ANALIZATORII1Å = 10-10m1nm = 10-9mAnalizatorul este un sistem forfo-functional complex care receptioneaza,

conduce si transforma excitatiile primite in senzatii.Segmental periferic al analizatorilor este reprezentat de receptor.Receptorii inerveaza centrii nervosi subcorticali si corticali cu privire la

modificarile ce au loc in mediul extern si intern.Stimuli sunt variatii ale diverselor forme de energie.Potentialul de receptor apare numai daca excitantul atinge:

- Un prag de excitare(valoarea minima a stimulului)- Un prag de timp(durata minima a variatiei excitantului)- Un prag de suprafata(suprafarata minima pe care actioneaza)- Un prag de diferentiere(diferenta minima a intensitatii

existente intre 2 sau mai multi stimuli)Potentialul de receptor determina variatii ale potentialului de repaus al

dendritei cu care vine in contact receptorul.La nivelul sinapsei dintre receptor si dendrita se va genera PA conform

legii „totul sau nimic”Fotoreceptorii receptioneaza variatii ale energiei electromagnetice.Mecanoreceptorii au ca stimuli: atingerea, presiunea, lovirea, distensiaReceptorii pot fi: de contact si de distantaReceptorii pot fi liberi(terinarii nervoase libere, butonate, corpusculi)

sau inclusi in formatiuni anatomice (organe de simt)Receptorii pot fi:

- Terminatii nervoase libere- Corpusculi ( terminatii nervoase incapsulate)- Celule epiteliale specializate (senzoriale)

Corpusculii senzitivi sunt terminatii dendritice incapsulateIn cazul receptorilor fazici, frecventa descarcarilor potentialelor de

actiune scade cu cresterea timpului de actiune a stimulului( acestia se adapteaza rapid)

In cazul receptorilor tonici, frecventa descarcarilor potentialelor de actiune ramane constanta pe toata durata de actiune a stimulului.

Receptorii nu respecta “legea totul sau nimic”Potentialul de receptor este un potential local, produs de stimuli cu

valoare subliminala.Potentialul de receptor creste pana la atingerea pragului necesar

declansarii potentialului de actiune (deoarece intensitatea stimulului specific creste)

Stimulii cu intensitati variabile determina descarcarea potentialelor de actiune cu frecvente diferite.

Intensitati mari ale stimulilor specifici determina frecvente mari de descarcare a potentialelor de actiune.

1

Potentialele de actiune generate de receptori sunt preluate si conduse de segmentul de conducere

Segmental de conducere este reprezentata de aferentele senzitivo-senzoriale extranevraxiale(nervi) si intranevraxiale(cai de conducere).

Din caile nervoase ce alcatuiesc segmentul intermediar se desprind colaterale care ajung la substanta reticulata din trunchiul cerebral.

Caile senzitivo-senzoriale pot fi: Directe (spinotalamocorticale)

- Au putine sinapse- impulsurile sunt conduse rapid - proiectia se face intr-o zona corticala specifica

Indirecte (SRAA)- impulsurile sunt conduse lent - proiectia se face difuz si nespecific in scoarta cerebrala

Segmental central se afla in cortex (arii somestezice sau senzoriale).Senzatiile rezulta in urma analizarii, sintetizarii si decodificarii

informatiilor primate de catre scoarta cerebrala.

ANALIZATORUL CUTANAT

Analizatorul cutanat deserveste sensibilitatile:-Tactile-Termica-Dureroasa-De presiune-VibratoriePielea este un organ conjunctivo-epitelial.Pielea este definita de un vast camp receptorPielea are rol in termoreglare prin vasoconstrictia si vasodilatarea

capilarelor sangvine.Prin evaporarea transpiratiei se creste termoliza.Prin tesustul adipos al pielii se limiteaza acest proces.Muschii erectori ai firelor de par au rol secundare in termoreglare. Pielea este alcatuita din epiderm, derm si hipoderm.La nivelul pielii se gasesc milioane de receptori diferiti.Deformarile superficiale ale tegumentului excita receptorii tactiliDeformarile profunde ale tegumentului excita receptorii sensibilitatii

presionaleStimulii rapid-repetitivi excita receptorii sensibilitatii vibratoriiEpidermul este un epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizatGrosimea epidermului este de 0,007 – 0,12mmPielea pleoapelor are 0,2-0,3mmPielea palmelor, a talpilor si a capului este mai groasaStratul bazal al epidermului este alcatuit din:

• Keratinocite – produc keratinaKeratina este o protein ce ofera impermeabilitate

2

• Melanocite – produc melaninaMelanina este un pigment care coloreaza pielea si o protejeaza de radiatiile UV

• Celule granulare nepigmentare – fagociteaza corpii straini(inclusiv bacteria), avand rol de aparare.

Stratul bazal(germinativ) se sprijina pe membrane bazala.Celelalte straturi ale epidermului sunt alcatuite din celule moarte,

ultimul descuamandu-se.Stratul superficial al epidermului = stratul cornos.Epidermul este hranit prin osmoza din lichidul intercelular. Glandele mamare sunt glande sebacee modificate.

Epidermul contine:o fire de paro canalele glandelor sudoripare.o numeroase terminatii libere o corpusculi tactili Merkel.

Dermul este compus din tesut conjunctiv dens dispus in 2 straturi:• Stratul papilar – contine papile dermice

Stratul papilar se afla la contactul cu membrana bazala si prezinta numeroase cute(papile dermice)Papilele dermice sunt ridicaturi tronconice, vizibile la suprafata pielii degetelor sub forma de creste papilare(epidermice)Amprentele se foreaza prin imprimarea crestelor papilare.Dermatoglifele sunt crestele epidermice localizate pe suprafata degetelor, palmelor si plantelor.Expertiza heredo-biologica stabileste filiatia genetica.Tipuri de amprente:

- Triradiu- Verticil concentric- Verticil spiral- Arc- Bucla

• Stratul reticular Stratul reticular este alcatuit din fibre de colagen si fibre elastice, formand fascicule groase. In stratul reticular elementele celulare sunt relativ rare.

Derm contine: o Vase de sangeo Vase limfaticeo Glande sebaceeo Canalele glandelor sudoripareo Foliculi pilosio Fibre nervoase libereo Corpusculii Meissner

3

o Corpusculii Krauseo Corpusculii Ruffini

Hipodermul este compus din:• Tesut conjuctiv lax • Adipos cu celule adipoase grupate in paniculi adiposi.

Hipodermul contine:o Glomerulii glandelor sudoripare o Terminatii nervoase libereo Corpusculi Ruffini o Corpusculi Pacini.

Terminatiile nervoase libere sunt receptori tactiliReceptori termici ai hipodermului sunt corpusculii Ruffini si PaciniSuprafata campului receptor este invers proportional cu densitatea

receptorilor din regiune.Pe dosul palmei avem 4-5 receptori/cm2

Pe tegumentul fetei avem 12-15 receptori/cm2

Acuitatea tactila este de 2mm pe varful limbii si 50(60)mm pe toracele posterior.

Esteziometru Weber ajuta la masurarea acuitatii tactile.Pielea prezinta anexe cornoase (firele de par si unghiile) si glandulare

( glandele sebacee, glandele sudoripare, glandele mamare).Daca prin arsuri se distruge 30% din suprafata corpului organismul se

autointoxica.Prin piele se pierde 85% din calduraTermoliza se realizeaza prin iradiere, convectie, conductie, evaporareIn piele se sintetizeaza vitamina D.Receptori tactili:

• Pentru atingere:- Discurile tactile Merkel- Corpusculii Meissner- Terminatii nervoase libere

• Pentru presiune:- Corpusculii Ruffini- Terminatii nervoase libere

• Pentru vibratii(rapid repetata):- Corpusculii Vater-Paccini(se adapteaza rapid)- Corpusculii Golgi-Mazzoni

Receptorii termici:• Pentru rece:

- Terminatii nervoase libere(cu diametru mic, nemielinizate)- Corpusculii Krause(sunt stimulati de temperaturi de sub 20˚C,

temperaturile de sub 10˚C dau senzatia de durere)• Pentru cald:

- Terminatii nervoase libere(cu diametru mic, nemielinizate)

4

- Corpusculi Ruffini(sunt stimulati de temperaturi de peste 25˚C, temperaturile de peste 50˚C dau senzatia de arsura)

Receptorii pentru durere:• Terminatii nervoase libere• Toti receptorii stimulati excesiv

Receptorii pentru:• Sensibilitate tactila fina

- Corpusculi Meissner- Discurile tactile Merkel(formate din fibre nervoase libere care

se termina sub forma unui cosulet in jurul celulelor epiteliale)• Sensibilitate tactila grosiera

- Corpusculi Golgi- Corpusculi Ruffini- Corpusculi Vater-Pacini(cei mai mari corpusculi)

• Sensibilitatea termica- Corpusculii Krause- Corpusculii Ruffini- Terminatiile nervoase libere(se afla in corneea globului

ocular)• Sensibilitatea dureroasa

- Terminatii nervoase libere

1. Sensibilitatea tactila, presionala si vibratorie.a) Segmentul periferic este reprezentata de receptori care sunt

stimulate de deformarile tegumentului superficiale/profunde, repetate/nerepetate ale tegumentului

Epiderm:- terminatii nervoase libere ( detecteaza atingerile si

presiunile)- discuri Merkel (detecteaza atingeri puternice)

Derm: - Terminatii nervoase libere- Corpusculi Meissner (in tegumentul fara par-

detecteaza atingerile fine si vibratiile cu frecventa mica)

- Corpusculii Krause (detecteaza presiuni slabe si vibratii cu frecventa mica.

- Corpusculi Ruffini ( detecteaza presiuni mari si vibratii cu frecventa mare)

Hipoderm:- Terminatii nervoase libere- Corpusculii Ruffini ( detecteaza presiuni mari si

vibratii cu frecventa mare)- Corpusculii Pacini ( detecteaza presiuni si intinderi,

miscari slabe si rapide)

5

- Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini(sunat mai mici si localizati in hipodermul pulpei degetelor)

Corpusculii Pacini se gasesc in:- Hipodermul palmar si plantar- Capsule articulare- Tendoane

Sensibilitatea protopatica se mai numeste si globalaReceptorii sensibilitatii presionale sunt raspanditi in profunzimea

dermului si hipodermuluiSensibilitatea tactila epicritica permine localizarea obiectelor in

spatiu si in timp(miscarea obiectelor, forma lor, marimea lor)Sensibilitatea protopatica = nediscriminativaSensibilitatea epicritica = discriminativa

b) Segmentul de conducere este reprezentat de: Fibrele sensibilitatii exteroceptive tactile epicritica si

protopatica (spinobulbare, spinotalamice anterioare) Fibrele senzitive ale nervilor trigemeni ( de la nivelul

tegumentului fetei)c) Segmentul central este situat in girusul postcentral al lobului

parietal.2. Sensibilitatea termica.

a) Segmentul receptor este reprezentata de terminatii nervoase libere, corpusculii Krause si corpusculii Ruffini:

Corpusculii Krause sunt stimulati de temperaturi mai mici decat temperatura corpului

Corpusculii Ruffini sunt stimulati de temperaturi mai mari decat temperatura corpului

Stimularea receptorilor termici depinde de: Temperatura corpului Suprafata de tegument expusa Conductivitatea termica a obiectului afla in contact cu

tegumentulCorpul uman suporta mai bine variatiile reci fata de cele calde.Receptorii pentru rece sunt mai numerosi decat cei pentru cald.Punctele pentru senzatia de cald nu pot fi localizate atat de preis cum sunt cele pentru rece, deoarece receptorii pentru cald sunt localizati in profunzimea dermului si a hipodermuluiIntensitatea senzatiei termice este direct proportionala cu viteza de schimb termin dintre corp si obiect.Corpusrile cu conductibilitate termica mare par mai reci decat corpurile cu aceeasi temperatura si conductibilitate termica mai mica. b) Segmentul de conducere este reprezentata de:

Fibrele sensibilitatii termice( spinotalamice laterale)

6

Fibrele senzitive ale nervilor trigemeni (de la nivelul fetei).De la segmentul de conducere, prin conexiuni talamo-hipotalamice si cortico-hipotalamice, informatiile ajung la centrii termoreglarii din hipotalamus.Cetrii termoreglarii din hipotalamus pot produce piloerectie si frisoare/vasodilatatie si transpiratie

c) Segmental central este situat in girusul postcentral al lobului parietal.

3. Sensibilitatea dureroasa a) Segmental periferic este reprezentat de:

Terminatii nervoase libere, care sunt stimulate de leziuni celulare.

