Din cuprins:

Povestea unui ghiocel Primul vestitor al primăverii răsare curajos din zăpada

rece

Paştele în familia mea Cum petrec Paştele împreună cu cei dragi

Învierea Domnului Învăţături despre cea mai mare minune săvârşită

vreodată pe Pământ

Ziua Păcălelilor Anual, pe întreaga planetă, farsele sunt sărbătorite pe

1Aprilie

20 Martie, Ziua Francofoniei Limba franceză este vorbită pe toate continentele

Povestea unui iepuraş Citeşte aventurile iepuraşului „ Pată ”

Şi multe altele…

An II, Numărul 6 ( 12 ), Aprilie 2010

Citeşte-ne online pe www.scvaleagloduluisv.webs.com, secţiunea „ Revista şcolii ”

Povestea unui ghiocel

Abia plecă Februarie din pădure, că pe cerul limpezit se

iveşte îndrăzneţ Soarele. Zăpada începe să picure de pe

ramuri: pic, pic. Stropii pătrund adânc în pământ şi trezesc

un ghiocel care, întinzându-şi rădăcinile spune:

-Ah, ce mult am mai dormit… ce-o mai fi pe-afară?

El îşi spălă cu grijă petalele albe şi lucioase şi se bucură:

-Ce frumoase sunt!

A răsărit puţin, dar nu putea să-şi croiască drum din cauza

frunzelor veştede, înghesuite unele peste altele ce formau un

covor întins şi gros.

-Vă rog să mă lăsaţi să trec, le spuse politicos ghiocelul.

- Ai face bine să mai stai în pământ şi să nu ne mai plictiseşti!

- Cum să stau în pământ? Că doar locul meu este afară, la

soare… trebuie să-mi deschid floricica şi să vestesc venirea

primăverii…

-Ce zgomotos mai eşti! Spuseră în cor frunzele… nu vine nici o

primăvară! Intră la loc în adăpost şi culcă-te!

Ghiocelul însă nu vru să asculte pe nimeni şi le străpunse.

Capul său verde ieşi la lumină:

-Ce frig este afară! Şi ce urât!

Totul era foarte urât şi ghiocelul se gândea că poate frunzele

aveau dreptate. Poate că nu venea primăvara.

Atunci o rază de soare coborî şi-i zâmbi:

-Bun venit, curajosule!

Când o văzu ghiocelul, îşi deschise petalele, iar parfumul lui

proaspăt se împrăştie, purtat de vânt.

Deodată, mugurii care dormeau şi firele de iarbă se

treziseră şi ele la rândul lor şi exclamară:

-Vine primăvara, vine primăvara!

Sanda Crăciun

Paştele în familia mea

Sfintele Paşti reprezintă cea mai mare sărbătoare pentru

creştinii ortodocşi. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este cea

mai mare minune săvârşită vreodată pe Pământ.

Şi familia mea se pregăteşte pentru întâmpinarea acestei mari

sărbători. Bunica pregăteşte pasca, cea mai însemnată coptură

la masa de Paşti. De obicei, bunica mea cocea pasca în Joia

Mare, dar în acest an, o coace sâmbăta, pentru a-şi păstra

prospeţimea până în Ziua Învierii. Mi-a spus că pasca se face

din făina cea mai curată, din grâu ales, cernută printr-o sită

groasă. Tot de la ea ştiu că cine frământă pasca nu trebuie să

aibă gând rău sau să vorbească urât ci să aibă sufletul luminat,

trebuie să facă înainte semnul Sfintei Cruci şi să rostească în

gând rugăciunile ştiute. Pasca nu se face numai cu mâna ci şi cu

sufletul şi credinţa noastră.

Mama pregăteşte ouăle, diferit colorate, dar mai cu seamă pe

cele tradiţionale, roşii. Nimic nu simbolizează mai bine jertfa

Mântuitorului, sângele vărsat şi bucuria Învierii decât oul roşu.

