An 1 Economie Politica

7/25/2019 An 1 Economie Politica

http://slidepdf.com/reader/full/an-1-economie-politica 1/32

Însuşirea economiei politice oferă posibilitatea înţelegerii feno-menelor economice şi sociale lanivel naţional şi mondial, ceea ce constituie o condiţie esenţială pentru perfecţionarea cadruluilegislativ şi ainstituţiilor corespunzătoare. Viitorul specialist în drept trebuie să posede cunoştinţe economice solide pentru

practicarea meseriei de jurist.1. E!"!#$% &$ &'$$"(% E!"!#$) Ştiinţa economică reprezintă o componentă deosebit de impor-tantă a sistemului de ştiinţecontemporanedeoarece orice activitate economică presupune calcule economice ştiinţifice, o anumită tehnică degândireeconomică, un anumit comportament în gestionarea resurselor şi în adoptarea deciziilor, promovareacriteriului de raţio-nalitate etc. Nevoile umane sunt concretizate în cerinţe materiale şi spirituale, bunuri şi servicii, mediuecologic alevieţii şi activităţii oamenilor. le constituie impulsul şi motivaţia oricărei activităţi umane.

!n funcţie de diferite criterii de clasificare, nevoile umane pot fi grupate în" nevoi naturale, socialeşiraţionale# nevoi primare şi superioare# nevoi individuale, de grup şi generale ale societăţii etc.!nsă, indiferentde tipul lor, nevoile au câteva caracteristici"a$ caracterul dinamic, în sensul că, de la o perioadă la alta, au loc modificări în structura şi nivelulcalitativ al cerinţelor de consum# b$ sunt reproductibile sau regenerabile, în sensul că satisfacerea unei nevoi sau a alteia dureazănumai unanumit timp, după care se manifestă din nou#c$ caracterul complementar, în sensul că satisfacerea unei nevoi generează o alta#d$ sunt concurente, în sensul că unele se e%tind, iar altele se restrâng, având loc şi substituirea

unora cualtele.&atisfacerea nevoilor se realizează prin consumul de bunuri materiale şi servicii. 'entru producerea acestor bunuri şi servicii este necesară utilizarea resurselor economice, umane şi materiale. 'roblemafundamentală atuturor economiilor o reprezintă raritatea resurselor, care sunt limitate şi insuficiente pentru a produce toate bunurile mate-riale şi serviciile pe care oamenii ar dori să le consume. (e aceea, apare necesitateaalegerii celeimai bune variante de alocare a resurselor.)ostul de oportunitate al unei alegeri reprezintă cea mai bună alternativă sacrificată, atunci când

se faceo alegere între mai multe variante posibile. (e asemenea, în studierea alternativelor de a producese foloseştecurba *frontiera$ posibilităţilor de producţie. +ceasta reflectă toate combinaţiile posibile de producere a două bunuri prin folosirea integrală şi eficientă a resurselor disponibile la un moment dat. işcarea dela un punctla altul pe această frontieră arată o modificare în cantităţile de bunuri produse care necesită orealocare a



resurselor.+ctivitatea economică este o componentă fundamentală a acţiunii umane, în cadrul căreia, prinalocareaşi folosirea resurselor economice, au loc procesele de producţie, de circulaţie, de distribuţie şiconsum de bunuri şi servicii, în vederea satisfacerii trebuinţelor. &tructura activităţii economice cuprinde

următoarelecomponente fundamentale"a$ producţia, în cadrul căreia, prin combinarea factorilor, oamenii produc bunuri materiale şiservicii# b$ circulaţia, ce asigură trecerea bunurilor economice de la producător la consumator#c$ distribuţia, ce asigură repartiţia bunurilor şi serviciilor pe destinaţiile lor *satisfacerea nevoilordeconsum sau de producţie$#d$ consumul , folosirea bunurilor şi serviciilor pentru satisfacerea nevoilor.&tructura activităţii economice poate fi analizată şi din alte unghiuri de vedere" structuratehnologică, deramură, pe sectoare, teritorială. mportantă este şi structura verticală a activităţii econo-mice, în

cadrul căreia putem evidenţia"a$ microeconomia activitatea economică la nivelul unităţii economice# b$ mezoeconomia activitatea la nivel de ramură economică şi zonă economică#c$ macroeconomia activitatea economică la nivelul economiei naţionale#d$ mondoeconomia ansamblul economiilor naţionale în inter-dependenţa lor./inând cont de cele prezentate mai sus, se poate spune că econo-mia politică cercetează cumdecidoamenii să utilizeze resursele productive rare sau limitate, în vederea creării de mărfuri sauservicii variate,spre a le repartiza pentru scopuri de consum între diferiţi membri ai societăţii. %istă însă şi altedefiniţii date

economiei poli-tice. )a o sinteză a acestora, putem spune că obiectul economiei politice ca ştiinţăîl constituie studierea vieţii economice reale, a fenomenelor şi proceselor economice care au loc în domeniul producţiei, sc*imbului, repartiţiei şi consumului de bunuri materiale şi servicii, a relaţiilor cauzale, a legilor şicategoriilor economice, pe diferitele trepte ale evoluţiei societăţii, oferind un mod economicştiinţific degândire şi acţiune, putere de anticipare şi raţionalitate, ţinând seama de confruntarea nevoilornelimitate curesursele limitate.conomia politică, ca ştiinţă economică fundamentală, oferă baza teoretică şi metodologică

generalăştiinţelor economice în ansam-blul lor.+firmarea economiei ca ştiinţă autonomă presupune, pe lângă obiectul său propriu de studiu, şi ometodă,adică un ansamblu de principii, de procedee şi tehnici de cercetare, care au rolul de a contribui larezolvarea cueficienţă tot mai mare a problemelor practicii.'rocedeele ce caracterizează metoda în ştiinţele economice sunt următoarele" abstractizarea,inducţia,



deducţia, îmbinarea metodei istorice cu cea logică, analiza *cantitativă şi calitativă# pozitivă şinormativă#statică şi dinamică$, sinteza şi e%perimentul economic.'rocesul de formare a economiei ca ştiinţă a avut loc într-o perioadă îndelungată a evoluţieisocietăţiiomeneşti. dei şi chiar teorii economice au apărut încă din +ntichitate, în special în 0recia antică

*1enofon,'laton, +ristotel$, apoi, o lungă perioadă de timp, inclusiv în vul ediu, a avut loc o evoluţielentă a gândiriieconomice.2 dată cu poca modernă apar noi curente de gândire economică" mercantilismul *+ntoine deontchr3tien$ şi fiziocra-tismul *4r. 5uesne6, 7urgot ş.a.$.8n moment deosebit în evoluţia ştiinţei economice îl reprezintă Şcoala clasică engleză, în fruntecu +dam&mith, părintele microeco-nomiei, a cărui carte %vuţia naţiunilor *9::;$ pune bazele economiei politice caştiinţă. +lţi reprezentanţi sunt" (avid <icardo, althus, =ohn &tuart ill.!n cea de-a doua >umătate a secolului al 11-lea, din rândul economiştilor se afirmă ?arl ar%,

undiscipol al lui (avid <icardo, cel mai influent critic al economiei capitaliste. 7ot atunci au locîncercări de aaşeza ştiinţa economică pe fundamente noi. +ceastă perioadă a fost dominată de trei şcoli" Şcoalade la @iena*von Aieser$, Şcoala de la Bausanne *Aalras, 'areto$ şi şcoala de la )ambridge *+lfredarshall$.2 dată cu apariţia, în 9CD;, a lucrării lui =.. ?e6nes, 'eoria generală a folosirii m+inii de lucru,adob+nzii şi a banilor , are loc trecerea de la nivelul microeconomic la nivelul macroeconomic deanaliză.!n perioada postbelică, ştiinţa economică şi-a îmbunătăţit sub-stanţial conţinutul. !n numeroase

lucrări seabordează problematica macrodeciziei economice, a creşterii economice, echilibrului macro-economic şioptimului economic, a pieţei, fluctuaţiilor, ocupării şi şoma>ului, inflaţiei, rolului statului îneconomie etc.!n domeniul gândirii economice au e%istat şi preocupări ale economiştilor români. !nceputulrealizat decătre (imitrie )antemir prin lucrarea sa escriptio #oldaviae a fost continuat, în secolul al 11-lea, de către Nicolae Eălcescu, . 0hica, 0. Eariţiu, E.'. Fasdeu, +.(. 1enopol, '.&. +urelian şi, în prima >umătate asecolului al 11-lea, de economişti precum @irgil adgearu, @ictor &lăvescu, 0. ladenatz, on

<ăducanu, N..+ngelescu, ihail anoilescu. !n perioada postbelică au fost cercetate numeroase probleme aleeconomieiromâneşti, în diverse lucrări, tratate, manuale, studii, inclusiv în anii de tranziţie la economia de piaţă.G. CARACTERIZARE GENERALĂ A ECONOMIEI DE PIAŢĂ&atisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor se realizează prin intermediul bunurilor şiserviciilor. !n



consecinţă, fiecare societate umană trebuie să-şi organizeze activitatea economică astfel încât sărăspundă lacâteva întrebări fundamentale şi interdependente" )e, cât, cum şi pentru cine produceH )e bunurişi în cecantităţi trebuie produseH )um vor fi folosite diferitele feluri de resurse pentru realizarea acestor produseH