Sensibilitatea dureroasa nu are un stimul adecvatAlgoreceptorii sunt mai numerosi in tegument decat in viscereLeziunile celulare sunt produse de diversi stimuli (mecanici, chimici, termici).Nocireceptor = receptor pt durere.Nocireceptorii au valoare protectiva, semnalizand pericolele.Nocireceptorii sunt receptori tonici.Nocireceptorii se afla si in organele interne( Exceptie: tesutul nervos al encefalului)Orice receptor stimulat excesiv de stimulul specific determina senzatii de durere.Nocireceptor viscerali sunt stimulati de spasme musculare, diverse substante chimice si chiar de scaderea aportului de sange dintr-un anumit organ.

b) Segmentul de conducere este reprezentata de: Caile sensibilitatii dureroase( spinotalamice laterale) Fibrele senzitive ale nervilor trigemeni( de la tegumentul

fetei)c) Segmental central este situat in girusul postcentral al lobului

parietal.Extirparea ariilor senzitive afecteaza duce la disparitia sensibilitatii epicritice, partial cea termica si deloc cea dureroasa.Lezarea ariilor asociative face imposibila realizarea apartenentei la propriul corp a jumatatii contralaterale.Experienta lui Aristotel duce la formarea iluziei tactile.Daca lipim de piele un metal abia scos de la congelator simtim mai intai senzatia de arsura si apoi pe cea de durere.Creearea senzatiei tactile urmeaza legea „totul sau nimic”

Reflexul de grataj = reflex de scarpinare

Notiuni de igiena si patologie a analizatorului cutanat

1. Micoza

7

Este frecventa micoza cutanataInfectiile fungice cutanate pot fi provocate de:

- Dermatofiti(produc infectarea tegumentara superficiala si a anexelor cutanate)

- Levuri din genul Candida(pot afecta si mucoasele)Micozele sunt boli provocate de cioperci parazite care se gasesc pe piele, pe firul de par si pe mucoase.Micozele generalizate pot produce moarteaMicozele pot ataca unele organe interne (plamanii)Micozele sunt boli contagioase

Simptome (apar mai ales intre degete):- Cojirea pielii- Roseata- Scaderea parului- Inflamatii - Iritatii- Mancarimi- Crapaturi- Supuratii pe limba, pe fundul gatului, tegumente ale

articulatiilor, membrelor.- Aspect microscopic caracteristic

Cauze:- Ciuperci microscopice patogene( Tinea pedis, Tinea

facies, Candida albicans)Aceste ciuperci microscopice sunt favorizate de caldura, umiditate, incaltaminte prea stramta si imunitate scazuta

Micoza se transmite de la aminale de companies au perosane bolnave.

Tratament:- Antimicotice- Tratamentele pot dura in 9-12 luni.

Cele mai frecevente micoze sunt: Tricofita(pilomicosa)

- Produsa de Tricophyton sp.- Plagi mici, cu contur neregular, izolate sau adunate,

acoperite de scuame uscate sau grase si cu peri scurti si albiciosi in care sunt localizati parazitii.

- Pot aparea si pe pielea fara par- Da nastere la epidemii

Epidermofitia(epidermomicoza) - Este produsa de Epidermophyton sp.- Placi rosiatice cu contur neregulat, cu bubute purulente

la periferie. Pitiriazis

8

- Este produsa de Malassezia furfur- Pete cafenii sau albe la nivelul trunchiului- Apare mai ales la persoanele care transpira abundent

Candidoza- Este produsa de Candida albicans(ciuperca saprofita in

conditii normale, dar acre devine patogena in anumite conditii)

- Apare mai rara la nivelul pielii si mai des la nivelul mucoasei(buzala, genitala)

- Manacrimi foarte puternice- Aparitia unei secretii grunjoase albe(sparii ciupercii)

In functie de agentul patogen deosebim: Pilomicozele:

- Se localizeaza pe pielea capului indeosebi la copii- Placi de dimensiuni variabile, cu mici cojite alte, in care

parul este rupt- Pot cuprinde unghiile, cu inflamare rosie a pielii din jurul

unghiei si faramitarea lamei ungheala Epidermomicozele

- In zona inghinala sau la degetele si talpile picioarelor- Pete rosii cu vezicule caracteriztice pe margine

Keratomicozele- Placi brune net delimitate, cu o usoara descuamare la

inghine sau subsori, pe piept, spate, gat Micozele profunde

- Sunt rare- Noduli profunzi, care se sparg, formand fistule prin care

se scurge un puroi amestecat cu sporii ciupercii2. Acneea

Acneea este o dermatoza(boala a pielii)Acneea afecteaza 80% din adolescenti.Acneea este o inflamatie foliculara de origine seboreica(inflamatia purulenta a foliculului pilo-sebaceu)Acneea poate fi considerata o piodermita

Simptome:- Leziuni ale fetei, trunchiului(mai ales pe spate), pielii

capului.- Comedoane/papule(puncte) = astuparea unor glande

sebacee- Cosuri, care apar sub forma unor pustule purulente

dureroase Cause:

9

- Secretia crescuta de sebum-seboree(blocheaza canalele de excretie a glandelor sebacee si apar punctele negre) pe fond hormonal(acnee poliforma juvenila=acneea vulgara)

- Instalarea si multiplicarea bacteriei Propioni bacterium acnes in foliculul pilos (produce inflamatia si aparitia cosurilor purulente si a nodulilor rosii)

Factori agravanti: igiena precara, stresul, consumul de cafea, tutunul.

Tratament:- Tratamentul poate dura 6-8 luni si apoi boala poate

recidiva.Acneea rozacee

- Intalnite pe fata la femei de peste 40 de ani- Mici dilatatii vasculare si basicute cu puroi ce apar pe un

fond de roseata permanent3. Herpesul

Cea mai cunoscuta viroza este herpesul.Herpesul este o boala virotica ce apare in boli infectioase precum pneumonie, gripa, meningita sau in intoxicatii alimentareHerpesul este o boala infectioasa virotica avand eruptii veziculare grupateHerpesul poate fi de 2 tiputi:

Tipul I – localizat la nivelul fetei si mucoasei bucale Tipul II- localizat la nivel genital

Herpesul labial se localizeaza pe marginea buzelor si a narilorInfectia poate fi primara sau recurentaHerpesul genital se repeta lunarExista un tip de virus herpetic care afecteaza corneea si poate duce la aparitia de macule(pete).

Simptome:- Leziuni purulente ale buzelor sau ale organelor genitale

anexe.- Vezicule transparente cu lichid(initial vlar careapoi se

tulbura) si baza eritematoasa- Basiculete se rup usor lasand eroziuni cu marginile in

arcuri de cerc- Veziculele se transforma in cruste bune-cenusii care vor

disparea fara sa lase cicatrice.- Senzatii de arsura- Durere(intepaturi dureroase)- Mancarime- Ulceratii- Aparitie de cruste

10

- Eruptie cutanata(herpes generalizat)- Simultan se tumefiaza si ganglionii limfatici regionali

Cause:- Infectie virala cu virusurile Herpes simplex 1 si 2(virus

herpetic) Tratament:

- Evitarea stresului, a tulburarilor digestive si a bolilor febrile.

- Automedicatie pt herpexul buzelor- Tratament antiviral recomandat de medic pt herpexul

genital.

4. Piodermite:Piodermitele sunt inflamatii acute ale pielii.Piodermita este afectiunea pielii si a mucoaselor provocata de bacterii patogenePiodermitele sunt infectii bacteriene supurativePiodermitele se tarteaza cu antibioticePiodermita poate fi produsa de bacterii piogene(producatoare de

puroi):1) Stafiloccoci (pe fondul unei imunitati scazute), care determina:

Stafilodermii, care pot avea diferite forme:• Foliculita superficiala

- Inflamatii superficiale(noduli mici, rosii, foarte durerosi) localizate la suprafata tegumentului, in jurul unui orificiu folicular

- Se poate transforma in furuncul- Basici mici pline cu puroi galben-verzui

• Foliculita profunda- Inflamatii(noduli mici, rosii, foarte durerosi)

localizate la nivelul firelor de par din nas, gene• Sicozis

- Extinderea infectiilor pe arii cutanate- Abcese tumorale

• Furuncul - Nodul inflamator, in evolutie purulent, cu ulceratii,

dureros• Hidrosadenita

- Inflamatie a glandelor sudoripare- Abcese adanci ce se vindeca greu

2) Streptoccoci β-hemolitici, care determina: Streptodermii, care pot avea diferite forme:

• Impetigo(bubele dulci)- Apararitia de bule purulente si de pustule pline cu

un lichid initial clar, care ulterior devine tulbure.

11

- Acestea se usuca sua se rup si sunt inlocuit de o crusta galbuie care se vindeca fara cicatrice.

• Ectima- Piodermita pustulo-ulceroasa, de dimensiuni mai

mari decat impetigo, mai profunda- Caracterizata prin aspect ulceros- Lasa cicatrice

• Zabala - Produsa de bacterii sau de ciuperci- Se caracterizata printr-o crapatura mica localizata

la coltul buzelor, unde pielea prezinta o coloratie albastruie si se zemuieste usor

- Leziunea este dureroasa- Uneori leziunea se acopera cu o crusta

• Intertrigo streptocicic(opareala)- Apara in special la sugari- Pielea este rosu aprins si suprafata se zemuieste

usor- Formeaza cruste galbene.

• Erizipel - Infectie a plexului limfatic dermic- Eruptie rosiatica, bine determinata, lucioasa,

dureroasa la nivelul gambei sau a fetei.• Granulom piogen

- Tumorete la nivelul degetelor mainilor, buze, varful limbii, usor sangerande la lovire.

Exista piodermite care: Pot ataca tesuturile din jurul dintilor(paradont), gingia, periostul dinteluiPiodermita se intalneste in general dupa varsta de 40 de ani Slabirea progresiva a fixarii dintilor, ducand la mobilitatea lorResorbtia marginii osoase a maxilaruluiRoseata inflamatorie a ingiilorDezlipirea acestor dinti cu fomarea de „pungi gingivale”Depunerea de tartru(piatra) dentarProfilaxia consta in ingrijirea minutioasa a dintilor

ANALIZATORUL VIZUAL

Simtul vazului este simtul nostrum dominant.Vederea furnizeaza 90% din informatiile primite de creier.70% din receptorii corpului uman se afla in globii ocular

12

Aproximativ 50% din suprafata cortexului cerebral este implicata in procese de prelucrare a informatiilor vizuale.

Analizatorul vizual contribuie la mentinerea tonusului cortical(atentia)Receptorii vizuali se afla in ochi.Ochii sunt alcatuiti din 2 globi oculari si organele anexe in perechi.1. Organele anexe ocular sunt:

a) Cu rol de protectie:- Pleoapele- Genele- Sprancenele- Glandele lacrimale

b) Cu rol de miscare:- Muschii extrinseci ai globului ocular.

2. Globul ocular - este un organ aproximativ sferic- are diametrul de aproximativ 2,5 cm- este localizat in orbite- este acoperit partial pe fata anterioara de o membrana numita

conjunctiva, care se continua pe sub pleaoape, captusindu-le.

Structura globului ocular:

Axul optic uneste cei doi poli (anterior si posterior) ai globului ocular.Tunica externa este compusa din 2 regiuni: corneea(anterior) si

sclerotica (posterior)Corneea este avasculara, dar cu numeroase fibre nervoase.Sclerotica(5/6 din tunica fibroasa) este opaca, alb-sidefie, perforate

posterior de fibrele nervului optic.Pe sclerotica se insera muschii extrinseci.Canalul Schlemm se afla la jonctiunea dintre cornee-scleroticaTunica medie = tunica vasculara = coroidaCoroida adera usor la scleroticaCoroida are o culoare bruna, deoarece pe fata ei dinspre retina are intim

aderent stratul de celule pigmentare ale retinei.Coroida contine melanina, care ii permite sa realizeze o camera obscura

a globului ocular.Coroida se intinde posterior de orra serrataCoroida prezinta anterior o linie festonata(orra serrata), anterior ei ce

afla corpul ciliar.Orra serrata este limita dintre coroida si corpul ciliar.Anterior corpului ciliar se afla irisulPata galbena apare in sectiune su irizatii metalice.Coroida contine numeroase vase de sange si pigmenti proveniti din

retina.Anterior, coroida contine:

- Corpul ciliar, compus din muschii ciliari si procesele ciliare

13

- Irisul, care este o membrana conjunctivo-musculara compusa din fibre radiare si circulare. Irisul este perforat de orificiul numic pupila.

Procesele ciliare(sunt aglomerari de capilare-70-80 de cheme vasculare) au rolul de a secreta umoarea apoasa si umoarea sticloasa.

Umoarea apoasa este un lichid ce umple camerele anterioara(intre cornee si iris) si posterioara(intre iris si cristalin) ale globului ocular

Umoarea a apoasa este secretata de procesele ciliare, ajunge in camera posterioara si apoi, trecand prin pupila, ajunge in camera anterioara

Umoarea apoasa este drenata permanent prin canalul Schlemm in sinusul venos al scleroticii.

Umoarea apoasa asigura nutritia prin difuzie a tuturor mediilor transparente.

