic tur de b utur pe care oă ş ă ă ă ă ă duceam noi la buze. B ie ii jurau, cu glas tare. c nu e frumos din parteaă ţ ă lui; i unii dintre ei sus ineau c trebuie ori s -l silim s se poarte ca iş ţ ă ă ă ş ceilal i, ori s -l excludem din club; f ceau leg mînt solemn c dataţ ă ă ă ă

viitoare cînd se va mai ar ta pe acolo, au s -i spun de la obraz toateă ă ă acestea i dac el nu se conformeaz avertisş ă ă mentului, au s treac laă ă m suri drastice. i cu acest prilej, mi-am manifestat prietenia fa de elă Ş ţă i le-am reş comandat s -l lase în pace o vreme, dîndu-le s în eă ă ţ leag că ă

— dac avem un pic de r bdare — el î i va reveni curînd. Dar, fire te,ă ă ş ş era un lucru destul de supăr tor, c ci de i refuza s bea ca un cre tină ă ş ă ş cinstit, eu s iam prea bine c are o sticlu tainic de laudanum pe care oţ ă ţă ă poart ve nic la el i din care soarbe mereu. Sau mai degrab pot zice că ş ş ă ă

recurgea din cînd în cînd la ajutorul ei, fiindc într-o zi se ab inea, iară ţ ziua urm toare lua o doz exagerat — exact ca i cu alcoolul.ă ă ă ş

Într-o sear îns , în timpul unei orgii — vreau s spun în timpul uneiaă ă ă dintre petrecerile noastre grozave — s-a strecurat în untru, ca stafia dină Macbeth, i s-a a ezat ca de obicei pu in mai departe de mas , în jil ul peş ş ţ ă ţ care-l p stram întotdeauna pentru „strigoi”, indiferent dac el avea sauă ă nu chef s -l ocupe. Mi-am dat seama dup exă ă presia fe ei c sufer deţ ă ă

efectele unei doze prea mari din acel perfid calmant cu care se consola;dar nimeni nu i-a adresat cuvîntul i nici el n-a vorbit cu nimeni. Cîtevaş priviri furi e i observa ia f cut în oapt c „a sosit fantoma” — atîta aş ş ţ ă ă ş ă ă fost tot, noi ne-am v zut mai departe de cheful nostru vesel pîn cînd ne-ă ăa f cut pe to i s tres rim tr gîndu- i brusc saunul i aplecîndu-se înainteă ţ ă ă ă ş ş pentru a- i a eza coatele pe mas , dup care a exclamat cu o gravitateş ş ă ă prevestitoare de r u:ă

— Hei! S m bat Dumnezeu dac în eleg ce motiv g si i ca s fi iă ă ă ă ţ ă ţ ă ţ

atît de veseli? Habar n-am ce vede i voi în via — eu nu v d decîtţ ţă ă întunecimea i bezna i punctele negre i o groaznic a teptare aş ş ş ă ş Judec ii i a fl c rilor mînioase.ăţ ş ă ă

To i cei de fa i-au apropiat în acela i timp paharele de el i le-auţ ţăş ş ş a ezat dinaintea lui într-un semicerc; b tîndu-l prietene te pe um r l-auş ă ş ă îndemnat s bea, spunîndu-i c astfel va vedea în curînd via a tot atît deă ă ţ luminoas cum o vedeam i noi. Dar el a împins la o parte pahareleă ş morm ind:ă

— Lua i-le de aici! V-am spus c nu voi mai pune niciodat gura peţ ă ă b utur . Niciodat !... Niciodat !...ă ă ă ă

194194




A adar, eu am înapoiat fiec ruia paharul; dar am v zut privirile plineş ă ă de regret i aerul lacom al lui Lowş borough pe m sur ce le vedeaă ă îndep rtîndu-se. Apoi i-a acoperit ochii cu mîinile, ca s se despart deă ş ă ă aceast priveli te i peste dou minute i-a ridicat din nou capul i aă ş ş ă ş ş

rostit urm toarele vorbe într-o oapt r gu it , dar vehement :ă ş ă ă ş ă ă— i totu i n-am încotro! Huntingdon, d -mi un pahar!Ş ş ă— Ia sticla, omule, i-am zis eu vîrîndu-i cu de-a sila în mîn , sticla cuă

rachiu... Vai, trebuie s m opresc, c ci vorbesc prea mult, a morm ită ă ă ă povestitorul tres rînd speă riat de privirea pe care i-am aruncat-o. Dar nu-inimic, a ad ugat el nep s tor continuîndu- i relatarea. Cu zelul luiă ă ă ş desperat, Lowborough a apucat sticla i i-a supt tot con inutul pîn cîndş ţ ă deodat a c zut de pe scaun, disp rînd sub mas în mijlocul unei furtuniă ă ă ă

de aplauze. Consecin a acestei impruden e a fost o destul de gravţ ţ ă congestie cerebral ...ă

— Dar dumneata, domnule, ce p rere ai avut despre ceea ce ai f cut?ă ă l-am întrebat eu repede.

— Bineîn eles c m-am c it cumplit, mi-a r spuns domnulţ ă ă ă Huntingdon. M-am dus s -l vizitez o dat sau de dou ori — ba nu, chiară ă ă de vreo trei ori... A , pe legea mea, de patru ori. i cînd s-a f cut bine l-ş Ş ă

am adus cu mult blînde e înapoi, în arcul mieilor.ă ţ ţ

— Ce vrei s spui?ă— Vreau s spun c l-am readus în inima clubului i —ă ă ş

comp timindu-l pentru s n tatea lui firav i pentru triste ea care îlă ă ă ă ş ţ cople ea — i-am recomandat „s soarb o pic tur de vin pentru bineleş ă ă ă ă stomacului s u”, iar cînd se va fi restabilit în suficient m sur , să ă ă ă ă adopte calea de mijloc — planul ni jamais-ni toujours8. S nu se omoareă ca un tîmpit, dar nici s nu se ab in ca un prost. Într-un cuvînt, să ţ ă ă

petreac a a, ca o fiin ra ional , s fac ce f ceam i eu. Pentru c nuă ş ţă ţ ă ă ă ă ş ă trebuie s crezi, Helen, c sînt un be ivan. Nu sînt deloc be iv, n-am fostă ă ţ ţ niciodat i nici o s fiu vreodat . in prea mult la bun starea meaă ş ă ă Ţ ă general . V d c un om nu se poate l sa prad b uturii f r a- i petreceă ă ă ă ă ă ă ă ş jum tate din zile în triste e, i cealalt jum tate în nebunie. i pe urm ,ă ţ ş ă ă Ş ă mie îmi place s m bucur de via în toate privin ele, lucru pe care nu-lă ă ţă ţ te face cineva care se las robit de o singur înclinaă ă ie Iar apoi s nuţ ă uit m c b utura d uneaz frumuse ii — a încheiat domnul Huntingdonă ă ă ă ă ţ

8 Nici niciodat , nici totdeauna (fr.).ă

195195




cu un zîmbet cum nu se poate mai încrezut, care ar fi trebuit s m eneră ă -veze mai mult decît s-a întîmplat de fapt.

— i lordul Lowborough a profitat de sfaturile tale? l-am întrebat.Ş— Ei, bineîn eles, într-un fel. O vreme a scos-o destul de bine laţ

cap t; z u, a fost un adev rat model de cumă ă ă p tare i de pruden —ă ş ţă chiar într-o m sur cam prea mare pentru gusturile bandei noastreă ă de ucheate. Dar, într-un fel sau altul, Lowborough nu prea avea darulş modera iei: dac se împiedica i aluneca pu iun într-o parte trebuiaţ ă ş ţ neap rat s cad la p mînt înainte de a se putea îndrepta. Dac într-oă ă ă ă ă sear dep ea m sura, efectele acesă ăş ă tui exces îl f ceau s fie atît deă ă nenorocit a doua zi încît se vedea silit s repete gre eala pentru a-i reparaă ş urmările. i tot a a din zi în zi, pîn cînd con tiin a lui, care nu putea sŞ ş ă ş ţ ă

tac , îl f cea s se opreasc . Atunci, în moă ă ă ă mentele lui de trezie, î iş plictisea atît de tare prietenii cu remu c rile, cu spaimele i cu durerileş ă ş lui, încît drept autoap rare erau obliga i s -l fac s - i înece necazurile înă ţ ă ă ă ş vin sau în vreo alt b utur mai tare care se afla la îndemîn . i de îndată ă ă ă Ş ă ce erau învinse primele lui scrupule de con tiin , nu mai avea nevoie deş ţă prea multe îndemnuri i l muriri. Adeseori ajungea la disperare iş ă ş devenea un p c tos f r pereche, exact a a cum doreau cei mai înr i iă ă ă ă ş ă ţ

dintre amici. Ceea ce nu-l împiedica s se lamenteze pentru tic lo ia iă ă ş ş

degradarea lui cumplit de îndat ce-i trecea accesul.ă ăÎn cele din urm , într-o bun zi, cînd r m sesem sină ă ă ă gur cu el, dup ceă

a meditat o vreme, prad unei dispozi ii mohorîte i cu gîndurile aiurea,ă ţ ş stînd a a cu bra ele înş ţ cruci ate i cu capul c zut în piept, s-a trezitş ş ă deodat i apucîndu-mi cu vehemen bra ul mi-a spus:ă ş ţă ţ

— Huntingdon, a a nu mai merge! M-am hot rît s termin cu toateş ă ă astea!

— Dar ce, ai de gînd s te împu ti? l-am întrebat.ă ş— Nu; am de gînd s m îndrept.ă ă— P i asta nu-i nici o noutate! De mai bine de un an ai mereu de gîndă

s te îndrep i.ă ţ— Da, dar voi n-a i vrut s m l sa i. Iar eu am fost atît de zevzecţ ă ă ă ţ

încît n-am putut s tr iesc f r voi. Acum îns îmi dau seama bine ce mă ă ă ă ă ă trage înapoi i ce tinde s m salveze. i a str bate m ri i ri numai sş ă ă Ş ş ă ă ş ţă ă ob in acest lucru — de i tare m tem c nu am nici o ans .ţ ş ă ă ş ă

i a oftat de credeam c o s i se frîng inima.Ş ă ă ă

196196




— Ce anume î i trebuie, Lowborough? l-am întrebat eu socotind c înţ ă sfîr it s-a icnit de tot.ş ţ

— O nevast , mi-a r spuns el. Nu mai pot tr i sină ă ă gur pentru că propria mea minte m înnebune te i nu mai pot tr i al turi de voi pentruă ş ş ă ă

c voi juca i fa de mine rolul diavolului.ă ţ ţă— Cine, eu?— Da, voi to i i tu mai mult decît to i ceilal i, asta o tii prea bine.ţ ş ţ ţ ş

Dar dac a putea g si o nevast cu o avere destul de mare ca s -miă ş ă ă ă pl teasc datoriile i s m pun pe picioare...ă ă ş ă ă ă

— Fire te, i-am r spuns...ş ă— i dac ar fi destul de dulce i de bun — a conŞ ă ş ă tinuat el — ca să

am un c min acceptabil i s m împac cu mine însumi, cred c a maiă ş ă ă ă ş

putea, totu i, s fiu om. De îndr gostit n-am s m mai îndr gostescş ă ă ă ă ă niciodat , asta e sigur; poate c totu i n-ar conta prea mult, a aveaă ă ş ş m car posibilitatea s -mi fac alegerea cu ochii deschi i i nu închi i — iă ă ş ş ş ş în ciuda tuturor lucrurilor, am s fiu un so bun. Dar oare se mai poateă ţ îndr gosti cineva de mine? Asta e întrebarea..Apoi a avut amabilitatea să ă adauge:

— Dac a fi chipe ca tine, Huntingdon i dac a avea puterea ta deă ş ş ş ă ş

fascina ie, a mai putea trage nţ ş ă

dejde. Dar a a cum stau lucrurile tu creziş

c m-ar mai lua cineva — ruinat i nenorocit cum sînt?ă ş— Da, f r îndoial .ă ă ă— Cine?— P i cum, orice fat b trîn neglijat , coborînd repede pe pantaă ă ă ă ă

desper rii, ar fi încîntat s ...ă ă ă— Nu, nu — mi-a zis el — trebuie s fie o persoan pe care s-o potă ă

iubi.

— Bine, dar adineauri ai zis c n-ai mai fi în stare s te maiă ă îndr goste ti vreodat !ă ş ă— M rog, dragostea nu e cuvîntul cel mai potrivit, dar în orice caz, oă

persoan de care s m pot ata a. Ină ă ă ş diferent cum stau lucrurile, am să cercetez toat Anglia în sus i-n jos! a strigat el într-o izbucnire deă ş speran sau de dezn dejde. Fie c voi izbuti, fie c voi da gre , oricumţă ă ă ă ş va fi mai bine decît s m îndrept c tre o disă ă ă trugere sigur la clubul acelaă blestemat. A adar, îmi iau adio de la ei i de la voi. Ori de cîte ori te voiş ş întîlni pe p mînt cinstit sau sub un acoperi cre tinesc, m voi bucura să ş ş ă ă

197197




te v d. Dar niciodat nu m vei mai putea momi în viziunea aceea deă ă ă diavol!

Îmi vorbise într-un mod pur i simplu ofensator, de care ar fi trebuitş s -i fie ru ine — i totu i, la desp r ire, i-am strîns mîna. S-a inut deă ş ş ş ă ţ ţ

cuvînt. De atunci a devenit un adev rat model de comportare, dup cîteă ă tiu; dar pîn de curînd n-am avut prea mult de a face cu el. Nu mi-a maiş ă c utat tov r ia, temîndu-se ca nu cumva s -l atrag iar i pe pantaă ă ăş ă ăş distrugerii. Iar eu nu l-am mai g sit prea amuzant, mai ales c uneoriă ă încercase s -mi trezeasc propria mea con tiin i s m abat de peă ă ş ţă ş ă ă ă calea pierzaniei, de care el se socotea sc pat. Cînd se întîmpla s -lă ă întîlnesc totu i, nu uitam mai niciodat s -l întreb ce progrese a f cut cuş ă ă ă eforturile i c ut rile lui în domeniul matrimonial. În general, nu puteaş ă ă

s -mi raporă teze lucruri prea bune. Mamele erau departe de a fi atrase decuferele lui goale i de reputa ia lui de cartofor, iar pe fiicele lor leş ţ îndep rta fruntea lui ve nic înnourat i dispozi ia melancolic . i peă ş ă ş ţ ă Ş lîng asta el nici nu le în elegea: îi lipseau îndr zneala i siguran aă ţ ă ş ţ necesare pentru a- i atinge elurile.ş ţ

A a l-am l sat cînd am plecat în Europa. Iar cînd m-am întors, laş ă sfîr itul anului, l-am g sit tot holtei neş ă consolat — de i f r îndoialş ă ă ă

ar tînd în mai mic mă ă ă

sur ca un strigoi ie it din mormînt.ă ş

Domni oarele încetaser s se mai team de el i începeau s -l consideraş ă ă ă ş ă foarte interesant. Dar mamele erau înc destul de greu de îmbunat. Camă pe vremea aceea, îngerul meu bun m-a adus în preajma ta, Helen; iş atunci n-am mai avut ochi i urechi pentru altcineva. Dar, între timp,ş Lowborough f cuse cuno tin cu încînt toarea noastr prieten , domă ş ţă ă ă ă -ni oara Wilmot — prin interven ia îngerului lui bun, i-ar spune elş ţ ţ negre it. Totu i n-a îndr znit s - i lege speranş ş ă ă ş ele de o persoan atît deţ ă

curtat i de admirat pîn cînd nu au fost adu i mai aproape unul deă ş ă ă ş altul aici, la Staningley, i pîn cînd ea — în absen a celorlal i admiş ă ţ ţ ratori— nu l-a cultivat i i-a dat toate încuraj rile poş ă sibile avansurilor timidef cute de el. Atunci, într-adev r, a început el s spere în zorii unor zileă ă ă mai luminoase; i dac , o vreme, i-am întunecat pu in perspectivaş ă ţ a ezîndu-m între el i soarele lui — i astfel aproape c l-am aruncatş ă ş ş ă din nou în genunea dezn dejdii — n-am f cut decît s -i sporesc ardoareaă ă ă i s -i consolidez speş ă ran ele cînd m-am hot rît s abandonez cîmpul deţ ă ă

lupt , în c utarea unei comori mai str lucitoare. Într-un cuvînt, dup cumă ă ă ă i-am spus, e îmbrobodit r u. La început i-a dat pu in seama deţ ă ş ţ

