Analiza economico-financiara

Analiza economico-financiara reprezinta procesul de descompunere in elemente componente a fenomenului economic in scopul contributiei fiecarui element component la evolutia fenomenului.In analiza economico-financiara fenomenul economic este identic cu indicatorul cu ajutorul caruia dimensionam potentialul unei intreprinderi respectiv performantele intrepridnerii atinse de-a lungul activitatii desfasurate pe o perioada de timp care se suprapune exercitiului financiar delimitat in cotnabilitate.

Analiza economico-fiannciara permite cercetarea de o maniera obiectiva a modului in care sunt gestionate resursele intreprinderii, ceea ce inseamna fundamentarea strategiilor manageriale, dar si informarea corecta si completa a tuturor celor interesati de afacere, respectiv actionari, manageri, angajati si parteneri de afaceri cum sunt furnizori-clienti si institutii financiar-bancare.In aceasta lista a utilizatorilor de informatii financiare poate fi inclus statul ca si partener al afacerii care creaza infracstuctura necesara desfasurarii normale a activitatilor.Materia prima pentru munca de analiza economico-financiara o reprezinta in esenta informatia contabila. Majoritatea elementelor exploatate de analisti fiannciari se regasesc in situatiile financiare intocmite la inchiderea exercitiului financiar, respectiv bilant, CPP, situatiile modificare a capitalurilor proprii, tablourile de flux. Acestor surse de informare le putem adauga situatii statistice care permit identificarea structurii resurselor umane dupa diferite criterii: vechime in munca, varsta, nivelul de calificare respectiv identificarea structurilor resurselor tehnice si materiale de natura stocurilor, dupa diverse criterii.

In analiza economico-financiara se folosesc preponderent infromatii cantitativ-valorice. Atucni cand analiza este aprofundata, specialistii iau in calcul si elemente cantitativ fizice, In orice analiza financiara, punctul de plecare il reprezinta comparatia cu o perioada anterioara stabilita de specialist ca fiind perioada de referinta dpdv al performantelor firnmei.In practica de analiza economica, la nvielul de agent economic saua facere, se procedeaza fracvent la comparatia cu perioada imediat anterioara itnrucat amnagerii resprectiv CA procedeaza frecvent ;la evaluarea performantelor.

Analiza economic-financiara este in acelasi timp stiinta si activitate practica. Ca si stiinta, analiza se ocupa de perfectionarea metodologiilor de investigare a fenomenelor economice in timp ce din punct de vedere practic, analiza are rolul de a cerceta realitatea in mediul economic, de a identifica variabilele care departajeaza afacerile sau intreprinderea in mediul concurential, de a contribui la definirea strategiilor intreprinderii si de a oferi informatii tuturor partenerilor sociali ai

1

intreprinderilor (manageri, actionari, creditori, angajati stat). Informatiile oferite de procesul de analiza economico-financiare difera in functie de necesitatile celor interesati.

Analiza economica, spre deosebire de alte tipuri de analiza este deosebit de complexa pentru ca in domeniul economic rezultatele sunt conditionate preponderant de resursa umana a carui comportament difera indiferent de conditiile de mediu de care dispune la un moment dat. Acest element specific economic a determinat ca specialistii sa icnerce sa stabileasca optimuri economice pe care pe care analistii le pot folosi ca baza de comparative.

Un optim economic este valabil pentru o anumita perioada de timp, respectiv acea perioada cat conditiile concret istorice raman neschimbate. Analistul trebuie:

sa cunoasca mecansimul de functionare al intreprinderilor, sa cunoasca legile economice fundamentale sa aiba capacitatea sa vada in profunzime fenomenul economic, sa aiba capacitatea sa previzioneze, sa aiba capacitatea de sinteza, sa poata redacta un raport.

Legea fundamental a economiei IEFECT ≥ IEFORT

Rezultat obt potential consumatVenit/profit cheltuieli

V = cheltuieli + profit unde venitul este un efect brut iar profitul este un efect net

IEFECT NET > IEFECT BRUT > IEFORT

Pentru analiza economica s-au folosit mai multe denumiri ex. Audit, analiza economica, diagnostic economic etc. Terminologia s-a modificat in functie de cum au inteles procesul diversi specialist in domeniu. Intre cei 3 termeni cel mai complet este cel de diagnostic care incorporeaza partea de audit si diagnostic.

Pasi diagnostic economic:1. Evaluarea performantelor – fata de un optim economic; se realizeaza cu ajutorul situatiilor financiare2. Analiza propriu-zisa – prn metode specifice cum ar fi: investigarea factoriala – se stabilesc disfuntionabiltiatile unei afaceri.In munca de analiza se urmaresc: potentialul firmei (puncte forte, puncte slabe) si mediul concurential (oportunuitatile si riscurile).3. Stabilirea unui plan de masuri – pentru a elimina punctele slabe si riscurile; este pus in aplicare de management4. Evaluarea noilor rezultate

Tipuri analiza economico-financiare1. Dupa momentul efectuarii muncii de analiza in comparatie cu momentul

desfasurarii fenomenuluia. Analiza previzionala

2

b. Analiza concomitentac. Analiza post operatorie/psot-factumAnaliza previzionala – se lucreaza cu scenarii care incorporeaza marimi ale indicatorilor probabil a se atinge in perioada vizata. Se realizeaza inaintea desfasurarii fenomenului si reprezinta elemente probabil de atins. Marimile sunt incerte de aceea se lucreaza cu 2-3 scenarii care sa incorporeze variante pesimiste si optimiste. Se foloseste in studiul de fezabilitate.

Analiza concomitenta – in acelasi timp cu fenomenul ex. Analiza soldulului clientuluiRol:- Sa nu se adune sume foarte mari de incasat de la clienti- Acel client sa nu conditioneze mai mult de 10-15% din CAAnaliza stocurilor – sa se evite rupture de stoc sau cheltuieli prea mari cu depozitarea

Analiza post factum – se efectueaza dupa momentul desfasurarii fenomenului. Se folosesc marimile certe care se regasesc in informatiile financiar-contabile.

2. Dupa perioada de timp vizata:a. Analiza pe termen scurt – pana intr-un anb. Analiza pe termen mediu – 1-5 anic. Analiza pe termen lung - > 5 ani

3. Dupa nivelul la care se efectueazaa. Analiza microeconomicab. Analiza macroeconomica

4. Dupa obiectiva. Analiza expres – se efectueaza atunci cand itnrepridnerea se confrunta cu o

problema in vederea identificarii solutiilorb. Analiza functionala – analiza unei functii a intreprinderii din punct de vedere

cantitativ, calitativ si structural – analiza eficientei

Productivitatea: CA/ Ns – venituri din vanzari pe un angajat/anCA/Ns x Nz – pe un angajat/ziCA . Ns x Nz x 8 – angajat/ora

Atunci cand se face inevstigarea unui fenoment economic trebuie sa fie identificate elemente care au stat la baza determinarii valorii deoarece aceste valori luate in considerare eronat vor determina luarea unor decizii gresite.

c. Analiza globala – conform unui specialist francez Thibaut inseamna sa rasunzi la 3 intrebari in aceasta ordine:

1. Unde vrea sa mearga itnrepribderea?2. Unde poate sa mearga intrepridnerea?3. Unde merge intreprinderea?

1. Se stabilesc aspiratiile actionarilor si dorintele managementului2. Se analizeaza potentialul,resursele in scopul identificarii punctelor forte si slabe

3

3. Se analizeaza mediul concurential cu scopul identificarilor posibilitatilor de dezvoltare.

Activitatea de analiza economica financiara incepe cu evaluarea primara a indicatorilor economic-financiari.Indicatorii economic-financiari se diferentiaza dupa natura indicatorilor in indicatori de resurse interne (ptoential) si indicatorii de performante.

Indicatorii de potential – reflecta cantitatea exprimata fizic sau valoric a resursei interne, gradul de utilizare a resursei in intrepridnerea si consumul financiar sau cheltuiala generata de utilizarea resursei.Indicatorii de ptoerntial (resurse) se pot diferentia in functie de caracteristici- Indicatorii de resurse umane- Indicatorul de material- Indicatorul financiar

In cazul resurselor materiale, indicatorul se diferentiaza dupa caracteristicile acestora in indicatori de investitii si indicatori de stocuri.

Indicatori de performanta – vizeaza cele 3 aspecte din activitatea intrepridnerii care conduc la dezvoltare respectiv mentinere in mediul economic pentru: eficacitate, eficienta, echilibru financia.

Eficacitatea – capacitatea inrreprinderii de a-si atinge obiectivele respectiv de a atinge rezultatele previzionate.Eficienta economcia – capacitatea intrepridnerii de a functiona cu profit sau de a obtine un efect mai mare la fiecare unitate de efort.Echilibru financiar – capacitatea intrepridnerii de a face fata platilor la scadenta.

Indicatorii de eficacitate se regasesc in totalitate in CPP sau se pot calcula pe seama influentei din cont. Acestia sunt fluxuri financiare care sunt sau pot fi afectate de inflatie – atunci cand se foloseste in evaluarea trebuie asigurata comparabilitatea informatiei in timp.

Indicatorii de eficienta si echilibru fiannciare sunt rate care compara efectele itnre ele sau efectul cu efortul.Indicatorul de eficienta se pot diferentia in indicatori de eficienta pa rtiala si indicatorii de eficienta globala.

Eficientaa partiala – se refera la eficienta utilizarii unei resurse caracteristice intreprinderii:- Productivitatea muncii, randamentul investitiilor si viteza de rotatie cu cele 2

forme de calcul respectiv numarul de rotatii si durataSunt intalniti sub forma de rate de gestiune.Eficienta globala – se apreciaza cu ajutorul a 2 categorii de rate – ratele de rentabilitate si ratele de cheltuieli.

4

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza utilizand instrumente cum sunt lichiditatea, solvabilitatea, stabilitatea financiara, autonomie financiara, grad de indatorare.

In demersul de analiza primul pas il constituie evaluarea primara pe baza evolutiei in timp a principalelor categorii ale indicatorilor economico-financiari. Informatiile se selectioneaza in instrumente tabelare intitulate tablou de bord.Pentru fiecare indicator economic ales de specialist pentru evaluarea primara se iau in considerare valori pe cel putin 3 ani consecutivi astfel incat comparatiile sa fie sugestive.

Pentru elaborarea unor concluzii care sa serveasca procesului decizional analistul procedeaza la compararea informatiilor financiare sau de natura statistica in timp sau in spatiu dupa caz. Comparatiile se pot efectua cu valorile efective ale indicatorilor sau cu marimile relative ale acestora,Cele mai sugestive comparatiile sunt cele cu marimi relative (indici sau ritmuri).Putem folosi: indici cu baza fixa, indici cu baza in lant, indici medii.

