CUPRINS DEZVOLTAREA COMUNITARA ................ ........ ................. ........ .................. .... ................. 3 CE INSEAMNA O COMUNITATE DEZVOLTATA? ......................................................... 3 PRINCIPIILE DEZVOLTARII COMUNITARE.................................................................. 5 TEMELIA DEZVOLTARII COMUNITARE ........................................................................ 6 PASI IN PROCESUL DE DEZVOLTARE COMUNITARA...............................................8 PARTICIPAREA ........................................................................................... .......................... 9 CE ESTE PARTICIPAREA? .................................................................................................. 9 NIVELE DE PARTICIPARE ............................................................................................... 10 CUM PUTEM MOTIVA OAMENII SA PARTICIPE ? ...................................................... 11 ECHIPA DE INITIATIVA COMUNITARA .................... ................................................... 16 MODURI DE ACTIUNE INTR-O COMUNITATE ............................................................ 16 DE CE ESTE UTIL SA LUCRAM IN ECHIPA: ................................................................. 17 PASI IN FORMAREA UNEI ECHIPE................................................................................18 ROLURI IN CADRUL UNEI ECHIPE ................................................................................ 19 STADIILE DEZVOLTARII ECHIPEI ................................................................................. 20 ECHIPELE EFICIENTE ...................................................................................................... 21 LIDERII............... ......... ........ ........ ................ ........ ................ ........ ........................................... 22 CE SUNT LIDERII COMUNITATII ................................................................................... 23 CALITATILE DE BAZA ALE UNUI LIDER ..................................................................... 24 STILURI DE CONDUCERE ................................................................................................ 25 CE INSEAMNA CONDUCERE PARTICIPATIVA?......................................................... 25 RELATII EFICINETE INTRE LIDER SI MEMBRII ECHIPEI SALE ............................. 26 LUAREA DECIZIILOR .................... ....................... ....................... ............................. ......... 29 DIFICULTATI IN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR ........................................... 31 LUAREA UNOR DECIZII INSPIRATE ............................................................................. 32 CONFLICT SI NEGOCIERE ............................................................................................ ... 34 DEFINITII SI MODURI DE RAPORTARE LA CONFLICT............................................. 34 TIPURI DE CONFLICTE .................................................................................................... 34 STADIILE DEZVOLTARII UNUI CONFLICT................................................................. 35 STRATEGII DE ABORDARE A CONFLICTULUI ........................................................... 36 NEGOCIAREA CA METODA DE REZOLVARE A CONFLICTELOR .......................... 38 CATEVA IDEI UTILE ........................................................................................................ 43 COMUNICAREA ................................................................................................................... 44 TIPURI DE COMUNICARE ................................................................................................ 44 BARIERE IN COMUNICARE .................................................................................. .......... 44 Curs Dezvoltare Comunitara Eselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Transcript
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
CE ESTE PARTICIPAREA? ..................................................................................................9 NIVELE DE PARTICIPARE ............................................................................................... 10
CUM PUTEM MOTIVA OAMENII SA PARTICIPE ? ......................................................11
ECHIPA DE INITIATIVA COMUNITARA .......................................................................16
MODURI DE ACTIUNE INTR-O COMUNITATE ............................................................16
DE CE ESTE UTIL SA LUCRAM IN ECHIPA: .................................................................17
PASI IN FORMAREA UNEI ECHIPE ................................................................................ 18
ROLURI IN CADRUL UNEI ECHIPE ................................................................................19
STADIILE DEZVOLTARII ECHIPEI .................................................................................20
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
PRINCIPIILE DEZVOLTARII COMUNITARE
Dezvoltarea comunitara este fundamentata de urmatoarele principii:
Actiune colectiva
Oamenii lucreaza impreuna pentru a combate situatiile de dezavantajaresi discriminare prin identificarea problemelor si nevoilor comune si pringasirea de solutii pentru acestea
Democratie
Grad maxim de participare din partea tuturor partilor interesate Includerea comunitatii largi in procesele de decizie Deschiderea si transparenta actiunilor care privesc comunitatea Hotararea de a asigura egalitatea Procese de luarea a deciziilor care sa asigure includerea si care saduca la crearea unor pareri comune si la obtinerea consensului
Imputernicire
Invatare reciproca si schimb de experienta; Dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si capacitatii individuale si in cadrul
grupului; Imputernicirea indivizilor si a grupurilor astfel incat acestia sa isi poata
exprima in mod increzator opinia in cadrul sistemelor de luare a deciziilorsi a sistemelor politice.
Prin promovarea principiilor de actiune colectiva, democratie siimputernicire se va garanta „proprietatea” comunitatii asupraactivitatilor de imbunatatire a starii fizice si morale a localitatii.
Dezvoltarea bazata pe initiativa comunitatii poate necesita o perioada maiindelungata, dar schimbarile produse au loc au un grad mai mare dedurabilitate, adica sunt mai viabile pe termen lung. Urmatoare piramidailustreaza relatia dintre cladirea capacitatii si dezvoltarea infrastructurii.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 5
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
PARTICIPAREAPARTICIPAREA
CE ESTE PARTICIPAREA?
PARTICIPAREA = procesul prin care toti cei interesati influenteazasi au controlul asupra acelor elemente esentiale ale dezvoltarii cele afecteaza viata: resurse, actiuni/ initiative si decizii
Dezvoltarea trebuie sa fie un proces echitabil in punct de vedere social,
vizibil din punct de vedere economic si nevatamator pentru mediulinconjurator. Pentru aceasta oamenii trebuie sa fie plasati in centrulproceselor de planificare si de luare a deciziilor.
Abordare participativa este un mod de actiune prin care se acordaprioritate rolului activ al beneficiarilor. Este un proces prin care beneficiaridirecti isi asuma responsabilitatea pentru desfasurarea activitatilor siparticipa activ la toate fazele acesteia.
Un proiect de tip participativ poate ajuta la descatusarea energiilor latenteale oamenilor si de asemenea poate contribui la atingerea scopului de a
realiza o dezvoltare durabila. Experienta a demonstrat ca oamenii isi potelabora propriile alternative de dezvoltare daca sunt lasati sa ia propriiledecizii in directiile care ii privesc pe ei. Daca sunt sprijiniti ei isi pot creeachiar si propriile resurse.
ACCEPTIUNI ALE TERMENULUI DE PARTICIPARE
1. Participarea ca munca ieftina- comunitatea participa atunci cand contribuie cu mana de lucru (fie sinecalificata) sau doneaza resurse de alt tip
- ca avantaje: costuri scazute si o posibila crestere a gradului in caremembrii comunitatii se identifica cu proiectul la care au participat laexecutie
2. Participarea ca participare la cheltuieli- implicare la sustinerea costurilor de intretinere a lucrarii
3. Participarea ca obligatie contractuala- ofera comunitatii posibilitatea de a accepta sau respinge anumiti termeniai contractului si chiar sa negocieze anumite schimbari in structura
formala a puterii in sat
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 9
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
4. Participare ca luare a deciziilor in comunitate- cand participarea devine cu adevarat participare comunitara
NIVELE DE PARTICIPARE
Primul nivel de participare – INFORMAREA - este cel in care gradul departicipare a cetatenilor atat la actiune cat si la decizie este minim – eifiind informati de catre initiator asupra deciziilor luate si a actiunilor careau fost, sunt si/sau urmeaza a fi intreprinse.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 10
I
III
II
IV
INFORMARE= cetatenii sunt informati de catre initiator
CONSULTARE= cetatentii sunt consultati (li se cere parerea), Initiatorul
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Al doilea nivel de participare este acela al CONSULTARII – in careinitiatorul consulta cetatenii (culege informatii, opinii, propuneri, solutiiasupra problemei si actiunilor ce urmeaza a fi implementate, dar deciziaapartine tot initiatorului.
Al treilea nivel este acela al participarii la DECIZIE – si descrie situatia incare decizia asupra unei interventii locale apartine cetatenilor, initiatorul(organizatie sau institutie) implementand decizia adoptata de cetateni.
Ultimul nivel, DECIZIE SI ACTIUNE, este acela in care cetatenii nunumai ca decid ce trebuie facut dar si actioneaza in vederea implementariideciziei, initiatorul avand doar rol de facilitator.
Adeseori, in practica comunitara se constata ca in etape diferite ale unui
proiect se pot regasi nivele diferite de participare. De asemenea functie denatura proiectului nu intotdeauna nivelul maxim de participare este celoptim/ functional.
Avantajele participarii:Descatuseaza energii latenteNevoia resimtita/constatataDurabilitatea oricarei initiative (de ex. plan de intretinere)
Dezavantajele participariiflexibilitatetimpcostul/ eficientarabdare (“sa asculti si prostul si desteptul si treazul si beatul”)
CUM PUTEM MOTIVA OAMENII SA PARTICIPE ?
Din cele prezentate mai sus putem deduce ca o participare reala a catormai multi oameni la deciziile si actiunile de privesc dezvoltarea comunitatiilor este cheia obtinerii de rezultate eficiente si de durata. Atunci:
1. De ce oamenii nu participa intr-o masura mai mare?
2. Iar atunci cand participa ce ii face sa se implice.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 11
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Raspunsul la aceste doua intrebari va furniza instrumentele necesareoricarui lider comunitar care este interesat sa creasca participarea lanivelul comunitatii din care face parte.
BARIERE IN CALEA PARTICIPARII
1. Conceptia conform careia oamenii sunt mai degraba obisnuiti cuierarhia si controlul decat cu participarea.
2. Credinta ca oamenii nu sunt la curent cu ceea ce se petrece în jurul lor şi astfel nu pot să realizeze consecinţele ce vor decurge şicare-i vor afecta.
3. Oamenii cred că fiecare trebuie să-şi vadă de treaba lui,schimbarea lumii este treaba altcuiva, nu a lor în orice caz!
4. Oamenii nu cred că ei pot influenţa schimbarea. Oamenii vorsă facă ceva, dar oricum nu cred că ceea ce vor face va conduce la oschimbare majoră.
5. Mitul fatalitatii - in general, oamenii consideră că, deja, totul afost decis
6. Blocajul profesional (‘de ce nu faceti dvs, ca dvs sunteti expert, si
stiti?”).7. Blocajul birocratic.
8. Blocajul politic.
9. Participarea creaza asteptari care pot genera frustrari.
10. Complexul de superioritate - credinta ca cineva este mai bundecat ceilalti oameni
11. Complexul de inferioritate - credinta ca cineva este inferior altoroameni.
12. Participarea necesita mai multa munca si mai mult timp.Fiecare persoană vede realitatea şi problemele din jur prin prismapropriei percepţii şi ierarhii de priorităţi, iar eforturile sunt depuse, deobicei, în mod separat (nu este uşor să percepi scopuri comune atuncicând scopurile personale îţi sunt mult mai aproape).
MOTIVE PENTRU CARE OAMENII ACTIONEAZA
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 12
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
• Cei care cred într-o idee / misiune: sunt convinşi şi simt căanumite lucruri trebuie făcute şi îndeplinite.
• Cei care iau atitudine: simt că cei din jurul lor au nevoie caanumite lucruri să fie făcute.
• Cei altruişti: acţionează ajutându-i pe ceilalţi, simţindu-se astfel
generoşi şi utili.• Cei care au un model: acţionează pentru că văd că aşa fac cei pe
care îi admiră şi în care cred şi simt că se aşteaptă şi de la ei acestlucru!
• Cei care caută satisfacţii şi linişte: acţionează pentru că speră săfie recompensaţi sau avantajaţi, sau pentru ca să evite osancţionare / penalizare.
ARTA MOTIVARII.Iata cat de mare este varietatea motivelor care fac un om sa participe saudin contra il determina sa stea pe margina si sa nu se implice. In acesteconditi putem noi motiva pe cineva sa faca ceva?
Conform teoriei dr. John Geiger:
Nu poti motiva pe nimeni
•
Oamenii sunt deja motivati•
Oamenii fac diferite lucruri deoarece au motivele lor si nu motiveletale
•
Aceste motive reprezinta punctele lor tari
Astfel tot ceea ce poti face este sa te apleci cu atentie asupra fiecareipersoane si sa ii intelegi resorturile interioare care l-ar determina saactioneze (interesul sau persoanal sau ce are de castigat in urma uneiactiuni - notorietate, abilitati si cunostinte noi, respect, activitate sociala,sansa de a schimba lucrurile, oportunitatea de a incepe o nou a cariera,un cerc mai larg de prieteni sau contacte influente etc.). Astfel veti puteacrea oportunitati astfel incat fiecare individ care se implica intr-o actiunecolectiva sa poata castiga si ceva in plan personal, ramanad astfelimplicati si motivati pe intreg parcursul procesului de dezvoltarecomunitara.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 13
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Pentru ca doar prin corelarea multitudinilor de interese proprii se nasteinteresul colectiv. Deciziile importante dintr-o comunitate sunt rezultantaintereselor proprii ale tuturor celor implicati – institutii, organizatii,grupuri, indivizi. De aceea interesul comunitar este legat de cel de interespropriu.
A discuta deschis in grupul de initiativa si cu toti cei ce vor sa se implicedespre interesele personale si cele colective este un semn de increderereciproca si de recunoastere a faptului ca in cadrul unei actiuni colectiveinteresul persoanal al fiecarui conteaza atat timp cat poate fi satisfacutprin actiunea in jurul interesului comunitar.
Adeseori oamenii tind sa puna etichete uni altora: fie esti altruist(situatie in care recunosti ca interesul tau nu conteaza in fata interesului
celuilalt) fie esti egoist (interesul tau primand, ceilati necontand in nici unfel). Dar intre aceste doua extreme adesori exista si situatia de dorit –aceea in care si tu si celalalt va acceptati intersele fiecaruia ca fiind egalede importante si cautati cai prin care aceste interese sa convearga. Oastfel de situatie descrie adesori premiza necesara unei actiuni colectivearmoniase si a unor relatii functionale in cadrul unie comunitati.
Iata cateva sfaturi utile date de cei practicieni in domeniul motivariioamenilor din comunitate:
1. Creati conditiile necesare pentru ca fiecareARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 14
EU ALTII
EGOIST INTERES PROPRIU ALTRUIST
EU ALTII ALTIIEU
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
sa poata sa-si spuna parerea daca doreste; sa stie ca are ocazia sa-si spuna parerea; sa se simta in siguranta cand isi exprima parerea.
2. Asigurati-va ca ideile tuturor, o data exprimate, sunt si ascultate
2. Acceptati deciziile si nu criticati pe nimeni pentru ceea ce spune.
3. Si tineti cont de cateva principii de baza: trebuie să fiţi motivaţi pentru a putea motiva. în fiecare om există un impuls declanşator al motivaţiei. motivarea necesită un scop. provocările şi confruntările motivează doar dacă poţi învinge. recunoaşterea motiveaza. participarea motivează. apartenenţa la un grup (parteneriat) şi la spiritul său motivează. ne motivează faptul că noi înşine progresăm şi ne dezvoltăm. motivarea, odată stabilită, nu poate rezista totuşi unor
circumstanţe în permanentă schimbare.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 15
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
ECHIPA DE INITIATIVA COMUNITARAECHIPA DE INITIATIVA COMUNITARA
Echipa = un grup de mai multi oameni care lucreaza impreuna pentru aatinge un obiectiv comun, un anumit rezultat. Membrii echipei au un motivpentru a lucra impreuna; au nevoie de experienta, abilitatile si angajareafiecaruia dintre ei pentru a atinge obiectivul comun; sunt convinsi camuncind impreuna pot sa ia decizii mai eficiente decit daca ar munciseparat.