198198




defectele ei, care i-au stîrnit în mare m sur nelini tea; dar acumă ă ş pasiunea lui îmbinat cu isă cusin a ei, l-au orbit de tot f cîndu-l s nu maiţ ă ă vad nimic altceva decît perfec iunea ei i uluitorul lui noroc. Asear aă ţ ş ă venit la mine, abia mai înc pîndu- i în piele din pricina fericirii nou-ă ş

descoperite:— Huntingdon, nu sînt chiar de aruncat! mi-a zis el apucîndu-mimîna i strîngîndu-mi-o ca într-un cle te. M mai a teapt totu i pu inş ş ă ş ă ş ţ ă fericire — chiar i aici pe p mînt: m iube te!ş ă ă ş

— Nu mai spune! i-a zis chiar a a? Ţ ş— Nu, dar nu m mai pot îndoi cîtu i de pu in. Nu vezi cît deă ş ţ

evident este amabiliatea i afec iunea ei? i ea tie prea bine cît de s racă ş ţ Ş ş ă sînt i pu in îi pas ! A auzit de toate nebuniile i tic lo iile din via a meaş ţ ă ş ă ş ţ

i nu i-e fric s se încread în mine — iar rangul i titlul meu nuş ă ă ă ş constituie cîtu i de pu in ni te ispite pentru ea; nici nu le bag în seamş ţ ş ă ă m car. Este fiin a cea mai geă ţ neroas i firea cea mai nobil pe care oă ş ă poate concepe cineva. M va salva, trup i suflet, de la distrugere. M-aă ş în l at i m-a înnobilat în propriii mei ochi i m-a f cut de trei ori maiă ţ ş ş ă bun, mai în elept i mai însemnat decît am fost. Ah! Ce p cat c n-amţ ş ă ă cunoscut-o mai de mult! De cît degradare i de cîte chinuri a fi fostă ş ş

cru at! Dar oare ce-am f cut eu ca s merit o fiin atît de magţ ă ă ţă

nific ?ă

— i poanta cea mai stra nic — a continuat rîzînd domnulŞ ş ă Huntingdon — este c vulpi oara asta tîn r nu iube te la el nimică ş ă ă ş altceva decît titlul i obîr ia lui i „acea veche i încînt toare re edin deş ş ş ş ă ş ţă familie”.

— De unde tii? l-am întrebat eu.ş— O tiu chiar din gura ei. Mi-a spus: „Pe el în sine îl dispre uiesc dinş ţ

tot sufletul; dar, pe de alt parte, bă ănuiesc c e timpul s -mi fac i euă ă ş

alegerea i dac a a tepta pe cineva vrednic de stima i afec iunea mea,ş ă ş ş ş ţ ar trebui s -mi petrec întreaga via de una singur pentru c pe voi,ă ţă ă ă b rba ii, v detest pe to i!” Ha, ha! Tare m tem c în privin a astaă ţ ă ţ ă ă ţ gre e te cumplit. Dar, oricum, ceea ce e evident este c n-are pic deş ş ă dragoste pentru bietul b iat.ă

— P i atunci ar fi de datoria ta s -l avertizezi.ă ă— Cum asta? i s -i destram bietei fete toate planuŞ ă rile iş

perspectivele? Nu, nu; asta ar însemna s -mi bat joc de încrederea peă care mi-a acordat-o, — nu-i a a, Heş len? Ha, ha! i pe urm i-a frînge iŞ ă ş ş lui inima.

199199




i domnul Huntingdon rîse iar i.Ş ăş— Mde, domnule Huntingdon, nu prea în eleg ce gţ ăse ti atît deş

amuzant în povestea asta. Eu nu v d nici un lucru de care s-ar putea rîde.ă— Dragostea mea, în momentul de fa rîdeam de tine, mi-a spus elţă

strîmbîndu-se i mai tare de rîs.şAtunci l sîndu-l s - i savureze de unul singur veselia, l-am atins peă ă ş Ruby cu crava a i am galopat ca s -i ajung pe tovar ii no tri, pentru cş ş ă ăş ş ă în tot acest timp merseser m cu caii la pas r mînînd astfel mult în urm .ă ă ă Curînd Arthur se afl din nou lîng mine dar, nefiind dispus s mai facă ă ă ă conversa ie cu el, am pornit în goan mai mare. A f cut i el la fel i n-ţ ă ă ş şam încetinit pasul pîn cînd nu i-am ajuns pe domni oara Wilmot i peă ş ş domnul Lowborough, cam la vreo jum tate de mil de p rtare de poartaă ă ă

parcului. Am evitat orice alt discu ie cu domnul Huntingdon pîn laă ţ ă sfîr itul plimb rii noastre cînd aveam inten ia s sar de pe cal i s mş ă ţ ă ş ă ă fac nevăzut , în cas , înainte ca el s se poat oferi s m ajute Dar înă ă ă ă ă ă timp ce m luptam s -mi desfac pulpana hainei care se ag ase de oblînc,ă ă ăţ el m-a ridicat din a i m-a inut în bra e, afirmînd c n-o s -mi deaş ş ţ ţ ă ă drumul pîn nu-l voi ierta.ă

— Dar n-am nimic de iertat, i-am r spuns. Nu m-ai jignit cîtu i deă ş

pu in.ţ— Nu, scumpo — s m p zeasc Dumnezeu s fac una ca asta! Dară ă ă ă ă

e ti sup rat pentru c mie mi-a m rş ă ă ă ă turisit Annabella lipsa ei desentimente fa de curtezanul ei.ţă

— Nu, Arthur, nu asta m nec je te. E vorba de înă ă ş treaga comportarepe care ai avut-o fa de prietenul dumitale; i dac dore ti într-adev r sţă ş ă ş ă ă uit totul, atunci du-te chiar acum i spune-i ce fel de femeie este fiin a peş ţ care o ador el nebune te i de cine i-a ag at speă ş ş ş ăţ ran ele de fericire.ţ

— Bine, Helen, dar i-am spus c asta ar însemna s -i frîng inima —ţ ă ă s -l omor pur i simplu — în afar de faptul c ar însemna s -i dau oă ş ă ă ă lovitur urît bietei Annabella. Acum el nu mai poate fi ajutat; niciă ă m car rug ciunile nu-i mai pot face nici un bine. i pe urm , s-ar puteaă ă Ş ă ca ea s - i joace farsa viclean pîn la cap t i atunci el va fi la fel deă ş ă ă ă ş fericit cu iluziile ca i cum ar fi vorba de o realitate. Sau poate c - i vaş ă ş descoperi gre eala abia cînd va fi încetat s-o iubeasc ; i dac nu se vaş ă ş ă întîmpl astfel, atunci e mult mai bine ca el s - i dea seama treptat-ă ă ştreptat de adev r. A a c acum, îngera ule, n d jduiesc c te-am f cut să ş ă ş ă ă ă ă ă în elegi destul de limpede felul meu de a privi aceast problem i c te-ţ ă ă ş ă

200200




am convins pe deplin c nu pot s -mi isp esc vina a a cum îmi ceri tu.ă ă ăş ş Ce alte rug min i mai ai s -mi adresezi? Vorbe te-mi, i voi fi bucurosă ţ ă ş ş s m supun.ă ă

I-am r spuns pe un ton la fel de grav ca i mai înaă ş inte:

— Nu am alt rug minte decît ca în viitor s nu mai iei niciodat înă ă ă ă b taie de joc suferin ele altora i s - i folose ti întotdeauna influen aă ţ ş ă ţ ş ţ asupra prietenilor dumitale spre binele lor i împotriva înclina iilor lorş ţ rele, în loc s le sprijini pe acestea în dauna prietenilor.ă

— Î i promit c m voi str dui din r sputeri s in minte i sţ ă ă ă ă ă ţ ş ă îndeplinesc poruncile angelicei mele iubite.

Dup ce mi-a s rutat amîndou mîiinle înm nu ate, mi-a dat drumulă ă ă ă ş s plec.ă

Intrînd în camera mea, am fost surprins s-o g sesc pe Annabellaă ă Wilmot stînd în picioare în fa a m su ei mele de toalet i examinîndu-ţ ă ţ ă şse, calm , în oglind . Cu o mîn î i flutura crava a cu mîner de aur, iară ă ă ş ş cu cealalt î i inea pulpana costumului de c l rie.ă ş ţ ă ă

„E splendid , f r doar i poate!” m-am gîndit eu privind siluetaă ă ă ş aceea înalt i bine f cut i reflectarea, în oglind , a fe ei aceleiaă ş ă ă ş ă ţ frumoase, înconjurat de p rul negru, lucios pu in r v it, dar nu în modă ă ţ ă ăş

dizgra ios, de plimbarea c lare, obrajii frumos colora i i îmbujora i deţ ă ţ ş ţ

efort i ochii negri seînteind de o str lucire neobi nuit .ş ă ş ăZ rîndu-m prin oglind , s-a întors i a exclamat, cu un hohot de rîsă ă ă ş

care mie mi s-a p rut mai degrab maă ă li ios decît vesel:ţ— Hei, Helen! De ce ai întîrziat atîta? Am venit s - i spun despreă ţ

norocul pe care-l am, a continuat ea f r s in seam de prezen a luiă ă ă ţ ă ă ţ Rachel. Lordul Lowborough m-a cerut în c s torie i am avut pl cereaă ă ş ă s -i accept în mod gra ios propunerea. Nu m invidiezi, draga mea?ă ţ ă

— Nu scumpo, i-am spus, iar în sinea mea am ad uă gat: „ i nici peŞ el”. i tu chiar îl placi, Annabella?Ş— Auzi vorb , dac -l plac! Da, fire te — sînt îndră ă ş ăgostit moart !ă ă— Bine, atunci sper s -i fii o nevast bun .ă ă ă— Mul umesc, draga mea! i ce altceva mai speri?ţ Ş— Sper s v iubi i amîndoi i s fi i amîndoi ferici i.ă ă ţ ş ă ţ ţ— Mii de mul umiri; i eu sper c -i vei fi o neţ ş ă vast foarte bună ă

domnului Huntingdon! mi-a r spuns ea cu o reveren de regin i s-aă ţă ă ş retras.

201201




— Vai, domni oar ! Cum a i putut s -i spune i una ca asta! a strigatş ă ţ ă ţ Rachel.

— Ce anume? am întrebat-o la rîndul meu.— P catele mele, i-a i zis c trage i n dejde s -i fie nevast bun . Înă ţ ă ţ ă ă ă ă

via a mea n-am auzit o asemenea urare!ţ— P i i-am zis-o pentru c sper într-adev r acest luă ă ă cru — sau maidegrab îl doresc — c ci de la ea nu mai po i spera mare lucru.ă ă ţ

— M rog! a zis Rachel. V rog s m crede i c i eu n d jduiesc caă ă ă ă ţ ă ş ă ă el s -i fie un so bun. Jos se vorbesc tot felul de lucruri ciudate despreă ţ dînsul. Ziceau c ...ă

— tiu, Rachel. Am auzit totul despre el; dar acum s-a îndreptat. iŞ Ş nu le st deloc frumos s r spîndeasc tot felul de vorbe despre st pîniiă ă ă ă ă

lor.— Nu, domni oar dar, pe de alt parte, au zis cîteva lucruri i despreş ă ă ş

domnul Huntingdon.— Nu vreau s le aud, Rachel; oamenii spun mină ciuni.— Da, domni oar , mi-a r spuns ea calm , continuînd s -mi aranjezeş ă ă ă ă

p rul.ă— i tu le crezi, Rachel? am întrebat-o dup o scurt pauz .Ş ă ă ă

— Nu, domni oar , cîtu i de pu in! 'Mneavoastr ti i c dac seş ă ş ţ ă ş ţ ă ă

strîng laolalt mai multe slugi, tare le place s -i bîrfeasc pe i mai mariă ă ă ă ca ei. i unora, a a ca s se umfle în pene, le place s se prefac ,Ş ş ă ă ă chipurile, c tiu i toaca-n cer, i scot tot felul de panglici pe nas i bagă ş ş ş ş ă fitiluri numai a a ca s le ia celorlal i piuitul. Dar eu zic c dac a fi înş ă ţ ă ă ş locul 'mneavoastr , domni oar Helen, a chibzui bine lucrurile înainteă ş ă ş de a face pasul l mare. Eu a a gîndesc în mintea mea c o domni oară ş ă ş ă de neam trebuie s - i aleag cu tare mult grij mirele.ă ş ă ă ă

— Bineîn eles, i-am r spuns. Dar acum gr be te-te, Rachel; vreau sţ ă ă ş ă m îmbrac.ăi, într-adev r, abia a teptam s scap de femeia asta de treab pentruŞ ă ş ă ă

c m aflam într-o stare atît de melană ă colic , încît abia mi-am putut re ineă ţ lacrimile cît timp m-a îmbr cat. Nu din pricina lordului Lowborough mi-ăau umplut lacrimile ochii, nu din pricina Ananbellei, nu dintr-a mea, cidin pricina lui Arthur Huntingdon.

13 octombrie. Au plecat, i s-a dus i el. O s fim desp r i i mai bineş ş ă ă ţ ţ de dou luni — peste zece s pt mîni! O perioad tare, tare lung să ă ă ă ă ă tr iesc f r a-l vedea Dar mi-a promis c -mi va scrie des, i m-a silit s -iă ă ă ă ş ă

202202






CAPITOLUL XXIII

18 FEBRUARIE, 1822. AST ZI ArthurĂ

i-a înc lecat dis-de-diminea calul de vîn taare i a pornit voios s - iş ă ţă ă ş ă ş întîmpine... ogarii. Va lipsi de acas toat ziua, a a c m-am hot rît să ă ş ă ă ă m distrez cu prea neglijatul meu jurnal, dac mai pot s denumesc astfelă ă ă un caiet de care m ocup atît de rar. Au trecut patru luni de cînd nu l-amă mai deschis.

