1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE

Analiza compromisului dintre echitate si eficienta la nivelul

submodelelor Uniunii Europene

Analiza comparativa a submodelelor de economie

Profesor coordonator: Proiect realizat de :

Serban Andreea Apostu Georgiana

Dragan Oana

Ionescu Bianca

Grupa 1421, Seria B, Anul 3

2

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………3

Particularitatile procesului european de integrare………………………......4

Elementele strategiei Europa 2020………………………………………….5

Matricea SWOT a modelului european……………………………………..8

Avantajele comparative ale submodelelor de economie

– studiu de caz submodelul nordic………………………………………...10

Concluzii…………………………………………………………………...18

Bibliografie…………………………………………………………………19

3

Introducere

Modelul social european se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate, ţările

membre manifestând diferenţe semnificative între sistemele de redistribuire naţionale.

În funcţie de decalajele existente în termeni de reducere a sărăciei, de participare pe piaţa

muncii şi de protecţie împotriva riscurilor pieţei muncii, vom prezenta cele cinci submodele în

cadrul UE, cel nordic fiind cel mai bine adaptat la structura modelului social european

modernizat prin Strategia Lisabona.

Deşi finalitatea UE o reprezintă asigurarea coeziunii sociale (reducerea ratei sărăciei şi a

inegalităţii dintre venituri), totuşi, progresele înregistrate în perioada 2000-2008 au fost relativ

reduse din cauza evoluţiilor submodelelor sudic, anglo-saxon, ţărilor baltice şi României.

În aceasta lucrarea am explicat de ce sporirea resurselor statului bunăstării nu constituie o

condiţie necesară şi suficientă pentru întărirea coeziunii sociale în cadrul Uniunii Europene. Din

contră, majorarea resurselor financiare redistribuite este în măsură să genereze probleme de

sustenabilitate a deficitului bugetar atunci când activitatea economică intră într-o perioadă de

recesiune economică.

De asemenea, potivit studiului de caz, care afirma ca submodelul nordic reprezinta cel mai bun

proces de stabilizare macroeconomica si proces de crestere economica inteligenta si durabila, credem ca

ar trebui sa se ia in considerare adoptarea unei alte abordari a capitalismului, cea de tip nordic, si sa se

invete din raspunsul acestei regiuni la criza economica si financiara din anii 1990, in incercarea de a

preveni recesiuna economica actuala.

4

Particularitatile procesului european de integrare.UE ca aproximare avansata

a globalizarii

Integrarea economica reprezinta eliminarea frontierelor economice dintre doua sau mai

multe economii. Importanta fundamentala a integrarii economice este constituita de cresterea

concurentei efective sau potentiale si de avantajele ce decurg de aici.

În Uniunea Europeană, gestionarea procesului de integrare economica este în măsură să

genereze o convergenţă economică, adică o diminuare a decalajelor de dezvoltare dintre

economiile componente. Economia europeană reglementează piaţa pentru ca procesele de

integrare şi globalizare să nu eşueze, ceea ce constituie o separare de viziunea preglobală asupra

economiei, una de tip laissez-faire.

Pentru a constientiza de ce UE reprezina o aproximare avansata a globalizarii,trebuie sa

intelegem legatura dintre globalizare si integrare.

1.Prima acceptiune este aceea de a accepta procesul de integrare ca fiind raspunsul politic

la exigentele globalizarii.(Wallace,1996).”Integrarea europeana poate fi analizata ca fiind efortul

special al vest-europenilor de a asigura gestionarea consecintelor globalizarii.Acestia au inventat

o forma de guvernanta regional,in care politicile promovate au vizat extinderea rolului statelor si

intarirea granitelor dintre ei si restul lumii.”

Ineficienta solutiilor nationale la crizele economice din anii 70 reprezinta principalul

argument al accelerarii procesului de integrare europeana.

2. Cea de-a doua acceptiune spune ca procesul de integrare europeana a permis crearea

institutiilor care sa sustina incadrarea economiei europene pe traseul globalizarii.Este o pozitie

consitenta cu preferinta pentru globalizare.Aceasta are atat o dimensiune interna,prin raspandirea

politicilor de factura neoliberala din Europa,cat si una externa,in conditiile in care liberalizarea

interna a comertului nu poate reusi fara ancorarea in procesul de liberalizare globala.