Grupul = doua sau mai multe persoane care interactioneaza una cu altainfluentandu-se reciproc (intre membrii unui grup exista o serie de relatii/legaturi observabile)
MODURI DE ACTIUNE INTR-O COMUNITATE
La nivel individual: indivizii au diferite scopuri, care nu tind in modobligatoriu in aceeasi directie ( pot fi multe scopuri diferite)
La nivel de grup: in grupuri, oamenii tind si lucreaza pentru scopuri cudirectii similare/ asemanatoare, chiar daca nu sunt condusi de acelasi scop
pe termen lung ( multe scopuri diferite , care se indreapta spre aceasidirectie)
La nivel de echipa: in echipe, oamenii sunt condusi de scopuri pe termenmediu, care tind/ se indreapta spre aceeasi directie (scop comun si aceasidirectie)
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 16
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
La nivel de organizatie: este un nivel superior echipei si creaza relatii intrediferite echipe. Aduce o viziune comuna organizatiei, pe termen lung(acelasi scop, care tinde spre o viziune comuna asupra viitorului)
DE CE ESTE UTIL SA LUCRAM IN ECHIPA:
1. Pentru a distribui munca (apare posibilitatea de a aduce la un loc unset de abilitati, talente si responsabilitati foarte diferite carora sa lise atribuie sarcini corespunzatoare).
2. Munca poate fi organizata si controlata mai usor.
3. Pentru rezolvarea de probleme si luarea de decizii (a pune la un loco mare varietate de abilitati, talente inseamna a asigura pentru
orice problema solutia optima si capacitatea de a pune in practicaaceasta solutie optima).
4. Pentru procesarea informatiei (pentru a transmite informatiile sau oanumita decizie celor ce trebuie sa le cunoasca).
5. Pentru colectarea de informatii si idei.
6. Pentru testarea si ratificarea deciziilor.
7. Pentru a creste implicarea si dedicarea celor intersati.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 17
Scop
Scop
Viziune comuna asupra
societatii/comunitatii
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
8. Pentru negociere sau rezolvare de conflicte.
PASI IN FORMAREA UNEI ECHIPE
a. Descoperiti resursele umaneIncepeti prin a raspunde la urmatoarele intrebari: Cine va poate ajuta? Ce resurse are comunitatea respectiva: institutii publice, grupuri de
afaceristi, organizatii religioase, asociatii de locatari, cluburi, grupurietnice, grupuri sportive si de recreere, asociatii culturale, grupuriofertante de servicii, proprietari importanti, sectorul de afaceri, indivizi?
Cum, unde si de ce se aduna oamenii? Cum afla oamenii ce se intampla in jurul lor? Cine are cea mai mare influenta in deciziile locale, finantarile si
investitiile locale? Cine are un interes major in comunitate? Cercetati solutiile folosite de altii.
Problema ivita in comunitatea d-voastra probabil ca exista si in altecomunitati. Interesati-va cum rezolva alte comunitati aceste probleme.Luati legatura cu diferite grupuri de locuitori, cereti-le ajutorul;
b. Organizarea pentru lucru:mpartasirea/exprimarea opiniilor despre ceea ce urmeaza a fi facut;Transformarea activitatilor in sarcini de realizat si competente necesare.
c. Clarificarea sarcinilorEchipa are o perspectiva comuna asupra sarcinilor ce trebuiesc indeplinite.
d. Stabilirea responsabilitatii echipei si a fiecaruia dintre membriiechipeiSarcinile trebuie transformate in responsabilitati (prin acordarea autoritatiide a realiza o anumita sarcina).
e. Stabilirea si identificarea clara a resurselorFormarea unei echipe depinde atat de complexitatea sarcinilor de rezolvatcat si de resursele disponibile (bani, echipamente, spatiu, timp).
f. Indeplinirea propriu zisa a sarcinii
g. Urmarirea atmosferei din cadrul echipei
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 18
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Nivelul de participare, sentimentele, regulile echipei, modul de lucrutrebuie supravegheate astfel incat sa fie mentinute la un nivel functional/favorabil unor bune performante ale echipei.
ROLURI IN CADRUL UNEI ECHIPE
Intr-un grup (o echipa) fiecare membru poate sa joace un rol. Pot exista:1. Comportamente centrate pe rezolvarea sarcinii;2. Comportamente centrate pe mentinerea echipei;3. Comportamente individuale negative (deranjante).
Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba comportamentediferite, in functie de situatia in care se afla.
Cum recunoastem aceste comportamente?
1. Cind se centreaza pe REZOLVAREA SARCINII, membrii grupului Initiaza actiuni, contribuie la aplicarea lor; Cauta informatii; Ofera informatii; Cer opinii, pareri; Ofera opinii, pareri; Elaboreaza planuri, documente, etc. Coordoneaza activitatile echipei; Orienteaza; Evalueaza rezultatele, progresul actiunilor (critica constructiv ,daca este cazul); Energizeaza grupul; Inregistreaza, noteaza informatiile importante despre muncaechipei.
2. Cind se centreaza pe MENTINEREA GRUPULUI, membrii grupului
Incurajeaza, armonizeaza comunicarea si lucrul membrilorgrupului; Accepta compromisuri in privinta lucrului membrilor; Elaboreaza standarde de lucru; Observa si comenteaza comportamentele membrilor grupului; Recunoaste meritele celorlalti membrilor grupului; Valorizeaza contributiile si prezenta in echipa a celorlalti; Asigura suport moral, informational in munca celorlalti membri aigrupului.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 19
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
3. Comportamentele INDIVIDUALE DERANJANTE sunt atunci candunul sau mai multi membrii ai grupului
Blocheaza functionarea echipei; Cauta sa fie recunoscuti ca persoane importante in grup, chiar
daca nu sunt; Se pun in rolul “Baiatului de gasca” (sunt de acord cu toata lumea,
cu toate propunerile, chiar daca se contrazic pe ei insisi); Au tendinta sa-i domine pe ceilalti membrii ai grupului; Cauta tot timpul ajutorul celorlalti, obligandu-i sa se opreasca din
lucru si sa-i acorde atentie; Ameninta cu retragerea; Pledeaza pentru un anumit interes; Monopolizeaza discutia; Agreseaza verbal sau chiar fizic pe ceilalti membri ai echipei.
STADIILE DEZVOLTARII ECHIPEI
Exista 4 stadii prin care o echipa trece:Formarea - echipa imaturaFurtuna - echipa fractionalaNormarea - echipa unitaFunctionarea - echipa eficienta
1. Formarea - in acest stadiu este vorba de o serie de persoane adunate.Din punct de vedere al relatiilor personale, membrii grupului se bazeazape relatii clasice, de exemplu autoritatea liderului. Mult timp este alocat decatre fiecare membru acceptarii sale de catre grup. Se strang informatii,date, se formeaza subgrupuri, se evita confruntarile.
2. Furtuna - se caracterizeaza prin conflict si competitie. Se avanseaza inrezolvarea sarcinii, dar apar momente tensionate. Apar atatcomportamente de retragere cat si dorinta de dominare.
3. Normarea - Se caracterizeaza prin cresterea coeziunii intre membriigrupului. Apare constiinta apartenentei la grup. Grupul stabileste norme sistandarde. Schimbul de informatii este real si eficient. De remarcat faptulca in acest moment grupul devine mai inchis, membrii sunt extrem deatasati de grup si se opun schimbarilor.
4.Functionarea - Este etapa de interdependenta reala intre membriigrupului. Eficienta maxima, identitatea grupului completa, dispare teamade schimbare. Nu toate grupurile ajung la acest stadiu.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 20
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
ECHIPELE EFICIENTE
acorda atentie:1. Obiectivelor echipei: Acestea sunt clar definite, comunicate clar,planificate participativ; cand obiectivele sunt revizuite, motivele schimbariisunt comunicate tuturor.2. Rolurilor in echipa: Rolul fiecaruia este clar si bine stabilit; relatiiledintre membrii sunt clar stabilite; membrii echipei sunt de obiceipregatiti/specializati pentru rolul pe care il indeplinesc, sau urmeazacursuri de instruire.3. Metodelor de lucru ale echipei. Pentru indeplinirea obiectivelor,echipa trebuie sa indeplineasca o multitudine de activitati:
4. Relatiilor intre membrii echipei: Intr-o echipa eficienta, relatiiledintre membrii echipei se bazeaza pe incredere; in activitatile interprinsese simte spiritul de echipa; membrii echipei comunica eficient intre ei.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 21
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
LIDERIILIDERII
Liderul care isi exercita puterea cu onoare va actiona de la interiorulomului catre exterior, incepand cu el insusi."- Blaine Lee, Principiile puterii
Testul final al unui lider este de a lasa in oamenii de langa el, convigereaca vor continua sa faca ceea ce au inceput si atunci cand nu va mai fialaturi de ei."Walter Lippmann
Liderii buni ii fac pe oameni sa simta ca sunt in inima activitatilor si nu laperiferie. Fiecare va simti ca este important pentru succesul organizatiei siatunci vor da muncii lor valoare si sens."-Warren Bennis
Provocarea unui lider este accea de sa fie puternic dar nu badaran, sa fieamabil dar nu slab, sa fie indraznet dar nu tupeist, sa fie ganditor dar nulenes, sa fie umil dar nu timid, sa fie mandru dar nu arogant, sa aiba
umor dar sa nu fie ironic.
Un lider viclean este dispretuit de oameni. Un lider bun este admirat deoameni. Dar cel mai bun lider este acela in urma caruia oamenii spun “Amrealizat singuri”.Lao Tzu
Un adevarat lider serveste. Serveste oamenii. Serveste interesele lorcele mai bune, fara sa fie intotdeauna popular sau fara sa iasa in evidenta.Eugene B. Habeckerin
Dezvoltarea unor abilitati excelente de comunicare este absolut necesarapentru un lider. El trebuie sa fie capabil sa impartaseasca din cunostintelesi ideile lui, sa transmita un sentiment al exigentei si de entuziasm. Dacaun lider nu este in stare sa isi faca inteles mesajul si sa-i motiveze peceilalti, atunci mesajul lul nu are nici o importanta.Gilbert Amelio
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
CE SUNT LIDERII COMUNITATII
Lider = cel(cea) care ajuta la stabilirea directiei si ii influenteazape ceilalti sa urmeze acea directie.
Caracteristica esentiala a unui lider consta tocmai in aceasta capacitate dea influenta, deci in puterea asupra celor cu care interactioneaza. Surseleacestei puteri asupra celorlalti pot fi:
• RECOMPENSA – puterea se bazează pe convingerea unei persoanecă o alta acordă recompense (promovări, favoruri, renume, acces laresurse, materiale sau de altă natură)
• CONSTRÂNGEREA – puterea rezultă din percepţia unei persoane că
o alta are posibilitatea de a pedepsi (a o leza, mustra, retrograda,anula privilegii)
• LEGITIMITATEA – puterea bazată pe poziţia oficială pe care opersoană o deţine în comunitate
• RESPECTUL – putere bazată pe identificarea unei persoane caposedând trăsături care generează respect, supunere, loialitate
• EXPERTIZA – puterea bazată pe convingerea că o persoană posedăcunoştinţe şi aptitudini deosebite, de expert
• INFORMAŢIA – putere rezultată din convingerea că o persoană areacces la informaţii importante
• RELAŢILE – putere bazată pe convingerea că o persoană are legăturicu oameni importanţi sau influenţi
• CATALIZATOR – putere rezultată din abilitatea de a combina douăsau mai multe surse ale puterii care, luate fiecare în parte, ar fiinsuficiente pentru a da rezultate
Comunitatile au nevoie de lideri buni, catalizatori pentru a le ghidaeforturile de dezvoltare. Ca lider comunitar poti aduce o contributie foarteimportanta la a transforma comunitatea intr-un loc in care locuitorilor leplace sa traiasca.
Un stil colaborativ din partea liderului este ideal pentru abordarearezolvarii problemelor comunitatii deoarece acest mod de a lucra cuoamenii stimuleaza participarea indivizilor in luarea deciziilor.Colaborare inseamna implicarea membrilor comunitatii in gasirea desolutii. Colaborarea presupune explorarea intereselor comune si lucrul cuindivizi si grupuri care la prima vedere ar parea adversari. Acest stil cereun efort constient de a lua legatura cu toate sectoarele comunitatii. Lideriicolaborativi ajuta facilitarea unui proces de lucru cu comunitatea in carese asigura ca toate punctele de vedere sunt auzite si ca deciziile reflecta
nevoile multora.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 23
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Contrar credintelor populare, marii lideri se creaza si nu se nasc. Lideriibuni se dezvolta trecand printr-un proces continuu de auto-educatie,instruire, experimentare. Indivizii isi pot imbunatati comportamentele siabilitatile pentru a deveni lideri mai buni.
Aceste abilitati si comportamente necesare unui lider includ: comunicare,facilitare, visare si planificare, rezolvare si negociere de conflicte,mobilizarea oamenilor, lucrul in echipa, luare de decizii, asumare deriscuri, auto-reflectie.
CALITATILE DE BAZA ALE UNUI LIDER
CARACTER – ceea ce esti ca omUmor; Modestie; Simtul echitatii/ integritate; Cunoasterea de sine;Capacitate de a invata; Curiozitate; Minte deschisa; Entuziasm;Imaginatie
VIZIUNE – ceea ce vezi in viitorExista o idee clara asupra unde vrei tu ca leader sa ajungi si unde artrebui sa ajunga echipa ta
COMPORTAMENT – cum actioneziComunici eficient, conduci sarcinile bine, esti flexibil si deschis la ideinoi, ierarhizezi cu usurinta sarcinile si iti gestionezi timpul, tratezi
oamenii cu respect, etc.
INCREDERE – Credinta interioara in tine insuti si in munca pe care o faci.
Activitati ale liderului comunitar
Comunica Formeaza o echipa cu care sa lucreze; Creaza viziuni si de planuri strategice Rezolva si negociaza conflicte Motiveaza oamenii cu care lucreaza Lucreaza alaturi de oameni Pregateste oamenii pentru actiune; Face propuneri pentru actiune; Ajuta grupul sa ia decizi Facilitarea de intalniri Prezentari publice Isi asuma de riscuri Depasirea limitelor Asigura o evaluare corecta si obiectiva.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 24
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
STILURI DE CONDUCERE
Autocratic (A) – orientat catre realizarea sarcinilor, cere exigenta, iasingur decizii, fara sa se consulte cu altii. Pentru el este mai importantaindeplinirea obiectivelor decat sentimentul de multumire al oamenilor cucare lucreaza.