Seara pe la ora unsprezece suntem îmbrăcaţi cu toţii şi

aşteptăm să mergem la Slujba Învierii. Mama pregăteşte coşul

cu bucatele ce vor fi sfinţite: pască, ouă , cozonac, drob. Apoi îl

acoperă cu ştergarul cel mai frumos. Apoi plecăm spre biserică.

De pe uliţe şi din vale curg râuri de creştini. Se adună cu toţii în

curtea bisericii care devine parcă neîncăpătoare pentru atâţia

oameni.

Cu lumânările în mână aşteptăm clipa înălţătoare a luării

luminii, când pentru prima dată preotul, în miez de noapte

rosteşte „ Hristos a înviat! ”, iar vocile creştinilor răsună „

Adevărat a înviat! ”. Participăm apoi la Sfânta Liturghie din

Noaptea Învierii, iar la sfârşit preotul sfinţeşte coşurile din care

vom mânca la întoarcerea acasă.

După slujbă, mergem şi la mormântul bunicului, pentru a-i

duce şi lui lumina Învierii. Apoi ne îndreptăm spre casă pentru a

ne bucura de această mare sărbătoare.

Bianca Loghin

Învăţături despre Învierea Domnului Ziua când ne ţinem de şotii

Dacă primiţi o veste îngrijorătoare

sau auziţi lucruri ieşite din comun

nu intraţi în panică. Nu vă alarmaţi

pentru că orice poate fi posibil în

ziua de 1 aprilie. Este ziua în care

putem face glume şi ne putem păcăli

cunoscuţii fără ca aceştia să se

supere.

Ziua farselor nevinovate este

sărbătorită ca atare pe toate

continentele, iar potrivit tradiţiei,

păcălelile trebuie făcute până la ora

prânzului. Trimiterea la o întâlnire

inutilă a prietenilor sau alte farse

similare sunt cunoscute, în cele mai

multe ţări europene, încă din secolul

XVI. Însă dacă alegeţi să faceţi o

farsă cuiva după acest moment al

zilei, riscaţi să aveţi ghinion.

Originea acestui obicei este

controversată, iar teoriile merg de la

Noe, care ar fi trimis porumbelul să

caute în mod greşit pământ uscat,

până la data schimbării

calendarului gregorian. Una din

numeroasele explicaţii a acestei

tradiţii este următoarea: în anul

1564 regele Carol al IX-lea al

Franţei ar fi mutat serbarea Anului

Nou de pe data de 1 aprilie pe data

de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An

Nou (1 aprilie) se obişnuia să se

împartă cadouri, s-a continuat

împărţirea de cadouri şi după anul

1564, dar sub forma unor farse şi

glume nevinovate.

Cert este însă că în România, Ziua

Păcălelilor s-a încetăţenit în secolul

al XIX-lea, iar în zilele noastre,

puţini sunt cei care scapă de farsele

cunoscuţilor

Loredana Spătariu

Învăţătura despre

învierea Domnului nostru

Iisus Hristos se află în

centrul credinţei creştine:

"Dacă Hristos n-a înviat,

zadarnică este credinţa

voastră", spune apostolul

Pavel (I Corinteni 15, 17).

Domnul Iisus Hristos, Fiul

lui Dumnezeu, Unul din

Sfânta Treime, S-a întrupat

pentru noi şi a noastră

mântuire, a suferit, a fost dat

la moarte şi a treia zi a înviat

din morţi (Crezul).

Dar învăţătura

ortodoxă despre învierea

Domnului nu este separată

de întreaga lucrare de

răscumpărare, de ridicare a

omului din îndepărtarea sa

de Dumnezeu. Astfel, ea nu

trebuie separată nici de

răstignirea şi moartea Sa pe

cruce, astfel ca lucrarea de

răscumpărare ce a făcut

Dumnezeu prin Fiul Său

întrupat să fie unitară, după

cum mărturisim şi în Crez.

"În mormânt cu trupul,

în iad cu sufletul, ca un

Dumnezeu, în rai cu tâlharul

şi pe scaun împreună cu

Tatăl şi cu Duhul ai fost

Hristoase, toate umplându-le

Cel ce eşti necuprins".

