7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 1/18

 

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ 

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ 

Diagnosticul și terapia

hepatitelor parazitare ale bovinelor

Student: Nechifor Andra

Gr.: 793 B

Clinica: PATOLOGIA PARAZITARĂ A RUMEGĂTOARELOR  

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 2/18

2

Cuprins

1.Facsioloza……………………………………………………………………………………………………………………………3

1.1 Caractere generale ale trematodelor din genul fasciola.................................................................3

1.2 Evoluția fasciolozei la bovine ............................................................................................................8

1.3 Diagnostic si tratament : ................................................................................................................... 8 

2. Dicrocelioza …………………………………………………………………………………………………………………………………….....9

2.1 Caractere generale : dicrocoelium lanceolatum .............................................................................9

2.2 Evoluția dicroceliozei la bovine ..................................................................................................... 11

2.3 Diagnostic si tratament .................................................................................................................. 11

3. Cisticercozele Seroaselor ( hepato- peritoneale) ................................................................................. 12

3.1 Caractere generale ........................................................................................................................... 12

3.2 Evoluția cisticercozei seroaselor la bovine ................................................................................... 12

3.3 Diagnostic si tratament .................................................................................................................. 12

4 Hidatidoza .............................................................................................................................................. 13

4.1 Generalități : ................................................................................................................................... 13

4.2 Evoluția hidatiozei la rumegătoare ................................................................................................. 14

4.3 Diagnostic si tratament ................................................................................................................... 14

5. Demodecia ............................................................................................................................................. 14

5.1 Generalitati ale parazitului Demodex Bovis ................................................................................... 14

5.2 Evoluția demodeciei la bovine ....................................................................................................... 15

5.3 Diagnostic si tratament .................................................................................................................. 15

6. Toxoplasmoza ....................................................................................................................................... 15

6.1 Generalități ..................................................................................................................................... 15

6.2 Evolutia toxoplasmozei la bovine: ................................................................................................. 16

6.3 Diagnostic si tratament .................................................................................................................. 16

7.1 Generalități .................................................................................................................................... 17

7.2 Evoluție ............................................................................................................................................ 17

7.3 Diagnostic si tratament .................................................................................................................. 17

Bibliografie ................................................................................................................................................ 18

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 3/18

3

1.Facioloza 

1.1 Caractere generale ale trematodelor din genul fasciola

FASCIOLA HEPATICA

Fig 1: http://www.parasitologie.uhpnancy.fr/

Trematodul măsoară 2-3 cm lungime și 1,3 cm lățime. corpul are aspect foliaceu, de culoare alb -

cenușie sau brun-gălbui. tegumentul este acoperit cu spini, mai deși în partea anterioară a corpului

și mai rari în partea posterioară. partea anterioară a corpului formează o proeminentă conică

denumită conul cefalic, la extremitatea căruia se găsește ventuză bucală. 

Fig.2 : dra. teresa uribarren berrueta

Departamento de microbiología y parasitología, facultad de medicina, Unam

Ventuza ventrală este așezată la mică distanță de ventuza bucală, la baza conului cefalic. între cele

două ventuze se găsește porul genital. 

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 4/18

4

Tubul digestiv, foarte bine dezvoltat la formele tinere, este format dintr-un orificiu oral, un faringe

mic și musculos, iar esofagul este scurt și se termină cu două cecumuri intestinale ramificate.

Aparatul genital mascul este format din două testicule tubulare, ramificate, așezate median, în a

doua jumătate a corpului. cele două canale eferente se unesc într -un canal deferent care se deschide

înaintea ventuzei ventrale într-o veziculă seminală sinuoasă și care se continuă cu un canal

ejaculator și cirul. vezicula seminală, canalul ejaculator și cirul se găsesc în punga cirului care se

deschide în porul genital.

Aparatul genital femel este format dintr-un ovar tubular și ramificat, situate deasupra testiculului

stâng. ootipul se găsește în apropierea ovarului, pe linia mediană a corpului. între ootip și ovar este

situat un oviduct scurt. din ootip pornește uretul, gros, sinuos, care se deschide lângă orificiul

 pungii cirului. glandele vitelogene sunt ramificate, așezate pe părțile laterale și se întind pe toată

lungimea corpului.

Ouăle au formă ovală, elipsoid, culoare galbenă-cafenie, sunt operculate și măsoară 130-140 x

70-90 µm.Gazde definitive: bovine, ovine, caprine, cabaline și mai rar iepurele, porcul și

omul.Localizare: canalele biliare ale ficatului, pulmon.Gazde intermediare: gasteropode acvatice:

galba truncatula, limnaea stagnalis, limnaea palustris, radix peregra etc.Ciclul evolutiv se

desfășoară în 3 stadii: în organismul gazdei,  în mediul extern acvatic și în gazdă intermediară.

