Universitatea din BucureştiFacultatea de GeografieSpecializarea Geografie DidacticăNeagoe IsabelaGrupa 204

1. Introducere

Scopul lucrării este de a evidenţia şi compara evoluţiile distincte ale celor două state analizate: Turcia şi Botswana. Vom analiza atât date strict referitoare la populaţie (evoluţia numărului populaţiei, dinamica ratei natalităţii, dinamica ratei mortalităţii generale, dinamica ratei mortalităţii infantile, structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe), cât şi dezvoltarea umană pe care aceste state au avut-o în ultimele decenii. Metodele aplicate în această lucrare sunt variate, metoda graficului fiind cea mai des folosită deoarece este cea mai revelantă. Această prezentare poate fi interceptată foarte uşor de către cititor, dar mai ales prezintă o imagine de ansamblu a ceea ce urmează să fie analizat. De asemenea, ne putem da seama mai bine de amplitudinea fenomenelor, precum şi de constața sau variaţia acestora. Pentru a evidenţia diferenţele din punct de vedere demografic între cele două state: Turcia şi Botswana, s-a utilizat metoda analizei comparative. Piramida vârstelor este o altă metodă folosită, aceasta ne ajută să observăm cu uşurinţă structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe. De asemenea, nomograma ne ajută să vedem în ce măsură populaţia se află într-un anumit sector (primar, secundar sau terţiar). În vederea realizării acestui articol, datele au avut ca surse: World Population Prospects 2008, Key Indicators on the Labour Market, World Urbanization Prospects 2008 şi 2009. Datele necesare realizării analizei au fost colectate pe o perioadă de timp bine determinată şi anume: intervalul 1960-2050, excepţie făcând datele despre structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe pentru care s-au colectat date pentru anii 1960, 2010 şi 2025, şi datele despre structura socio-economică a populaţiei. Din lipsă de informaţii, analiza lucrării nu s-a putut realiza în întregime; de exemplu, pentru realizarea nomogramei am folosit alţi ani: 1985, 1990, 1994 şi 2005 pentru Turcia, şi 1985, 2000 şi 2005 pentru Botswana.

.

2. Date generale

Turcia Fig.1. Drapelul Turciei

Turcia este situată în sud-estul Europei şi sud-vestul Asiei. Se învecinează la nord-vest cu Bulgaria şi Grecia, la nord cu Marea Neagră, în nord-est cu Georgia şi Armenia, în est cu Iran şi Azerbaidjan, în sud cu Iraq, Siria şi Marea Mediterană şi în vest cu Marea Egee. Din punct de vedere al suprafeței, Turcia este situată pe locul 36 cu o suprafață de 779.452 kmp. În 2010, populaţia Turciei atingea numărul de 73,6 mil. de locuitori, situând-o pe locul 16. Un număr important de cetăţeni turci (cca 1,4 mil) lucrează peste hotare, în principal în ţările UE. Aproape 90% din populaţia Turciei trăieşte în partea asiatică a ţării,dar densitatea este mai mare în zona europeană (331 loc./kmp). Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic, creştere bazată pe resursele de sol şi subsol, pe investiţii străine, dar şi folosind poziţia geopolitică şi geostrategică a acesteia. Estimativ, în 2010, Turcia a avut un IDU de 0.679, adică un nivel avansat de dezvoltare umană şi un PIB de $729,983 miliarde, iar pe cap de locuitor $10,479.

Fig. 2 Kusadasi

Botswana

Fig.3. Drapel Botswana

Botswana este situată în sudul Africii şi se învecinează la sud cu Africa de Sud, la vest Namibia, la nord Zambia şi Zimbabwe la nord-est.

Suprafaţa ţării este de 600.371 kmp, ceea ce o situează pe locul 44, însă aproximativ 15.000 kmp sunt acoperiţi de apă. În 2010, populaţie Botswanei era de 1,8 milioane de locuitori, situând-o pe locul 143. Cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în treimea estică a ţării, în restul teritoriului populaţia fiind mica. Un adevărat miracol pentru Africa (creştere anuală de 5-10% a PIB-ului după 1980, redusă la cca. 4% după 2000), Botswana are ca principal sector economic (35% din PIB şi 80% din exporturi) extracţia diamantelor (locul 1 pe glob la diamante pentru bijuterii). PIB-ul ţării este de aproximativ 9,4 mil dolari, iar pe cap de locuitor de 10.866 dolari. Botswana are un nivel mediu de dezvoltare umană, în 2010 IDU estimându-se la 0,633.

