Coperta I:

Coperta de I. OPRISAN

Fotografii qi picturi reprezentdndu-i peM. Eminescu, A1. I. Cuza, L L. Caragiale,Carol I gi B. P. Hasdeu.

Portrete (fotografii qi picturi) ale scriitorilorM. Kogdlniceanu, Al. Rosetti, I. Heliade-Rd-dulescu qi D. Bolintineanu.

Coperta IV:

Editura SAECULUM VVUAI-rsBN 97 8-973-8455-41-2

@ Toate drepturile acestei editii sunt rezervateEditurii SAECULUM VVUAL

D. Teleor

ANECDOTEdespre mari personafita$ romane

Edife, pref{d qi tabel cronologic deI. OPRISAN

Etitura SAECULUM

VIZUAL Bucuresti - 2016

Cuprins

Anecdotele lui D. Teleor (1. Opriqan)D. Teleor. Tabel cronologic (I. Opri;an) .

Noti asupra editiei (I. Opriqan)

DIN VOLUME

ION HELIADE,-RADULESCUHeliade lipscan . 25 (2t3)Cum lucra Eliade

Din junefea

Anecdote I

C. A. ROSETTIlui C. A. Rosetti

II ..IIICucoanaObedeanca ...Din periqdice

Scaunul lui Ruset

5

11

T9

AL. I. CAZAAnecdote din viata lui Cuza-VodiCiorba de linte a lui Cuza

O idee a lui CuzaBirbierul lui Cuza . .

3t (214)33 (214)3s (214)37 (2r4)

39 (214'.)

4s (21s)47 (21s)48 (zts)

236 D. TELEOR ANECDOTE DESPRE MARI PERSONALITATI ROMANE 237

Cuza si Liebrecht . .

FavoritulCuza si bufonulCuza si consuliiCuza si poetul BolintineanuCuza si bitaiaCum pedepsea CuzaCuza si clprarul . . .

Niciun triddtor

Amintire de la incoronare (1881) . . .

Din periodice

Un dejun al regelui Carol pe cffmpiile

86 (218)

Butgariei 89 (218)

Din tinerelea regelui . . . 92 (218)

MIHAI E,MINESCUEminescu intimBminescu hamal in PortEminescu sufleor

4e (2ts)s0 (21s)

sl (21s)s2 (2ts)s3 (21s)

s4 (zts)s6 (zts)s7 (21s)s8 (21s)

se (zts)60 (2ts)6t (zts)62 (2ts)63 (21s)

Caza si ministeriabiliiCuza si C. A. RosettiGlumele lui CuzaCuza despre Elena DoamnaO vizitd.la perceptie

Din periodice

[ALTE TEXTE DESPREAL. r. CUZA Sr EPOCA LUrl

Din vremea lui Cuza [Il 66 (zts)68 (216)70 (216)72 (216)

Din vremea lui Cuza [II]Bolintineanu ministruBolintineanu la ospiciu

B. P. HASDEUB. P. Hasdeu (Savantul - Omul de spirit - Spiritistul)Procesul Hasdeu-Maiorescu . 77 (217)

CAROL IDin viata regelui Carol IDin viata regelui Carol

Cafeneaua de

in Gridina WLa ospiciuLa Romdniu liberdO serati cu Eminescu

Paltonul lui Eminescu

Eminescu si Veronica Micle,

O noapte de Criciun a lui Eminescu . . .

Din viata lui Eminescu

Aniversarea lui M. Eminescu .

