Date post: | 24-Oct-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | elena-bianca-ionescu |
View: | 147 times |
Download: | 6 times |
1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE ECONOMIE
Analiza compromisului dintre echitate si eficienta la nivelul
submodelelor Uniunii Europene
Analiza comparativa a submodelelor de economie
Profesor coordonator: Proiect realizat de :
Serban Andreea Apostu Georgiana
Dragan Oana
Ionescu Bianca
Grupa 1421, Seria B, Anul 3
2
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………3
Particularitatile procesului european de integrare………………………......4
Elementele strategiei Europa 2020………………………………………….5
Matricea SWOT a modelului european……………………………………..8
Avantajele comparative ale submodelelor de economie
– studiu de caz submodelul nordic………………………………………...10
Concluzii…………………………………………………………………...18
Bibliografie…………………………………………………………………19
3
Introducere
Modelul social european se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate, ţările
membre manifestând diferenţe semnificative între sistemele de redistribuire naţionale.
În funcţie de decalajele existente în termeni de reducere a sărăciei, de participare pe piaţa
muncii şi de protecţie împotriva riscurilor pieţei muncii, vom prezenta cele cinci submodele în
cadrul UE, cel nordic fiind cel mai bine adaptat la structura modelului social european
modernizat prin Strategia Lisabona.
Deşi finalitatea UE o reprezintă asigurarea coeziunii sociale (reducerea ratei sărăciei şi a
inegalităţii dintre venituri), totuşi, progresele înregistrate în perioada 2000-2008 au fost relativ
reduse din cauza evoluţiilor submodelelor sudic, anglo-saxon, ţărilor baltice şi României.
În aceasta lucrarea am explicat de ce sporirea resurselor statului bunăstării nu constituie o
condiţie necesară şi suficientă pentru întărirea coeziunii sociale în cadrul Uniunii Europene. Din
contră, majorarea resurselor financiare redistribuite este în măsură să genereze probleme de
sustenabilitate a deficitului bugetar atunci când activitatea economică intră într-o perioadă de
recesiune economică.
De asemenea, potivit studiului de caz, care afirma ca submodelul nordic reprezinta cel mai bun
proces de stabilizare macroeconomica si proces de crestere economica inteligenta si durabila, credem ca
ar trebui sa se ia in considerare adoptarea unei alte abordari a capitalismului, cea de tip nordic, si sa se
invete din raspunsul acestei regiuni la criza economica si financiara din anii 1990, in incercarea de a
preveni recesiuna economica actuala.
4
Particularitatile procesului european de integrare.UE ca aproximare avansata
a globalizarii
Integrarea economica reprezinta eliminarea frontierelor economice dintre doua sau mai
multe economii. Importanta fundamentala a integrarii economice este constituita de cresterea
concurentei efective sau potentiale si de avantajele ce decurg de aici.
În Uniunea Europeană, gestionarea procesului de integrare economica este în măsură să
genereze o convergenţă economică, adică o diminuare a decalajelor de dezvoltare dintre
economiile componente. Economia europeană reglementează piaţa pentru ca procesele de
integrare şi globalizare să nu eşueze, ceea ce constituie o separare de viziunea preglobală asupra
economiei, una de tip laissez-faire.
Pentru a constientiza de ce UE reprezina o aproximare avansata a globalizarii,trebuie sa
intelegem legatura dintre globalizare si integrare.
1.Prima acceptiune este aceea de a accepta procesul de integrare ca fiind raspunsul politic
la exigentele globalizarii.(Wallace,1996).”Integrarea europeana poate fi analizata ca fiind efortul
special al vest-europenilor de a asigura gestionarea consecintelor globalizarii.Acestia au inventat
o forma de guvernanta regional,in care politicile promovate au vizat extinderea rolului statelor si
intarirea granitelor dintre ei si restul lumii.”
Ineficienta solutiilor nationale la crizele economice din anii 70 reprezinta principalul
argument al accelerarii procesului de integrare europeana.
2. Cea de-a doua acceptiune spune ca procesul de integrare europeana a permis crearea
institutiilor care sa sustina incadrarea economiei europene pe traseul globalizarii.Este o pozitie
consitenta cu preferinta pentru globalizare.Aceasta are atat o dimensiune interna,prin raspandirea
politicilor de factura neoliberala din Europa,cat si una externa,in conditiile in care liberalizarea
interna a comertului nu poate reusi fara ancorarea in procesul de liberalizare globala.