Baza fixaI y % = yn / y0 x 100Baza in lant – indicele de pret sau de inflatieI y % = yn / y-1 x 100

Indice mediuIy% = radical de ordinul n-1 yn/y0 x 100n – numaruld e termeni ai serieiyn – ultimul termen al serieiy0 – primul termen al seriei

Ritmul – indicele – 1Ritm % = I% - 100

In calculul acestor indici trebuie avuta in vedere comparabilitatea informatiilor in timp. Atunci cand indicatorii sau informatiile sunt afectate de inflatie inainte de a determina abaterile abolute sau relative trebuie prelucrata informatia in vederea eliminarii inflatiei.Procedeele de prelucrare: inflatarea, deflatarea, transferarea in valuta forte.

Atunci cand analizele se fac pentru necesitati de decizie interna a intrepridnerilor se foloseste frecvent procedeul inflatarii. Acest procedeu presupune transformarea informatiilor financiare din anii anteriori anului curent analizat in atingerea puterii de cumaprare din anul curent.Deflatarea – presupune prelucrarea informatiilor financiare din ultimii ani de referinta in scopul atingerii puterii de cumparare a monezii din anul care reprezinta primul an din seria cronologica.Deflatarea – procedeu rar utilizat intrucat vizualizarea puterii de cumparare a monezii presupune un efort intelectual mai mare.

5

Cand munca de analiza se face in scopul oferirii unor informatii unor utilizatiri externi intreprinderii cum ar fi banci sau potentiali investitori de pe piata de capital prelucrarea informatiilor se face prin cea de a 3a metoda – transformarea informatiilor intr-o valuta forte.Aceasta presupune identificarea cursului de schimb al valutei pentru fiecare din perioadele supuse observatiei.

Inflatare:Can-3 comparabila cu anul n= CAn-3 in costuri istorice x Indicele de pret n-2/n-3 x Ip n-1/n-2 x Ipn/n-1= 1650 x 1.15 x 1.10 x 1.05 = 2192In anul N am vanzari mai mcii decat in n-4. Veniturile din vanzarile din n-3 erau mai improtante din punct de vedere cantitativ.

CAn-2 comparativ cu anul N = CAn-2 in costuri istorice x Indicele de pretn-1/n-2 x Ipn/n-1

= 1710 x 1.10 x 1.05 = 1975CAn-1 comparabila cu n = 1825 x 1.05 = 1916

Deflatarea – se pastreaza in cost istoric informatia din primul an de referinta al seriei cronologiceCAn-2 comp cu n-3 = Can-2 in cost istoric / Ipn-2/n-3 = 1710/1.15 = 1487CAn comp cu n-3 – Can-1 / Ip n-1/n-2 = 1825/1.10 = 1.443CAn comp cu n-3 = 2100 / 1.15 x 1.10 x 1.05 = 1581

Transformarea in valuta - Identific valuta, cursul valutei- raportand valoarea din contabilitatea la cursul valutei- Din calcule rezulta tendinte asemanatoare cu deflatarea si inflatareaIn interpretarea informatiilor financiare inscrise in tabloul de bord se foloseste tehnica vizualizarii sau modelarea analogica – evolutia indicatorului se transpune intr-un grafic de tip cronograma sau diagrama.Cronogramele – permit doar vizualizarea evolutiei in timp a unui fenomen ca marime absoluta.Diagramele cu bare – permit evolutia in timp a unui fenomen ca marimi absolute si ca structura.Diagramele circulare (sectoriale) – vizualizarea in timp a unui fenoemn ca structura.Cele mai sugestive grafice sunt diagramele cu bare.

Atunci cand in urma evaluari pr.a inf. financiare se constata disfunctionalitati analiza se aprofundeaza prin aplicarea metodei abaterilor. Pentru aplicarea acestei metode se procedeaza la modelarea simbolica a indicatorului economic care inseamna construirea unei relatii matematice care permite determinarea marimii indicatorului respectiv identificarea factorilor care cotnribuie la formarea inficatorilor sau fenomenului economic.

Modelele simbolice pot fi de tip: bilantier, determinist, mixtToate modelele simbolice se cotnruiesc tiannd cont de definirea indicatorilor.

6

In modelele bilantiere elementele componente ale indicatorilor vor fi de aceeasi natura cu indicatorilor vor fi de aceeasi natura cu indicatorul iar operatiile algebrice utilizate vo fi adunarea sau scaderea in fucntie de tipul de relatie existent itnre fenomenul sau indicatorul si elementul component.In modelele de tip determinist se aleg componente sau factori care intra in relatia de cauzalitate cu indicatorul iar operatiile algebrice vor fi d tipul inmultirii sau impartirii intrucat intre factori va exista o interdependenta si mai mult itnre factor si fenomen. Relatiile pto fi de proportionalitate si invers proportionalitate.Modelele mixte combina modelele bolantiere cu cele deterministe.

Profitul – reprezitna fluxul fiannciar ramas in intreprindere dupa desfasurarea unor activitatiProfitul exercitiului = Profit exploatare + Profit fiannciar + Profit extraordinar.Profit ex = PrA + PrB + ..... + relatie balantiera de tip pozitivFluxFinanciar ramas in intreprindere = FF intra – FF iese – relatie valantiera de tip negativ

Profituleste determian de venitCu cate venitul creste cu atat profitul cresteIntre venit si profit relatia este de dependenta directa

Pr = Vtotal = Pr/Vt – model deterministPr = venit x rata de rentabilitate (apare in firma doar dupa ce am realizat vanzarea)CA dependenta de volumul de activitate prestat de salariati

CA = Ns x Nz x Q/Ns x Nz x CA/Q(grad de valorificare prod pe piata) = Tz x W x S

Dupa modelare se procedeaza in metoda abateriilor la stabilirea bazei de comparatie sau perioada pe care o analizezCA = CA1 – CA0Stabilirea contributiei factorilor compoennti ai fenomenuluiConsideram ca fenomenul = CACA = Tz x Q x Z 1. Tz2. 2. W3. 3. S

Stabilesc ordinea de calculCotnributia fiecarui factor component al fenomenului se determina in cadrul relatiei simbolice epntru fenoment respectand urmatoarele reguli:1. Pentru factorul a carui contributie trebuie determinata se av stabili evolutia fara

de baza de comparatie2. Pentru factorii a caror contributie nu a fost calculat se va lua in calcul valoarea din

baza de comparatie3. Pentru factorii a caror cotnributie a fost calculata in relatia anterioara acestia vor

primi valoarea din anul curent sau perioada analizata.Vezi pagina34

7

1. Stabilirea fenoemnului pe care vreau sa-l studiez in profunzime.Presupunem ca fenomenul este CACA – expresia valorica a vanzarilor agentilor economiciCA – q x CA/q – venituri din vanzarea unei unitati de produsCA – q x p

Factorul calitativ este cel care se refera la acelasi element ca si fenomenul. Factorii de structura pot fi de la 0 la n.Factorul calitativ este unul singur

2. Stabilesc eprioada analizata si baza de comparatie. Cele maid ese comparatii se fac in timp. Perioada se identifica pe baza coeficientilor -> 1 iar baza de comparatie se noteaza cu indice 0.

3. Se culeg informatii din cotnabilitatea firmei in instrumente tabelare.

indicatori Valoarea indicatorilor in abza de comparatie

Valoarea indicatorilor in eprioada analizata

Abateri

Q buc 100 120 +20P um 1.000 1.100 +100CA um 100.000 132.000 +32.000

Abaterea fenomenului

4. Se stabileste ordinea de cuantificare a ifnluentei factorilor. Aceasta ordine respecta ordinea economica.

CA – 1. Q - 2. P 5. Se determina cotnributia fiecarui factoriPentru determinarea cotnributiei se respecta niste reguli:a. q = q1p0 – q0p0Trebuie sa am diferenta intre cele 2 valori succesive ale factorului. Efectul vanzarilor a 20 bucati in plus fata de CA1 = +20 x 1.000 = 20.000 umModificarea q vandute in sensul cresterii cu 20 buc a determinat cresterea CA cu 20.000 um

b. p = q1 p1 – q1p0p = 120 x 100 = +12.000umModificarea CA datorita modificarii rpetului cu 100 um.

q + p = CA = 20.000 + 12.000 = 32.000 – abaterea fenomenului

6. Interpretarea rezultatelor care curpidne:a. Concluzii generaleb. Explicarea abaterilor factorilorc. Masuri pentru perioada urmatoare

8

Analiza informatiilo din CPPCPP- situatii financiare obligatoriu de intocmit de catre orice agent economic.Informatiile cuprinse in aceasta situatie financiara arata dimensiunea activitatii intrepridnerii. In totalitate ind sunt fluxuri financiare – acestea sunt afectate de inflatie si roi de cate roi le utilizam trebuie asigurata comaprabilitatea in timp. Informatiile din CPP sunt grupate dupa criteriul – natura activitatii in ifnormatii referitoare la activitatea de explaotare (activitatea de baza, repetitiva, continua); activitatea de finantare (considerata supliemntara celei de baza) si informatii vizand aspecte conjuncturale in desfasurarea activitatii firmei (activitati extraordinare).Analiza informatiilor din CPP se face de cele mai mutle ori dupa ce informatiile din cont se transpun intr-o situatie care arata modalitatea de formare a rezultatului activitatii. Situatia este cunoscuta sub numele de tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

Conform tabloului sold int de gestiune etapele formarii rezultatului sunt:1. In comert se obtine marja comerciala (adaos comercial) – venituri din vanzarea

marfurilor – cost de cumparare al marfurilorLa industrie – productia exercitiului2. Valoarea adaugata3. Rezultatul brut al exploatarii4. Rezultarii exploatarii5. Rezutlatul curent6. Rezutlatul brut al exercitiului (curent + modificari din activitatea extraordinare)7. Rezultatul net al exercitiului.Consumuri provenite de al terti: grupa 60 si randurile 10,11,12,24 din cppImpozite, taxe si varsaminte asimilate: 635Cheltuieli de personal: randul 14Amortizare si provizioane: 14,18Cheltuieli fiancniare: 44

Pe baza informatiilor din CPP sau din tabloul soldurilor se fac urmatoarele investigari:1. Analiza dinamicii si structurii veniturilor2. Analiza dinamicii si structurii rezutlatelor3. Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor4. Analiza corelatiilor de echilibru intre indicatorii valorici respectiv intre soldurile de

gestiune (+ analiza fiecarui indicator in parte)5. Analiza rentabilitatii ca valoare absoluta si relativa6. Analiza principalelor rate de egstiune

Analiza si structura dianmicii veniturilor- Pentru un agent economic, venitul trebuie sa inregistreze cresteri in dinamica in

valori comparabile. Dpdv structural veniturile din exploatare trebuie sa rpedomine in evnitul total ceea ce inseamna ca activitatea de baza a firmei este una continua si exista probabilitatea foarte mare ca in perioada imediat urmatoare sa se obtina un venit de aceeasi dimensiune.

9

In structura veniturilor din exploatare trebuie sa predomine veniturile din vanzari (CA) ceea ce inseamna ca interprinderea prezinta o eficacitate mare, are o pozitie concurentiala buna si un grad mare de satisfacere al clienteleo.