Acum sînt m ritat , o femeie a ezat la casa ei — doamnaă ă ş ă Huntingdon de la conacul Grassdale. Am o experien de opt s pt mîniţă ă ă în domeniul c sniciei. Oare reă gret pasul pe care l-am f cut? Nu, de i înă ş

str fundul inimii mele trebuie s m rturisesc c Arthur nu e a a cum l-ă ă ă ă şam crezut la început i dac l-a fi cunoscut din capul locului atît de bineş ă ş cum îl cunosc acum, probabil nu l-a fi iubit niciodat . Iar dac l-a fiş ă ă ş iubit mai întîi pe urm a fi f cut descoperirea, m tem c a fi soă ş ă ă ă ş cotit dedatoria mea s nu-l iau de b rbat. Fire te c a fi putut s -l cunosc, c ciă ă ş ă ş ă ă toat lumea era mai mult decît doritoare s -mi vorbeasc despre el, iă ă ă ş nici el personal nu era un mare ipocrit, dar am fost oarb . Iar acum, înă

loc s regret c nu i-am deslu it pe deplin caracterul înainte de a fi legată ă ş ă

pe vecie de el, m bucur, pentru c în felul sta am fost scutit de oă ă ă ă mul ime de lupte cu con tiin a mea i, deci, i de o mul ime de necazuriţ ş ţ ş ş ţ i dureri. i, indiferent ce ar fi trebuit s fac, în momentul de fa e clarş Ş ă ţă

c am datoria s -l iubesc i s r mîn ataă ă ş ă ă at de el, ceea ce se i potrive teş ă ş ş de minune cu înclina iile mele.ţ

El ine foarte mult la mine, chiar prea mult a putea spune. Amţ ş impresia c m-a bucura dac m-ar mîngîia mai pu in i s-ar ar ta înă ş ă ţ ş ă

schimb mai ra ional. Mi-ar pl cea s fiu în mai mic m sur o juc rieţ ă ă ă ă ă ă sau o p pu îndr git i în mai mare m sur o prieten , dac mi-ar veniă şă ă ăş ă ă ă ă

204204




cheful s fiu, dar de asta n-am s m plîng. M tem doar c afec iunea luiă ă ă ă ă ţ pierde din profunzime cînd cî tig în ardoare. Uneori o asemuiesc cu unş ă foc de r murele i crengu e uscate în contrast cu un foc de c rbuniă ş ţ ă masivi — str lucitor i fierbinte. Îns dac ar fi s ard pîn la cap t i să ş ă ă ă ă ă ă ş ă

nu lase în urm altceva decît cenu , ce m-a face? Totu i nu se vaă şă ş ş întîmpl a a, sigur nu, în privin a asta sînt hot rît — i cu siguran că ş ţ ă ă ş ţă ă am i puterea s între in acest foc. Dar Arthur e egoist; m v d silit sş ă ţ ă ă ă ă recunosc acest lucru. i, de fapt, m rturisirea m îndurereaz mai pu inŞ ă ă ă ţ decît s-ar putea a tepta cineva, c ci, de vreme ce-l iubesc atît de mult, îlş ă pot u or ierta pentru c se iube te atît de mult pe sine. Îi place s i seş ă ş ă fac voia, pentru mine e o adev rat încîntare s i-o fac, i de cîte ori îmiă ă ă ă ş pare r u de aceast înclinare a lui, o regret pentru binele lui, nu pentru ală ă

meu.Prima dat cînd s-a manifestat în felul sta, a fost cu ocazia c l torieiă ă ă ă

noastre de nunt . El voia s treac în goan prin toate locurile întrucîtă ă ă ă peisajele continentale îi erau bine cunoscute: multe din ele î i pierduserş ă interesul pentru el, iar altele nu avuseser niciodat ce s piard .ă ă ă ă Consecin a a fost c dup o trecere ca a unei p s ri în zbor prin multeţ ă ă ă ă p r i ale Fran ei i Italiei, m-am întors acas aproape la fel de ne tiutoareă ţ ţ ş ă ş

cum plecasem, întrucît nu cunoscusem mai deloc persoane i obiş

ceiuri iş

cam pu ine lucruri, în capul meu învîrtindu-se un roi pestri i înv lm itţ ţ ş ă ăş de obiecte i scene. E drept c unele îmi l saser o impresie maiş ă ă ă profund i mai pl cut decît altele, dar i acestea erau întinate de amină ş ă ă ş -tirea trist c emo iile mele nu fuseser împ rt ite de înso itorul meu.ă ă ţ ă ă ăş ţ Ba chiar dimpotriv , cînd îmi exprimaă sem interesul deosebit pentruvreun lucru pe care-l vedeam sau doream s -l v d, îl cam sup ram,ă ă ă întrucît îi dovedeam astfel c m poate încînta i altceva în afar deă ă ş ă

persoana lui.La Paris, abia dac ne-am oprit, iar cît despre Roma nu mi-a l sată ă timpul s v d nici a zecea parte din fruă ă muse ile i lucrurile interesante deţ ş acolo. Voia s m aduc acas — a a zicea — s m aib numai iă ă ă ă ş ă ă ă ş numai pentru el i s m vad bine instalat ca st pîn a coş ă ă ă ă ă ă naculuiGrassdale, la fel de simpl , de naiv i de nosă ă ş tim cum eram. i ca iă Ş ş cum a fi fost cine tie ce fluş ş ture ginga , el se ar ta tem tor s nu cumvaş ă ă ă s -mi scuă ture argintul de pe aripioare aducîndu-m în contact cuă societatea, în special cu cea a Parisului i a Romei. i, mai mult decîtş Ş atît, nu s-a jenat s -mi spun c în amîndou aceste ora e existauă ă ă ă ş

205205




cucoane care i-ar fi scos ochii dac s-ar fi întîmplat s -l întîlnească ă ă împreun cu mine.ă

Bineîn eles c m-am sup rat de toate astea. i totu i nu era vorba atîtaţ ă ă Ş ş de deziluzia mea, cît de faptul c m dezam gea el. i pe urm mai era iă ă ă Ş ă ş

osteneala pe care trebuia s mi-o dau s g sesc scuze fa de prietenii iă ă ă ţă ş prietenele mele pentru c v zusem i observasem atît de pu ine lucruri,ă ă ş ţ f r s pot s -i atribui so ului meu nici cea mai mic vin . Dar cînd amă ă ă ă ţ ă ă ajuns acas — în noua i încînt toarea mea cas — eram atît de fericit ,ă ş ă ă ă iar el atît de amabil, încît i-am iertat, cu drag inim , totul. i începusemă ă Ş tocmai s -mi socotesc soarta mult prea feă ricit i pe so ul meu de faptă ş ţ prea bun pentru mine, dac nu cumva prea bun pentru lumea în careă tr im, cînd, în a doua duminic dup sosirea noastr m-a ocat i m-aă ă ă ă ş ş

îngrozit dîndu-mi un nou exemplu al preten iilor lui neţ rezonabile. Ne întorceam pe jos de la liturghie, pentru c fiind o zi frumoas de iarn ,ă ă ă iar noi locuind atît de aproape de biseric , îl rugasem s nu mai lu mă ă ă tr sura.ă

— Helen — mi-a spus el pe un ton de o neobi nuit gravitate — nuş ă sînt întrutotul mul umit de tine.ţ

Am dorit s aflu cu ce-am gre it.ă ş

— Dar dac - i spun îmi vei promite s te îndrep i?ă ţ ă ţ

— Da, dac voi putea, sigur, i f r s sup r o autoă ş ă ă ă ă ritate mai înalt .ă— Ah! Ei vezi, asta este: nu m iube ti din toat inima!ă ş ă— Nu te în eleg, Arthur, sau cel pu in sper c nu te în eleg. Spune-mi,ţ ţ ă ţ

te rog, ce lucru nepotrivit am f cut sau am spus?ă— Nu e vorba de nimic din ce-ai f cut sau ai spus. E vorba de ceea ceă

e ti: e ti prea cucernic . Bineîn eles, mie îmi place ca femeia s fieş ş ă ţ ă evlavioas i socot evlavia ta unul din cele mai mari farmece pe care leă ş

ai, dar pe de alt parte, ca i multe alte lucruri bune, s-ar putea ca ea să ş ă fie împins prea departe. Dup p rerea mea. credin a unei femei n-ară ă ă ţ trebui s -i mic oreze ata amenă ş ş tul fa de st pînul ei p mîntesc. Ea arţă ă ă trebui s aib destul evlavie ca s - i purifice sufletul, dar nu atît deă ă ă ă ş mult încît s -i rafineze exagerat inima ridicînd-o mai presus de toateă ă sim mintele omene ti.ţă ş

— Dar ce, eu sînt mai presus de toate aceste sim minte?ţă— Nu, scumpa mea; dar te îndrep i c tre acest gen de sfin enie maiţ ă ţ

repede decît a vrea eu. În ultimele dou ceasuri m-am gîndit neîncetat laş ă tine i am tot vrut s - i întîlnesc privirea, îns tu erai atît de absorbit deş ă ţ ă ă

206206




devo iunile tale, încît nu m-ai învrednicit nici m car cu o ochead . Peţ ă ă cuvîntul meu c un asemenea lucru e suă ficient s fac un b rbat gelos peă ă ă Creator — lucru care, tii bine, e foarte gre it. A a c dac vrei bineleş ş ş ă ă sufletului t u, te rog s nu mai stîrne ti asemenea patimi tic loase.ă ă ş ă

— Cine e ti dumneata, domnule, ca s te pretinzi un zeu i s aiş ă ş ă îndr zneala s te lup i pentru st pînirea inimii mele cu Cel c ruia îiă ă ţ ă ă datorez tot ceea ce am, printre care te numeri i dumneata, dac e ti într-ş ă şadev r o binecuvîntare, lucru de care m cam îndoiesc pu in?ă ă ţ

— Nu fi chiar atît de aspr cu mine, Helen; i nu m mai strînge atîtă ş ă de tare de bra , c i-ai înfipt degeţ ă ţ tele pîn la os.ă

— Arthur — am continuat eu l sîndu-i bra ul — nu m iube ti nici peă ţ ă ş jum tate cît te iubesc eu. i totu i, dac m-ai iubi mai pu in, nu m-aă Ş ş ă ţ ş

plînge, dac a fi sigur c ai i tu un crez în via ...ă ş ă ă ş ţăEl n-a f cut decît s rîd i s îmi s rute mîna zicîndă ă ă ş ă ă că sînt o dulce

entuziast . Apoi, sco îndu- i p l ria, a ad ugat:ă ţ ş ă ă ă— Dar uit -te i tu încoace, Helen — ce poate face un om cînd are ună ş

asemenea cap?Capul nu p rea s aib vreun cusur, îns cînd i-a pus mîna în cre tet,ă ă ă ă ş ş

degetele i s-au afundat într-o mare de cîrlion i, îngrijor tor de adînc , înţ ă ă

special la mijloc.— Vezi c n-am fost menit s fiu un sfînt, a zis el rîzînd, cu atît maiă ă mult cu cît sînt convins c în ultimele s pt mîni m-am purtat foarteă ă ă frumos. Ce-ai v zut greă it la mine i ce-ai vrea s m pui s fac?ş ş ă ă ă

— Nimic mai mult decît faci, Arthur. Faptele tale sînt corectedeocamdat ; dar a vrea s i se schimbe gîndurile. A vrea s te înt re tiă ş ă ţ ş ă ă ş împotriva ispitei i s nu spui c r ul e bine i binele e r u. A vrea s teş ă ă ă ş ă ş ă gînde ti mai profund, s prive ti mai departe i s inş ă ş ş ă ţ te ti mai sus decîtş

pîn acum.ă

207207




CAPITOLUL XXIV

25 MARTIE. ARTHUR A ÎNCE-put să

se cam plictiseasc , nu de mine sper, ci de via a lini tit i trîndav peă ţ ş ă ş ă care o duce, i nici nu m mir, pentru c are atît de pu ine surse deş ă ă ţ amuzament; nu cite te niciş odat altceva decît ziarele i revistele deă ş vîn toare, iar cînd m vede pe mine cu o carte în mîn , nu-mi d paceă ă ă ă pîn n-o închid. Cînd e frumos afar , izbute te s - i petreac timpul cîtă ă ş ă ş ă mai pl cut, dar în zilele ploioase care s-au cam inut lan în ultimaă ţ ţ vreme, e de-a dreptul penibil s -i vezi plictisul. Eu fac tot ce pot ca s -lă ă amuz îns e imposibil s -i stîrnesc interesul pentru lucrurile despre careă ă

îmi place s vorbesc, iar pe de alt parte, lui îi place s vorbeasc despreă ă ă ă lucruri care nu m pot inteă resa pe mine — i chiar despre lucruri care mş ă sup r — i tocmai acestea îl încînt cel mai mult. Distrac ia luiă ă ş ă ţ preferat este s se tol neasc lîng mine, pe canapea, i s -miă ă ă ă ă ş ă povesteasc despre amorurile lui de alt dat , istoă ă ă riile învîrtindu-se întotdeauna în jurul distrugerii vie ii cine tie c rei fete încrez toare sauţ ş ă ă în jurul încornor rii vreunui so neb nuitor. Iar cînd eu îmi exprimă ţ ă

oroarea i indignarea, el pune toate acestea pe seama geloziei i începeş ş

s rîd cu lacrimi. La început m apuca furia sau m podidea plînsul, dară ă ă ă dîndu-mi seama c încîntarea lui spore te pe m sur ce m vede maiă ş ă ă ă sup rat i mai agiă ă ş tat , ulterior m-am str duit s -mi în bu sentimenteleă ă ă ă ş i s -i primesc dest inuirile în t cerea unui dispre calm. i totu i, el îmiş ă ă ă ţ Ş ş

deslu e te pe chip lupta care se d în sinea mea i interpreteaz gre itş ş ă ş ă ş am r ciunea sufletului meu fa de nemernicia lui, luînd-o drept rană ă ţă ă provocat de s ge ile geloziei. Iar dup ce s-a amuzat suficient cu acestă ă ţ ă

lucru sau cînd teama de a nu m sup ra îl face s se îngrijoreze înă ă ă privin a lini tii lui, încearc s m sţ ş ă ă ă ărute i, cu tot felul de alint ri, s mş ă ă ă

208208




fac iar i s zîmbesc — or, niciodat nu sînt mai pu in binevenite caă ăş ă ă ţ atunci mîngîierile lui! Mie mi se pare c e vorba de un dublu egoism —ă fa de mine i fa de victimele fostei lui vie i amoroase. Sînt momenteţă ş ţă ţ cînd, cu un junghi trec tor în inim , cu o lic rire de spaim îngrozitoare,ă ă ă ă

m întreb: „Helen ce-ai f cut?” Dar reprim glasul ină ă terior care-mi puneaceast întrebare i resping n vala gîndurilor sup r toare ce mă ş ă ă ă ă cople esc. Deoarece chiar de-ar fi el de zece ori mai p mîntean i maiş ă ş refractar la gînduri frumoase i nobile, tiu bine c n-am nici un drept sş ş ă ă m plîng. i de fapt nu m plîng i n-o voi face niciodat . Îl iubesc încă Ş ă ş ă ă i-l voi iubi i de aici înaş ş inte. Nu regret i nu voi regreta niciodat c m-ş ă ă

am legat de soarta lui.

4 aprilie. Am avut chiar i o mic ceart . Detaliile sînt urm toarele:ş ă ă ă Arthur îmi spusese, în r stimpuri, toat povestea aventurii lui cu lady F.,ă ă poveste pe care mai înainte n-am vrut s-o cred. Dar era oarecum oconsolare s constat c în cazul respectiv doamna fusese mai vinoă ă vată decît el, pentru c pe atunci Arthur era foarte tîn r i e clar c ea f cuseă ă ş ă ă primele avansuri, dac ceea ce spunea el era adev rat. Am urît-o pentruă ă asta, întrucît se p rea c ea a vrut în cea mai mare m sur s -l corup .ă ă ă ă ă ă

A adar, deun zi cînd so ul mea a început s -mi vorbeasc despre ea, l-ş ă ţ ă ă

am rugat s nu-i pomeneasc nuă ă mele pentru c numai cît îl auzeam i-miă ş venea r u.ă

— Dar bag bine de seam , Arthur, asta nu din cauz c ai iubit-o tu,ă ă ă ă ci pentru c ea i-a f cut ie un r u i i-a în elat so ul i a fost în generală ţ ă ţ ă ş ş ş ţ ş o femeie abominabil de care ar trebui s - i fie ru ine s vorbe ti.ă ă ţ ş ă ş

Dar el i-a luat ap rarea zicînd c avea un so b trîn i ramolit pe careă ă ţ ă ş era imposibil s -l iubeasc .ă ă

— Atunci de ce s-a m ritat cu el?ă— Pentru banii lui, mi-a r spuns.ă— Atunci asta a fost o crim , i promisiunea ei soă ş lemn de a- i iubi iă ş ş

cinsti so ul a fost înc una, care a sporit gravitatea celei anterioare.ţ ă— E ti prea sever cu biata doamn , a rîs el. Dar nu-i nimic, Helen,ş ă ă

acum nu mai in la ea. i pe nici una din ele n-am iubit-o nici pe sfert cîtţ Ş te iubesc pe tine, a a c nu trebuie s te temi c vei fi p r sit cum auş ă ă ă ă ă ă fost ele.