3. Cea de-a 3 acceptiune descrie relatia dintre integrarea formala(realizata de catre
statele si autoritatile comunitare) si cea informala(prin actiunea firmelor la nivelul regiunilor
europene).
Elementele unui model European de globalizare sunt schitate in patru puncte si anume:
- acceptarea principiilor liberalizarii (aceasta constituie un factor util si necesar asigurarii unui grad ridicat de dezvoltare)
5
-cresterea transparentei institutiilor comunitare;
- armonizarea globalizarii(comerciale) cu finalitatea modelului,in sensul reducerii saraciei;
- protectia anumitor domenii(agricultura, sanatate publica, mediul natural).
Elementele strategiei Europa 2020
Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru
urmatorii zece ani.
Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta,
durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa
ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de
productivitate si coeziune sociala.
In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea fortei de munca,
inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia – care urmeaza sa fie indeplinite pana in
2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective nationale in aceste domenii. Diverse
actiuni la nivel european si national vin in sprijinul Strategiei.
Obiectivele Europa 2020
Pentru a măsura progresele realizate in indeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost
stabilite 5 obiective majore la nivelul UE:
1. ocuparea fortei de munca;
2. cercetare si dezvoltare;
3. schimbari climatice si energie;
4. educatie;
5. saracie si excluziune sociala.
UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi
locuri de muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiative majore.
1. Crestere inteligenta
Obiectivele UE pentru o crestere inteligenta:
Un nivel al investitiilor publice si private in cercetare si dezvoltare de 3% din
PIB-ul UE, conditii mai bune pentru cercetare, dezvoltare si inovare;
6
O rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste
cuprinse intre 20 si 64 de ani;
Rezultate mai bune pe plan educational, in special: reducerea abandonului scolar
.Stimularea cresterii inteligente de UE cu ajutorul a trei initiative majore:
O agenda digitala pentru Europa:
- Crearea unei piete digitale unice, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe
aplicatii interoperabile;
O uniune a inovarii:
- Reorientarea politicii in materie de cercetare, dezvoltare si inovare de catre
domenii care prezinta provocari majore pentru societate;
- Consolidarea tuturor verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la
comercializare;
Tineretul in miscare:
- Studiul in strainatate pentru studenti si stagiari;
- Ameliorarea aspectelor legate de educatie si formare.
2. Crestere durabila
Obiectivele UE pentru o creştere durabilă:
Reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de
nivelul din 1990 - UE este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30%, cu condiţia
ca şi alte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente similare şi ca ţările în curs de
dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global.
Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
Creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice.
Stimularea cresterii durabile de catre UE cu ajutorul a 2 initiative:
O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
- pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai
puţin CO2, trebuie să reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi
energie
O politică industrială adaptată erei globalizări:
7
- UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special
pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei
economice şi de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:
- sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină mai
performante şi mai competitive
- acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la
accesul la materii prime la serviciile post-vânzare.
3. Crestere favorabila incluziunii
Obiectivele UE pentru o creştere economică favorabilă incluziunii:
Rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
între 20 şi 64 de ani până în 2020;
rezultate mai bune pe plan educaţional;
reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Stimularea cresterii economice favorabile incluziunii:
agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, prin care îşi propune:
- să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la schimbările de
pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional
- să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata de
ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura
durabilitatea modelelor sociale europene.
Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:
- să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială
- să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de
pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora un trai demn şi un
rol activ în societate
- să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi inserţia profesională şi accesul la protecţie socială.
8
Europa 2020 va fi un succes doar dacă va face obiectul unui efort hotărât şi concertat, atât
la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. La nivelul UE se iau decizii esenţiale pentru a definitiva
piaţa unică în domeniul serviciilor, energiei şi produselor digitale şi pentru a realiza investiţii în
conexiuni transfrontaliere esenţiale. La nivel naţional, mai sunt încă numeroase obstacole în
calea concurenţei şi a creării de locuri de muncă pe care trebuie să le eliminăm. Aceste eforturi
vor avea impactul dorit numai dacă vor fi combinate şi coordonate.