Etape de lucru:1. Se identifica ventiurile itnreprinderii pe o perioada de 2-3 ani consecutivi2. Se asigura comparatibilitatea informatiei financiare in timp3. Se calcuelaza abaterile absolute si relative ale fiecarui indicator in aprte4. Se calculeaza structura venitului total5. Se itnerpreteaza rezutlatul

In cazul rezultatelor si al cheltuielilor, problemele se pun identic ca si in situatia veniturilor. Analiza corelatiei de echilibru intre indicatorii valorici. In CPP avem:Fluxuri financiare care: intra/ies/raman in intrepridnereDpdv al eficientei economice cele care intra sunt venituri -> efecte

Ies cheltuieli -> eforturi Raman rezultate -> efecte

Venituri = Cheltuieli + RezultateVeniturile se icnorporeaza elemente de cheltuieli suplimentare fata de rezultate -> efect brutRezultat – Efect net

Un agent economic functioneaza in conditii de eficienta economica atunci cand:IEFECT NET > IEFECT BRUT > IEFORT

Pornind de la aceasta inecutie s-au dezvoltat corelatii de echilibru intre asa menitii indicatori valorici.Indicatori valorici -> dau dimensiune activitatii firmei.

Pentru industrie indicatorii valorici:- Productia vanduta CA- Pructie amrfa fabricata Qf- Productia exercitiului Qex- Valoarea adaugata

Pentru comert:- Venituri din vanzarea amrfurilor CA- Marja comerciala MC- Valaorea adaugata

Comparand idnicatorii valorici itnre ei ii putem delimtia in efecte brute si nete.In industrie: CA – exprimarea valorica a vanzarilor de marfuri (Rj)Qf – expresia valorica a productiei finite

Qf = Qv + SpfEfect brut productia vanduta sold prod. Fin.

10

Qex – incorporeaza productia finita, productia nedetermianta si productia imobilizata si da imaginea intregii activitatii a firmei.Qex = Qv + Spf + Net + Q imob

VA – bogatia creata de firmaVa = Qv – M(cheltuieli materii prime, energie, apa) lsf tert (60,61,62)

ICA(QF) > IQF – ponderea stocului de prod. Fin. In prod fabricate scade sau creste ponderea prod vandute in prod marfa fabricata

Qv/QF constanta 1Qv/Qv+Spf creste spre 1

Aceasta este situatia pentru agenti economci.Cea mai mare parte a produselor si-au gasit cumparatori – si-au recuperat investitia si se poate relua ciclul la scara largita.

Iqf > Qex – in structura productiei exercitiului scade ponderea productiei nederminate si respectiv a productiei imobilizate- Cea mai mare parte a materiei prime lansate in fabricatie a ajuns in stadiul de

produs finit si paote fi valorificata rpin vanzare ceea ce creaza premizele reluarii exploatarii la scara largita.

IVa < I Qex – in structura productiei exercitiuluis cade podnerea consumului provenit de al terti (creste ponderea bogatiei create de intreprindere care include si profitul)

Etape de aplicare a acestor corelatii:1. Se culeg informatii cifrice pentru indicatorii valorici pe o perioada de 2 ani

consecutivi2. Se asigura comparabilitatea informatiei in timp3. Se calcuelaza indicii fiecarui indicator raportand valoarea din anul curent la cea

din anul precedent4. Se compara indicii si se stabileste daca intrepridnerea se incadreaza in corelatia

de echilibru sau nu5. Fiecare situatie constatata se justifica cu factori concreti din itnrepridnere.

Corelatiile de echilibru in comertIMC > ICA – in strucura CA din comert scade ponderea costului marfurilor cumparate.IVA > IMC – in structura marjei comerciale scade ponderea consumurilor provenind de al terti specifice uneia ctivitati cu specific de comert.

Etapele de aplicare – identice cu cele de la industrie.

Analiza informatiilor din CPP

CPP este situatia financiara obligatoriu de intocmit de catre orice agent economic. Informatiile cuprinse in aceasta situatie financiara arata dimensiunea activitatii

11

intreprinderii. In totalitate, informatiile sunt fluxuri financiare, prin urmare acestea sunt afectate de inflatie si ori de cate ori le utilizam trebuie asigurate.

Informatiile din CPP sutn grupate dupa criteriul naturii activitatii in: Informatii referitoare la actiuni de exploatare (de baza, repetitiva si continua) Informatii referitoare la actiunea financiara considerata suplimentara celei de

baza Informatii vizand aspectele conjuncturale in desfasurarea activitatii firmei

(extraordinare)

Analiza informatiilor din CPP se face de cele mai multe ori dupa ce informatiile din cont se transpun intr-o situatie care arata modalitatea de formare a rezultatului activitatii (tabloul soldurilor intermediare de gestiune). Conform TSJG etapele formarii rezultatului sunt:1. Se obtine marja comerciala (venituri din vanzari – cost de cumparare) pentru

comert iar pentru industrie: productia exercitiului2. Valoarea adaugata3. Rezultatul brut al exploatarii4. Rezultatul exploatarii5. Rezultatul exploatarii6. Rezultatul brut al exercitiului (curent + extraordinar)7. Rezultatul net al exercitiului

Pe baza informatiilor din CPP sau din TSJG se fac urmatoarele investigari1. Analiza dinamicii si structurii veniturilor2. Analiza dinamicii si structurii rezultatelor3. Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor4. Analiza dinamicii si structurii corelatiilor de echilibru intre indicatori valorici

respectiv intre soldurile de gestiune5. Analiza rentabilitatii ca valoare absoluta si relativa6. Analiza principalelor rate de gestiune (rate de cheltuieli + analiza fiecarui

indicator in parte)

1. Analiza si dinamica structurii veniturilorPentru un agent economic, veniturile trebuie sa inregistreze cresterea in dinamica in valori comparabile. Dpdv structural, veniturile din exploatare trebuie sa predomine in venitul total ceea ce inseamna ca activitatea de baza a firmei este una continua si exista probabilitatea foarte mare ca in perioada imediat urmatoare sa se obtina un venit de aceeasi dimensiune.

In structura venitului din exploatare trebuie sa predomine veniturile din vanzari (CA). Intreprinderea prezinta o eficacitate mare, are o pozitie concurentiala buna si un grad mare de satisfactie a clientelei.

Pentru industrie: Q vanduta = CA, Q marfa fabricata, Qex si VAPentru comert: Venituri din vanzarea marfurilor = CA, Marja comerciala, VA

Comparand indicatorii valorici intre ei ii putem delimita in eficiente brute si respectiv nete.

12

In industrie: CA se ia din rulaj 701Qmf fabricata – expresia valorica a Qfinite si Qv + Spf (stoc produs finit)Qex – incorporeaza Qfinita, Qneterminata, si Q imobilizata si arata imaginea itnregii activitati a firmeiQex = Qv + Spf + Net (331) + Qimob (721.722)

VA – bogatia creata de firmaVA = Qex – M (materii prime, energie, apa, materiale 60,61,62)Qv – efect netQf – efect brut (pentru ca are costul stocurilor)

ICA (Qv) > IQf -> ponderea Spf in Qf scade sau creste ponderea Qv in QfQv / Qv + Spf

Etapele de lucru sunt:1. Se identifica veniturile intreprinderii pe o perioada de 2-3 ani consecutivi.2. Se asigura comparabilitatea informatiilor financiare in timp.3. Se calculeaza abateri absolute si relative ale fiecarui indicator in parte.4. Se determina structura venitului total.5. Se interpreteaza rezultatul.

In cazul rezultatului si al cheltuielilor problemele se pun identic ca in situatia veniturilor.

4. Analiza corelatiilor de echilibru intre indicatorii valorici. In CPP avem fluxuri financiare care intra, fluxuri care ies si fluxuri care raman. Dpdv al eficientei f care intra: - veniturile (efect)

Care ies: cheltuieli (eforturi)Care raman: rezutlate (efecte)

Venituri = Cheltuieli + Rezutlat

Veniturile incorporeaza elemente de cheltuiali suplimentare fata de rezultat.Venituri – efect brut iar rezultatul este un efect net.

Un agent economic functioneaza atunci cand: Iefect net > I efect brut > I efortPornind de la aceasta, s-au dezvoltat corelatii de echilibru intre indicatorii valorici. Indicatorii valorici sunt cei care dau dimensiunea cat. firmei.Situatia ideala este ca cea mai msre parte a productiei si-a gasit cumparator – s-a recuperat investitia si se poate relua fabricatia.

IQf > IQex – cand se respecta aceasta corelatie in structura Qex scade si ponderea Q neterminate si a Q imobilizate.Cea mai mare parte a materiei prima lansate in fabricatie a ajutorului in stadiul de produs finit si poate fi valorificata prin vanzare ceea ce creaza premizele reluarii la scara largita.

IVA > IQex – In structura Qex scade ponderea consumului provenind de la terti si creste ponderea bogatiei create de intrepridnere care include si profitul.

13

Etapele de aplicare a acestor corelatii:1. Se culeg informatii cifrice pentru indicatori valorici pe o periaoda de 2 ani

consecutiv.2. Se asigura comparabilitatea informatiilor in timp.3. Se calculeaza indicii fiecarui indicator raportand valoarea din anul curent la cea

din anul precedent.4. Se compara indicii si se stabilesc daca intreprinderea se incadreaza in corelatii de

echilibru sau nu.5. Fiecare situatie constatata se justifica cu factori concreti din intrepridnere.

Corelatii de echilibru in comertIMC > ICA – in structura CA din comert scade ponderea costului marfurilor cumparate.IVA > IMC – in structura MC scade ponderea consumului provenind de la terti specifice unei activitati cu specific de comert.

Etapele de aplicare sunt identice cu cele de la industrie.

Analiza CA

CA este cunoscuta in literatura de specialitate ca CA bruta sau neta si reflecta ansamblul veniturilor din vanzarea unui agent economic.CA este un flux financiar potential, adica posibil a fi incasat efectiv. Intrucat el se inregistreaza in contabilitate in momentul facturarii marfii catre clienti si nu in momentul incasarii efective a contravalorii facturii.

Pentru firmele cu activitate de productie, veniturile din vanzare se preiau din contul 701 si are denumirea specifica de Venituri din productia vanduta.Pentru comercianti, veniturile din vanzarea marfurilor se preiau din contul 707.Pentru servicii, veniturile din vanzari se preiau din contul 704 venituri din prestari servicii.

Interprinderile cu activitate mixta, respectiv comert, productie, servicii vor avea in evidentele contabile toate aceste 3 conturi, vor raporta toate cele 3 categorii de venituri din vanzari.

In CPP structurat dupa natura activitati indentificam doar valoarea neta a CA care cuprinde venitul din vanzare exclusiv reduceri comerciale (remize, rabat etc.). In CPP dupa destinatii sau functii avem atat valoarea vanzarii brute cat si valoarea vanzarilor nete.

In practica se folosesc 4 concepte:- CA totala (neta sau bruta)- CA medie (CAˉ = CA/q)- CA marginala (CA = CA/q)

Venituri din vanzarea ultimei cantitati de produs- CA critica (prag de rentabilitate) – acel venit din vanzari care acopera cheltuieli si

pentru care rezultatul este 0.