De gasca (G)– orientat catre oameni si nevoile lor, are grija de ei pentrua-i invata si a-i ajuta sa realizeze sarcinile. Pentru el sunt mai importanterelatiile cu cei din jur si isi doreste ca toate lumea sa fie multumita.
Lasa-ma sa te las (L) – el crede ca oamenii se pot orienta si descurca
singuri, nu trebuie dadaciti.
Participativ (P)- pentru el este importanta obtinerea de rezultate dar nucu orice pret. Oamenii sunt deopotriva importanti si le acorda atentiacuvenita. Asigura includerea tuturor in luarea deciziilor.
CE INSEAMNA CONDUCERE PARTICIPATIVA? Atragerea oamenilor pentru a gasi propriile solutii la problemele lor; Gasirea intereselor comune si nu situarea pe pozitii adverse; Lucrul cu diferite grupuri de interes.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 25
Orientare catre sarcina
Lasa-ma sa te
las
Gasca Participativ
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Conducerea participativa pleaca de la premisa ca daca aducem oameniipotriviti impreuna, le cream conditiile sa lucreze in mod constructivpunandu-le la dispozitie informatii relevante, ei vor crea viziuni si strategiioriginale pentru a rezolva problemele si necazurile impartasite ale
comunitatii.
Cum punem in practica acest lucru?
1. Ajutand oamenii sa construiasca relatii intre ei
2. Incurajand un model de includere
3. Ajutand grupul sa isi stabileasca un mod de lucru
4. Invatand grupul sa lucreze eficient
5. Asigurand ca fiecare persoana este ascultata
6. Mediind conflicte si dispute
7. Mentinand un proces de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilorin mod participativ
8. Ajutand grupul sa aleaga pentru inceput proiecte care sunt realizabileusor
9. Ajutand grupul sa identifice si sa obtina resursele necesare pentruindeplinirea sarcinilor
Conducerea colaborativa este utila atunci cand:
Comunitatea se confrunta cu probleme mari;
Cand problemele comunitatii afecteaza multe categorii de indivizi;
Cand oamenii vor sa aiba un cuvant de spus in deciziile care leafecteaza viata;
Cand in comunitate exista oameni cu experienta, cunostinte si energie
care ar putea ajuta la rezolvarea problemelor comunitatii.
RELATII EFICINETE INTRE LIDER SI MEMBRII
ECHIPEI SALE
Una dintre functiile cele mai importante ale unui lider comunitar este
sprijinirea oamenilor de langa el in a creste, a se dezvolta in planpersonal, in a-si dezvolta la randul lor potentialul de lider. Iar de cele maiARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 26
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
multe ori un adult se dezvolta prin experienta capatata in timpul actiunii.Prin urmare iata cateva sfaturi pentru liderii comunitari ce isi doresc saaiba o relatie cat mai eficienta cu aoemnii cu care lucreaza :
1. dati celor de langa voi sarcini. Fiecare ar trebui sa aiba o
responsabilitate functie de abilitatile pe care le identificati si care potfi dezvoltate (de ex. sa stranga informatii, sa organizeze intalniri, saia legatura cu vecinii)
2. creati obligatii celor cu care lucrati. Cereti cuiva sa treaca pe laun vecin si sa il aduca la o intalnire, cererti altcuiva sa stranga o listade semnaturi, sa conduca o intalnire, sa participle la formare unuieagende de lucru, sa redacteze scrisori catre autoritati. Toate acestesolicitari vor da sentimentul importantei si utilitatii si in acelasi timpvor motiva pe cei vizati sa isi duca la indeplinire rolul in grup.
3. Daca este posibil cereti celor care deja s-au implicat sa implice
si pe altii in rezolvarea problemei.4. Emotiile vii ii fac pe oameni sa actioneze. Incurajati membrii unei
echipe sa isi impartaseasca unu altuia din experienta lor intr-oanumita problema, ce au simtit, ce au facut, ce au invatat ?
5. Creat conditii pentru invatare.
6. Avansati-i pe cei de langa voi la noi nivele de responsabilitate.Delegati din reponsabilitatile voastre de lider. Poate ca este vremeaca mebrii grupului sa se intalneasca direct cu personaje cu influenta incazul respectiv.
Ce ar trebui sa evite un lider comunitar:
SĂ IA DECIZII FĂRĂ CONSULTAREA GRUPULUI
SĂ PRESEZE LUAREA DECIZIILOR, DEŞI GRUPULNU ESTE ÎNCĂ PREGĂTIT
SĂ CRITICE OPINIILE EXPRIMATE DE MEMBRIIGRUPULUI
SĂ VORBEASCĂ PREA MULT
SĂ SE ENERVEZE, SĂ DEVINĂ AGRESIV SAUDEFENSIV
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 27
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Modalitatile prin care un grup ia decizii sunt diferite si au rezultate diferite.
l l l l l l l IFara O singura Aplauze Clica Minoritate Vot Consens ConsensDecizie Persoana Majoritar Tacit Real
Neluarea decizieiIn acest caz, grupul ia o decizie fara ca de fapt sa ia vreo decizie. „A nu
lua nici o decizie – este o decizie in sine”. O persoana face o sugestie, insaaceasta cade ca nuca in perete si nimeni nu ii acorda atentie. Dacapersoana care a facut sugestia respectiva era intr-adevar entuziasmata inprivinta ei, faptul ca ea a trecut cu totul ignorata ar putea face capersoana respectiva sa se retraga sau sa se opuna altor sugestii peparcurs.
Decizia luata de o persoanaAcest tip de decizie este una rapida, insa mai tarziu, cand cel care a luatdecizia depinde de sprijinul liber sau voluntar al celorlalti pentruimplementare s-ar putea sa descopere ca este silit sa mearga singur maideparte.
Sarirea de la un subiect la altul – o persoana poate de asemenea saimpiedice grupul sa ia o decizie prin introducerea unui nou punct dediscutie chiar in momentul in care grupul este pregatit sa ia o decizieasupra celui anterior. Daca punctul este unul relevant, atunci ar trebui sase permita introducerea sa, chiar daca era de preferat ca acest lucru sa seintample mai tarziu. Daca nu este relevant ar trebui atrasa atentia asupradevierii sau a incercarii de a prelua controlul grupului de catre o singurapersoana – nu trebuie permis ca acest aspect sa impiedice grupul sa ia o
decizie.
AplauzeleO persoana face o sugestie. Alta persoana spune „Ce idee minunata” sifara sa existe discutii suplimentare, se decide asupra problemei. Acestedecizii apar mult mai des decat ne inchipuim, iar in momentele respectiveacestea trec fara a fi observate, insa mai tarziu apar si resentimentele.
Clica
1 Adaptat dupa Reader in Human Relations, Episcopal Church Partea 1, pag. 84-89
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
In acest caz decizia este luata de catre un grup mic care planuiestedinainte sa obtina lucrul respectiv. Din cauza ca acest grup este mai bineorganizat decat cei care nu sunt de acord, deseori aceste grupuri micireusesc usor sa rezolve problemele imediate, insa nu fac decat sa insuflegrupului un spirit de rivalitate mai degraba decat de cooperare. Uneori
grupurile care initial au fost excluse sau tacute formeaza un nucleu cuscopul de a prezenta o agenda comuna. Acest aspect poate si furniza unsistem de echilibru si verificare, un semn de democratie participativaautentica.
MinoritateaAceste decizii nu sunt organizate la fel de constient ca cele din categoriaclicii: cateva personalitati puternice domina grupul, deseori in modinvoluntar, iar apoi se intreaba de ce ceilalti devin apatici.
Votul majoritarIn grupurile mari aceasta este deseori cea mai eficienta cale de a lua odecizie. Totusi, unii participanti ar putea sa isi piarda interesul, iarloialitatea minoritatii care voteaza impotriva ar putea fi zdruncinata, maiales daca acestia simt ca punctul lor de vedere nu a fost luat inconsideratie.
Consens tacitUnele grupuri isi doresc sa ia deciziile pe baza de unanimitate. Acestedecizii sunt foarte bune, daca sunt intr-adevar luate in unanimitate, insa
acest lucru se intampla foarte rar, mai ales in privinta problemelorimportante. Deciziile unanime sunt uneori luate si cand unii membrii nu ausimtit nevoia sa se opuna si au pastrat tacerea.
ConsensulAcesta este un acord, deseori implicand un compromis sau o combinatiede diverse posibilitati, la care se ajunge dupa ce toate tipurile de opinii s-au facut auzite. Punctele de vedere opuse si cele ale minoritatilor au fostdiscutate in totalitate. Acest proces consuma timp si efort pentru aconstrui un climat in care fiecare se simte liber sa isi exprime punctul de
vedere si poate duce la constituirea unui grup unitar, in care sa existecooperare si angajare. Aceasta nu inseamna ca ascultam ce spun oameniisi dupa aceea facem tot ceea ce intentionam la inceput. Aceasta inseamnaca adaptam lucrurile astfel incat sa respectam toate preocuparileexprimate. S-ar putea sa dureze mai mult sa ajungem la o decizie, dardeseori s-a dovedit a fi un proces mai rapid oamenii fiind mai dornici saparticipe. Oamenii pot cadea de acord cu faptul ca exista posibilitatea de anu fi de acord cu ceva – daca anumitor persoane nu le convine o anumitadecizie pe care toti ceilalti o considera a fi o idee buna, atunci acestia potaccepta sa spuna „Nu vreau sa stau in calea grupului, desi eu nu suntchiar de acord cu aceasta decizie”. In acest fel, ei permit grupului sacontinue fara sa se simta marginalizati / ignorati in timpul votarii.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Pentru luarea unei decizii majore, ar putea exista nevoia luarii unor deciziimai mici pe parcurs.
Exista diverse stadii dar o lista simpla ar fi:• Sa fim foarte clari in privinta obiectului asupra caruia urmeaza sa se
decida.• Care sunt diversele posibilitati (se considera cat mai multe
posibilitati)• Cate dintre aceste posibilitati pot functiona in realitate? Care sunt
argumentele pro si contra la fiecare optiune?• Care optiune, sau combinatie de optiuni urmeaza sa fie alese?• Cine va face ce, cand, cu cine, unde si cum?
Exista foarte multe modalitati diferite de a ne asigura ca aceste stadii se
desfasoara cu succes. O parte importanta din munca va trebui dedicatadiscutiilor care urmeaza sa conduca la decizie.
• Cine este implicat in discutii?• Fiecare dintre participanti este incurajat sa isi exprime optiunea?• Este fiecare optiune luata in considerare cu grija?• Dispunem de toata informatia de care avem nevoie?• Sunt prezenti cei care urmeaza sa fie afectati de procesul de
decizie?• Cine isi asuma responsabilitatea pentru decizie odata ce aceasta a
fost luata?• Este clar pentru toata lumea cum se va lua decizia finala – prin
consens, vot majoritar, vot secret, etc.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
In orice echipa apar la un moment dat diferende. Administrarea acestordiferende consuma o importanta parte din timpul managerului de proiect.Managerii de succes sunt cei ce reusesc sa rezolve diferendele de opinii siinterese din interiorul echipei. Nu vor fi solutionate toate aceste diferendedar cel putin trebuie administrate functional.
Diferenta dintre competitie si conflict
De obicei "competitia” scoate la suprafata ceea ce este mai bun in oameni,acestia incercand sa exceleze in domeniul lor specific de activitate. Inmomentul in care competitia isi pierde caracterul de fair-paly/camaraderesc se ajunge usor la conflict.
A administra conflictele presupune:1. A identifica sursa/ cauza conflictului, persoanele implicate, subiectul
conflictului2. Dezvoltarea unei strategii de rezolvare a conflictului (care ar putea fi
acceptabila pentru partile implicate in conflict)
3. Implementarea strategiei de abordare a conflictului (transformareaconflictului de interese intr-o polemica functionala de argumente;controlarea conflictului)
TIPURI DE CONFLICTEIn cadrul unui proiect puteti intalnii conflicte:
Intre indiviziOamenii pot avea diferite stiluri de comunicare, ambitii, opinii politice,
religioase diferite. Toate aceste diferente individuale pot duce cateodata laconflict.
Intre grupuri de persoaneDe cate ori indivizii actioneaza in grupuri ei tind sa accentueze, sa scoatain evidenta aspectele care fac din grupul de apartenta un grup "mai bun” sau "diferit" fata de toate celelalte grupuri. Astfel de atitudini pot treceusor din competitie in conflict.
In cadrul unui grup de persoane
Chiar si in cadrul unei singure echipe pot sa apara diferende si ambitiidiverse care pot duce la segregarea echipei in sub-grupuri, "clici”.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
CAUZELE APARITIEI CONFLICTELOR:Conflictul poate sa apara:
• la nivelul strategiilor• la nivelul scopurilor• mijloacelor de atingere a scopurilor• la nivelul resurselor• la nivelul rolurilor si responsabilitatilor• la nivelul normelor• la nivelul valorilor
STADIILE DEZVOLTARII UNUI CONFLICT
Pentru a fi capabil sa abordezi eficient un conflict pe langa identificareacorecta a cauzei care sta la baza conflictului trebuie sa clarifici si in cestadiu de dezvoltare se afla respectivul conflict. Astfel vei putea evaluacare ar fi cea mai buna tactica in abordarea conflictului sau chiar daca nueste cumva prea tarziu sa mai intervii.
I. CONFLICTUL LATENT – atunci cand o situatie de competitie se poatetransforma usor in conflict.
II. CONFLICT DESCHIS—este un conflict latent care este declansat decatre un incident/ eveniment punctual si incepe sa se manifeste.
III. CONFLICTUL REZIDUAL (POST-CONFLICT) – este sitauatia in care o
problema specifica a fost rezolvata dar potentialul pentru un viitorconflict inca exista si poate sa ia amploare si mai mare daca vreunadin partile implicate se simte pusa intr-o situatie de tip castig/pierderi.
SEMNE/ INDICATORI ALE APARITIEI CONFLICTELOR Este important pentru coordonatorii/ managerii de proiect sa poataidentifica din timp conflictele ce pot sa apara intre membrii echipei deproiect sau chair intre echipa de proiect si alte grupuri de interes din
comunitate. Pentru fiecare din tipurile de conflict listate mai sus existacateva semne care ajuta sa ne dam seama ca ne aflam in prezenta uneisituatii conflictuale.
Semne ale conflictelor intre indivizi• colegii de echipa nu mai vorbesc unii cu altii, ignorandu-se reciproc• contraziceri neconstructive si barfe in cadrul echipei• subminarea voluntara a eforturilor celuilalt sau lipsa de cooperare
intre membrii echipeiSemne ale conflictelor intre grupuri
•
cliciile si fractiunile din cadrul echipei se intanesc separat sa discuteaspecte care privesc intreaga echipa.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
• unul din grupurile din echipa este exclus din organizarea unuieveniment care ar trebui sa includa pe toata lumea din echipa
• un grup/ sau o echipa folosesc sloganuri sau simboluri care sa arateca opinia lor este mai buna decat a celorlalti.