3. Cea de-a 3 acceptiune descrie relatia dintre integrarea formala(realizata de catre

statele si autoritatile comunitare) si cea informala(prin actiunea firmelor la nivelul regiunilor

europene).

Elementele unui model European de globalizare sunt schitate in patru puncte si anume:

- acceptarea principiilor liberalizarii (aceasta constituie un factor util si necesar asigurarii unui grad ridicat de dezvoltare)

5

-cresterea transparentei institutiilor comunitare;

- armonizarea globalizarii(comerciale) cu finalitatea modelului,in sensul reducerii saraciei;

- protectia anumitor domenii(agricultura, sanatate publica, mediul natural).

Elementele strategiei Europa 2020

Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru

urmatorii zece ani.

Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta,

durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa

ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de

productivitate si coeziune sociala.

In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea fortei de munca,

inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia – care urmeaza sa fie indeplinite pana in

2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective nationale in aceste domenii. Diverse

actiuni la nivel european si national vin in sprijinul Strategiei.

Obiectivele Europa 2020

Pentru a măsura progresele realizate in indeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost

stabilite 5 obiective majore la nivelul UE:

1. ocuparea fortei de munca;

2. cercetare si dezvoltare;

3. schimbari climatice si energie;

4. educatie;

5. saracie si excluziune sociala.

UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi

locuri de muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiative majore.

1. Crestere inteligenta

Obiectivele UE pentru o crestere inteligenta:

Un nivel al investitiilor publice si private in cercetare si dezvoltare de 3% din

PIB-ul UE, conditii mai bune pentru cercetare, dezvoltare si inovare;

6

O rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste

cuprinse intre 20 si 64 de ani;

Rezultate mai bune pe plan educational, in special: reducerea abandonului scolar

.Stimularea cresterii inteligente de UE cu ajutorul a trei initiative majore:

O agenda digitala pentru Europa:

- Crearea unei piete digitale unice, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe

aplicatii interoperabile;

O uniune a inovarii:

- Reorientarea politicii in materie de cercetare, dezvoltare si inovare de catre

domenii care prezinta provocari majore pentru societate;

- Consolidarea tuturor verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la

comercializare;

Tineretul in miscare:

- Studiul in strainatate pentru studenti si stagiari;

- Ameliorarea aspectelor legate de educatie si formare.

2. Crestere durabila

Obiectivele UE pentru o creştere durabilă:

Reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de

nivelul din 1990 - UE este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30%, cu condiţia

ca şi alte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente similare şi ca ţările în curs de

dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global.

Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%

Creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice.

Stimularea cresterii durabile de catre UE cu ajutorul a 2 initiative:

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

- pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai

puţin CO2, trebuie să reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi

energie

O politică industrială adaptată erei globalizări:

7

- UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special

pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei

economice şi de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:

- sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină mai

performante şi mai competitive

- acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la

accesul la materii prime la serviciile post-vânzare.

3. Crestere favorabila incluziunii

Obiectivele UE pentru o creştere economică favorabilă incluziunii:

Rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse

între 20 şi 64 de ani până în 2020;

rezultate mai bune pe plan educaţional;

reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau

riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

Stimularea cresterii economice favorabile incluziunii:

agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, prin care îşi propune:

- să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la schimbările de

pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional

- să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata de

ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura

durabilitatea modelelor sociale europene.

Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:

- să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială

- să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de

pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora un trai demn şi un

rol activ în societate

- să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi inserţia profesională şi accesul la protecţie socială.

8

Europa 2020 va fi un succes doar dacă va face obiectul unui efort hotărât şi concertat, atât

la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. La nivelul UE se iau decizii esenţiale pentru a definitiva

piaţa unică în domeniul serviciilor, energiei şi produselor digitale şi pentru a realiza investiţii în

conexiuni transfrontaliere esenţiale. La nivel naţional, mai sunt încă numeroase obstacole în

calea concurenţei şi a creării de locuri de muncă pe care trebuie să le eliminăm. Aceste eforturi

vor avea impactul dorit numai dacă vor fi combinate şi coordonate.