Mizeria lui EminescuTalismanul lui Eminescu

O vorbi a lui Eminescu

25 ani de la moartea lui Eminescu

Eminescu la CernlutiO profetie a lui Eminescu

la Otetelesanu

aldemar

97 (218)ee (218)

r01 (218)

103 (218)

10s (218)

107 (218)

109 (218)

111 (218)

113 (218)

tt4 (220)tt7 (22O)

tle (220)122 (222)124 (222)126 (222)

t27 (223)128 (223)130 (223)

Din periodice

IALTE ANECDOTE qI MARTURIIDESPRE EMINESCU]

83 (2t7)

238 D. TELEOR ANECDOTE DESPRE MAzu PERSONALITATI ROMANE 239

Cum a murit EminescuEminescu revizor scolarO anecdoti despre Eminescu

DIN PERIODICEEnrich Winterhalder

Winterhalder poet romf,nAlexandru Hrisoverghi

HrisoverghiM.I(ogilniceanu

O anecdotd din viata lui M.I(ogilniceanuMihail l(ogilniceanu

AnecdotiAlexandru Pelimon

Al. Pelimon.Un poet foarte original

Nicolae T. OrisanuN. T. Orisanu

Alexandru DepiriteanuO revolti a lui Depirlteanu

N. NicoleanuPoetul Nicoleanu nebun

Ion CreangiDin ghidusiile lui Ion Creang5

Teofil Fr0ncuTeofil FrAncu. Amintiri

Nicolae ScurtescuPoetul N. Scurtescu - Amintiri -

Anghel DemetriescuAnghel Demetriescu (Amintiri)

I. L. CaragialeDin voiajurile lui Caragiale

Caragiale si AcademiaDin viata lui CaragialeCe face Caragiale la Berlin

Articol de reportaj literar 178 (231)

r32 (224)134 (224)136 (22s)

t4t (226)

t44 (226)

t46 (226)

148 (227)

tsO (227)

ts2 (227)

ts4 (227)

ts6 (228)

1s8 (228)

t60 (228)

163 (229)

166 (229)

169 (22e)

173 (230)176 (230)

O pltanie a lui Caragiale(Articol de rePortaj lierar)

O conferinli a lui Caragiale la Galafi

Caragiale fluieratI. L. Caragiale (Amintiri si anecdote)

Din ale lui Caragiale -

I. L. CaragialeSaloanele literare din trecut

ADDENDAIstoricul poeziei la un chef..-

l.L. Caragiale - D. TeleorPrea sirac

NOTE SI COMENTARIIt. -zlt

181 (231)

183 (231)

186 (231)

188 (231)

1.96 (232)te8 (232)201(232)

20s (233)207 (233)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiTELEOR, DUMITRU

Anecdote despre mari personalilSli romane I D Teleor;

ed.. prel 5i tab. cronologic de I. Oprisar - Bucueltr: saeculmViaal,2011.

Bibliogr-ISBN 978-973-8455-41-2

I. Opriqm, lonel (ed.; prefl; tab. cronologic)

8' l3'1 4.2:821.1 35.1.O9-36-1 35 1

008(498):929

ION HELIADE-RADULESCU(1S02-1572)

Ileliade lipscan

inainte vreme breslele isi aveau, dacd nu toate,mahalaua 1or, dar cel pufin strada 1or.

- Strada BlSnari, de pildd...- Da. Acolo erau blSnarii. Cine avea nevoie de bldni se

ducea acolo.- Strada Bdcani.- Sau cum se zicea rnai demult ,,in Bdcani'..- Erau toptangii?- Erau gi toptangii. Dar ce gbseai la ei! Rodii de

laigrad, chitre mari, curmale, halvale de hdrinea si totciqitul trebuincios. Cdnd treceai pe uli1d, te irnbdta mirosulde portocale, de apd de flori gi de tot felul de bundtdfi dinOrient. Jupdnul...

- Cine era jupdnul?

- JupAnul in antereu, cu blan5 lungd pdnd-n p[mdnt, cumdtSnii de sidef sau de lemn de mdslin in m6nd, sta surAzdtorin prag gi te saluta cu: ,plecdciune, arhon!" sau: ,,Sluga,nene Ghi{d!"

- Erau rii jup6nii?- Doamne fereqte! Cu bdie{ii din prdvdlie erau de speriat.

ii bAteau pentru cel mai mic lucru. Ziceau;,,Asa m-a bdtut

Ei pe mine altul qi m-a ficut om! Asta e invd(5tur[, nu incapesupdrareoo. Pretindeau ci le face educa{ie, Mu$ erau hagii...