Fig.4. Safari

3. Evoluţia numărului populaţiei (1960-2050)

Populaţia celor două state este rezultatul unei evoluţii îndelungate. Acestea înregistrează evoluţii diferite ale numărului de locuitori, astfel Botswana are o evoluţie aproape constantă, pe când Turcia prezintă o creştere continuă (fig.5). Analizând graficul putem observa că în Botswana numărul de locuitori este aproape constant din 1960 până în 1980, crescând seminificativ din 1990 şi estimându-se a ajunge în 2050 (27580000 loc.) de aproximativ 5 ori mai mare decât în 1960 (524000 loc.) Situaţia în Turcia este diferită de cea din Botswana, populaţia fiind în continuă creştere, dar estimându-se ca după 2040 să stagneze. Dacă se ia în considerare ritmul de creştere al celor două state se observă că în statul dezvoltat (Turcia) acesta este mult mai accentuat faţă de cel din statul subdezvoltat (Botswana), cu toate că rata fertilităţii este mai mare în Botswana (3,2 copii/femeie), decât în Turcia unde atinge valoarea prag de 2,1 copii/femeie. Această scădere a ratei fertilităţii în Turcia, şi în general în ţările dezvoltate, este facilitată de descoperirea şi răspândirea tehnicilor şi mijloacelor contraceptive, de legislaţia referitoare la avort. În Botswana, evoluţia este aproape constantă datorită nivelului de trai scăzut şi bolilor infecţioase majore (SIDA, malaria, hepatita A-fiind cele mai importante).

Fig 5. Evoluţia numărului populaţiei (1960-2050)

4. Dinamica ratei natalităţii

Analizând graficul (fig.6), putem observa că atât Turcia, cât și Botswana prezintă o scădere a ratei natalității încă din 1960. În Botswana, între 1980-2005 se poate observa o scădere bruscă datorită folosirii în număr mare a metodelor contraceptive. Dacă în 1984 procentul folosirii metodelor contraceptive era de 27%, în 1988 de 35%, în 2000 ajunge la 48%. În Turcia procentul este cu mult mai mare decât în Bostwana, în 1981 era de 62% ajungând până la 74% în 2009. De aici și această scădere continuă a dinamicii ratei natalității.

Fig.6. Dinamica ratei natalităţii (1960-2050).

5. Dinamica ratei mortalităţii generale (1960-2050)

După cum putem observa în graficul de mai jos (fig.7), cele două state, Turcia și Botswana, prezintă evoluții diferite. În Turcia, din 1960 până în 2010 a avut loc o scădere a ratei mortalității, de la 16,4 ‰ ajungând la 6‰. Din 2010, însă, urmează o ușoară creștere până în 2050 (9,7‰), datorită îmbătrânirii populației. În cazul Botswanei observăm o evoluție mult mai interesantă cu multe fluctuații. Inițial rata mortalității scade până în 1990 de la 15,6‰ până la 9‰, apoi urmând o perioadă de 5 ani în care stagnează. Din 1995 și până în 2005 urmează o scădere bruscă datorită bolilor infecțioase majore și a sistemului sanitar precar.

Fig.7. Dinamica ratei mortalităţii generale(1960-2050)

6. Dinamica ratei mortalităţii infantile (1960-2050)

Analizând graficul de mai jos (fig.8) observăm că atât în Turcia, cât și în Botswana, rata mortalității infantile scade. În Turcia, rata mortalității infantile prezintă o continuă scădere, de la 176‰ loc până la 9.7‰ loc, însă după 2050 urmează o stagnare a acesteia. De asemenea și în Botswana rata mortalității infantile este într-o continuă scădere din 1960 până în 1995, de la 113,3 ‰ până la 51,6‰, după care urmează o mică creștere până în 2000 (61.6‰). Din 2000 până în 2005 urmează o stagnare, după care o scădere bruscă de la 61.6‰ ajungând la 36.2‰, scădere care se menține până în 2050 și după. Aceste scăderi ale ratei mortalității infantile se datorează îmbunătățirii sistemului sanitar, înființării de programe de combatere a epidemiei, tratamentelor gratuite și prevenirii la nivel național de la mamă la copil.