STRATEGII DE ABORDARE A CONFLICTULUI
Retragerea - ceilalti sunt lasati sa-si aplice propriile
reguli; încearca sa pastreze o “armonie” superficiala
Rezolvarea problemei- se cauta satisfacerea nevoilor tuturor
prin cautarea si rezolvarea
problemelor; fiecare castiga
Evitarea - nu participa la ceea
ce se întâmpla, atitudine cat
mai neutra.
Comanda autoritara - lupta
pentru a domina, nu se tine
cont de dorintele celorlalti;
concluzia apare p rin exercitarea autoritatii.
Compromis - se cauta înde- plinirea part iala a dorintelor fiecaruia; se cauta
“acceptabil” mai degraba
decât “optim”. Nimeni nu
castiga sau pierde în
întregime.
Expimarea autoritatii
Nu este exprimata Exprimata puternic
Modelul Thomas-Kilman (1975) descrie 5 mari tipuri de reactie/comportament in fata unui conflict. Acestea sun descrise functie de douadimensiuni de baza (a) cat de orientat este individul in a-si promova sisatisface propriile nevoi/ prioritati in situatia conflictuala; (b) orientareaspre cooperare – grija pe care individul o manifesta fata de nevoile siprioritatile unei alte persoane aflate in aceeasi situatie de conflict.
1. COMPETITIA (victorie/ infrangere) individul va tinde sa isi
promoveze propriile interese, isi va apara drepturile si isi vapromova pozitia incercad sa castige in defavoarea celorlalti.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
2. AJUSTAREA/ ACOMODAREA este opusul competitiei, individulneglijandu-si propriile interese astfel incat sa raspunda asteptarilorsau intereselor unei alte persoane. Contine un element de sacrificiuputand lua forma altruismului si caritatii sau doar supunerii uneipersoane in fata vointei alteia.
3. EVITAREA individul nu isi va promova nici propriile interese dar nicipe ale unui altuia. El va tinde sa se retraga dintr-o situatie sensibilasau nu va aborda situatia conflictuala preferand sa amane reactia sapana la un moment ulterior mai potrivit sau
4. COLABORAREA (victorie/ victorie) este opusul evitarii – este stilulprin care un individ va incerca sa lucreze cu cealalta persoanapentru a gasi o solutie care sa satisfaca nevoile partilor implicate.Acest lucru poate insemna analiza in profunzime a dezacordurilorexistente intre parti sau chiar confruntarea in vederea unor solutiicreative care sa nu puna cele doua parti in situatie de competitie.
5. COMPROMISUL obiectivul fiind gasirea unei solutii mutualacceptabile dar care satisface doar partial cele doua parti implicate.Este la jumatatea drumului intre competitie si colaborare.
PASII ABORDARII STRATEGIEI VICTORIE/VICTORIE:
1) Aflati de ce le trebuie ceea ce cer - clarificati cerintele fiecarei parti simotivatiile lor
2) Depistati punctele de complementaritate - doua persoane pot doriacelasi lucru din motive diferite.
3) Identificati ideile de rezolvare - incepeti prin a vedea care sunt solutiilepropuse de catre fiecare parte.
4) Cooperati - continuati prin a gasi impreuna noi solutii posibile. Cooperând,aratati clar celuilalt ca il tratati ca partener, nu ca oponent. Astfel, chiar dacarelatia nu va fi intarita, ea va fi cel putin mentinuta. Incercati permanent sadisociati problema de persoane. Concentrati-va pe corectitudine, nu peforta. Fiti dur cu problema si blând cu oamenii!
Abordarea victorie/victorie creaza parteneri, nu adversari. Victorie/victorieeste o strategie foarte eficienta. Nu trebuie sa fiti altruist pentru a oaborda: este suficient sa fiti convins ca asa veti avea mai mult de câstigat,pe termen lung. In situatii de tip competitie, strategia victorie/victoriepare greu de abordat. In asemenea situatii, incearca sa-ti consolidezipropria pozitie, in loc sa incerci sa o subminezi pe a adversarului.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Negocierea este procesul deliberat prin care reprezentati aipartilor aflate in conflict se intalnesc in vederea rezovariidiferendelor lor si obtinerea unui acord comun (prin consens).Principalul obiectiv al unei negocieri este acela de a genera unrezultat mutual accepatabil pentru ambele parti aflate in conflict.
Rezultatul final depinde adeseori de relatia de putere dintre cele douaparti. Negocierea adeseori implica compromisul fiecare din parti putand sapiarda in unele din revendicarile sale dar sa castige in altele.
Negocierea este procesul in care cei implicati urmaresc sa cada de acord asupraunei solutii convenabile pentru toate partile. Solutia obtinuta prin negocieretrebuie sa respecte scopurile fiecareia dintre partile implicate. Procesul are labaza respectul normelor legale, sociale, morale, culturale.
Negocierea presupune:• prezentarea de cereri/ propuneri de catre una din parti• evaluarea cererilor/propunerilor de catre cealalta parte• emiterea de catre aceasta decontrapropuneri/concesii• Partile desfasoara activitatile legate de negociereele insele sau prin reprezentanti (numiti si acceptati)
Caracteristicile generale ale negocierii:• sunt implicate cel putin doua parti• partile au un conflict de interese cu privire la cel putin un subiect• partile sunt dispuse sa gaseasca o solutie prin negociere
Exista o distinctie clara intre Negociere si alte doua metode de solutionarea conflictelor:
• Medierea: atunci cand negocierile esueaza sau seimpotmolesc adeseori partile aflate in conflict chiama un intermediar(mediator). Acest mediator va incerca sa faciliteze ajungerea la unacord. Mediatorul joaca un rol activ in process, sfatuind partileimplicate, actionand ca intermediar, sugerand posibile solutii. Cu
toate acestea mediatorul joaca doar rolul unui consultant neavandputerea de decizie si deci neputand impune nici o solutie de
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
rezolvare a conflictului (vezi situatia arbitrarii). Mediatorii buni suntcapabili sa construiasca incredere intre cei implicati in proces.• Arbitrare: presupune desemnarea unei persoaneindependente care va actiona ca un judecator in cazul disputei.Arbitrul va decide termenii intelegerii finale dintre parti iar partile
vor accepat solutia. La inceput partile trebuie sa fie de acord cunominalizarea legata de persoana arbitrului si sa inteleaga ca vortrebui sa aplice decizia acestuia (arbitrul trebuie respectat siacceptat de ambele parti).
ETAPELE NEGOCIERII
1) Pregatirea negocieriia) Stabilirea obiectivelor• stabiliti ceea ce doriti sa obtineti in urma negocierii• stabiliti limita compromisului acceptabil (la ce puteti renunta din ceea
ce cereti initial, in ce conditii, la ce nu puteti renunta in nici un caz)• obiectivele trebuie sa fie clare, realiste si masurabile
b) Culegerea informatiilor• obtineti informatii despre domeniu si despre oponenti (nuuitati: rareori veti obtine toata informatia, dar si ceilalti se afla inaceeasi situatie)• folositi orice sursa de informare• interesati-va asupra precedentelor• documentati-va asupra oponentului• definiti posibile interese comune/ puncte de convergenta
c) Analiza informatiilor• determinati cerintele si necesitatile oponentului• incearcati sa imaginati obiectivele oponentului
d) Definirea strategiei ce va fi adoptata, tinând cont de:• ce v-ati dori sa obtineti•
ce vreti sa obtineti - care este limita minimei acceptabilitati• nivelul primei oferte• natura concesiilor• conditiile asociate concesiilor• natura climatului de negociere• calitatile dvs. (experienta) de negociator; aveti nevoie decoechipier(i)?• scopul negocierii• nevoia de asistenta de specialitate (avocat, contabil etc)• cine reprezinta oponentul? Care este limita sa de autoritate sau
vulnerabilitate?• ce aspecte noi pot aparea? Cum pot fi ele transformate in sansepentru dvs.?
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
a) apar primele concesii si cedarib) incercati sa cedati in aspectele de mica importanta pentru voi si mare
importanta pentru oponentc) nu oferiti toate concesiile dintr-o datad) nu permiteti blocarea discutiei la un punct de divergenta: el poate fi
depasit si ulterior se poate reveni, in calm, asupra lui
6) Intelegerea finala
a) asigurati-va ca toate punctele discutate au fost clarificate: nu permitetiluarea unei decizii pripite (indiferent cât de obosit ati fi!)
b) intocmiti o minuta a ceea ce s-a discutat si convenit, pe care sa osemneze toti partenerii la discutie (un mod de a evita erori de moment sineintelegeri ulterioare)
c) intocmiti un plan de actiune - stabiliti actiuni, persoane responsabile siparticipanti, termene, rezultate asteptate)d) cea mai buna intelegere este cea scrisa!
7) Punerea in practica
a) aplicati solutia acceptata in termenii negociatib) evaluati efectelec) sarbatoritid) daca este cazul, va puteti reintoarce la masa de negociere
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
• veti obtine informatii• veti avea controlul asupra discutiilor• va ajuta sa evitati neintelegerile si falsele
presupuneri• ocupa timpul interlocutorului, reducându-i
timpul de analiza si obosindu-l• va ofera timp pentru analiza si repliere
Nu folositi expresii iritante, nu va supraevaluati calitatile, nu subestimati oponentul
• veti enerva partenerul
Folositi-va de initiativele celuilalt • veti usura consensul• veti facilita implicarea partilor in procesul de
negociere
Nu raspundeti unei propuneri cu ocontrapropunere
• veti complica situatia
• veti deschide noi arii de discutie care va potdeturna de la subiectul initial• veti irita oponentul• veti da senzatia de permanent dezacord
Clarificati-va perceptiile• veti evita neintelegerile• veti rezolva diferentele de perceptie• va ajuta sa propuneti solutii acceptabile pentru
cealalta parte
Nu fiti ofensiv-defensiv • s-ar putea sa fiti interpretat gresit• veti da senzatia de agresivitate
Argumentati-va pozitiile• veti crea o atmosfera neutra, partenerul va fi
mai deschis
• veti evita aparitia unor tensiuni suplimentare
Nu va exprimati in mod fatis dezacordul • veti bloca comunicarea• veti da senzatia de inflexibilitate
Controlati-va comportamentul • veti fi ascultat cu mai mare atentie• veti crea o atmosfera calma• veti reduce ambiguitatea• veti evita comportamente reactive din partea
celuilalt• veti induce o doza controlabila de formalism
Nu oferiti mai multe clarificari de cât vi se cer • va puteti pierde din atu-uri• veti favoriza nejustificat oponentul• veti deschide oponentului brese noi de
contracarare
Prezentati mai degraba propuneri decât solutii • veti mari sansele de sustinere• veti reduce rezistenta din partea celuilalt
Nu sustineti cu prea multe argumente propunerile Dvs.
• va veti expune punctele slabe• veti da senzatia de vulnerabilitate si
nesiguranta• veti crea senzatia ca sunteti in criza de timp
Declarati-va sentimentele/opiniile cu privire la procesul de negociere
• veti mari sentimentul de siguranta si increderea partenerului
• veti reduce pericolul aparitiei unor frustrari
Nu va prezentati propunerile sub forma deafirmatii
• veti da senzatia de detinator al adevaruluiabsolut si va veti irita adversarul
• veti parea inflexibil, nedispus la concesii
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
CATEVA IDEI UTILEPentru a mari sansele de succes in procesul de abordare a conflictelor:
1. Fiti constienti de diferentele dintre realitatea obiectiva si opiniilesubiective ale celor implicati.Chiar daca stim ca cealalta persoana poate avea pareri diferite fata de noiadeseori acest lucru nu este clarificat suficient sau este neglijat. In anumitecazuri se poate intampla sa consideri opinia ta ca fiind cea "in mod evidentcorecta" ("Toata lumea stie ca….") fara sa iei in considerare ca o altainterpretare a situatie poate fi posibila.
2. Descoperiti aspecte asupra carora sunteti de accord, nu numaicele asupra carora aveti divergente.Acesta ar fi primul pas in orice dialog.
3. Evalueaza-ti propriul punct de vedere.Aduna toate argumentele care sunt in favoarea ta (pro-urile). Dar a ficonvins doar tu nu este suficient, trebuie sa ii convingi si pe ceilalti. Deasemenea identifica si argumentele care sunt impotriva pozitiei tale (contra).Astfel vei sti care ar putea fi obiectiile si vei fi pregatit sa le raspunzi.
4. Evalueaza pozitia celuilaltGandeste-te la argumentele care stau in spatele opiniilor celorlati (pro/contra) astfel incat sa poti anticipa si intelege care vor fi argumentele lui.
5. Stabileste o tinta initiala a discutiei (negocierii)Clarifica care parti ale pozitie tale sunt indispensabile si pe care ai fio dispussa negociezi un compromis.
6. Nu minimaliza pozitia celuilaltIa argumentele oponentului tau in serios si nu le nega valoare pentru caaltfel risti sa generezi o atitudine defensiva sau chiar un contraatac. Evita saspui "nu" sau "nu ai drepate in ceea ce priveste…". Concentreza-te asuprapropriei pozitii spunand "legat de asta pot sa iti spun punctul meu devedere…"; "eu vad lucrurile in urmatorul fel". Sansele ca propriile tale
argumente sa fie acceptate sunt mai mari daca si tu iei in serios argumentelelui.
7. Nu fa evaluari asupra punctului altuia de vere in locul lui.Nu folosi expresii de tipul "Spui asta doar pentru ca…" sau "Tu doar vrei sa…". Deci intr-un cuvant nu presupune… Este mult mai util sa ceri celuilaltsa se explice singur.
8. Nu folosi atacuri la persoanaPuteti negocia la nivel de opinii, pareri, idei in termeni amicali. Dar in
momentul in care ai facut atacuri la persoana risti sa iti faci un dusman
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Comunicarea este schimbul si fluxul de informatii si idei de la opersoana la alta. Comunicare eficienta se efectueaza atunci cand receptorul intelegeinformatia care i-a fost transmisa.
Comunicare este o strada cu doua sensuri.