Acesta este motivul pentru care succesul Strategiei Europa 2020 se bazează, în mare

măsură, pe proceduri şi structuri de guvernanţă noi, pe care UE le-a pus în aplicare începând cu

2010. În centrul lor se află ciclul anual de coordonare a politicilor economice, cunoscut sub

denumirea de „semestrul european”. În cadrul acestuia, Comisia Europeană şi Consiliul UE oferă

orientări politice, statele membre se angajează să realizeze reforme, iar Comisia furnizează

recomandări specifice fiecărei ţări, aprobate la cel mai înalt nivel de către liderii naţionali reuniţi

în cadrul Consiliului European. Statele membre trebuie să ţină cont de aceste recomandări în

elaborarea politicilor şi a bugetelor naţionale.

Matricea SWOT a modelului european

Urmatoarele aspecte prezentate permit sintetizarea trasaturilor modelului european de

economie cu ajutorul unei matrice SWOT.

Puncte forte

Matricea SWOT a modelului european de economie

Puncte slabe

Promovarea unui modelal dezvoltarii Inexistenta unei recunoasteri deplina a

durabile, caracterizat prin prosperitate valorilor promovate si slaba difuzare a

economica, justitie sociala si protectia acestora;

mediului; Indepartarea de principiile

O viziune internationala bazata pe constructivismului, prin care s-ar asigura

multilateralism; baze solide constructiei europene;

Promovarea unei politici de coeziune care Imposibilitatea asigurarii deopotriva a

corecteaza esecurile pietei. eficientei si a echitatii, in conditii de

Moneda unica; reecesiune economica;

9

Piata interna care ofera posibilitati de

dezvoltare.

Oportunitati

Implementare strategiei modelului

Rata natalitatii in scadere;

Restrictiile pe piata muncii.

Amenintari

Inadaptarea la schimbarile economice;

european; Deficitul de legitimitate democratica;

Adoptarea Constitutiei europene; Riscul de diluare a constructiei europene

Edificarea si afirmarea intrenationala a sub impactul globalizarii;

unei Europe politice; Ineficienta coordonarii politicilor

Reducerea decalajelor de dezvoltare macroeconomice;

regionale. Accentuarea disparitatilor interregionale.

Sursa : Modelul European de integrare, Dinu Marin

Figura1. Matricea SWOT a modelului european de economie

Uniunea Europeana ca uniune a cetatenilor si statelor europene este destinata statelor ce

respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze in comun; aceste valori au in vedere respectarea

demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, drepturilor omului, fiind

comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, tolerant, dreptate,

solidaritate si nediscriminare.

Constitutia europeana reprezinta capatul traseului unei constructii solide europene.

Prevederile Constitutiei europene reflecta specificul modelului european ca o conceptie de

globalizare a societatii. Astfel, Uniunea Europeana promoveaza dezvoltarea durabila bazata

pe crestere economica echilibrata, pe o economie de piata competitiva, un nivel ridicat al

protectiei mediului. Uniunea promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala si

solidaritatea intre statele membre.

10

Avantajele comparative ale submodelelor de economie – studiu de caz

submodelul nordic

Sistemele economice nationale ale UE pot fi grupate in patru submodele de economie, in

functie de localizarea geografica:

1. Submodelul nordic (scandinavic) se bazeaza pe asigurarea universalitatii asistentei

sociale,in conditiile celui mai ridicat nivel al cheltuielilor cu protectia sociala. Este format din

Danemarca, Finlanda,Suedia şi Olanda.

Exista in cadrul acestora o interventie fiscala extensive pe piata muncii, bazata pe

instrumente de politica activa.Sindicatele au o influenta ridicata, avand drept efect o inegalitate

redusa a salariilor. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul

nordiceste cel mai performant în realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona,

deoarece a generat atât eficienţă macroeconomică, precum şi echitate socială.

2. Submodelul anglo-saxon include Marea Britanie şi Irlanda si a recurs la diminuarea

drepturilor sociale pentru populatia neocupata.Tarile anglo-saxone practica o fiscalitate relativ

redusa(ceea ce determin costuri relativ mai mici ale fortei de munca) şi ajutoare de somaj relativ

scazute ca pondere in salariu şi care sunt acordate pe o perioada mai mica de timp. De aceea

gradul de ocupare este apropiat de cel al ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai

redus din UE.