Fig. 8. Dinamica ratei mortalităţii infantile (1960-2050)

7. Structura popluaţiei

Structura polulaţiei pe grupe de vârstă şi sexe(1960, 2010, 2025)

Analizând piramidele celor două state (fig.9 și fig.10), putem observa că atât în cazul Turciei, cât și al Botswanei, baza piramidelor este extinsă. Baza acestora este reprezentată de populația cuprinsă între 0-4 ani. Pe măsura ce populația inaintează în vârstă, aceasta este mai puțin numeroasă datorită sistemului sanitar precar, bolilor infecțioase (SIDA, malaria, hepatita A), lipsei hranei și a apei.

Fig.9. Piramida vârstelor Botswana-1960

Fig.10. Piramida vârstelor Turcia-1960

În anul 2010, observăm că piramidele au o bază din ce în ce mai extinsă, datorită condițiilor de viață mult mai bune. Acest lucru, însă, duce și la creșterea populației vârstnice. În Botswana încep sa se aducă medicamente, sistemul sanitar evoluează. Atât în Turcia, cât și în Botswana crește speranța de viață, ajungând până la 94 de ani.

Fig.11. Piramida vârstelor Botswana-2010

Fig.12. Piramida vârstelor Turcia-2010

Pe măsură ce înaintăm, observăm o ușoară scădere a bazei piramidei, deci a populației tinere atât în Turcia, cât și în Botswana. În 2025, putem vorbi deja de o populație îmbătrânită la Turcia, pe câmd la Botswana obervăm încă o creștere a populației tinere și a persoanelor cu vârste cuprinse între 25-44 de ani.

Fig.13. Piramida vârstelor Botswana-2025

Fig.14. Piramida vârstelor Turcia-2025

Structura socio-economică a populaţiei

Am realizat diagram triunghiulară pentru a observa gradul de ocupare al forței de muncă în Turcia și Botswana, în cadrul celor trei sectoare: primar, secundar și terțiar. Putem observa în cazul Turciei că în 1985 se afla într-o zonă de echilibru, ăn care cele 3 ramuri dețineau procente aproape egale. Cu timpul, aceasta se îndreaptă spre sectorul primar, economia bazându-se pe agricultură chiar și în 1994. Bostwana, în schimb, este o țară care se dezvoltă rapid. În 1985 se situa în sectorul primar, dar cu timpul a depășit Turcia, ea bazându-se acum pe servicii.

Fig.15. Nomograma-Botswana, Turcia

Structura populaţiei pe medii: Analiza populaţiei urbane şi rurale (1960-2050)

Putem observa analizând cele două grafice (fig.14, fig.15) o repartiție diferită a populației urbane și rurale în cele două state. Din 1950 până în 1980, populația din Botswana era una rurală, pe când în Turcia, avea și ea un rol important, însă, populația urbană era bine evidențiată. Atât în Turcia, cât și în Botswana, populația rurală este într-o continuă scădere, datorită condițiilor mult mai bune din orașe.

1950

1955

1960

1965

1970

1975

1980

1985

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Analiza populaţiei urbane şi rurale- Turcia

Procent UrbanProcent Rural

Fig.16. Analiza populaţiei urbane şi rurale-Turcia

Fig.17. Analiza populaţiei rurale şi urbane-Botswana

Analiza populației din principalele aglomerații urbane cu peste 750.000 locuitori

Ankara este capital Turciei și al doilea cel mai mare oraș al țării după Istanbul, cu o populație de 4.4 mil. locuitori. Este un important centru comercial și industrial. Din 1950 și până în 1975, populația orașului crește de la un procent de 4 %, dublându-se, însă cu timpul acesta scade până în 2010 ajungându-se ca în 2020-2025 să fie de 5%.