Fig.3 : dr. shweta bhatt

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 5/18

5

In ductele biliare ale gazdei definitive produce până la 20 000 ouă/zi. ouăle ajung odată cu fecalele

în mediul înconjurător. ouăle sunt neembrionate în momentul emisiei și necontagioase, dar conțin

o ovulă fertilizată, o insula de celule viteline și un operculum. operculumul este fixat cu ajutorul

unui cement, care sub acțiunea luminii solare, se desprinde și cade.

Condiția necesară pentru ca oul să supraviețuiască și să se dezvolte este ca umiditatea (apa) să

formeze o pelicula completă care să înconjoare întreaga suprafață (coaja) a oului. dacă pelicula nu

este prezentă, oul moare. 

In condiții optime de temperatură și umiditate ele se embrionează lent în mediul exterior acvati c,

apoi eclozează și eliberează un embrion ciliat numit miracidium, care înoată liber până întâlnește

gazdă intermediară, o moluscă de apă dulce (melc) aparținând genului lymnaea.

Miracidium poate supraviețui până la 24 ore în apă, dar intervalul de timp în care el infestant este

mult mai scurt. dacă depistează organismul gazdei intermediare în decurs de o oră sau puțin peste

o oră, poate pătrunde active prin mișcări de înșurubare cu ajutorul secrețiilor sale histolitice care

ramolesc țesuturile gazdei.

La pătrunderea în organismul melcului se metamorfozează, pierzându-și învelișul de cili și

transformându-se în prima formă larvară, numită sorocit, iar acesta se transformă într -o a două

formă larvară numită redie. 

In timpul verii, rediile vor da naștere rediilor fiice, rezultând prin multiplicare asexuată, numeroase

forme larvare . survine un proces de poliembrionie, care asigura creșterea de 300 - 800 ori a

numărului paraziților.

In timpul iernii, rediile dau naștere la cercari, forme larvare care sunt eliberate din melcul parazitat.

cercarii au aproximativ 1 mm lungime, au formă de mormoloc și înoată liber în apă. o parte din

cercari (10%) se închistează în apă, dar majoritatea (90%) se prind pe suprafața vegetalelor

acvatice.

Inchistar ea începe la câteva minute de la atașarea pe suportul acvatic. înainte de închistare el pierde

coada, devenind astfel cercari închistați sau meta cercari, formă infestantă a parazitului, viabilă ani

de zile.

Condițiile de supraviețuire a meta cercarilor închistați sunt aceleași ca și pentru majoritatea

ouălelor de viermi. la desicare rezistența este foarte slabă, dar la umiditate maximă și temperaturi

scăzute rezistă timp de aproape un an. chiar la punctul de îngheț, meta cercarul, poate supraviețui

iernii în regiunile temperate și umede. rezistența este mai mare iarna decât vara, când căldura,

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 6/18

6

uscăciunea și razele solare îi sunt nefaste. la 25-30ºc rezistă 10 zile. o supraviețuire de până la 4

luni este posibilă doar în condiții adecvate de umiditate și temperatură.  

Asupra dezvoltării fascicolei în mediul exterior și în gazdă intermediară acționează temperatura

mediului ambient. există un punct critic al temperaturii (10ºc) sub care toate procesele biologice,

care se întâlnesc înaintea infestării gazdei definitive, încetează. miracidiul nu se dezvoltă, oul nu

incubează, dezvoltarea stadiilor larvare din melc sistează și chiar dezvoltarea melcului încetează

sub acest punct critic.

Infestarea gazdei definitive se realizează prin ingerare de meta cercari. sub acțiunea sucului

digestiv, este digerat învelișul chistic al meta cercarului. trematodul tânăr care are un aspect

vermiform migrează prin peretele intestinului subțire în cavitatea peritoneală și de aici spre ficat

și ajunge la nivelul canaliculelor biliare. migrația începe după aproximativ o oră de la infestare și

 poate avea loc prin una din următoarele căi: prin canalul coledoc direct sau pe cale hematogenă.

Acestea ajung la nivelul ficatului în decurs de 5-7 zile. odată ajunși la nivelul ficatului, perforează

capsula glisson cu ajutorul spinilor din partea anterioară a corpului și a enzimelor. în următoarele

6 săptămâni acestea vor migra către parenchimul hepatic, creând tunele prin histofagie. din

 parenchimul hepatic vor trece în ductile biliare, unde se maturează sexual și se transformă în viermi

adulți, în aproximativ 4 săptămâni, după care încep să depună ouă.