- Religioqi?* Lucru mare! Toati duminica, dupd iegirea de la

bisericd, citeau Ceaslovul gi altele gi cAntau incet feluritecdntdi de stran6. Mul{i qtiau slujba bisericeascd pe de rost.

- Dar lipscanii?- Lipscanii aveau tot strada Lipscanilor de astdzi.

26 D. TELEOR

- De ce le-a zis lipscani?- Fiindcd aduceau ntarfr" de la Lipsca.- Din Germania?- Da, Ei, ce era p-atunci! Plecau pentru taxid zece,

cincisprezece negustori neaosi si cum nu era drum de fier,ficeau pdnl,la intoarcere doud luni. D-atunci s-a infiin{at inLipscq o capeld romdneascd. Aveau nevoie.

- Ii apuca Pastele, Crdciunul.- Vezi bine.- Si ce aduceau?

- Ce aduceau? Mdtdsuri dupd gustul wemii, gdteli pentrumirese, blSnuri scumpe...

- Am auzitc-a fost b[iat la lipscdnie si Eliade Rddulescu,marele poet...

- Da, a fost. insd pulin de tot.- De ce?

- il deteserd pdrinlii ca sd-i facd un viitor. Bdiatul Ionnu se-nh5ma la nicio treabS gi...

- qi...- Cum sunt pirinfli... Tatdl lui Iliad, cdpitanul de poterd

Ilie din T6rgoviste, si-a adus aminte cd are in Bucuresti orudd bun[ lipscan, iznaf cunoscut...

- Ei?- $i u dus pe Ion la prdvdlie la unchis-o.- Ca sd-l procopseascd?- Yezi bine. Sd-i dea o meserie.- Si Ion?- Ion era ndscut pentru altele. intr-o zi s.a apucat sd

critice in fafa muqteriilor rnarfa lu stdpdnu-so.- Ei!- Da. in altd, zi l-a prins jupAnul tocmai pe c6nd se silea

sd convingd pe niste oameni care tdrguiserd deja, c6 au pldtitmarfa prea scump, cd e marfa proastd, cd e cdrpd goald, cdau fost ingelafl, cd una, cd" alta.

- Si ce-a trrnat?- Ion a m|ncat o bdtaie zdravdnd si a fugit. il astepta

scoala luiLazdr si gloria cearnai frumoasb.

Din periodice

Cum lucra Eliade

- Egti obosit?- Da, dragd Aristia!- Lucrezi mult?- Enorm. Ca qi tine...- Eu prepar o traducere din limba elind...- Ce spui, Aristia!?- Da, domnule Eliade.- Traduc pe Homer.- Eu am inceput sd traduc poemele lui Lord Byron.

LiterutLLra romAnd e in faqd; sb incepem cu opere bune.Traduc qi Ierusalimul liberat, Biblia, Matematica lui Fran-coeur...

- De diminea{d unde ai fost?- La o qcoalS. Am ascultat cu evlavie imnul meu:

Cdntarea diminelei.- E sublim!- Pentru copii. Am trecut pe la colegiul Sfrntu Sava;

rn-am abdtl pe la C6mpineanu; qade aproape.

- L-am vdzut si eu.

- De la CAmpineanu m-am dus la Vodd AlexandruGhica... Eu sunt interrnediarul intre boieri qi Vod6...

- $tir.- Am corectat Buletinul oficial. Pe urmd arn redactat

numdrul din Curierul romdnesc.- Ceva victorii rusegti?

-Da. Le-am fbcut descrierea... cam frrd gust...

- La teatru...

- La teatru sunt sufleor. Am suflat la repetilie piesa:Mahomet qi pe Britanicus. Ce talent are Costache Rosetti!

28 D. TELEOR

- Pe mine m-a uimit.- Dupd prdnz am revdntt Teatru Nafional, revista

noastr5.