Acest tropar, pe care

preotul în rosteşte în timpul

Sfintei Liturghii, este adesea

considerat ca un rezumat al

învăţăturii ortodoxe despre

învierea lui Hristos.

Dumnezeu adevărat,

Hristos este pretutindeni şi

pe toate le umple, fiind

necuprins. Niciodată nu s-a

despărţit de Tatăl şi de

Duhul, Tatăl, Fiul şi Duhul

Sfânt fiind "Treimea cea de

o fiinţă şi nedespărţită".

Om adevărat, el este

îngropat ca un mort,

înfăşurat în giulgiurile de

îngropare. Dumnezeu - om,

Mântuitorul Hristos se

coboară la iad, dar nu ca un

osândit, ci ca un Dumnezeu

ducând în acel adânc al

despărţirii de Dumnezeu

viaţa şi lumina învierii,

sfărâmând încuietorile

iadului şi scoţându-i de acolo

pe toţi cei ce au crezut în El

(I Petru 3, 19-20). În acelaşi

timp, El este şi în rai cu

tâlharul cel bun, după

făgăduinţă ("Astăzi vei fi cu

Mine în rai" - Luca 23, 43),

lucru ce arată că Hristos a

murit pentru toţi, pentru

întreg neamul omenesc.

Învierea Mântuitorului

nostru Iisus Hristos este şi

rămâne taină, oricât am

vorbi noi despre Învierea

Domnului Hristos nu putem

ajunge la înţelegere deplină.

Ştiţi, poate ştiţi mai bine zis,

că este o alcătuire între

catavasiile Crucii în care

Învierea este prezentată

expres "cea mai presus de

lume Înviere a lui Hristos

Dumnezeu", adică ceva care

e mai presus de ceea ce

putem noi înţelege cu

puterile firii şi de fapt e mai

presus de ceea ce putem

înţelege noi deplin. În orice

caz nu ajungem niciodată să

înţelegem Învierea

Mântuitorului, pentru că

este mai presus de fire.

Deci în ce a constat

Învierea Mântuitorului

Hristos? A constat în

învierea trupului, în unirea

lui cu sufletul, deci sufletul

la Învierea Domnului

Hristos s-a unit cu trupul

Domnului Hristos şi prin

putere dumnezeiască a înviat

din morţi. Despre acest lucru

e scris în Sfintele Evanghelii,

în cele patru Evanghelii.

Fiecare Evanghelist prezintă

Învierea Domnului Hristos

ca realitate, nu o explică, nici

nu face aprecieri asupra

Învierii, ci fiecare

Evanghelist prezintă

Învierea ca o realitate, ca

ceva care s-a întâmplat.

În fiecare Evanghelie

din cele patru ale Noului

Testament avem istorisiri ale

Învierii, ale împrejurărilor

în care a înviat Domnul

Hristos, şi a arătărilor

Mântuitorului care au urmat

după Înviere. Sfântul

Evanghelist Matei în

capitolul 28 al Evangheliei

sale are aprecieri în legătură

cu Învierea, respectiv

prezentarea celor ce au fost

în legătură cu Învierea. La

fel Sfântul Evanghelist

Marcu, avem în capitolul 16

astfel de relatări, în Sfânta

Evanghelie de la Luca în

capitolul 24, tot capitolul, şi

în Sfânta Evanghelie de la

Ioan, două capitole, 20 şi 21.

În Faptele Apostolilor se

fac la fel unele afirmaţii în

legătură cu Învierea

Domnului Hristos.

Sfântul Apostol Pavel în

capitolul 15 din Epistola I

către Corinteni, într-o bună

parte din capitol, mai ales în

partea de început, are

aprecieri în legătură cu cele

ce s-au întâmplat la Înviere.

„ Hristos a Înviat din morţi,

cu moartea pre moarte

călcând, şi celor din

morminte, viaţă dăruindu-le!

”

Pr. Nicolae Vrăjitoru

Flori de primăvară… şi de Paşti

Ghiocelul

Spre sfârşit de iarnă grea,

De sub pătura de nea,

S-a ivit un ghiocel

Aninat ca un cercel.

Într-un vârf de firicel.