3. Submodelul continental este format din Franţa, Germania, Austria, Belgia şi

Luxemburg. In cadrul acestuia ocuparea constituie baza transferurilor sociale,iar beneficiile

acordate sunt mai reduse decat în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului

obţinut anterior. Referitor la funcţionarea pietei muncii aceasta este reglementata, nefiind

stimulata flexibilitatea lucratorilor, iar negocierile salariale in cadrul acesteia sunt centralizate.

In ceea ce priveşte compromisul dintre eficienta şi echitate, ţarile din cadrul

submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusa a veniturilor (comparativ cu cele

anglo-saxone), dar care nu este rezultatul cresterii ocuparii şi a productivitatii, ca in tarile

nordice, ci al sporirii in trecut a cheltuielilor cu protecţia socială.

4. Submodelul sudic(mediteraneean) include Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta şi

Cipru. Rolul statului este unul rezidual, limitandu-se la acordarea unor ajutoare sociale

11

fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate catre populaţia varstnica si catre anumite

grupuri ocupationale, precum angajatii din industrie. Piata muncii este puternic segmentata şi

reglementa, iar negocierile salariale sunt centralizate. In cadrul acestui submodel atribuţiile

statului sunt preluate intr-o anumită masura de catre familie al carei rol este atat social, cat şi

productiv (crearea unor afaceri de familie).Economiile sudice au trasaturile tarilor anglo-saxone

(cheltuieli sociale relativ reduse, ajutoare scazute pentru somaj), insa nu au capacitatea acestora

de a genera o sporire a ratei ocuparii, in conditiile unei pieţe a muncii.reglementate, mai ales

pentru lucratorii barbati.

5. Submodelul catching-up (al Europei Centrale şi de Est, ECE) cuprinde Cehia,

Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria. Deşi toate

aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de piaţă, totuşi există

diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării sistemelor naţionale de bunăstare.

Unele ţări precum Ungaria şi Slovenia au optat pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia

socială, în timp ce altele, precum ţările baltice, au mizat pe menţinerea lor la un nivel scăzut şi pe

stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare prin promovarea unei fiscalităţi

apropiate de cea din submodelul anglo-saxon. Totuşi, analiza submodelului pe ansamblu

sugerează existenţa unor pieţe ale muncii reglementate, a unei instituţii a dialogului social încă

puţin dezvoltate şi a unui nivel scăzut a securităţii sociale.

1. Decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele

Submodelul/

Compromisul

Nordic Anglo-saxon Continental Sudic Sudic Catching-

up

Costul ridicat al Eliminat Nu există Nu a fost Nu există Nu există

forţei - grad ridicat - costuri mai eliminat - costuri şi - costuri şi

de muncă şi gradul de ocupare reduse; - grad relativ ocupare ocupare mai

de ocupare - grad ridicat de mai redus de mai reduse reduse

ocupare ocupare

Beneficiile ridicate Eliminat Nu există Nu a fost Nu există Nu există

pentru şomaj şi - grad ridicat - beneficiile eliminat - protecţie - protecţie

pensii şi gradul de de ocupare în pentru şomaj - grad redus de socială socială redusă

ocupare rândul tinerilor sunt reduse; ocupare a redusă

şi al vârstnicilor - pondere tinerilor şi

12

ridicată

a pensiilor

vârsticilor

private

Eficienţă Eliminat Nu a fost Nu a fost Nu a fost Nu a fost

macroeconomică şi - eficienţă şi eliminat eliminat eliminat eliminat

inegalitatea

veniturilor

echiate - eficienţă fără

echitate

- echitate fără

eficienţă

- nici

eficienţă şi

nici

- creşterea

eficienţei, dar

fără echitate

echitate socială

Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific în submodelele Uniunii

Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G

Figura 2. Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE

Cele trei compromisuri sunt caracteristice sistemelor de bunastare ale submodelelor

nordic şi continental, insa primul s-a dovedit capabil sa le elimine prin reformele promovate, in

timp ce al doilea este mai puţin performant.Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul

mai apropiat de cel anglosaxon prin trecerea de la welfare la workfare, adică de la

responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale la responsabilitatea individului pentru

propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi, submodelul nordic se deosebeşte radical de tarile

liberale din UE prin performanţele sociale. Pe baza comparaţiei efectuate în tabelul 1 se poate

concluziona ca trasaturile modelului social european modernizat sunt în mare masura

caracteristici ale tarilor nordice şi anglo-saxone.