4%5%

6%

7%

8%

8%

7%

6%6%

6%

6%

6%

6%

6%

6%

5%

5%

Ankara

19501955196019651970197519801985199019952000200520072010201520202025

Fig.18. Analiza populaţiei Ankara (1960-2050)

Istanbul. Cu o populație de peste 18,8 miloane Istanbulul este un megalopolis, precum și principalul centru financiar, comercial și cultural al Turciei.

6%

5%

5%

6%

6%

6%

7%

6%6%

6%

6%

6%

6%

6%

6%

6%

5%

Istanbul

19501955196019651970197519801985199019952000200520072010201520202025

Fig.19. Analiza populaţiei Istanbul (1960-2050)

Izmir este așezat pe vatra vechii cetăți grecești Smirna. Este al treilea oraș ca mărime din Turcia și are o populație de 3.9 mil. locuitori. Din 1950 până în 1980 populația este într-o continuă creștere, urmând ca până în 2020 sa fie constantă.

Fig.20. Analiza populaţiei Izmir (1960-2050)

8. Aşezările urbane

În Turcia, aşezările sunt clasificate în funcţie de numărul de locuitori: mai puţin de 2000 de locuitori- koy (sat), între 2000 şi 20.000 – kasaba (oraş) şi peste 20.000 locuitori – sehir (oraş). Principalele oraşe către care converg “forţele” politice economice şi sociale sunt Istanbul, Ankara şi într-o mică măsură Izmir, Adana şi Bursa. Cele mai multe oraşe din Turcia sunt organizate în jurul unor simple pieţe, aici populaţia fiind una ridicată datorită varietăţii de bunuri şi servicii. În general, oraşele cu funcţie economic tind să fie mici, conservatoire şi rurale în caracter.

Fig.21. Harta politică a Turciei

Ankara cunoscută sub numele de Angora până în 1930, și în perioada clasică Ancyra, este capitala Turciei și al doilea cel mai mare oraș al țării după Istanbul. Ankara este un important centru comercial și industrial. De asemenea este centru de comerț pentru zona agricolă care o înconjoară. Înainte să devină capitala țării, Ankara era faimoasă pentru lâna caprelor sale. Obiective turistice:

Mausoleul Ataturk (fig.22). Mausoleul a fost construit între anii 1944 - 1953, fiind creeat de arhitectul Emil Onat. Complexul include Calea Onoarei flancată de lei hititi, o Curte a Onoarei, mausoleul în sine şi un muzeu.

Moscheea Kocatepe (fig.23). Situată pe dealul Kocatepe, această moschee este cea mai nou şi cea mai mare din Ankara. Clădirea în stil otoman a fost terminată în 1987 şi este decorată cu foiţe din aur şi marmura, vitralii, plăcute ceramice decorative şi un candelabru enorm din cristal.

Fig.22 Mausoleul Ataturk Fig.23. Moscheea Kocatepe

Istanbul numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă. Cu o populație de peste 18,8 miloane Istanbulul este un megalopolis, precum și principalul centru financiar, comercial și cultural al Turciei. Se întinde peste 27 de districte din cele 39 ale provinciei cu același nume, fiind una dintre cele mai mari metropole din lume. Este capitala economică a Turciei și prefectura provinciei cu acelaș nume. În anul 2010 metropola este declarată una din cele trei Capitale Europeene ale Culturii, celelalte două capitale culturale din 2010 fiind Pécs, Ungaria, și Essen, Germania.

Obiective turistice: Biserica Sfanta Sofia (fig.24) reprezintă triumful creştinismului, dar şi un simbol al

bizanţului. Blocurile din calcar şi marmură necesare ridicării acestui lăcaş au fost aduse din carierele de pe coasta Mării Marmara.