TIPURI DE COMUNICAREFunctie de natura mesajului: Functie de actorii implicati in
deficiente acustice- prea mult zgomot, imposibilitatea de aauzi,
lumina,
distanta prea mare sau prea micaLingvistice limba- folosirea unei limbi necunscute,
vocabular- folosirea unor cuvinte necunoscute
topica frazei- ordinea cuvintelor in fraza
Alti factori: presupuneri subiective - banuiesc ca ceea ce mi se spune areun alt inteles decat cel declarat
teama de grup - imi este teama sa vobesc in fata mai multorpersoane
agenda ascunsa - cand am in minte un motiv pe care nu ildeclar deschis
interpretare personala - ce cred eu ca a vrut sa spuna celcare vorbeste
implicare pozitiva - am o parere buna despre cel cu carevorbesc
implicare negativa - am o parere proasta despre cel cu carevorbesc
amenintarea statutului- cind ceea ce spun este inteles ca ocritica personala
EXEMPLE DE DISTORSIUNE A COMUNICARII
1. La nivelul receptorului (FILTRE)
Prejudecatile (la nivel valoric): - influenteaza disponibilitatea de a seangaja in comunicare(de exemplu stereotipiile si etichetarile bazate pe diferentele rasiale sauetnice il fac pe receptor sa evite sa asculte pe cel din fata sa)
Atitudinile (la nivel afectiv): - influenteaza ceea ce accepti din mesaj(de exemplu atitudinile tale ca receptor fata de modul in care se imbracasau se coafeaza un altul pot influenta masura in care vei crede ceea ce spunei)
Presupunerile (la nivel cognitive): - influenteaza procesarea mesajului(de exemplu atunci cand consideram ca subinteles scopul comunicarii)
Imaginea de sine: - influenteaza receptarea mesajelor ce afecteaza stimade sine a receptorului
2. La nivelul emitatorului
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Mesaje duble:(apar atunci cand prin tonul vocii, postura si gestica transmitem un senscare contravine celui aflat in mesajul verbal propriuzis (in ceea ce spunem)
Toate aceste bariere pot duce la o pierdere semnificativa a incarcaturii
mesajului.
COMUNICAREA INTERPERSONALA EFICIENTA
ASCULTAREA ACTIVA
Se estimeaza ca oamenii asculta cam 25% din ceea ce l-i se spune.Ascultarea activa cere ca ascultatorul sa fie atent la cuvintele sisentimentele exprimate pentru a intelege.
Aceasta presupune:
sa petreci mai mult timp ascultand decat vorbind;
sa fii constient de prejudecatile pe care le ai;
sa nu devii preocupat de propriile ganduri in timp ce celalat vorbeste;
oferi reactii la ceea ce auzi, dar fara sa intrerupi;
oferi raspunsuri dupa ce celalalt a terminat de vorbit.
Cel mai puternic act motivational pe care o persoana il poate oferi cuiva estesa il asculte.
Iata cateva tehnici de ascultare activa:• Asiguraţi interlocutorul de interesul dvs.: “Ascult ce spuneţi!” • Încurajaţi interlocutorul: “Da, spuneţi mai departe.” • Ajutaţi la clarificare: “Deci, dvs. vedeţi situaţia…” • Reluaţi ceea ce aţi auzit: “Dacă am înţeles bine, dvs. aţi spus…” • Rezumaţi ideile în conversaţie: “Să văd dacă am înţeles bine ideea
principală…”
CE DORESC SA COMUNICCE SPUN DE FAPTCE AUDE CELALALT
CE INTELEGE CALALALT
CE RETINE CALALALTCE ACCEPTA CELALALT
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
• Ripostaţi la resentimente: “Păreţi contrariat de…” • Concluzionaţi: “În concluzie, putem spune că…”
REACTII
Reactia inseamna sa ii spui celui cu care vorbesti cum percepi tuceea ce iti spune el.
Furnizarea de reactii se face prin parafrazarea vorbelor/propozitiilorceluilalt.
Parafrazarea permite vorbitorului sa stie cat de bine a fost inteles si ii dasansa sa repete sau sa re-frazeze atunci cand mesajul lui nu a fost intelesbine.
Parafrazarea consta in sumarizarea a ceea ce ai auzit si verificarea cuvorbitorul daca este corect. Ex: Am inteles ca te simti neconfortabil inpozitia pe care o detii, este corect?
PUNEREA DE INTREBARI CLARIFICATOARE
Este un alt instrument extrem de util care duce la o crestere a calitatiicomunicarii intre doua perosane. Iata cateva recomandari generale atuncicand puneti intrebari in cadrul unui dialog.
1. Formulati intrebarile clar si concisCu cat intrebarea este mai lunga cu atat este mai greu de urmarit. Laintrebarile scurte se raspunde mult mai usor decat la cele lungi.
2. Nu puneti mai multe intrebari deodataPunand mai multe intrebari in acelasi timp creati confuzii. Ascultatorii nu vorsti la care sa raspunda mai intai.
3. Lasati o pauza dupa intrebareEste nevoie de timp pentru formularea raspunsurilor si pentru a se gandiputin la ceea ce se va raspunde. Cand o intrebare este urmata de un "timpde gandire" ascultatorii tind sa evite sa raspunda, tind sa creada ca li seacorda timp pentru a-si formula raspunsul. De asemenea, cei care tind saraspunda mai repede pot fi singurii care raspund la modul general. Daca nu
primiti raspuns nu incercati sa va raspundeti la propria intrebare, cireformulati-o sau spuneti ceva care sa faca legatura cu o alta problema careurmeaza a fi discutata.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
4. Formulati mai curand intrebari deschise decat intrebari inchiseIntrebarile deschise incurajeaza raspunsurile si incep cu "ce", "de ce","cum".Intrebarile inchise permit numai raspunsuri prin da sau nu si sunt
"incarcate", "dirijate", sau amenintatoare.Tonul si inflexiunile vocii pot indica faptul ca vorbitorul are deja un raspunsla intrebare cand de fapt nu este asa. Exemple de intrebari "dirijate" :"Suntem de acord cu asta, nu?" sau „Nu spunem acelasi lucru?" sau "N -ar fi cea mai buna solutie sa facemasa ? "
5. Evitati tonul amenintator. Sensul de amenintare al unei intrebari poatefi redat prin tonul sau inflexiunile vocii sau prin alegerea cuvintelor .De exemplu: "Geta, nu mi-ai raspuns la intrebare. Nu stii ce trebuie sa
raspunzi?" sau"Punem pariu, Virgile, ca nu stii sa raspunzi la intrebare?" sau"Te potolesti sau raportez sefului?"
6. Evitati intrebarile de intrebari cu continut moralizator sau care cerun standard absolut in zone ca relatiile interumane, atitudini, valori,obiceiuri, credinte si comportamente. Interactiunea umana este mult preacomplexa pentru a fi evocata in "raspunsuri" obisnuite.Exemple " Care este singura cale justa de a ne comporta unii fata deceilalti ? "sau " Cum ar putea cineva inteligent crede asa ceva ? "
7. Ascultati raspunsul verbal si observati-l pe cel nonverbal in cazulfiecarei intrebari. Observati-va atent. Ascultati-va pe dvs. insiva - cuvintele,tonul si inflexiunile vocii - cand puneti intrebarea. Fiti constienti desentimentele personale, de tensiunile si postura corpului, de miscarea ochilorsi mimica.
Cand se formuleaza un raspuns verbal ascultati fara a-l intrerupe, privitipersoana respectiva fara a-i pierde insa din vedere pe ceilalti membri aigrupului. Concentrati-va asupra a ceea ce exprima verbal si nonverbal celcare raspunde. Aceasta va poate ajuta sa evitati sa va lasati furati de
propriile ganduri in loc sa fiti atenti la raspunsul dat la intrebarea dvs.
REGULI DE BUNA COMUNICARE
Vorbiti cat mai clar si evitati cuvinte mai putin uzuale in zona in care vaaflati. Incercati sa ajungeti la o intelegere comuna a termenilor folositi.
Spuneti ceea ce vreti sa spuneti si ceea ce ganditi ca este adevarat. Evitati a fi defensiv, judecator, acuzator, arogant sau ingaduitor fara sa
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Construirea si mentinerea relatiilor sunt miezul organizarii comunitare.
Puterea comunitatii sta in numarul si intensitatea legaturilor pe care le aumembrii unii cu altii. Construirea unei comunitati se realizeaza prin relatiiinterpersonale (unu la unu). Daca vrem ca oamenii sa se implice in actiunilesi proiectele noastre trebuie sa initiem relatii de la persoana la persoana.
Unii oameni se implica pentru ca cred in cauza; totusi multi se implica doarpentru ca cunosc deja, au o relatie cu o persoana care este deja implicata.
Avand legaturi puternice cu oamenii, vom avea puterea sa generamschimbari reale. Trebuie sa construim relatii pentru a castiga aliati la cauzanoastra care sa sprijine initiativa noastra si in afara organizatiei.
Oamenii nu lucreaza in izolare ci numai impreuna. De aceea relatiile pe carele avem sunt si mijloace prin care sa ne atingem obiectivele propuse.
Relatiile pe care le avem dau semnificatie si bogatie muncii si vietii noastre.Construirea acestor legaturi nu este o sarcina simpla, oamenii cu caretrebuie sa stabilim relatii fiind unici si complecsi. Cere timp dar merita.
De ce construim relatii:- pentru ca ne place o anumita persoana;- pentru ca avem ceva de oferit in schimb;- pentru ca impartasim aceleasi scopuri, idealuri cu celalat.
Cand construim relatii:
1. Tot timpul ca lideri comunitari, supusi presiunilor de a rezolva probleme, obiective
urgente, adeseori uitam sa dam atentie relatiilor. Credem (eronat) ca acheltui timp pentru a intari o relatie este ceva superficial, ceva ce face cao persoana sa se simta bine dar care nu rezolva sarcina ce este deexecutat.
totusi, adesea, relatiile sunt cheia rezolvarii unei probleme sau aindeplinirii unei sarcini.
2 Traducere dupa COMMUNITY TOOL BOX, chapter 10, section 7 : “Building and Sustaining Relationships”
http://ctb.lsi.ukans.edu
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
crearea si mentinerea unor relatii puternice ar trebui sa fie centrulactivitatii noastre ca lideri comunitari.
2. Stabilim relatii inainte de a avea nevoie de ele.
3. Stabilim relatii si in momentele de criza. este posibil; adesea o criza poate apropia oamenii intre ei; cere ajutor si ti se va raspunde pentru ca adesea oamenii doresc sa ajute.
CUM CONSTRUIM RELATII
Program in 11 pasi
1. Construiti o relatie incetul cu incetul- din nefericire nu exista scurtaturi si necesita mult efort
2. Fii prietenos si gaseste conexiuni- desi poate parea neimportant, un zambet sau un cuvant prietenesc poateinfumuseta ziua cuiva- incercati sa gasiti ceva in comun cu celalalt
3. Puneti intrebari.
- oamenii adora sa vorbeasca despre ei si despre ceea ce gandesc ei; daca iiintrebi pe omeni depre ei insisi apoi ii asculti cu atentie, atunci ei devin ceimai buni prieteni ai tai.
4. Povestiti oamenilor despre voi insiva.- oamenii vor avea incredere mai mare in cineva despre care stiu multelucruri.
5. Frecventati locurile pe care altii le frecventeaza si faceti lucruri pe care eile fac.
- Parabola: un hot intrebat “de ce a jefuit o banca” a raspuns “pentru caacolo se afla banii”
6. Aceptati oamenii asa cum sunt ei.- nimanui nu ii place sa fie judecat;- nu trebuie sa fiti de acord tot timpul cu cineva pentru a putea avea orelatie cu el.
7. Presupuneti ca si ceilalti doresc ca aiba o relatie- adeseori sub aspectul celei mai morocanoase persoane se afla un suflet
singur care spera ca cineva va reusi sa ii sparga cochilia8. Depasiti-va teama de respingere
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
- daca doriti sa formati relatii pregatiti-va sa fiti respinsi din cand in cand;ve-ti fi din plin recompensat de restul timpului in care ve-ti forma noicunostinte.
9. Fiti insitenti / consecventi
- oamenii sunt adesea timizi sau suspiciosi si dureaza pana castigiincrederea cuiva
10. Invitati oamenii sa se implice- oamenii cauta sa fie parte din ceva mai mare decat ei insisi;- multi oameni cauta ocazia de a intalni alti oameni cu care sa impartascopuri comune- in cel mai rau caz oamenii vor fi flatati ca au fost invitati sa se alature uneicauze.
11. Iubiti oamenii- oamenii vor simtii simpatia voastra sincera si vor fi mai dispusi sa se afle
in prejma dumneavoastra
CATEVA SITUATII SPECIALE
1. Cum construim relatii cu persoane cu o cultura diferita de anoastra
Aflati mai multe despre cultura persoanei:- acest efort va demonstra ca iti pasa suficient de mult si te
intereseaza realitatile vietii celuilalt
Plaseaza-te pe tine in cultura celeilalte persoane- mai ales daca incerci sa cunosti pe cineva care nu este parte din
cultura majoritara, incearca sa mergi la evenimentele lui culturale unde tu teafli de aceasta data in minoritate
- daca esti dispus sa iti asumi riscu de a te afla in situatii in care sa nu
te simti confortabil, oamenii vor fi mai inclinati sa te cunoasca
Luati pozitie impotriva opresiunii/ marginalizarii celuilalt - cand oamenii actioneaza in mod curajos unul in apararea celuilalt se
nasc relatii puternice intre ei.
Este in regula sa faci greseli - oamenii sunt intelegatori atunci cand intentiile tale sunt bune
2. Cum construim relatii cu persoane care au pozitii in structuraputerii politice
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Nu te lasa intimidat - oamenii care detin titluri sau functii sunt tot oameni; si ei doresc sa
initieze relatii ca toti ceilalti
Asculta-i fara sa judeci
- oamenii cu functii sau titluri rareori au ocazia sa fie ascultati cuatentie; fara a fi supusi presiunilor de diferite tipuri generate de pozitia lor.
3. Relatiile cu adversarii
Poti sa nu fi de acord si totusi sa construiesti/ menti o relatie cu oameni carelucreaza impotriva scopurilor tale
- in acest caz cei din tabara “adversa” vor incepe sa te priveasca ca o
fiinta umana decat ca un adversar/ dusman.- in schimb vei avea ocazia sa observi latura lor umana (de ex.: poti sa
il inviti “celalalt” la masa si sa aflati ce aveti in comun)
Poti initia un dialog de grup - facilitat - pentru a intelege de ce adversarii tai vad lucrurile asa cum le vad- in astfel de situatii un facilitator neutru este util
CE FACEM CAND O RELATIE SE DETERIOREAZA
1. Rezervati-va timp sa va ascultati unii pe altii - a asculta pe celalat fara sa il intrerupi atunci cand el vorbeste nu esteintotdeauna usor dar poate fi foarte util
2. Puneti-va in pielea/ pantofii celuilalt - intr-un conflict fiecare are o intelegere diferita asupra situatiei si esteconvins ca numai el are dreptate absoluta
- poti incerca sa intelegi de ce celalalt vede lucrurile asa cum le vede; chiarsi numai incercarea ta va demonstra celuilalt ca te straduiesti sa-l intelegi
3. Uite-te la ce este adevarat in ceea ce zice celalat - daca poti corecta situatia printr-o scuza nu ezita sa o faci- a-ti cere scuze poate sa-ti fie penibil dar ajuta ca relatia sa revina lanormalitate
4. Fa distinctie intre emotii si realitate- adeseori sub presiunea unor stari de spirit (emotii) oamenii spun lucruri pe
care le cred cu adevarat;- dati timp oamenilor sa isi traiasca si limpezeasca emotiile inainte de aincerca sa clarificati lucrurile.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
5. Nu inceta sa apreciezi si sa respecti pe celalat - desi poate fi dificil concentreazate asupra aspectelor pozitive ale relatiei- daca demonstrezi apreciere fata de celalat si el va avea tendinta sa teimite
6. Vorbeste din suflet - atunci cand incercati sa depasiti dificutatile concentrati-va asupra a ceea cetu si celalalt tineti mai mult: idealuri, scopuri comune etc.