14

CAcr = CF / 1- Rev Unde CF sunt cheltueilile fixe si Rev este rata cheltuielilor variabileRev = CA / CACA cr/prod = CF / p – CV

CA se utilizeaza in aprecierea eficacitatii afacerii, respectiv in aprecierea pozitiei concurentiale a unui agent economic.

Pentru cota de piata absoluta Cpa = CA intr / ∑CA sector x 100 Cota de piata relativa Cpr = CA intr / CA liderului x 100

Pentru cota de piata absoluta, cu cat este mai mare cu atat pozitia firmei este mai buna. Cpr reflecta raportul intre fortele de vanzare ale agentilor economici si fortele de vanzare ale liderului. Atat CPa cat si Cpr depind de capacitatea intreprinderii de a satisface clientela, capacitate masurata cu ajutorului a 2 coeficienti: coeficientul de atractie a clientului, coeficientul de fidelizare al clientului.1. Coeficientul de atractie a clientului – reprezinta capacitatea agentului

economic de a determina clientii care in exercitiul financiar anterior au cumparat produsul specific firmei de al concurenti sa il cumpere in exercitiul financiar curent de la firma in cauza.

2. Coeficientul de fidelizare a clientului – reprezinta capacitatea agentului economic de a-si mentine clientii pe care i-a avut in exercitiul financiar anterior si in exercitiul fiannciar curent.

In practica, CA este abordata dpdv al evolutiei in dinamica, ca structura si ca abateri factoriale.

Analiza dinamicii CA - inseamna compararea veniturilor din vanzare obtinuta de-a lungul unei perioade mai mari de timp. Intrucat CA este un flux financiar potential se impune prelucrarea informatiilor din cost in vederea asigurarii comparabilitatii in timp. Comparatiile se pot realiza cu marimi absolute, relative, indici, ritmuri. Odata efectuata comparatie se poate preciza in care din urmatoarele situatii se regaseste agentul economic.

Indicatori N-3 N-2 N-1 N I1 CA um 1650 17102 Ip % 113 1153 CA comparabila2191.61 1975.05 1916.25 2100

1650 1486.96 1442.69 1581.034 Indice (ritm) BF 145 Indice BL

3. InflatareN-3: 1650 x 1.15 x 1.10 x 1.05 = 2191.61N-2: 1710 x 1.1 x 1.05 = 1975.05N-1: 1825 x 1.05 = 1916.25

DeflatareaN-3: 2100/1.05 1825/1.10N-2: 2100/1.10

15

N-1: 2.100 ??

4 N-3 Baza fixaI N-2 = 1975.05/2191.61 = 90.11%IN-1 = 1916.25/2191.61 = 87.44%IN = 2100/2191.61 = 95.82%

4. Baza in lantIN/N-1 = 2100/1916.25 = 109.59%IN-1/N-2 = 1916.25/1975.05 = 97.02%IN-2/N-3 = 1975.05/2191.61 = 90.12%

Se poate ajunge la urmatoarele situatii:- Crestere puternica: salturi peste media pietei- Crestere lenta- Stagnare (± 1-2%)- Regresie accelerata- Regresie lenta

In ceea ce preiveste factorii care actioneaza asupra modificarii vanzarii unui agent economic ii putem grupa in factori interni si externi. In categoria factori interni: calificarea si experienta angajatilor, cointeresarea materiala, potentialul financiar al intreprinderii, gradul de dotare tehnica, gradul de uzura a utilajelor, gradul de modernizare a acestora, gradul de cunoastere a nevoilor, efortul promotional, strategic pentru preturi si produse.Factori externi: concurenta, evolutia nevoilor clientilor, legislatia economica etc.

Structura CA – reprezinta proportia diferitelor activitati, produse, sectoare in totalul vanzarilor. Analiza structurii CA permite aprecieri privind riscul activitatii, evolutia rentabilitatii, puterea de negociere a agentului economic.Pentru aceasta putere de neg exista matricea ABC

Coeficientul Gini – Struck

Coeficientul Herfindhal

Pentru ambele coeficiente se identifica:- Catre 1 se identifica valoarea coeficientului in anul curent > valoarea

coeficientului din anul precedent.Aceasta situatie se intalneste la intreprinderile la care vanzarile sunt concentrate pe un element structural: produs, activitate sau client. In aceasta situatie exista un produs, activitate sau client care concentreaza cam 50-60% din vanzarea firmei. Intreprinderea cu o astfel de situatie a vanzarilor se confrunta cu riscuri mari deoarece orice disfunctionalitate in activitatea clientului sau pe piata produsului poate sa determine nerealizarea a mai mult de 50% din CA anuala ceea ce inseamna risc de faliment.

16

In cazul relatiei cu clientii, atunci cand veniturile din vanzarile firmei depind preponderent de un client, acesta determina scaderea puterii de negociere a firmei in raport cu clientul respectiv ceea ce afecteaza rentabilitatea.

- In conditiile in care atat G cat si H tind catre 00 sau 1/n in dinamica inseamna ca valoarea coeficientului in anul curent este mai mica decat in anul precedent.Dpdv al structurii, intreprinderea cu o astfel de situatie prezinta o structura echilibrata pe produs, activitate sau client. Fiecare produs, activitate sau client are pondere aproximativ egala in veniturile din vanzarile firmei analizate. Este situatia ideala pentru un agent economic deoarece contribuie la diminuarea riscului de faliment, se mentine puterea de negociere si un nivel mediu al rentabilitatii.

Analiza factoriala a CAPermite identificarea contributiei unor factori componenti ai fenomenului la modificarea vanzarilor si aceasta constituie o sursa importanta pentru deciziile manageriale.Pentru Ca ca pentru orice alt indicator se pot construi o multime de relatii matematice de cuantificare. In teoria si practica economica, cele mai folosite modele pentru CA sunt:1.2.WlUnde F – mijloace fixe totaleFa – mijloace fixe activeF / Ns = G = grad de inzestrare tehnica a munciiFA/F = fa = ponderea mijoacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixeQf/ Fa = randamentul mijloacelor fixe direct productive

1. CA = CA1 – CA0CA = ∑qi x pi unde qi cantitativ si pi calitativ

Influenta lui qia. qi =Ip = ∑q1 x p1 / ∑q1 x p0∑q1 x p0 = CA1/IpIq = ∑q1 x p0 / ∑q0 x p0 – CA recalculata

b. pp + q = CA

2. CA = Ns x Wl x Sa. Nsb. Wlg = fa = randament =

g + fa + randament = Wl c. S =

17

d. Ns + Wl + S = CA

Analiza CADesen

CA: dinamica, strucurala, factoriala.Consecinte ale modificarii CA asupra principalelor performantele economico-financiare.Atunci cand CA isi modifica valoarea se modifica toti indicatorii de performanta ai firmei incapand cu profit ca valoare absoluta si continand cu atele de rentabilitate si cheltuieli.Ca indicatori de eficienta globala, respectiv productivitatea, randamentul si viteza de rotatie, ca indicatori de eficienta partiala. Intrucat intre CA si indicatori mentionati anterior, Relatia este dp in sensul ca evolutia CA determina evolutia indicatorilor mentionati anterior in acelasi sens, managementul urmareste cresterea vanzarilor de la o perioada la alta.

Utilizand analiza factoriala, se poate cuantifica influenta modificarii vanzarilor asupra fiecaruia dintre indicatorii mentionati anterior.1. Profit -> eficacitate2. Rate de rentabilitate – eficienta globala3. Rate de cheltuieli – eficienta globala4. Productivitate – eficienta partiala5. Randamentul – eficienta partiala6. Viteza de totatie – eficienta partiala

1. Pr = CA x Pr/CA x 100 unde Pr/CA este rata rentabilitatii CA x r x 100 unde factorul cantitativ este CA si factorul calitativ este rCA = CA1 x r0 x 100 – CA0 x r0 x 100 = ± x um – prodficarea profitului datorita modificarii vanzarilor

2. Rata rentabilitatii economice: Pr/AT x 100Rec = CA x r / AT x 100 unde factorul cantitativ este At., factorul de strucura este CA si factorul calitativ rCA = CA1 x r0 / AT1 x 100 – CA0 x r0/AT1

Rata rentabilitatii financiare = Pr / K propriu sau permanent x 100 = CA x r/k x 100 unde k este factorul cantitativ, CA este factorul de structura si r este factorul calitativ.CA = CA1 x ro/K x 100 – CA0 x r0/k1 x 100

3. Se modifica toate ratele de cheltueili care se calculeaza cu ajutorul unor sume de cheltuieli ce au comportament fix: rate de cheltuieli fixe, rate de cheltuieli cu amortizare, rate de cheltuieli bancare.Rch = ch/v x 100/1000

18

Rch fixe = ch fixe/CA x 100/1000 unde factorul cantitativ este CA iar cel calitativ sunt cheltuielile fixeCA = ch fixe0 / CA1 x 100/1000 – ch fixe 0/CA0 x 100/1000

R ch amortizare = Am/CA x 100/1000 unde CA este cel cantitativ iar Am este cea calitativCA = A0/CA1 x 100/1000 – A0/CA0 x 100/1000

R ch dob bancare = Dobanzi/CA x 100/1000CA = Dob0/CA1 x 100/1000 – Dob0/CA0 x 100/1000

4. W = indic rez/ind potential uman = CA / T, Ns, Tz unde t. Ns este cantitativ si Ca calitativ

CA = CA1/t1 Ns1 – CA0/T1Ns1

W = Pr/TNs = CA x r /TNs unde t sau Ns este cantitativ, CA structura si r calitativCA = (CA1-Ca0) x r0 / t sau Ns 1

5. Se calculeaza pentru activeµ = I rez / i pot mat = CA / imob corpPr / Ic (AJ, Mijloace fixe) = CA x r / IC (AJ, MF)CA = CA1 / IC (AJ, MF)1 – CA0/ IC (AJ, MF)1

6. Numaruld e rotatii = I rez / I pot = CA / Sc(r,k) Durata de rotatie = Ipot/ I rez = S(creante, K)/CA

CA = CA1 – CA0/ S(r,K)1CA = S(creante, K)1 /CA1 x t – S(r, K)1/CA0 x T

Valoarea adaugata - este un indicator de eficacitate care permite evaluarea dpdv cantitativ cu activitatea de producie si comercializare. Indicatorul se utilizeaza in evaluarea oricarui tip de activitate.Situatia fiannciara nu ofera informatii directe privind VA insa cuprinde elemente pe baza carora se poate calcula indicatorul. Toate elemenetele necesare calcularii VA se gasesc in CPP.

Pentru industrie: VA = Qex – Cons tertiQex = Qv +Qst +Qimob – venituri din exploatare r2, 415, 6

Cheltuieli materiale (cheltuili exploatare gr 60, 61,62) care cuprind:- Cheltuieli materiale proprii 10- Cheltuieli materiale auxiliare 11- Combustibil, energie, apa 12- Lucrari, servicii facturate terti 24

Pentru comert: VA = CA – M (11,12,12 + cheltuieli cu marfurile 607)CA este definita ca bogatia creata de intreprindere pe parcursul unei perioade limitate (de regula este exercitiul financiar).