Ciclul complet poate dura până la 5 luni. viermii adulți elimină ouă ne embrionate, care sunt emise prin materiile fecale. ponta continuă până la moartea gazdei sau până la îmbătrânirea acesteia sau

a fasciolelor.

FASCIOLA GIGANTICA

Este un vierme lat, lung de până la 75 mm și cu o lățime de 11-16 cm, dar cu variații dimensionale

foarte mari. marginile corpului sunt mai mult sau mai puțin paralele. conul anterior al corpului este

scurt. cecumurile intestinale sunt intens ramificate. oul este operculat, galben-auriu, de 160-200 x

90-105 µm. se localizează cu preponderență în ductile biliare. longevitatea medie a acestei specii

este de 3 ani, dar poate ajunge și la 10 ani. 

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 7/18

7

Fig.4: department of parasitology, faculty of medicine, chiang mai university, thailand

Gazda definitivă: rumegătoarele; la oaie și capră evoluția este una acută și chiar fatală.Gazda

intermediară: este reprezentată de melci din genul limnaea că: limnaea auricularia, limnaea

natalensis, limnaea rufescens, limnaea acuminate, limnaea rubiginosa. acestea sunt specii de melci

acvatici dar se pot adapta și la condiții de amfibian. 

Ciclul evolutiv: este strâns legat de mediul acvatic, deși nu exclusiv și de căldură. este asemănător

cu cel de la fasciola hepatică, dar fazele ciclului sunt mai lungi. miriacidiumul trebuie să pătrundă

în gazda intermediară în primele 8 ore de la ecloziune. metacercarul se instalează pe plante sau

chiar în apă. gazda definitivă se infestează pe cale orală și transplacentară. 

FASCIOLA MAGNA

Trematod mare, lat (10x3 cm), gros, oval, fără con anterior. la adulți, în țesuturile corpului, se

observă zone de pigmentație neagră. oul este asemănător ca formă și culoare cu cel de la fasciola

hepatică, măsurând 168 x 100 µm. parazitează în parenchimul hepatic, înconjurat de o capsulă,

formând o leziune chistică, care, la unele gazde finale, comunică cu ductele biliare. 

Fig.5 : i, flukeman

Gazdele definitive sunt reprezentate de cerb, taurine, oaie, capră.Gazda intermediară: este

reprezentată de melci din speciile limnaea bulimoides și limnaea truncatula. 

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 8/18

8

1.2 Evoluția fasciolozei la bovine

Fascioloza, numită în popor gălbeaza sau gușa, este o parazitoză răspândită pe tot globul, care seîntâlnește la toate speciile de animale (mamifere sălbatice, porc, cal, iepure, dar mai ales larumegătoarele mari și mici (bovine, ovine, caprine).

Contaminarea animalelor are loc în timpul verii în anii ploioși, dar și toamna în ceilalți ani, pe pășunile mlăștinoase sau prin adăpare din apele de mică adâncime. aceasta este posibilă și la grajdcu făinuri cosite de pe terenurile contaminate cu fasciile. omul se poate infesta atunci când iese la

 picnic pe pajiști cu fasciile. 

Semnele clinice. forma acută a bolii apare cel mai adesea la ovine, după un an foarte ploios, lasfârșitul verii și toamna. manifestările clinice apar la 4-6 săptămâni de la contaminare și secaracterizează prin abatere, lipsa poftei de mâncare, anemie, ascită, edem în jurul ochilor, dar șisubmandibular (gușă), cu mortalitate ridicată.

Forma cronică este mai frecventă având o perioadă de început în septembrie-noiembrie și în

general, trece neobservată, animalele fiind ușor abătute. în decembrie-ianuarie urmează cea de-adoua perioadă, când animalele slăbesc, prezintă semne de anemie, diaree urmată de constipație șiapariția edemului mai ales, submandibular.

La sfârșitul iernii și începutul primăverii este ultima perioadă a bolii când animalele sunt foarteslabe, avorturile sunt frecvente și mortalități ridicate mai ales la animalele cu stare de întreținere

 proastă.

La bovine simptomele sunt mai șterse decât la ovine trecând de multe ori neobservate. atât la ovine

cât și la bovine fascioloza duce la diminuarea producțiilor constând în scăderea cantității și calitățiilânii, a laptelui, a sporului în greutate și a fertilității. 

1.3 Diagnostic si tratament :

Diagnosticul se realizează pe baza semnelor clinice ancheta epizo otologică legată de locurilerecunoscute cu fascioloză și prin examene de laborator și anatomopatologice,. semne clinice

 precum icterul, ascita, edemul sub maxilar, slăbirea și starea generală precară a animalelor suntelemente ce ajută la stabilirea diagnosticului. Examene de laborator: In formă cronică a bolii, serecurge la examenul coproscopia prin metoda spălării repetate și sedimentării sau princentrifugare, metodă ce permite evidențierea ouălor caracteristice. In cazul fasciolozei acute

examenul coproscopia nu este relevant, deoarece boala este produsă de formele tinere de fascicolahepatica.