— Arthur, dac mi-ai fi spus aceste lucruri înainte, nu i-a fi acordată ţ ş niciodat ansa de a o mai face.ă ş

209209




— Chiar a a, draga mea?ş— Chiar a a!şA rîs neîncrez tor.ă— Tare a vrea s te pot convinge acum, pe loc, de acest lucru! amş ă

strigat, ridicîndu-m de lîng el.ă ăPentru prima dat în via — i sper pentru ultima — mi-a p rut r uă ţă ş ă ă c m-am m ritat cu el.ă ă

— Helen, mi-a zis el pe un ton mai grav, tii c dac te-a crede acumş ă ă ş m-a sup ra foarte tare? Dar slav Domnului, c nu te cred. De i staiş ă ă ă ş acolo, alb c hîrtia i cu ochii numai fulgere, privindu-m ca o mică ă ş ă ă tigroaic , î i cunosc inima poate un pic mai bine decît i-o cuno ti tu.ă ţ ţ ş

F r s -i r spund o vorb , am plecat de acolo i m-am încuiat înă ă ă ă ă ş

camera mea. Peste vreo jum tate de or a venit la u . Întîi a încercată ă şă clan a, apoi a b tutţ ă

— Helen, nu-mi dai voie s intru?ă— Nu; m-ai sup rat i nu mai vreau s te v d i nici s - i aud glasulă ş ă ă ş ă ţ

pîn diminea .ă ţăA stat locului un r stimp, parc uluit, ne tiind prea bine cum să ă ş ă

r spund la asemenea vorbe, apoi s-a îndeă ă p rtat. Asta se întîmpla cam laă

un ceas dup cin . tiam c o s fie foarte plictisitor pentru el s steaă ă Ş ă ă ă

singur toat seara; i asta mi-a înmuiat în mare m sur ciuda fa de elă ş ă ă ţă de i nu m-a f cut s m înduplec. Eram hot rît s -i demonstrez c înş ă ă ă ă ă ă ă inima mea nu sînt roaba lui i c dac vreau, pot s tr iesc i f r el. M-ş ă ă ă ă ş ă ăam a ezat i i-am scris o scrisoare lung m tu ii — bineîn eles f r sş ş ă ă ş ţ ă ă ă suflu o vorb despre toate cele întîmplate. Curînd dup ora zece l-amă ă auzit urcînd iar i sc rile, dar a trecut pe lîng u a mea i s-a dus directăş ă ă ş ş în odaia lui unde s-a încuiat.

Eram ner bd toare s v d cum m va întîmpina diă ă ă ă ă minea a, a a c amţ ş ă fost destul de dezam git cînd l-am observat venind cu un zîmbetă ă nep s tor la micul dejun.ă ă

— Tot mai e ti sup rat , Helen? m-a întrebat el apropiindu-se ca iş ă ă ş cum ar fi vrut s m s rute.ă ă ă

Mi-am întors cu r ceal privirile spre mas i am început s umpluă ă ă ş ă ce tile de cafea, f cînd observa ia ca a întîrziat cam mult.ş ă ţ

A scos un u or fluierat i s-a dus, degajat, pîn la fereastr unde aş ş ă ă r mas cîteva minute privind norii cenu ii i posomori i, uvoaiele ploii,ă ş ş ţ ş paji tea ud i coş ă ş pacii desfrunzi i din care se prelingeau pic turi. A morţ ă -

210210




m it cîteva blesteme împotriva vremii, apoi s-a a ezat la micul dejun. Înă ş timp ce- i sorbea cafeaua a morm it c e „al dracului de rece”.ş ă ă

— Nu trebuia s-o la i s stea atîta, i-am zis.ş ăNu mi-a r spuns nimic i am terminat de mîncat în t cere. A fost oă ş ă

adev rat u urare pentru amîndoi cînd ni s-a adus po ta. Con inea ună ă ş ş ţ ziar, vreo cîteva scrisori pentru el i dou pentru mine pe care mi le-aş ă aruncat peste mas , f r o vorb . Una era de la fratele meu, iar cealaltă ă ă ă ă de la Milicent Hargrave, care e acum la Londra cu mama ei. Ale lui erau,cred, scrisori de afaceri i dup cîtş ă se pare prea pu in pe placul lui,ţ întrucît le-a mototolit i le-a b gat în buzunar morm ind ni te vorbeş ă ă ş pentru care oricînd alt dat l-a fi inut de r u. i-a a ezat ziaă ă ş ţ ă Ş ş rul în fa iţăş s-a pref cut profund absorbit de lectura lui mult vreme dup terminareaă ă ă

mesei.Cititul scrisorilor, scrierea r spunsurilor i îndrumă ş ările date în

gospod rie, mi-au ocupat în suficient mă ă ăsur diminea a; dup -mas mi-ă ţ ă ăam v zut de pictur , iar de la cin pîn la ora culc rii am citit. Între timpă ă ă ă ă bietul Arthur era într-o stare jalnic , neizbutind s g sească ă ă ă ceva cu cares se distreze sau s - i treac timpul. Voia s par la fel de ocupat i deă ă ş ă ă ă ş nep s tor ca i mine. Dac vremea i-ar fi permis cît de cît, f r îndoială ă ş ă ă ă ă

c ar fi dat ordin s i se preg teasc arm sarul i ar fi pornit c tre cineă ă ă ă ă ş ă

tie ce meleaguri îndep rtate — indiferent încoş ă tro — imediat dup miculă dejun, i nu s-ar mai fi întors pîn seara tîrziu. Dac ar fi existat înş ă ă apropiere vreo persoan de sex feminin, între cincisprezece i patruzeciă ş i cinci de ani, ar fi c utat prilejul de a se r zbuna i s-ar fi str duit sş ă ă ş ă ă

înceap , sau m car s preg teasc , un flirt nes buit cu ea. Dar neavîndă ă ă ă ă ă nici una dintre aceste dou surse de divertisment — lucru care îmiă aducea o satisfac ie cinic — suferin ele lui erau de-a dreptu deţ ă ţ plorabile.

Dup ce a terminat de c scat, cu ziarul în fa i dup ce a mîzg lit ni teă ă ţăş ă ă ş r spunsuri scurte la scrisorile i mai scurte, primite, i-a petrecut restulă ş ş dimine ii i întreaga dup -amiaz l l indu-se dintr-o înc pere într-alta,ţ ş ă ă ă ă ă uitîndu-se lung, la nori, blestemînd ploaia, alintîndu- i, z d rîndu- i sauş ă ă ş oc rîndu- i cîinii, uneori tol nindu-se pe canapea cu o carte pe care nu seă ş ă putea hot rî s-o citeasc . Foarte adesea î i a intea privirile asupra meaă ă ş ţ cînd i se p rea c nu-l observ, cu speran a van de a descoperi pe fa aă ă ţ ă ţ mea vreo urm de lacrimi sau vreun semn de remu c ri chinuitoare. Însă ş ă ă eu am izbutit s -mi p strez toat ziua o senin tate netulburat de i grav .ă ă ă ă ă ş ă De fapt nu eram foarte sup rat . Tot timpul mi-a fost mil de el i abiaă ă ă ş

211211




a teptam s ne împ c m dar m-am hot rît s -l a tept pe el s facş ă ă ă ă ă ş ă ă primele avansuri sau cel pu in s arate mai întîi vreun semn de smeţ ă reniei de poc in ; pentru c , dac începeam eu, asta n-ar fi f cut decît s deaş ă ţă ă ă ă ă

ap la moar îngîmf rii lui, s -i sporeasc arogan a i s submineze totală ă ă ă ă ţ ş ă

lec ia pe care voiam s i-o dau.ţ ăDup cin a z bovit cam mult în sufragerie i — tare m tem — aă ă ă ş ă b ut o cantitate neobi nuit de vin, de i nu destul ca s -i dezlege limba,ă ş ă ş ă deoarece cînd a venit în salona i m-a g sit cu cartea în mîn , preaş ş ă ă preocupat de lectur ca s ridic capul la intrarea lui, n-a f cut decît să ă ă ă ă morm ie ni te vorbe de dezaprobare i închizînd u a cu zgomot s-a dusă ş ş ş i s-a întins, cît era de lung, pe canaş pea, a ternindu-se lini tit pe somn.ş ş

Îns cîinele lui preă ferat, Dash, care z cea de cît va vreme la picioareleă ă

mele, i-a permis s sar pe el i s înceap s -l lîng pe obraz. L-aş ă ă ş ă ă ă ă pocnit r u de tot ca s -l îndep rteze, i bietul cîine a chel l it i a alergată ă ă ş ă ă ş înapoi, la mine, încovrigat de durere i n duf. Peste vreo jum tate de or ,ş ă ă ă cînd s-a trezit, l-a chemat la el, dar Dash l-a privit cu obid i a dat u oră ş ş din vîrful cozii. L-a strigat înc o dat , cu mai mult asprime, îns Dashă ă ă ă s-a lipit mai tare de mine i mi-a lins mîna de parc m-ar fi implorat s -lş ă ă ocrotesc. Înfuriat la culme, st pînul lui a pus mîna pe o cartea grea i i-aă ş

aruncat-o în cap. Bietul cîine a scos un l trat jalnic i a alergat la u . I-ă ş şă

am dat drumul afar i apoi am ridicat de jos cartea, f r o vorb .ă ş ă ă ă— D -mi te rog cartea aceea, mi-a spus Arthur pe un ton nu preaă

curtenitor.I-am dat-o.— De ce-ai l sat cîinele s ias ? m-a întrebat. tiai c vreau s vin laă ă ă Ş ă ă ă

mine.— De unde s -mi dau seama? Din faptul c ai arună ă cat cu cartea în el?

Sau te pomene ti c lovitura îmi era destinat mie?ş ă ă— Nu; dar v d c te-ai înfruptat i tu din ea, mi-a spus el uitîndu-se laă ă ş mîna mea care fusese i ea lovit i era julit destul de r u.ş ă ş ă ă

M-am reapucat de lectur i el s-a str duit s - i pe timpul în acela iă ş ă ă ş ş fel; dar, peste pu in vreme, dup cîteva c sc turi amenin toare, i-aţ ă ă ă ă ţă ş declarat cartea „o prostie cumplit ” i a trîntit-o pe mas . Apoi au ură ş ă matvreo zece minute de t cere, r stimp în care, cred, s-a uitat într-una laă ă mine. În cele din urm a ajuns la cap tul r bd rii.ă ă ă ă

— Helen, ce carte e aceea? a exclamat el.I-am spus.

212212






M-am ridicat i m-am retras în camera al turat întrebîndu-m dac oş ă ă ă ă s avem iar i o zi la fel de nefeă ăş ricit ca i cea de ieri i tînjind din totă ş ş sufletul s se pun cap t acestor torturi reciproce. Curînd dup aceea l-ă ă ă ăam auzit sunînd clopo elul i dînd ni te porunci în priţ ş ş vin a garderobeiţ

lui, din care se desprindea ideea c - i propune o c l torie lung . Apoi aă ş ă ă ă trimis dup vizitiu i am auzit ceva despre tr sur i cai i Londra i oraă ş ă ă ş ş ş apte mîine diminea — lucruri care m-au alarmat i m-au tulburat înş ţă ş

mare m sur .ă ă„Orice s-ar întimpla, nu trebuie s -l las s se duc la Londra, mi-amă ă ă

zis în sinea mea. O s intre în tot felul de buclucuri i vinovat o s fiuă ş ă ă doar eu. Dar întrebarea este cum s -l fac s - i mute gîndul?... Ei bine,ă ă ă ş am s a tept o vreme i am s v d dac pomene te el ceva.”ă ş ş ă ă ă ş

Am a teptat, prad ner bd rii i îngrijor rii ceas dup ceas; dar nuş ă ă ă ş ă ă mi-a adresat nici un cuvînt, nici în privin a asta, nici în vreo alt privin .ţ ă ţă Fluiera i vorş bea cu cîinii i se vîntura dintr-o camer într-alta exact ca iş ă ş în ziua anterioar . În cele din urm am început s cred c va trebui să ă ă ă ă abordez chiar eu subiectul i tot meditam cum s -l aduc pe tapet, cîndş ă f r tirea lui, John mi-a venit în ajutor cu urm torul mesaj pe care-lă ă ş ă aducea din partea vizitiului;

— S nu v fie eu sup rare, cona ule, dar Richard zice c unul din caiă ă ă ş ă

a r cit r u i el crede, cona ule, c dac n-a i avea nimica împotriv să ă ş ş ă ă ţ ă ă pleca i poimîine în loc de mîine, el ar putea s -l doftoriceasc ast zi caţ ă ă ă s ...ă

— S -l ia dracu de obraznic! exclam st pînul.ă ă ă— V rog, cona ule, zice c ar fi mult mai bine dac a i putea —ă ş ă ă ţ

insist John, fiindc trage n dejde s se schimbe vremea în curînd i ziceă ă ă ă ş c nu e chiar bine, cînd un cal e bolnav de tignafes i e doftoricit i a aă ş ş ş

mai departe...— D -l naibii de cal! strig gentilomul... M rog, spune-i c-am s mă ă ă ă ă mai gîndesc, ad ug el dup un moment de cugetare.ă ă ă

În timp ce servitorul se retr gea, so ul mi-a aruncat o privireă ţ iscoditoare, a teptîndu-se s vad la mine vreun semn de profundş ă ă ă uimire i spaim . Dar eu, fiind pregş ă ătit dinainte, mi-am p strat un aeră ă de indiferen stoic . A f cut o fa lung cînd mi-a întîlnit privireaţă ă ă ţă ă sever i a întors capul, evident, dezam git. S-a dus lîng foc i a r masă ş ă ă ş ă acolo într-o atitudine de întristare prea pu in deghizat i s-a sprijinit deţ ă ş c min cu fruntea aplecat pe bra .ă ă ţ

214214




— Unde vrei s mergi, Arthur? l-am întrebat.ă— La Londra, mi-a r spuns el pe un ton grav.ă— Pentru ce?— Pentru c nu pot fi fericit aici.ă

— i de ce anume?Ş— Fiindc nevast -mea nu m iube te.ă ă ă ş— Te-ar iubi ea din toat inima dac ai merita.ă ă— Ce trebuie s fac pentru a merita acest, lucru?ăFelul sta de a vorbi p rea destul de smerit i de serios. Am fost atîtă ă ş

de afectat , alternînd între sup rare i bucurie, încît m-am v zut silit să ă ş ă ă ă fac o pauz de cî ă teva secunde pîn s -mi pot lini ti vocea în suficientă ă ş ă m sur ca s -i r spund.ă ă ă ă

— Dac ea î i d inima ei, i-am zis, trebuie s-o priă ţ ă me ti cuş recuno tin i s-o tratezi cum se cuvine i s n-o calci în picioare i sş ţăş ş ă ş ă nu-i rîzi în fa pentru c nu i-o poate smulge din mîinile tale.ţă ă ş

Acum s-a întors i m-a înfruntat direct, r mînînd cu spatele la foc.ş ă— Atunci spune, Helen, ai de gînd s fii fat bun ?ă ă ăVorbele astea sunau cam prea arogant i zîmbelul care le înso ea nuş ţ

mi-a pl cut deloc. De aceea am ov it s -i r spund. Poate c r spunsulă ş ă ă ă ă ă

meu dinainte implicase prea mult: îmi auzise glasul ov ind i frîngîndu-ş ă ş

se i poate c m i v zuse tergîndu-mi o lacrim .ş ă ă ş ă ş ă— Ai s m ier i, Helen? a reluat el mai smerit.ă ă ţ— Va s zic te c ie ti? i-am r spuns apropiindu-m de el iă ă ă ş ă ă ş

zîmbindu-i.— Am inima frînt ! mi-a r spuns cu o expresie trist pe fa , dar cuă ă ă ţă

un zîmbet vesel sclipindu-i în ochi i jucînd pe la col urile gurii. Dar astaş ţ nu putea s m resping , a a c m-am aruncat la pieptul lui. M-a îmă ă ă ş ă -

br i at cu ardoare i, cu toate c am v rsat un potop de lacrimi, cred căţş ş ă ă ă în via a mea n-am fost mai fericit decît în clipa aceea.ţ ă— Va s zic n-o s mai pleci la Londra, Arthur? i-am zis dup ce seă ă ă ă

mai potolise prima n val a lacrimiă ă lor i s rut rilor.ş ă ă— Nu, dragostea mea, decît dac vrei s mergi i tu cu mine.ă ă ş— Merg cu pl cere, i-am r spuns, dac crezi c schimbarea o s teă ă ă ă ă

amuze i dac vei avea bun tatea s amîni c l toria pîn s pt mînaş ă ă ă ă ă ă ă ă viitoare.