Ghiocelul clopoţel,

El a dat de veste, el

Că dorit primăvară,

A venit din nou în ţară,

Cu căldură şi cu soare,

Cu straie de sărbătoare,

Pentru fiecare floare.

Crăciun Sanda

Primăvara

Dragă primăvară, Tu iar ai sosit? Ne jucăm pe-afară Bine ai venit!

Ghioceii veseli Azi au înflorit Dragă primăvară Ne-ai întinerit.

Ziua a crescut Noaptea a scăzut

Noi ne bucurăm, Şi te salutăm!

Dănilă Adriana

Hristos a Înviat

Postul mare s-a sfârşit

Şi Paştele a sosit

Cu bucurie-am aşteptat

Pe Hristos, cel lăudat

Oamenii răi L-au bătut,

L-au bătut, L-au chinuit Pe cruce L-au răstignit.

În cuie L-au pironit,

Până când El a murit

Şi pe noi ne-a mântuit.

Iar în seara de-nviere,

Hristos cu mare putere

A-nviat şi S-a urcat La ceruri cu-adevărat!

Turcu Cecilia

Iepuraşul

Iepuraşul cel frumos Morcovii toţi mi i-a ros

Dar în ghete mi-a lăsat,

Pască, ouă, cozonac

O mustaţă mi-a lăsat

Peste gard mi-a aruncat

Bombonele, acadele,

Să mă bucur eu de ele.

Loghin Bianca

Paştele

Paştele ce a sosit

Învierea ne-a vestit

Mielu-i fript, este gătit

Cozonacu-i rumenit

Pasca este pregătită Şi de toţi va fi servită

Învierea lui Hristos

Să vă fie de folos

Ouă, pască şi miel fript

Şi un Paşti Fericit!

Sumanariu Andreea

Primăvara

Primăvară, ai venit! În livadă te-am zărit Pe o creangă de cais, Frumoasă, la fel ca-n vis. Albinuţe zumzăiau Fluturaşii toţi dansau Până când ieşeau din iarbă Ghioceii să te vadă. Toţi se bucurau, vezi bine, Fiindcă le-a fost dor de tine.

Crăciun Sanda

De Paşte

În ziua de Sfântul Paști A sosit un iepuraş

Îmbrăcat în haină nouă Şi are-n coş de ouă

Câte unu-ncetinel

Le aşează uşurel

Jos pe câmpul plin de iarbă

Uşurel, să nu le spargă

Turcu Cecilia

Nedumerirea

Mi şi Ma, pisoii mici

Au crescut şi sunt voinici

Vremea bună nu-i mai lasă Un minut să stea în casă

Vor să afle, vor să ştie

Tot ce e-n gospodărie

Aşa au ajuns să vadă

Păsările din ogradă Şi-au văzut că fiecare

Îşi lasă ouăle-n cuibare

-Cel mai mare, va să zică,

Astăzi l-a ouat o gâscă

Cel micuţ i-al prepeliţei

Iar cel verzui al raţei Alb şi roz sunt de găină

Puse-n coş de-o gospodină

-Dară ouăle din casă, colorate

De cine au fost ouate?

Întrebă cei doi pisiici, -Acele păsări-s aici?

-Ouăle acelea-s ale noastre

De Paşti le face mai frumoase

O gospodină cu îndemânare

Cu multă muncă şi răbdare.

Crăciun Sanda

Zi de sărbătoare

Azi e zi de sărbătoare Zi sfântă, zi mare Căci azi a înviat, Domnul cel nevinovat

Pentru noi a pătimit, Pentru noi S-a răstignit, Dar unii oameni au uitat, Că Hristos a Înviat!

Gontariu Cristina

Iepuraşul cofetar

Iepuraşul urecheat Este foarte ocupat Trezit dis de dimineaţă, A zbughit-o către piaţă

După ce s-a-ntors în grabă A-nceput să facă treabă A stors iute pe-un butuc, Ierburile pentru suc Şi a copt până-n amiază, Prăjituri din foi de varză. Adună de prin grădini Tot felul de rădăcini, Iar din ele fierbe-ncet Cremă groasă de şerbet.