Profilaxie și tratamentul :Se recomandă deparazitarea tuturor rumegătoarelor, de 3-4 ori pe an,

adică primăvara cu 2-3 săptămâni înainte de a fi scoase la pășunat; toamna după ce au intrat în

stabulație, dar și în timpul verilor ploioase, cu: fasciocid, rombendazol 2,5% (pentru comba terea

formelor imature de fasciolla hepatica, va fi administrat, în prealabil, produsul fasciocid;

, rombendazol 10%, rombendazol plus, precum şi cu romavermectin plus, 6 ml fasciocid/50 kg

greutate corporală (12 mg triclabendazol/1 kg greutate corporală).

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 9/18

9

2. Dicrocelioza 

2.1 Caractere generale : dicrocoelium lanceolatum

Fig.6: Humboldt-Universität zu Berlin, Lebenswissenschaftliche Fakultät, Institut für

Biologie/Vergleichende Zoologie 

Este un trematod cu dimensiuni de 4-14 x 1-2 mm, cu corpul lat, lanceolat, acoperit cu o cuticulă

nudă. corpul este fin, transparent, astfel încât organele interne se văd cu ușurință. 

Ventuzele sunt apropiate între ele și dispuse în treimea anterioară. ventuza ventrală este ceva mai

mare decât cea bucală. sub ventuza bucală, se găsește faringele sferic, mic și esofagul lung și

subțire. ramurile intestinale sunt subțiri, ușor ondulate și se termină înainte de capătul posterior al

corpului.

Testiculele sunt globuloase, ușor lobate, așezate oblic între ele și sunt situate în jumătateaanterioară a corpului, imediat sub ventuza ventral. 

Ovarul este situat sub testiculul posterior și are aspect globulos. ootipul este mic și situat înapoia

ovarului. uterul constă din două ramuri: descendentă (mai deschisă la culoare) și ascendentă (mai

închisă la culoare). fiecare dintre ramuri formează numeroase anse în jumătatea posterioară a

corpului. glandele vitelogene sunt dispuse lateral și nu depășesc în lungime treimea mijlocie a

corpului.

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 10/18

10

Ouăle măsoară 34-45 x 23-10 µm. oul este oval, mic, ușor asimetric, de culoare cafenie închisă și

are un înveliș gros prezentând la unul dintre poli un opercul mare. în interiorul oului se observă

embrionul.

Gazde definitive: rumegătoarele mari și mici, erbivorele. se poate întâlni și la rozătoare, porc și

om.Localizare: canalicule biliare și vezică biliară.Gazde intermediare: prima gazdă intermediară e

reprezentată de gasteropode terestre din genurile zebrina, helicella, agriolimax (helicella

candidulla, helicella ericetorum, zebrina detrita, euomphilia strigella) etc.; a doua gazdă

intermediară sau gazda meta cercarului este formica fusca.

Ciclul evolutiv: este heteroxen. animalul infestat (gazda definitivă) elimină ouă prin fecale. ouăle

embrionate, odată ajunse în mediul exterior, sunt ingerate de gasteropodele terestre care reprezintă

 prima gazdă intermediară. în corpul acestora eclozionează și se dezvoltă miracidul și apoi sporocist

i. acesta trece în stadiul de sporocist ii și ulterior în cercar. stadiul de redie lipsește. dintr -un

sporocist se f ormează 20-60 de cercari care părăsesc corpul melcilor prin porul respirator. timpul

dezvoltării acestor stadii este de aproximativ 4 luni. în corpul melcilor pot rămâne până la 2 ani și

 jumătate. cercarii se aglomerează câte 200-400 exemplare sub formă de grămezi, bile, înglobate

în mucus. bilele de cercari eliberate din melc ajung pe firele de iarbă, de unde pot fi preluați direct

de animalele care pasc, dar și de furnici, în care se închistează ca metacercari. în condiții de mare

umiditate, aglomerările de cercari se lichefiază și cercarii mor.  

Furnicile de câmp, reprezintă a 2-a gazdă intermediară a acestui parazit. în abdomenul furnicilor

se dezvoltă metacercarii care ajung infestanți în 35-38 zile la temperaturi de 28-32ºc. după acest

interval evoluția ulterioară a metacercarilor este condiționată de 1-2 metacercari care se localizează

electiv în ganglionul nervos subesofagian al furnicii, modificându-i comportamentul. din acești

metacercari nu va lua niciodată naștere un trematod adult, aceștia sacrificându-se pentru

 perpetuarea speciei.