'entru cine sunt produse bunurile respectiveH+cestor întrebări societatea le-a răspuns în diferite moduri. (acă iniţial producţia socială a luatformaeconomiei naturale, în care bunurile create servesc consumului propriu al producătorului, treptataceasta şi-arestrâns sfera de cuprindere în favoarea economiei de schimb, în care bunurile se produc preponderent pentru piaţă.)u toate că, în diferite ţări şi perioade, economia de schimb a cunoscut şi cunoaşte trăsăturispecifice, eaare unele caracteristici generale, dintre care cele mai semnificative sunt"a$ &pecializarea, întemeiată pe un avanta> absolut sau relativ, ce a permis perfecţionarea forţelor

de producţie, creşterea producţiei prin folosirea aceloraşi resurse, utilizarea pe scară largă a tehniciişi tehnologieimoderne.b$ +utonomia, independenţa agenţilor economici, ce presupun ca agenţii economici să dispună delibertate de acţiune, de dreptul de decizie, iar înstrăinarea bunurilor să aibă la bază criteriieconomice. )hiar dacă cea mai largă autonomie se realizează în condiţiile proprietăţii private, aceasta nu implicădispariţia proprietăţii publice.c$ 'roducţia de mărfuri generalizată şi mi>locirea schimbului de către bani. conomia de schimbcreează

bunuri prioritar pentru vânzare. !ntrucât producţia de mărfuri este generală, iar diviziunea socialăa muncii foartelargă, schimbul este realizat prin intermediul banilor.(e-a lungul timpului, banii au îmbrăcat mai multe forme" marfă-bani, monedă de aur şi argint, bani dehârtie, bani electronici. ndependent de etapa de evoluţie şi de conţinutul lor economic, baniiîndeplinescurmătoarele funcţii"a$ mi>loc de măsurare a activităţii economice. !n această funcţie banii măsoară cheltuielileefectuate şirezultatele obţinute în activi-tatea economică trecută şi prezentă, precum şi cele avute în vedere în perioada ce

urmează# b$ mi>loc de schimb. Eanii îndeplinesc această funcţie când mărfu-rile se achită în momentullivrării lor#c$ mi>loc de plată. Eanii îndeplinesc această funcţie în ipoteza în care mărfurile se achită la unanumittermen, după livrarea lor, când ele se vând pe credit#d$ mi>loc de rezervă de valoare.4uncţiile banilor au valabilitate şi pentru banii naţionali, care deservesc piaţa internă, şi pentru banii



universali, care deservesc piaţa internaţională, mi>locind schimburile e%terne de mărfuri, turismul,transferulde tehnologii, investiţiile efectuate în străinătate etc.'ornind de la modul concret în care sunt folosite şi adoptate deciziile, în economia contemporanăîntâlnim două sisteme de organi-zare şi funcţionare a economiei de schimb" sistemul economieide piaţă şi

sistemul economiei de comandă. Economia de piaţă modernă are următoarele elemente specifice"a$ pluralismul formelor de proprietate, în cadrul cărora predo-mină proprietatea privată# b$ piaţa îndeplineşte un rol important în reglarea activităţii economice#c$ motivaţia activităţii agenţilor economici o constituie ma%imi-zarea profitului#d$ concurenţa stimulează agenţii economici în promovarea pro-gresului#e$ pentru ma>oritatea bunurilor şi serviciilor, preţurile se for-mează liber#f$ e%istenţa unei structuri tehnico-economice moderne care asigură o eficienţă economică înaltă#g$ statul democratic se manifestă, pe de o parte, ca agent economic, iar pe de altă parte,acţionează îndirecţia corectării imperfecţiunilor pieţei prin folosirea cadrului legislativ, a pârghiiloreconomico-financiare

etc.&pre deosebire de economia de piaţă, în economia centralizată de comandă, alocarea şi utilizarearesurselor, stabilirea raportului dintre resurse şi nevoi sunt consecinţe ale unor decizii centralizate,impuseagenţilor economici de aparatul de stat, pe baza acceptării, la nivel social, a unor principii deierarhizare a priorităţilor şi intereselor. Nici unul dintre aceste sisteme nu e%istă în stare pură, ele reprezentând tipuri ideale. !n realitate,oriceeconomie este o economie mi%tă în care se întâlnesc, în diferite proporţii, elemente din ambelesisteme.+naliza comparativă a economiilor reale de piaţă permite identificarea a trei modele principale de

economieIreuşităJ" economia socială de piaţă *0ermania, ţările nordice$, economia de piaţă Idirecţionatăde consumJ*&.8.+$ şi economia de piaţă Ighidată administrativJ *=aponia$.+ctivitatea economică în societate se desfăşoară de către oameni, organizaţi în cadrul unor unităţieconomice profitabile şi specializate pe domenii distincte. +genţii economici sunt indivizi saugrupe de indivizi,care participă la viaţa economică a societăţii, îndeplinind, în acest sens, anumite roluri şi avândanumitecomportamente economice. +genţii economici se grupează pe sectoare, pe baza funcţiei lor principale îneconomie. /inând seama de această funcţie, în rândurile agenţilor economici includem"

întreprinderile,gospodăriile familiilor sau mena->ele, administraţiile publice şi private, instituţiile de credit şiasigurări,străinătatea.<elaţiile dintre participanţii la activităţile economice sunt interdependente. 4lu%urile economicereprezintă mişcări permanente de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice,disponibilităţi băneştietc., între agenţii participanţi la tranzacţii. 4iecare tranzacţie bilaterală sau de piaţă este formatădin două



flu%uri economice"a$ flu%urile reale *de bunuri$, care pornesc de la producător şi a>ung la consumator# b$ flu%urile monetare, care au sens opus.!n economie au loc şi tranzacţii unilaterale, care sunt mişcări sau transferuri univoce de bunuri,fără a se primi în schimb contraprestaţii.

7otalitatea flu%urilor economice formează circuitul economic.forturile făcute de agenţii economici se concretizează în cheltu-ieli de producţie curente şi în noidotăritehnice pe baza investiţiilor. <ezultatele obţinute la nivelul unităţilor economice se materializeazăîn bunurimateriale şi servicii, fiind cuantificate în unităţi fizice, natural-convenţionale şi valorice. !n raportcu gradullor de cuprin-dere, rezultatele microeconomice monetare pot fi" globale *cifra de afaceri$, finale*valoareaadăugată$ şi nete *profitul brut şi net$.3. $%(%. EEE% &$ !/E'%'iaţa e%primă relaţiile economice dintre oameni, dintre agenţii economici, relaţii care se

desfăşoară într-unanumit spaţiu, în cadrul căruia se confruntă cererea cu oferta de mărfuri, se formează preţurile, auloc negocieri şiacte de vânzare cumpărare, în condiţii de concurenţă. <egulatorul principal al pieţei esteconcurenţa, fiecareurmărindu-şi propriul interes, satisfacerea cât mai bună a nevoilor de producţie sau de consum personal. (eosebitde importante sunt autonomia de decizie a agenţilor economici, libertatea lor economică, pentrucă numai astfel se poate acţiona prompt şi eficient la cerinţele pieţei.!n general, se consideră că e%istă următoarele tipuri de piaţă"a$ din punctul de vedere al obiectului tranzacţiei economice" piaţa bunurilor de consum final,

piaţa factorilor de producţie *care, la rândul ei, include piaţa resurselor naturale, piaţa muncii şi piaţa capitalului$, piaţamonetară, piaţa financiară *inclusiv bursa$# b$ din punctul de vedere al e%tinderii teritoriale" piaţalocală, piaţaregională, piaţa naţională şi piaţa mondială# c$ din punctul de vedere al desfăşurării concurenţei" piaţa cuconcurenţă perfectă sau pură şi piaţa cu concurenţă imperfectă *formată, la rândul ei, din piaţa cuconcurenţămonopolistică, de tip oligopol, monopol, monopson, oligopson etc.$. +ceste diferite tipuri de piaţă formeazăun tot unitar, un sistem de piaţă, în sensul că ele se influenţează reciproc, schimbările care au loc

în cadrulunei pieţe reflectându-se, direct sau indirect, în evoluţia altor pieţe sau în ansamblul relaţiilor de piaţă.)ererea şi oferta sunt componentele fundamentale ale pieţei, iar raportul dintre ele constituie oformă dee%primare a relaţiei dintre producţie şi consum, în condiţiile economiei de schimb.ererea de mărfuri reprezintă nevoile de bunuri şi servicii care se satisfac prin intermediul pieţei,adică



prin vânzare-cumpărare. )ererea are drept suport puterea de cumpărare a oamenilor# ea e%primăcanti-tatea de bunuri şi servicii cerute, la un moment dat, la preţurile e%istente, considerând date veniturile şi preferinţelecumpărătorilor. )ererea poate fi" a$ individuală *din partea unui singur cumpărător la un buneconomic$# b$ totală

*din partea tuturor cumpărătorilor la un bun economic$# c$ agregată sau globală *din partea tuturor cumpărătorilor la toate bunurile e%istente$. )a volum, structură şi nivel al cerinţelor de consum, cererea arecaracter dinamic.'rincipalii factori de care depinde cererea sunt nevoile oamenilor, venitul şi preţul. reţul constituie un factor care e%ercită o mare influenţă asupra cererii de bunuri şi servicii.)ererea seaflă în raport invers proporţional faţă de preţ" când preţul creşte, cererea scade, deoarece la unvenit dat posibilitatea de cumpărare se micşorează# invers, când preţul scade, cererea creşte. +stfel, cerereaeste ofuncţie descres-cătoare faţă de preţ.

)ererea de mărfuri nu este o mărime fi%ă. &ensibilitatea acesteia faţă de variaţia preţului sau avenituluireprezintă elasticitatea cererii. )oeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ *calculat caraport întrevariaţia cantităţii cerute şi variaţia preţului$, în principiu, este negativ, deoarece atunci când preţulcreşte,cererea scade, iar raportul dintre două semne diferite dă semnul negativ. !n funcţie de elasticitateacererii înraport de preţ, se disting" a$ cerere inelastică *variaţia cererii este mai mică decât variaţia preţului$# b$ cerere perfect inelastică *total insensibilă la variaţia preţului$# c$ cerere elastică *variaţia cererii este maimare decât

variaţia preţului$# d $ cerere perfect elastică *cererea creşte continuu la un nivel dat al preţului$# e$cerere cuelasticitate unitară *variaţia cererii este egală cu variaţia preţului$. !n cazul bunurilor substituibile*de e%empluuntul şi margarina$, are loc şi fenomenul elasticităţii încrucişate a cererii, care măsoarăsensibilitatea cererii la bunul +, când preţul bunului E se modifică.!n practică, e%istă şi situaţii de cerere atipică, adică e%cepţii de la legea generală a cererii" dacă preţulcreşte, creşte şi cererea, dacă preţul scade, scade şi cererea. )omportamentul atipic al cererii se produce în maimulte cazuri" efectul 0iffen, efectul de anticipare din partea consumatorilor, efectul de venit nul