19

Este un flux financiar, prin urmare ori de cate ori se face o analiza in dinamica trebuie avuta in vedere asigurarea comparabilitatii informatiilor.Este baza de calcul pentru TVA.O alta modalitate de calcul a indicatorilor o reprezinta insumarea elementelor considerate de natura elementelor adaugate care in economie sunt cunoscute sub denumirea de factori de remunerare ai participantilor la desfasurarea activitatii firmei.

Analiza structuralaParticipare la desfasurarea activitatii firmei

Factorii de remunerare Rate de remunerare (rate de structura)

Personal Cheltuieli de personal + R de remunerare a persCapital tehnic Amortizare + Rata de remuenrare a K tehnicCreditori Dobanzi + R de rem a creditelorStat Impozite, taxe, varsaminte

asimilate + R de rem a statului

Actionari Diividende + R de rem a actionarilorIntreprindere Profit ramas in intrepridnere

pt dezvR de rem a intreprinderii

VA - Cheltuieli de natura VA- Profit ramas in intreprindereI∑cheltuieli materiale CA < I profit ramas in intreprindereI VA > I orice cheltuieli materiale VA ai Ch VA/VA sa scada in dinamicaI VA < I profit ramas rezulta ca Profit ramas / VA creste Aceste rate se numesc rate de remunerare

Analiza factorialaPentru industrie un model des utilizat este:Va = Q ex – M = Qex (1 – M/Qex – cheltuieli materiale la 1 leu Qex sau VA la 1 leu Q ex adica VA/Qex) = Qex x Ca/Qex (VAˉ) = Qex x VAˉQex = Ns x Nz x Nh (adica Th) x Wh = Th x WhVezi pagina 52-53

VAˉ = ∑gi x VAiˉ / 100 unde gi este ponderea productiei in totalul productieiGi = Qex/ ∑Qex

Etapele de aplicare a modelului de analiza factoriala:1. Se dezvolta factorial2. Se culeg informatii cifrice din situatii financiare3. Se calculeaza fiecare influenta.4. Se interpreteaza rezultatele.

VA = Qex x VAˉ vezi pagina 53

Nr.CrtIndicatori N-1 N1 Qex2 Ns

20

3 Nz4 Nh5 VA6 th (Nz x Nh)7 Th (Ns x th)8 Wh (Qex/Th)9 VAˉ(VA/Qex) VA-> CPP si Qex –M (cons de la

terti rd 10,11,12,24)1-5 ctb intreprindere6-9 – se determina pe baza informatiilor culese

1. CPP = rd 2 (Qv) ± Qst (rd 4 sd c si rd 5 sd d) + Qimob (rd 6)

VA = Th x Q / (Th/Ns/Tz adica W x CA/Q adica gradul de valorificare a Q x VA/CA adica remuaerarea participarii la desfasurarea activitatii firmei => rata de integrare pe vertica la a agentilor economici (50-60%) ri

CA/Q tinde spre 1 – pozitie buna a intrepridnerii pe piataIn comert VA/CA max 20% dar cand intreprinderea are activitate mixta VA/CA in raport de activitate cresc veniturile.

VA = T (Ns) x W x S x Ri vezi pagina 55W = F/Ns (gradul de inzestrare tehnica) x FA/F (gradul de utilizare a capacitatii tehnice) x Q/Fa (rezultatul exploatarii unui leu mijloace fixe active. Cu cat este mai mare de 1 cu atat este mai bine)

Indicatori1. Ns2. Nz3. Nh4. Qex (CPP)5. Qv (CA industri sau CPP rd 2)6. VA (CPP)7. F (valoarea mijloacelor fixe) bilant – imobilizari corporale rd masini si utilaje sau

din situatiile amortizarii (doar valoarea capitalului masini si utilaje)8. Fa – din situatiile statistice ale interpridnerii de la dep de control al Q

VA = Qex – M – industrieVA =CA – M comert (rd 11 adica 60, 12 adica 61, 13 adica 62 si rd 24) => VA = CA x VAˉDezvoltarea modelului se face asemanator cu cel de al industrie CA = Ns (T) x W (CA/Ns sau T)

Consecintele modificarii VA asurpa principalelor performante ale interprinderiiPerformante:Eficacitatii => Pr => VA x Pr/VA (rata de remuaerare a intreprinderii)Eficientei- Globale : r economica, r financiara- Partiale: randamentula ctivelor, randamentul mijlaocelor fixe, W

21

VA = (VA1 – VA0) x roRec = Pr/At x 100 unde At cantitativ Pr calitativ care contine VA cantitativ si r calitativ

Va = (VA1 – VA0) x ro / AT 1R fin = Pr/K x 100 unde K este cantitativ si pr calitativ care contine VA cantitativ si r calitativ

VA = (VA1 – VA0) x ro / K1µ = VA / Aex unde A ex este cantitativ si VA calitativVA = VA1 – VA0 / Aex 1

µ = VA/F unde F este cantitativ si VA calitativVA = (VA1 – VA0)/F1

W = Va / Ns unde Ns este cantitativ si VA calitativVA = (VA1 – VA0) / Ns1

Analiza productiei

Productia este un sold intermediar de gestiune pentru activitati cu specific industrial. Indicatorul permite dimensionarea activitatii agentilor economici care transforma valoarea de intrebuintare a unei materii prime. In literatura de specialitate intalnim mai multe concepte, mai multe tipuri de productie, fiecare aratatnd o anumita dimensiune. Cele mai des utilizate sunt Qex, Qf, Q neterminata si Q fizica. Pentru fiecare concept in parte se pot da dimensiuni la nivel de interprindere pe categorii de produse din nomenclatorul firmei sau pe unitate de produs cu exceptia Qfiz. Toti ceilalti indicatori pot fi luati in calcul ca exprimare valorica sau ca unitate fizica.

Analiza productiei presupune abordarea urmatoarelor aspecte:1. Analiza gradului de indeplinire a planului de fabricatie2. Analiza dinamicii si structurii pe categorii de produse pentru orice tip de productie3. Analiza calitatii productiei4. Influenta modificarii valorii fizice a pproductiei respectiv a structurii productiei

asupra principalelor performante ale intreprinderii.5. Analiza factoriala

1. Analiza gradului de indeplinire a planului de fabricatie intr-o intrepridnere industriala

Orice agent economic cu activitate industriala are un plan de fabricatie pe categorii de sortimente sau de produse pe care le detine in portofoliu. Programul de fabricatie tine cont pe de o parte de resursele interprinderii (umane, materiale si financiare), pe de alta parte de raportul cerere-oferta pe piata pentru produsele specifice firmei, raport care include ca variabila pozitia intrepridnerii in sector, respectiv intensitatea, concurenta.

22

Pentru analiza gradului de indeplinire a programului de fabricatie in intreprinderea industriala se folosesc urmatoarele instrumente:1. Indicii individuale de indeplinire a programului de fabricatie2. Coeficientul de nomenclator3. Ponderile4. Coeficientul mediu de sortiment5. Coeficient mediu de structura (asortiment)Cel mai des utilizate sunt indicatorii individuali si ponderile.In situatiile de lucru care prezinta sortimentele intrepridnerii sunt prezentate Q planificata a se realiza si Q efectiv realizataO astfel de situatie permite calcularea indicatorilor individuali. Vezi pagina 59Indicatorii individuali ne ajuta sa vedem la care produse am realizat ceea ce am planificat.

Coeficientul de nomenclator 1 – n/N unde N este numarul total de produse al itnreprinderii si n este numarul de produse la care nu s-a realizat planul de fabricatie.Coeficientul de nomenclator arata ca si indicii individuali si ponderile gradului de indeplinire a .....Cu cat este mai mare cu atat situatia interpridnerii este mai buna si rezulta ca planul de fabricatie a fost indeplinit la o parte mai mare din numarul produselor firmei.

Coeficientul mediu de sortiment – arata graduld e indeplinire a planului la nivelul itnreprinderii. Ks este pozitiv si intotdeauna <= 1. Atunci cand Ks = 1 putem avea urmatoarea situatia in intreprindere:a. Programul neindeplinit ep totalul intrepridnerii si pe fiecare soortiment in parte

indiferent de proportia de nerealizareb. Programul idneplinit si chiar depasit la nivelul de itnrepridnere dar exista cel putin

un sortiment din numarul total la nivel de itnreprindere la care nu s-a indeplinit planul.

Daca Ks < 1 avem:a. Planul s-a indeplinit 100% la toate sortimentele.b. Planul s-a indeplinit la nivel de intreprindere si chiar s-a depasit indiferent de

proportia de realizare.

Pentru acest indicator avem 3 relatii de calcul:a. Ks = ∑q min P0 / ∑q0p0∑q0p0 – valoarea programata a Q la nivelul intreprinderii∑q min P0 – q minima realizata in limita q programata

b. Ks = 1 - ∑ |qp| / ∑q0p0∑ |qp| - suma abaterilor negative pe sortimente de la q programata.

c. Ks = ∑g’i0 x iqi / 100 + ∑g’’i0 / 100g’i0 – ponderile programate pentru produsela la care nu s-a realizat planul.g’’i0 – ponderile programate petnru sortimente la care s-a realizat planul.iq – indicele individuale de indeplinire a planului la soortimentele la care nu s-a realizat planul..

23

Etape de lucru1. Se culeg informatii cifrice privind valoarea productiei pe categorii de produse pe

cel putin 2 ani consecutivi.2. Se determina coeficientul mediu de sortiment folosind una din cele 2 modalitati

de calcul.3. Se interpreteaza rezultatul obtinut din calcul luand in considerare si evolutiile

cifrice ale productiei.

Aplicarea primei relatii de calcul: Ksˉ = ∑q min P0 / ∑q0p0Pentru determinarea valorilor indicatorilor prin aceasta relatie se compara productia in N-1 cu cea din anul N si se ia in considerare valoarea minima. Ulterior se insumeaza valoarea determianta petnru fiecare categorie de produs in parte si se determina suma minima la nivel de intrepridnere.Slide 11 suport curs completare coloana qminp0 Produse: A 360.000, B 196.800, C 246.000, D 300.000 in total 1.102.800Ks = 1.102.800 / 1.200.000 = 0.919Ks < 1 deci avem una din urmatoarele situatii:- Programul neindeplinit pe total intrepridnere- Program indeplinit chiar depasit la nivel de itnreprindere insa la structura pe

sortimente exista 2 produse in cazul nostru adica B si C la care nu s-a indeplinit planul.