Acesta este motivul pentru care succesul Strategiei Europa 2020 se bazează, în mare
măsură, pe proceduri şi structuri de guvernanţă noi, pe care UE le-a pus în aplicare începând cu
2010. În centrul lor se află ciclul anual de coordonare a politicilor economice, cunoscut sub
denumirea de „semestrul european”. În cadrul acestuia, Comisia Europeană şi Consiliul UE oferă
orientări politice, statele membre se angajează să realizeze reforme, iar Comisia furnizează
recomandări specifice fiecărei ţări, aprobate la cel mai înalt nivel de către liderii naţionali reuniţi
în cadrul Consiliului European. Statele membre trebuie să ţină cont de aceste recomandări în
elaborarea politicilor şi a bugetelor naţionale.
Matricea SWOT a modelului european
Urmatoarele aspecte prezentate permit sintetizarea trasaturilor modelului european de
economie cu ajutorul unei matrice SWOT.
Puncte forte
Matricea SWOT a modelului european de economie
Puncte slabe
Promovarea unui modelal dezvoltarii Inexistenta unei recunoasteri deplina a
durabile, caracterizat prin prosperitate valorilor promovate si slaba difuzare a
economica, justitie sociala si protectia acestora;
mediului; Indepartarea de principiile
O viziune internationala bazata pe constructivismului, prin care s-ar asigura
multilateralism; baze solide constructiei europene;
Promovarea unei politici de coeziune care Imposibilitatea asigurarii deopotriva a
corecteaza esecurile pietei. eficientei si a echitatii, in conditii de
Moneda unica; reecesiune economica;
9
Piata interna care ofera posibilitati de
dezvoltare.
Oportunitati
Implementare strategiei modelului
Rata natalitatii in scadere;
Restrictiile pe piata muncii.
Amenintari
Inadaptarea la schimbarile economice;
european; Deficitul de legitimitate democratica;
Adoptarea Constitutiei europene; Riscul de diluare a constructiei europene
Edificarea si afirmarea intrenationala a sub impactul globalizarii;
unei Europe politice; Ineficienta coordonarii politicilor
Reducerea decalajelor de dezvoltare macroeconomice;
regionale. Accentuarea disparitatilor interregionale.
Sursa : Modelul European de integrare, Dinu Marin
Figura1. Matricea SWOT a modelului european de economie
Uniunea Europeana ca uniune a cetatenilor si statelor europene este destinata statelor ce
respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze in comun; aceste valori au in vedere respectarea
demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, drepturilor omului, fiind
comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, tolerant, dreptate,
solidaritate si nediscriminare.
Constitutia europeana reprezinta capatul traseului unei constructii solide europene.
Prevederile Constitutiei europene reflecta specificul modelului european ca o conceptie de
globalizare a societatii. Astfel, Uniunea Europeana promoveaza dezvoltarea durabila bazata
pe crestere economica echilibrata, pe o economie de piata competitiva, un nivel ridicat al
protectiei mediului. Uniunea promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala si
solidaritatea intre statele membre.
10
Avantajele comparative ale submodelelor de economie – studiu de caz
submodelul nordic
Sistemele economice nationale ale UE pot fi grupate in patru submodele de economie, in
functie de localizarea geografica:
1. Submodelul nordic (scandinavic) se bazeaza pe asigurarea universalitatii asistentei
sociale,in conditiile celui mai ridicat nivel al cheltuielilor cu protectia sociala. Este format din
Danemarca, Finlanda,Suedia şi Olanda.
Exista in cadrul acestora o interventie fiscala extensive pe piata muncii, bazata pe
instrumente de politica activa.Sindicatele au o influenta ridicata, avand drept efect o inegalitate
redusa a salariilor. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul
nordiceste cel mai performant în realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona,
deoarece a generat atât eficienţă macroeconomică, precum şi echitate socială.
2. Submodelul anglo-saxon include Marea Britanie şi Irlanda si a recurs la diminuarea
drepturilor sociale pentru populatia neocupata.Tarile anglo-saxone practica o fiscalitate relativ
redusa(ceea ce determin costuri relativ mai mici ale fortei de munca) şi ajutoare de somaj relativ
scazute ca pondere in salariu şi care sunt acordate pe o perioada mai mica de timp. De aceea
gradul de ocupare este apropiat de cel al ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai
redus din UE.