în cazul bunurilor de lu% foarte scumpe, efectul de ostentaţie şi snobism din partea unor consumatori,efectul deinformare imperfectă, dar şi cazul bunurilor importante fără înlocuitori, când mărimea preţului, îngeneral, nuatrage după sine o diminuare a cererii.!ferta reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii destinate vânzării, pe piaţă, la un moment dat. a poate



fi" a$ individuală *oferta dintr-un bun din partea unui producător$# b$ totală *întreaga cantitatedintr-un bun pecare producătorii o oferă spre vânzare$# c$ agregată sau globală *toate bunurile şi serviciile, dinţara respectivă,destinate pieţei, e%primate în bani$. 2ferta de mărfuri, în dinamica ei, depinde de mai mulţifactori" a$ evoluţia

cererii de bunuri şi servicii#b$ disponibilitatea factorilor de producţie sau raritatea şi randamentul economic al acestora# c$costul de producţie *de fapt, costul marginal$# d $ preţul de vânzare al mărfii# e$ posibilitatea de stocare a bunurilor şicostul stocării etc.2ferta este o funcţie crescătoare de preţ# ea se află în raport direct proporţional faţă de preţ, adicăofertacreşte când preţurile cresc şi se micşorează când preţurile scad. !n practică e%istă şi e%cepţii de lalegeagenerală a ofertei, denumite parado%ul ofertei *de e%emplu, la produse perisabile legume fructe, sau

situaţia în care unii producători agricoli sunt nevoiţi să-şi vândă produsele chiar şi la preţuri înscădere, pentrua-şi plăti impozitele sau pentru a rambursa creditele$.lasticitatea ofertei în raport de preţ reprezintă reacţia ofertei la modificările preţului. a semăsoară princoeficientul de elasticitate a ofertei, calculat prin raportarea modificării cantităţilor oferite lamodificarea preţului de vânzare. !n funcţie de modul în care oferta reacţionează la modificările de preţuri, sedisting" a$oferta elastică *variaţia ofertei este mai mare decât variaţia preţului$# b$ ofertă cu elasticitateunitară *variaţiaofertei este egală cu variaţia preţului$#

c$ ofertă perfect elastică *la un nivel dat al preţului, cantitatea oferită creşte continuu$# d $ ofertainelastică*modificarea ofertei este mai mică decât modificarea preţului$# e$ oferta perfect inelastică *laorice variaţie a preţului, oferta nu se modifică$.chilibrul pieţei reflectă situaţia în care cantităţile oferite şi cele cerute sunt egale, la preţul pieţei.&e poate deci spune că piaţa este în echilibru la preţul care permite egalitatea cantităţii cerute deconsumatori cucea oferită de producători. +tunci când se ia în calcul o singură piaţă a unui produs, vorbimdespre unechilibru parţial, iar când sunt luate în calcul toate pieţele, ţinând seama de interdependenţa lor,

vorbim despreechilibru general.K. FACTORII DE PRODUCŢIE ŞI COMBINAREA LOR !ntreprinzătorii, pentru a produce bunuri destinate consumului, îşi procură factori de producţie.+ceştiareprezintă resursele econo-mice atrase în circuitul economic, aflate în mişcare ca flu%uri. !ngeneral, seconsideră că la producerea bunurilor participă trei factori" munca, natura *pământul$ şi capitalul.+cestor



factori clasici li se pot adăuga şi" întreprinderea *antreprenoriatul$, progresul tehnic, inovaţia şiresurseleinformaţionale.L #unca reprezintă o acţiune conştientă, specific umană, îndrep-tată spre un anumit scop, încadrulcăreia sunt puse în mişcare aptitudinile, e%perienţa şi cunoştinţele care îl definesc pe om, consu-

mul deenergie fizică şi intelectuală. unca este un factor activ şi determinant al producţiei, ceantrenează ceilalţifactori în vederea obţinerii de bunuri şi servicii. !n ultimele decenii, se conturează o serie decaracteristicigenerale în evoluţia factorului muncă" tendinţa generală de sporire a populaţiei active, deşiinegală pe ţări şizone geografice# sporirea ponderii populaţiei ocupate în sectorul terţiar şi în cel cuaternar, în timpce însectorul primar se înregistrează o scădere# sporirea calităţii resurselor de muncă în corelaţie cunivelul dedezvoltare economică, cu progresul în ştiinţă, tehnică, în cultură în general.

L "atura, ca factor de producţie, cuprinde pământul, resursele de apă şi resursele minerale. 8n locimportant îi revine pământului, care este decisiv nu numai pentru agricultură şi silvicultură, ci şi pentruîntreaga activitate umană, căreia îi oferă suport de e%istenţă şi loc de desfăşurare. 'entru viaţaeconomicăactuală prezintă interes şi dimensiunea şi calitatea suprafeţei ce revine în medie pe locuitor.%ploziademografică a secolului 11 a diminuat suprafeţele agricole şi silvice pe locuitor, devenind astfeluna din celemai drastice limitări cu care se confruntă agenţii economici în activitatea lor.L apitalul reprezintă ansamblul bunurilor reproductibile, rezul-tate ale unei activităţi anterioare,utilizate

în producerea de noi bunuri materiale şi servicii destinate vânzării cumpărării pe piaţă, în scopulobţinerii unui profit. )apitalul tehnic este format din maşini, utila>e, echipamente, instalaţii, clădiri, construcţii,mi>loace detransport, animale de muncă şi de reproducţie, materii prime, materiale, semifa-bricate. )apitalultehnic folosit înactivitatea economică este constituit din" a$ capitalul fi% acea parte a capitalului care participă lamai multecicluri de producţie, se consumă treptat şi se înlocuieşte la intervale mai mari de timp# b$ capitalulcirculant acea parte a capitalului care se consumă integral într-un singur ciclu de producţie şi trebuieînlocuit după fiecare

ciclu de producţie. 'rocesul consumării capitalului fi% se manifestă prin fenomenul uzurii, care prezintă douăforme" a$ uzura fizică deprecierea treptată a maşinilor, echipamentelor, instalaţiilor ca urmare afolosirii lor înactivitatea economică sau a acţiunii factorilor naturali# b$ uzura morală determinată de progresul tehnic, carefavorizează fabricarea unor maşini şi utila>e cu noi performanţe, superioare celor aflate înfuncţiune, sau



reducerea preţului la care poate fi cumpărat un echipament echivalent. <ecuperarea pierderilor prove-nite dinuzura capitalului fi% se face prin amortizare. )ota de amortizare depinde de cheltuielile cu procurarea capitaluluişi durata de funcţionare a acestuia.!ntreprinzătorii, pentru a produce şi pentru a-şi atinge scopul de a obţine un profit cât mai mare

posibil , combină factorii de producţie şi aleg varianta de combinare cea mai eficientă.)ombinarea factorilor de producţie reprezintă un mod specific de unire a factorilor de producţie privitatât sub aspect cantitativ, cât şi structural calitativ# atât din punct de vedere tehnic, cât şieconomic. !ncombinarea factorilor de producţie, întreprinzătorul porneşte de la premisele" a$ caracterul limitatal factorilor supuşi combinării#b$ caracteristicile factorilor de producţie şi concordanţa lor cu specifi-cul activităţii# c$con>unctura pieţelor factorilor de producţie. )ombi-narea este posibilă datorită următoarelor proprietăţi ale factorilor

de producţie"a$ divizibilitatea *posibilitatea factorului de a se împărţi în subunităţi omogene, fără a fi afectatăcalitatea lui$#b$ adaptabilitatea *capacitatea de asociere a unei unităţi dintr-un factor cu mai multe unităţi din altfactor$# c$complementaritatea *la o producţie dată, o anumită cantitate dintr-un factor se asociază doar cu ocantitatedeterminată de ceilalţi factori$# d $ substituibilitatea *posibilitatea de a înlocui o cantitate dintr-unfactor printrocantitate determinată din alt factor, menţinând acelaşi nivel al producţiei$.)ombinarea va presupune nu doar unirea lor, ci şi substituirea lor. +naliza combinării şisubstituirii

factorilor în acest caz conduce la luarea în considerare nu doar a randamentelor factoriale, ci şi arandamentelor de scară, care pot fi" a$ constante *dacă factorii de producţie se dublează, producţiase va dubla#dacă factorii se triplează, producţia se va tripla etc.$# b$ crescătoare *dacă factorii se dublează, producţia va fimai mult decât dublă$# c$ descrescătoare *dacă factorii se dublează, producţia va fi mai puţindecât dublă$.ficienţa combinării factorilor de producţie orientată spre obţinerea ma%imului de efecte utile cuminimumde eforturi se e%primă prin productivitatea sau randamentul factorilor de producţie. &eevidenţiază"a$ productivitatea fizică măsoară randamentele în natură ale utilizării factorilor, fiind e%primată

în unităţi fizice#b$ productivitatea valorică măsoară eficienţa în termeni financiari monetari. 2 altă tipologieare în vederenoţiunile" a$ productivitatea brută *producţia este privită ca sumă a valorilor adăugate brute dediferitele activităţi$#b$ productivitatea netă *se elimină din producţia finală brută valoarea achiziţiilor e%terioare şiamortizarea$# c$ productivitatea aparentă *provenienţa valorii adăugate nu este întotdeauna cunoscută corect$. !nliteratura de



specialitate, producti-vitatea este abordată pe două tipuri consacrate" a$ productivitatea globală,care surprindeefectele combinării tuturor factorilor de producţie, măsurând eficienţa de ansamblu a acestora# b$ productivitatea parţială a fiecărui factor, care e%primă producţia obţinută prin utilizarea fiecărui factor consumat.+cestea pot fi

măsurate prin" productivitatea medie, calculată ca raport între mărimea producţiei şi cantitateautilizată din factorulrespectiv, şi productivitatea marginală, care reprezintă sporul de producţie care se obţine prinutilizarea unei unităţisuplimentare dintr-un factor, ceilalţi factori rămânând constanţi. +ceste două tipuri de productivităţi pot fi calculate, pentru toţi cei trei factori de producţie" muncă, natură şi capital. )reşterea productivităţii poate firezultatul progresului ştiinţific şi tehnic, creşterii calificării forţei de muncă, dar şi al revoluţiei manageriale, prin care seurmăreşte perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii economice, folosirea mai intensă atimpului de muncă,

a capacităţilor de producţie etc.ostul de producţie reprezintă, în formă bănească, totalitatea cheltuielilor efectuate şi suportatede cătreagenţii economici pentru producerea şi desfacerea de bunuri materiale şi servicii. &e pot delimitaurmătoareleconcepte" a$ costul contabil, care reflectă, în bani, cheltuielile efectiv suportate de întreprindere,rezultate dinevidenţa contabilă# b$ costul economic cuprinde, pe lângă costul contabil, şi consumul de resursecare nu presupune plăţi efective evidenţiate sub formă de cheltuieli# c$ costul e%plicit indică cheltu-ielileefectuate deîntreprindere şi înregistrate în costurile efectiv plătite *este însuşi costul contabil$# d $ costul

implicit reflectăacel consum de resurse al întreprinderii, neinclus în costul efectiv plătit#e$ costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune şanse sacrificate în procesul dealegere a varianteioptime. !n practică, se determină următoarele tipuri de costuri"+. )ostul global, care reprezintă ansamblul cheltuielilor necesare obţinerii unui volum de producţie dat,dintr-un bun. 'oate fi privit" a$ structural, pe termen scurt, divizat în cost fi% şi cost variabil, şi b$ peansamblu, adică drept cost total global, ca sumă a tuturor cheltuielilor suportate de întreprindere.)ostul fi%reflectă acele cheltuieli ale întreprinderii care pe termen scurt sunt relativ constante, independent

de volumul producţiei obţinute" amortizarea capitalului fi%, chirii, salariile personalului administrativ etc.)ostul variabile%primă acele cheltuieli ale întreprinderii care se modifică în funcţie de volumul producţiei, iarcostul totalreprezintă suma costurilor fi% şi variabil.E. )ostul mediu *unitar$ e%primă costurile globale pe unitatea de produs. )orespunzător structurii pe



termen scurt şi nivelului de abordare globală, se disting" costul mediu fi% *costul fi% pe unitateade produs$,costul mediu variabil *costul variabil pe unitatea de produs$ şi costul mediu total *costul globaltotal peunitatea de produs$.). )ostul marginal *suplimentar$ e%primă sporul de cost total necesar pentru obţinerea unei

unităţisuplimentare de producţie. )ostul marginal stă la baza deciziilor privind oferta de bunuri şiservicii# estestimulată mărirea ofertei când fiecare unitate suplimentară de producţie necesită un spor de costcât mai mic şicând sporul de producţie măreşte mai mult venitul decât costul.)ostul mediu total este dependent de costul marginal" a$ costul mediu total este descrescătoratunci cândcostul marginal se micşorează mai accentuat, fiindu-i inferior# b$ costul mediu total este crescătoratunci cândcostul marginal creşte mai accentuat, fiindu-i superior# c$ costul marginal este egal cu costulmediu total

atunci când costul mediu total este minim. (e asemenea, pe termen lung, costul mediu total şicostul marginalsunt egale şi constante atunci când, la un nivel dat al preţurilor factorilor de producţie, costul totalsporeşte înaceeaşi proporţie cu producţia.)ostul mediu nu este o mărime constantă, evoluţia sa depinzând de următorii factori" a$ consumuldefactori de producţie pe unitatea de produs# b$ nivelul productivităţii# c$ preţul factorilor de producţie utilizaţi.!n scopul ma%imizării profitului, producătorul trebuie să minimizeze costurile pe unitatea de produs, acţionândîn principal asupra acestor trei factori.