Furnicile parazitate își modifică comportamentul prezentând disfuncții nervoase grave, nocturne,traduse prin accese tetaniforme. furnica rămâne cu mandibulele încleștate pe firul de iarbă toată

noaptea. tetania dispare după răsăritul soarelui când temperatura mediului crește. 

Cornutele se infestează păscând iarbă cu furnici parazitate, noaptea sau dimineața devreme. omul

se infestează accidental, luând masă la câmp, prin consumul alimentelor contaminate cu furnici .  

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 11/18

11

Fig.7 : http://erogel334.blogspot.ro/

In gazda definitivă, parazitul urmează aceeași cale ca și fasciola, migrând din intestin spre ficat

 prin canalul coledoc și ductele biliare mari, localizandu-se în ductile biliare mici. aici încep să

depună ouă după apr oximativ 10-12 săptămâni de la infestare. durata migrației din intestine în ficat

este de aproximativ o ora din momentul ingerării.

Ciclul complet durează 7 luni, dar poate dura și mai mult. longevitatea trematodelor adulte este de

cel puțin 8 ani. în migrația lor, trematodele pot ajunge în pulmonic, pe cale sangvină, dar aici nu

se pot dezvolta in forma de adult.

2.2 Evoluția dicroceliozei la bovine 

Simptome : infestație slaba- asimptomatic; in infestații masive: Slăbire, scade producția de lapte

si lâna, mucoasele aparente au tenta sub icterica, edeme submandibulare, scade apetitul,

dischinezie biliara

Anatomopatologic: ficat-tromboza si rupturi ale venelor hepatice urmate de hemoragii, cadavrele

cașectice cu emacierea maselor musculare, cavitatea abdominala-leziuni de peri hepatita,

inflamația canalului coledoc, ficatul este hipertrofiat cu suprafața neregulata, mucoasa vezicii

 biliare este inflamata cu peteșii, bila brun negricioasa cu aspect vâscoși rinichi si l. portuari -

 procese degenerative.

2.3 Diagnostic si tratament

Diagnosticul Clinic :dificil de precizat, deoarece dicrocelioza nu se manifestă prin semne

 patognomonice. în cazul infestațiilor masive animalele slăbesc și pot prezenta un ușor subicter. 

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 12/18

12

Subiecții infestați cu mii de trematode prezintă:  pierderi in greutate, cașexie, anorexie, edeme,

anemie, enterită, dispepsie, insuficiență hepatică, un ușor subicter, dureri abdominale, căderea

 blănii, subdezvoltarea tineretului, pierderi rapide in greutate, moarte in scurt timp

Examenul de laborator: singurul care poate preciza existența acestor trematode în timpul vieții

animalelor și constă în:  examenul coproscopia(metoda sedimentării sau centrifugării) pentru

evidențierea ouălor caracteristice.Se observa ouă de culoare maro-închis, ovale, ușor asimetrice,

 planconvexe, opercul ațe la unul din poli și conțin un embrion format din 2 celule 

Tratament : Hetolin, Cambendanzol, Albendazol, Thiabendazol, Mebendazol, Hepadex,Ovizol

300 : se administrează 2 boluri gelatinoase cu 300 mg substanță activă  per animal, însă nu se vor

trata în acest caz, animalele în primele 3 luni de gestație. 

3. Cisticercozele Seroaselor ( hepato- peritoneale)

3.1 Caractere generale: 

La rumegătoare ,produse de cisticercul Taenuicollis, forma larvara a Taenia Hydatigena de la

caine, monochistica, monocefalica.

Ciclul evolutiv : animalele ingera oosferele, care eliberează in intestinul subțire e. h., eh. străbate peretele intestinal si prin sistemul porte străbat parenchimul hepatic, ajung pe capsula glisor si peseroasele din cavitatea abdominala, unde se formează cisticerci; Contaminarea se face prin consum de organe (ficat) ce conțin cisticerci. Patogeneza: acțiune mecanic iritați-vă: dat de embrionii hiacinți in timpul migrării=> trasee de

migrare evidente, mai ales la iepure, adesea marcate de țes con albicios cicatricial - acțiune toxica si antigenica- in infestații masive => anemie, slăbire 

3.2 Evoluția cisticercozei seroaselor la bovine 

Simptome : forma cronica: anemie, slabire.la adulte in infestație puternica ascita, sete exagerata,

stare de subicter sau icter

Modificări patologice : hemoragii la nivelul mucoasei intestinale, urmate de perforarea acesteia.in parenchimul hepatic leziuni de hepatita hemoragica-necrotica sub forma unor benzi sinuoase,

acestea conțin o magma hemoragica, roșie care apoi devine galbena; la capătul lor se observavezicule mici, albicioase cu aspectul unor perle;