Muschii ciliari au rolul de a modifica gradul de curbura a cristalinului.Cristalinul se prinde de muschii ciliari prin ligamentul suspensorCristalinul este o lentila biconvexa compusa dintr-un gel dens, continut

intr-o capsula membranoasa transparenta, numita cristaloida.Cristalinul prezinta zonula Zinn(la nivelul circumferintei acestuia) de

care se prind fibrele ligaentului suspensor.Cristalinul nu este vascularizat si nici inervat.Tunica interna = retinaRetina este de natura nervoasaRetina este de origine ectodermicaRetina se intinde posterior de orra serrataRetina este o membrana fotosensibila (contine receptori vizuali si o

parte dintre neuronii care constituie calea de conducere a analizatorului vizual)

Retina prezinta 2 regiuni: retina vizuala (posterior) si retina oarba(anterior- de la orra serrata, fiind in contact cu sorpul ciliar si irisul)

Retina vizuala prezinta in dreptul axului optic macula lutea (pata galbena)

In sectiune retina are culoare neagra.Macula lutea are o mare densitate de celule cu conuriMacula lutea prezinta central o depresiune numita fovea centrala(o

concavitate)In fovea centrala se intalnesc numai celule cu conuri.Celulele receptoare au in segmentul extern discuti flotante.Pata oarba se gaseste medial si inferior de pata galbena.Pata oarba este o regiune lipsita de fotoreceptoriPata oarba reprezinta locul pe unde nervul optic paraseste globul ocular.Pata oarba este de culoare albastruie.Canalul hialoid are rol limfatic.Celulele fotoreceptoare sunt neuroni unipolariRetina este alcatuit din 10 straturi celulare.

Stratul I(profund)- stratul pigmentar: - este format din celule pigmentare

14

- asigura sinteza pigmentilor fotosesnsibili- are functii de protectie si metabolice

Stratul II – stratul celulelor cu conusi si bastonase:- Cuprinde celulele fotosensibile(neuroni unipolari) cu

conuri si bastonase. Stratul III – limitanta externa Stratul IV – stratul granular extern Stratul V – stratul plexiform extern(celule orizontale) Stratul VI – stratul granular intern – al neuronilor bipolari Stratul VII – stratul plexiform intern(celule amacrine) Stratul VIII – stratul neuronilor multipolari ganglionari Stratul IX – stratul fibrelor optice Stratul X – limitanta interna.

In cele 10 straturi se afla:- 3 tipuri de celule functionale, aflate in relatii

sinaptice.- Celule de asociatie- Celule de sustinere

La nivelul straturilor neuronilor bipolari si multipolari se manifesta procesul de convergenta.

La nivelul foveei centralis nu se manifesta procesul de convergenta.O unitate functionala vizuala este alcatuita dintr-o celula fotoreceptoare-

neuron bipolar-neuron multipolar.Acuitatea vizuala depinde de structura unitatilor functionale asuprta

carora actioneaza lumina.Cele mai inportante straturi celulare ale retinei sunt: celulele

fotoreceptoare, celulele bipolar si celulele ganglionare multipolare.Hemiretinele stangi sunt proiectate in jumatatea stanga a emisferelor

cerebraleHemiretinele drepte sunt proiectate in jumatatea dreapta a emisferelor

cerebrale.Corpul vitros se afla in camera vitroasa(cavitatea posterioara), intre

cristalin si retina.Corpul vitros este transparent si de consistenta gelatinoasa.Corpul vitros este acoperit de o membrana numita hialoida.Corneea este a oglinda convexaFata anterioara a cristalinului este o oglinda convexaFata posterioara a cristalinului este o oglinda concavaLa trecerea prin aparatul optic, razele de lumina pot suferi devieri sau

refractii.Puterea de refratie a corneei si umorilor este constantaCristalinul, care e elastic, isi modifica activ convexitatea.Cristalinul este hranit prin difuziune de vasele proceselor ciliare.Acomodarea ochiului este adaptarea pentru vederea clara a obiectelor

afla in 10-15-25cm -6m

15

Focalizarea imaginilor pe retina este datorat aparatului optic al globului ocular.

Aparatul optic al globului ocular este compus din totalitatea mediilor transparente(refringente): cornea, umoarea apoasa, cristalinul, corpul vitros.

Aparatul dioptric ocular este format din: Cornee: are o putere de refractie de aproxiativ 40 dioptrii Cristalin: are o putere de refractie de aproxiativ 20

dioptri(valoarea minima, atunci cand cristalinul este complet aplatizat)

Aparatul dioptric ocular :- Poate fi considerat o lentila convergenta- Are o putere optica totala de 60 dioptrii- Are centrul optic la 17mm in fata retinei.

Cea mai mare parte a puterii de refractie a aparatului dioptric ocular apartine fetei anterioare a corneei.

Cristalinul este important datorita razei lui de curbura care poate fi mult crescuta(acomodarea)

Corneea este a oglinda convexaFata anterioara a cristalinului este o oglinda convexaFata posterioara a cristalinului este o oglinda concavaLa trecerea prin aparatul optic, razele de lumina pot suferi devieri sau

refractii.Puterea de refratie a corneei si umorilor este constantaCristalinul, care e elastic, isi modifica activ convexitatea.Cristalinul este hranit prin difuziune de vasele proceselor ciliare.Acomodarea ochiului este adaptarea pentru vederea clara a obiectelor

afla in 10-15-25cm -6mA. Focalizarea imaginilor pe retinaFocalizarea imaginilor pe retina se face cu ajutorul irisului si a sistemului

optic.Focalizarea razelor pe retina se face in fovea centrala.

a) Focalizarea pentru vederea la distanta.Ochiul emetrop = ochiul normal (adaptat pentru vederea la

distanta).Pentru a vedea clar un obiect aflat la o distant mai mare de 6 m

trebuie doar sa indreptam ochii spre acel obiect.Indreptarea ochilor intr-un anumit punct este un act reflex,

declansat de stimuli de la nivelul retinei si efectuat de muschii extrinseci ai globului ocular, controlati de nervii cranieni III, IV, VI.

Puterea de refractie a unei lentile este masurata in dioptriiPutere optica = convergentaPuterea de convergenta a mediilor transparente determina

focalizarea la 17mm in spatele cristalinului, adica direct pe retina.Distanta dintre cristalin si retina este de 17mm.Distanta axului antero-posterior al globului ocular este de 24mm.

16

Imaginea formata pe retina dupa o tripla refractie este reala, mica si rasturnata.

Focarul principal este punctul in care sunt refractate razele paralele de lumina la trecerea printr-o lentila biconvexa.

Distanta focala este distanta dintre lentila si focarul principal.La ochiul emetrop, distanta focala este de 17mm, fiind in perfecta

concordanta cu puterea de convergenta a aparatului optic.Pentru ochiul emetrop, 6m reprezinta punctum remotumPunctum remotum(in cazul ochiului emetrop) este distanta dincolo

de care, fara nicio modificare a curburii cristalinului, imaginile sunt focalizate pe retina.

Punctum remotum(6m) este punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar, fara acomodare.

Punctum proxim(10-25cm) este puntul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar cu efort maxim de acomodare.

In timpul vederii la distanta, fibrele circulare a muschii ciliari sunt complet relaxate, ligamentul suspensor este tensionat de muschii radiari iar cristalinul are cea mai mica grosime si ca urmare cea mai mica putere de refractie.

Puterea de refractie variaza direct proportional cu grosimea cristalinului.

Reflexul de acomodare la vederea la distanta are centrul nervos in coarnele laterale cervico-dorsale.

b) Focalizarea pentru vederea de aproape.Razele de lumina de la un obiect afla la o distant mai mica de 6 m,

sunt deviate pe masura ce obiectul se apropie de ochi si sunt focalizate intr-un punct indepartat fata de cristalin.

Vederea de aproape necesita ajustari active (acte reflexe) realizate de ochi pentru focalizarea razelor pe retina:

1. Acomodarea cristalinului.Reflexul de acomodare se realizeaza atunci cand ochiul priveste intre punctum remotum si punctum proxim.Acomodarea cristalinului determina:

• cresterea puterii de refractie a cristalinului( bombarea)- muschiul ciliar circular se contracta(stimulat de

parasimpatic)- diametrul fibrelor circulare ale muchiului ciliar

se miscoreaza- ligamentele aparatului suspensor se relaxeaza- cristalinul devine mai convex pe fata

anterioara- raza de curbura a cristalinului scade- puterea de convergenta a cristalinului creste

Bombarea cristalinului asigura scurtarea distantei focale si focalizarea imaginii obiectului apropiat pe retina.

17

Punctum proximum este punctul cel mai apropiat de ochi, la care cristalinul atinge gradul maxim de bombare si imaginile sunt proiectate clar pe retina.

Punctum proximum este situat la aproximativ 10-25cm pentru tineri, departandu-se cu inaintarea in varsta( de la 7cm la 80 cm).

Acomodarea este un proces reflex reglat de:• centrii corticali• coliculii cvadrigemeni superiori care controleaza nucleul

accesor al oculomotorului.La raspunsul efector al acomodarii participa si muschii irisului si

muschii extrinseci ai globului ocular.Elasticitatea cristalinului scade odata cu varsta.Prezbitismul este caracterizat de:

- incapacitatea cristalinului(mai gros si mai putin elastic) de a se acomoda la persoanele cu varsta de peste 50 de ani.

- scaderea contractibilitatii muschiului ciliar- se corecteaza cu lentile biconvexe(convergente), ca in

hipermetropie.

2. Constrictia pupileiPrin contractia muschilor ciliari ai irisului se intensifica efectul

acomodarii.Efectul de incetosare a vederii este produs de razele foarte

divergente care vor trece prin marginea extrema a cristalinului si nu vor putea fi focalizate adecvat.

3. Convergenta axelor oculare.Convergenta axelor oculare este cu atat mai pronuntata cu cat obiectul privit este mai apropiat.Convergenta axelor oculare este controlata printr-un act reflex somatic, care determina contractia muschilor drepti interni(controlati de nervul cranian III)Unghiul de convergenta este egal ca valoare cu unghiul de rotatie.

Defectele vederii:Ochiul ametrop este caracterizat de erori de refractie: miopia,

hipermetropia, astigmatismulDefectele vederii(miopia, hipermetropia, astigmatismul) provocate de

focalizarea incorecta, pot fi determinata de hiposau de hiper convergenta cristalinului sau de anomalii structurale ale globului ocular.

1. Miopia(hipometropia) Simptome:

- Vederea neclara a obiectelor privite Cauze:

- Focalizarea fascicolelor de raze inaintea retinei datorita:

18

Exagerarii curburii cristalinului (miopie de curbura) Unui ax optic mai mare decat normal- ochi mai

alungit decat cel normal(miopie axiala)- Punctul proxim este foarte aproape de ochi- Punctul remotum este mai apropiat de ochi decat la

ochiul emetrop. Tratament:

- Lentile biconcave divergente, care imping focarul principal pe retina.

2. Hipermetropia Simptome:

- Vederea neclara a obiectelor privite Cauze:

- Focalizarea fascicolelor de lumina inapoia retinei datorita: Diminuarii convexitatii cristalinului- cristalin

aplatizat(hipermetropie de curbura) Unui ax optic mai mic decat normal – ochiul este

turtit antero-posterior(hipermetropie axiala)- Punctul proxim este situat mai departe de ochi, in

comparatie cu ochiul emetrop Tratament:

- Lentile biconvede convergente, care aduc focarul principal pe retina.

3. Astigmatismul de curbura Simptome:

- Vederea neclara a unui obiect privit Cauze:

- Formarea mai multor focare pe retina si suprapunerea imaginilor, cu aparitia unei imagini cu contur neclar datorita:

Existentei unor defecte de sfericitate a corneei (corneea prezinta mai multe raze de curbura si un meridian cu putere optica normala).

Deformari ale cristalinului Tratament:

- Lentile cilindrice.

B. Perceperea luminii si a culorilorRaze gamma( 10-4 - 10-3 Å ) < Raxe X ( 10-2 - 1 Å ) < Raze ultraviolete ( 1

– 103 Å ) < Lumina vizibila ( 103 – 10 4 Å ) < Infrarosii ( 104 – 106 Å ) < Microunde ( 106 – 109 Å ) , Unde radio ( 109 – 1014 Å ).

Ochiul uman receptioneaza radiatiile electromagnetice cu lungimi de unde intre 400-700nm(0,4-0,7µm) (lumina vizibila)

19

Radiatiile luminoase cu lungimi de unda cuprinse intre (390)400-700(760-770)nm strabat sistemul optic si apoi retina( de la stratul X la stratul I)

Radiatiile luminoase cu lungimi de unda cuprinse intre 400-700nm descompun pigmentii fotosensibili, fiind astfel generat potentialul de actiune dupa care are loc refacerea pigmentilor.

Mediile netransparente pot absorbi radiatii electromacnetice.Fotoreceptorii sunt celule nervoase modificateFotoreceptorii detecteaza fotonii de lumina cu ajutorul pigmentilor pe

care ii contin.Pigmentii vizuale sunt macromolecule fotosensibilePigmentii din celulele cu conuri si bastonase provin din carotenul

sintetizat de plante si introdus in organism odata cu hrana.Cis-retinalul este un fragment de carotenCis-retinalul este un pigment vizual din fotoreceptorii ochiului umanCis-retinalul este atasat de o proteina numita opsina.Opsina este cea care absoarbe radiatiile spectrului vizibil.Sunt mai multe tipuri de opsine, fiecare tip fiind specializat pe absorbtia

diferentiata a anumitor raze ale spectrului vizibil.La receptionarea fotonilor de lumina, pigmentul fotosensibil suporta o

modificare a formei(izomerie). Astfel cis-retinalul trece in trans-retinal, care determin consecutiv si modificarea formei proteinei de care este atasat. Modificarea formei proteinei delcanseaza un lant de evenimente care vor conduce la modificarea potentialului de membrana si generarea inpulsului nervos.