3. Submodelul continental este format din Franţa, Germania, Austria, Belgia şi
Luxemburg. In cadrul acestuia ocuparea constituie baza transferurilor sociale,iar beneficiile
acordate sunt mai reduse decat în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului
obţinut anterior. Referitor la funcţionarea pietei muncii aceasta este reglementata, nefiind
stimulata flexibilitatea lucratorilor, iar negocierile salariale in cadrul acesteia sunt centralizate.
In ceea ce priveşte compromisul dintre eficienta şi echitate, ţarile din cadrul
submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusa a veniturilor (comparativ cu cele
anglo-saxone), dar care nu este rezultatul cresterii ocuparii şi a productivitatii, ca in tarile
nordice, ci al sporirii in trecut a cheltuielilor cu protecţia socială.
4. Submodelul sudic(mediteraneean) include Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta şi
Cipru. Rolul statului este unul rezidual, limitandu-se la acordarea unor ajutoare sociale
11
fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate catre populaţia varstnica si catre anumite
grupuri ocupationale, precum angajatii din industrie. Piata muncii este puternic segmentata şi
reglementa, iar negocierile salariale sunt centralizate. In cadrul acestui submodel atribuţiile
statului sunt preluate intr-o anumită masura de catre familie al carei rol este atat social, cat şi
productiv (crearea unor afaceri de familie).Economiile sudice au trasaturile tarilor anglo-saxone
(cheltuieli sociale relativ reduse, ajutoare scazute pentru somaj), insa nu au capacitatea acestora
de a genera o sporire a ratei ocuparii, in conditiile unei pieţe a muncii.reglementate, mai ales
pentru lucratorii barbati.
5. Submodelul catching-up (al Europei Centrale şi de Est, ECE) cuprinde Cehia,
Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria. Deşi toate
aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de piaţă, totuşi există
diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării sistemelor naţionale de bunăstare.
Unele ţări precum Ungaria şi Slovenia au optat pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia
socială, în timp ce altele, precum ţările baltice, au mizat pe menţinerea lor la un nivel scăzut şi pe
stimularea procesului de recuperare a decalajelor de dezvoltare prin promovarea unei fiscalităţi
apropiate de cea din submodelul anglo-saxon. Totuşi, analiza submodelului pe ansamblu
sugerează existenţa unor pieţe ale muncii reglementate, a unei instituţii a dialogului social încă
puţin dezvoltate şi a unui nivel scăzut a securităţii sociale.
1. Decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele
Submodelul/
Compromisul
Nordic Anglo-saxon Continental Sudic Sudic Catching-
up
Costul ridicat al Eliminat Nu există Nu a fost Nu există Nu există
forţei - grad ridicat - costuri mai eliminat - costuri şi - costuri şi
de muncă şi gradul de ocupare reduse; - grad relativ ocupare ocupare mai
de ocupare - grad ridicat de mai redus de mai reduse reduse
ocupare ocupare
Beneficiile ridicate Eliminat Nu există Nu a fost Nu există Nu există
pentru şomaj şi - grad ridicat - beneficiile eliminat - protecţie - protecţie
pensii şi gradul de de ocupare în pentru şomaj - grad redus de socială socială redusă
ocupare rândul tinerilor sunt reduse; ocupare a redusă
şi al vârstnicilor - pondere tinerilor şi
12
ridicată
a pensiilor
vârsticilor
private
Eficienţă Eliminat Nu a fost Nu a fost Nu a fost Nu a fost
macroeconomică şi - eficienţă şi eliminat eliminat eliminat eliminat
inegalitatea
veniturilor
echiate - eficienţă fără
echitate
- echitate fără
eficienţă
- nici
eficienţă şi
nici
- creşterea
eficienţei, dar
fără echitate
echitate socială
Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific în submodelele Uniunii
Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G
Figura 2. Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE
Cele trei compromisuri sunt caracteristice sistemelor de bunastare ale submodelelor
nordic şi continental, insa primul s-a dovedit capabil sa le elimine prin reformele promovate, in
timp ce al doilea este mai puţin performant.Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul
mai apropiat de cel anglosaxon prin trecerea de la welfare la workfare, adică de la
responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale la responsabilitatea individului pentru
propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi, submodelul nordic se deosebeşte radical de tarile
liberale din UE prin performanţele sociale. Pe baza comparaţiei efectuate în tabelul 1 se poate
concluziona ca trasaturile modelului social european modernizat sunt în mare masura
caracteristici ale tarilor nordice şi anglo-saxone.
