Analizatorul cutanatFUNCTII

PIELEA : Inveliul exterior al corpului uman Cel mai mare organ Greutate ~5 kg Suprafa de aprox 1,75 m2

Funciile pielii

Protecie fa de ageni fizici, chimici, infecioi stratul cornos. mantaua acid a pielii sebum - acizii grai nesaturai

Alctuit din trei straturi: epiderm derm hipoderm

Imunitate Sistemul imun cutanat: celule Langerhans celule dendritice prezentatoare de antigen macrofage tisulare mastocite granulocite neutrofile limfocite T keratinocite

Suprafaa pielii - imens cmp receptor Toate structurile pielii conin o varietate larg de organe receptoare ce constituie segmentul periferic (receptor) al analizatorului cutanat. Recepia cutanat deservete mai multe tipuri de sensibilitate: tactil, termic, dureroas

Sensibilitatea tactil Receptorii implicai n perceperea sensibilitii tactile mecanoreceptori Stimulul specific - deformarea suprafeei cutanate sub influena unui factor mecanic deformare uoar - atingere (tact). deformare mai intens - apsare (presiune). micri oscilante, rapid repetate (frecv > 10-20 ciclii/sec) - senzaie vibratorie

Receptorii cutanai pentru sensibilitatea tactil terminaii nervoase libere structuri complexe n care terminaia nervoas e nconjurat de structuri nonneurale: receptori anexai firului de pr, corpusculi Meissner, discuri Merkel, corpusculi Pacini, corpusculi Ruffini

Prin numeroasele si variatele tipuri de receptori, pielea deserveste mai multe sensibilitati: tactila, termica si dureroasa.

SENSIBILITATEA TACTILA terminatiile nervoase libere, raspandite atat in epiderm cat si in derm, sunt receptori ai tactului si presiunii, dar si ai durerii. Corpusculii Meissner sunt prezenti in numar mare in derm, in special in regiunile caracterizate printr-o capacitate crescuta de a diferentia caracterele spatiale ale obiectelor (degete, buze), in schimb sunt rari in pielea trunchiului si absenti in tegu-mentul cu par. Deoarece se adapteaza foarte rapid, se presupune ca sunt sensibili in special la atingeri foarte fine si vibratii cu frecventa joasa.

SENSIBILITATEA TERMICA: percepe temperaturi superioare sau inferioare celei a organismului (cald si rece); deci, este declansata de grade diferite de caldura, deoarece frigul nu este o forma de energie. Repartitia receptorilor termici este variabila, acestia fiind mai numerosi la nivelul tegumentelor mainii si fetei si mai putin la membrele inferioare.

SENSIBILITATEA DUREROASA: spre deosebire de celelalte sensibilitati, nu are un stimul adecvat, dure-rea putand fi declansata de orice stimul foarte puternic care produce leziuni celulare. Senzatia de durere are uneori o importanta deosebita, deoarece semnalizeaza prezenta unor boli si ajuta la diagnosticarea lor. Receptorii durerii sunt terminatiile nervoase libere, prezente in tegumente si in alte structuri (tendoane, muschi, submucoasa viscerelor etc.). La nivelul tegumentului, densitatea acestor terminatii este mai mare decat in viscere, ceea ce explica posibilitatea localizarii precise a durerii cutanate si caracterul vag al durerii viscerale.

Piele glabr recepia tactil e asigurat de terminaii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner, Pacini, Ruffini Tegument acoperit cu pr recepia tactil e asigurat n principal de receptorii asociai foliculului pilos, dar sunt prezente i discurile Merkel i corpusculii Ruffini i Pacini

Terminaiile nervoase libere Fibre subiri srace n mielin sau amielinice Prezente pretutindeni la nivelul pielii Pot detecta atingerea i presiunea

Cile transmiterii sensibilitii cutanateNeuronii primari ai cii transmiterii sensibilitii cutanate - ganglionii rdcinilor dorsale sau ganglionii echivaleni ai nervilor cranieni. Fibrele aferente primare ptrund la nivelul mduvei spinrii pe calea rdcinilor posterioare a nervilor spinali. De la punctul de intrare n mduv, impulsurile senzitive sunt transmise spre creier pe una din urmtoarele ci senzitive: sistemul lemniscal dorsal i sistemul anterolateral.

Bibliografie

Anatomia si fiziologia omului