In momentul absorbtiei undelor luminoase, pigmentii fotosensibili se descompun in retinen(retinol) si opsina.

Segmentele analizatorului vizual: Segmentul periferic

Segmentul periferic al analizatorului vizual este localizat in retina.Segmentul periferic al analizatorului vizual este alcatuit din celulele

cu conuri si bastonase. Celulele cu conuri si bastonase sunt celule nervoase modificate.Celulele cu bastonas sunt mult mai numeroase decat cele cu conuri.

1) Celulele cu bastonasVederea scotopica = nocturnaCelulele cu bastonas sunt in numar de circa 125-130 de milioane

in fiecare retina(250-260milioane in total)Celulele cu bastonas sunt mai numeroase la periferie si mai

putine in pata galbena.Celulele cu bastonas sunt adaptate pentru vederea nocturna

acromatica.Celulele cu bastonas au un pragul de excitabilitate si puterea de

rezolutie scazute.

20

Celulele cu bastonas sunt excitate de un singur foton(cuante) de lumina.

Celulele cu bastonas contin in partea periferica pigementul rodopsina(scotopsina)

Rodopsina este supranumita purpurul retinianRodopsina are forma de bastonas.Rodopsina este compusa din cis-retinal si un tip de opsina.Rodopsina absoarbe radiatiile cu lungimea de unda de 500nm.Rodopsina sensibilizeaza bastonasele pentru radiatiile albastre,

ceea ce explica de ce in crepuscul sau in intuneric, culorile albe apar albastre.

2) Celulele cu conuriVedere fotopica= vedere diurnaCelule cu conuri sunt in numar de 5-7milioane in fiecare

retina(10-14 milioane in total), fiind mai numeroase in pata galbena si unice in fovea centrala.

Celulele cu conuri sunt mai numeroase in fovea centrala.Fovea centrala reprezinta o zona de acuitate maxima.Celulele cu conuri sunt sensibile la lumina diurna.Celulele cu conuri au prag de excitabilitate mai ridicatCelulele cu cu conuri au in partea lor periferica pigmentul

fotopsina(iodopsina)Fotopsina(iodopsina) are forma conicaFotopsina(iodopsina) este alcatuita din cis-retinal si diverse tipuri

de opsina. Exista 3 tipuri de celule cu conuri, fiecare posedand diferite

variante ale proteinei opsina.Forma diferitelor opsine afecteaza flexibilitatea pigmentului

atasat, schimband lungimea de unda a radiatiilor pe care le absorbCele 3 tipuri de celule cu conuri absorb radiatii cu lungimi de

unde de:- 445-455nm – corespunzatoare luminii albastre- 530nm – corespunzatoare lumimii verzi- 570-625nm- corespunzatoare luminii rosii

Vederea color se datoreaza existentei celor 3 tipuri de celule cu conuri.

Prin compararea semnalelor provenite de la cele 3 tipuri de celule cu conuri, scoarta cerebrala poate calcula intensitatea radiatiei luminoase a spectrului vizibil pentru perceperea tuturor culorilor.

Fotoreceptorii utilizeaza glutamatul ca neurotransmitator excitator

Fotoreceptorii au legaturi celulele bipolare si celulele orizontaleCelulele orizontale au efect inhibitor asupra celulelor

bipolare( utilizeaza GABA ca neurotransmitator inhibitor)Celulele amacrine au efect inhibitor asupra celulelor ganglionare.

21

Adaptarea la lumina si intunericRodopsina este extrem de sensibila. Chiar si lumina stelelor produce

in timpul noptii descompunerea unor molecule.Atat timp cat lumina are intensitate mica, un numar relativ scazut de

celule cu conuri din retina continua sa receptioneze stimuli luminosi.La lumina, rodopsina din bastonase se descompune rapid,

fotoreceptorii cu bastonase deveninf nefunctionali.La lumina incep sa raspunda la stimuli luminosi celulele cu conuri.La proiectarea luminii pe retina, pigmentii fotosesnsibili scad

cantitativ.Pigmentii fotosensibili sunt descompusi in cantitate direct

proportionala cu intensitatea luminii.Pigmentii sunt alcatuiti dintr-o proteina(opsina) si un derivat al

vitaminei A(cis-retinal)Cis-retinalul este un derivat al vitaminei A, care in prezenta luminii

trece in trans-retinal Iodopsina = retinen + fotopsinaRodopsina = retinen + scotopsinaSensibilitatea celulelor fotoreceptoare este cu atat mai mare cu cat

contin mai mult pigment.Prin expunerea mult timp la lumina puternica(adaptarea la lumina):

- pigmentul vizual atat din conuri cat si din batonase este descompus.

- pigmentii fotosensibili sunt scindati in retinol(derivat al vitaminei A) si opsina, cu eliberare de energie

- cea mai mare parte a retinenului (retinolului) este transformat in vitamina A.

Invers, daca individul sta mult timp in intuneric(adaptarea la intuneric):

- vitamina A este transformata in retinen, crescand cantitatea de pigment vizual

- este necesara prezenta unei enzime.- retinenul si opsinele sunt convertite in pigmenti vizuali

GMP = guanozin-monofosfat

a) Adaptarea la luminaAdaptarea la lumina se face atunci cand trecep de la intuneric la

lumina.In primele momente suntem orbiti si nu vedem decat o lumina

alba puternica, deoarece sensibilitatea retinei este adaptata inca pentru lumina slaba si atat conurile cat si bastonasele sunt puternic stimulate, fapt ce determina descompunerea instantanee a pigmentilor, producand o bombardare cu semnale si senzatie de lumina stralucitare.

22

Astfel sensibilitatea retinei scade, fotoreceptorii se adapteaza si trec la sistemul celulelor cu conuri.

Trecerea de la vederea nocturna la cea diurna necesita aproximativ 5min

In aproximativ 60s celule cu conuri vor fi suficient de excitate de lumina puternica si preiau functia receptoare.

Adaptarea la trecerea de la intuneric la lumina se realizeaza mai rapid(3-4min) deoarece exista o cantitate suficienta de pigmenti fotosensibili depozitati.

In urmatoarele 10-15 minute vederea color si acuitatea vizuala se imbunatatesc.

Astfel sensibilitatea bastonaselor este pierduta, dar acuitatea vizuala este dobandita.

Mecanismul vederii cromatice:1. Daca asupra celulelor vizuale cu con cad SIMULTAN radiatii cu

lungimi de unda diferite:- Absorbtia radiatiei este diferita pentru fiecare pigment- Aria vizuala primara decodifica radiatia corespunzatoare

absorbtiei maxime, determinand senzatia culorii respective(rosu, verde, albastru)

2. Daca asupra celulelor vizuale cu con cad radiatii cu FRECVENTE DIFERITE, corespunzatoare a cate doua din cele 3 culori fundamentale(rosu, verde, albastru),

- celulele cu con percep combinatia lungimilor de unda- la nivelul ariei vizuale se formeaza senzatia de culoare

complementara(oranj, verde, indigo si violet)- rosu + galben = oranj- galben + albastru = verde- rosu + albastru = indigo si violet- fiecarei culori din spectru ii corespunde o culoare

complementara, care in amestec cu prima da culoarea alba.

- Rosu + albastru = purpuriu- Rosu + verde = galben- Albastru + verde = bleu

Teoria tricromatica Young – Helmholtz- daca cele 3 tipuri de celule cu con sun stimulate egal

apara senzatia de alb- daca cele 3 tipuri de celule cu con nu sut stimulate apare

senztaia de negru.Albul determina procese de iradiatie luminoasa prin care se

produc iluzii optice.Hemeralopia este reducerea vederii diurne, datorata lipsei

vitaminei A si deficientei in sinteza pigmentilor fotosensibili.

23

b) Adaptarea la intunericInitial nu vedem nimic deoarece:

- Celulele cu conuri inceteaza sa mai functioneze datorita lipsei excitantului specific.

- Bastonasele sunt inactive, deoarece pigmentii lor sunt descompusi in urma expunerii la lumina puternica.La lumina, sub actiunea fotonilor, rodopsina este descompusa intre retinen si opsina.

In timp, se reacumuleaza rodopsina si sensibilitatea bastonaselor creste.

Rodopsina se reface prin legarea retinenului cu opsina, in prezenta vitaminei A

Trecerea de la vederea diurna la cea nocturna necesita cam 20 de minute

Adaptarea se face in proportie de 60% in primele 5 minute.In circa 20-30(40) de minute se reface suficient rodopsina pentru

a asigura adaptarea vederii la intuneric.Sensibilitatea unui bastonas la intuneric este de 10 ori mai mare

decat la lumina.La intuneric creste cantitatea de pigmenti resintetizati si

depozitati, ceea ce are ca urmare scaderea pragului de excitabilitate al celulelor receptoare.

Vederea scotopica consta in discriminarea de nuante intre alb si negru

Nictalopia este reducerea vederii nocturneAvitaminoza A compromite adaptarea la intuneric.

Defecte ale vederii cromatice:

• Acromatopsia(imposibilitatea de a percepe culorile)• Daltonismul(boala recesiva X linkata):

Simptome:- Imposibilitatea de a percepe ca distincte culorile

complementare- Vederea de gri in loc de verde si rosu - Boala apare aproape in exclusivitate la barbati(8% din

populatia masculina sufera de daltonism) Cauze:

- Persoanele nu au din nastere celule cu con corespunzatoare uneia din cele 3 culori fundamentale

- Cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la verde si rosu

In mod reflex se adapteaza si diametrul pupilar, reglendu-se astfel cantitatea de lumina care este lasata sa patrunda in globul ocular.

24

Reflexul fotomotor este un reflex mult mai simplec decat cel de acomodare, care este coordonat de centrii mezencefalici(nucleii pretectali).

Reactia pupilara are ca :- Stimul : lumina- Receptor: retina- Cale aferenta: somatica- Cale eferenta: vegetativa (simpatica si parasimpatica)

La lumina puternica actioneaza in mod sinergic parasimpaticul, producand mioza ambelor pupile.

Segmentul de conducere al analizatorului vizual:Este reprezentata de calea vizuala.Calea vizuala este alcatuita din 3 neuroni:

- IN este neuronul bipolar- IIN este neuronul ganglionar multipolar- IIIN se afla in corpii geniculati laterali ai metatalamusului.

IN(neuronul bipolar) si IIN(neuronul ganglionar multipolar) se afla in retina.

Mai multe celule cu bastonas fac sinapsa cu o singura celula bipolara , iar mai multe celule bipolare fac sinapsa cu o celule multipolara. Acest fenomen se numeste convergenta sinaptica.

Fiecare celula cu con din fovea centrala face sinpasa cu o singura celula bipolara, care la randul ei face sinapsa cu o singura celula multipolara.

Axonii neuronilor ganglionari multipolari converg si formeaza nervul optic.

Chiasta optica este formata de fibrele retiniene nazale.La nivelul chiasmei optice, fibrele nervilor optici provenite din

jumatatea mediala a globului ocular se incruciseaza.Tracturile optice pleaca de la chiasma optica si se indreapta spre

corpii geniculati laterali(CGL)Tracturile optice se afla intre chiasma optica si corpii geniculati

laterali(CGL)

Fiecare tracturile optic contine:- Fibre din jumatatea laterala(temporala) a globului ocular

de pe aceeasi parte- Fibrele din jumatatea mediala(nazala) a globului ocular

de partea opusa.Perechea de tracturi optice se intinde posterior in jurul

hipotalamusului si trimit majoritatea axonilor in carpii geniculati laterali ai metatalamusului.

Unele fibre ale tractului optic trimit colaterale in:- Trunchiul cerebral, la nucleul pretectal din coliculii

cvadrigemeni superiori(centrii reflexelor de orientare a globilor oculari)

25

- Mezencefal, la centrii care regleaza diametrul pupilar( nucleul accesor al oculomotorului)

- Spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI- Maduva cervico-lombara- Hipotalamus, la centrii implicati in reglarea ritmului

nictemeral. Ganglionul ciliar se afla pe calea eferenta vegetativa a nervului

cranian III

Segmentul centralAxonii metatalamusului se proiecteaza in aria vizuala primara, prin

bandeleta optica.Aria vizuala primara este situata pe fata mediala a lobului occipital,

de-o parte si de alta a scizurii calcarine.In aria vizuala primara se realizeaza perceptia vizuala constienta.La nivelul ariei vizuale primare are loc reunirea imaginilor proiectate

de cele 2 retine(care asigura vederea tridimentionala) si totodata indreptarea lor.

Vederea tridimensionala face posibila aprecierea localizarii obiectelor in spatiu si a distantelor.

Aria vizuala primara este conectata cu ariile vizuale sedundare din alti lobi ai emisferelor, unde informatiile sunt procesate.

- Ariile vizuale secundare din lobul temporal are rol in identificarea obiectelor percepute

- Ariile vizuale secundare din lobul parietal sunt specializate in perceperea locatiei spatiale a obiectelor percepute

In jurul ariei vizuale primare se afla o zona de asociatie vizuala cu rol in memoria vizuala

Rezultatul procesarii informatiilor in aceste arii vizuale secundare sunt transmise cortexului prefrontal, care va dicta diferite activitati(apucarea unui obiect, deplasarea printre obstacole)

Activitatile dictate de cortexul prefrontal solicita miscarea permanenta a globilor oculari pentru constanta stimulare a receptorilor .