Ba un preţ dat al factorilor de producţie, costul mediu şi costul marginal se află în raport invers proporţional faţă de productivitate. +stfel, costul de producţie mediu se micşorează atunci când productivitateamedie creşte, şi invers. )ostul marginal se reduce când productivitatea marginală creşte.2ptimul producătorului constituie un criteriu de comportament, conform căruia producătorulurmăreşteca, la un cost de producţie total dat, să ma%imizeze producţia obţinută. !n cazul în care însă nueste necesarămărirea ofertei de bunuri economice, starea de optim al producătorului presupune ca un volum de producţiedat să se obţină cu costuri minime. !n vederea optimizării volumului producţiei şi ma%imizării profitului,

trebuie să se ţină cont de relaţia dintre costul marginal şi venitul marginal. 'rofitul obţinut estema%im atuncicând venitul marginal este egal cu costul marginal, deoarece în acest caz se obţine o diferenţăma%imă întretotalul încasărilor şi totalul cheltu-ielilor. !n determinarea nivelului producţiei care ma%imizează profitul esteutilă şi cunoaşterea unui caz particular pragul de rentabilitate. +cesta indică volumul de producţie sau cifra



de afaceri de la care producătorul începe să obţină profit. !n acest Ipunct mortJ, încasările totalealeîntreprinderii sunt egale cu costul total, iar profitul este nul. rincipalele căi de reducere a costului sunt următoarele"a$ alegerea procesului de producţie cel mai eficient din punct de vedere tehnic, economic şiecologic# b$

cumpărarea factorilor de producţie la preţurile cele mai mici *fără a negli>a calitatea$# c$ creşterearandamen-tuluiutilizării factorilor de producţie# d $ asigurarea reducerii costurilor în toate fazele muncii# e$realizareaobiectivelor stabilite, ţinând cont de resursele disponibile, de condiţiile de producţie e%istente şide restric-ţiileeconomice# f $ identificarea produselor care generează consumuri energetice mari şi a produselorcare aduc pierderi.M. CONCURENŢA ŞI FORMAREA PREŢURILOR )oncurenţa confruntare deschisă între agenţii economici pentru realizarea unei poziţii cât maiavanta>oase pe piaţă, cores-punzător intereselor proprii.

<olul concurenţei" a$ stimulează inovaţia# b$ realizează o selecţie a producătorilor, eliminându-i pe ceislabi# c$ tinde să aşeze în echilibru ramurile de producţie, cererea şi oferta# d $ asigură libertatea dealegere a bunurilor şi serviciilor la un nivel superior al trebuinţelor.)oncurenţa are şi efecte secundare nedorite prin încercarea unor întreprinzători de a reducecosturile peseama scăderii salariilor, a unor cheltuieli necesare prote>ării naturii, prin promovarea unor produse de calitateîndoielnică sau chiar nocive etc.4orme ale concurenţei" perfectă# imperfectă forme" monopo-listică, oligopolistă, monopol,monopson.

reţul e%presie bănească a valorii mărfii sau suma de bani care se plăteşte pentru a dobândi ounitatedintr-un bun economic. Nivelul preţului este influenţat de o serie de factori cum sunt"a$ costul de producţie# b$ raportul cerere-ofertă# c$ calitatea# d $ prezen-tarea-ambalarea etc. reţul de ec*ilibru presupune mişcarea deopotrivă a preţului şi a cantităţii de mărfuri cerute şioferite,realizată în decursul unui interval de timp mai mare sau mai mic, dependent de natura bunului, dedurata încare el se creează şi se trimite pe piaţă.'reţul de echilibru este o categorie teoretică. !n realitate, apare doar întâmplător. &unt condiţiicând

preţul de piaţă efectiv este apropiat de preţul de echilibru, gravitând în >urul acestuia.odificarea preţului nu este un rezultat numai al mişcării independente a relaţiei dintre cerere şiofertă*la nivel de ramură$, ci şi al schimbărilor intervenite în costurile de producţie.4uncţiile preţului" a$ informare, realocare sau redistribuire a resur-selor societăţii, pe diverse sferedeactivitate, în vederea suprimării anomaliilor, a dezechilibrelor e%istente în acest plan# b$ deevaluare şi măsurare a



cheltuielilor, rezultatelor, veniturilor# c$ principal instrument prin care se recuperează cheltuielileşi se obţine un profit. 'reţul îl determină pe producător să restrângă sau să abandoneze anumite activităţi.ntervenţia statului în domeniul preţurilor" a$ fi%area de preţuri ma%ime, în perioade critice, carevizeazămărfuri ce se adresează trebuinţelor fundamentale ale populaţiei# b$ garantarea preţurilor la unele

produseagricole sau a veniturilor agricultorilor.;. PIEŢE ŞI VENITURI iaţa muncii spaţiu economic în cadrul căruia se confruntă cererea de muncă cu oferta demuncă, auloc negocieri privind anga>area salarială. 'articularităţi şi funcţii ale pieţei muncii.)ererea de muncă şi nevoia de muncă relaţie de la parte la întreg. Nevoia de muncă e%primăvolumultotal de muncă necesar pe ansamblul unei ţări. )ererea de muncă este necesarul de muncă din partea agenţilor economici la un moment dat, care se satisface prin intermediul pieţei muncii, prin relaţii deanga>are salarială.

&e e%primă prin locurile de muncă. /actori care influenţează cererea de muncă" a$ nivelul salariului# b$ costul marginal al muncii# c$flu%ulinvestiţional# d $ substituirea factorului muncă# e$ faza ciclului economic# f $ con>uncturaeconomică şi socială pe plan intern şi internaţional.2ferta de muncă şi disponibilităţile de forţă de muncă relaţie de la parte la întreg.(isponibilităţile demuncă reprezintă populaţia aptă de muncă prezentă într-o ţară pe perioadă dată de timp. 2ferta demuncăcorespunde populaţiei disponibile active.(elimitări privind structura populaţiei" a$ populaţie totală, b$ popu-laţie inactivă, c$ populaţie

disponibilăactivă.<ata de activitate la nivelul populaţiei unei ţări 9OOtotală 'opulaţieocupată activă 'opulaţie ⋅

0radul de ocupare 9OOactivă ă disponibil 'opulaţieocupată 'opulaţie ⋅

4actori care influenţează mărimea populaţiei disponibile active"L demografic raportul natalitate mortalitate#L reglementări >uridice#

L durata săptămânii de lucru#L structura pe se%e.!ferta de muncă individuală numărul de ore de muncă *sau timpul de muncă$ pe care unsalariatdoreşte să le efectueze# factori care o influenţează.!ferta de muncă totală ofertele individuale totale ale segmen-telor pieţei muncii, formată dinceianga>aţi sau în căutarea unui loc de muncă.(inamica salariului şi influenţa sa asupra ofertei de muncă.



&tarea de echilibru este ocuparea deplină a forţei de muncă. &tarea de dezechilibru" a$ când ofertaestemai mică decât cererea de muncă# b$ când oferta de muncă depăşeşte cererea de muncă.)aracterul dual al pieţei muncii" funcţionează pe baza principiilor pieţei, dar şi al reglementărilordin partea statului şi organismelor inter-naţionale.

iaţa muncii în om+nia" a$ proces de formare şi consolidare a instituţiilor ce o reglementează# b$starede dezechilibru.0alariul , accepţiuni diferite privind definirea" a$ sumă de bani cu care este remunerat factorulmuncă participant la obţinerea rezultatelor unei activităţi economice# b$ preţ pentru care oamenii îşiînchiriază forţade muncă# c$ preţ al forţei de muncă marfă.&alariu cost cheltuială pentru agentul economic# venit pentru salariaţi. +bordări conceptuale privindsalariul venit *+dam &mith, (avid <icardo, 4erdinand Bassalle, ?arl ar%, =.. ?e6nes,&amuelson etc.$.

&alariul de echilibru când cererea este egală cu oferta de muncă. /actori care influenţează mărimea salariului" a$ raportul dintre cererea şi oferta de forţă demuncă# b$cheltuielile necesare refacerii şi dezvoltării forţei de muncă# c$ nivelul preţurilor bunurilor şiserviciilor deconsum# d $ cheltuieli pentru odihnă şi viaţa spirituală# e$ sporirea cheltuielilor de transport,telecomunicaţii# f $mărirea chiriei# g $ rapor-tul dintre productivitatea muncii şi salariul nominal# *$ gradul deorganizare asindicatelor.fectul de substituţie reducerea timpului liber şi creşterea corespunzătoare a timpului destinatmuncii,

care-i asigură lucrătorului venituri mai mari.fectul de venit situaţia în care salariatul obţine un venit suficient de mare, astfel încât au locmicşorarea timpului destinat muncii şi sporirea corespunzătoare a timpului liber. /orme ale salariului" salariu nominal şi real# relaţia dintre salariul nominal, preţ şi salariul real"'&N &< = # ?

??

?