Rade coajă de copac

Şi prepară cozonac Iar din morcovii gustoşi Face papanaşi pufoşi

Crăciun Sanda

Povestea unui iepuraş

Iepuraşul de Paşti este răsfăţatul tuturor celor din casă dar şi al

animalelor din ogradă. În casă l-a adus bunicul la începutul

primăverii pentru l-a găsit tremurând în grădină. Era mic, alb şi

pufos iar bunicul văzându-l a crezut că e doar un ghem de omăt. În

curte toţi îl respectau pentru că trăise o mare aventură: călătorise la

oraş şi din această călătorie s-a întors cu numele de Pată. Să-i

ascultăm povestea:

„ Bunica muncea de zor în faţa casei. Pregătea lădiţele cu salată,

cu ceapă verde şi cu ridichi cu care urma să plece bunicul. Mă

strecurasem alături de bunica pentru că ştiam că are, ca

întotdeauna ceva gustos şi pentru mine. Când a intrat bunicul în

curte, a intrat pe poartă şi Azorel. M-am speriat, aşa că am sărit în

prima ladă cu salată. Chiar atunci bunicul a prins lădiţa şi în

maşină cu ea. Pentru că eram speriat n-am putut da de ştire că

eram şi eu printre salate.

Am ajuns la piaţă, un loc frumos unde aş putea trăi fericit toată

viaţa. Stăteam cuminte în lada cu salată şi priveam printre frunze .

Am ridicat o ureche, încă una apoi şi capul. N-am apucat să mă

bucur prea mult că un lătrat asurzitor m-a ameninţat că sunt în

pericol.

Din coşul unei doamne, care se oprise lângă masa bunicului, un

căţel mic, cum n-am văzut nici unul pe aici, un fel de Azorel negru,

cu păr pieptănat şi cu fundă roşie a încercat să sară la mine în

grămada de salată. Bunicul nu înţelegea de ce latră căţelul dar a

înţeles imediat ce m-a văzut că am sărit din ladă. Alergând aşa am

dat peste o cutie cu geam în care stăteau cuminţi alţi iepuraşi,

puişori şi găini de diferite mărimi. Am intrat pe prima uşă ce mi-a

ieşit în cale şi am dat de nişte oameni în halate albe, care făceau

iepuri, găini, pui şi iepuri din ciocolată. Spuneau că trebuie

terminat totul până vine Iepuraşul. Nu ştiu de ce, dar cred că mă

aşteptau pe mine. Eu n-am avut timp să mă gândesc la asta pentru

că lătratul venea după mine. Norocul meu a fost că uşa s-a închis şi

eu am avut timp să sar în cutie lângă ceilalţi iepuraşi. Cred că au

scăpat pe mine puţină ciocolată. Mi-a fost foarte greu să stau acolo

nemişcat ca toţi ceilalţi. Nu ştiu cât am stat acolo. Ştiu doar că l-am

auzit pe bunicul spunând că ar dori un iepuraş de ciocolată, pe

acela alb cu pată. Râdea, şi aşa am devenit iepuraşul alb cu pată şi

m-a dus bunicul acasă spunând tuturor numele meu… Pată ”.

SandaCrăciun

Ghicitori E de Paşti norocos Numele lui e „ Mustăcios ”

( Iepuraşul )

Un Fiu ea a născut Numele Iisus i-a pus

( Maica Domnului )

Noi cu toţi îl admirăm Şi în roşu-l decorăm

( oul )

Cu smântână e gătită Şi cu brânză-i îndulcită

( Pasca )

Cu nucă este gătit E cochet şi-i rumenit

( Cozonacul )

La biserică plecăm Şi noi toţi o aşteptăm

( Slujba Învierii )

Pe cruce-a fost răstignit Dar pe noi ne-a mântuit

( Hristos )