Aplicarea relatiei 2: Ks = 1 - ∑ |qp| / ∑q0p0∑ |qp| - suma abaterilor negative de la programul de fabricatie.Trebuie sa calculam ∑ |qp| - se face diferenta itnre valoarea realizata a productiei si cea realizata si se iau in calcul doar abaterile in sens negativ. Acestea se insumeaza la nivelul de itnreprinderii si se aplica in relatia de calcul.A: abatere pozitiva 9.000B: 196.800 = 240.000 = 43.200 – o iau in considerareC: 246.000 - 300.000 = -54.000D: 418.200 – 300.000 = 118.000 43.200 + 54.000 = 97.200 iau in calcul

Ks = 1 – 97.200 / 1.200.000 = 0.919

Aplicarea relatiei 3: Ks = ∑g’i0 x iqi / 100 + ∑g’’i0 / 100g’i0 – ponderile programate ale productiei pentru produse de la care nu s-a indeplinit planulg’’i0 – ponderile pentru produsele la care s-a indeplinit planul iqi – indice de volum la produsele la care nu s-a indeplinit planul.

Se calculeaza structura programata raportand productia obtinuta pe fiecare categorie de produs pe total intreprindere.A = 360.000/1.200.000 = 30%B = 240.000 / 1.200.000 = 20%C = 300.000 / 1.200.000 = 25%D = 300.000 / 1.200.000 = 25%

24

Indicele de volum – raportarea productiei realizate pe fiecare categorie de prod la cea din anul anterior.A = 369.000 / 360.000 x 100 = 102.5B = 196.800/ 240.000 x 100 = 82%C = 246.000 / 300.000 x 100 = 82D = 418.200 / 300.000 x 100 = 139.4%

La nivel de intreprindere se raporteaza valorile cumulate: 1.280/1.200.000 = 102.5%Ks = ∑g’i0 x iqi / 100 + ∑g’’i0 / 100 = 20% x 0.82 + 25% x 0.82 + 30% x 25% / 100 = 0.919

Un alt coeficient folosit pentru analiza gradului de indeplinire a fabricatiei este coeficientul de asortiment sau de structura. Acesta este intotdeauna pozitiv iar valoarea maxima este 1.Daca Ka < 1 inseamna ca programul pe sortimente din nomenclatorul de fabricatie al itnreprinderii a fost realizat in proportii diferiteDaca La = 1 inseamna ca programul de fabricatie a fost indeplinit s-a indeplinit in proportie de 100% respectiv neidneplinit sau depasit in aceeasi proportie in toate sortimentele din nomenclatorul de fabricatie al intreprinderii.

Relatia de calcul: Ka = 1 - ∑|g||g| - suma abaterilor negative de la structura programata a productieiPentru determinarea acestui indicator se calculeaza structura productiei in cele 2 perioade consecutive apoi se face diferenta intre structura efectiva si cea programata g = gi1 – gi0Acolo unde sunt abateri negative, acestea se cumuleaza la nivel de itrtepridnere apoi se aplica in relatia de calcul slide 22 suport curs.Vezi pagina 65

Ka = 1 - ∑|g| = 1 – 0.09 – 0.91Ka < 1 deci proramul pe sortimente a fost realizat in proportii diferite

2. Ka = ∑rec

q min x p0 / ∑rec

q1 p0rec

q min x p0 – valaorea minima a productiei dintre valoarea efectiva a productiei si valoarea productiei recalculate in limita structurii programate.rec

q1 p0 – productia efectiva recalculata in functie de structura programata a productiei slide 24

gi0 ∑rec

q1 p0rec

q min x p0A 360.000/1.200.000 =

30%1230000 x 30% = 369.000

Min (369.000;369.000) = 369.000

B 20% 1230000 x 20% = 246.000

Min (196.800 realizat; 246.000 planificat) = 196.800

C 25% 1230000 x 25% = 307.500

Min (246.000; 307500) = 246.000

D 25% 1230000 x 25% = Min (418.200; 307.00)= 307.50025

307.500

Ka = 1.119.300 / 1.230.000 = 0.91In aplicatii se cere calculul Ks, Ka si indicele de valoarea la nivelul itnreprinderii.Iq = ∑q1p1 / ∑q0p0 = 1.230.000 / 1.200.000 = 102.5%

Avem situatia: Ks < 1 , Ka < 1 Iq > 100 (in suportul de curs sunt toate combiantiile posibile)Situatia de mai sus arata ca la nivelul itnreprinderii Q a fost indeplinita sau chiar depasita insa depasirea este efectul compensarii nerealizarilor inregistrate la sortimentele B si C cu depasirile inregistrate la sortimentele A si D.Interpretare: o astfel de situatie poate fi in detrimentul afacerii daca este rezultatul unor perturbari in procesul de aprovizionare cu materie prima, materiale sau perturbari in procesul productiv pe seama inexistentei unor proceduri de lucru sau pe seama existentei acestor proceduri, dar nerespectarii lor fie datorita neprelucrarii corespunzatoare catre angajati fie datorita lipsei de receptivitate a angajatilor la aceste proceduri.O alta explicatie pentru situatia in care se regaseste intrepridnerea este programarea valorii si structurii productiei pe categorii de produse din nomenclatorul intreprinderii, fara un studiu de piata efectuat anterior.

Masuri pentru perioada urmatoare:Daca este perturbare in perioada de aprovizionare: Analiza relatiei cu furnizorii si instituirea unor proceduri de relatie a furnizorilor si de gestiune corecta a relatiei cu eiPerturbari ale procesului de productie epntru ca nu exista proceduri de lucru – masura – elaborarea acestor proceduri, rpelucrarea catre angajati si isntituirea unui cotnrol privind utilizarea lor.Se efectueaza studiu de piata inainte de fiecare planificare a productiei pentru exercitiile financiare urmatoare. Modificarea volumului productiei si modificarea structurii productiei de impact asupra performantelor itnrepridnerii.Modificarea valorii Q are impact asupra :

Eficacitatii indentificata prin: Q, Qv (CA), Pr Eficientei globale: rate de cheltuieli sid e rentabilitate Eficientei partiale: randament si productivitatea muncii

Q = ∑q x p unde q cantitativ si pret calitativq - ∑ q1 p0 - ∑q0 x p0Pr = venit (CA) – cost aferent = ∑q x p - ∑q x c => ∑q = Pr0 x Iq – 1Pr0 – profitul din perioada anterioaraIq (indicele de volum) = ∑q1p0 / q0p0

R chelt = cheltuieli fize / V (venit exploatare, CA, Q) R chelt = Ch fixe / ∑ q x p x 100 unde q este cantitativ p structura ch fixe calitativ∑q = ch fixe / ∑q1p0 x 100 – ch fixe / q0p0 x 100

R ch cu amortizare = A / (q x p) x 100 unde q cantitativ, p structura, A calitativq = A0 / ∑q1p0 x 100 – A0 / ∑q0p0 x 100

26

Ch dob = Dob/Venit x 100 unde q cantitativ, p structura, dob calitativq = dob0 / ∑q1p0 x 100 – dob0 / ∑q0p0 x 100

Rentabilitate economicaRec = P1 / AT x 100 unde At cantitativ si Pr calitativ vezi pagina 69

Rfin = PR / Capital x 100 q = Pr0 x Iq – 1 / K1 x 100

µ = Pr / Mf cantitativ este F si calitativ este Pr (q. g, c p)q = Pr0 x Iq – 1 /F1 x 100

µ = CA (Q) / F(FA sau Ae)q = q1p0 / F (Fa sau Ae) 1 – q0p0 / F(Fa sau Ae)1

Analiza marjei comerciale

Marja comerciala – indicator care permite aprecierea dimensiunii activittatii unei entitati care functioneaza in sectorul comert.

MC = Venituri vanzari clasa 707 CA – CCp clasa 607 cost de cumparare al marfurilorCostul de cumparare al marfurilor include pret de facturare de al furnizor, cheltuieli de achizitie, variatia stocurilor de marfuri.

Atunci cand Sf al stocurilor de marfuri > Si rezulta ca intreprinderea s-a aprovizionat cu marfuri greu vandabile care vor grena marja comerciala sau vor determina reducerea de lichiditati pentru exercitiul financiar urmator.In situatia Si > Sf, marfurile sunt vandabile si acestea determina o crestere a lichiditatilor pentru acoperirea altor tipuri de cheltuieli.

Marja comerciala permite agentilor economici din comert sa-si acopere orice alte cheltuieli materiale, de persona, impozite platite statului, amortizare capital tehnic si sa obtina si un profit -> pentru comert este indicatorul cel mai relevant.Multe din analize nu abordeaza MC ca suma absoluta ci ca valoare relativa.

La nivel de produs, rata MC este raportul intre MC pe produs si CA sau venitul din vanzarea marfii respective.Rmci = MCi / CAi x 100

Pentru ca intreprinderea comerciale are in nomenclator un numar mare de produse destinate vanzarii care se diferentiaza dpdv al Q vandute si al marjei pe unitate de produs....La nivelul de intreprindere, Rmci se calculeaza ca medie artimetica ponderata a ratei marjei pe produs cu structura vanzarilor.Rmc = ∑gi x Rmci / 100gi – ponderea vanzarilor din produsul i in total vanzari CAi / ∑CAi x 100

27

Identificarea elementelor specifice MC permite managementului sa ia decizii privind preturile de vanzare in perioada imediat urmatoare, respectiv privind alegerea furnizarea pentru principalele categorii de produse.In general, comerciantii de produse de lux practica MC pe produs mari intrucat volumul de vanzari este relativ scazut. Prin urmare, costurile sunr acoperite in functie de dimensionarea MC. Comerciantii de produse obisnuite practica marje comerciale relativ scazute, castigul comerciantului fiind generat de volumul de vanzari respectiv ritmitacitatea vanzarilor si nu de nivelul MC.

Pentru analiza acestui indicator se urmareasc 2 aspecte: - Dinamica - Factorii care contribuie la modificarea volumului MC.In ceea ce priveste dinamica marjei comerciale, modalitatea de analiza este identica cu cea prezentata la CA in sensul ca se culeg informatii privind MC pe o perioada de cel putin 3 ani consecutivi. Se asigura comparabiltiatea informatiilor financiare. Se calculeaza indicii sau ritmurile specifice si se stabileste situatia intreprinderii. Cresterea in dinamica a MC arata pe de o parte capacitatea comerciantului de a atrage clientii, pe de alta parte capacitatea comerciantului de a-si acoperi costurile specifice si a obtine profit. In functie de modificarea in dinamica a acestui indicator pe total si pe grupe de produse, managementul hotaraste daca extinde sau restrange reteaua comerciala, respectiv daca modifica sau nu structura portofoliului de marfuri. Pentru identificarea factorilor care contribuie la modificare MC se procedeaza la analiza factoriala.