Pentru prelucrarea informatiilor furnizate de fotoreceptorii retinieni este necesara participarea a ⅓ din cortex

Fiecare ochi are propriul camp vizualCampul vizual al fiecarui ochi cuprinde un unghi de circa 160˚ in plan

orizontal si de 145˚in plan verticalCampul de vedere binoculara zona de suprapunere a campurilor vizuale

de la cei 2 ochiVederea stereotipica este datorata unghiurilor diferite de privire a celor

2 ochi.Pentru determinarea campului vizual, subiectul va privi la 15 cm de

tabla, cu un ochi acoperit.

26

Proiectia campului vizual monocular al voluntarului depinde de seprafata de raspandire a receptorilor in retina.

Dupa ce pigmentii vizuali absorb lumina acestia se descompun(isi scrimba forma), declansand reactii in lant

Cinematografia se bazeaza pe urmatorul principiu:- Frecventa stimulilor trebuie sa depaseasca 40/s.- Imaginile fuzioneaza, fara a fi perceputa discontinuitatea,

datorita persistentei imaginilor pe retina.Distrugerea ariei vizuale primare determina orbirea (cecitatea centrala).Distrugerea ariei vizuale secundare produce afazia(bolnavul vede, dar

nu intelege)

Notiuni de igiena si patologie a analizatorului vizual

Radiatiile ultraviolete de tip B(UVB) pun in pericol portiunile exterioare ale ochiului( coreea, conjunctiva si cristalinul), cauzand iritatii, inflamari si imbatranire.

Radiatiile ultraviolete de tip A(UVA) sunt cele mai daunatoare pentru ochi

UVA au lungime de unda mica, ceea ce le permite sa patrunda mai usor in diferite parti ale ochiului (retina)

1. Cataracta(albeata pe ochi):Cataracta este principala cauza a pierderii vederii.

Simptome:- Scaderea vederii- Vedere in ceata- Vedere dubla- Vedere progresiva(multipla)- „Musculite zburatoare”- Fotofobie- Durere oculara severa- Schimbarea frecventa a lentilelor pentru ochelari- Pierderea vederii- Apare intotdeauna la ambii ochi, dar nu in acelasi timp- Modificarea culorii pupilei(gri, galbuie, alba)

Cauze: - Expunerea improprie si indelungata la razele soarelui- Traumatism al cristalinului- Pierderea transparentei cristalinului(opacifierea

cristalinului sau a capsului cristalinului datorata unor modificari chimice ale proteinelor din compozitia cristalinului)

- Cresterea in varsta (cataracta senila)- Diabet zaharat

27

- Artrita- Ateroscleroza - Poate aparea de la nastere(cataracta congenitala), ca

urmare a unei infectii avute de mama in timpul sarcinii- Alte boli ori leziuni oculare

Tratament:- Chirurgical

Catarcterele profesionale apar la muncitorii acre lucreaza in conditii de:

- Temperaturi ridicate- Radiatii infrarosii(turnatorii, fabrici de sticla)

2. Glaucom (apa neagra)Glaucomul este a doua cauza a pierderii vederii.Glaucomul poate afecta persoanele de orice varsta, dar 95% sunt persoane peste 40 de ani.Glaucomul poate fi acut sau cronicGlaucomul este o boala determinata de cresterea tensiunii intraoculare.

Simptome:- Pierderea campului vizual periferic- Sensibilitate la lumina- Deficiente de vedere in lumina slaba- Vedere in ceata, cu halouri- Cresterea tensiunii intraoculare- Scaderea acuitatii vizuale- Dureri de ochi- Durereri de cap- Greata- Voma - Roseaza in ochi- Pupile de culoare galben-verzuie

Cauze:- genetice- Atrofierea nervului optic- Distrugerea celulelor retiniene- Ingustarea campului vizual- Cresterea tensiunii intraoculare- Deficit de irigare a nervului optic- Miopie severa- Boli vasculare- Diabet

Tratament:- Se poate reduce presiunea intraoculara, dar nu se poate

reda campul vizual pierdut- Picaturi

28

- Pastile- Tratament laser- Interventie chirurgicala

3. ConjunctivitaConjunctivita poate fi • Gonococica

- inflamatie acuta- purulenta - Apare in general la nou nascuti

• Granuloasa(trahom)- Infectie cronica- Ingrosarea mucoasei- Noduli(granule, foliculi)- Cicatrice - Contagioasa - Se raspandeste la cornee provocand orbirea(formele

netratate).Conjunctivita este inflamarea acuta sau cronica a conjunctiveiFactori favorizanti ai conjunctivitei sunt fumul, praful, corpii starini, gazele toxice.Conjunctivele pot fi:

- Catarale- Purulente- Pseudomembranoase- Nodulare- Eruptive

Conjunctivita poate fi infectioasa, alergica sau traumatica. Simptome:

- Inflamarea conjunctivei- Congestia ochiului- Usturimi- Senzatie de arsura- Intepaturi - Mancarimi- Senzatii de „nisip in ochi”- Manifestari purulente ale mucoasei conjunctive- Secretie canjunctivala cu aspect diferit: mucos,

mucopurulent, purulent, fibrinos- Ingrosarea mucoasei si prezenta de noduli sau cicatrice- Senzatie lacrimala abundenta

Cauze:- Infectii( de regula gonoccocice)- Bacterii- Virusuri

29

- Substante alergice Tratament:

- Picaturi locale- Antibiotice

4. Retinopatie diabetica Simptome:

- Pete plutitoare in campul vizual- Vedere incetosata- Vedere slaba noaptea

Cauze:- Diabet zaharat, care determina:

Ruperea vaselor din coroida Dezlipirea retinei

Tratament:- Interventie laser pentru stoparea sangerarii.

5. Hemeralopia(orbul gainilor): Simptome:

- Tulburari ale vedereii Cauze:

- Diminuarea sintezei de pigmenti fotosesnsibili, datorita lipsei vitaminei A

Cele mai frecvente afectiuni ale ochilor sunt: cataracta , glaucom, conjunctivita, tulburari retiniene si degenerative maculare

Glaucomul caracterizeaza cresterea tensiunii intraoculare si scaderea acuitatii vizuale prin deficit de irigare a nervului optic.

ANALIZATORUL GUSTATIV

Simtul gustului este unul din cele mai vechi simturi(dpdv filogenetic)

1) Segmentul perifericChemoreceptorii de contact sunt reprezentati de mugurii gustativiReceptorii sunt celulele senzoriale ciliate.Celulele senzoriale ciliate se afla la nivelul mugurilor gutativiExista 10.000 de muguri gustativi.Mugurii gustativi sunt densi in mucoasa linguala si mai rari in

mucoasa palatina ,faringiana, amigdaliana, epiglotica, labiala.Un mugure gustativ are forma bulbului de ceapa Un mugure gustativ este alcatuit din 50-100celule: celule receptoare

ciliare(microvil) (5-15-20) alaturi de celule de sustinere ciliate si celule bazele

30

Celulele de sustinere separa celulele senzoriale intre ele si totodata le separa de celulele epiteliale inconjuratoare.

Polul apical al celulelor de sustinere si cele senzoriale proemina la suprafata mucoasei, venind in contact direct cu saliva.

Polul bazal al celulelor senzoriale este inconjurat de dendritele primului neuron a caii gustative.

Celulele bazale din structura mugurelui gustativ sunt celule care se divid permanent si se diferentiaza in celule de sustinere si celule senzoriale.

Celulele senzoriale traiesc 1-2saptamani , apoi sunt inlocuite.Mugurii gustativi sunt grupati la nivelul papilelor gustative.Papilele gustative sunt:

- Foliate – dispuse postro-lateral- Fungiforme – dispuse lateral si in varful limbii- Circumvalate(caliciforme) – situate la baza limii unde

descriu forma literei V(acestea au forma de cupa)- Filiforme – nu au muguri gustativi

Fiziologia receptorilor gustativi:

Pentru stimularea receptorilor gustativi, substanta chimica sapida trebuie sa fie dizolvata in saliva, sa difuzeze prin porul gustativ al mugurelui gustativ si sa intre in contact cu membrana celulei senzoriale. In urma acestu contact se genereaza influxul nervos.

Membrana receptorilor gustativi contine suprafete de legare specifice anumitor structuri chimice.

2) Segmental de conducereSegmental de conducere este reprezentata de calea gustativaCalea gustativa este formata din 3 neuroni

- IN este reprezentat de neuronii senzoriali din ganglionii extranevraxiali de pe traiectul nervilor VII, IX, X

- IIN este reprezentat de neuronul din jumattea superioara a nucleului tractului solitar al bulbului.Un numar mare de colaterale ajung de la nucleul solitar la nucleii slaivatori superiori si inferiori

- IIIN se afla in talamus.

3) Segmentul centralSegmentul central este situat in cortexul gustativ (la nivelul piciorului circumvolutiei postcentrale- baza girusului postcentral ascendent) aflat in lobii parietali(aici este transmisa si sensibilitatea tactila, termica si dureroasa a limbii condusa de fibrele trigemenului)Aria gustativa se afla in partea inferioara a girusului postcentral.Calea gustativa trimite colaterale spre:

- Hipotalamus- Structuri ale sistemului limbic( memoria gustului)

31

Hipotalamusul si structurile cortexului limbic au rol in aprecierea gustului alimentelor consumate.

Sunt calitati ale gustului: sarat, acru, dulce, amar, gustul umamiCei mai multi muguri gustativi pot fi stimulati de 2 sau mai multi stimuli

gustativi.Unii muguri gustativi sunt stimulati de stimuli gustativi care nu intra in

categoria celor primari.Gustul umami = savoare delicioasaGustul umami este provocat de carne, glutamat de sodiu si acid

glutamic. Diferitele celule receptoare gustative poseda praguri de excitabilitate

diferite.Receptorii pentru gustul amar sunt stimulati de o cantitate mica de

substanta, in timp ce alti receptori sunt mai putin sensibiliReceptorii gustativi sunt fazici( se adapteaza rapid):

- Primele 3-5secunde – adaptarea este partiala- Urmatoarele 1-5 minute – adaptarea este totala, si

inceteaza descarcarea de potentiale de actiune.Adaptarea receptorilor gustativi se face in timp scurt(2-3 s) pt

substantele sarate sau dulciTemperatura optima de perceptie a substantelor sapide este 24˚C;

temperaturile prea ridicate sau prea scazute reduc intensitatea senzatiilor gustative

Au fost identificati cel putin 13 receptori chimici in celulele gustative.Gustul creste secretia salivara, declanseaza secretia gastrica sau

voma(prin fibre ce pleaca de la nucleul solitar si ajung la fibrele parasimpatice ale altor nuclei din trunchiul cerebral)

Gustul este influentat de miros.Temperatura si textura alimentelor pot intari sau diminua senzatia de

gust.Omul poate percpe cateva sute de gusturiGustul amar se afla la baza limbii- papilele circumvalate.Gustul amar nu este determinat de un singur tip de agenti chimici, ci de

toate substantele ce contin azot si alcaloizi.Gustul acru se afla in partea laterala a limbii – papipele foliateGustul acru este dat de acizi.Gustul sarat se afla pe mijlocul limbii- papilele fungiformeGustul sarat este dat de saruri ionizante.Gustul dulce se afla la varful limbii – papilele fungiforme.Gustul dulce, ca si cel amar, este determinat de zaharuri, glicoli, alcooli,

aldehide, cetone, esteriEste posibil, ca prin modificari usoare in structura chimica a

substantelor, sa schimbam gustul dulce cu cel amar.Pragurile sensibilitatii gustative:

• 0,000008M ( 8/100.000 ) (0,005g/L) – substante amare(ex: chinina)

32

• 0,0009 M ( 9/1.000 ) – substante acide ( ex: HCl )• 0,01M ( 1/10 ) – substante sarate ( ex: NaCl ) • 0,01 M ( 1/10 ) ( 1g/L ) – substante dulci ( ex: zaharoza )

Sensibilitatea gustativa discriminativa este mica, astfel incat pentru a percepe diferente de intensitate gustativa sunt necesare modificari de concentratie de circa 30%

Bolta palatina percepe gusturile amar si acid si mai putin pe cel dulce si sarat.

Faringele si epiglota percep toate gusturile fundamentale.Zaharul trebuie sa aiba o concentratie de 1g/L pentru a putea stimula

celulele gustative.Chinina trebuie sa aiba o concentratie de 0,005g/L pentru a putea

stimula celulele gustative.Degustatorii de vinuri pot deosebi peste 300 de gusturi diferite.Sensibilitatea gustativa este redusa la copii, maxima la adulti si se

reduce la batrani.

ANALIZATORUL OLFACTIV

Simtul mirosului este cel mai vechi.Simtul mirosului are rol si in determinarea comportamentului sexual.La om simtul mirosului este microsmatic, in comparatie cu animalele

unde este macrosmatic.1) Segmentul periferic

Chemoreceptori de distanta sunt reprezentati de celulele senzoriale olfactive.Receptorii sunt celule olfactive (neuroni bipolari fusiformi).Celulele olfactive se gasesc in epiteliul olfactivEpiteliul olfactiv are o suprafat de aproximativ (2-3)5cm2

Epiteliul olfactiv captuseste cornetele nazale superioare, partea superioara a septului nazal si lama ciuruita a osului etmoid.