Rezultă că omogenizarea modelului european se va face cu dificultate, deoarece

transferul unor valori comune specifice acestor două submodele către celelalte trei poate

întâmpina o rezistenţă instituţională, socială şi chiar culturală.

2. Sustenabilitatea modelelor europene de economie :

Inegalitatea veniturilor şi riscul sărăciei au crescut în două dintre ţările nordice

(Danemarca şi Finlanda) faţă de anul 2000, însă acestea sunt în continuare unele din cele mai

egalitare economii din punct de vedere al repartizării veniturilor între indivizi

13

Notă: valorile indicatorului S80/S20 sunt trecute pe axa din stânga, iar cele ale indicelui Gini pe axa din dreapta.

Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific în submodelele Uniunii

Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G

Figura 3. Inegalităţile distribuirii veniturilor în cadrul submodelelor (2009)

Submodelul ECE este mai performant în comparaţie cu submodelele anglo-saxon şi

sudic, iar în cadrul acestuia există economii comparabile din punct de vedere al evoluţiilor

sociale cu economiile nordice, precum Slovenia (cea mai egalitară economie a UE), Ungaria,

Cehia, Slovacia şi Bulgaria.

Dacă din Grupul Vişegrad s-ar exclude Polonia, apropiată mai degrabă de submodelul

sudic, atunci celelalte patru economii ar înregistra cele mai scăzute disparităţi interne ale

veniturilor din UE. Evoluţia acestor economii, al căror PIB pe locuitor este superior nivelului de

65% din media UE, contrazice ipoteza lui Kuznetz conform căreia procesul de reducere a

decalajelor de dezvoltare este însoţit de accentuarea inegalităţilor sociale. În cazul altor noi ţări

membre, precum ţările baltice şi România, ipoteza respectivă este validată, în contextul în care

veniturile sunt distribuite mai inegalitar faţă de economiile din submodelul sudic şi anglo-saxon.

În schimb, cea mai săracă economie din UE – Bulgaria, este una dintre cele mai omogene

economii în ceea ce priveşte distribuţia venitului, valorile indicelui Gini şi ale raportului S80/S20

fiind similare cu cele ale economiilor scandinave. Explicaţia constă în existenţa unor decalaje

regionale scăzute, care se reflectă şi într-o dispersie mai mică a ratei şomajului, a gradului de

ocupare şi în final a nivelului venitului.

14

Notă: Pe ordonată este reprezentat procentul de reducere a ratei sărăciei ca urmare a redistribuirii prin politica

socială. Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific în submodelele

Uniunii Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G

Figura 4. Capacitatea sistemelor de redistribuire de reducere a ratei sărăciei (2007)

Proporţia reducerii ratei sărăciei variază între ţările membre ale UE, deoarece diferă atât

aranjamentele instituţionale în domeniul social, cât şi intensitatea legăturii dintre politica socială

şi piaţa muncii. Cercetând proprietatea transferurilor sociale de a micşora ponderea indivizilor

afectaţi de sărăcie în cadrul submodelelor, am evidenţiat următoarele evoluţii incluse în figura :

Submodelul nordic este singurul care se caracterizează prin reducerea cu mai mult de

jumătate a ratei sărăciei (de la 24,84%, la 11%), în condiţiile în care cheltuielile sociale

(fără pensii) au o pondere de 18% din PIB.

Sistemele sociale ale economiilor din submodelul continental reduc rata sărăciei cu 45%,

nivelul fiind superior cu două puncte procentuale celui din cadrul Grupului Vişegrad;

totuşi, aceste economii au un buget pentru protecţie socială cu şase puncte procentuale

mai scăzut decât cel al ţărilor continentale.

Submodelul ECE este mai performant din punct de vedere social comparativ cu

submodelele sudic, deoarece repartizează cele mai puţine sume de bani pentru politica

socială şi micşorează într-o mai mare măsură proporţia celor săraci. Astfel, cel

mediteranean este caracterizat de o legislatie foarte stricta în privintaocuparii si de un

nivel redus al ajutoarelor pentru someri. Dimpotriva, submodelului nordic îi

15

suntcaracteristice atât un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, cât si o

legislatie putin stricta pentru populatia ocupata.