3.3 Diagnostic si tratament 

Diagnostic: ex. necropsic- diferențial de fascioloza 

-serologic - orientativ

-greu de pus, semne necaracteristice, de regula după sacrificare, apare ca surpriza de abator

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 13/18

13

Tratament: Praziquatel

- nu se adopta in practica larga; obligatoriu in zonele in care a evoluat, colaborare constanta cu

serviciile sanitare

Profilaxie: dehelmintizarea carnivorelor din jurul efectivelor de animale; controlul animalelor

sacrificate, neadministrarea organelor cu cisticerci in hrana carnivore

4 Hidatidoza

4.1 Generalități :

ChistUL hidatic este larva teniei echinoco-cuccus granulosus (polichistică, policefalică) 

Hidatidoza, numită și chist hidatic, este o parazitoză gravă, destul de răspândită, fiind întâlnită lanumeroase specii de animale domestice. aceasta are, mai ales, o importantă cu caracter sanitar,

 prin posibilitatea apariției la om, câinele fiind în centrul focalizării acestei boli. 

Agenții etiologici ai acestei parazitoze sunt diverse specii de tenii (viermi plăti) de dimensiunifoar te mici care își desfășoară ciclul biologic în gazde diferite. astfel, ca adulți (echinococulgranulosul) se localizează în intestinul subțire la câine, pisică și alte carnivore (vulpe, lup) careconstituie gazde definitive ale parazitului. ca larvă, parazitul se dezvoltă sub formă de vezicule în

organele interne ale unor animale din gospodărie, ca oaia, capra, vaca, porcul și accidental la om,constituind gazdele intermediare ale parazitului.

Contaminare. animalele –  vaca, oaia, capra, porcul –  se infestează prin ingerarea ouălor sau a pro-

glotelor de tenie eliminate prin fecalele de câine sau ale altor carnivore, odată cu consumulfurajelor. ouăle ingerate pătrund prin peretele intestinal, iar pe cale circulatorie sunt diseminate îndiferite organe interne din organism: ficat, pulmon, creier, rinichi, splină sau măduvă, unde seformează chistul sau chestii hidatici. aceștia au dimensiuni diferite, ajungând până la mărimea unuicap de copil și conțin un lichid clar în care plutesc capete de tenii. din acești chiște se vor dezvolta 

tenii adulte în intestinul câinelui, dacă vor fi consumați de către acesta. un câine infestat eliminăouă sau proglote ale acestui parazit care vor infesta furajele și zarzavaturile. astfel, se creează unlanț parazitar în care intră câinii purtători de paraziți și celelalte animale.  

Cele mai parazitate animale sunt oile și caprele, având în vedere că există un contact strâns întreacestea și câinii de la stână. adesea, ficatul și pulmonii cu chiște de la oi și capre sunt date în hranacâinilor. din această cauză, câinii sunt purtători de tenii în procente ridicate. rezistența ouălor de

tenie diseminate de câinii purtători este mare, putând supraviețui în jur de un an pe pășune sau peiarba din parcuri.

Omul se poate infesta cu ouăle parazitului fie prin consumul unor zarzavaturi sau fructe nespălate,fie prin contactul direct cu câinele. acest lucru se întâmplă mai ales la copii, atunci când mângâie

 prietenul patruped, purtător de tania echinococul. 

In concluzie, animalele din gospodărie și omul se infestează cu ouăle parazitului conținute înfecalele de câine, care vor murdări furajele și zarzavaturile, iar câinele, la rândul lui, se infesteazăcu parazitul prin consumul de organe cu chiște,  întregindu-se astfel, cercul parazitar.

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 14/18

14

4.2 Evoluția hidatiozei la rumegătoare 

Simptomatologie: la animale, în general, boala are o evoluție cronică, fără semne clinice evidente.animalele infestate slăbesc, nu mai asimilează complet hrana, iar producția scade și astfel pierderileeconomice sunt foarte mari. de cele mai multe ori, parazitoza constituie o surpriză de abator. 

Modificari patologice : aspect boselat, hipertrofiat al organului afectat, in jurul hidatodelor țesutuleste atrofiat si fibroza, miocardul apare ca o foita sparta, oasele devin spongioase;

4.3 Diagnostic si tratament

Diagnostic: ex.clinic , ex.radiologic,teste serologice : elisa, ex.necropsic ochistii calcifiati se dif.de

abcese si leziuni tuberculoase

Profilaxie. dacă în abatoare se efectuează controlul sanitar veterinar la sacrificarea animalelor,

făcând imposibilă consumarea organelor infestate de către câine, în gospodăriile populației esteabsolut necesar să se ia unele măsuri pentru prevenirea și com baterea echinococozei. astfel,

 profilaxia acestei parazitoze constă, în primul rând, în deparazitarea internă a tuturor animalelorcare întrețin parazitoza: câinele, pisica, oaia, vaca și porcul. 