7. Nu renunta-ti la principiile voastre- nu sacrificati lucrurile in care credeti doar pentru a vace o relatie samearga
8. Fi-ti insistent/ perseverent
- incercati sa nu renuntati cu totul la o relatie in care a-ti investit timp siefort- in situatiile dificile se afla lectii pe care merita sa le aflati
9. Poti actiona si independent (singur) pentru a incerca sa salvezi o relatie- chiar daca ceilalti actioneaza gresit, tu poti sa actionezi pozitiv,constructiv; aceasta ii va uimi pe ceilalti si chiar ii va determina poate sa teurmeze.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Succesul unei comunitati este determinat de calitatea interactiuniipersoanelor ce o compun. O intalnire bine conceputa si realizata este
o modalitate esentiala pentru membrii ei de a schimba idei noi, de adeveni mai motivati si inspirati si de a actiona.
Indiferent ca este vorba de intalnire a grupului de initiativa, intalnire cucomunitatea sau autoritatile, intalnire de informare, negociere, de rezolvarea unei probleme, exista aceleesi cateva reguli de baza pentru ca acea
intalnire sa fie eficienta.
Intalnirile nu se fac doar pentru a sevedea oamenii unii cu altii si a schimbapareri, pentru ca acest lucru il pot face
im mod obisnuit fara a aveasentimentul, dupa ce s-au despartit caau pierdut timpul. Ele se realizeazapentru a indeplini anumite functii.
REGULILE INTALNIRII
Planificarea intalnirii Derularea intalniriiDe ce? Scopul intalniriiCe? TematicaCine? Participantii la intalnireCand ? cel mai potrivit timpUnde? Locul siaranjanjamentele fizice potinfluenta foarte mult calitateadiscutiilor si a rezultatelor
DeschidereBun venit, clarificarea asteptarilor
Discutarea rezultatelor asteptate, cadrul de lucru,roluri.
Prezentarea agendei
Agreerea scrierii procesului verbal
DerulareFacilitarea procesuluiPastrarea timpuluiImplicare oamenilorAcordarea pauzelorSumarizari dupa teme si deciziiInchidereSumarizarea rezultatelor si concluzionareEvaluarea procesului si a rezultatelorDiscutarea gradului de satisfactie a participantilorIntelegerea asupra urmarii intalnirii
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
DIFERITE TIPURI DE INTALNIRI SI SARCINA MODERATORULUI
Intalniri de schimb de informatii
Grupul nu trebuie sa ia o decizie, scopul intalnirii este de a se informa. Unelepersoane vor oferi informatii altele vor dori sa cunoasca detalii.Sarcini principale:
Ofere sanse egale tuturor pentru a schimba informatii avand grija sa secircule informatii relevante
Tinerea timpului de desfasurare Sa o faca interesanta
Intalniri de schimb de experienta si de ideiIn acest caz, grupul poate sa ramana la nivel de discutii sau sa doresca saajunga la o concluzie.Intalniri de oferire de informatii si discutii teoreticeSarcini principale
Sa ofere sanse egale de a vorbi tutoror Tinerea timpului de desfasurare Observarea posibilelor neintelegeri Crearea unei intelegeri comune
Intalniri de rezolvare a problemelor, sarcinilor sau de luare dedeciziiIn acest caz grupul va trebui sa defineasca situatia ideala in care problema
este rezolvata ca si procesul prin care se va lua decizia.Sarcini principale: Structurarea timpului Clarificarea rolurilor si a responsabilitatilor si drepturilor in luarea deciziilor Oferirea de metode de lucru pentru a sprijini grupul in luarea deciziilor Sa ajute procesul de la clarificarea sarcinii pana la rezolvarea ei
Intalniri de clarificare a valorilor personale, gestionareaconflictelorIn acest caz moderatorul si grupul trebuie sa defineasca tipul intalniri: derezolvare de conflict, de construire a echipei, etc. De multe ori in timpul
acestor intalniri situatia se modifica in functie de nevoile actuale alegrupului, fiind nevoie de o mare flexibilitate in facilitare.Sarcini principale:
Structurarea timpului Obtinerea acordului grupului asupra metodelor de lucru Oferirea unui mediu de lucru sigur pentru membrii grupului Asigurarea oportunitatilor egale pentru a vorbi si pentru a fi implicat Sa observe schimbari in situatie si sa obtina acordul asupra noii metode de
luare a deciziei Obtinerea unei solutii care este confortabila pentru toata lumea.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
MODALITATI DE PREVENIRE A COMPORTAMENTELOR DERANJANTE
Stabiliti regulile de desfasurare a intilnirii. Regulile trebuie sa fie indicate de catre participanti. Reguli posibile: savorbeasca fiecare pe rind; sa nu se intrerupa unul pe celalat, sa vorbeasca civilizat, etc. Scrieti regulile pe o coalade hirtie si afisati-le la vedere. Dupa ce regulile au fost stabilite cereti promisiunea grupului ca vor respectaregulile pe care tot ei le-au propus.
Inainte de a incepe facilitatea intilnirii, incercati sa petreceti ceva timp cu participanti, incercati sa-i cunoasteti,sa-i faceti sa se relaxeze si sa se implice pozitiv in discutie.
Comportamentulparticipantilor Motivatie Ce sa faci?
EXCESIV DEVORBARET
vrea sa impresioneze vrea sa domine e foarte bine informat si
e nerabdator sa arateacest lucru.
Nu il puneti in situatii jenante si nu fiti sarcastic... S-ar putea sa aveti nevioe de ajutorulsau mai tirziu.
Puneti-i unele intrebari mai dificile sau dati-i unele sarcini (sa supravegheze grupul, saconsemneze rezultatele)
Intrerupeti-l cu tact: “E un punct de vedere, interesant... sa vedem ce spune grupul.”
CONVERSATIICOLATERALE
pot avea legaturi cusubiectul
pot fi personale va distrag atat pe voi cit
si pe ceilalti
Spuneti-le pe nume sau punetile o intrebare usoara. Spuneti-le pe nume, repetati ultima opinie exprimata sau ultima remarca facuta de grup si
ceretile parerea
INCAPATINATOSTIL SAUNEGATIVIST
are prejudecati nu iese din stereotipuri nu accepta alte puncte
de vedere disruptiv si disconfortant
pentru grup
“Aruncati” opinia lor grupului si intrebati grupul ce crede despre aceasta Spuneti-le ca timpul este ecurt , dar ca ati fi bucurosi sa disutati cu ei separat. Spuneti-le ca timpul este scurt cereti-le ca “de dragul rezultatelor” sa tolereze si alte
raspunsuri decit cele proprii; Nu ii minimalizati sau izolati; Incercati sa-i implicati in discutia grupului.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
plictisit indiferent se poate simtii inferior se poate simtii superior timid sau nesigur
Incercati sa le treziti interesul punandu-le o intrebare usoara si directa. Vorbiti-le foarte cald, personal, in timp ce grupul va priveste. Punti o intrebare cuiva de linga el si apoi ceret-i sa raspunda la aceeasi intrebare. Daca sesizati ca este tipul “superior” incercati sa apelati la experienta sau cunostintele
lui :”stiu ca tu te-ai mai intilnit cu aceasta situatie, ce crezi despre...?
DIVAGHEAZA vorbeste despre oricealtceva decit despresubiect
foloseste analogii siexemple departate, sepierde in explicatii
Cind se opreste pentru respiratie multumiti-i si refocalizati atentia prin reformulareaelementelor principale ale temei in discutie
Zambiti-i, spuneti-i ca e un punct de vedre interesant, faceti orice legatura posibila intreceea ce s-a spus si tema in discutie dar subliniati ca in felul acesta va indepartati de lasubiect; indicati intr-o maniera prieteneasca ca este cazul sa reveniti la subiect.
Ultima solutie: priviti-va ceasul, faceti o pauza, spuneti o gluma, orice il va intrerupe.
CEARTA ;CONFLICTULINTREPARTICIPANTI
doi sau mai multi membriai grupului se “ciocnesc”
tendinta de a divizagrupul infactiuni
Subliniati punctele de acord si minimalizati dezacordul; Aratati in ce mod acordul a fost productiv; Atrageti atentia catre obiectul intilnirii si “taiati” conflictul punand o intrebare directa despre
tema; Implicati in discutie un membru de incredere al grupului respectat de toti Pastrati-va calmul si cereti-le sa treaca peste diferente sau sa le transforme in definirea
sau rezolvarea problemei in discutie
VORBESTENECLAR
ii lipseste abilitatea sausiguranta pe sine pentrua-si exprima gandurile incuvinte adecvate
poate ca au o idee dar nu reusesc sa otransmita
Au nevoie de ajutor si nu de critica Nu spuneti “ ceea ce vrei sa spui e asta.” Preferabila este exprimarea : “din ceea ce ai
spus tu eu am inteles...? Sau “poti sa exprimi asta si altfel?” Sau “poti sa dai un exemplu?” Cand le reformulati ideile schimbatile cit se poate de putin, incercati doar sa le faceti
inteligibile.
RASPUNSURITOTAL GRESITE
SAUNERELEVANTE
persoana revine cucomentarii incorecte sau
total irelevante pentruceea ce se intimpla
Spuneti: “Acesta este un alt mod de a privii lucrurile.” Spuneti : “Inteleg, dar sa vedem daca exista si un alt mod de a privii lucrurile, daca este
altcineva care are o alta parere” Daca este vorba de un comentariu nerelevant: “Cum ai face tu legatura cu...(tema
principala). Niciodata nu minimalizati sau ridiculizati persoana respectiva. Tratati problema delicat si
pozitiv.
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
PREZENTARE/ comunicarea PUBLICA :
Este un instrument de comunicare ce furnizeaza informatii despreorganizatie si activitatile sale prin mijloace verbale si adesea vizuale.
O prezentare publica :
• Poate fi folosita pentru a impartasi publicului ce a realizat, invatat saugandeste organizatia in general sau poate sa se axeze pe un subiectspecific (de ex. : nevoia de educatie ecologica la copiii de varstaprescolara)
• trebuie adaptata functie de audienta (de la un singur individ pana lasute de participanti la o conferinta).
• Trebuie sa fie adaptata la evenimentul in cadrul caruia se realizeazarespectiva prezentare (trebuie sa tina cont de timpul limita pe care ilaveti la dispozitie pentru prezentare si tematica generala a intalnirii)
• Trebuie sa fie interesanta si sa atraga atentia sa genereze intelegere sisa stinuleze punerea de intrebari din partea auditoriului
• Trebuie sa fie insotita de alemente vizuale – ca de exemplu foi deflipchart, prezentari pe retroproiector sau videoproiector ; prezentaripe computer (in PowerPoint).
Pregatirea prezentarii publice :
1. Analizati auditoriul si cadrul de prezentare
2. Analizati posibilele puncte de interes ale auditoriului fata de subiectulales
3. Formulati obiectivul prezentarii : ce vreti sa transmiteti si ce trebuie saretina auditoriul
4. Colectati informatiile necesare si organziatile
5. Pregatiti suportul vizual al prezentarii (materiale de distribuit, planse,slide-uri)
6. Repetati prezentarea si verificati incadrarea in timpul alocat
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 59
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Realizarea prezentarii
I. CE SPUNEM
I.1. Introducerea contine :• deschidere de efect care sa contina un element de captare a atentiei si
motivarea ascultarii• Elemente de relevanta a subiectului pentru auditoriu ;• Elemente de credibilitate a vorbitorului (ce il face competent pe subiectul
prezentat publicului• Formularea/ enuntul tezei - temei principale in jurul careia se face
argumentatia• Un sumar al principalelor subteme – structura prezentarii
I.2. Corpul prezentarii • Debuteaza cu formularea problemei sau a temei ce se doreste argumentata
si primul argument. Apoi se pun in evidenta si punctele ce vin in sprinjinulafirmatiei urmate de formule de tranzitie catre urmatoarea subtema
• Furnizati surse de referinta care sa ofere credibilitate afirmatiilor facute ;• Dupa formularea problemei sugerati posibile solutii pentru problema
prezentata I.3. Concluzii Reformulati teza de la care ati plecat si incheiati in forta cu un indemn catre
auditoriu. ______________________________________________________________Principiul pe care se construieste o buna prezentare este :
Spuneti audientei ceea ce urmeaza sa le spuneti;spuneti ceea ce vreti sa spuneti ;
II. CUM SPUNEM• Atentie la exprimarea verbala, atitudine care trebuie sa mentina atentia
si concentarea auditoriului pe mesajul transmis• Utilizati in mod inteligent culoarea si miscarea :• variati mijloacele auditive si cele vizuale,• variati atitudinea, schimbati cadenta si amplitudinea prezentarii verbale• Variati nivelul de intelegere – folositi exemple, comparatii, puneti
intrebari si oferiti posibilitatea auditoriului sa se implice si sa analizeze
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 60
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
ABORDAREA PROBLEMELORABORDAREA PROBLEMELOR
COMUNITARECOMUNITARE
Motivul pentru care oamenii continua sa vorbeasca despre probleme estefaptul ca nu sunt nevoiti sa faca ceva, sa actioneze in vreun fel pentru a lerezolva. Odata ce se trece de la discutarea problemelor in general laprobleme specifice, probleme nerezolvabile sunt divizate pe bucati mai micisi sunt personalizate.
Problemele trebuie transformate in probleme specifice inainte de a se faceurmatorul pas: sanatatea este o preocupare, lipsa locuintelor la fel, faptul cao comunitate se duce de rapa la fel. Dar faptul ca la farmacia din oras nu
exista medicamente de uz curent sau faptul ca nu exista lumina pe una dinstrazile din sat sunt probleme specifice si cu sanse de a fi rezolvate.
CE ESTE O PROBLEMA SPECIFICA PRIORITARA
Cu alte cuvinte o problema specifica este o stare negativa de fapt care
afecteaza ANUMITI oameni, dintr-o ANUMITA zona, intr-un ANUMIT
moment/ interval de timp,
Iar o problema prioritara este problema in jurul careia urmeaza sa fieconcentrate atentia si eforturile muncii in comunitate. In aceastasituatie alegerea ei din multitudinea problemelor este un procesfoarte important.
Exemplu de formulare corectă a problemei :
Din anul 2000 până în prezent, în localitatea Cornut s-au înregistrat 20 de cazuri de
copii sub 12 ani care au abandonat şcoala, reprezentând un procent de 10%.