Rezultă că omogenizarea modelului european se va face cu dificultate, deoarece
transferul unor valori comune specifice acestor două submodele către celelalte trei poate
întâmpina o rezistenţă instituţională, socială şi chiar culturală.
2. Sustenabilitatea modelelor europene de economie :
Inegalitatea veniturilor şi riscul sărăciei au crescut în două dintre ţările nordice
(Danemarca şi Finlanda) faţă de anul 2000, însă acestea sunt în continuare unele din cele mai
egalitare economii din punct de vedere al repartizării veniturilor între indivizi
13
Notă: valorile indicatorului S80/S20 sunt trecute pe axa din stânga, iar cele ale indicelui Gini pe axa din dreapta.
Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific în submodelele Uniunii
Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G
Figura 3. Inegalităţile distribuirii veniturilor în cadrul submodelelor (2009)
Submodelul ECE este mai performant în comparaţie cu submodelele anglo-saxon şi
sudic, iar în cadrul acestuia există economii comparabile din punct de vedere al evoluţiilor
sociale cu economiile nordice, precum Slovenia (cea mai egalitară economie a UE), Ungaria,
Cehia, Slovacia şi Bulgaria.
Dacă din Grupul Vişegrad s-ar exclude Polonia, apropiată mai degrabă de submodelul
sudic, atunci celelalte patru economii ar înregistra cele mai scăzute disparităţi interne ale
veniturilor din UE. Evoluţia acestor economii, al căror PIB pe locuitor este superior nivelului de
65% din media UE, contrazice ipoteza lui Kuznetz conform căreia procesul de reducere a
decalajelor de dezvoltare este însoţit de accentuarea inegalităţilor sociale. În cazul altor noi ţări
membre, precum ţările baltice şi România, ipoteza respectivă este validată, în contextul în care
veniturile sunt distribuite mai inegalitar faţă de economiile din submodelul sudic şi anglo-saxon.
În schimb, cea mai săracă economie din UE – Bulgaria, este una dintre cele mai omogene
economii în ceea ce priveşte distribuţia venitului, valorile indicelui Gini şi ale raportului S80/S20
fiind similare cu cele ale economiilor scandinave. Explicaţia constă în existenţa unor decalaje
regionale scăzute, care se reflectă şi într-o dispersie mai mică a ratei şomajului, a gradului de
ocupare şi în final a nivelului venitului.
14
Notă: Pe ordonată este reprezentat procentul de reducere a ratei sărăciei ca urmare a redistribuirii prin politica
socială. Sursa: Eurostat (2009), Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific în submodelele
Uniunii Europene, Socol C, Marinas M, Socol A.G
Figura 4. Capacitatea sistemelor de redistribuire de reducere a ratei sărăciei (2007)
Proporţia reducerii ratei sărăciei variază între ţările membre ale UE, deoarece diferă atât
aranjamentele instituţionale în domeniul social, cât şi intensitatea legăturii dintre politica socială
şi piaţa muncii. Cercetând proprietatea transferurilor sociale de a micşora ponderea indivizilor
afectaţi de sărăcie în cadrul submodelelor, am evidenţiat următoarele evoluţii incluse în figura :
Submodelul nordic este singurul care se caracterizează prin reducerea cu mai mult de
jumătate a ratei sărăciei (de la 24,84%, la 11%), în condiţiile în care cheltuielile sociale
(fără pensii) au o pondere de 18% din PIB.
Sistemele sociale ale economiilor din submodelul continental reduc rata sărăciei cu 45%,
nivelul fiind superior cu două puncte procentuale celui din cadrul Grupului Vişegrad;
totuşi, aceste economii au un buget pentru protecţie socială cu şase puncte procentuale
mai scăzut decât cel al ţărilor continentale.
Submodelul ECE este mai performant din punct de vedere social comparativ cu
submodelele sudic, deoarece repartizează cele mai puţine sume de bani pentru politica
socială şi micşorează într-o mai mare măsură proporţia celor săraci. Astfel, cel
mediteranean este caracterizat de o legislatie foarte stricta în privintaocuparii si de un
nivel redus al ajutoarelor pentru someri. Dimpotriva, submodelului nordic îi
15
suntcaracteristice atât un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, cât si o
legislatie putin stricta pentru populatia ocupata.