La rumegătoare deparazitarea se face cu suspensii buvabile de rombendazol 2,5% sau 10%,

rombendazol plus, romfenbendazol și soluții injectabile de romavermectin b1 1% plus și romivermectin 1%.

De asemenea, este absolut necesară păstrarea igienei în gospodării, prin curățarea mecanică aspațiilor unde trăiesc animalele, urmată de deparazitarea acestora cu romparasect și dezinfecția lor

cu decontaminol, catiorom sau pursept.

Având în vedere ciclul biologic al parazitului, este strict interzis să se dea în hrana câinilor, carnesau organe crude.

In cazul depistării organelor cu chiște, acestea tre buie arse sau îngropate la o adâncime de 1,5

metri. spălarea mâinilor cu apă și săpun, precum și spălarea cu apă curentă a salatelor și fructelorînainte de consum sunt măsuri importante de prevenție a hidatidozei. 

5. Demodecia

5.1 Generalitati ale parazitului Demodex Bovis

Demodecia bovinelor este produsă de demodex bovis, regasită în aproape toate țările, cu

R epercusiuni grave asupra producțiilor. boala apare mai frecvent la vacile de lapte, sporadic.

Ciclu evolutiv : localizare : regiunea gatului, cervicala,scapulara, uneori toracica,localizat in bulbi

 pielosi , glande sebacee limfoganglioni, ficat, rinichi, pulmoni, mamela;femelele patrund in derm,

in foliculi pielosi si glandele sebacee- oua- larve- protonimfe (hexapode)-deutonimfe (octopode),

ajung la suprafata pielii –  adultiI după copulară nasc si mor; contaminarea prin contact direct;- posibila contaminarea ga lactogena.

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 15/18

15

Fig.7 : Revista de Investigaciones Veterinarias del Perú

5.2 Evoluția demodeciei la bovine

Debutul este cu o dermatită nodulară fără prurit, în zona axilară, la gât, articulațiile scapulo-

humerale, bot, jaret, în jurul nodulilor pot apărea cruste mici şi depilații, iar conținutul nodulilor

este purulent-sangvinolent. in evolutia cronica : ingrosarea pielii , aspect solzos, noduar, depilații. 

5.3 Diagnostic si tratament

Diagnostic : Ex.microscopic, raclatul profund al pielii;  diferential : dermatita nodulara cu alte

etiologii, dermatita papulara( insecte hematofage), urticarie

Tratament se folosesc suspensii de amitraz ,trichlorfon prin fricționări locale, neguvon,

avermectine 0,2 mg/ kg s.c.

6. Toxoplasmoza 

6.1 Generalități Agent etiologic: Toxoplasma Gondii

Ciclu evolutin: diheteroxen ; GI=mamifere si  păsări (contaminare:- bucala, transcutanată);

GF=carnivore (contaminare:-prin consum de org. cu chisturi, prin consum de trofozoiti. in org. gf,

in epiteliu muc. intestinale se dezv. faza schizogonica si faza gametogonica cu formare de

oochisturi, ce se elimina prin fecale.in mediu se petrece sporularea cu formare a 2 sporochisturi

cu cite 4 sporozoiti) in org. gf parazitul se întâlnește:intracelular ca trofozoid in cel.

reticuloendoteliale, neuroni, parenchimul rinichilor, ficatului, pulmonului, testiculului,

limfonoduri; extracelular in lrc ,exsudat peritoneal, secreții, excretii. chisturile se loc.

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 16/18

16

In mușchii scheletici, miocard si snc. contaminare gf se face pe cale orala cu chisturi care

eliberează bradizoiti ce pătrund in epiteliul i.s.-generații schizogonice, faza gametogonica

(sexuata) cu formare de: macrogametociti (gamonti fem.)  – macrogamet - microgametociti

(gamonti masculi) microgameti macrogamet+ microgamet-zigot,care devine oochist si se elimina

 prin fecale.

Fig.8: http://www.caribvet.net/en/diseases/toxoplasmosis

6.2 Evolutia toxoplasmozei la bovine:

Simptome : forma acuta avorturi si infecunditate,diaree, febra,,inapetenta,tuse,orbire; forma

cronica tablou clinic incert.