- Cu critica pieselor care se joacd.- Da. Pe Ldscdrescu, pe Raliqa ii laud. Critic obiceiul

d-a migca mereu mAinile {brd rost, si acela d-a se inzorzonacu bijuterii.

- Foarte bine.- Am citit nuvela: O alergare de cai a moldoveanului

C. Negruzzi. La Eforia $coalelor am regulat ceva cuPetrache Poenaru. Lucrdto* din tipografie sunt bolnavi degrije; elevii scoalelor filarmonice imi rdpesc doud-treiceasuri pe zi.

Diseard avem intrunire.- La,,Societatea Filarmonicd',.* Vine gi Bibescu; e vorba sd cumpdrdm Hanul

Cdmpinencei, pentru a clddi acolo Teatrul NaJional.Ah! N-am timp nici sd md rad... Md crezi? imi smulg

cu mdna firele din barbd... Trebuie sd vie acum aici poetulIancu Vdcdrescu, vomicul... $i n-am complectat materiapentru Curierul de ambe-sexe.l..

- Te las...

C. A. ROSETTI(18L6-188s)

Din j unetea lui C. A. Rosetti

Anecdote

I

- Eu qtiu o anecdotd despre marele democrat C. A.Rosetti, zise Zanftrescu cu care stam la masi, dupd celuasem dejunul impreund.

- O anecdotd? Spune-o!- Ea dateazi din cea mai fragedd vdrsti a fundatorului

Romanului.- Cu atAt mai bine. E mai interesanti. Are, cum se zice,

mai mult interes istoric. Dup[ mine unul, vremurile sunt caun oraq...

- Ei, bravo! Cum, ca un oras?

- Ca un oraq.

- Explicd-te!- Cdnd umbli printr-un oraq, nu te impresioneazd asa

rnult; cAnd te depdrtezi de el cu trdsura, il zdreEti deparle cape o grdmadd bizard, ca ceva monumental, ca ruinelePalmirei sau Cartaginei. Aga ni se infrqigeazd un orag gi inzugrdveli.

O! Constantinopolul in stampe! Sau zdit de departe! Eceva fermecdtor!

- in realitate!- Tot aga e ;i cu faptele omenesti. CAnd facem istoria,

adicd, cAnd ne trdim viaiEa normald sau anofinald, nu avemo impresie deosebiti; dupi un laps de timp, faptele noastreajung interesante; cel mai mic amdnunt priveqte istoria gi peistorici qi interesul creste in raport cu vechimea. Si sd nucrezi cd un sacagiu din Atena anticd nu e un personaj ca gi

JZ D- TELEOR

Pericle. Cuiozitatea d-a cunoaste pe unul si pe altul eaceeaqi. Timpul sterge relele, timpul poleieste, timpulsfinlegte, timpul indumnezeieste.

- Bre! Bre!- Da, aga e.* Aqu este; dar nu !i-am spus anecdota cu C. A. Rosetti.- Spune-o.

- Era pe wemea lui Alexandru Vodd Ghica.- Pe la 1835.

- C-am p-atunci. Data sigurd nu fl-o pot spune. C. A.Rosetti sau Costache Rosetti, era... ce crezi cd era?

- Un bdiat t6ndr qi frumos.- Si cu pirul mare pe spate.

- Dar ce ftcea?- Ce frcea? Poezii, desigur, poezii pe care le-a publicat

ink-un volum Ceasurile de mulTumire.- Aga e. insd avea gi o func{ie. Era poli{ai la Pitesti.- El care a urdt atdt de mult pe poliqisti, incAt la moartea

lui a ldsat cu grai ca sd nu vie la funeralii nici mdcar unsergent?

- Da, el. Vodd Ghica l-a chemat intr-o zi la Bucuresti,la Palat gi, c6nd l-a vdnil cu pdrul mare, a dat poruncd sd-lfJnzd la moment.