A acceptat cu drag inim , dar a spus c nu e nevoie de multeă ă ă preg tiri deoarece n-o s stea prea mult vreme. Zicea c nu vrea s mă ă ă ă ă ă

215215




vad „londonizat ” ca s nu-mi pierd prospe imea i originalitatea deă ă ă ţ ş provincial printr-un contact prea îndelungat cu doamnele mondene.ă Asta mi s-a p rut o prostie, dar nu voiam s -l contrazic. I-am spus, pur iă ă ş simplu, c , dup cum tia prea bine, deprinderile mele sînt foarteă ă ş

domestice i nu in în mod special s m amestec cu lumea aleas .ş ţ ă ă ăA adar, urmeaz s plec m la Londra luni, adic poimîine. Au trecutş ă ă ă ă între timp patru zile de la sfîr itul neş în elegerii noastre i sînt convinsţ ş ă c cearta ne-a fost de mult folos amîndurora: pe mine m-a f cut s ină ă ă ţ mult mai mult la Arthur, iar pe el l-a f cut s se poarte mul mai frumosă ă ţ cu mine. De atunci n-a încercat s m mai supere nici m car cu cea maiă ă ă vag aluzie la lady F. sau la una dintre acele reminiscen e dezagreabileă ţ ale vie ii lui dinainte. Ce n-a da s le pot terge din memorie sau s -lţ ş ă ş ă

pot face s priveasc asemenea lucruri a a cum le privesc i eu. M rog!ă ă ş ş ă Oricum e ceva c l-am f cut s vad c nu sînt subiecte potrivite pentruă ă ă ă ă o glum între so i. Cîndva, mai tîrziu s-ar putea s vad lucrurile i maiă ţ ă ă ş clar — las frîu liber speran elor mele; i în ciuda prevestirilor rele aleţ ş m tu ii, ale propriilor mele temeri nem rturisite, am încredere c vom fiă ş ă ă totu i ferici i.ş ţ

216216




CAPITOLUL XXV

LA 8 APRILIE NE-AM DUS LA

Londra; la 8 mai m-am întors, ascultînd de dorin a lui Arthur. Dar înţ mare m sur împotriva propriei mele dorin e pentru c l-am l sat pe elă ă ţ ă ă acolo. Dac ar fi venit cu mine a fi fost foarte bucuroas s m întorcă ş ă ă ă acas , pentru c acolo, la Londra, m-a inut numai în petreceriă ă ţ zgomotoase, a a c în acel scurt r stimp am ajuns s fiu istovit iş ă ă ă ă ş plictisit . P rea înclinat s m arate, ca la o expozi ie, prietenilor iă ă ă ă ţ ş cuno tin elor lui, în special, i publicului în general, cu orice prilej i peş ţ ş ş cît posibil în lumina cea mai favorabil . Era într-adev r ceva, s simt că ă ă ă

m socotea vrednic de mîndrie. Dar am pl tit scump aceast satisfac ieă ă ă ă ţ pentru c în primul rînd — ca s -i fac lui pl cere — a trebut s -mi încalcă ă ă ă înclina iile scumpe firii mele — principiile mele destul de adîncţ înr d cinate, în privin a unei îmbr c min i simple i sobre, în culoriă ă ţ ă ă ţ ş închise. El m silea s str lucesc, înc rcat de giuvaeruri scumpe, i să ă ă ă ă ş ă m împopo onez ca un fluture pictat, exact a a cum m hot rîsem deă ţ ş ă ă mult vreme s n-o fac niciă ă odat . A fost un sacrificiu destul de mareă

pentru mine. În al doilea rînd, m str duiam tot timpul s corespundă ă ă

speran elor lui i s fac cinste alegerii sale prin comţ ş ă portarea i atitudineaş mea, temîndu-m mereu s nu-l dezam gesc cumva prin cine tie ceă ă ă ş purtare stîngace sau prin vreo manifestare a ignoran ei ei în privin a obiţ ţ -ceiurilor societ ii, din pricina lipsei de experien , i asta în special cîndăţ ţă ş jucam rolul de amfitrioan , pe care mi se cerea destul de des s -lă ă îndeplinesc. i în al treilelea rînd, a a cum am ar tat i mai înainte, eramŞ ş ă ş obosit de înghesuial i de zarv , de graba necontenit i de schimă ă ş ă ă ş b rileă

neîncetate dintr-o via atît de str in tuturor deprinderilor meleţă ă ă anterioare. În cele din urm , el a desă coperit dintr-o dat , c aerul Londreiă ă

217217




nu-mi face bine, c tînjesc dup casa de la ar i c trebuie s m întorcă ă ţ ăş ă ă ă imediat la Grassdale.

Rîzînd, l-am asigurat c situa ia nu e chiar atît de grav cum p rea elă ţ ă ă s cread , dar c sînt gata s m întorc acas dac i el e dispus s-o fac .ă ă ă ă ă ă ă ş ă

Mi-a r spuns c va fi obligat s mai r mîn înc o s pt mîn sau două ă ă ă ă ă ă ă ă ă întrucît are ni te treburi care necesit prezen a lui ia Londra.ş ă ţ— Atunci voi r mîne cu tine, i-am spus.ă— Dar n-am ce s fac cu tine, Helen, a sunat r să ă punsul lui. Atîta

vreme cît r mîi i tu m voi ocupa numai de tine i-mi voi neglijaă ş ă ş treburile.

— Ba n-am s te las eu s-o faci, i-am replicat. Acum, cînd tiu c aiă ş ă treburi, am s insist s - i vezi de ele i s m la i pe mine în pace — i,ă ă ţ ş ă ă ş ş

ca s - i spun adev rul, chiar m bucur s m odihnesc pu in. Pot s -miă ţ ă ă ă ă ţ ă fac plimb rile obi nuite prin parc, c lare sau pe jos. i nu se poate caă ş ă Ş treburile tale s - i ocupe chiar tot timpul. Am s te v d cel pu in la oraă ţ ă ă ţ mesei i seara, i asta o s fie mult mai bine decît s m aflu la mareş ş ă ă ă distan i s nu te v d deloc.ţăş ă ă

— Draga mea, dar mi-e imposibil s te las s r mîi. Cum voi puteaă ă ă s -mi rezolv afacerile cînd voi ti c tu e ti aici, neglijat ...ă ş ă ş ă

— N-am s m simt deloc neglijat : atîta vreme cît tu î i vei faceă ă ă ţ

datoria, Arthur, n-am s m plîng niciă ă odat c sînt p r sit . Dac mi-ai fiă ă ă ă ă ă spus mai înainte c ai ceva de f cut, treaba ar fi fost pe jum tate îndepliă ă ă -nit între timp; acum trebuie s recuperezi vremea pieră ă dut sporindu- iă ţ eforturile. Spune-mi despre ce e vorba i eu am s fiu eful care- iş ă ş ţ repartizeaz sarcinile în loc s - i fiu o povar i o piedic .ă ă ţ ă ş ă

— Nu, nu, — insist aceast fiin înd r tnic . Trebuie s te duciă ă ţă ă ă ă ă acas , Helen. Trebuie s am mul umirea de a ti c e ti bine i înă ă ţ ş ă ş ş

siguran , chiar dac te afli la oarecare dep rtare. Str lucirea din ochii t iţă ă ă ă ă s-a ters i culorile acelea de floare delicat i-au pierit din obraji.ş ş ă ţ— De vin e doar obosela datorit petrecerilor iă ă ş chefurilor.— Nu, nu, draga mea, ascult -m pe mine. E din pricina aerului de laă ă

Londra. Tu te ofile ti tînjind dup adierile proaspete de la ar — i leş ă ţ ă ş vei sim i negre it în cel mult dou zile. Dup cum bine tii, de s n tateaţ ş ă ă ş ă ă ta depinde s n tatea — dac nu cumva i via a — viiă ă ă ş ţ toarei noastresperan e.ţ

— Va s zic ii cu tot dinadinsul s scapi de mine?ă ă ţ ă

218218




— Neap rat. Am s te conduc chiar eu la Grassdale i apoi am să ă ş ă revin la Londra. Nu voi z bovi aici mai mult de o s pt mîn , maximumă ă ă ă dou .ă

— Dar dac trebuie s plec, am s plec singur . Din moment ce tuă ă ă ă

trebuie neap rat s r mîi la Londra, n-are rost s - i irose ti timpul f cîndă ă ă ă ţ ş ă c l toria pîn la Grassă ă ă dale i înapoi.şNumai c lui nu-i pl cea ideea de a m trimite sină ă ă gur .ă— Vai de mine, dar m iei drept o fiin complet neă ţă ajutorat — i-amă

r spuns — din moment ce te temi s m la i s merg o sut de mile înă ă ă ş ă ă propria noastr tră ăsur , înso it de valet i de o camerist . Dac vii cuă ţ ă ş ă ă mine, cu siguran c te voi re ine. Dar spune-mi, te rog, Arthur, în ceţă ă ţ const aceast afacere plictisitoare? i de ce nu mi-ai pomenit de ea pînă ă Ş ă

acum?— E vorba doar de o mic trebu oar cu avocatul meu, mi-a r spuns.ă ş ă ă

i apoi mi-a îndrugat verzi i uscate despre o bucat de p mînt peŞ ş ă ă care voia s-o vînd ca s acopere o parte din ipotecile asupra mo iei lui.ă ă ş Dar fie c relatarea era pu in cam încurcat , fie c mintea mea nu eraă ţ ă ă prea limpede, n-am izbutit s în eleg bine cum o asemenea treab l-ară ţ ă putea re ine în capital dou s pt mîni dup plecarea mea. Înc i maiţ ă ă ă ă ă ă ş

pu in în eleg ast zi cum a putut s -l re in o lun — deoarece cam atîta aţ ţ ă ă ţ ă ă

trecut de cînd l-am l sat acolo i tot nu v d nici un semn de întoarcere.ă ş ă În fiecare scrisoare îmi f g duie te c va veni la mine peste cîteva zile iă ă ş ă ş de fiecare dat m p c le te, sau se p c le te pe el. Scuzele lui sînt vagiă ă ă ă ş ă ă ş i nu stau în picioare Nici nu m îndoiesc c a revenit în mijlocul fo tilorş ă ă ş

lui tovar i de petreceri. O, Doamne, oare de ce l-am l sat acolo? Aăş ă ş vrea, tare a vrea s se întoarc !ş ă ă

29 iunie. Arthur tot nu s-a întors. i de multe zile aŞ ştept i dorescş zadarnic o scrisoare. Scrisorile lui, atunci cînd sosesc, sînt amabile —dac acest cuvînt poate fi justificat de exprim ri frumoase i epiteteă ă ş dr g stoase — dar sînt foarte scurte i pline de scuze banale i de proă ă ş ş -misiuni în care nu pot avea încredere. i totu i, cu cît ner bdare leŞ ş ă ă a tept! Cu cît aviditate deschid i devorez fiecare dintre aceste repliciş ă ş scurte i mîzg lite în grab la cele trei sau patru scrisori lungi pe care le-ş ă ăa primit de la mine i le-a l sat f r r spuns!ş ă ă ă ă

Vai, dar e o adev rat cruzime s m lase atîta vreme singur ! tie că ă ă ă ă Ş ă n-am cu cine s vorbesc decît cu Rachel pentru c nu prea avem veciniă ă

219219




prin împrejurimi — afar doar de familia Hargrave, a c rei re edin oă ă ş ţă z resc de aici, de la ferestrele de sus, printre colinele joase i îmă ş p duriteă de dincolo de vîlcea. M-am bucurat cînd am aflat c Milicent st atît deă ă aproape de noi. Tov r ia ei ar fi fost acum o blînd consolare pentruă ăş ă

mine, dar ea se afl înc la Londra cu mama ei. La Grove nu e niă ă menidecît micu a Esther i guvernanta ei fran uzoaic , deoarece Walter eţ ş ţ ă ve nic plecat. L-am v zut pe acest ideal al perfec iunii masculine laş ă ţ Londra: nu prea p reu s merite elogiile mamei i surorii lui, de i cuă ă ş ş siguran c era un interlocutor mai agreabil i un om mai pl cut decîtţă ă ş ă lordul Lowborough, un tîn r mai candid i cu idei mai morale decîtă ş domnul Grimsby, un gentleman mai rafinat i mai manierat decît domnulş Hattersley — singurul dintre ceilal i prieteni pe care Arthur a g sit deţ ă

cuviin s mi-l prezinte.ţă ăOh, Arthur, de ce nu vrei s vii? De ce nu vrei m car s -mi scrii? Aiă ă ă

vorbit de s n tatea mea, dar cum te-ai putea a tepta s -mi reg sesc aiciă ă ş ă ă culorile i vigoarea? Ofilindu-m din zi în zi în singur tatea i nelini teaş ă ă ş ş i îngrijorarea a tept rii? A a i-ar trebui, ca la întoarcere s m g se tiş ş ă ş ţ ă ă ă ş

ve tejit , urî it i îmb trînit . Tare i-a ruga pe unchiul i m tu a mea,ş ă ţ ă ş ă ă ş ş ă ş sau pe fratele meu, s vin s m viziteze, dar nu-mi place s m plîngă ă ă ă ă ă

lor de singur tatea în care m aflu — i de fapt, singur tatea este cea maiă ă ş ă

mic dintre suferin ele mele; dar ce-o fi f cînd el? Ce l-o fi re inînd atîtaă ţ ă ţ vreme? Tocmai aceast întrebare care revine neîncetat i lucrurile oribileă ş pe care le sugereaz m fac s înnebunesc.ă ă ă

3 iulie. Ultima mea scrisoare, plin de repro uri amare, a smuls, înă ş sfîr it, de la el un r spuns mai lung decît cele de pîn acum. Dar înc nuş ă ă ă tiu cum s -l iau. M ceart în glum pentru fierea i o etul care s-auş ă ă ă ă ş ţ

amestecat în ultima mea efuziune sentimental , i-mi spune c eu n-amă ş ă cum s -mi dau seama de nenum ratele obliga ii care-l re in. Dar afirmă ă ţ ţ ă c în ciuda tuturor acestora, va reveni cu siguran la mine înainte deă ţă sfîr itul s pt mînii viitoare, de i e imposibil pentru un om aflat într-oş ă ă ş asemenea situa ie ca a lui s fixeze o dat precis a întoarcerii. Între timpţ ă ă ă m îndeamn s practic r bdarea — „prima dintre virtu ile femeii” — iă ă ă ă ţ ş m roag s -mi amintesc de zicala: „desp r irea spore te iubirea” i să ă ă ă ţ ş ş ă m mîngîi cu asigurarea c , cu cît st mai mult departe de mine, cu atîtă ă ă m va iubi mai mult cînd se va înapoia. i pîn se întoarce m roag dină Ş ă ă ă suflet s continui s -i scriu neîncetat, pentru c de i uneori e prea lene ,ă ă ă ş ş

220220








m rturisit rezervele i împotrivirea mea, mi-a spus c sînt prostiiă ş ă copil re ti. ie, Helen, i se pare c sînt prostii? Mie nu mi-ar p saă ş Ţ ţ ă ă dac a întrez ri vreo perspectiv de a-l putea iubi i admira, dar dină ş ă ă ş nefericire lucrurile nu stau astfel. N-are în el nimic de care s - iă ţ po iţ

lega stima i afec iunea. Este diametral opus imaginii pe care mi-aş ţ f cusem despre viitorul meu so . Te rog frumos, scrie-mi i spune-mi tot ă ţ ş ce po i ca s m încurajezi. Nu încerca s m convingi s -mi mut ţ ă ă ă ă ă gîndul, fiindc soarta mea e hot rît : preg tirile pentru importantulă ă ă ă eveniment au i început s se desf oare în jurul meu. i te rog s nuş ă ăş Ş ă spui nici o vorb împotriva domnuă lui Hattersley, fiindc vreau să ă gîndesc frumos despre el. i cu toate c i eu l-am criticat, o fac pentruŞ ă ş ultima dat . De aici înainte nu-mi voi îng dui niciodat s mai rostescă ă ă ă

m car un cuvînt în defavoarea lui, indiferent cît de mult s-ar putea s -lă ă merite. i oricine va îndr zni s vorbeasc mai mult sau mai pu inŞ ă ă ă ţ dipre uitor despre omul pe care am f g duit s -l iubesc, s -l cinstesc iţ ă ă ă ă ş s -l ascult, trebuie s se a tepte la un repro sever din partea mea. Laă ă ş ş urma urmelor, cred c nu e mai r u dac nu cumva e chiar mai bun,ă ă ă decît domnul Huntingdon; i toş tu i, tu îl iube ti i pari s fii fericit iş ş ş ă ă ş mul umit . Poate c voi izbuti i eu s - i imit exemplul. Trebuie s -miţ ă ă ş ă ţ ă

spui, dac po i, c domnul Hattersley e mai bun decîtă ţ ă

pare — că

e unom ales, onorabil i cu inima deschis —ş ă de fapt un adev rat diamant ă ne lefuit. S-ar puteaş să fie chiar a a, dar nu-l cunosc suficient. Cunoscş doar înf iăţ area lui exterioar i ceea ce cred euş ă ş a fi latura lui cea maiurît .”ă

i Milicent î i încheie scrisoarea cu cuvintele:Ş ş „La revedere, dragamea, Helen, i- i a tept cu ner bdare sfaturile, dar ai grij s ii cu cineş ţ ş ă ă ă ţ trebuie”.