Modificari patologice : f. acuta pneumonie fibroasa,,focare necrotice si granuloame in ficat,

encefal, ln, enterita si ulcere gastrointestinale, degenerescenta hepatica si miocardica

splenomegalie; f. cronica leziuni necrotice in splina, ficat, pulmoni, limfonoduri

6.3 Diagnostic si tratament

Diagnostic: ex. clinic, ex. coproscopic-met. de flotatie, ex. necropsic, ex microscopic: frotiuri din

amprente de organe colorate special : May-Grunwald- Gisma , ex. histopatologic, ex. serologic:

elisa,rfc, testul biologic pe șoareci, ex. diferențial: avorturi infecto-contagioase si toxice

Tratament : nu exista.

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 17/18

17

7.Ascarioza

7.1 Generalități  Agent etiologic : Neoascaris Vitulorum 

Cicu evolutiv : - se hrănesc cu chim intestinal, monoxen, geohelmint; femelele -oua mediu(in

cond.de temp.si umiditate)-larve, care prin naparlire-l2 (in ou)- ou infestant; contaminarea: orala,

transplacentară, galactogena - oul in lumenul intestinal sub act.sucurilor gastroenterice se

eliberează l2 , care traversează mucoasa intestinala si realizează migrație hematogena. prin

sistemul porte ajunge in ficat - l3 , cordul drept , pulmoni unde traversează capilarele sanguine -

l4, mig.in alveolele pulmonare , in bronhii, ajung in faringe si sunt deglutiție revenind in intestin -

l5 . mig. entero-pneumo-enterala; (femelele gestante) oul in lumenul intestinal sub act. sucurilor

gastroenterice se elibereaza l2 , care traverseaza mucoasa intestinala si realizează migrație

hematogena . prin sistemul porte ajunge in ficat - l3 , cordul drept , pulmoni, revine in cordul stâng,

marea circulație si ajung in diverse organe si țesuturi si se închistează , sub act. hormonilor gestanți,

larvele se activează, traversează placenta si pătrund in fetus (ficat sau pulmon).După parturiție

larvele își termina migrația.- adulti. mig. entero-pneumo- somatica

7.2 Evoluție

Simptome : larve: tuse, dispnee, modificari sterno-acustice la niv.ariei pulmonare, subfebrilitate

adulti: simptome digestive, nervoase si generale, vițeii 5-8 luni: apetit scăzut, anorexie, colici

intestinale, abdomen bombat, slăbire, stagnează in creștere, reparația cu miros de acetona , la anim.

cu ev. asociata ( e. coli) diaree galben verzuie si sindrom dizenteriilor.

Modificări patologice : in intestin subțire (duoden) sunt liberi in lumen., larve:microhemoragii

 punctiforme in parenchimul hepatic sau pulmonar, bronșite, bronhopneumonii, edem pulmonar  

Infestatii masive: edem al mucoasei intestinale, edem si micro hemoragii in l. mezenterici, hepatite

cronice criogenie ; adulti: duecento- jejunita catarala, obstrucție intestinal, hepatite cronice.

7.3 Diagnostic si tratament

Diagnostic : clinic; ex.coproscopic- met.de flotație- se evidențiază ouăle; ex.necropsic

diferential:bronhopneu-monii cu alte etiologii , helmintiaze digestive, enterite de natura

toxialimentara, colici produse de alți factori.

Tratament : tetrami-sol ,albendazol,fenbendazol,levamisol,avermectine 0,2mg./kg s.c

7/23/2019 Andra 3479

http://slidepdf.com/reader/full/andra-3479 18/18

18

Bibliografie

•  Parazitologie si Clinica Bolilor Parazitare la Animale, Olimpia C. Iacob, editura Ion Ionescu de la

Brad

•  http://www.cdc.gov/dpdx/monthlycasestudies/2007/case198.html

•  http://quizlet.com/15687993/parasitology-labs-1-9-flash-cards/

•  http://www.medical-enc.ru/5/dikrotselioz.shtml

•  http://www.gefor.4t.com/parasitologia/dicrocoeliumdendriticum.html

•  http://es.slideshare.net/batman0001/equinocco-26010959

•  http://www.cdc.gov/parasites/fasciola/gen_info/faqs.html

•  http://www.tgw1916.net/notedecurs/parazitologie/dicrocelium.html

•  http://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-helminti/dicrocoelium-dendriticum-

lanceolatum.php

•  http://www.uobabylon.edu.iq/uobcoleges/publication_view.aspx?fid=4&pubid=1425

•

 

http://www.junglekey.fr/search.php?query=dicrocoelium+dendriticum&type=image&lang=fr&r 

egion=fr&img=1&adv=1

•  http://web.stanford.edu/class/humbio103/parasites2001/fascioliasis/?c=n;o=d