Acestea sunt ingredientele asa-numitului concept de flexicuritate, care combina o
flexibilitate ridicata a fortei de munca, dar si o securitate sociala sporita. Tarile continentale se
definesc printr-o legislatie stricta împotriva concedierilor, dar si prin ajutoare financia
regeneroase pentru populatia somera. In schimb, tarile anglo-saxone acorda o protectie redusa
atat populatiei ocupate, cat si somerilor.
3. Tipologia submodelelor de economie în functie de criteriile eficientei si echitatii
Aceasta analiza comparativa a celor trei obiective principale ale politicii sociale
permitegruparea celor patru submodele în functie de doua criterii: echitate sociala si eficienta.
Eficienta esteefectul stimulentelor pentru cautarea unui loc de munca (ponderea populatiei
ocupate), iar echitatea semasoara prin reducerea riscului aparitiei saraciei (ponderea populatiei
peste limita de saracie, duparedistribuire).Toate tarile nordice sunt peste media UE-15 în privinta
ratei ocuparii, în timp ce aproape toatetarile continentale (cu exceptia Austriei), cele
mediteraneene (fara Portugalia) si anglo-saxone (mai putin Irlanda) se situeaza sub medie.
Analizand corelatia dintre nivelurile ocuparii si ale protectiei impotrivariscurilor de pe
piata muncii, s-a estimat ca diminuarea gradului de strictete a legislatiei impotrivaconcedierilor
constituie factorul principal al cresterii ratei populatiei ocupate. In ceea ce privesteasistenta
sociala a somerilor, regresia efectuata pentru tarile UE-15 a aratat ca reducerea acesteia are
oinfluenta potential pozitiva asupra ocuparii.Toate tarile nordice si continentale înregistreaza
niveluri inferioare mediei europene în privintaratei populatiei sarace, iar unele din celelalte tari
peste media UE-15. Explicatia nu consta doar în naturasistemelor nationale de redistribuire, ci si
în nivelul de pregatire profesionala a populatiei ocupate.
Astfel, cu cat ponderea populatiei ocupate cu studii medii si superioare este mai mare cu
atat risculsaraciei este mai scazut. Estimand la nivelul anului 2004 regresia ratei saraciei în
functie de nivelul deeducatie s-a obtinut ca majorarea cu 10% a ponderii populatiei care are
studii secundare si superioarereduce rata saraciei cu 1,8%.
Aproximativ 58% din aceasta regresie este explicata de gradul de calificareal fortei de
munca. Rata somajului pe termen lung are o influenta pozitiva, dar nesemnificativa statistic
16
asupra ponderii populatiei sarace. Tipologia submodelelor de economie în functie de criteriile
eficientei si echitatii este prezentata în figura urmatoare:
Submodel Eficienta Echitate
Nordic Ridicata Ridicata
Continental Redusa Ridicata
Mediteranean Redusa Redusa
Anglo-saxon Ridicata redusa
Figura5. Trasaturile submodelelor europene
Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate
sieficienta, însa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa
deeficienta, cat si de echitate. Sistemele economice eficiente pot deveni sustenabile din punct de
vedere aldiminuarii inegalitatilor sociale (ceea ce dovedeste submodelul nordic). Însa, cele
ineficiente trebuiereformate, prin îmbunatatirea stimulentelor economice. Totusi, nu exista o
motivatie pentru a consideraca o anumita reforma va determina si modificari în termeni de
echitate.
Astfel, este perfect posibil catarile continentale sa tinda catre submodelul nordic, iar cele
mediteraneene catre cel anglo-saxon. Reformele promovate ar trebui sa elimine inertia economiei
europene, implicand anumitecosturi economice si sociale de adaptare. Chiar daca acestea sunt
ridicate pe termen scurt, totusi, reprezinta conditia sustenabilitatii modelului social european.
Ţările nordice demonstrează că există posibilitatea combinării procesului de creştere
economică cu protecţia socială extinsă şi cu protecţia mediului înconjurător. Sistemul economic
este caracterizat de o flexibilitate ridicată a forţei de muncă şi de ocompetitivitate
economică ridicată în condiţiile securităţii sociale şi a locurilor de muncă.