Vai mie! S rman Milicent, ce încurajare pot s - i ofer? Sau ce sfaturiă ă ă ţ afar doar de acela c e mai bine s pui piciorul în prag acum, — chiară ă ă de-ar fi s - i dezaă ţ m ge ti i s - ii superi nu numai mama i fratele, ci iă ş ş ă ţ ş ş curtezanul, — decît s - i închini întreaga via de mai tîrziu triste ii iă ţ ţă ţ ş regretelor vane?

Sîmb t , 13 iulie.ă ă S pt mîna s-a sfîr it, dar so ul meu nu s-a întors.ă ă ş ţ Toat vara blînd trece f r o singur adiere de bucurie pentru mine, sauă ă ă ă ă de folos pentru el. i eu tot timpul a teptasem ner bd toare acestŞ ş ă ă anotimp cu n dejdea scump i în el toare c ne vom bucura atît deă ă ş ş ă ă

223223




mult, împreun , de var ; i c , cu ajutorul lui Dumnezeu i cu str daniaă ă ş ă ş ă mea, ea va constitui mijlocul de a-i în l a spiritul i de a-i rafinaă ţ ş gusturile, ridicîndu-l pîn la o apreciere potrivit a pl cerilor salutare iă ă ă ş pure ale naturii, ale tihnei i ale dragostei sfinte. Dar acum, seara, cîndş

v d soarele rotund i ro u coborînd calm înd r tul dealurilor aceloraă ş ş ă ă împ durite i l sîndu-le s doarm într-un abur cald, auriu, nu pot s mă ş ă ă ă ă ă gîndesc decît c i el i eu am pierdut bucuriile unei alte zileă ş ş încînt toare. Iar diminea a, cînd m treze te sporov iala i agita iaă ţ ă ş ă ş ţ vr biilor i ciripitul vesel al rîndunelelor — cu toatele preocupate deă ş hr nirea puilor i pline de via i de bucurie în trupu oarele lor micu eă ş ţăş ş ţ — deschid fereastra pentru a sorbi aerul înmiresmat i învior tor iş ă ş privesc peisajul frumos rîzînd sub rou i sub razele soarelui. Numai că ş ă

eu prea adesea fac de ru ine acest spectacol str lucitor, p tîndu-l cuş ă ă lacrimile triste ii ingrate, pentru c so ul meu nu-i poate sim i înrîurireaţ ă ţ ţ binef c toare. Iar cînd r t cesc prin codrii vechi i întîlnesc în drumulă ă ă ă ş meu micu ele zîmbete ale florilor de p dure sau cînd m a ez în umbraţ ă ă ş nobililor no tri frasini de la malul apei, cu ramurile leg nîndu-se gingaş ă ş în adierea u oar de var , care murmur prin frunzi ul lor, cu urechileş ă ă ă ş pline de muzica aceea sfioas amestecat cu zumzetul de vis al gîzelor,ă ă

cu ochii du i peste oglinda sticloas a l cule ului din fa a mea, înconjuratş ă ă ţ ţ

de gloata copacilor, unii dintre ei apleca i gra ios pentru a-i s rutaţ ţ ă undele, iar al ii în l îndu- i seme capetele mult deasupra lui, darţ ă ţ ş ţ întinzîndu- i larg bra ele pentru a-i cuprinde marginile, cu to ii oglindi iş ţ ţ ţ pîn în str fundurile sale sticloase, de i uneori imaginile sînt frînte înă ă ş parte de zbenguiala insectelor acvatice, iar alteori, o clip , totul tremură ă sub suflarea vîntului care atinge prea aspru fa a apei — nici atunci nu amţ nici o bucurie. Cu cît mai mare e fericirea pe care mi-o ofer natura, cuă

atît mai amarnic m lamentez c nu e i el aici pentru a o gusta. Cu cîtă ă ş mai bogat e buă curia pe oare am putea-o avea împreun , cu atît maiă intens simt triste ea actualei noastre desp r iri (da, trisţ ă ţ te ea amîndurora,ţ pentru c , f r doar i poate, i el e nenorocit, chiar dac nu i-o fi dîndă ă ă ş ş ă ş seama de asta). i cu cît e mai mare satisfac ia sim urilor mele, cu atîtŞ ţ ţ mai cumplit e ap sarea pe care o simt în inim . Pentru c el mi-o re ineă ă ă ă ţ în preajma lui, închis în mijlocul prafului fumului Londrei — poateă chiar întemni at între zidurile abominabiului s u club.ţ ă ă

Dar cel mai r u e noaptea cînd intru în camera mea însingurat i mă ă ş ă uit la luna str lucitoare, „dulce regin a cerului”, care plute te deasupraă ă ş

224224




mea „pe bolta întunecat a lumii”, rev rsînd str lucirea ei argintie asupraă ă ă parcului i p durii i apei, atît de pur , de tihnit i de divin — i mş ă ş ă ă ş ă ş ă gîndesc: „Unde-o fi el acum? Ce-o fi f cînd în clipa asta?” Habar n-areă de aceast priveli te de paradis — poate c - i face de cap cu tovar ii luiă ş ă ş ăş

de chefuri sau poate... — ap r -m Doamne c e prea mult — mult preaă ă ă ă mult pentru mine!

23 iulie. Slav Domnului, s-a întors în sfîr it! Dar cît de schimbat e!ă ş Îmbujorat i înfrigurat, moale i apatic, cu frumuse ea lui ciudat ,ş ş ţ ă estompat , f r vigoarea i vioiciunea lui de alt dat . Nu l-am inut deă ă ă ş ă ă ţ r u nici cu vorba nici cu privirea, nici nu l-am întrebat m car de ce aă ă z bovit atîta vreme. N-am avut inima s-o fac, pentru c mi se pare că ă ă

singur se ru ineaz — chiar a a i treş ă ş ş buie s fie, i asemenea întreb ri n-ă ş ăar putea fi decît penibile pentru amîndoi. Îng duin a mea îi face pl cereă ţ ă ba chiar a fi înclinat s spun c -l înduio eaz . Zice c se bucur c eş ă ă ă ş ă ă ă ă iar i acas i numai Dumnezeu tie cît de tare m bucur eu s -l v dăş ă ş ş ă ă ă iar i lîng mine, chiar i în halul în care este. Mai toat ziua zace peăş ă ş ă canapea, iar eu îi cînt ceasuri întregi la pian i din gur . Îi facş ă coresponden a i-i aduc tot ce vrea. Uneori îi citesc, sau îi vorbesc,ţ ş

alteori stau pur i simplu lîng el i-l alint, cu dezmierd ri t cute. tiu cş ă ş ă ă Ş ă

nu merit nici un sfert din ce fac pentru el i tare m tem c -l r sf . Dară ş ă ă ă ăţ de data asta îl voi ierta pe deplin i de bun voie. Dac voi putea, îl voiş ă ă determina s ajung de la ru ine la virtute i nu-i voi mai îng duiă ă ş ş ă niciodat s m p r seasc .ă ă ă ă ă ă

E încîntat de aten iile mele — i poate c mi-e chiar recunosc torţ ş ă ă pentru ele. Îi place s m aib în preajma lui; i cu toate c e morc nos iă ă ă ş ă ă ş îfnos cu slugile i cu cîinii, cu mine se poart blînd i dulce. Nu tiuţ ş ă ş ş

cum ar fi dac nu m-a ar ta atît de prevenitoare, ie ind în întîmpinareaă ş ă ş dorin elor lui, i dac n-a evita cu atîta grij — sau dac n-a încetaţ ş ă ş ă ă ş imediat — s fac vreun lucru care are cît de cît anse s -l irite sau s -lă ş ă ă tulbure, indiferent dac pe bun dreptate sau nu. Vai, ce n-a da să ă ş ă merite toat aceast grij ! Asear cînd edeam al turi de el, inîndu-iă ă ă ă ş ă ţ capul în poal i mîngîindu-i buclele frumoase, gîndul acesta îmi umpleaă ş ochii de lacrimi — a a cum se întîmpl adesea. Numai c de data asta oş ă ă lacrim a c zut pe fa a lui i l-a f cut s - i ridice privirea spre mine. Aă ă ţ ş ă ă ş zîmbit, dar nu într-un mod ofensator.

225225






Cuvîntul „prieten” rostit de gura lui, îmi d fiori: tiu c tocmai uniiă ş ă dintre „prietenii” lui l-au determinat s r mîn la Londra i să ă ă ş ă z boveasc atîta vreme acolo. De fapt, din ceea ce mi-a spus f r s - iă ă ă ă ă ş dea prea bine seama, sau din vorbele i aluziile care i-au sc pat din cîndş ă

în cînd, nu mai am nici o îndoial c adeseori le ar ta scrisorile meleă ă ă pentru ca ei s vad cu cît draă ă ă goste vegheaz so ia sa asupra intereseloră ţ lui i cît de amarnic îi regret ea absen a. i tot a a am dedus c ei l-auş ă ţ Ş ş ă convins s mai stea s pt mîn dup s pt mîn , afundîndu-se în tot felulă ă ă ă ă ă ă ă de dezm uri pentru a nu se expune s fie socotit de ei drept un n tîng,ăţ ă ă sub papucul nevestii, i poate chiar pentru a le ar ta cît de departe seş ă poate aventura f r riscul de a zdruncina dragostei so iei deă ă ţ votate iş iubitoare. E o idee oribil , dar mi-e greu s cred c e fals .ă ă ă ă

— Ei bine, mi-a r spuns el, m-am gîndit în primul rînd la lordulă Lowborough. Dar e imposibil s -l avem pe el printre noi f r jum tateaă ă ă ă lui, prietena noastr comun Annabella. A a c trebuie s -i invit m peă ă ş ă ă ă amîndoi. Sper c nu te temi de ea, Helen? m-a întrebat el cu o sclipireă mali ioas în ochi.ţ ă

— Bineîn eles c nu, i-am r spuns. De ce m-a teme? i pe cine maiţ ă ă ş Ş vrei s invi i?ă ţ

— P i, pe Hargrave — el o s se bucure s vin fiindc , de iă ă ă ă ă ş

proprietatea lui nu e la mare dep rtare de aici, nu prea are terenuri deă vîn toare, i la urma urmei noi ne-am putea extinde pr d ciunile pînă ş ă ă ă acolo, dac am dori s-o facem. tii, Helen, c el e un om întru totulă Ş ă onorabil, un adev rat gentleman care tie s se poarte cu doamnele. iă ş ă Ş m-am gîndit i la Grimsby. E un b iat destul de lini tit i de cumsecadeş ă ş ş — sper c n-ai nimic împotriva lui Grimsby?ă

— Nu pot s -l suf r. Dar în orice caz, dac tu ii, am s m str duiescă ă ă ţ ă ă ă

s -i suport o vreme prezen a.ă ţ— Astea sînt numai prejudec i, Helen, o simpl anăţ ă tipatie de femeie.— Nu; am motive serioase pentru acest resentiment tia sînt to i?Ăş ţ— P i da, cam a a cred. Hattersley o s fie prea ocupat, gîngurind caă ş ă

un porumbel cu mireasa lui, ca s aib , în momentul de fa , timp liberă ă ţă pentru pu ti i cîini de vîn toare.ş ş ă

Asta îmi aminte te c am primit mai multe scrisori de la Milicent,ş ă dup nunta ei, i, fie c e adev rat, fie c numai se preface, dar pare s seă ş ă ă ă ă fi împ cat cu soarta ei. Afirm c a descoperit nenum rate virtu i iă ă ă ă ţ ş perfec iuni la so ul ei, dintre care unele, m tem eu, ni te ochi mai pu inţ ţ ă ş ţ

227227




p rtinitori n-ar prea izbuti a le discerne, de-ar fi s le caute cu toat grijaă ă ă i chiar cu lacrimi. Iar acum, c s-a desprins cu glasul lui sonor i cuş ă ş

manierele lui necioplite, lipsite de curtenie, Milicent spune c nu i se maiă pare geu s -l iubeasc a a cum trebuie s fac o neă ă ş ă ă vast i m roag dină ş ă ă

suflet s ard scrisoarea acea în care mi-a vorbit cu atît de pu ină ţ ă chibzuin împotriva lui. A adar, sper c va putea totu i s fie fericit .ţă ş ă ş ă ă Îns , de se va întîmpla astfel, va fi numai i numai r splata bun t ii ei:ă ş ă ă ăţ pentru c dac ar fi vrut s se considere victima soartei, sau aă ă ă în elepciunii prea lume ti i pracţ ş ş tice, a mamei ei, ar fi putut s seă trezeasc extrem de nefericit . Iar dac de dragul datoriei n-ar fi f cută ă ă ă toate eforturile pentru a- i iubi b rbatul, f r îndoial c l-ar fi urît pînş ă ă ă ă ă ă la sfîr itul vie ii.ş ţ

228228




CAPITOLUL XXVI

23 SEPTEMBRIE. OASPE II no tri au Ţ ş

sosit acum vreo trei s pt mîni. Lordul i lady Lowboă ă ş rough sînt c s tori iă ă ţ de peste opt luni. i îi voi acorda doamnei atîta credit încît s spun cŞ ă ă so ul ei e alt om; înf i area, dispozi ia i caracterul lui s-au schimbat,ţ ăţş ţ ş sensibil, în bine, de cînd nu l-am mai v zut. Numai c exist înc locă ă ă ă pentru îmbun t iri. Nu e întotdeauna veă ăţ sel i nici întotdeauna mul umit,ş ţ i ea se plînge adesea de toanele lui, de i, din toat lumea, tocmai ea arş ş ă

trebui s fie ultima care s -l acuze de acest lucru, întrucît el nu i leă ă ş manifest niciodat împotriva ei, decît cel mult penă ă tru vreo purtare de

natur a scoate din s rite pîn i un sfînt. El tot o mai ador i ar fi înă ă ă ş ă ş stare s umble în mîini pîn la cap tul p mîntului numai pentru a-i faceă ă ă ă pe plac. Ea e con tient de puterea pe care o are asupra lui i o folose teş ă ş ş din plin; dar tiind bine c e mai pu in primejdios s ob ii un lucru prinş ă ţ ă ţ dezmierd ri i vorbe mieroase decît prin porunci, în mod foarte în eleptă ş ţ î i compenseaz despotismul cu lingu eli i alint ri sufiş ă ş ş ă ciente pentru a-lface s se cread un om fericit, îndr git i favorizat de soart .ă ă ă ş ă

Totu i are un fel al ei de a-l chinui, de pe urma cş ă

ruia suf r i euă ş

al turi de el, sau cel pu in a a s-ar puă ţ ş tea întîmpl dac a accepta ună ă ş asemenea mod de a vedea lucrurile. Îl chinuie cochetînd pe fa — de iţă ş nu chiar scandalos — cu domnul Huntingdon, care accept cu dragă ă inim s -i fie partener în acest joc. Numai c mie nu-mi pas pentru c înă ă ă ă ă privin a lui tiu c nu e vorba decît de vanitate i de o dorin diabolicţ ş ă ş ţă ă de a-mi stîrni gelozia i, poate, de a- i chinui prietenul; iar ea, f rş ş ă ă îndoial , e îndemnat de motive similare. Numai c în manevrele ei eă ă ă

mai mult mali ie i mai pu in joac de copil. A adar, este evidentă ţ ş ţ ă ă ş interesul meu s -i dezamă ăgesc pe amîndoi în ceea ce m prive teă ş

229229




p strîndu-mi tot timpul o senin tate vesel i netulburat . De aceea mă ă ă ş ă ă str duiesc s -mi manifest cea mai deplin încredere în so ul meu i ceaă ă ă ţ ş mai mare indiferen fa de vicle ugurile i iscusin a atr g toarei meleţă ţă ş ş ţ ă ă vizitatoare. Lui nu i-am f cut repro uri decît o dat i asta pentru c a rîsă ş ă ş ă

de figura deprimat i îngrijorat a lordului Lowborough într-o seară ş ă ă cînd cei doi se d duser în spectacol într-un mod deosebit de sup r tor.ă ă ă ă Atunci într-adev r am spus mul ime de lucruri în aceast privin i l-amă ţ ă ţăş mustrat cu destul severitate. Dar el n-a f cut decît s rîd i mi-a zis:ă ă ă ă ş