=

=

nominal salariu &Nreal salariu &<

' nivelul preţurilor *în procente$!n dinamică"

⎜ ⎜⎝⎛=

=

=⋅anterioară perioada în real salariu &<



curentă perioada în real salariu &< 9OO&< &< &< O9O

9 ⎜ ⎜⎝

⎛=

=

=⋅ preţurilor indicele 'nominal salariului indicele &N9OO'&N &< +lte forme ale salariului" direct, indirect, minim garantat, colectiv, social.4orme de salarizare" în regie, acord, remiză. Piaţa monetară. Dobânda&curt istoric cu privire la apariţia monedei" prima etapă secolul al @-lea î.e.n. până în secolul al1@lea"s-au emis şi au dominat monedele metalice# a G-a etapă" secolul al 1@-lea secolul al 11-lea"moneda dehârtie capătă o tot mai mare răspândire, devenind ulterior neconvertibilă în aur. &-a amplificatrolul monedeiscripturale# a treia etapă în prezent, când se introduc mi>loace electronice de plată. Numerarul,monedele şi bancnotele, precum şi cecurile şi alte înscrisuri continuă să circule, dar un număr tot mai mare deoperaţii seefectuează prin Ibani electroniciJ.oneda cuprinde ansamblul mi>loacelor de plată care pot fi utilizate direct pentru efectuareatranzacţiilor pe piaţă. Nici un flu% economic nu se poate desfăşura fără participarea directă sauindirectă amonedei. #asa monetară constă din totalitatea instrumentelor de circu-laţie şi de plată de care dispuneeconomiaunei ţări, la un moment dat, sau, în medie, într-un orizont de timp *un trimestru, un an$.)omponente ale masei monetare" a$ disponibilităţile monetare propriu-zise *biletele Eăncii)entrale,monedele divizionare# moneda scripturală, cecurile la purtător etc.$# b$ disponibilităţilesemimonetare*economiile pe librete bancare, bonuri de casă ale băncilor, nominative sau la purtător, depunerile pe termen latrezorerie, efecte de comerţ negociabile etc.$. %gregatul monetar desemnează părţile constitutive ale masei monetare şi semimonetare, aleinstrumentelor de schimb şi de plată în totalitatea lor, părţi autonome prin funcţiile lor specifice, prin agenţi bancari şi financiari care le emit şi le gestionează. 'rimul agregat monetar *9$ cuprindemonedele



divizionare, biletele de hârtie *moneda fiduciară$ şi cecurile de lucru la purtător, aparţinândrezidenţilor nonfinanciari.+l doilea agregat monetar *G$ cuprinde pe primul 9 şi, în plus" conturile pe librete deeconomii,depunerile pe termen scurt în conturi bancare, bonurile de casă ale unor organisme naţionale de

credit,conturile de economii pentru locuinţe deschise la bănci.+l treilea agregat monetar *D$ include pe G şi, în plus" diferite averi în devize, plasamente petermennelimitat.+l patrulea agregat monetar *K$ cuprinde pe D şi, în plus" economiile contractuale şi diferitealtelichidităţi pe termen, negocia-bile, cum sunt titlurile de pe pieţele monetare emise de creditoriinonbancari şide agenţii economici nonfinanciari.'iaţa monetară este ansamblul tranzacţiilor cu monedă, confruntarea cererii şi ofertei.ererea de monedă depinde" a$ de volumul operaţiunilor, al tranzacţiilor de bunuri şi servicii

intermediate efectiv de către monedă# b$ de viteza de rotaţie a banilor. asa monetară *$ estedirect proporţională cu cantitatea bunurilor şi serviciilor supuse tranzacţionării la un anumit preţ *'7$ şiinvers proporţională cu viteza de rotaţie a banilor# c$ de amploarea creditului de consum# d $ de plăţileefectuate încontul creditelor a>unse la scadenţă, în perioada corespunzătoare# e$ de cererea de monedă înscopurispeculative funcţie de nivelul dobânzii.!ferta de monedă cantitatea de monedă pusă la dispoziţia agenţilor economici şi a altorutilizatori demonedă de către sistemul bancar.

'ipuri de bănci1 de emisiune, de depozit, specializate.4uncţii active ale băncilor şi ale celorlalte instituţii de credit sunt" a$ acordarea de împrumuturisolicitanţilor care îndeplinesc condiţiile de bonitate# b$ păstrarea elasticităţii mi>loacelor de plată.4uncţiile pasive ale băncilor se concretizează în primirea depu-nerilor pe care le fac clienţii"depunerispre fructificare şi depuneri pentru e%ecutarea de plăţi din ordinul clienţilor.(obânda suma de bani plătibilă pentru dreptul de folosinţă temporară a mi>loacelor băneştiîmprumutate.ărimea dobânzii se e%primă prin# a$ masa dobânzii *($, care reprezintă mărimea absolută adobânziianuale plătite la suma totală împrumutată *)$# ⎟⎠

⎞ ⎜

⎝ ⎛ ⋅ ′

=

9OO) d ( *dP rata dobânzii$# b$ mărimea relativă see%primă prin rata dobânzii anuale *dP$, care este raportul procentual între masa dobânzii *($ şicapitalulîmprumutat *)$ ⎟⎠



⎞ ⎜⎝

=⎛ ⋅ ′ 9OO)( d .

)alculul dobânzii compuse se face după următoarea formulă"(n )*9 QdP$n )) creditdP rata dobânziin durata în anichilibrul pieţei monetare se realizează atunci când cererea de monedă este egală cu oferta demonedă. olitici monetare şi instrumente de intervenţie" a$ ta%a rescontului# b$ variaţiile cotelor obligatoriiderezervă# c$ multipli-catorul creditului, al banilor *$ ??

? ?

?

? =r 9 *r rezerva obligatorie$. rofitul şi renta. 'rofit partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzătorului după ce s-auscăzuttoate cheltuielile aferente venitului respectiv.4ormele profitului" a$ profitul brut este partea ce rămâne din venitul total după ce s-au scăzutcheltuielilede producţie# b$ profitul net este partea din profitul brut care rămâne după ce au fost dedusedobânda lacapitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recom-pensă pentru activitatea sa, arenda şichiria pentru

terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi ta%ele ce se suportă direct din profit#c$ profitul normal, legitim sau >ustificat, care reprezintă remunerarea serviciilor întreprinzătorului,recompensa pentru priceperea sa şi răspunderea pe care şi-o asumă, prima pentru risc şi incertitudine#d $ profitul pur sau supraprofitul este acel profit generat de împre>urări deosebite care nu aulegătură cuactivitatea întreprinzătorului. ste obţinut de acei întreprinzători care au o poziţie de monopol în producereaşiRsau vânzarea produselor. &e realizează pe baza unor preţuri de vânzare mai ridicate. #ărimea profitului" a$ masa profitului suma absolută ca diferenţă între venitul total *@$ şicostul de producţie *)$ *'r @ )$# b$ mărimea relativă *în procente$ ca rată"

<ata financiară 9OOcapital profit ⋅ <ata rentabilităţii 9OOcost profit ⋅

<ata comercială 9OOafaceri de cifră profit ⋅



(inamica profitului" pe termen scurt, pentru firmele care produc şi vând în regim de concurenţăliberă,situaţia optimă este aceea care le permite să egalizeze costul marginal *)ma$ cu preţul de vânzare*)ma '$.+ceastă egalitate marchează echilibrul firmei *între-prinzătorului$.'e termen lung, posibilităţile firmei de a asigura echilibrul şi ma%imizarea profitului depind de

capacitatea sa de a realiza producţia cu costuri inferioare preţului pieţei, în condiţiile reduceriiacestuia sub presiunea ofertei. enta venitul stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar *pământ, clădiri, construcţii,resurse deapă$ sau mobiliar *hârtii de valoare, capital bănesc$# renta economică este plata pentru folosireaunei resurseeconomice nesustituibile, a cărei ofertă totală este insuficientă în raport cu cererea, constituind unvenit pentru posesorul acesteia. )oncepţii doctrinare cu privire la rentă" şcoala clasică, marginalistă,economişticontemporani.

ecanismul formării rentei presupune e%istenţa unei situaţii de monopol stabil sau temporar caresăconfere deţinătorului şiRsau utili-zatorului unei resurse economice o poziţie privilegiată în raportcu ceilalţiagenţi şi care le permite urcarea preţului de vânzare peste nivelul considerat normal# legearandamentelor neproporţionale constă în aceea că atunci când se combină unul sau mai mulţi factori constanţi cuun altfactor, variabil, cantităţile adiţionale din acest ultim factor determină, într-o primă etapă, mărirea producţiei,apoi, producţia suplimentară aferentă cantităţii adiţionale din factorul variabil îşi încetineştecreşterea, pentru

ca, în faza următoare, sporul producţiei să fie tot mai slab, iar în final, producţia chiar să scadă.<andamentele rezultate din adiţionările succesive ale factorului variabil, asociat cu factorul fi%,constituie premisa obţinerii rentei.ărimea rentei este egală cu diferenţa dintre venitul obţinut în urma utilizării unui factor de producţie cu performanţe superioare şi ofertă inelastică şi cel realizat în situaţii când se folosesc factori curandamentemedii, normale şi mai uşor de procurat. /orme ale rentei" funciară, minieră, în construcţii, de monopol, de abilitate, consumatorului, producătorului, con>uncturală, de marcă.'reţul pământului suma de bani plătită pentru transferarea dreptului de proprietate asupra uneisuprafeţe de teren prin actul de vânzare-cumpărare.

4actori care influenţează preţul pământului" cerere-ofertă# mărimea şi evoluţia rentei# nivelulrenteidobânzii# folosinţe alterna-tive ale pământului# ameliorarea poziţiei terenurilor. iaţa capitalului totalitatea tranzacţiilor al cărei obiect îl constituie titlurile de valoare. a sescindeazăîn" a$ piaţa primară cuprinde totalitatea tranzacţiilor al căror obiect îl reprezintă titlurile devaloare nouemise# b$ piaţa secundară include totalitatea tranzacţiilor efectuate cu titlurile de valoare emiseşi plasate



anterior.'itlurile de valoare înscrisuri emise în baza unor legi, care dau posesorilor lor dreptul de aîncasa,anual, un venit variabil sau fi%. )omponente ale titlurilor de valoare" acţiuni, obligaţiuni, titluri derentă, bonuri de tezaur.

<andamentul acţiunilor şi obligaţiunilor *rata dividendului pentru acţiuni şi rata dobânzii pentruobligaţiuni$ se compară cu rata dobânzii bancare.<andamentul titlurilor de valoare pentru obligaţiuni" # 9OO') < O ⋅ = în care" < O randamentul obligaţiuniisau rata dobânzii obligaţiunii#) cuponul sau dobânda totală# ' preţul cu care se cumpără obligaţiunea#'entru acţiuni" 9OO'A <a =⋅ în care"<a randamentul acţiunii sau rata anuală a dividendului#A dividendul total, estimat a se încasa anual#

' preţul cu care se cumpără acţiunea#@aloarea viitoare a unei sume prezente, se calculează" pentru obligaţiuni rambursabile lascadenţă"@n @o Q n*@o L d$S în care"@n valoarea viitoare a flu%urilor de venituri#@o valoarea prezentă *nominală$ a obligaţiunii#n durata de viaţă în ani a obligaţiunii#dS rata dobânzii obligaţiunii.)ursul obligaţiunii dobânzii$ *rata d*dobândă$ venit′

)ursul acţiunii d(ividend′

)âştigul obţinut din vânzarea titlurilor la bursă ( )OO 9

O '' ' @ < − + =în care"@ dividendul ori dobânda încasată#'9 preţul de vânzare pe piaţa secundară#'O preţul de cumpărare al titlului.