Bianca Loghin, Andreea Sumanariu

20 Martie - Ziua Francofoniei

Termenul de " Francofonie " a fost utilizat, intr-o prima

accepţiune, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru a

desemna spatiile geografice unde limba franceza era

folosita in mod curent. In anii 1950-1970, s-a avansat ideea

unei comunităţi francofone, fapt care a condus la crearea

primelor organizaţii si instituţii francofone. La 20 martie

1970, s-a înfiinţat Agenţia de Cooperare Culturala si

Tehnica (ACCT), cu sediul la Paris, unica organizaţie

interguvernamentala si principalul operator al Mişcării

Francofone. Începând de la aceasta data, ziua de 20 martie

marchează " Ziua Internaţională a Francofoniei ". "A fi francofon înseamnă sa folosim o limba comuna si sa

împărtăşim anumite valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului, dreptatea, solidaritatea, progresul, diversitatea culturala, fără sa pretindem că deţinem monopolul acestora. Anul trecut mai bine de o suta de tări care si-au dat seama de bogăţia si de evidenta comunităţii noastre, diverse in ceea ce priveşte formele ei de exprimare, dar, totodată, unita spre a se deschide către ceilalţi, către vorbitorii de limba portugheză, către hispanofoni, către vorbitorii de arabă, către rusofoni... si a apăra alături de aceştia o altă viziune asupra globalizării. Cea care caută pacea si favorizează cunoaşterea celorlalţi, cea care sarbatoreste universalul existent in fiecare dintre noi."

( Abdou Diouf, Secretarul General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei ).

România a intrat in Mişcarea Francofonă în anul 1991 cu

statutul de Observator, iar doi ani mai târziu a devenit

membru cu drepturi depline. Ţara noastră a deţinut

preşedinţia Francofoniei in perioada septembrie 2006 -

octombrie 2008.

Franceza este limba oficială a 32 de ţări de pe 5

continente, este una din limbile oficiale folosite de zeci de

organizaţii internaţionale (printre care Uniunea

Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul

Europei, Crucea Roşie, Organizaţia Internaţională a

Comerţului, Amnesty International, Interpol, Comitetul

Olimpic Internaţional ) si este a doua limba străină

predată în şcoli, după limba engleză.

Din Organizaţia Internaţională a Francofoniei fac parte

in prezent 55 de state membre, 2 state cu statut de

membru asociat si 13 state cu statut de Observator.

Conform unui raport privind fracofonia in 2006 -2007, 128

de milioane de oameni vorbesc franceza fluent sau o

folosesc in mod regulat si 100-110 milioane de oameni de

toate vârstele care locuiesc în ţări ne-francofone învaţă

această limbă.

Prof. Cristina Cojocaru

Lumina Învierii Domnului să vă călăuzească în drumul vieţii, să aveţi linişte şi pace, seninătate în

suflet şi căldură în casă!

Hristos a Înviat! În numele colectivului de redacţie, Iuliana Grigoraş

Familia solară Ştiaţi că…

* despre un exemplar al speciei Balaena

mysticetus, sau Balena de Groenlanda, se

afirmă că ar fi trăit 211 ani? Sursa nu este

încă verificată dar, dacă informaţia s-ar

dovedi adevărată, respectiva balenă ar deveni

cel mai in vârstă mamifer din lume.

* cercetătorii au descoperit exemplare ale

micuţilor arici de mare care au trăit peste 200

de ani? Întâlnite în Oceanul Pacific, aceste

fiinţe trăiesc pe fundul apei, în zone

stâncoase, cu puţine valuri şi materii solide (

nisip, pământ etc. ).

* Tu`i Malila, o ţestoasă din specia

Geochelone radiata, este cea mai bătrână

ţestoasă din lume? Totodată, ea este şi cel mai

bătrân exemplar din categoria reptilelor găsit

până acum de cercetători. Ea a murit la

vârsta de 188 de ani şi a aparţinut familiei

regale din statul Tonga, fiind o donaţie din

partea căpitanului britanic James Cook.

* in Ianuarie 2009 un homar uriaş, botezat

George de către angajaţii City Crab and

Seafood, un restaurant din New York, a cărui

mascotă era, avea 140 de ani conform

experţilor? El a fost aruncat înapoi în mare

după intervenţia activiştilor PETA ( o

organizaţie internaţională pentru drepturile

animalelor ).