Celulele olfactive sunt incadrate de celule epiteliale de sustinere printre care se afla si glande mucoase.

La baza epiteliului olfactiv se afla un strat fin de celule bazale sprijinite pe membrana bazala.

Celulele olfactive receptoare sunt neuroni bipolari modificatiNeuronii bipolari modificati prezinta la polul apical al dendritelor

butonate (6)8-10(20) cili olfactivi care au rolul de a creste suprafata receptoare.

Butonul olfactiv este o vezicula.La capatul bazal al celulelor olfactive se afla axonul.Cilii neuronilor bipolari modificati sunt acoperiti de un strat fin de

mucus produs de glandele din epiteliul olfactiv.Cilii olfactivi sunt imobili.Neuronii olfactivi se reinnoiesc, durata lor de viata viind de 40-60 de

zile.

33

Neuronii olfactivi sunt inlocuiti prin diviziunea si diferentierea celulelor bazale.

De la baza celulelor receptoare pornesc axoni ce se reunesc in filamente ale nervului olfactiv.

Celulele de sustinere alcatuiesc epiteliul columnar.

Fiziologia receptorilor olfactivi

Stimulul specific pentru receptorii olfactivi sunt substante odorante volatile, aflate in stare gazoasa si care se dizolva in pelicula de mucus de pe suprafata epiteliului olfactiv.

Excesul de mucus poate interveni in cazul unor rinite alergice, rinite asociate virozelor sau rinite asociate altor infectii respiratorii.

Excesul de mucus poate determina alterarea sau pierderea mirosului.Dupa dizolvarea in mucus, substanta odoranta difuzeaza si se

ataseaza de o proteina receptor din membrana cililor olfactivi, determinand deschiderea canalelor ionice pentru Na+ si Ca2+ , fapt ce va determina generarea unui potential de actiune.

Exista aproximativ 400 de gene active numai in receptorii olfactivi care codifica sinteza proteinelor receptor.

Fiecare receptor olfactiv poseda o anumita proteina receptoarePotentialul de actiune generat de neuronii olfactivi va fi transmis prin

filamentele nervilor cranieni olfactivi (I) urmatorului neuron al cailor olfative.Omul poate diferentia 10.000 de mirosuri(combinatii)Exista 2.000-4.000 de substante odorante care pot stimula receptorii

olfactivi.Exista 50 de mirosuri primare sau fundamentale.Mirosurile pot fi:

- Aromatice- Eterice- Balsamice- De usturoi- Respingatoare- Fetidice

Anumite substante chimice stimuleaza terminatiunile nervoase ale altr nervi cranieni, cum ar fi trigemenul.

Trigemenul este stimulat de piper si determina declansarea reflexa a stranutului.

Substantele volatile din ceapa declanseaza lacrimareaAmoniacul este utilizat pentru initierea reflexelor respiratorii si la

trezirea unei personae aflate in satre de inconstienta.Omul are o sensibilitate foarte mare pentru mercaptan (substanta

care se amesteca cu gazul metan pentru detectarea acestuia), 1*10-10 mg/m3

aer.

34

Pentru mosc concentratia de substanta in aerul inspirat este de 10 ori mai mica decat pentru eter.

Pentru eter concentratia de substanta in aerul inspirat este de 1/1.000.000 g/L aer

Pentru mosc concentratia de substanta in aerul inspirat este de 1/10.000.000 g/L aer

Cu cat catitatea de substanta mirositoare din aer creste cu atat se mareste si intensitatea senzatiei de miros pt acea substanta.

Acuitatea olfactiva este invers proportionala cu concentratia substantei odorante.

Sensibilitatea olfactiva discriminative este foarte redusa, fiind necesara o variatie a concentratiei de circa 30%.

Exista enzime in mucoasa nazala care degradeaza substanta odoranta

Sensibilitatea olfactiva se adapteaza pana la disparitie in doar cateva minute.

Ariile corticale controleaza adaptarea receptorilor olfactivi.Intensitatea senzatiei olfactive depinde de urmatorii factori:

- Gradul de solubilitate al particulelor in lichidul care acopera mucoasa

- Umiditatea mucoasei- Varsta- Starea fiziologica a organismului.

Dupa ce receptorii olfactivi se adapteaza sunt capabili sa receptioneze alte substante odorante.

2) Segmentul de conducereCalea olfactiva are doar 2 neuroniAxonii neuronilor olfactivi constituie nervii olfactivi(10-20 de axoni).Nervii olfactivi strabat lama cibriforma a osului etmoid si fac sinapsa

cu deutoneuronii din bulbii olfactivi reprezentati de celulele mitrale.Celulele mitrale sunt organizate in glomeruli.Axonii neuronilor olfactivi care poseda acelasi tip de receptori

olfactivi converg intr-un anumit tip de glomerul. Celulele mitrale rafineaza semnalele si le intaresc.Celulele granulare se afla in bulbii olfactivi.Celulele granulare inhiba celulele mitrale, astfel incat numai

impulsurile excitatorii puternice pot fi transmise de deutoneuroni.Inhibitia ralizata de celulele granulare asupra celor mitrale contribuie

la adaptarea olfactiei.Axonii celulelor mitrale se despart:

- O parte trec in bulbul contralateral- O parte formeaza tracturile olfactive.

Axonii celulelor mitrale constituie tractul olfactiv.Axonii tracului olfactiv trimit colaterale catre nucleii habenulari une

se inchid refleze olfactivo-somatice si olfactivo-vegetative.

35

3) Segmentul centralTractul olfactiv conduce impulsul nervos in 2 directii(nu are conexiuni directe cu talamusul)a) Prin tuberculul olfactiv, spre:

- Lobul piriform al sistemului limbic insantul lateral Sylvius (cortexul olfactiv primar-paleocortex)Pe fata mediala a lobilor temporali(chiar deasupra orbitelor)- aria olfactiva(girul hipocampic si nucleul amigdalian) unde apare senzatia constienta de miros

b) Prin hipotalamus, spre:- Alte componente ale sistemului limbic(implicate in

declansarea reactiilor emotioale legate de un anumit miros)

- Structuri subcorticale.

Aria olfactiva primara apartine sistemului limbicsi in ea se formeaza senzatiile grosolane

Aria olfactiva primara este conectata cu aria olfactiva entorinala(de asociatie).

Aria olfactiva entorinala se afla la granita dintre sistemul limbic si neocortex si in ea se formeaza senzatiile olfactive-placute si neplacute

Mirosul placut al alimentelor stimuleaza secretia glandelor digestive.Mirosul neplacul poate determina stranut, sughit, voma.Simtul mirosului este dezvoltat la degustatorii de vinuri, care datorita

inhibitiei de diferentiere recunosc vinurile dupa soiul vitei de vie si dupa vechime

Notiuni elementare de igiena si patologie ale analizatorului olfactiv Rinita este o inflamatie a mucoasei nazale.Rinita se manifesta prin edem si vasodilatatie.Rinita este o inflamatie a mucoasei nazale cunoscuta sub numele de

guturai(rinita acuta).1. Rinita alergica sezoniera (polinoza/febra de fan/rinita acuta/corizele)

Simptome (apar in anumite anotimpuri):- Rinoree(secretie nazala abundenta apoasa apoi

mucopurulenta)- Secretie lacrimala abundenta- Stranut repetat(guturai)- Nas infundat- Senzatie de infundare a urechilor - Prurit nazal- Dureri de cap

36

- Stari subfebrile- Indispozitie - Oboseala- Insomnie - Lipsa poftei de mancare- Netratat poate da: sinuzite, otite, faringite, laringite,

traheobronsite- Uneori se asociaza cu boli infectioase ca: difteria,

scarlatina, gripa, rujeola Cauze:

- Alergeni(tiferite tipuri de polen)- Oboseala - Subalimentatie- Infectii virale si basteriene- Frig

Tratament:- Determinarea si evitarea alergenilor- Spalaturi nazale- Imunoterapie

2. Rinita alergica perena(cronice catarale) Simptome(prezente tot timpul anului)

- Stranut- Prurit- Rinoree(apoasa sau mucopurulenta)- Obstructie nazala- Conjunctivita- Jena la respiratie(in special in pozitia culcat) - Diminuarea mirosului- Dureri de cap- Oboseala- Scaderea auzului- Inflamatii amigdaliene, faringiene si bronsice frecvente- Poate fi manifestarea unor boli cronice preum: sifilis,

tuberculoza

Cauze:- Alergeni( acarienii din praful de casa, mucegaiuri, peri de

animale, gandaci de bucatarie) Tratament:

- Determinarea si evitarea alergenilor- Spalaturi nazale- Imunoterapie

37

3. Rinita non-alergica: Simptome:

- Sensibilitate la schimbari de temperatura, umiditate, fum- Rinoree abundenta- Stranul in salve

Cauze:- Obstructii mecanice (deviatie de sept)

4. Rinita infectioasa(rinita cronica hipertrofica) Simptome:

- Congestie nazala- Degenerarea mucoasei nazale, care se ingroasa si astupa

fozele nasale- Secretie nazala purulenta de culoare galben-verzuie- Mirosul si auzul se diminueaza

Cauze:- Infectie virala

Tratament:- Pot trece in sinuzite- Picaturi nazale decongestionante- Tratament medicamentos.

5. Rinita cronica atrofica(ozenele)- Atrofia mucoasei nazale- Prezenta unor cruste cu miros neplacut.

6. Rinita medicamentoasa7. Rinita hormonala:

Cauze:- Insuficienta tiroidiana - Acromegalie

ANALIZATORUL KINESTEZIC

Analizatorul kinestezic este analizatorul pozitiei si miscarii corpului si segmentelor sale in spatiu.

Analizatorul kinestezic(motor), alaturi de analizatorii vestibular, vizual si cutanat, intervine in coordonarea miscarilor si mentinerea reflexa a echilibrului corpului in spatiu

Analizatorul kinestezic informeaza SNC asupra:- Pozitiei spatiale a corpului si a diferitelor segmente ale

corpului- Gradul de contractie a muschilor

1) Segmentul perifericReceptorii sunt reprezentati de proprioceptoriProprioceptorii sunt situati in:

38

- Muschi- Tendoane- Articulatii (capsule articulare)- Aponevroze- Periost- Pericondru

Proprioceptori sunt:- Terminatii nervoase libere- Corpusculi Vater-Pacini si Ruffini(tendoane, capsule

articulare, fascii musculare, ligamente, periost, pericondru)

- Fusurile neuromusculare(printre fibrele musculare)- Organele tendinoase Golgi(in tendoane si ligamente)

a) Fusurile neuromusculare sunt proprioreceptori senzitivo-motori.Fusurile neuromusculare nu se adapteaza si nu obosescFusurile neuromusculare sunt situate intre fibrele musculare striate, fixate de acestea.Fusurile neuromusculare sunt compuse dintr-o capsula in care se

gasesc (2)5-10 fibre intrafusale (fibre striate modificate).Fibrele intrafusale au: portiune centrala, care prezinta urmatoarele caracteristici:

- Necontractila- Fara miofibrile - Dilatata - Bogata in nuclei- Este inervata senzitiv de fibrele senzitive primare

anulospirale(sunt spiralate) 2 portiuni periferice, care prezinta urmatoarele caracteristici:

- Contractila.- Alungite - sunt inervate senzitiv de fibrele senzitive secundare in

buchet.- Sunt inervate motor de motoneuronii γ (la nivelul unei

placi motorii)Motoneuronii γ primesc eferente de la:

- Nucleii trunchiului cerebral- Nucleii substantei reticulate

Fusurile neuromusculare au inervatie dubla: senzitiva(fibre provenite din ganglionul spinal) si motorie:

Inervatia senzitiva este asigurata de 2 tipuri de fibre senzitive:• Primare (anulospirale)

- se dispun in jurul portiunii centrale a fibrelor intrafusale

- sunt spiralate- au viteza de conducere mare

39

- sunt stimulate de viteza si de gradul de intindere a muschiului

- inerveaza fibrele intrafusale sunt sac nuclear• Secundara (in buchet)

- se dispun in jurul portinilor periferice a fibrelor intrafusale.

- Sunt mai subtiri decat cele primare- Au viteza de conducere mai mica- Sunt stimulate doar de gradul de intindere a

muschiului- Inerveaza fibrele intrafusale cu lant nuclear

Inervatia motorie este asigurata de:• Motoneuronii γ, care au corpul neuronal in coarnele

anterioare medulare si butonii terminali ai axonilor lor dispusi intr-o placa motorie de la nivelul portiunilor contractile ale fibrelor intrafusale.

Fiziologia fusurilor neuromusculare:Fibrele intrafusale sunt paralele cu fibrele extrafusale si atasate la

capete de acestea. Orice intindere a muschiului striat va determina intinderea fibrelor

intrafusale si, in consecinta, stimularea fibrelor senzitive primare ale fusului neuromuscular.

Axonii motoneuronilor γ sfarsesc in portiunile contractile ale fibrelor intrafusale si determina contractia acestora, producand stimularea fibrelor senzitive din fusurile neuromusculare, care este transmisa apoi maduvei la motoneuronii α, acre vor determina contractia fibrelor extrafusale ale muschiului striat.