Acestea sunt ingredientele asa-numitului concept de flexicuritate, care combina o

flexibilitate ridicata a fortei de munca, dar si o securitate sociala sporita. Tarile continentale se

definesc printr-o legislatie stricta împotriva concedierilor, dar si prin ajutoare financia

regeneroase pentru populatia somera. In schimb, tarile anglo-saxone acorda o protectie redusa

atat populatiei ocupate, cat si somerilor.

3. Tipologia submodelelor de economie în functie de criteriile eficientei si echitatii

Aceasta analiza comparativa a celor trei obiective principale ale politicii sociale

permitegruparea celor patru submodele în functie de doua criterii: echitate sociala si eficienta.

Eficienta esteefectul stimulentelor pentru cautarea unui loc de munca (ponderea populatiei

ocupate), iar echitatea semasoara prin reducerea riscului aparitiei saraciei (ponderea populatiei

peste limita de saracie, duparedistribuire).Toate tarile nordice sunt peste media UE-15 în privinta

ratei ocuparii, în timp ce aproape toatetarile continentale (cu exceptia Austriei), cele

mediteraneene (fara Portugalia) si anglo-saxone (mai putin Irlanda) se situeaza sub medie.

Analizand corelatia dintre nivelurile ocuparii si ale protectiei impotrivariscurilor de pe

piata muncii, s-a estimat ca diminuarea gradului de strictete a legislatiei impotrivaconcedierilor

constituie factorul principal al cresterii ratei populatiei ocupate. In ceea ce privesteasistenta

sociala a somerilor, regresia efectuata pentru tarile UE-15 a aratat ca reducerea acesteia are

oinfluenta potential pozitiva asupra ocuparii.Toate tarile nordice si continentale înregistreaza

niveluri inferioare mediei europene în privintaratei populatiei sarace, iar unele din celelalte tari

peste media UE-15. Explicatia nu consta doar în naturasistemelor nationale de redistribuire, ci si

în nivelul de pregatire profesionala a populatiei ocupate.

Astfel, cu cat ponderea populatiei ocupate cu studii medii si superioare este mai mare cu

atat risculsaraciei este mai scazut. Estimand la nivelul anului 2004 regresia ratei saraciei în

functie de nivelul deeducatie s-a obtinut ca majorarea cu 10% a ponderii populatiei care are

studii secundare si superioarereduce rata saraciei cu 1,8%.

Aproximativ 58% din aceasta regresie este explicata de gradul de calificareal fortei de

munca. Rata somajului pe termen lung are o influenta pozitiva, dar nesemnificativa statistic

16

asupra ponderii populatiei sarace. Tipologia submodelelor de economie în functie de criteriile

eficientei si echitatii este prezentata în figura urmatoare:

Submodel Eficienta Echitate

Nordic Ridicata Ridicata

Continental Redusa Ridicata

Mediteranean Redusa Redusa

Anglo-saxon Ridicata redusa

Figura5. Trasaturile submodelelor europene

Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate

sieficienta, însa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa

deeficienta, cat si de echitate. Sistemele economice eficiente pot deveni sustenabile din punct de

vedere aldiminuarii inegalitatilor sociale (ceea ce dovedeste submodelul nordic). Însa, cele

ineficiente trebuiereformate, prin îmbunatatirea stimulentelor economice. Totusi, nu exista o

motivatie pentru a consideraca o anumita reforma va determina si modificari în termeni de

echitate.

Astfel, este perfect posibil catarile continentale sa tinda catre submodelul nordic, iar cele

mediteraneene catre cel anglo-saxon. Reformele promovate ar trebui sa elimine inertia economiei

europene, implicand anumitecosturi economice si sociale de adaptare. Chiar daca acestea sunt

ridicate pe termen scurt, totusi, reprezinta conditia sustenabilitatii modelului social european.

Ţările nordice demonstrează că există posibilitatea combinării procesului de creştere

economică cu protecţia socială extinsă şi cu protecţia mediului înconjurător. Sistemul economic

este caracterizat de o flexibilitate ridicată a forţei de muncă şi de ocompetitivitate

economică ridicată în condiţiile securităţii sociale şi a locurilor de muncă.