( sursa: www.stiati-ca.com ) Andreea Sumanariu, Denisa Rusu

Familia solară este alcătuită din nouă planete, printre care şi Pământul,

planeta noastră. Cele nouă planete se rotesc pe diferite orbite, aflate pe

distanţa de peste 4,5 miliarde de kilometri în jurul unei mari stele

strălucitoare, Soarele

Cea mai apropiată planetă de Soare este Mercur. Urmează în ordine

Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto. Între

planetele Marte şi Jupiter există o centură de asteroizi.

Planetele fac o rotaţie completă în jurul Soarelui, cu diverse viteze fără să

se ciocnească, deoarece, fiecare îşi urmează

propria orbită. Cu cât planeta se află mai departe, cu atât este nevoie de

mai mult timp pentru a parcurge orbita respectivă. De exemplu, Mercur

face ocolul Soarelui în doar trei luni în timp ce planetei Pluto, cea mai

depărtată, îi trebuie 248 de ani pământeşti pentru a face o rotaţie completă

în jurul Soarelui.

Şi dimensiunile planetelor sunt variabile. Cea mai mare este planeta

Jupiter, urmată de Saturn, Uranus şi Neptun. Cea mai mică planetă este

Pluto ( de circa trei ori mai mică decât Pământul ). Planetele mari, cu

excepţia lui Jupiter prezintă inele.

Toate planetele, în afară de Mercur şi Venus au sateliţi. Numărul cel

mai mare îl au planetele gigant. Saturn, Jupiter şi Uranus în timp ce

Pământul are un singur satelit: Luna.

Bianca Loghin

Să ne cunoaştem trecutul

1

2

3

4

5

6

7

A

B

SMULGEM ZÂMBETE!

La ora de geografie: - Câte continente sunt? întreabă profesorul. - Cinci! răspunse un elev. - Ştii cum se numesc? - Da… 1, 2, 3, 4, 5!

La matematică:

Diagonala A- B: Zonă geografico - istorică din E- NE ţării. Orizontală: 1. Bogdan - ..............., Petru - ..................., Ştefan.......... - reprezentanţi de seamă ai acestei familii domneşti moldovene. 2. Mânăstirea ................... din judeţul Suceava, ctitorită de Ştefan cel Mare, renumită pentru albastrul ce îi poartă numele. 3. Vărul lui Ştefan cel Mare, .............. - Ţepeş, domnitor al Ţării Româneşti.

4. Bătălia de la ....................., din 1475, lângă Vaslui ( 2 cuv. ). 5. În 1476, în acest loc aflat la SE de Târgu Neamţ, moldovenii conduşi de Ştefan cel Mare au transformat o înfrângere în victorie. 6. Oraş din N Moldovei unde Ştefan cel Mare îşi avea cetatea de scaun. 7. Mânăstirea ..................., unde la începutul lui iulie 1504 a fost înmormântat Ştefan cel Mare.

Preluat de pe www.didactic.ro şi propus de prof. Ioan Crăciun

- Să presupunem că locuieşti la etajul cinci şi că între fiecare două etaje sunt 15 trepte. Câte trepte va trebui să urci pentru a ajunge la apartamentul tău? - Pe toate, domnule profesor.

Prof. Nusia Lazăr

Desene de Gabriela Iordache şi Larisa Jeder

An II, Nr. 6 ( 12 ), Aprilie 2010

EDITOR: CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE AL ŞCOLII VALEA GLODULUI

------------------------------------------------- Colectivul de redacţie ----------------------------------------------------

Redactor-şef: prof. Nusia Lazăr Redactori: Bianca Loghin, Sanda Crăciun, Loredana Spătariu, Andreea Sumanariu, Gabriela Iordache, Iuliana Grigoraş, Denisa Rusu Colaboratori: pr. Nicolae Vrăjitoru, prof. Cristina Cojocaru, prof. Ioan Crăciun Corectarea textelor: prof. Lăcrămioara Pali ( Şc. Valea Glodului ), înv. Cecilia Olariu ( Şc. Osoi ) Tehnoredactarea şi aranjament în pagină: prof. Florin Viu