Motoneuronii γ inerveaza motor fibrele intrafusale, determinand contractia.

Motoneuronii α inerveaza motor fibrele extrafusale, determinand contractia.

Atunci cand fibrele senzitive intrafusale detecteaza alungire, trimit impulsuri catre motoneuronii γ, care vor determina contractia capetelor contractile ale fibrelor intrafusale.

Activitatea neuronilor γ( cu consecinte in reglarea tonusului muscular) este:

- Stimulata prin mesaje ce sosesc prin fascicule extrapiramidale reticulospinale

- Inhibata prin mesaje ce sosesc prin fascicule extrapiramidale rubrospinale

Atunci cand fibrele senzitive intrafusale detecteaza contractia capetelor contractile ale fibrelor intrafusale, trimit impulsuri catre motoneuronii α-tonici, care vor determina contractia fibrelor extrafusale.

1Alungirea fibrelor extrafusale

40

2alungirea fibrelor intrafusale(reprezinta stimulul reflexelor miotatice) 3excitarea fibrelor senzitive primare (anulospirale-portiunea centrala) 4transmiterea de impulsuri catre motonuronii γ din coarnele anderioare

medulare 5motoneuronii γ ajung la partea periferica a fibrelor cu sac nuclear sau

cu lant nuclear, determina contractia portiunilor contractile ale fibrelor intrafusale si intinderea portiunii centrale

6excitarea fibrelor senzitive primare (anulospirale-portiunea centrala) si secundare(in buchet- portiunile periferice)

7transmiterea de impulsuri catre motonuronii α din coarnele anderioare medulare

8motoneuronii α determina contractia portiunilor contractile ale fibrelor extrafusale

Frecventa impulsurilor descarcate de fibrele senzitive intrafusale la nivelul motoneuronilor este direct proportionala cu gradul de alungire a muschiului striat.

Fusul neuromuscular detecteaza viteza si gradul de intindere a muschiului striat.

Fusurile neuromusculare asigura mentinerea unei permanente stari de tensiune in muschi.

b) Corpusculii neurotendinosi GolgiCorpusculii neurotendinosi Golgi sunt situati la jonctiunea dintre

tendon si muschi.Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt alcatuiti dintr-o retea de

dendrite cu butoni, care sunt terminatii senzitve ale neuronilor din ganglionii spinali.

In corpusculii Golgi patrund 1-3 fibre nervoase. Corpusculii Golgi sunt dispusi fibrele tendinoaseCorpusculii Golgi nu se adapteaza.

Fiziologia corpusculilor GolgiStimulul specific pentru terminatiunile nervoase senzitive ale

corpusculilor Golgi este tensiunea crescuta(determinata de contractia muschiului) de la nivelul tendoanelor musculare.

Corpusculii Golgi nu se adapteaza(tonici)Corpusculii Golgi detecteaza forta totala exercitata in timpul contractiei

de catre muschi asupra oaselor, prin intermediul tendoanelor.Intre fibrele senzitive ale corpusculilor Golgi si motoneuronii α se

interpun interneuroni inhibitori(sinapse inhibitoare) care inhiba contractia muschilor striati.

Corpusculii Golgi ajuta la prevenirea contractiei excesive sau a intingerii exagerate a muschiului.

41

Corpusculii neurotendinosi Golgi deservesc reflexul de inhibare a contractiei musculare(inhiba contractia unui muschi pentru pastrarea integritatii lui)

c) Corpusculii Pacini, Ruffini, terminatiile nervoase libere.Corpusculii Pacini, Ruffini, terminatiile nervoase libere

caracterizeaza capsula articulara.Corpusculii Ruffini se afla la exteriorul capsulei articulare si percep variatiile de miscare si pozitia oaselor in articulatieTerminatiile nervoase libere se afla in grosimea capsulei articulare si inregistreaza sensibilitatea dureroasa articularaTerminatiile nervoase libere din articulatii si muschi sunt numai receptori ai durerii, dar nu si proprioceptori.Corpusculii Pacini se afla in profunzimea capsulei articulare si sunt sensibili la miscare si la modificarle presiunii

2) Segmentul de conducere

Primul neuron(senzitiv) al analizatorului kinestezic se afla in ganglionul spinal, care ajunge la maduva, de unde:

- Pe cale spinocerebeloasa(sensibilitatea proprioceptiva de reglare a miscarii) ajunge in cerebel(rol in activitatea reflexa de contractie tonica a muschilor).

- Pe cale spinobulbara(sensibilitatea kinestezica-simtul pozitiei si miscarii in spatiu) ajunge in talamus(la aceasta se adauga si aferentele cerebelo-corticale).

In ganglionii cranieni senzitivi de pe traseul nervului V

3) Segmentul centralEste localizat in lobii frontal si parietal, in ariile senzitivo-motorii.

Influxurile nervoase generate de proprioceptori informeaza permanent encefalul asupra starii de contractie a muschilor scheletici, si astfel devine posibila:

- Intretinerea tonusului muscular (inconstient)- Reglarea cu precizie si finete a motilitatii (constient)

Analizatorul kinestezic este o veriga a circuitului feed-back care regleaza activitatea motorie somatica.

Reflexul rotulian consta in extensia gambei.Reflexul ahilean consta in flexia plantara a picioruluiReflexul bicipital consta in flexia antebratului.Reflexul tricipital consta in extensia antebratului.In conditii normale, stimulul reflexelor miotatice este reprezentata de

forta de gravitatie, iar terminatiile primare ale fibrelor intrafusale sunt excitate de intinderea pasiva a muschiului striat. Contractia muschiului striat este lenta

42

Pe fondul tonusului mucular se desfasoara reflexe de postura, care se inchid in trunchiul cerebral

Reflexele de postura ajuta la mentinerea pozitiei in spatiu in conditii statice si statokinetice.

Proba Romberg ajuta la aprecierea echlibrului static si dinamic.Tonusul muscular este o intindere si o tensiune musculara de relaxare.

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Analizatorul acustico-vestibular este specializat pentru receptionarea a 2 simturi- simtul auzului si simtul echilibrului

Stimulii specifici pentru analizatorul acustic sunt undele sonore.Stimulii specifici pentru analizatorul vestibular sunt miscarile rectilinii si

de rotatie a capului.Analizatorul vestibular furnizeaza informatii care declanseaza reflexele

statice si statokinetice, necesare mentinerii echilibrului, otostatismului si schimbarilor de pozitie

La mentinerea si controlul echilibrului static si dinamic al corpului contribuie: analizatorul vestibular, vizual, tactil si proprioceptorii din muchii scheletici.

Receptorii acustici si vestibulari sunt situati in ureche.Sunetele sunt unde sonore repetate regulatZgomotele sunt unde sonore care se succed neregulat.Urechea externa este alcatuita din pavilionul urechii si canalul auditiv

extern.Canalul auditiv extern este limitat spre interior de timpanPielea care captuseste canalul auditiv extern contine fire de par, glande

sebacee, glande ceruminoase.Cerumenul este secretat de glandele ceruminoaseCerumenul asigura impermeabilitatea si flexibilitatea timpanului.Timpanul este pe peretele lateral al urechii mediiFerestrele ovala si rotunda se afla pe peretele medial al urechii mediiTimpanul este circular, cu diametrul de aproximativ 1cm.Timpanul este compus dintr-un epiteliu bistratificat( convex –la exterior

si concav- la interior), intre care se afla un strat conjunctiv cu rol nutritiv.Timpanul este extrem de sensibil la durereTimpanul este inervat de fibrele somatosenzitive ale nervului X(vag) si

nervului V( ramura mandibulara a trigemenului)Urechea medie= camera timpanicaCamera timpanica este o cavitate plina cu aer sapata in stanca osului

temporal.Camera timpanica comunica cu nazofaringele prin canalul numit trompa

lui Eustachio.Trompa lui Eustachio asigura mentinerea egalitatii presiunii aerului pe o

fata si cealalta a timpanului.

43

Camera timpanica este delimitata spre exterior de timpan si spre interior de fereastra ovala si fereastra rotunda.

Camera timpanica prezinta un perete extern, care prezinta un inel osos. Pe care se insera membrana timpanica.

Pe peretele intern al camerei timpanice se afla fereastra ovala si fereastra rotunda

Pe peretele anterior al camerei timpanice(aspect tubular) se afla trompa lui Eustachio.

Fereastra rotunda este cohlearaFereastra ovala este vestibularaFereastra rotunda are rolul de a mentine constanta presiunea perilimfeiIntre timpan si fereastra rotunda se dispune un sistem de oscioare

ciocan(sprijinit de timpan)-nicovala-scarita(sprijinit de fereastra ovala)Oscioarele sunt atasate de peretii cavitatii timpanice prin ligamente.Vibratiile care ajung la fereastra ovala produc miscarea lichidului din

urechea interna si stimularea mecanica a receptorilor auditivi.Sistemul de oscioare actioneaza ca un amplificator al sunetelor.Amplificarea este intensificata si de transmitarea de suprafata mare a

timpanului la cea mica a ferestrei ovale.De nicovala si de scarita sunt atasati muschi, care se contracta reflex,

reducand forta vibratiilor si protejand in acest fel receptorii din urechea interna de suntele prea puternice.

In urechea interna se afla receptori acustici si vestibulari separati structural, dar interconectate functional.

Urechea interna consta intr-o carcasa osoasa numita labirint osos.Labirintul osos inconjoara si protejeaza labirintul membranosPerilimfa se afla intre labirintul osos si cel membranos.Perilinfa este secretata de celulele care captusesc camerele osoase. Endolimfa se afla in labilintul membranos.Perilimfa si endolimfa constituie un mediu de conducere a vibratiilor

implicate in auz si declansare a mecanismelor de mentinere a echilibrului.Urechea externa si urechea interna nu au nicio legatura cu aparatul

vestibular.Labirintul osos este divizat functional in 3 regiuni: vestibulul, canalele

semicirculare, cohleea.a) Vestibulul

Vestibulul este portiunea centrala a labirintului osos.Vestibulul este delimitat spre camera timpanica de ferestrele ovala si

rotunda.Labirintul membranos din interiorul vestibulului este alcatuir din 2

formatiuni saciform, conectata intre ele:- Utricula – mai mare si superioara- Sacula – mai mica si inferioara

In utricula si sacula se afla receptorii vestibulari stimulati de forta gravitationala si miscarile rectilinii ale corpului.

Din partea inferioara a saculei porneste canalul cohlear

44

b) Canalele semicirculareCanalele semicirculare sunt asezate posterior fata de vestibul.In canalele semicirculare se afla canalelel semicirculare

membranoaseCele 3 canale semicirculare corespund celor 3 planuri.Receptorii din canalele semicirculate orizontale si laterale informeaza

asupra pozitiei din jurul axului vertical.Receptorii din canalele semicirculate verticale informeaza asupra

pozitiei din jurul axului orizontal.

Cele 3 canale semicirculare osoase se deschid in vestibulul ososCele 3 canale semicirculare membranoase se deschid in utricula prin

5 extremitati(deoarece 2 dintre canale(anterior si posterior) se unesc):- 3 dintre extremitati sunt dilatate (ampulare)- 2 dintre extremitati sunt nedilatate (neampulare)

Ampulele este o dilatatie a canalelor semicirculareAmpulele sunt situate la cate un capat de comunicare a canalelor

semicirculare cu utricula.Ampula contine creste ampulare.Crestele ampulare contine receptorii vestibulari.Receptorii vestibulari din crestele ampulare sunt stimulati de

accelerari si decelerari unghiulare ale capului produse in timpul miscarilor de rotatie.

c) CohleeaCohleea = melc osos(lumen osos)Canalul cohlear = melc membranosMelcul osos este situat anterior fata de vestibulCohleea este rezultatul rotirii de 2 ori si jumatate a unui tub osos in

jurul unui ax osos numit columela.Columela are aspect conic.De columela se desprinde lama spirala osoasaLama spirala osoasa se intinde de la jumatatea melcului osos si se

continua cu membrana bazilara.Lama spirala osoasa apartine melcului ososMembrana bazilara apartine melcului membranos.Membrana bazilara este formata din fibre conjunctive elastice de

dimensiuni variate:- Lungimea fibrelor este mai mica spre baza melcului- Lungimea fibrelor este mai mare spre varful melcului

Membrana vestibulara se intinde intre baza lamei spirale osoase si peretele lateral al melcului

Septul este format din lama spirala osoasa si membrana bazilara care delimineata in interiorul melcului osos 3 compartimente.

45

In interiorul tubului osos se afla 3 camere alungite, dispuse pe toata lungimea melcului: rampa vestibulara, rampa timpanica si canalul cohlear.

Rampa vestibulara si rampa timpanica sunt umplute cu perilimfa.Helicotrema reprezinta comunicarea dintre rampa vestibulara si cea

timpanica.Helicotrema se afla in varful melcului.Melcul membranos este reprezentat de canalul cohlear.Canalul cohlear este delimitat de:

- Rampa vestibulara prin membrana Reissner- Rampa timpatica prin rampa spirala osoasa continuata de

membrana bazilara.Canalul cohlear este umplut cu endolimfaEndolima din canalul cohlear este secretata de celulele care

captusesc peretele osos.Organul Corti se afla asezat intre membrana bazilara si membrana

tectoria.Membrana tectoria este fixata la un singur capat de lama osoasa

spirala.In organul Corti se afla receptorii acustici.