Analiza factoriala se realizeaza pe baza unui model obtinut prin prelucrarea relatiei de calcul normala a MC.MC = CA – ccp = CA (1 – Ccp / CA) in care (1 – Ccp / CA) este MC ˉ unitara sau MC la un leu CA sau RmcMC = CA x Rmcˉ x 1 / 100 Rmc = ∑gi x Rmci / 100 unde gi este structura vanzarilor

MC = CA x Rmcˉ x 1/100 unde CA este cantitativ si Rmcˉ este calitativ si are gi cantitativ Rmci calitativMC = MC1 – MC01. CA = CA1 x Rmc0ˉ ( MC recalculata) x 1/100 – CA0 Rmc0ˉ x 1/1002. Rmcˉ = CA1 x Rmcˉ1 x 1/100 – CA1 x Rmcˉ0 x 1/1002.1 gi = CA1 x ∑gi1 x Rmci0 / 100 x 1/100 – CA1 x ∑gi0 x Rmci0 / 100 x 1/1002.2 Rmci = CA1 x ∑gi1 x Rmci1 / 100 x 1/100 – CA1 x ∑gi1 x Rmci0 / 100 x 1/100

Etapele de aplicare a acestui model:1. Se culeg informatii din contabilitatea intreprinderii privind indicatorii care apar in

modelul de dezvoltare factorial pe o perioada de 2 ani consecutivi sau pentrua ceeasi perioada planificat – realizat

2. Informatiile se culeg folosind ca instrument tabelul cu structuraNr Indicatori N-1 N1 CA venituri vanzari

marfuri2 Ccp

28

Elementele care se culeg sunt CA – care se ia din CPP rand 3 sau rulaj creditor 707 cost cumparare marfuri din CPP rand 13, rulaj debitor 607. Ceilalti indicatori, respectiv MC si rata MC se calculeaza in functie de informatiile primare.

3. Se dezvolta factorial modelul si se calculeaza influenta factirilor4. Se interpreteaza rezultatele urmarind cele 3 etape: concluzii generale, factori

(cauze) ale modificarii elementelor de influenta asupra MC si masuri pe perioada urmatoare.

In cazul concluziilor generale se precizeaza evolutiei marjei si contributia fiecarui factor la modificarea acesteia.Partea a2a – se precizeaza ce anume determina modificarea CA si implicit a MC.Modificarea structurii vanzarilor si implicit a MC.Modificarea ratei marjei comerciale pe produs si a MCMasurile de perspectiva se stabiles in functie de afirmatiile de la partea a2a a comentariului.

Analiza rentabilitatii

Conform tabloului soldurilor interne de gestiune, incepand cu rezultatul brut din exploatare soldurile arata rentabilitatea absoluta a afacerii.

Rentabiltiatea – capacitatea unei entitati de a degaja un rezultat. Ea poate fi privita ca partea de eficacitate din sistemul de performante. Teoria economica a dezvoltat conceptual de rentabilitate luand in considerare si ca marime relativa sistemul de rate dezvoltat facand parte din indicatorii care arata eficienta globala a unei activitati.Prima parte a capitolului abordeaza analiza indicatorilor de rentabilitate absoluta. Privind acesti indicatori se urmaresc aspecte precum: dinamica, structura si contributia fenomenelor diverse din intreprindere la obtinerea rentabilitatii absolute. Cei mai utilizati indicatori de rentabilitate se regasesc in CPP si sunt rezultatul exploatarii, rezultatul curent al exercitiului, rezultatul exercitiului privit sub forma bruta sau neta.

Pentru ca CA reprezinta cea mai importanta parte a venitului unei entitat, in teoria economica s-au dezvoltat elemente legate de rezultatul afferent vanzarilor considerat parte principal a rezultatului exploatarii inclusive a rezultatului exercitiului.Specialistii au stabilit ca toti indicatorii din CPP apar sub incidenta contabilitatii de angajamente si nu reflecta lichiditatea rezultatului. Prin urmare s-a procedat la abordarea elementelor din CPP ca solduri intermediare de gestiune astfel ca s-a putut pune in evidenta partea lichida din rezultatul exploatarii ca fiind rezultatul brut din exploatare.

Rezultatul brut din exploatare este cash flowul din exploatare cu alte elemente ? ex lichiditatea pe care se bazeaza managementul in reluarea activitatii principale.Cand rezultatul brut din exploatare > 0 – excedent brut din exploatare EBECand rezultatul brut din exploatare < 0 – insuficienta bruta din exploatare IBE

29

El mai apare in literature de specialitate cu prescurtarea EBITDA – excedent brut inainte de impozitare, taxe si dobanzi, amortizare.

Rezultatul brut din exploatare = venituri monetare din exploatare - cheltuieli monetare din exploatareVenituri monetare: CA, Qstocata, Qimobilizata, subventii pentru exploatare energie , cheltuieli de personal, impozite, taxe, varsaminte asimilateAceasta modalitate de calcul este deductiva. Se poate determina insa acest rezultat si pornind de la rezultatul exploatariiRezultatul exploatarii + Amortizari, Provizioane + Alte cheltuieli din exploatare – Venituri din privizioane de exploatare – Alte venituri din exploatare.

Rezultatul brut din exploatare este cel care trebuie sa permita remunerarea echipamentului ethnic, remunerarea creditorilor si remunerarea statului. De asemenea, rezultatul brut din exploatare trebuie sa permita obtinerea unui profit din activitate sufficient de mare pentru a remunera actionarii si a permite retinerea unei parti pentru dezvoltare. Specialistii au perfectionat ratele de remunerare ale rezultatului brut din exploatare care arata distributia acestui rezultat. Mecanismul este asemanator cu cel d la analiza structurii VA. Personalul se remunereaza din VA. Capitalul ethnic, creditorii se remunereaza din ce ramane dup ace se scade remunerarea personalului.

RBE – rata de remunerare a capitalului ethnic % din excedentul brut se foloseste pentru inlocurea mijloacelor fixeDobanzi / RBE – remunerarea creditorilorImpozite / RBE – remunerarea statuluiDividende / RBE – remunerarea actionarilorProfit pentru dezvoltare / RBE – remunerarea intreprinderiiCu cat acese rate au valoare mai mari in dinamica cu atat este mai bine pentru intreprindere. In practica, cu ajutorul acestor indicatori se calculeaza rate de rentabiltiate.

Profit / V (Ch, Activ, K) profitul de la numerator poate fi: rezultatul exploatarii, profitul exploatarii, profitul afferent CA, profit brut din exploatareProfit brut < Profit exploatare < Profit brut exploatare

R com = Rez brut din exploatare (EBE) / CA x 100 - Rata de rentabiltiate a veniturilor (comerciala) arata capacitatea de a face comert.Rec = EBE / capital investit x 100K investit = Activ total (Activ circulant + Activ fix)K investit = Imobilizari corporale + Imobilizari financiare + ΔNFR

Analiza factoriala a rezultatului brut din exploatareModelele de analiza factoriala permit indentificarea contributiei elementelor component ale fenomenelor economice la modificarea acestuia. Pentru indicatorii de rentabilitate absoluta, modelele sunt asemanatoare, difera insa categoria de venit si cheltuiali care se iau in calcul. In cazul RBE se iau in calcul venituri monetare si cheltuieli monetare.

30

Orice venit si orice cheltuiala se paote calcula ∑q x p / ∑ q x cRBE = ∑q x p - ∑ q x c – aceasta relatie eprmite 2 tipuri de dezvoltare factoriala

A. Primul tip1. Δq (volumul vanbzarilor)2. g (structura q/q)3. c – cost unitar de productie4. p

B. Al doilea tip1. Venit (∑q x p) – 1.1 q si 1.2 p2. Rentabilitatea venitului – 2.1 g (q/q), 2.2 c si 2.3 pIndiferent care este modelul de dezvoltare factoriala, concluziile sunt asemanatoareIn cazul modelului: vezi pagina81 - 82

Etapele de aplicare a acestei dezvoltari factoriale1. Se culeg informatii privind veniturile si cheltuielile care stau la baza determinarii

rezultatelor cu o valoare in 2 perioade distinct intr-un table:Nr.Crt. Indicatori N-1 N1 V monetare din

exploatare∑q0 x p0 ∑q1 x p1

2 Ch monetare din exploatare

∑q0 x c0 ∑q1 x c1

3 Ip - X%4 Ic - X%

In cazul RBE veniturile care se iau in caulcul sunt venituri monetare.

2. Cheltuieli monetare.3. Se ia indicele de prêt sau de inflatie declara de Banca Nationala pentru perioada

analizata.4. Indicele de cost declarat de ? modificarea preturilor la materia prima de vaza in

industries au in comert modificarea salariilor medii pe ecpnpmie pentru ca reprezinta elemental de cheltuiala principal.

I p = ∑q1 x p1 / ∑q1 x p0 deci ∑q1 x p0 = ∑q1 x p1 / IpIc = ∑q1 x c1 / ∑q1 x c0 deci ∑q1 x c0 (valoarea recalculata a cheltuielilor) = ∑q1 x c1 / Ic

2. Se determina veniturile recalculate respectiv cheltuiala recalcualta utilizand informatiile anterioare3. Se dezvolta factorial modelul de analiza al profitului si se calculeaza influenta.4. Se interpreteaza rezultatul.RBE = ∑q x p - ∑q x c Unde ∑q x p sunt veniturile monetare din exploatare si ∑q x c sunt cheltuieli monetare din exploatare (cheltuieli cu materii prime, materiale, materiale consumabile, cheltuieli cu marfuri si cheltuieli cu energie si apa)1. Δ qv

31

2. Δ g3. Δ c4. Δ p vezi pagina 84

RBE = ∑q x p (venituri din exploatare 0) - ∑q x c (cheltuieli monetare din exploatare – cheltuieli cu materiile rpime, cu materiale, materiiale consumabile, cheltuieli cu marfurile, cu energia si apa)Daca RBE > 0 atunci EBEDaca RBE < 0 atunci IBE

RBE = ∑q x p - ∑q x c 1. ∑q x p cu 1.1 q si 1.2p2. RBEˉ cu 2.1 q (q/q), 2.2 c si 2.3 p

Model IIRBE = ∑q x p - ∑q x c = ∑q x p (1 - ∑q x c / ∑q x p) unde ∑q x c / ∑q x p – cheltuiala la un leu venit 1 - ∑q x c / ∑q x p 0 profit la 1 leu venit (RBEˉ) sau rata retnabilitatii veniturilor

RBE1. ∑q x p2. RBE pagina 85-86-87

Aceste modele de dezvoltare factoriala se aplica la toti indicatorii de rentabilitate absoluta respectiv rezultatul brut din exploatare, rezulyatul aferent CA, rezultatul exploatarii, rezultatul exercitiului brut sau net. Ceea ce difera este suma de venituri, respectiv de cheltuieli care se ia in calcul.In literatura de specialitate, pentru rata de rentabilitate a veniturilor in aceste modele se folosesc frecvent notaria de Prˉ care vine de la profit untiar sau profit la leu venituri. Si valoarea acestui indicator difera de la un model la altul, in functie de veniturile si cheltuielile luate in calcul. Ex rezutlatul aferent CA , Prˉ - profit aferent CA la un leu CA

Pentru dezvoltarea factoriala a mdoelului respectiv calculul influentelor, pasii de lucru sunt:a. Se identifica valaorea veniturilor si cheltuielilor specifice. Aceste valori se trec in

situatia tabelara clasica cu structura:Nr.Crt. Indicatori N-1 N1 V monetare din exploatare (CA + Qst + Q

imob) ∑q x p∑q0 x p0 ∑q1 x p1

2 Ch monetare din exploatare ∑q0 x c0 ∑q1 x c13 Indicele de pret sau ifnlatie - X

1. Pentru rezutlatul explaotarii – venituri din exploatarePentru rezutlatul brut – venituri totalePentru CA - CA Valoarea se identifica din CPP: CA – rand 1, Q stocata rand 4,5 Q imob – rand 6