Palatul Topkapi sau Topkapi Sarayi a fost reşedinţa sultanilor şi centrul administrativ al Imperiului Otoman, vreme de aproximativ 400 de ani, precum şi o sursă de legende privind viaţa din harem (fig.25)

Fig.24. Biserica Sf. Sofia Fig.25 Palatul Topkapi

Moscheea Albastră – moscheea naţională a Turciei (fig.26). Se numeşte astfel datorită plăcilor decorative de faianţă colorate în alb şi bleu. A fost construită de Ahmet I, sultan între anii 1609 şi 1616, şi este cea mai mare şi mai vizitată moschee din Istanbul.

Fig.26. Moscheea Albastră Interior Moscheea Ablastră

Așezările urbane din Botswana.

Fig.27 Harta politică a Botswanei

Gaborone. Este capitala Botswanei și cel mai mare oraș, cu o populație de 191.776 locuitori. Orașul este unul dintre acelea care au avut un ritm rapid de creștere, acest lucru însă creând numeroase probleme cu locuințele ilegale. Gaborone este capitala guvernului, precum si cea economică, sediul central al numeroaselor companii, inclusiv a Bursei de Valori, Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC).

Fig. 27. Orașul Gaborone

Fig.28. Piață din Gaborone

Francistown este al doilea mare oraş din Botswana , cu o populaţie de aproximativ 85,363. Adesea este descris ca fiind "Capitala Nordului". Actualul oraş a fost fondat în 1897, ca o aşezare în apropierea minei Monarch și a fost numit după Daniel Francisc, un englez care a achiziţionat licenţe de prospectare în regiune în 1869.

Fig.29 Francistown

Fig.30. Spitalul din Francistown

9. Așezările rurale

În Turcia, 54% din populaţia naţională este rurală. În mediul rural, centrul vieţii este agricultura. Într-un sat tipic, casele sunt construite în jurul unui loc central și sunt împrejmuite de o curte. Satul este înconjurat de terenuri agricole. În fiecare sat, există, de obicei, o moschee, o scoala, o cafenea, camere de oaspeţi şi unele magazine mici.

Fig.31. Sat tradițional din Turcia

Fig.32 Sat tradițional din Turcia În Turcia există mai multe tipuri de sate: sate de coastă, sate de munte, sate de pădure, sate estice și sudice.

Satele tradiționale din Botswana sunt, încă, prevăzute în jurul kgotla (curte) și kraal (corral). Mai ales din anii 1970, așezările tradiționale din Botswana au fost oarecum modernizate și îmbunătățite cu ajutorul drumurilor și altor facilități precum școlile, birourile, mall-uri și baruri.

Fig.33 Sate tradiționale din Botswana

10. Concluzii

După cum am putut observa există diferențe între cele două state, diferențe care le fac să fie unice. Botswana este o țară care s-a bucurat de una dintre cele mai mari creșteri ale venitului pe cap de locuitor după proclamarea independenței, creștere încetinită la un moment dat de criza economică mondială. Această dezvoltare economică s-a bazat pe extracția diamantelor, ea ajungând să fie pe locul 1 la nivel global la diamantele pentru bijuterii. Economia statului va fi în continuare afectată de HIV/SIDA, chiar dacă sunt programe de combatere a epidemiei, inclusiv tratament gratuit și o prevenire la nivel național de la mamă la copil. Pe de altă parte, Turcia este o țară mare, cu venituri medii și resurse naturale relativ puține. Economia sa este, în prezent, în tranziție de la un grad ridicat de încredere pe agricultură și industria grea, la o economie mult mai diversificată, bazată pe servicii.

Fig.34 Delta Okavango-Botswana

Fig.35 Cappadocia-Turcia

11. Bibliografie

Marin I., Marin M., (2006), Europa-Geografie Regională, Editura Universitară, Bucureşti.

Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, (2008), Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucureşti.

Matei, Horia C., Silviu Negut, Ion Nicolae, (2005), Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucureşti.

http://www.britannica.com/ http://www.devinfo.info/urbaninfo/ http://citypopulation.de/ http://www.enjoyturkey.com/info/culture/Settlement.htm l http://www.turistik.ro/turcia/ http://out4awalk.com/istanbul-intalnirea-marilor-imperii/ http://esa.un.org/unupp/ http://unece.org/stats/links.htm http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3432.htm http://www.hiddentrails.com/country/botswana.aspx http://www.globecities.net/tag/turkey-2/