___— Îl comp time ti, Helen, nu-i a a?ă ş ş— Comp timesc orice persoan c reia i se face r u, i-i comp timescă ă ă ă ş ă

i pe cei care pot s jigneasc astfelş ă ă oamenii.— Vai, Helen, e ti tot a a de geloas ca i el! a strigat so ul meuş ş ă ş ţ

rîzînd i mai tare, de unde mi-am dat seama c e imposibil s -l convingş ă ă de gre eala lui.ş

Prin urmare, de atunci încolo, m-am ab inut cu grij s mai pomenescţ ă ă în vreun fel de acest subiect i l-am l sat pe lordul Lowborough s seş ă ă descurce singur cum o putea. Dar el e lipsit fie de în elepciunea, fie deţ puterea de a-mi urma exemplul, de i se str duie te s - i ascund cît maiş ă ş ă ş ă bine nelini tea i stînjeneala. i totu i, ele se manifest pe chipul lui iş ş Ş ş ă ş

proasta lui dispozi ie iese din cînd în cînd la iveal — chiar dac nu subţ ă ă

forma unor resentimente f i e — c ci nu merge niciodat chiar atît deăţş ă ă departe. Dar, m rturisesc c eu simt uneori mu c tura geloziei — aspră ă ş ă ă i dureroas chiar — cînd Annabella îi cînt acompaniindu-se la pian, iarş ă ă

so ul meu îi ascult , pierdut, glasul, cu sincer i v dit interes. Atunci tiuţ ă ş ă ş c e cu adev rat încîntat i c eu nu am puterea de a trezi o ardoareă ă ş ă similar . Îl pot amuza i delecta cu cîntecele mele simple, dar nu-l potă ş fermeca în atît de mare măsur .ă

28 septembrie. Ieri ne-am dus cu to ii la Grove, conacul îndelungţ neglijat al domnului Hargrave. Maic -sa ne invit adeseori acolo ca s seă ă ă bucure de prezen a scumpului ei Walter. i de data asta ne-a invitat peţ Ş to i ia un dineu, i în onoarea noastr a adunat laolalt — ca s ne inţ ş ă ă ă ţ ă tov r ie — pe to i nobilii de prin împreă ăş ţ jurimi care au putut s vin .ă ă Petrecerea era foarte bine organizat : dar eu n-am putut s nu mă ă ă gîndesc tot timpul la costul ei. Nu-mi place doamna Hargrave: e ofemeie aspr , preten ioas i cu preocup ri lume ti. Are destui bani ca să ţ ă ş ă ş ă tr iasc foarte comod, dac ar ti îns cum s -i foloseasc în modă ă ă ş ă ă ă

230230




judicios i dac i-ar fi învş ă ş ă at i fiul s fac acela i lucru. Dar ea seţ ş ă ă ş str duie te tot timpul s men in aparen ele, cu acea trufie condamnaă ş ă ţ ă ţ bilă care socoate pîn i cel mai mic semn de s r cie drept o crim ru inoas .ă ş ă ă ă ş ă Îi împileaz pe ranii ce depind de ea, manifest mult zgîrcenie fa deă ţă ă ă ţă

slugi i- i priveaz pîn i fiicele — dup cum se priveaz i pe ea deş ş ă ă ş ă ă ş adev ratele binefaceri ale vie ii, pentru c nu conă ţ ă simte s cedeze pasulă celor care au avere de trei ori mai mare decît a ei; i, mai presus de toate,ş pentru c e hot rît ca scumpul ei fiu s capete posibilitatea „de a- i ineă ă ă ă ş ţ capul la fel de sus ca i cei mai înal i gentilomi ai rii”. Acest fiu, îmiş ţ ţă închipui, e foarte cheltuitor i are obiceiuri costisitoare. Nu e un risipitorş nes buit i nici un om înnebunit dup c utarea pl cerilor, dar ine „caă ş ă ă ă ţ totul s fie elegant în jurul lui” i s - i permit cam multe dintreă ş ă ş ă

bucuriile tinere ii. Asta n-o face atît penţ tru satisfacerea propriilor salegusturi cît pentru a- i men ine reputa ia de filfizon, în lume, i de b iatş ţ ţ ş ă de via printre nelegiui ii s i tovar i de chefuri. Dar e prea egoist ca sţă ţ ă ăş ă se gîndeasc vreodat cît de multe lucruri ar putea s aduc mamei iă ă ă ă ş surorilor sale iubitoare cu banii pe care-i risipe te astfel pentru el. Atîtaş vreme cît ele izbutesc s - i fac o apari ie onorabil o dat pe an, cîndă ş ă ţ ă ă vin la ora , el nici nu- i bate m car capul s se gîndeasc la micile lorş ş ă ă ă

lupte de acas , la felul cum se priveaz în tain de unele i de altele. Eă ă ă ş

un fel destul de aspru de a-l judeca pe „scumpul, nobilul i m rinimosulş ă Walter”, dar m tem c am prea mult dreptate.ă ă ă

Preocuparea i grija neîncetat a doamnei Hargrave de a g si partideş ă ă bune pentru fiicele ei constituie în parte cauza i în parte rezultatulş acestor gre eli: f cînd o fiş ă gur bun în lume i prezentîndu-le într-oă ă ş lumin cît mai favorabil , ea sper s le asigure ni te anse mai bune. iă ă ă ă ş ş Ş întinzîndu-se astfel mai mult decît îi e plapuma, dep indu- i mijloaceleăş ş

i cople indu-l cu daruri pe fratele lor, le lipse te pe ele de avereaş ş ş necesar , pref cîndu-le astfel în ni te pietre greu de urnit din cas . Biataă ă ş ă Milicent, m tem, a i c zut jertf manevrelor acestei mame cu concep iiă ş ă ă ţ gre ite, care se felicit c i-a îndepliş ă ă ş nit în mod atît de satisf c toră ă datoria matern i sper s fac la fel de mult i pentru Esther. Dară ş ă ă ă ş Esther e deocamdat doar o copil — o feti b ie oas i vesel daă ă ţă ă ţ ă ş ă paisprezece ani. Are sufletul la fel de cinstit, de naiv i de nevinovat caş i al surorii ei, îns are o personalitate neş ă înfricat i m tem c mamei eiă ş ă ă

îi va fi destul de greu s -i încovoaie cerbicia conform elurilor urm riteă ţ ă de ea.

231231




CAPITOLUL XXVII

9 OCTOMBRIE. ACUM CINCI ZILE, într-o sear , pu in dup ce se servise ceaiul, Annabella cînta,ă ţ ă acompaniindu-se la pian, avîndu-l ca de obicei alături pe Arthur. Î iş terminase cîntecul, dar r m sese înc la pian. Iar el st tea aplecat asupraă ă ă ă scaunului ei, i f cea conversa ie în oapt , inîndu- i fa a foarte aproapeş ă ţ ş ă ţ ş ţ de a ei. M-am uitat la lordul Lowborough. Se afla în cel lalt cap t ală ă od ii, vorbind cu domnii Hargrave i Grimsby. Totu i l-am v zută ş ş ă aruncînd c tre doamna lui i c tre st pînul casei o privire enervat —ă ş ă ă ă

manifestare clar a unei profunde nelini ti — la care Grimsby a zîmbit.ă ş Hot rît s întrerupă ă ă tête-á-tête-ul, m-am ridicat i — alegînd o bucatş ă muzical de pe etajera cu note i partiă ş turi — m-am apropiat de pian cuinten ia de a o ruga pe lady Lowborough s ne-o cînte. Îns am r masţ ă ă ă inţ tuit locului i f r glas cînd am v zut-o ascultînd cu un zîmbet deă ş ă ă ă

încîntare — dup cît se p rea i cu obrajii îmă ă ş bujora i — oaptele dulciţ ş ale lui Arthur, i l sîndu- i liş ă ş ni tit mîna în strînsoarea lui. Sîngele mi-aş ă

n v lit mai întîi în inim , apoi în cap. Pentru c asta n-a fost totul: Pu ină ă ă ă ţ

înainte de a m apropia eu, Arthur a aruncat în grab o privire pesteă ă um r c tre celelalte persoane din inc pere i apoi i-a lipit mîna care nuă ă ă ş ş se împotrivea, de buzele lui, într-o s rutare pasionat . Ridicînd capul aă ă dat cu ochii de mine, apoi i i-a l sat în jos, încurcat i speriat. i ea m-aş ă ş Ş v zut i m-a înfruntat cu un aer aspru i sfid tor Am l sat notele pe piană ş ş ă ă i m-am retras. Mi-a venit r u; dar n-am p r sit înc perea. Din fericire seş ă ă ă ă

f cuse tîrziu i nu putea s mai treac mult vreme pîn cînd societateaă ş ă ă ă ă

avea s se risipeasc . M-am dus la c min i mi-am sprijinit capul de el.ă ă ă ş Peste cîteva minute cineva m-a întrebat dac nu m simt bine. N-amă ă

232232




r spuns. De fapt, în momentul acela nici nu mi-am dat prea bine seamaă ce m întreab . Dar în mod mecanic mi-am ridicat ochii i l-am v zut peă ă ş ă domnul Hargrave stînd lîng mine pe carpeta c minului.ă ă

— S v aduc un pahar cu vin? m-a întrebat.ă ă

— Nu, mul umesc, i-am r spuns.ţ ăi, îndep rtîndu-m de el, m-am uitat în jur. Lady Lowborough seŞ ă ă afla lîng so ul ei, aplecat asupra lui i cu mîna pe um rul lui, vorbindu-ă ţ ă ş ăi în oapt i zîmbindu-i. Arthur era la mas i r sfoia un album cuş ă ş ă ş ă gravuri. M-am a ezat pe scaunul cel mai apropiat, iar domnul Hargrave,ş constatînd c serviciile lui nu sînt solicitate, s-a retras în mod foarteă în elept. Curînd dup aceea lumea a spus noapte bun i, în timp ceţ ă ă ş oaspe ii se retr geau în od ile lor, Arthur s-a apropiat de mine zîmbindţ ă ă

cu un aer foarte sigur de el.— E ti foarte sup rat , Helen? mi-a optit el.ş ă ă ş— Nu e vorba de o glum , Arthur — i-am r spuns eu pe un ton grav,ă ă

dar cu tot calmul de care am fost în stare — dac nu cumva i se pare oă ţ glum s -mi pierzi definitiv afec iunea.ă ă ţ

— Cum? E ti chiar atît de pornit ? a exclamat el rîzînd i mi-a strînsş ă ş mîna într-ale lui.

Dar eu mi-am tras-o înapoi, indignat , i aproape dezgustat , pentruă ş ă

c se vedea bine c e sub influen a vinului.ă ă ţ— Atunci trebuie s m a ez în genunchi, mi-a spus el. iă ă ş Ş

îngenunchind în fa a mea, cu mîinile împreunate i ridicate într-o parodieţ ş a smereniei, a continuat pe un ton de implorare:

— Iart -m , Helen! Scumpa mea Helen, iart -m , i n-am s maiă ă ă ă ş ă fac niciodat !ă

Îngropîndu- i fa a în batist s-a pref cut c scoate ni te suspineş ţ ă ă ă ş

profunde.L sîndu-l în aceast pozi ie mi-am luat sfe nicul i, strecurîndu-m ,ă ă ţ ş ş ă în t cere, afar din odaie, am urcat scă ă ările cît de repede am putut. Dar ela constatat curînd c l-am p r sit i, alergînd dup mine, m-a cuprins înă ă ă ş ă bra e tocmai cînd intrasem în camer i m preg team s -i înţ ă ş ă ă ă chid u a înş nas.

— Nu, nu, pe legea mea, n-ai s scapi a a u or de mine! a strigat el.ă ş şApoi, alarmat de starea de agita ie în care m aflam, m-a rugat cuţ ă

c ldur s nu m înfurii atît de tare, spunîndu-mi c sînt alb la fa i c ,ă ă ă ă ă ă ţăş ă dac urmez aceast cale, o s m omor singur .ă ă ă ă ă

233233




— Atunci d -mi drumul! i-am optit.ă şM-a l sat imediat din bra e — i bine a f cut, pentru c într-adev ră ţ ş ă ă ă

eram furioas . Am c zut moale în fotoliu i am încercat s m lini tescă ă ş ă ă ş pentru c voiam s -i voră ă besc cît mai calm. A r mas în picioare lîngă ă

mine, dar n-a îndr znit s m ating sau s -mi vorbeasc . Apoiă ă ă ă ă ă apropiindu-se i mai mult s-a l sat într-un genunchi — de data asta nuş ă din pref cut umilin , ci pentru a se afla la aceea i în l ime cu mine, iă ă ţă ş ă ţ ş sprijinindu-se de bra ul fotoliului a început a-mi vorbi cu glas sc zut:ţ ă

— Toate astea sînt fleacuri, Helen, o glum , o nimica toat , care nuă ă merit nici m car o clip de gîndire. N-ai s înve i niciodat — aă ă ă ă ţ ă continuat el cu mai mult înă dr zneal — c nu ai de ce s te temi dină ă ă ă partea mea? C te iubesc pe deplin i din tot sufletul? Sau c , a ad ugată ş ă ă

el, i un zîmbet îi flutura pe la col urile gurii, dac m gîndesc vreodat ,ş ţ ă ă ă m car o clip , la altcineva nu trebuie s - i par r u de asta, pentru că ă ă ţ ă ă ă asemenea fleacuri apar i dispar ca o lic rire de fulger, în timp ceş ă drgostea mea pentru tine arde statornic i neîncetat, ca soarele. Miculş meu tiran nes buit, oare asta...ă

— Arthur, te rog taci o clip i ascult -m — i s nu crezi cumva că ş ă ă ş ă ă am un acces de furie din pricina geloziei. Sînt absolut calm . Uite,ă

pip ie-mi mîna.ă

i cu un aer grav am întins-o c tre el, dar am strîns-o pe a lui cu oŞ ă energie care p rea s conteste afirma ia mea i care l-a f cut, deci, să ă ţ ş ă ă zîmbeasc .ă

— Nu e nevoie s zîmbe ti, domnule, i-am zis eu înt rindu-miă ş ă strînsoarea i privindu-l int pîn l-am f cut aproape s se intimideze.ş ţ ă ă ă ă Se prea poate, domnule Huntingdon, s i se par c e foarte frumos s teă ţ ă ă ă distrezi stîrnindu-mi gelozia. Dar bag bine de seam s nu-mi stîrne tiă ă ă ş

cumva ura. i dac vei ajunge s faci s mi se sting dragostea, veiŞ ă ă ă ă vedea c nu e deloc u or s mi-o mai reaprinzi.ă ş ă— Bine, Helen, nu voi repeta gre eala. Dar te asigur c n-am avut niciş ă

o inten ie rea. B usem cam prea mult vin i în momentul acela nu-miţ ă ş d deam bine seama ce fac.ă

— Adeseori bei prea mult, i sta e înc un obicei pe care-l detest.ş ă ăA ridicat capul, uluit de pasiunea cu care vorbeam— Da, am continuat. E un lucru pe care nu l-am pomenit niciodat ,ă

pentru c mi-a fost ru ine. Dar acum î i voi spune c m nec je te i mă ş ţ ă ă ă ş ş ă tulbur i s-ar putea chiar s m i dezguste dac o vei ine tot a a i veiă ş ă ă ş ă ţ ş ş

234234




l sa n ravul s pun st pînire pe tine, ceea ce se va întîmpla cu sigurană ă ă ă ă ţă în cazul cînd nu te opre ti la timp. Dar e greu s punem pe seama vinuluiş ă întreaga ta comportare fa de lady Lowborough. i în seara asta tiaiţă Ş ş perfect ce faci.