Experienţa economiilor din submodelul nordic oferă următoarele lecţii:
- productivitatea ridicată şi inegalitatea veniturilor pot fi într-o corelaţie directă;
- politicile active pe piaţa muncii determină diminuarea timpului de căutare între slujbe şi
reducerea ratei şomajului pe termen lung;
- flexibilitatea pieţei muncii şi securitatea socială nu sunt obiective contradictorii;
17
- pregătirea permanentă, dezvoltarea competenţelor salariaţilor sunt condiţii aleadaptării
ridicate la schimbare ale forţei de muncă;
- integrarea femeilor pe piaţa muncii constituie un element central al creşteriiprosperităţii;
- sporirea ratei participării pe piaţa muncii constituie o modalitate eficientă de adiminua
presiunea generată de evoluţiile demografice;
- creşterea sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare, precum şi inovaţiileconstituie
surse ale avantajului competitiv.
Submodelul nordic – un exemplu pentru Strategia Lisabona
Inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, modelul european s-a caracterizat prin rigiditati
structurale care au generat o dinamica redusa adezvoltarii economice si o slaba adaptare la noile
transformari globale si tehnologice din anii ’90.
In anul 2000, oficialii Parlamentului European au adoptat o strategie care reprezinta un
pachet de masuri al caror obiectiv este imbunatatirea performantelor economiilor europene,
luand ca exemplu submodelul nordic.
Submodelul Nordic este cel care s-a adaptat noului tip de dezvoltare economica chiar
inainte de adoptarea Strategiei Lisabona, astfel ca acesteeconomii indeplinesc astfel o parte
din obiectele fixate pentru anul 2020.
18
Concluzii
De departe, dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic
este cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a
generat atat eficienta macroeconomica, precum şi echitate sociala.
Modelul nordic are cel mai eficient sistem de protectie sociala,ii suntcaracteristice atat un
cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, cât si o legislatieputinstricta pentru
populatia ocupata.
Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate
sieficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa
de eficienta, cat si de echitate.
Ţările mai puţin dezvoltate (statele baltice, România, Bulgaria) au cea mai redusă rată a
sărăciei înainte de măsurile sociale, chiar dacă ponderea cheltuielilor sociale este de două ori mai
redusă decât în ţările continentale şi nordice. Rezultă că funcţionarea economiei contribuie la
obţinerea celui mai redus procent din populaţie situat sub pragul sărăciei din UE, însă rolul
statului în sprijinirea acestora este scăzut.
Pe baza indicatorilor privind ponderea persoanelor sub pragul de sărăcie şi a celor care
măsoară inegalitatea distribuţiei veniturilor rezultă că UE-27 (ca medie) s-a îndepărtat în
perioada 2000-2007 de la obiectivul asigurării coeziunii sociale. Motivaţia acestei evoluţii se
referă la existenţa unor grupuri de indivizi afectate într-o mai mare măsură de riscul sărăciei,
precum copiii, tinerii, femeile şi persoanele în vârstă.
"Care e viitorul capitalismului? Intr-un fel sau in altul, raspunsul este rezolvarea acestor
probleme, ceea ce modelul nordic face. Acestea sunt ingredientele. Modelul nordic are sansele de
a fi cel mai bun sistem", a declarat Jorma Ollila, Directorul Executiv al Nokia, intr-un interviu
acordat Financial Times.
Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele modelului nostru de dezvoltare
si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica mai inteligenta, mai durabila.
Uniunea Europeană şi-a fixat 5 obiective si 7 initiative majore. Europa 2020 va fi un
succes doar daca va face obiectul unui efort hotarat si concertat, atat la nivelul UE, cat şi la nivel
national.
19
Bibliografie
Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Economie Europeana.O prezentare sinoptica, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
Dinu, M; Socol, C; Marinas, M; Modelul European de integrare, Editura Economica, Bucuresti,
2007.
Pelkmans, J; Integrarea Europeana. Metoda si analiza economica, Editia a 2-a, Institutul
European din Romania, Bucuresti, 2003.
Socol, C; Marinas, M; Socol, A.G; Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Comun şi specific
în submodelele Uniunii Europene,Economie teoretică şi aplicată, Volumul XVII (2010), No.
3(544), pp. 25-44.
Si site-urile:
ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
eurostat.com