- Si l-a tuns?- Mai e vorb5? L-a tuns ciocan!- Rosetti ce-a zis?- S-a supdrat rdu. A plecat la Piteqti inapoi, s-a dus d-a

dreptul la Polilie qi-a dat ordin d-a tuns pe toatd lumea.- De ce?

- Spunea la oameni c-asa a poruncit Vodd. Si ca probdse ardta pe el, tuns ridiche.

II

Sd-fi spun si eu acum o anecdoti tot din viata lui Rosetti.- Spune, zise Zamftresctt.- F;ra pe vremea lui Cuza.- Pe la ce an?

- Cam pe la 1864.

- Dupd lovitura de Stat?

- Dupd sau inainte, nu stiu.- Bun!- Cuza tolera unele fapte cam arbitrare - qtii aceasta din

ziarele de pe atunci.- N-am citit ziare vechi.- Aqu, de pildd, un jurnal era desfiin{at pentru totdauna...- Pentru totdauna!...- Da. $i gtii de ce-l desfiinfa?- Pentru vr-un articol?- Aq! Pentru trei vorbe!- Trei vorbe?- Trei vorbe! E in ,,Monitoro' un raport la Vodd care

sund cam astfel: ,,Ziarul Con;tiinla trebuie suspendat,pierzdnd qi dreptul la cauliunea depus6, pentru c[ intr-unarticol tradus dtn franfttzeste are gi urmdtoarea frazd: <<Iciun tiran, dincolo un asuprib>. Aceastd frazd vizeazi directpersoana Domnitorului etc."

- $i Vodd?- Vodd a decretat desfiinlarea gazetei.

- Pentru atAt?

- Pentru atdt.

- Grele timpuri!

34 D. TELEOR

- Grele! Oameni ca C. A. Rosetti, I. C. Brdtianu, nuputeau, fireste, sd suporte o astfel de stare.

Ei au agitat ideea ca cetbJenii sd refuze d-a pldticontribuflile.

- ;i?- Au reusit. Cetd{enii nu mai voiau a pldti birurile.Cel dintAi care a gonit pe perceptor a fost regretatul

general Adrian.- Dar C. A. Rosetti?- El datora fiscului pentru patentd qi alte ddri, wo doud

sute de lei. Cdnd i s-a prezentat agentul de incasdri, arefuzatplata. Agentul atunci i-a sechestrat aga-numitul Scaunistoric.

- De ce-i zicea istoric?- Fiindcd i-l detese cadou consulul englez si fiindcd pe

el scrisese in timpul revolu{iei de la 1848.- A$u...

- Scaunul istoric a fost scos in vdnzare publicd.- Unde?- intr-o pia\d oarecare.

$i c6t crezi cd s-a scos pe el?* Doud sute de lei?- Doudzeci de mii de lei, domnul meu!- Cum se poate?

- Da. Revolta era in toate spiritele. Unchiul coloneluluiPolizu qi unchiul dfomnu]lui Procopie Demetrescu aucontribuit ca suma sd se ridice asa de mult.

- Ce timpuri!- Da, ce timpuri!

III

- Eu gtiu una de cdnd Rosetti era minishu de Interne.- Bund!- Ar fi trebuit sd-Ji spun multe de cdnd era librar cu

Winterhalder.- A! da!

- Sdi cA mituga lui a cdnfi jos leginatd cdnd a citit firmaC. A. Rosetti ;i Winterhalder. Librdrie.

- De ce?

- Cum sd ajungd nepotul sdu Costache negustor! El, fiucle boier?!

- Are haz! Spune-o pe ceea cdnd era ministrr de Interrre.- Da. Intr-o zi ugierul anunld: ,,Domnule Ministru, un

clomn cdpitan vrea sd vd vorbeascd!" ,,- Sd intre!" ordondItosetti.

Cdpitanul intr5, fbcu un compliment qi incepu:,,- Domnule Ministru, am o inventia" ,,- Ce inven{ie?"

,,- Spatg doudzeci de nuci cu m6na!" ,,- Cs spui?" ,,- Da,clomnule Ministru! Vreau s[ brevetez inven{ia!"