2. CA – cheltuieli aferente CA

32

Pentru rezultatul exploatarii – Cheltuieli din exploatareCheltuieli monetare = suma rulajelor debitoare a conturilor din grupa 60,61,62 din CPP rand 10,11,12,13,24

3. Se ia din raportarile statistice BNRIp = ∑q1 x p1 x / ∑q1 x p0 => ∑q1 x p0 (venit recalcualt) = ∑q1 x p1 / Ip

4. Indicele de cost – se obtine tot din raportari statistice ale Ministerului de Resort sau Institutul National de Statistica. Pentru activitatea industriala, IC reprezinta indicele de pret la materia prima de baza . ex. In industria chimica se va lua Ip pentru petrol care reprezinta materia prima de baza. In industria painii se va lua Ip la tona de cereale. In comert se va lua indicele salariului mediu pe economie. La fel si in servicii pentru ca in aceste activitati, cheltuielile predominante sunt cele cu manopera.Ic = ∑q1 x c1 / ∑q0 x c0 => ∑q1 x c0 (cheltuieli recalcualte) = ∑q1 x c1 / Ic

b. Se calculeaza influenta factorilor componenti ai fenomenului.c. Se interpreteaza rezultatul respectand cele 3 elemente componente:- Concluzii generale- Explicarea modificarii valorii factoriale compoenente- Masuri pentru eprioada urmatoare

Iq = ∑q1 x p0 / ∑q0 x p0Ip = ∑q1 x p1 / ∑q1 x p0Ic = ∑q1 x c1 / ∑q1 x c0In orice model, pentru pret si cost influentele se determina ulterior volumului.Prˉ - inseamna si rata rentabiltiatii veniturilorPrˉ = (1 - ∑q x c / ∑q x p) q ste cantitativ, c este de structura si p este calitativAlt model pentru analiza factoriala a indicatorului rezultatul brut din exploatareVezi pagina 90

1. Se identifica valaorea elementelor componente ale modelului in structura tabelaraNr.Crt Indicatori |N-1 N

Ca si indicatori se iau in calcul:Factorul timp care poate fi Ns, Nz si NhIndicatori de venit Qf, Qex sau VRezultatul – in functie de ce iau in calculValoarea mijloacelor fixe F – masini si utilajeValoarea mijloacelor fixe active F’ – din statisticile intreprinderii

Ns, Nz,Nh se iau de la departamentul de personal.Indicatorii de venit se iau din CPP sau se calculeaza Qex = Qv + Qst + QimobRezultatul – din CPP sau din tabelul soldurilor

2. Se calculeaza indicatori specifici modelului respectiv W, grad de uzura tehnica, compozitia tehnologica si randamentul utilizand informatii primare.

3. Se dezvolta factorial modelul si se calculeaza influenta4. Se interpreteaza rezultatul respectand cele 3 etape: concluzii generale, cauza ale

modificarii factoriale, amsuri.

33

O componenta importanta a rezultatului brut din exploatare este rezultatul aferent CA, Acesta conditioneaza evolutiile tuturor indicatorilor de rentabiltiate asa cum CA conditioneaza evolutia tuturor indicatorilor de venit.

Pentru analiza rezultatului aferent CA exista aceleasi abordari ca si cele prezentate la RBE respectiv ca dinamica si ca analiza factoriala menita sa puna in evidenta contributia principalilor factori specifici activitatii intreprinderii la formarea acestui rezultat.Pentru analiza dinamica si factoriala a rezultatului aferent cam etapele de lucru sunt identice cu cele prezentate la indicatorul anterior, diferenta constand in faptul ca la partea de venit se va lua in considerare CA (∑q x p -> venit din vanzari -> rand 1 din CPP) iar la partea de cheltuieli se vor lua cheltuieli aferente CA (∑q x c)

Rezultatul aferent CA: RCA = CA – Cheltuieli aferenteCheltuieli aferente CA si rezultatul aferent acesteia nu se regasesc nici in CPP nici in soldurile interne de gestiune de aceea ele trebuiesc calculate.

Pasii de lucru sunt:1. Se determina marimea cheltuielilor aferente CA prin unul din urmatoarele modele

de calcul.a. Venituri din exploatare = Qex indicator neomogen adica include CA (Qv) + Qst +

QimobCheltuieli aferente CA: Cheltuieli din exploatare – Qstocata – QimobilizataChCA (ChQv) = Ch exploatare – Qsticata – Q imobilizata

b. Cand Vexploatare > Qexploatare adica include si alte venituri din exploatare (subventii, venituri din chirii etc.)

Se procedeaza astfel:Se determina ponderea CA in venitul din exploatare: CA / Venitul din exploatareSi cu aceasta pondere se indexeaza suma cheltuielilor din exploatare: ChCA = (CA / Venitul din exploatare) x Ch exploatare

2. Se calculeaza rezultatul aferent CA scazand din CA cheltuiala determinata la pasul 1.

3. Se trece la analiza factoariala.

Analiza rezultatului exploatariiCa si analiza rezultatului exercitiului brut sau net se face dupa modalitati identice cu cele prezentate la rezultatul brut din exploatare cu mentionarea faptului ca se modifica elemente de venit respectiv cele de cheltuiala luate in calcul. La rezultatul din venitul din exploatare (∑q x p) se scad cheltuielile de exploatare (∑q x c).

La rezultatul brut al exercitiului = Venituri totale – Cheltuieli totale exclus impozitulLa rezultatul net al exercitiului = Venituri totale – (Cheltuieli totale + Impozit) – profit sau venit

In ceea ce priveste rezultatul brut al exercitiului, spre deosebire de ceilalti indicatori, el poate fi analizat din punct de vedere structural. Aceasta inseamna sa se

34

determine cat la suta din rezultatul brut al exercitiului este rezultatul exploatarii, cat la suta este rezultatul financiar si cat la suta este rezultatul extraordinar.

O entitate economica functioneaza eficient economic atunci cand cea mai mare parte a rezultatului exploatarii se obtine din exploatare adica din activitatea de baza, repetitiva. Aceasta asigura continuitatea activitatii si determina cresterea probabilitatii de obtinere in anul imediat urmator a unui rezultat cel putin egal cu cel din anul curent.

Analiza calitatii productiei

Calitatea este factorul care conditioneaza pozitia intreprinderii in sector, respectiv imaginea in randul consumatorilor. Modificarea pr. produselor intreprinderii trebuie sa se faca pe seama calitatii pentru ca acesta este un factor cu actiune permanenta si care contribuie la formarea atitudinii sau manifestarea clientului intr-un mediu concurential. Managetii trebuie sa vizeze atat imbunatatirea calitatii fiecarui produs cat si imbunatatirea calitatii ca medie la nivelul intreprinderii.Pentru urmarirea calitatii la nivel de productie se folosesc urmatorii indicatori:1. Coeficientul mediu de calitate pe produs2. Pretul mediu de vanzare

1. Coeficientul mediu de calitate pe produsKˉ se determina fie prin coeficientul clasei de calitate, fie prin coeficientul de echivalentaCoeficientul clasei de calitate Ki = ∑gi Ki / 100 Ki – produse calitatea 1 – 1- Produse calitatea 2 – 2- Produse calitatea 3 – 3

2. Coeficientul de echivalentaK = ∑gi x Kei / 100Kec = P1 / P2, P3, P4Se urmareste in ambele cazuri scaderea in dinamica a K.

3. Pret mediu de vanzarepˉ = ∑qipi / 100Se urmareste cresterea in dianmica a pretului. La niveld e itnrepridnere se foloseste coeficientul mediu generalizat al calitatii.KG = ∑giki / 100 unde gi cantitativ si ki calitativ

35

Gi = gi / ∑qiki – coeficientul mediu de calitate la nivel de produs KG = KG1 – KG01. gi = ∑gi1 x ki0 / 100 (KG rec) - ∑gi0 x ki0 / 100 (KG0)2. ki Dezvoltarea factoriala a acestui indicator permite identificarea cotnributiei modificarii structurii Q la modificarea coeficientului de calitate ep intrepridnere, respectiv cotnributia deciziilor manageriale privind nivelul calitatii ep produs asupra nivelului mediu de calitate pe intrepridnere cu impact direct asupra pretului mediud e vanzare si impact indirect prin pret asupra cotei de poiata a itnrepridnerii, respectiv asupra pozitiei concurentiale.Pentru aplicarea modelului apsii de lucru sunt:1. Se culeg informatii din intreprindere privind sortimentele aflate in nomenclatorul

de productie, respectiv volumul productiei pe fiecare sortiment si coeficientul mediu de calitate pe sortiment. Informatiile se culeg pe 2 ani consecutivi si se trec itnr-un tabel.

Sortiment Volumul productiei Coeficient de calitateN-1 N N-1 N

ABc

2. Se calculeaza structura productiei – se adauga o coloana cu g (N-1/N)3. Se determina coeficientul mediu generalizat al calitatii pentru fiecare perioada in

parte inmultind structura cu coeficientul de calitate pe produs.4. Se inlocuiesc valorile obtinute in dezvoltarea factoriala a modelului si in functie de

rezultate se stabileste situatia intreprinderii.In dinamica a coeficientului generalizat inseamna un punct forte pentru intreprindere – cea mai mare parte a productiei obtinute este din clase de calitate superioare ceea ce va reprezenta justificarea manageriala pentru cresterea preturilor. Clientela nu poate sanctiona cresterea pretului pe seama calitatii, dimpotriva aceasta va reprezenta un motiv de a achizitiona in continuare produsele firmei, ceea ce are efect direct asupra CA a intreprinderii, asupra pozitiei concurentiale si asupra tuturor performantelor in perspectiva afacerii.Concluzia: factorul care reflecta nivelul de calitate al produsului este pretul. Prin urmare, putem spune ca incidenta modificarii calitatii produselor asupra performantei firmei se poate determina utilizand ca instrument pretul rpodusului. Modificarea profitului in cons, calitatii are incidenta asupra profitului firmei.1. Pr - p =∑q1p1 - ∑q1p02. Rch - p = ∑q1c0/∑q1p1 x 100 - ∑q1c0/∑q1R0 x 100\3. Asupra rvenit - p = (1 - ∑q1c0/∑q1p1) x 100 – (1 - ∑q1c0/∑q1p0) x 1004. Asupra rcost - p = (∑q1p1/∑q1c1 - 1) x 100 – (∑q1p0/∑q1c1 - 1) x 1005. Asupra rec (pr/AT) - p = (∑q1p1 - ∑q1p0 / AT1) x 1006. Asupra rfin - p = ∑q1p1 - ∑q1p0 / K1 x 1007. Asupra µ utilaje - p = ∑q1p1 - ∑q1p0 / F18. Asupra W - p = ∑q1p1 - ∑q1p0 / Ns1

36

37