Eursele şi operaţiunile pe această piaţă" a$ la vedere# b$ la termen.Piaţa valutară r!"r!#i$tă a%t! &! v'$#ar!(%u)"ărar! al %ăr*r *+i!%t ,l %*$-titui! valut!l!.Pr!ţul/ %ur-ul valutar/ !-t! ra"*rtul %a$titativ/ ,$ %ar! * valută -! -%0i)+ă %u alta.4actorii care influenţează cursul valutar" a$ cererea şi oferta de valută# b$ puterea de cumpărare avalutelor care se schimbă între ele# c$ evoluţia inflaţiei# d $ rata dobânzii# e$ factorii psihologici.)ategorii de operaţiuni care servesc publicul bancar, având ca obiect, în principal, schimbulvaluteiscripturale *de cont$" a$ opera-ţiuni la vedere în care transferul efectiv de valută are loc într-uninterval de KT



ore lucrătoare, socotite de la încheierea contractului#b$ operaţiuni la termen în care valuta se transferă efectiv într-un interval de timp ce depăşeşteKT orelucrătoare, calculate de la data încheierii contractului. +cest interval poate fi o lună, două, trei etc.&pecificitatea operaţiunilor la termen constă în aceea că transferul valutei *la scadenţa fi%ată$ seface nu la

cursul zilei, ci la cursul iniţial stabilit prin contract. (e regulă, aceste operaţiuni sunt speculative,adicăurmăresc un profit rezultat din diferenţa dintre cursul zilei şi cel iniţial# c$ operaţiuni tip 2edging* 2edging înseamnă a se pune la adăpost de riscuri$. !n scopul prevenirii riscurilor, al evitării unor pierdericare pot săapară când valuta necesară plăţii mărfurilor se procură abia la scadenţă, marii importatoriefectuează, într-o zianume *înainte de această dată$, o dublă tranzacţie" cumpărarea la vedere a cantităţii de valută decare aunevoie şi vânzarea ei la termen.Eăncile efectuează" a$ operaţiuni de arbitra> valutar# b$ opera-ţiuni 03ap *03ap înseamnă schimb

reciproc, ori troc$. +cestea sunt operaţiuni de creditare reciprocă intervenite, de regulă, între două băncicentrale cu scopul acordării de împrumuturi *de către una din ele unei terţe bănci$. le potinterveni şi întremarile bănci comerciale.)asele de schimb efectuează numai operaţiuni la vedere denumite operaţiuni la ghişeu, ori schimbmanual. atoria e4ternă subsumează datoria e%ternă privată şi publică. a se poate calcula ca sumăabsolută*totalul datoriei e%terne$, ca sumă ce revine pe locuitor *suma absolută a datoriei R număr delocuitori$ şi ca procent din 'E. 8ltimii doi indicatori sunt cei mai concludenţi în privinţa gradului de îndatorare

faţă destrăinătate. +tunci când o ţară este, concomitent, creditor şi debitor, pentru cunoaşterea situaţieisale reale, înraporturile internaţionale, se calculează, diferenţa dintre împrumuturile acordate şi cele primite. !nurmacalculului se pot ivi trei situaţii posibile" a$ situaţia de debitor net *suma împrumuturilor primiteeste superioarăsumei celor acordate$# b$ situaţia de creditor net *suma împrumuturilor primite este inferioarăsumei celor acordate$# c$ situaţia de echivalenţă a sumei împrumuturilor primite cu suma celor acordate.<ambursareadatoriei începe la un anumit număr de ani după contractarea împrumutului. +cest interval, cuprins

întremomentul primirii creditului şi începerea restituirii lui, se numeşte perioada de graţie. &erviciuldatoriei e%ternereprezintă tranşele anuale scadente ale împrumutului şi dobânda anuală.:. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ<ezultatele activităţilor economice la nivel macroeconomic se măsoară prin următorii indicatorii" produsul global brut *'0E$ e%primă *în formă monetară$ producţia de bunuri şi servicii aagenţilor economici dintr-o ţară, într-o perioadă de timp, incluzând şi consumul intermediar *)$#



produsul intern brut *'E$ e%primă valoarea adăugată brută a bunurilor şi serviciilor finale careau fost produse în interiorul unei ţări de către agenţii economici autohtoni şi străini, de regulă, într-un an.'E'0E-) produsul intern net *'N$ reflectă mărimea valorii adăugate nete a bunurilor economice finalecare au

fost produse în interiorul unei ţări de către agenţii economici autohtoni şi străini, într-un intervalde timp. &e poate calcula scăzând din produsul intern brut consumul de capital fi% *amortizarea-+m$#'N'E-+m produsul naţional brut *'NE$ e%primă valoarea de piaţă a producţiei finale brute obţinute decătreagenţii economici naţionali atât în interiorul ţării, cât şi în e%terior# produsul naţional net *'NN$ e%primă mărimea valorii adăugate nete, a bunurilor şi serviciilorfinaleobţinute de agenţii autohtoni, care acţionează atât în interiorul ţării, cât şi în e%terior, e%primată în preţurile pieţei.

'NN'NE-+mvaluat la preţurile factorilor de producţie, 'NN este denumit venit naţional *@N$.reşterea economică reprezintă procesul de sporire a dimen-siunii rezultatelor economice, dedeterminate de condiţiile combinării raţionale a factorilor de producţie, care se concretizează încreşterea 'NEşi @N pe ansamblu şi pe locuitor.<aportul dintre creşterea economică şi dezvoltarea economică este ca de la parte la întreg. ezvoltarea economică presupune un ansamblu de transformări cantitative, structurale şicalitative atâtîn economie, cât şi în cercetarea ştiinţifică şi tehnologiile de fabricaţie etc.4actorii de creştere economică sunt"a$ 4actorii cu acţiune directă" factorul uman, material, progresul tehnic sau tehnologic etc.

b$ 4actorii cu acţiune indirectă" rata investiţiilor, cheltuielile de cercetare-dezvoltare, politicafinanciară,monetară, bugetară etc.7ipul e%tensiv de creştere economică se caracterizează prin contri-buţia preponderentă a laturilorcantitativeale factorilor direcţi la formarea sporului produsului naţional brut *'NE$.7ipul intensiv de creştere economică se defineşte prin faptul că cea mai mare parte a sporului derezultate macroeconomice se dato-rează laturilor calitative ale factorilor de creştere, mărimiieficienţeiutilizării lor.onceptul de dezvoltare durabilă presupune o asemenea dezvol-tare a economiei care să fiecompatibilă

cu mediul natural şi care să asigure satisfacerea trebuinţelor de viaţă ale oamenilor, în condiţiileîn care să nu fie afectate posibilităţile de viaţă ale generaţiilor viitoare.2biectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un optim de interacţiune a patru sisteme"economic, uman, ambiental şi tehno-logic, într-un proces de funcţionare dinamic. ezvoltarea ecologică, sau ecodezvoltarea reprezintă creşterea economică în strânsă corelaţie culegilemediului ambiant, ale echili-brului ecologic.'roblemele creşterii şi dezvoltării economice sunt legate de sta-rea de echilibru şi dezechilibru



economic, ţinând seama de caracterul comple% şi dinamic al nevoilor şi resurselor. Ec*ilibrul macroeconomic e%primă starea de concordanţă rela-tivă dintre cerere şi ofertă,agregate încadrul pieţei bunurilor şi serviciilor, muncii, monetare etc.chilibrul economic dinamic reflectă tendinţa obiectivă de adap-tare în dinamică a ofertei lae%igenţele

cererii, de realizare a concor-danţei, de fiecare dată, la un nivel superior.%istă şi dezec*ilibre în economie ce se concretizează în disfuncţionalităţi, în mari decala>e întrecerereşi ofertă pe diferitele pieţe, în dereglări în funcţionarea economiei, în crize economice, şoma>, îninflaţie etc.'rincipalele forme de dezechilibru sunt"a$ e%cesul de ofertă pe piaţa bunurilor şi pe piaţa muncii# b$ e%cesul de cerere pe piaţa bunurilor şi e%cesul de ofertă pe piaţa muncii#c$ e%cesul de cerere pe piaţa bunurilor economice, pe piaţa muncii, pe piaţa monetară.onsumul, economiile şi investiţiile în procesul de utilizare a venitului. @enitul naţional estevaloareaadăugată netă, e%primată în preţurile factorilor de producţie, creată în decurs de 9 an de către

agenţiieconomici ai unei ţări în interiorul ţării şi în străinătate.4actori de creştere ai venitului"a$ sporirea numărului de persoane anga>ate# b$ creşterea eficienţei, care depinde de gradul de calificare, dotarea tehnică a întreprinderilor,structurade ramură a economiei etc. Nivelul de dezvoltare economică al unei ţări se măsoară prin" venitul naţional pe locuitor sau prin'NERlocuitor. !n funcţie de nivelul diferit al acestui indicator se măsoară decala>ele privind putereaeconomică.C*$-u)ul 1i !%*$*)iil!

)onsumul *)$ este acea parte a venitului *@$ care se utilizează pentru procurarea bunurilor şiserviciilor destinate satisfacerii nevoilor de consum ale oamenilor.conomiile *$ reprezintă partea rămasă din venit după acope-rirea nevoilor de consum.!nclinaţia medie spre consum *c$ scoate în evidenţă dependenţa consumului de venit"@) c =

!nclinaţia medie spre economii *e$ reprezintă raportul dintre economie şi venitul total"@ e = e Q c 9e 9 c!nclinaţia marginală spre consum *cP$ este relaţia dintre sporul consumului şi sporul venitului.

a e%primă sporul consumului pe unitatea suplimentară de venit.@) S c∆

∆ =

!nclinaţia marginală spre economii este raportul dintre sporul de economii şi sporul de venit. ae%primăsporul de economii pe unitatea suplimentară de venit.