PASI IN ANALIZA UNEI PROBLEME COMUNITARE
Pentru initierea unui proces de dezvoltare comunitara un prim pas caretrebuie facut impreuna cu cat mai multi membrii ai comunitatii este acela deintelegere a problemelor commune imaprtasite de oamenii. Isa si acest passe compune din cateva etape distincte :
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 61
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
a. identificarea s idefinirea problemelor ca probleme specificecomunitatiib. ierarhizarea problemelor comunitarec. selectia problemei comunitare prioritared. analiza problemei comunitare prioritare.
a. INDENTIFICAREA SI DEFINIREA PROBLEMELOR
Unul dintre cele mai importante elemente in orice initiativa de dezvoltarecomunitara il constituie punctul de plecare: definirea problemei si analizaacesteia.Multe initiative comunitare esueaza complet datorita faptului ca problema pecare cauta sa o rezolve:• Nu este bine definita sau inteleasa;
• Nu este perceputa ca fiind o problema de un numar suficient de mare depersoane;• Poate avea la origine cauze complexe de care nu s-a tinut seama in
elaborarea planurilor de rezolvare.
Pentru a evita producerea de astfel de erori e bina sa incepi prin a-ti pune oserie de intrebari:
Cine spune ca aceasta este o problema? Unde si cand se manifesta problema Pe cine afecteaza aceasta problema?
Cine nutreste sentimente profunde? Care ar fi solutia dorita de cei confruntati cu aceasta problema?
De cele mai multe ori credem ca stim care sunt problemele cu care seconfrunta comunitatea si incepem sa ne gandim ce ar trebui sa facem pentrua le rezolva. Insa putem sa intalnim riscul ca ori sa nu le identificam petoate, ori sa nu putem face distinctia intre cele cu adevarat importante ori sanu fie destul de specific descrise.
Atunci cand ne preocupa un aspect din comunitate – mediu, sanatate,
educatie, etc trebuie sa culegem informatii mai detaliate despre nevoileindivizilor sau ale organizatiilor, dar si despre posibilele resurse pe caredetine comunitatea pentru a satisface aceste nevoi.
Cea mai potrivita metoda de a obtine aceste informatii este de a dezvolta unplan de identificare a nevoilor/ problemelor si resurselor existente.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 62
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Intrumente pe care le puteti folosi pentru culegerea de date:
Sesiunile de ascultare. Sunt intalniri publice in care putem aflat despreperspectivele comunitatii asupra problemelor locale si solutiilor posibile. Seorganizeaza de regula intr-un timp scurt, cu intrebari specifice pentruparticipanti. Participand la aceste intruniri si ascultand cu atentie ceea ceoamenii discuta putem usor sa surprindem parerile, sentimentele, barierelepe care le resimt ei cu privire la comunitatea lor.
Forumuri publice. Fata de intrunirile de la sesiunile de ascultare acestea
sunt mai mari ca numar de participanti si cu un scop mai larg. Membriicomunitatii se aduna si discuta aspectele importante din comunitate la olocatie si la un moment bine stabilite. Este o ocazie pentru persoane cuexperiente diferite sa-si prezinte punctele de vedere si sa inteleaga nevoile siresursele comunitare. Forumurile publice pot fi organizate pentru a informacomunitatea unde se afla si unde doresc membrii ei sa ajunga.
Evaluarea nevoilor. Este o metoda de a intreba membrii comunitatii caresunt cele mai importante nevoi colective pe care le resimt. Acest tip deevaluare se concentreaza pe obtinerea de raspunsuri referitoare la
nemultumirile fata de situatia existenta. Nu se incearca obtinerea de solutiila probleme ci doar evidentierea cat mai completa a situatiei negativeexistente.
Harta Resurselor. Acest instrument se centreaza pe evidentierea punctelortari ale comunitatii: calificari profesionale, infrastructura, traditii, etc. Oharta a lor poate da putere membrilor comunitatii care se confrunta cu oproblema, aratand ca existe resurse si posibilitati locale de a o rezolva. Inacelasi timp, prin procesul de realizare a hartii resurselor se construieste unsentiment de coeziune si incredere care face o initiativa mai usor de realizat.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 63
Pasi in procesul de identificare a nevoilor si resurselor unei comunitati
1. Stabilirea informatiilor de care avem nevoie2. Cautarea si folosirea informatiile pe care le avem deja pentru a ne completa
datele de care avem nevoie3. Finalizarea intrebarilor la care cautam raspuns4. Identificarea grupului tinta5. Deciderea asupra metodelor pe care le putem folosi pentru a culege informatii
si elaborarea instrumentelor (ghid de interviu, chestionar, ghid de observareetc.)
6. Stabilirea resurselor si responsabilitatilor7. Aplicarea instrumentelor8. Sintetizarea rezultatelor si prezentarea lor in grupul de planificare
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
b. IERARHIZAREA PROBLEMELOR
Un aspect esential este legat de: cum afli care este cea mai importantaproblema a unei comunitati?
O “problema” bine aleasa trebuie sa corespunda unora din criteriile de mai jos:
1) Sa conduca la o imbunatatire reala a vietii oamenilor!Posibilitatea de a vedea si simti o schimbare concreta reprezinta cea maibuna motivare pentru oameni de a continua sa participe. O imbunatatirereala reprezinta un semn al victoriei. Exemple de imbunatatiri reale suntlocuinte mai bune, cai de acces, mai multi profesori etc. Exemple deschimbari care nu sunt vizibile la nivelul vietii oamenilor sunt reformaconstitutionala, o noua lege a ONG-urilor, etc.
2) Sa fie destul de importanta !Oamenii trebuie sa simta ca lupta pentru ceva care merita eforturile lor.
3) Sa fie usor de inteles – cauza clara !In cazul in care este vorba de o problema mai complicata este foarteimportant modul in care o explicati. In general, cu cat este mai usor deinteles cu atat sansele de implicare sunt mai mari.
4) Sa dea oamenilor sentimentul puterii lor!
Oamenii trebuie sa simta ca au castigat sau ca au jucat un rol esential inefortul de rezolvare a problemei. A da sentimentul propriei puteri nu serealizeaza accidental. Este nevoie de elaborarea unei strategii de formare aunui grup de sprijin, strategii care sa implice grupurile locale de initiativa.Cei care traiesc in mijlocul problemei sunt si cei mai indreptatiti savorbeasca despre ea.
5) Sa fie resimtita de multi!Un numar cat mai mare de oameni trebuie sa se preocupe de problemarespectiva si sa-i doreasca rezolvarea. Strategia de rezolvare a problemeitrebuie sa aiba o larga baza de sustinere stiind ca numarul va constitui oimportanta sursa a puterii. Proiectul poate fi cu usurinta respins dacanumarul celor care resimt problema este mic.
6) Sa fie resimtita profund!Nu este de ajuns ca problema sa fie resimtita ca atare de un mare numar deoameni. Este important ca acestia sa doreasca cu ardoare rezolvarea ei.Frustrarea si alte sentimente profunde motiveaza puternic pentru actiune siimplicare.
7) Sa duca la crearea unor organizatii si aliante durabile!
Strategia de rezolvare a acestei probleme trebuie sa ofere ocazii de formaresi de intarire a organizatiei cetatenesti si de dezvoltare a unor legaturi intreARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice
Caietul participantului 64
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
diverse grupuri pentru ca pe termen lung sa dea oamenilor tot mai multaputere.
8) Sa duca la aparitia de noi lideri!Cea mai buna problema este cea a carei solutionare creeaza cele mai multe
ocazii noilor lideri de a deveni purtatori de cuvant, coordonatori ai unoractiuni specifice, planificatori, etc. intrucat cu cat mai multi oameni vorcastiga experienta, cu atat va fi mai activa comunitatea si va putea sa-sirezolve mai bine problemele.
9) Sa aiba un obiectiv clar si un calendar precis!Acesti doi factori fundamentali permit unei organizatii sa realizeze un efortde sustinere realist. In cazul in care rezolvarea problemei se prelungeste,este important sa existe posibilitatea de a sarbatori micile victorii pentru caritmul campaniei de rezolvare a problemei sa fie mentinut.
10) Sa existe resursele necesare pentru rezolvarea ei !Dispunem in acest moment sau putem gasi resursele necesare rezolvariiproblemei specifice.
11) Sa ofere posibilitatea strangerii de fonduri!Trebuie sa fim realisti. Nu se poate realiza mare lucru fara bani. Prinstrangerea de fonduri intelegem bani din partea unor donatori precum sifonduri din alte surse. Daca strategia organizatiei va oferi ocazi de a solicitasi obtine bani din partea cetatenilor sau a altor surse interne, ea va creea unprecedent pentru obtinerea de sprijin extern.
12) Sa aiba sorti de izbanda (este rezolvabila).Succesul constituie cea mai buna motivati pentru participarea sustinuta acetatenilor. Viata este suficient de dificila pentru a-i mai adauga inca unesec. Succesul sau insuccesul nu trebuie sa fie determinant in alegerea uneiprobleme si a unei strategii – dar merita sa fie luat in calcul.
O problema bine aleasa este cea care intruneste majoritatea acestor criterii.Utilizati acest inventar pentru compararea problemelor sau puteti elabora
propriile dumneavoastra criterii pentru alegerea unei probleme.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 65
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Mai jos sunt trecute cateva criterii dupa care putem aprecia cat de importanta este o problema. Considerand ca aveti15 de puncte pentru fiecare criteriu (linie), distribuiti cele 15 puncte la cele 3 probleme identificate in functie deapropierea de raspunsul la criteriu “DA, cu siguranta”
CRITERIU: Aceasta problema Problema 1 Problema 2 Problema 3 Punctaj1. Va conduce la o imbunatatire reala a vietii oamenilor? =15
2. Este destul de importanta? =153. Este usor de inteles – cauza clara? =154. Va da oamenilor sentimentul puterii lor? =155. Va fi resimtita de multi? =156. Va fi resimtita profund? =157. Va duce la crearea unor organizatii si aliante durabile? =158. Va duce la aparitia de noi lideri? =159. Va avea un obiectiv clar si un calendar precis? =1510. Exista resursele necesare rezolvarii sale? =1511. Va oferi posibilitatea strangerii de fonduri? =1512. Va avea sorti de izbanda? =15TOTALLocul (rang)
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
c. ANALIZA PROBLEMEI
A analiza şi înţelege cu adevarat o problemă presupune să vă uitaţi cuseriozitate la problemă şi să identificaţi cauzele şi efectele sale.Cu alte cuvinte în cadrul acestui proces de analiză a problemei va trebui săraspundeţi la două întrebări de bază :
• DE CE EXISTĂ ACEASTĂ PROBLEMĂ (identificand cauzele imediate saumai profunde ale problemei – functoide de cate « de ce »-uri succesiveexista in jurul problemei)
• CE SE INTÂMPLĂ DACĂ PROBLEMA NU ESTE REZOLVATĂ (aflând astfelconsecinţele/ efectele problemei analizate). Procesul de rezolvare aproblemei insemnâd de fapt abordarea câtor mai multe din rădăcinile(cauzele) problemei.
De asemenea trebuie să ne fie foarte clare câteva elemente de descriere aproblemei:• pe cine afectează problema;• câţi oameni sunt afectaţi,• unde se manifestă problema;• de când şi când este resimţită mai acut problema analizată
DE CE IMPLICAM MEMBRI COMUNITATII IN
PROCESUL DE ANALIZA A PROBLEMELOR
• Pentru a intelege mediul in care lucram. A incerca sa imbunatatimviata comunitatii fara a incerca intai sa o intelegem e ca si cum amincerca sa vindem o haina de blana unei persoane flamande, vara.
• Pentru a afla ce simte comunitatea despre o problema si ce credmembri ca ar trebui facut pentru a o rezolva. Obtinerea opiniilormembrilor comunitatii in timp ce aflam resursele si limitarile zonei, neofera o perspective largita asupra situatiei si ne poate ghida catreserviciile sau programele pe care le poate dezvolta organizatia noastra.
• Pentru a asigura implicarea comunitatii in actiunile pe care ledesfasoara organizatia noastra, sentimentul de apartenenta la un grupcare le reprezinta interesele, responsabilizarea tuturor celor afectati deo anumita problema in a face si ei ceva pentru rezolvarea ei. Nu dorimca organizatia sa fie perceputa ca fiind singura responsabila deexemplu de ingrijirea varstnicilor sau de actiunile de ecologizare dincomuna.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 67
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
PLANIFICAREAPLANIFICAREA
CE ESTE PLANIFICAREAPlanificarea este un instrument de management folosit pentru a ajutaorganizaţia, grupul să se descurce mai bine.
Planificarea este procesul prin care putem răspunde la următoarele întrebări: (1) ce doreşte organizaţia/ echipa noastră să realizeze? şi(2) cum vom dirija eforturile şi resursele noastre în următoarele lunişi ani pentru a realiza ceea ce ne-am propus?
Prin procesul de planificarea facem alegeri fundamentale asupra:o Care este scopul nostru ca echipa/ organizatie
o Ce rezultate concrete dorim sa obtinem
o Cine sunt cei pe care ii servim (beneficarii nostrii)
o Ce actiuni trebuie sa intreprindem pentru atingerea scopului
o Care este rolul comunitatii in atingerea scopului nostru
o Resurselor necesare – oameni, bani, experienţe, relaţii
PREGATIREA PROCESULUI DE PLANIFICARE
Pentru a începe procesul de planificare grupul, organizaţia va trebui săverifice dacă este pregătită pentru acest lucru. Acest lucru presupune:
implicarea persoanelor interesate în mersul organizaţiei sau într-oviziune a comunităţii. Liderii organizaţiei trebuie să se dedice şi să
iniţieze procesul, dar trebuie să antreneze în acest efort şi alţii membrii
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 68
Situaţia
prezentă
ViitoruldoritCum
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
din comunitate, care fie au un interes în dezvoltarea locală, fie potcontribui cu resurse, informaţii, idei la realizarea ei.
stabilirea rezultatelor aşteptate de la proces. Ca în orice călătorie pecare o parcurgem trebuie să ştim unde vrem să ajungem, finalitatea. Iar
acest lucru este bine să fie lămurit cu toţi cei implicaţi în proces. un cadru de lucru. Acest proces este unul dinamic şi creativ şi de
aceea va trebui să ne gândim dacă avem un climat de lucru potrivitpentru implicarea persoanelor interesate, dacă avem destule cunoştinţedespre conţinutul planificării strategice şi dacă avem abilităţile necesarepentru a conduce procesul.
alocare de timp. Imaginarea unui viitor şi gândirea proceselor şipaşilor de parcurs pentru atingerea lui presupune un efort serios înmaterie de timp investit în analizarea fiecărui aspect. Documentulobţinut în urma planificării strategice va constitui ghidul de acţiune a
membrilor organizaţiei pentru o perioadă lungă de timp şi esteimportant să fie gândite şi lucrate cu atenţie toate etapele planificăriistrategice.
alocare de resurse financiare. Cât ne va costa să pargurgemprocesul planificării strategice?
În această etapă a planificării va trebui să ne răspundem următoarelor întrebări:
Cine?
Ce?
Cum?
Cât timp?
Cu ce?
DEZVOLTAREA PLANULUI DE ACTIUNE
Într-o anumită măsura, un plan de acţiune este un act “eroic” pentru că neajută să transformăm visele noastre în realitate. Planul de acţiune este o
modalitate prin care ne asigurăm că viziunea organizaţiei noastre este destulde concretă. Prin planul de acţiune încercăm să găsim o cale prin careorganizaţia/ echipa îşi atinge obiectivele, o succesiune de acţiuni sauschimbări prin care trebuie să trecem pentru a ajunge la finalitate dorită.