— Ei bine, îmi pare r u, a replicat el, mai degrab moroc nos decîtă ă ă poc it. Ce altceva mai vrei?ă— Î i pare r u c te-am v zut, de asta nu m înţ ă ă ă ă doiesc, i-am r spuns cuă

r ceal .ă ă— Dac nu m-ai fi v zut — a morm it el cu ochii în podea — nu s-ară ă ă

fi întîmplat nimic r u.ăAm sim it c -mi plesne te inima. Dar cu mult hotţ ă ş ă ărîre mi-am înghi itţ

n duful i i-am spus calm:ă ş

— A a i se pare?ş ţ— Chiar a a, mi-a r spuns el aproape obraznic. La urma urmei ce-amş ă

f cut? Nimic — decît faptul c tu te-ai g sit s transformi totul într-ună ă ă ă motiv de acuza ie i sup rare.ţ ş ă

— Dar ce-ar gîndi lordul Lowborough, prietenul t u, dac ar ti totul?ă ă ş Sau ce-ai gîndi chiar tu, dac el sau vreo alt persoan ar fi jucat acela iă ă ă ş rol fa de mine pe care l-ai jucat tu fa de Annabella?ţă ţă

— I-a zbura creierii.ş

— Ei vezi, Arthur? Atunci cum po i s spui c e o nimica toat oţ ă ă ă gre eal pentru care te-ai socoti îndrepş ă t it s zbori creierii altui b rbat?ăţ ă ă E oare o nimica toat s te joci cu sentimentele prietenului t u i aleă ă ă ş mele — s te str duie ti s r pe ti unui so afec iunea nevestei lui? Oareă ă ş ă ă ş ţ ţ jur mintele c s toriei sînt o simpl glum ? i e chiar o nimica toat s teă ă ă ă ă Ş ă ă distrezi c lcîndu-le în piă cioare- i ispitind i pe altcineva s fac la fel?ş ş ă ă Oare pot eu iubi un b rbat care s vîr e te asemenea lucruri i apoiă ă ş ş ş

sus ine cu atîta degajare c e vorba de un fleac?ţ ă— Chiar tu e ti aceea care- i calci în picioare jurş ţ ămintele c sniciei —ă mi-a zis el ridicîndu-se indignat i m surînd camera în lung i-n lat. Aiş ă ş f g duit s m cinste ti i s mi te supui, i acum încerci s m tiranizeziă ă ă ă ş ş ă ş ă ă i m amenin i, i m acuzi, i m faci tîlhar! Dac n-ar fi la mijlocş ă ţ ş ă ş ă ă

starea în care te afli Helen, nu m-a supune chiar a a blînd ca unş ş mielu el. Nu pot suporta s -mi dicteze nici o femeie, chiar dac e so iaş ă ă ţ mea.

— i atunci ce-ai s faci? Ai s-o ii tot a a pîn cînd am s ajung s teŞ ă ţ ş ă ă ă ur sc i pe urm ai s m acuzi c -mi calc jur mîntul?ă ş ă ă ă ă ă

235235




A t cut o clip i apoi a r spuns:ă ă ş ă— N-ai s m ur ti niciodat .ă ă ăş ăÎntorcîndu-se i reluîndu- i pozi ia dinainte, la piş ş ţ cioarele mele, a

repetat pe un ton mai vehement:

— Nu m po i urî atîta vreme cît eu te iubesc.ă ţ— Dar cum pot eu s cred c m iube ti dac vei continua s te por iă ă ă ş ă ă ţ în felul sta? Pune-te în locul meu: s m comport i eu astfel, ai maiă ă ă ş socoti oare c te iubesc! În asemenea împrejur ri ai mai crede înă ă declara iile mele cele mai solemne i mi-ai mai acorda cinstire iţ ş ş încredere?

— Sînt dou situa ii diferite. A a e în firea femeii, s fie constant , să ţ ş ă ă ă iubeasc o persoan , o singur peră ă ă soan , orbe te, nebune te i de-aă ş ş ş

pururi. Domnul s le aib în paz , scumpele de ele! i pe tine mai presusă ă ă Ş de toate! Dar trebuie s ai pu in în elegere i pentru noi, Helen. Trebuieă ţ ă ţ ş s ne acorzi ceva mai mult libertate i îng duin , pentru c a a cumă ă ş ă ţă ă ş zice Shakespeare:

„Oricît ne-am l uda, avem pasiuniă Mai schimb toare, lacome, nebune,ă

Mult mai u or stîrnite sau pierdute,ş

Mai firave ca cele de femeie.” 9

— Vrei s spui prin asta c am pierdut pasiunea ta i a cî tigat-o înă ă ş ş schimb lady Lowborough?

— Nu, cerul mi-e martor c în compara ie cu tine o socot pe ea doară ţ rîn i scrum — i voi continua s gîndesc astfel dac nu m veiţă ă ş ş ă ă ă

îndep rta de tine printr-un exces de severitate. Ea e fiica p mîntului; tuă ă

e ti un înger din ceruri. Numai c nu trebuie s fii prea auster înş ă ă ă divinitatea ta i s - i aminte ti c sînt doar un biet muritor i supusş ă ţ ş ă ş gre elii. Z u a a, Helen, nu vrei s m ier i? a încheiat el luîndu-mi, cuş ă ş ă ă ţ tandre e, mîna i ridi cînd capul cu un zîmbet nevinovat.ţ ş

— Dac te iert ai s repe i gre eala.ă ă ţ ş— Jur pe...— Nu jura. Te pot crede pe cuvînt chiar i f r s te juri. Ce n-a daş ă ă ă ş

s pot s am încredere în oricare vorb a ta!ă ă ă

9 William Shakespeare, A dou sprezecea noapte, Actul II, Scena IV, 13-16.ă

236236




— Atunci pune-m la încercare, Helen. Încrede-te în mine i iart -mă ş ă ă numai de data asta i ai s vezi! Haide odat , c trec prin chinurileş ă ă ă iadului pîn te aud rostind cuvîntul acela!ă

Nu l-am rostit, dar am pus mîna pe um rul lui i l-am s rutat pe frunteă ş ă

i apoi am izbucnit în lacrimi. M-a îmbr i at cu c ldur ; i de atunci amş ăţ ş ă ă ş r mas în teră meni foarte buni. A fost destul de cump tat la mas iă ă ş purtarea lui fa de lady Lowborough n-a l sat nimic de dorit. În prima ziţă ă a inut-o la distan , în m sura în care a putut s-o fac f r s încalce, înţ ţă ă ă ă ă ă mod flagrant, legile ospitalit ii. Dup aceea, s-a ar tat prietenos iăţ ă ă ş civilizat, dar atîta tot — în prezen a mea, cel pu in, i, b nuiesc, i înţ ţ ş ă ş celelalte împrejur ri, pentru c ea pare eap n i nemul umit , iar lordulă ă ţ ă ăş ţ ă Lowborough este, în mod vizibil, mai bine dispus decît înainte i maiş

cordial cu gazda lui. Dar voi fi foarte bucuroas s -i v d du i de aici,ă ă ă ş deoarece am atît de pu in afec iune pentru Annabella încît e o adev rataţ ă ţ ă povar s fiu amabil cu ea i cum e singura doamn din cas , în afară ă ă ş ă ă ă de mine, m v d silit s petrecă ă ă ă o mare parte din timp împreun cu ea.ă Data viitoare, cînd va mai veni pe aici doamna Hargrave, voi salutavizita ei drept o adev rat u urare. M bate chiar gîndul s ceră ă ş ă ă permisiunea lui Arthur ca s-o poftesc pe b trîna doamn s stea la noiă ă ă

pîn la plecarea oaspe ilor. Cred c a a voi face. Ei i se va p rea o aten ieă ţ ă ş ă ţ

amabil din partea mea, i, cu toate c am prea pu in poft de socieă ş ă ţ ă ă tateaei, va fi cu adev rat binevenit ca o a treia doamn care s se interpună ă ă ă ă între lady Lowborough i mine.ş

Prima dat cînd am r mas singur cu aceast lady, dup seara aceeaă ă ă ă ă nefericit , s-a întîmplat chiar în ziua urm toare, la vreo dou ceasuriă ă ă dup micul dejun. Domă nii p r siser casa dup ce petrecuser intervalulă ă ă ă ă de timp obi nuit, scriind scrisori, citind ziarele i schimbînd între ei cîteş ş

o vorb .ăLady Lowborough i cu mine am stat împreun cîteva minute. Eaş ă lucra ceva, iar eu parcurgeam coloanele unui ziar din care desprinsesemesen ialul cu mai bine de un sfert de or înainte. Era un moment deţ ă stînjeneal peă nibil pentru mine i socoteam c pentru ea trebuie s fieă ş ă ă infinit mai nepl cut. Dar se pare c m în elam. Ea a fost prima care aă ă ă ş vorbit. Zîmbind cu siguran i sînge rece, a început astfel:ţăş

— So ul t u a fost foarte bine dispus asear , Helen. A a e elţ ă ă ş întotdeauna?

Am sim it c -mi n v le te sîngele în cap i c -mi ard obrajii.ţ ă ă ă ş ş ă

237237










i s se acreasc în umş ă ă bra neînsorit a singur t ii, sau s degenereze cuă ă ăţ ă totul i s se ofileasc din lips de hran pe acest teren nes nş ă ă ă ă ă ătos! Dar,repet, n-am nici un drept s m plîng. S deă ă ă clar doar adev rul — celă pu in o parte din adev r — i s v d mai apoi dac alte adev ruri, maiţ ă ş ă ă ă ă

întunecate, nu vor p ta aceste pagini. Sîntem c s tori i de mai bine deă ă ă ţ doi ani i probabil c „farmecul” idilei noastre s-a istoş ă vit. Cu siguranţăc acum am coborît pe treapta cea mai de jos a afec iunii lui Arthur i amă ţ ş descoperit toate racilele firii sale. Dac se va schimba ceva, probabil că ă se va schimba în bine, pe m sur ce ne deprîndem mai mult unul cuă ă cel lalt. Cu siguran c e greu s coborîm la un nivel mai sc zut decîtă ţă ă ă ă cel la care am ajuns. i dac se va întîmpl a a, voi putea suporta bineŞ ă ă ş lucrurile, — cei pu in atît de bine cît le-am putut suporta pîn acum.ţ ă

Arthur nu e chiar ceea ce nume te îndeob te lumea un b rbat r u: areş ş ă ă multe calit i. Dar e un b rbat lipsit de st pînire de sine sau de aspira iiăţ ă ă ţ înalte, iubitor de pl ceri i care se las u or prad bucuriilor animalice.ă ş ă ş ă Nu e un so r u, dar ideile lui despre îndatoririle i bucuţ ă ş riile conjugalenu corespund cu ale mele. Judecînd dup aparen e, el concepe so ia ca peă ţ ţ o fiin care s - i iuţă ă ş beasc so ul i s stea acas , servindu-l, distrîndu-l iă ţ ş ă ă ş îngrijindu-se în tot felul de bun starea lui, atîta vreme cît are el chef să ă

stea cu ea. Iar cînd e plecat, s se ocupe de interesele lui — domesticeă

sau de alt natur — i s -i at epte, r bd toare, întoarcerea. Asta,ă ă ş ă ş ă ă indiferent de ce face el între timp.

La începutul prim verii i-a anun at inten ia de a pleca la Londra: mi-ă ş ţ ţa zis c treburile lui îi reclam preă ă zen a acolo i nu mai poate s seţ ş ă împotriveasc acestei neoesit i. i-a exprimat regretul c m p r se teă ăţ Ş ă ă ă ă ş

i, pe de alt parte, speran a c m voi distra cu copila ul pîn laş ă ţ ă ă ş ă întoarcerea lui.

— Dar de ce trebuie s m p r se ti? l-am întrebat. Nu v d de ce n-aă ă ă ă ş ă ş merge cu tine; pot fi gata oricînd.— Nu cumva ai vrea s iei copilul la Londra?ă— Da, de ce nu?Lucrul era absurd: cu siguran c aerul de la ora nu i-ar fi f cut bineţă ă ş ă

nici lui i nici mie ca doic . În îmş ă prejur rile date, obiceiurile londoneze,ă orele tîrzii de culcare n-ar fi fost deloc potrivite pentru mine. În general,m-a sigurat c ar fi fost un lucru extrem de sup r tor, incomod iă ă ă ş primejdios. I-am respins obiec iile cît de bine m-am priceput, pentru cţ ă tremuram la gîndul c se va duce singur i eram în stare s sacrifică ş ă

241241




aproape orice cînd era vorba de mine i chiar i de copil, numai pentru a-ş şl împiedica s plece. Într-un tîrziu, mi-a spus de la obraz, i chiar pe ună ş ton cam îfnos, c n-are ce s fac cu mine acolo. Era istovit i el deţ ă ă ă ş nop ile de nesomn. I-am propus s st m în camere separate. Dar a zis cţ ă ă ă

nici a a nu e bine.ş— Adev rul este, Arthur, i-am r spuns în cele din urm , c te-aiă ă ă ă s turat de societatea mea i e ti hot rît s nu m iei cu tine. Puteai să ş ş ă ă ă ă spui asta din capul locului.

El a negat. Dar eu am p r sit imediat înc perea i am fugit în cameraă ă ă ş copilului ca s -mi ascund tulburarea.ă

Eram prea jignit ca s -mi mai exprim nemul umirea fa de planurileă ă ţ ţă lui sau ca s m mai refer cît de cît la acest subiect, afar doar de cazulă ă ă

cînd era vorba de aranjamentele necesare pentru plecarea lui iş rezolvarea treburilor cît timp va fi plecat. Asta pîn în ajunul c l toă ă ă riei,cînd l-am implorat, cu toat seriozitatea, s aib grij de el i s seă ă ă ă ş ă fereasc din calea ispitei. A rîs de neă lini tea i de îngrijorarea mea, darş ş m-a asigurat c ele sînt lipsite de orice temei i a f g duit s in seamă ş ă ă ă ţ ă ă de sfaturile mele.

— B nuiesc c n-are nici un rost s te rog s fixezi o zi pentruă ă ă ă

întoarcerea ta? l-am întrebat.— A, nu! Date fiind împrejur rile, nici n-a putea s-o fac. Dar te rogă ş s fii sigur , dragostea mea, c nu voi lipsi mult vreme.ă ă ă ă

— Nu vreau s te in prizonier acas , i-am r spuns. N-a protestaă ţ ă ă ş chiar i împotriva unei absen e de cîteva luni, dac po i fi fericit atîtaş ţ ă ţ vreme f r mine, cu condi ia s tiu c nu e ti în primejdie. Dar nu-miă ă ţ ă ş ă ş place ideea c te afli acolo, printre prietenii t i, cum le zici tu.ă ă

— Ei, ei, prostu o! Ce- i închipui c nu sînt în stare s -mi port singurţ ţ ă ă

de grij ?ă— Data trecut n-ai f cut-o. Dar de data asta, Arthur am ad ugat euă ă ă cu toat seriozitatea, arat -mi c e ti în stare s-o faci i dovede te-mi că ă ă ş ş ş ă nu trebuie s -mi fie team s - i acord încrederea!ă ă ă ţ

De promis a promis într-adev r, îns cam pe tonul pe care-l folosimă ă cînd încerc m s potolim un copil. i parc i-a inut promisiunea? Nu!ă ă Ş ă ş ţ De aici înainte nu voi mai putea niciodat s -l cred pe cuvînt. Amar ,ă ă ă foarte amar m rturisirea! Din pricina lacrimilor nici nu mai v d ceă ă ă scriu. A plecat la începutul lui martie i nu s-a întors pîn în iulie. Deş ă data asta nu s-a mai deranjat s - i gă ş ăseasc pretexte, i scrisorile lui auă ş

242242




fost mai rare, mai scurte i mai pu in afectuoase, în special dup cîtevaş ţ ă s pă t mîni. Veneau la intervale tot mai mari i erau din ce în ce maiă ş concise i mai nep s toare. i totu i, cînd omiteam s -i scriu, se plîngeaş ă ă Ş ş ă c -l neglijez. Cînd îi scriam cu seă veritate i r ceal — a a cumş ă ă ş

m rturisesc c am f cut-o adesea în ultima perioad — m inea de r uă ă ă ă ă ţ ă pentru severitate i spunea c în felul sta îl fac sa se însp imînte Laş ă ă ă gîndul întoarcerii acas . Cînd încercam s -l conving cu duhul blînde ii,ă ă ţ îmi r spundea pe un ton mai agreabil i f g duia s se întoarc . Dar, înă ş ă ă ă ă

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	aflorea31
View:	240 times
Download:	5 times

Anne Bronte - Necunoscuta de La Wildfell Hall Vol.1

Documents