@ S e∆

∆ =cPQeP9nvestiţiile nete reprezintă partea din venit cheltuită pentru creşterea capitalului fi% şi a stocurilor

de capitalcirculant, având drept consecinţă formarea netă de capital. nvestiţia brută reprezintă investiţianetă plusamortizarea şi generează formarea brută a capitalului.!ntre sporirea investiţiilor şi aceea a veniturilor e%istă o anumită relaţie, care se poate măsura cua>utorulmultiplicatorului investiţiilor *?$. +ceasta e%primă sporul de venit obţinut pe unitateasuplimentară deinvestiţii.@ ? ∆

∆ =sauS e

9 ? = U > 9'rincipalii factori care acţionează asupra multiplicatorului inves-tiţiilor"a$ dimensiunea comerţului e%terior şi gradul de acoperire a consumului intern, prin import de bunuri# b$ gradul de utilizare a capacităţilor de producţie în sectorul care creează bunuri de consum#c$ prevederea sau lipsa de prevedere a investiţiilor efectuate în producerea bunurilor capital.!nclinaţia spre investiţii creşte sau scade în funcţie de con>unctura economică.+cceleratorul investiţiilor scoate în evidenţă influenţa consumului şi a pieţei de desfacere asuprainvestiţiilor şi mersului economiei.)

a ∆ = ∆

)onsumul în creştere stimulează investiţiile, creşterea econo-mică, iar sporirea investiţiilor,creştereaveniturilor şi a consumului. /luctuaţiile activităţii economice. +cestea se pot clasifica astfel" 4luctuaţiile sezoniere sunt determinate de factori naturali şi sociali, în funcţie de sezon. 4luctuaţiile economice întâmplătoare sau accidentale sunt deter-minate de factori sauevenimenteneaşteptate *inundaţii, secetă etc.$. 4luctuaţiile ciclice sunt legate de însuşi mecanismul de funcţio-nare a economiei şi se reproduc

cu oanumită regularitate, în timp.)iclicitatea constituie o formă specială de evoluţie a activităţii economice, în cadrul căreiaalternează perioade de creştere cu perioade de încetinire a creşterii, de stagnare sau chiar declin economic.'rincipalele determinări calitative ale ciclicităţii"9$ alternanţa fenomenele de creştere economică sau descreş-tere alternează#G$ periodicitatea procesul economic este dependent de evoluţia unor factori ai ciclicităţiieconomice#



D$ inerenţa procesul economic se supune întotdeauna trăsăturii de ciclicitate#K$ cumulativitatea, alternanţa în cadrul fenomenului ciclicitate se produce pe baza unui procescumulativîn care anumite funcţionalităţi îşi ating, în timp, limitele specifice#M$ autoreglarea ciclicitatea se caracterizează prin autoreglare.4actorii ciclicităţii economice se împart în"

$ /actori cauzali"a$ factori de infrastructură cei care condiţionează procesul economic sub aspectul aprovizionăriicuresurse economice# b$ factori de structură se referă la structura activităţii econo-mice din cadrul sistemului în careestestudiată ciclicitatea#c$ factori de reglementare intervenţia statului în economie, prin pârghii şi mecanismeeconomice#d$ factori de anticipare se referă la orientarea comporta-mentului agenţilor economici.. /actori perturbatori"a$ perturbaţii naturale *calamităţi naturale$#

b$ perturbaţii sociale#c$ perturbaţii electorale#d$ perturbaţii intraciclice când se suprapun anumite ciclicităţi economice. /azele ciclului economic"9$ faza de e%pansiune" faza de creştere a variabilelor economice care cuantifică procesuleconomic#G$ faza de recesiune" faza de scădere a variabilelor economice care cuantifică procesul economic.'unctele ciclului economic" a$ punctul de relansare este punctul în care factorii ce concură laîncura>areacreşterii economice preiau dominanţa asupra factorilor ce frânează creşterea economică#b$ punctul de contracţie este punctul în care factorii ce concură la frânarea R scăderea variabilelor economice preiau dominanţa asupra factorilor ce încura>ează creşterea economică.

4aza de e%pansiune îşi alimentează principiile de menţinere prin" creşterea cererii agregate,creşterea preţurilor# măreşte mar>a de profit, ceea ce încura>ează creşterea producţiei, a investiţiilor, aconsumului etc.4aza de e%pansiune conţine şi principii de autonegare" creşterea preţurilor conduce la reducerea puteriide cumpărare# creşterea ratei dobânzilor bancare conduce la creşterea economisirii, deci, la redu-cereaconsumului, adică a cererii agregate.ecanismul ciclului economic ansamblul proceselor care au loc în cadrul activităţii economiceşi careconferă aceştia un caracter ondulatoriu specific ciclicităţii economice.

'ipuri de cicluri economice"a$ cicluri economice pe termen scurt *oscilaţii ce se desfăşoară pe o perioadă de ma%. 9 an$#b$ cicluri economice care depăşesc durata unui an calendaristic" cicluri ?itchin, care au o durată de circa KO de luni şi se mai numesc şi cicluri ale stocurilor,deoarece principala cauză a producerii acestor cicluri o reprezintă necesitatea refacerii stocurilor de oricefel# cicluri =uglar, care au o durată de circa 9O ani şi se mai numesc şi cicluri decenale sau deafaceri, fiind



determinate de evoluţiile marilor procese industriale# cicluri ?ondratieff, denumite şi cicluri lungi, au o durată de circa MO de ani, constituindu-se într-oalternanţă a ciclurilor economice cu o durată mai mică.'oliticile anticriză reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse de către stat, prin care se urmăreştecorectarea evoluţiilor ciclice e%cesive ale activităţii economice şi atenuarea efectelor nefavorabile

care decurgdin acestea. 'olitica de relansare are drept scop susţinerea activităţii econo-mice, stimulând investiţiile,consumuletc. 'olitica anticriză de rigoare este aplicată mai ales când tensiunile din sistemul economic*inflaţie$ascund pericolul unui derapa> economic. deea de bază este ca statul să înceteze politica deîndatorare şi definanţare a deficitului.8. &!#%567 &$ $"/7%($%Şoma>ul reprezintă un dezechilibru pe piaţa muncii în cadrul căruia e%istă un e%cedent de ofertă

de muncăfaţă de cererea de muncă.auzele şomajului sunt" ritmul de creştere economică bazat pe productivitatea ridicată a muncii, care nu mai este capabilsăasigure o ocupare deplină a forţei de muncă# progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de şoma># criza economică# modificările de structură a ramurilor şi sectoarelor economice# imigrarea emigrarea forţei de muncă# con>unctura economică şi politică internaţională nefavorabilă.(acă are loc un e%cedent de cerere de muncă, atunci se creează un câmp de presiune în direcţia

creşteriisalariilor şi apar condiţii pentru inflaţie. rincipalele forme ale şomajului sunt" şoma>ul ciclic generat de evoluţia ciclului economic# şoma>ul con>unctural reprezintă efectul restrângerii activităţii economice în unele ramuri,sectoareeconomice# şoma>ul structural derivă din reconversia unor activităţi econo-mice, din restructurări impuse de progresul tehnic# şoma>ul tehnologic reprezintă efectul introducerii noilor tehnologii# şoma>ul sezonier este legat de restrângerea activităţii econo-mice în anumite anotimpuri aleanului,

datorită condiţiilor naturale, având un caracter ciclic# şoma>ul total presupune pierderea locului de muncă şi înce-tarea totală a activităţii# şoma>ul parţial constă în reducerea duratei de muncă sub nivelul stabilit legal cu diminuareacorespunzătoare a salariului# şoma>ul deghizat cuprinde acele persoane declarate şi înregis-trate ca şomeri dar care presteazăanumite activităţi fără contractul de muncă# şoma>ul voluntar este reprezentat de persoanele care refuză locurile de muncă oferite, care setransferăde la un loc de muncă la altul din diferite motive personale.



"ivelul şomajului se poate măsura prin"a$ Numărul de şomeri *indicator absolut$# b$ <ata şoma>ului *indicator relativ$ <& 9OOactivă populaţiaşomeri de Număr ⋅

ndicatorii de ordin structural se referă la componenţa structurală a şomerilor după nivelul de

calificare,specialităţi, meserii, se% etc.onsecinţele şomajului sunt următoarele"a$ pe plan naţional" şoma>ul influenţează diminuarea mărimi 'E# societatea suportă costurileşoma>ului pe seama contribuţiei la fondul de şoma># e%istenţa unui şoma> de lungă durată poate genera actede violenţă,infracţiuni etc#b$ la nivel de individ-familie şoma>ul se repercutează negativ asupra venitului, indemnizaţia deşoma>este mai mică decât salariul# erodarea economiilor, dacă au e%istat# deteriorarea calităţii forţei demuncă în

cazul unui şoma> de lungă durată.(intre politicile de combatere a şomajului se remarcă" organizarea de cursuri de *re$calificare pentru cei care vin pe piaţa muncii fără o calificarecorespunzătoare# stimularea agenţilor economici în e%tinderea activităţii economice# încura>area investiţiilor# acordarea de facilităţi întreprinderilor care anga>ează şomeri de lungă durată şi tineri# încura>area efectuării unor lucrări de utilitate publică# dezvoltarea serviciilor publice în limite raţionale.@enitul asigurat şomerului se numeşte indemnizaţie de şoma> sau a>utor de şoma>, se acordă pe o perioadă determinată de timp şi reprezintă un procent din salariul primit în ultima perioadă demuncă.

$nflaţia. +cest concept e%primă acea stare de dezechilibru econo-mic în care masa monetarăe%istentă îneconomie depăşeşte necesarul real de monedă, ducând la creşterea generalizată a preţurilor şi lascăderea puteriide cumpărare a banilor. eflaţia este opusul inflaţiei, în care, pe termen lung, oferta de bunuri şi servicii este mai maredecâtcererea, având loc scăderea preţurilor. rincipalele cauze ale inflaţiei sunt"9$ emisiunea e%cesivă de monedă peste oferta reală de bunuri şi servicii#G$ e%cedentul de cerere agregată peste oferta agregată *inflaţie prin cerere$#D$ creşterea costurilor de producţie, independent de cererea agregată *inflaţie prin costuri$ ş.a.

/ormele inflaţiei sunt"a$ inflaţia târâtoare presupune creşterea preţurilor până la ma%. DV#b$ inflaţia moderată, căreia îi corespunde o creştere a preţurilor până la ;V#c$ inflaţia rapidă, când ritmul anual de creştere a preţurilor se apropie de 9OV#d $ inflaţia galopantă, când creşterea preţurilor depăşeşte 9OV anual#e$ hiperinflaţia.nflaţia, numai în anumite limite, e%ercită o mare influenţă asupra capacităţii întreprinderilor de arealiza



investiţii şi de a obţine profit, fiind stimulată înclinaţia spre consum şi descura>ată înclinaţia spreeconomisire. #ăsuri antiinflaţioniste"a$ măsuri de reducere a e%cesului de cerere agregată" politică monetară riguroasă# politica dobânzilor la creditele acordate#

politica bugetară a statului#b$ măsuri de stimulare a creşterii ofertei" creşterea capacităţii de adaptare a aparatului de producţie la cerinţele pieţei# stimularea e%tinderii potenţialului de producţie# o politică de salarizare corelată cu rezultatele economice obţinute prin muncă, prin care să seevitemărirea costurilor medii. #ăsurarea inflaţiei. nflaţia poate fi e%primată printr-o mărime absolută, şi anume e%cedentul demasămonetară peste oferta reală de mărfuri.nflaţia se măsoară şi în e%presie relativă, ca raport între e%ce-dentul de monedă şi oferta reală de bunuri

în economie, apelându-se la indici"a$ indicele general al preţurilor *0'$9OO'E'E0'O

9 ⋅ = unde"'E9 'E în perioada curentă'EO 'E în perioada anterioară b$ indicele preţurilor de consum *')$"

∑

∑=O 99 9

' W' W')W9 bunurile necesare subzistenţei populaţiei'9 şi 'O nivelul preţurilor în perioada curentă şi în cea de bază.c$ indicele puterii de cumpărare a banilor *')E$' ')E =

indice masă monetară' indice preţuri)onsecinţele inflaţiei" scăderea puterii de cumpărare a populaţiei# redistribuirea veniturilor şi avuţiei# este stimulată înclinaţia spre consum şi este descura>ată înclinaţia spre economisire# inflaţia avanta>ează debitorii# rata dobânzii este influenţată de rata inflaţiei.