Rosetii bdgd de seamd cd are a face cu un nebun si, ftrdsd se turbure cdtuEi de pufln, ii spuse cdpitanului: ,,- Domnulmeu, invenlia dumitale e ingenioasd, ea e menitd sd aducdrnari servicli \6rii, dar nu e de resortul meu. Duceli-vd lacl[omnul] Eugeniu Stdtescu, ministrul de Externe, aci, aldtvn,in casa Blaremberg. Invenfia dumitale e de competen{adfomniei] sale. Ei, Marine, usier, du pe d[omnul] Cdpitanla dfomnul] ministru de Externe!"

Seara, la Consiliul de Minigtri, a fost un rds omeric. Dardfomnul] Stdtescu avea aerul d-a fi cam sup5rat.

D. TELEOR

- N.r-f, spui, la rdndul meu, cum Rosetti, la 1848, dinbeciurile poliflei unde fusese arestat de Vodd Bibescu, a fostchemat ca minishrr, dupd propunerea lui I. C. Brdtianu; nu-{ispui cum a umblat pe saca tot pe la acea epocd, cum a pldnsironic la arderea Regulamentului organic; ci am sd-{i spuno anecdotd cam de pe la i881 cAnd era ministru de Inteme.

- FPune'- Intr-o zi, intrd la audienld un om cu o peti(ie in mAnd,

gi indatd ce se apropie de Rosetti, cade ?n genunchi. Rosettivdzdndu-L, cade gi el in genunchi inaintea petilionaruluifixAndul cu vioiciune. ObservAnd cd acesta continud a staprostemat, Rosetti strigd la el:

- Nu !i-e rugine, domnule, sd stai aqa in genunchi? Atrecut vremea robiei si a ciocoilor cdnd trebuia sd stai cucapul plecat!

Cucoana Obedeanca

C. A. Rosetti era, dupd marn5,, nepot al marelui boierObedeanu, rudenie de care el nu prea fbcea mare caz, darcu care fiul s[u Horia, se l5uda intotdeauna spundnd:

,,Eu seamdn leit mosului meu Obedeanu, si ca figurd, gica co{p, Ei ca tempereament".

Cucoana Obedeanca, so(ia marelui boier pomenit, era olbmeie impundtoare, o adevdratd cucoand mare din proti-pendadd, care linea la toate privilegiile de care se bucurauboierii si n-ar fi cedat cAt de pufin din prerogativele claseisale. Costache Rosetfi, insd, sau Rosetache, nepotul sdu,adeverea pe deplin dreptatea proverbului cd ,,nepotul e salbarlracului" ,si mdtuqa lui eta, din cauza asta, totdeaunamAhnitS.

intr-o zi, marea cucoand Obedeanca - irnbrdcatl in cearnai boiereascd Ei scumpd modd a vremii, cu qal scump gi

;rarf.rmat, cu qamqamalagea pe la piept, cu refele scumpe pela mAini, cu cercei cu boabd mare de briliant, de-{i lua ochii,cu inele mari gi groase de aur masiv in toate degetele, curr-retanii cu boabe scumpe ca viqinele putrede intr-o mdnd,ou rochie de tafti ce frqie pldcut pe la urechi, cu ceasorniccle aur scump in brdu, cu mdnuqi de la madam marsand, dernode, - a plecat la plimbare in butca largd,, cu patru caiirraintagi, cu doi amduJi in fustanele albe ca zdpada,la spate,cu unul cu iatagane gi pistoale la brAu, pe caprd, l6ngdvizitiul flgan rob, imbr5cat in livrea la fel cu vizitii lui Vod6,cdruia cucoana ?i zicea vere. A plecat pe Podul Mogosoaeica sd fie vdzutd, qi sd i se trchine lumea de pe drum.

De la Ciqmeaua Roqie incepeau prdvdliile mari, boltele- crrn se zicea p-atunci - qi cucoana qi-arunca ochii pe la