Planul de actiune va trebuie sa cuprinda:
o Responsabilitati si roluri in implementare – echipe si indivizio Rezultate asteptate si intermediareo Pasi de actiune specificio Perioada de timp
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 69
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
o Resurse cerute si surse de obtinere
De retinut ca ceea ce puneti la inceput pe hartie este totusi un plan si a ceeace se va intampla de fapt este o combinare intre ceea ce este planificat siceea ce intervine in activitatea de zi cu zi.
Din acest motiv un plan de actiune detaliat nu poate fi facut pe mai mult deun an de zile.
Aveţi grijă pentru că un plan de acţiune prezintă întodeauna o muncă înprogres. Nu este un document pe care să îl redactaţi, să-l puneţi bine într-unfişet şi să uitaţi de el. Afişaţi-l! pe măsură ce acţiunile se realizează, îl veţimodifica periodic pentru a corespunde realităţii.
METODE DE PLANIFICARE IMPREUNA CU
COMUNITATEA
Abordarea de “jos in sus”
O metoda foarte intalnita de planificare plecand de la comunitate este cea de
organizare in jurul unor probleme care afecteaza o parte din membriicomunitatii sau la a caror rezolvare ar avea o contributie. Acest gen deplanificare, destul de informala, incepe cu discutii individuale sau in grupurimici in care membrii comunitatii isi impartasesc temeri sau idei. Pe masurace realizeaza ca este un aspect care ii preocupa pe multi din comunitate,incep sa organizeze mici sesiuni de analiza si planificare a rezolvarii lor.Aceasta abordare este frecventa in cazul unor amenintari sau evenimentetragice pentru comunitate, care motiveaza oamenii sa se mobilizeze si safaca ceva impreuna.
Exemplu: organizarea membrilor comunitatii in jurul depozitarii unor deseuricare infiltrate in pamanat afecteaza principala ocupatie a locuitorilor:cultivarea cartofilor. S-a format o coalitie a fermierilor care au colaborat cuorganizatia de mediu din comuna vecina, cu administratia locala si cuAgentia de Protectie a Mediului pentru a curata zona si pentru a constientizalocuitoriii comunelor vecine asupra pericolului pe termen lung al aruncariideseurilor in zone nemarcate. Succesul acestei initiative i-a incurajat pemembrii coalitiei sa continue cu alte idei si au inceput un proces deplanificare pe termen mai lung pentru a se ocupa de rezolvarea altor aspectedin viata comunitatii: imbunatatirea conditiilor din scoala, piete de desfacere
pentru cartofi, etc.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 70
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Abordarea de “sus in jos”
Se numeste asa pentru ca pleaca de la liderii de opinie sau reprezentantii
unor organizatii, institutii locale. Ei formeaza un grup de lucru de planificarecare analizeaza situatia, stabilesc obiective comune si cum sa se coordonezepentru a realize activitatile. Grupul de lucru isi informeaza si consulta lafiecare etapa membrii pe care ii reprezinta. Odata ce sunt luate deciziiprivind obiectivele si responsabilitatile fiecareia, ele sunt prezentatemembrilor comunitatii pentru a fi comentate si aprobate.
Exemplu: formarea unui comitet scolar din reprezentanti ai scolii, parintilor,elevilor, administratiei locale, bisericii, mediului de afaceri. Comitetul trebuiesa planifice obiectivele educationale ale scolii tinand cont de nevoile
comunitatii si de resursele existente. Reprezentantul parintilor are datoria saconsulte o cat mai larga parte din parintii copiilor pentru a contura cerintelelor privind educatia copiilor lor dar si oferta lor de sprijin pentru scoala.
Intalniri publice foarte mari
Ideea de baza este de a aduna pe toti cei care sunt interesati intr-un fel saualtul de viata comunitatii in acelasi spatiu, in acelasi timp pentru a explora o
situatie din mai multe perspective. Aceste intalniri care pot dura de la una latrei zile pot atrage pana la 300 de participanti si sunt denumite generic “conferinte de cautare a viitorului”. Sunt invitati sa participe nu numailocuitori din comunitate dar si alte persoane representative la nivel judeteansau national care ar putea contribui fie cu informatii, fie cu resurse, fie cuexpertiza la construirea viitorului unei comunitati. Fiind vorba de evenimentecu participare numeroasa si in care se doreste finalizarea unor decizii, estenecesara o buna pregatire iar participantii sa vina deja cu date si informatiicare sa fie folosite la analize.
Conferinta presupune lucrul in grupe mai mici, prezentari si discutii in grupulmare.
1. In prima parte a conferintei persoanele cu roluri sau experientesimilare formeaza grupuri mai mici in care discuta istoria sau situatiaprezenta a comunitatii. Tot in aceleasi grupe mai mici ei descriu viitoruldorit dar si ceea ce s-ar putea intampla daca nu s-ar lua nici o masurade schimbare a problemelor din comunitate.
2. Pe urma se identifica modalitati prin care se poate ajunge de la situatiaprezenta la cea dorita luand in considerare si scenariul in care nimic nuse va schimba. Fiecare grup va identifica si propune cateva arii de
actiune.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 71
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
3. Aceste propuneri se discuta in grupul mare iar facilitatorii acesteiintalniri vor scrie ideile concrete din grupurile mici pe table sau foi maride hartie pentru a fi revazute si definite in grupul mare.
4. Participantii se impart iar in grupuri mici de data aceasta pentru apropune planuri de implementare pentru fiecare domeniu.
5. Aceste planuri sunt prezentante si discutate din nou in plen si agreateca intreg. Planul de actiune mare include responsabilitati si termenepentru fiecare sectiune in parte.
Aceasta abordare nu se opreste doar la nivel de conferinta; dupa oanumita perioada, evenimentul cu participarea larga a membrilorcomunitatii se reia pentru a vedea ce s-a realizat si ce ajustari trebuiefacute pentru a duce la indeplinire obiectivele din fiecare arie de actiune.
Interogarea pozitiva
Aceasta metoda pleaca de la identificarea nu a nevoilor si problemelor ci dela resursele si punctele forte ale unei comunitati. Strategia folosita este deintari si dezvolta mai departe ceea ce deja functioneaza sau de care oameniisunt multumiti.
In aceasta abordarea, membrii comunitatii sunt incurajati sa identifice lucruricare sunt apreciate sau care au valoare in comunitate. Oamenilor le sunt
adresate intrebari din care sa reiasa lucruri pozitive care se intampla la ei incomunitate. Acest lucru se poate face prin discutii din “usa in usa” saudiscutii cu un grup mic de persoane cu caracteristici commune (fie aceeasivarsta, fie cu aceeasi pregatire profesionala, fie din aceeasi parte a comunei,etc). Dupa ce se aduna toata aceasta informatie, grupul care a initiatinterogarile in comunitate, se aduna si concluzioneaza: care au fostaspectele des mentionate ca fiind bune, de ce le place membrilor comunitatiiun anumit serviciu, sau de ce au apreciat o anumit eveniment? Raspunsurilela aceste intrebari ajuta organizatia sa se centreze mai departe pe oferireade servicii sau pe luarea unor initiative care sa fie valorizate de comunitate.
DE CE E NEVOIE DE UN PLAN DE ACTIUNE ?
Există o zicală care spune că : Oamenii nu îşi planifică să eşueze. In schimbeşuează în planficarea pe care o fac. Cu siguranţă voi nu doriţi să eşuaţi, aşacă este de preferat să gândiţi bine înainte toţi paşii necesari pentru a văasigura succesul, şi unul dintre aceştia este chiar realizarea acestui plan de
acţiune. Sunt o serie de motive pentru care merită efortul de a-l realiza:
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 72
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
• A pune bazele unor parteneriate în urma unor analize judicioase acompentenţelor şi nevoilor organizaţiei noastre
Important de retinut
Daca procesul de planificare este realizat bine, poate avea ca efect educareacomunitatii (membrii comunitatii devin constienti de rolul, responsabilitatilelor, ceea ce pot face pentru ei insisi) dar si aparitia de noi lideri.
De multe ori membrii comunitatii sunt atat de dornici sa actioneze si sa vadacat mai repede rezultate incat faza de planificare si stabilire de obiective este
lasata urma si tratata superficial. (“Suntem satui de vorbe si de discutii”).Presiunea comunitatii este de a vedea lucrurile aici si acum fara o pregatireatenta si fara sa se tina cont de o perspectiva de viitor. Este importantapartea de pregatire a planificarii, atragerea persoanelor cheie in proces siobtinerea acordului comun asupra rezultatelor acestui proces si ce se va facedupa.
Un bun proces de planificare aduce, cel putin pentru lideri, o intelegere arolului pe termen lung si confera durabilitate si continuitate eforturilorcomunitatii.
Procesul de planificare trebuie sa se bazeze pe o intelegere de ansamblu a
comunitatii (realizarea unei harti a nevoilor si a capacitatilor/resurselorexistente). Are la baza o buna cunoastere a propriei comunitati (pentru astatrebuie incurajate discutiile si schimbul de opinii)
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 74
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Ce au de împărtăşit, ce au în comun ca valori, credinţe;
Ce beneficii au de pe urma implicării intr-un astfel de efort.
Ce au de oferit.
TIPURI DE ORGANIZATII NONGUVERNAMENTALE
In functie de tipul de activitati desfasurate ONG-urile pot fi impartite in 2mari categorii sau arii de activitati.
1. Organizatii centrate pe prestarea de servicii comunitare publice
2. Organizatii centrate pe membrii – isi directioneaza serviciile si activitatiledoar asupra membrilor formali.
In functie de modul in care isi definesc beneficiarii si de relatia cu acestia,organizatiile voluntare pot avea forme si caracteristici extrem de diferite. Incontinuare vom realiza o scurta trecere in revista a diferentelor dintre celedouă tipuri de organizatii, dat fiind ca acestea sunt cele mai raspandite.
Organizatii prestatoare de servicii Organizatii centrate pe membri
Misiune organizatiei
Furnizeaza servicii gratuit sau mai ieftinedecat pe piata pentru un grup larg,
nerestrictiv de persoane
Acorda prioritate intereselor membrilor.si promoveaza dezvoltarea personala si
profesionala a membrilorBeneficiarii
Acces nerestrictiv la servicii Au acces doar membrii organizatiei si rarpersoane care nu sunt membri
Membrii
Organizatie deschisa. Poate fi membruorice persoana care simpatizeaza cumisiunea organizatiei si are incredere incalitatea activitatilor desfasurate
Organizatia este mai degraba inchisanumarul membrilor fiind limitat la nivelulcelor care au un interes direct fata deactivitatea organizatiei.
Relatiile organizatiei cu membriiOrganizatia este responsabila fata demisiunea asumata.
Responsabilitatea este fata de intereselemembrilor.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 76
Interesele
organizati
ei
Interesele
membrilor Interesele
membrilor
Interesele
organizatiei
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
Legislatia din Romania recunoaste existenta a 2 tipuri mari de organizatiivoluntare:
asociatiile
fundatiile.
Funcţiune Fundaţie Asociaţie
Infiinţarea Cineva o creează pentrubinele altora
Un numar de minim treipersoane pentru un scopcomun
Guvernarea Consiliul de Conducere Adunarea Generala amembrilorConsiliu Director
Management Director executiv - deobicei o singură
persoană, nu are dreptde vot in ConsiliulDirector
Director executiv ales deConsiliul Director
Personal Profesionisti, care nu suntdin Consiliul Director
De multe ori provin dinrandul membrilorasociaţiei
Clienţi-beneficiari Sunt alesi din randulmembrilor comunitatii
Pot fi in cazulorganizaţiilor profesionalesau sindicale, chiarproprii membri.
ORGANIZATIILE COMUNITARE
CE ESTE O ORGANIZATIE COMUNITARA?
Organizatia comunitara sau organizatie cetateneasca este o forma deasociere a membrilor unei comun itati cu scopul de a contribui la bunastareacomunitatii respective si a membrilor ei.
Desi scopul sau misiunea unei organizatii comunitare pot fi mai largi,prioritatea principala este satisfacerea sau promovarea nevoilor comunitatii.
Caracteristicile unei organizatii comunitare:
- se ingrijeste in primul rand de nevoile unei comunitati bine definite
- organizatia apartine comunitatii si reprezinta interesele comunitatii inansamblul ei
- organizatia dezvolta activitati, programe pe o arie relativ larga in functie
de interesele comunitatii
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 77
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
Curs Dezvoltare ComunitaraEselnita, 14 – 17 octombrie 2004
- implica membrii comunitatii intr-un proces sistematic (annual) de definirea prioritatilor organizatiei
- implementarea activitatilor se face pe baza implicarii active majore amembrilor comunitatii (se bazeaza pe activitatea voluntara a membrilor
comunitatii in desfasurarea actiunilor de interes comunitar).- organizatia are o identitate (rol) bine stabilita la nivelul comunitatii si
cunoscuta de catre celelalte institutii care lucreaza la invelul comunitatii
- are relatii de colaborare/parteneriat cu celelalte institutii locale.
- Orice membru al comunitatii poate deveni membru al organizatiei
- Valorifica in primul rand resursele materiale si umane existente la nivelulcomunitatii.
Ce o face sa mearga :
Are o misiune clar definita si inteleasa de toti membrii sai. In felul acesta,liderii comunitari isi definesc si asuma mai usor rolul la nivelulcomunitatii.
Exista intalniri sistematice ale echipei de coordonare pentru a pregati siimplementa activitatile organizatiei.
Responsabilitate fata de cetateni. Organizatia comunitara pune inainte detoate membrii comunitatii din care provine si incearca in permanenta sa-iimplice in definirea si indeplinirea misiunii si a strategiei (planificare si
implementare de actiuni) Foarte buna informare a membrilor comunitatii in legatura cu activitatile
si planurile organiatiei
Valorifica cat mai bine resursele umane si materiale existente la nivelulcomunitatii.
Este condusa de lideri participativi centrati pe a transforma grijilecolective in energie civica activa.
Reprezinta in mod real vocea comunitatii. Organizatia este puternica doardaca are in spate sustinerea intregii comunitati. Pentru asta trebuie sa
apere intr-adevar interesele comune ale satului. Numai asa pot influentaadministratia publica.
Relatiile cu administratia publica si celelalte institutii locale. Organizatiacomunitara are un rol bine definit la nivelul comunitatii, rol cunoscut decatre membrii comunitatii dar si de catre celelalte institutii: primarie,scoala, biserica, mici intreprinzatori. Organizatia comunitara dezvoltarelatii de parteneriat cu celelate institutii locale, relatii de suport sicompletare reciproca.
Contacte bune cu alte organizatii si institutii din afara comunitatii.
ARDC@ 2004 Proiectul: Dezvoltarea Organizatiilor Comunitare si Stimularea Participarii Civice Caietul participantului 78
8/8/2019 Anexa 8 - Suport Curs BTD - Dezv Com Pt Lideri