)onsecinţele inflaţiei pe care le suportă populaţia, viaţa social-economică în ansamblul ei suntcunoscutesub denumirea de cost al inflaţiei.9. !87E#E %'6%7E %7E E!"!#$E$ !#9"E&'$ conomia românească în 9CTC se baza pe proprietatea colectivă şi conducerea prin planificare#creşterea

economică era în principal e%tensivă. ndustria avea un aport esenţial la crearea 'E. 'e parcursulintensificării industrializării, au apărut o serie de dezechilibre. +gricultura a cunoscut şi ea ocreştere, deşi, din punct de vedere al înzestrării, cunoştea o anumită rămânere în urmă faţă de ţările dezvol-tate.&fera serviciilor a fost subapreciată.'ranziţia la economia de piaţă presupune elaborarea unui model propriu, bazat pe cunoaşterearealităţilor şi stadiului de dezvoltare din zona noastră. 7otodată, este important de studiat e%perienţa şimodelele de economiede piaţă, prezente în ţările dezvoltate, în vederea preluării acelor elemente care se pot aplica cueficienţă ridicată.

)rearea mecanis-mului de funcţionare a unei reale economii de piaţă necesită crearea cadruluiinstituţional şi >uridicadecvat, măsuri care să permită liberali-zarea vieţii economice, privatizarea, stabilizareamacroeconomică toateacestea pot constitui premise care să contribuie la dezvoltarea economică.!n realitate, perioada ultimilor 9K ani a fost o perioadă de criză de lungă durată. !ncepând cu GOOOseconturează o creştere care dă speranţa recuperării pierderilor de 'E. (upă atingerea niveluluivaloric al 'Edin 9CTC se poate sconta o creştere reală durabilă cu condiţia unei inflaţii de o cifră.10. !87E#E %7E E!"!#$E$ #!"$%7E conomia mondială s-a constituit în urma unui proces evolutiv îndelungat, pe măsura maturizării

premiselor date" marile descoperiri geografice din secolele al 1@-lea şi al 1@-lea, care aufăcut evidenteunicitatea lumii terestre şi intercondiţionarea dintre bună-starea individuală şi colaborarea popoarelor#formarea economiilor naţionale bazate pe pieţe integrate# revoluţia industrială maşinistă care agenerat producţia de mărfuri mai ieftine, de masă# formarea şi dezvoltarea sistemului modern detransporturi maritime, terestre şi aeriene# desăvârşirea constituirii unei diviziuni mondiale a muncii.conomia mondială reprezintă un sistem comple%, interdependent, de agenţi ai vieţii economice economiinaţionale, uniuni economice zonale, regionale şi transcontinentale, companii private şi publice,

rezidente în diferiteţări ale lumii, între care se dezvoltă ample relaţii economice, tehnologice, comerciale, financiare,monetare etc. pe baza diviziunii mondiale a muncii, împreună cu normele >uridico-legislative şi cu instituţiile carereglementează şimonitorizează funcţionarea structu-rilor componente şi a sistemului economic mondial înansamblul său.!nţelegerea fizionomiei economiei mondiale presupune cunoaş-terea aprofundată a structurilorsale de



bază. Economiile naţionale reprezintă un sistem *agregat$ de ramuri, subramuri ale activităţii umane, deagenţieconomici din domeniile producţiei bunurilor materiale şi serviciilor, de sfere şi sectoare alereproducţiei,legate reciproc prin diviziunea socială a muncii şi prin piaţa naţională, care funcţionează în cadrul

teritoriuluidat al unei naţiuni, al unui stat. )reşterea numărului statelor naţionale *care a a>uns în prezent laaproape GOO$,accentuarea diversităţii lor tipologice şi adâncirea legăturilor lor reciproce reprezintă o trăsăturăesenţială,durabilă a economiei mondiale. +naliza caracteristicilor economiilor naţionale se realizează prinutilizareamai multor criterii" nivelul dezvoltării economice, structurile economiilor naţionale, potenţialuleconomic,situaţia financiară, participarea la relaţiile economice internaţionale. +plicând aceste criterii larealităţile lumiide azi, putem înţelege care sunt deosebirile dintre o mare putere economică şi o ţară de

dimensiuni mici orimi>locii, dintre o economie dezvoltată şi alta subdezvoltată, dintre o ţară debitoare şi altacreditoare, în relaţiileeconomice contemporane. 'e baza acestor criterii pot fi definite şi decala>ele economice,tehnologice, cele dindomeniul calităţii vieţii etc., care caracterizează lumea de azi. $nterdependenţele economice mondiale constituie o altă struc-tură esenţială a economieimondiale,semnificând o vastă reţea de legături economice internaţionale" pe orizontală între agenţiieconomici privaţişi publici, naţionali şi transnaţionali# pe verticală între tot mai mulţi participanţi la lanţul celorcare produc

valoare adăugată. !n viaţa economică reală, interdependenţele se concretizează în diviziuneamondială amuncii şi circuitul economic mondial, în constituirea pieţii mondiale şi dezvoltarea comerţuluimondial, aflu%ului mondial al capitalurilor şi investiţiilor e%terne, a celui valutar mondial şi a migraţieiinternaţionale aforţei de muncă, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice mondiale.)adrul normativ şi instituţional, fără de care funcţionarea econo-miei mondiale nu este posibilă,cunoscutşi sub denumirea de !rdine Economică #ondială, include normele >uridico-legislative şi sistemulinstituţional bilateral care reglementează raporturile fiecărui stat cu alt stat suveran, precum şi dreptul

internaţional şiinstituţiile subregionale, regionale şi mondiale care normează şi monitorizează dezvoltarearelaţiilor economicemondiale. mpactul 2rdinii conomice ondiale asupra relaţiilor economice mondiale esteconsiderabil, chiar decisiv în anumite împre>urări, ceea ce e%plică preocupările de perfecţionare a funcţionării sale.+firmată ca entitate de sine stătătoare încă din deceniile şase-opt, ale veacului al 11-lea,economia



mondială a înregistrat o evoluţie continuă, ascendentă. tapa sa actuală de dezvoltare este o perioadă de tranziţiespre un nou stadiu, calitativ superior, ale cărui structuri se vor cristaliza pe deplin în noul secol, al11-lea. !naceastă etapă, economia mondială este tot mai pregnant o economie deschisă, caracterizată prindouă trăsături

esenţiale" capacitatea sa e%traordinară de a genera permanent şi a încorpora, în rezultate benefice pentru om şisocietate, progresele ştiinţei şi tehnologiei şi procesul de reînnoire permanentă, de înlăturare a barierelor structurale, organizaţionale şi teritoriale care obstrucţionează manifestarea deplină a principiuluiraţionalităţii şieficienţei activităţii economice.

INTEGRAREA ECONOIC! INTERNA"IONA#!.$NI$NEA E$ROPEAN! ntegrarea reprezintă un proces contemporan comple% de evo-luţie a economiei mondiale, bazat pe otreaptă calitativ superioară a interdependenţelor dintre economiile naţionale, concretizat în

crearea unor entităţi economice comune. 2biectivele integrării constă în mişcarea liberă a mărfurilor,capitalurilor şi persoanelor, unificarea politicilor vamale, economice, financiar-monetare, în vederea reali-zăriiunei uniunieconomice şi politice.4iind un proces comple% de remodelare a fizionomiei economiei mondiale, ţelul final al integrării uniunea economică şi politică poate fi atins treptat prin parcurgerea graduală a mai multoretape.auzele principale ale integrării sunt"9$ apariţia şi adâncirea contradicţiei dintre posibilităţile de sporire a producţiei şi capacitatea

restrânsă deabsorbţie a pieţelor naţionale#G$ necesitatea valorificării optime a potenţialului de care dispune capitalul prin asigurarea unuispaţiuadecvat de plasament#D$ interesele agenţilor economici dintr-o regiune dată de a se apăra cu forţe comune deameninţărileconcurenţilor internaţionali mai puternici#K$ constituirea companiilor transnaţionale, le determină să facă eforturi de optimizare la nivelsuperior Ia dimensiunilor de scarăJ.%emplul clasic de concepere şi realizare în practică a integrării economice îl constituie, în

prezent,8niunea uropeană. 'arcurgerea unor forme regionale de cooperare a creat premisele pentruformarea)omunităţii conomice uropene, cunoscută sub denumirea de 'iaţa )omună. )onsemnarea s-afăcut prin7ratatul de la <oma, în martie 9CM:, care prevedea o serie de obiective privind politica vamală,industrială,agricolă, monetară, socială.



)omunitatea s-a preocupat de e%tinderea sa prin primirea a noi membri. +stfel că, în raport cu cei;semnatari ai 7ratatului de la <oma, astăzi 8niunea uropeană are 9M membri, din GOOK, va aveaGM, iar dinGOO:, G:.LOCUL ROM2NIEI 3N ECONOMIA MONDIALĂ

+naliza structurilor actuale ale economiei mondiale reprezintă premisa înţelegerii locului ocupatde<omânia în relaţiile economice mondiale şi a fundamentării căilor de ameliorare a eficienţeirelaţiilor economice e%terne ale ţării noastre.!n prezent, <omânia este despărţită de ţările dezvoltate prin considerabile decala>e absolute şirelative.ăsurarea dimensiunilor acestora şi, mai ales, a dinamicii lor din ultimele decenii este realizată prin indicatoriai nivelului dezvoltării economice, ai structurii de ramură a economiei naţionale, ai graduluiIdeschiderii spree%teriorJ a economiei naţionale, ai calităţii dezvoltării umane. +naliza datelor statistice

fundamenteazăconcluzia locului îngust ocupat de <omânia în economia mondială, evidenţiind totodată procesulde cădereliberă spre subgrupa ţărilor celor mai sărace ale lumii, care a caracterizat evoluţia economieiromâneşti înultimele trei decenii.&toparea decăderii şi marasmului vieţii economice necesită imprimarea unui curs şi a unor tentenoi procesului dezvoltării. )atalizatorul noului curs al dezvoltării îl constituie pregătirea econo-miei pentru a participa pe deplin la procesul de integrare europeană. 'e acest drum s-au obţinut unele rezultate pozitive ca

urmare a derulării în decursul anilor PCO a acordului de asociere a <omâniei la 8niuneauropeană şi ademarării procedurilor de aderare la această organizaţie. !n orice formă s-ar derula, relaţiileeconomice e%ternetrebuie să fie eficiente, rentabile, să contribuie la sporirea avuţiei naţionale, a calităţii vieţiicetăţenilor.

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	forensicsbnc
View:	229 times
Download:	1 times

An 1 Economie Politica

Documents