Experienţa economiilor din submodelul nordic oferă următoarele lecţii:

- productivitatea ridicată şi inegalitatea veniturilor pot fi într-o corelaţie directă;

- politicile active pe piaţa muncii determină diminuarea timpului de căutare între slujbe şi

reducerea ratei şomajului pe termen lung;

- flexibilitatea pieţei muncii şi securitatea socială nu sunt obiective contradictorii;

17

- pregătirea permanentă, dezvoltarea competenţelor salariaţilor sunt condiţii aleadaptării

ridicate la schimbare ale forţei de muncă;

- integrarea femeilor pe piaţa muncii constituie un element central al creşteriiprosperităţii;

- sporirea ratei participării pe piaţa muncii constituie o modalitate eficientă de adiminua

presiunea generată de evoluţiile demografice;

- creşterea sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare, precum şi inovaţiileconstituie

surse ale avantajului competitiv.

Submodelul nordic – un exemplu pentru Strategia Lisabona

Inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, modelul european s-a caracterizat prin rigiditati

structurale care au generat o dinamica redusa adezvoltarii economice si o slaba adaptare la noile

transformari globale si tehnologice din anii ’90.

In anul 2000, oficialii Parlamentului European au adoptat o strategie care reprezinta un

pachet de masuri al caror obiectiv este imbunatatirea performantelor economiilor europene,

luand ca exemplu submodelul nordic.

Submodelul Nordic este cel care s-a adaptat noului tip de dezvoltare economica chiar

inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, astfel ca acesteeconomii indeplinesc astfel o parte

din obiectele fixate pentru anul 2020.

18

Concluzii

De departe, dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic

este cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a

generat atat eficienta macroeconomica, precum şi echitate sociala.

Modelul nordic are cel mai eficient sistem de protectie sociala,ii suntcaracteristice atat un

cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, cât si o legislatieputinstricta pentru

populatia ocupata.

Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate

sieficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa

de eficienta, cat si de echitate.

Ţările mai puţin dezvoltate (statele baltice, România, Bulgaria) au cea mai redusă rată a

sărăciei înainte de măsurile sociale, chiar dacă ponderea cheltuielilor sociale este de două ori mai

redusă decât în ţările continentale şi nordice. Rezultă că funcţionarea economiei contribuie la

obţinerea celui mai redus procent din populaţie situat sub pragul sărăciei din UE, însă rolul

statului în sprijinirea acestora este scăzut.

Pe baza indicatorilor privind ponderea persoanelor sub pragul de sărăcie şi a celor care

măsoară inegalitatea distribuţiei veniturilor rezultă că UE-27 (ca medie) s-a îndepărtat în

perioada 2000-2007 de la obiectivul asigurării coeziunii sociale. Motivaţia acestei evoluţii se

referă la existenţa unor grupuri de indivizi afectate într-o mai mare măsură de riscul sărăciei,

precum copiii, tinerii, femeile şi persoanele în vârstă.

"Care e viitorul capitalismului? Intr-un fel sau in altul, raspunsul este rezolvarea acestor

probleme, ceea ce modelul nordic face. Acestea sunt ingredientele. Modelul nordic are sansele de

a fi cel mai bun sistem", a declarat Jorma Ollila, Directorul Executiv al Nokia, intr-un interviu

acordat Financial Times.

Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele modelului nostru de dezvoltare

si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica mai inteligenta, mai durabila.

Uniunea Europeană şi-a fixat 5 obiective si 7 initiative majore. Europa 2020 va fi un

succes doar daca va face obiectul unui efort hotarat si concertat, atat la nivelul UE, cat şi la nivel

national.

19

Bibliografie

Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Economie Europeana.O prezentare sinoptica, Editura

Economica, Bucuresti, 2004.

Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Modelul European de integrare, Editura Economica, Bucuresti,

2007.

Pelkmans, J; Integrarea Europeana. Metoda si analiza economica, Editia a 2-a, Institutul

European din Romania, Bucuresti, 2003.

Socol, C; Marinas, M; Socol, A.G; Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific

în submodelele Uniunii Europene,Economie teoretică şi aplicată, Volumul XVII (2010), No.

3(544), pp. 25-44.

Si site-urile:

ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

eurostat.com