1) Segmentul periferica) Al analizatorului acustic

Receptorii acustici sunt situati la nicelul organului Corti.Organul Corti este compus din celule de sustinere si celule senzoriale.Celulele de sustinere sunt apropiate la baza si departate la varf

(delimitand tunelul Corti)Tunelul corti este traversat de fibrele dendritice ale neuronului din

ganglionul spiral Corti. Celulele senzoriale auditive sunt asezate de-o parte si de alta a

tuneluluiCelulele senzoriale sunt dispuse pe 2 straturi:

- unul la interior(medial) format dintr-un sir de celulele (spre columela)

- unul la exterior(lateral) format din (2)3-4 siruri de celule(spre peretele canalului osos.

Celulele senzoriale auditive sunt ciliate.Celulele senzoriale auditive din sirurile externe au de 4 ori mai

multi ciliCilii celulelor senzoriale auditive strabat membrana

reticulara(produsa de celulele de sustinere) si se inclaveaza in membrana tectoria

La baza fiecarei celule senzoriale ciliate se afla fibrele nervoase senzitive ale primului neuron al caii auditive.

Fiziologia receptorilor acusticiCiocanul diminueaza vibratiile daca sunt prea puternice

46

Scarita amplifica vibratiile daca sunt prea slabeTalpa scaritei transmite vibratiile la fereastra ovalaMelcul membranos are in sectiune o forma triunghiularaMelcul membranos este delimitata de membrana bazilara,

memtrana vestibulara (Reissner) si peretele extern al melcului ososUnda preluata de perilimfa din rampa vestibulara si rampa

timpanica este transmisa endolimfei din canalul cohlear, determinand deformarea membranei bazilare, atingerea cililor celulor receptoare de membrana tectoria, indoirea lor si excitarea.

Amplitudinea undelor este corelata cu frecventa lor.Undele propagata se amplifica pe masura ce se departeaza de

fereastra ovala:- Pentru sunetele inalte ating amplitudinea maxima mai

aproape de baza melcului- Pentru sunetele joase ating amplitudinea maxima mai

aproape de varful melculuiCu cat deformatile membranei bazilare au amplitudini mai mari cu

atat numarul cililor indoiti este mai mare, determinan cresterea intensitatii stimularii.

Inclinarea cililor intr-o parte determina depoarizarea, iar in directia opusa ii hiperpolarizeaza.

In urma stimularii cililor celulelor senzoriale apar variatii alternative de potentiale microfonice de receptor.

Vibratiile sonore sunt comprimari-decomprimari ale aerului.Proprietatile undelor sonore sunt:

- Frecventa - Intensitatea- Armonicele supraadaugate tonului fundamental

Vibratiile sonore sunt caracterizate de intensitate si frecventa. Frecventa

- este masurata in Hz(vibratii/s)- de frecventa depinde direct proportional inaltimea

sunetului- urechea umana receptioneaza frecvente in (16)20-20.000

de HZ(cicli/s).- Influenteaza amplitudinea deplasarii in sus si in jos a

membranei bazilare in timpul vibratiei- Determina cresteri si scaderi ale numarului de celule

senzoriale stimulate. - Ultrasunetele( frecventa mai mare de 20.000 Hz) si

infrasunetele (freceventa mai mica de 16 Hz) nu pot fi percepute de urchea umana

- Acuitatea auditiva maxima este cuprinsa intre 1.000-4.000Hz

Intensitatea(taria sunetului)- Se masoara in dB(1 dyne/cm2)

47

- Urechea umana percepe sunete intre 0-140dB- Limita interioara este 0dB- 130dB reprezinta limita dureroasa- Pana la 55dB are loc acomodarea auditiva- Intre 55-85dB are loc solicitarea auditiva- Intre 85-125db sunt provocate afectiuni auditive- Vocea umana are 60dB- Este determinata direct proportional de amplitudinea

vibratiei sonore.Sunetele au o serie de caracteristici:

• Inaltimea- Este senzatia auditiva de sunet ascutit(inalt) sau

grav(jos)- Se datoreaza frecventei undelor sonore

• Intensitatea auditiva- Senzatia fiziologica de intensitate a sunetului

depinde de amplitudinea undelor sonore• Timbrul

- Este determinat de armonicele supraadaugate ale tonului

- Recunoasterea vocilor umane se datoreaza timbrului

Localizarea sursei sonore se realizeaza datorita diferentei de timp si in intensitate in perceperea biauriculara a sunetelor

Intervalul minim necesar perceprii directiei sunetelor este 0,1-0,6ms.

b) Al analizatorului vestibularReceptorii vestibulari sunt situati in:

- Macula din utricula si sacula- Crestele ampulare din ampulele canalelor semicirculare

Macula(totalitatea maculelor formeaza aparatul otolitic)Receptorii maculari sunt:

- Receptori ai echilibrului static de postura(gradul de inclinare a capului)

- Receptori petru miscarea rectilinieMaculele sunt regiuni cu rol receptor din utricula si sacula.Macula ocupa o suprafata mica din utricula si sacula.Macula este compusa din celule senzoriale si celule de

sustinereCelulele senzoriale se gasesc intercalate printre cele de

sustinereCelulele senzoriale din macula sunt prevazute cu:

- Microvili scurti la polul apical- 2 tipuri de cili: -unul lung (kinocil)

-numerosi cili scurti (stereocili), dispusi in jurul celui lung

48

Kinocilul=cil lung unic al celulelor senzoriale din maculaStereocili=cili scurti si numerosi ai celulelor senzoriale din macula.

Cilii celulelor senzoriale proemina in membrana otoliticaMembrana otolitica este o membrana gelatinoasaCelulele de sustinere din structura maculei produc membrana

otolitica. Otolitii sunt mici cristale compuse din carbonat de calciu,

magneziu si proteineOtolitii se afla la suprafata membranei otolitice.Pe peretele opus maculei se afla celule epiteliale specializate

care au rolul de a mentine constanat compozitia endolimfei.Fiziologia receptorilor din maculaDatorita atractiei gravitationale si a variatiei acceleratiei

miscarilor rectilinii ale corpului, otolitele ating cilii celulelor senzoriale.Otolitele sunt mai dense decat endolimfa.Receptorii maculari nu receptioneaza viteza, ci acceleratiaUtricula receptioneaza acceleratia in plan orizontalSacula receptioneaza acceleratia in plan vertical.Receptorii otolitici nu participa la mentinerea echilibrului in

conditiile accelerarilor circulare ale capului si corpului.

Crestele ampulareReceptorii din crestele ampulare sunt:

- Receptori ai echilibrului dinamic(miscarii rotative)Crestele ampulare contin acelasi tip de celule(de sustinere

si senzoriale ciliate) ca si maculaCelulele de sustinere se afla la baza si celulele senzoriale

se afla deasupra celor de sustinereCupula este o membrana gelatinoasacare contine cilii

celulelor senzoriale.Cupula pluteste in endolimfa, acre se afla in teriorul crestei

ampulare.

Fiziologia receptorilor din crestele ampulareCelulele senzoriale ciliate din crestele ampulare sunt

stimulate de variatii ale vitezei miscarilor de rotatie ale capului.Endolimfa din canalele semicirculare se va deplasa invers.Rotatia capului poate avea loc in jurul axei verticale sau in

jurul axei orizontale.Dupa aproximativ 15-20 de secunde, cupula care este

elastica revine in centrul crestei ampulare

49

Reflexele de echilibru(statokinetice) sunt reflexe labirintice de acceleratie, care determina contractia muschilor cefei, corpului si membrelor(acestea se desfasoara pe baza crestelor ampulare)

Reflexele de pozitie(posturale/statice) sunt influentate de pozitia capului si de acceleratia miscarilor liniare.

Distrugerea labirintului determina initial tulburari grave ale echilibrului static si dinamic. Dupa o perioada de timp, intervin mecanisme compensatorii proprioceptive, vizuale si cutanate care preiau unele functii ale labirintului si determina corectarea pozitiei corpului.

2) Segmentul de conducerea) Al analizatorului acustic

Segmental de conducere al analizatorului acustic este reprezentat de calea auditiva.

IN este situat in ganglionul spiral CortiGanglionul spiral Corti este situat in columela.Axonul neuronului din ganglionii spiral Corti constituie ramura

acustica a nervilor cranieni VIIIIIN se afla in nucleii cohleari ventrali din punteAxonii deutoneuronilor se incruciseaza partial, formand

lemniscurile laterale si fac sinapsa cu coliculii cvadrigemeni inferiori.Deutoneuronii trimit colaterale spre:

- SRA(substanta reticulata)- Nucleul nervului cranian VII- Nucleul III- Cerebel

IIIN se afla in coliculii cvadrigemeni inferioriIVN se afla in corpii geniculati mediali.

b) Al analizatorului vestibularSegmental de conducere al analizatorului vestibular este

reprezentat de calea vestibulara.IN este situat in ganglionul ScarpaAxonii neuronilor din ganglionul Scarpa formeaza ramura

vestibulara a nervului cranian VIII. IIN se afla in cei 4 nuclei vestibulari din punte si bulb.Din nucleii vestibulari pleaca fascicule:

- Fasciculul vestibulospinal(cale extrapiramidala ) spre maduva – controleaza tonusul muscular si postura corpului

- Fasciculul vestibulocerebelos prin cerebel(arhicerebel) spre nucleul rosu si formatiunea reticulata – controleaza echilibrul static si dinamic

50

- Fasciculul vestibulonuclear spre nucleii nervilor cranieni III, IV, VI – controleaza miscarile globilor oculari cu punct de plecare labirintic

- Spre talamusIIIN se afla in talamus.Tonusul muscular determina pastrarea proiectiei centrului de

greutate a corpului in poligonul de sprijin format de talpile picioarelor.

3) Segmentul centrala) Al analizatorului acustic

Calea auditiva se proiecteaza in aria auditiva primara in lobul temporal, pe fata superioara a girului temporal superior(circumvolutia temporala superioara)

Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Aria auditiva primara percepe inaltimea, intensitatea auditiva si

timbrulAria auditiva primara, datorita inhibitiei de diferentiere, poate

recunoaste timbrul vocii unei persoane.Aria de asociatie se afla in lobul parietalAria de asociatie realizeaza recunoasterea si interpretarea

sunetelor.Ariile de asociatie(localizate in cortexul parietal) primesc impulsuri

de la :- Aria auditiva primara- Arii talamice

b) Al analizatorului vestibularCalea vestibulara se proiecteaza in aria vestibulara in lobul

temporal, pe partea posterioara a girului temporal superior(sau ar mai putea fi localizat in girusul parietal ascendent)

Excitarea receptorilor vestibulari nu provoaca senzatii, ci reflexe de redresare.

Informatiile ajunse la neocortex determina o stare constienta asupra pozitiei capului si corpului in spatiu.

Notiuni elementare de igiena si patologie a urechii

Prevenirea bolilor analizatorului auditiv se face prin evitarea:- Consumului in exces de alcool - Consumului de nicotina- Consumului de droguri- Anumitor medicamente(streptomicina, citostatice)

1. Otita externaOtita externa este un termen general prin care se denumeste orice infectie a urechii medii( micotica, bacteriana, virotica)

51

Otita externa se poate manifesta ca:- Otita externa acuta: inflamatie a tegumentului

conductului auditiv extern- Eczema acuta sau cronica

• Simptome:- Durerea urechii- Secretia purulenta- Senzatie de mancarime- Senzatie de tensiune - Caldura- Zvacnituri- Prezenta unui lichid seropurulent

• Cauze:- Cresterea secretiei de ceruen- Curatarea necorespunzatoare a urechii

• Tratament: - Picaturi otice cu antibiotic( 5-10picaturi/3-4ori pe zi)- Toaletarea urechii

2. Otita medie acuta Cei mai susceptibili sunt copii deoarece au trompa lui Eustachio scurta si in plan orizontalOtita poate fi:

- Supurativa acuta(abcesul casei timpanului este datorita patrungerii patogenilor prin trompa lui Eustachio)

- Nesupurativa(catarala)• Simptome:

- Durere violenta a urechii fara secretie- Lipsa poftei de mancare- Febra- Frisoane - Insomnii - Senzatia de ureche infundata- Diminuarea auzului- Vajaituri - Ameteli- Varsaturi - Paloare - Transpiratie - Dupa 2-3 zile timpanul se perforeaza, se scurge pruritul,

durerea scade sau dispare- Pot aparea complicatii precum: meningite, encefalite,

abcese cerebrale, cronicizarea otitei.• Cauze:

52

- Patogenii ajung prin trompa lui Eustachio, suceesiv unei amigdalite sau raceli

- Infectie basteriana sau micoza a urechii medii favorizata de o viroza respiratorie superioara

- Infectii ale timpanului, nasului, gatului- Polipi la copii- Tumori nazale

• Tratament:- Fara tratament este posibila spargerea timpanului cu

instalarea unei secretii purulente.

3. Otita interna(labirintita)• Simptome:

- Surditate - Zgomote auriculare - Ameteli- Greturi- Paloare- Tulburari de echilibru- Miscari involuntare ale globului ocular

• Cauze:- Otita medie netratata

53