Amprente temporale ~ volumul 1 ~

Amprente temporale antologie de poezii cronopediene

~ volumul 1 ~

Editura DOCUCENTER Bacãu, 2011

Amprente temporale

2

Coordonatori: Lenuş Lungu şi Ioan Muntean Coperta: Ioan Muntean Tehnoredactare şi corectură: Ioan Muntean Grafică: Elena Cristina Dincă

ISBN: 978-606-8246-57-4

Tipărit la Docucenter scan.print.copy Tel./fax: 0234 570889

www.docucenter.ro

antologie de poezii cronopediene

3

ÎÎnn lloocc ddee pprreeffaaţţăă

Cartea de faţă, nu se naşte datorită alăturării condeielor aparţinând unor poeţi sau scriitori de renume şi nici nu doreşte să intre în analele istoriei literare prin calitatea sa artistică, ci vrea să triască pentru valoarea umană ce o naşte tipărirea ei.

Există pe internet CRONOPEDIA, un site, care are ca simbol Timpul, acest rege ce pune ordine în toate câte există în Univers. În acest site s-a născut ideea creării cărţi noastre, iar valoarea ei literară, pe care o dorim să existe, nu este de fapt ţinta finală. Nu ve-ţi găsi în rîndurile cărţii cuvinte mari, pompoase, cuvinte rare, al căror înţeles trebuie să-l cauţi în dicţionar.

Nu ve-ţi găsi aici nici poezie încifrată, a cărei descifrare se lasă aşteptata şi nici urâtul ridicat la rang de artă.

Veţi găsi cuvinte simple, pornite din inimă, care chiar dacă s-au mai spus, au pentru unii autori valoarea şi emoţia începutului. Ele sunt spuse cu sinceritate şi cu dorinţa de a împărtăşi cititorului, preaplinul inimii celor ce au scris aici.

Cartea adună la un loc oameni cu dragoste de poezie, de frumos, chiar dacă aceştia nu reuşesc totdeauna să o spună în forma cea mai înaltă a liricului. Dar faptul că în acest timp atât de zbuciumat, în care realele valori pierd

Amprente temporale

4

din contur şi consistenţă există oameni care au nevoie de poezie, fie pentru a crea sau a consuma, demonstrează că nu e totul pierdut.

Volumul în cauză, se vrea doar o amprentă în timp, o dovadă că frumosul din om nu a murit, că el poate exista chiar şi în condiţii vitrege. Şi unde altundeva se poate naşte această amprentă temporală decât în Cronopedia?...

De remarcat totuşi că în prezenta antologie semnează alături de iluştri anonimi şi nume importante, membri ai Uniunii scriitorilor ori ai Ligii scriitorilor, fapt ce conferă un surplus de greutate ineditei apariţii literare, inspirat intitulată «Amprente temporale».

Lăsăm prezumtivul cititor să se convingă personal de veridicitatea celor afirmate mai sus.

IIoonn IIaannccuu VVaallee


5

CCuuvviinnttee ccăăttrree cciittiittoorrii......

Sub atenta îngrijire a administratorilor reţelei sociale Cronopedia, Lenuş Lungu şi Ioan Muntean, asistăm la naşterea unui experiment literar-poetic de excepţie. Lucrare ambiţioasa şi curajoasă, volumul „Amprente temporale ~ antologie de poezii cronopediene” cuprinde un buchet de poeţi care străbat o mare gamă a poeziei româneşti internistice.

Deopotrivă artişti maturi, cu putere de creaţie, şi recunoscuţi ca atare de diversele publicaţii care le-au găzduit operele, sau debutanţi în ale versificaţiei, poeţii prezenţi în nolumul de faţă duc mai departe o minunată tradiţie a poeziei romaneşti.

Putem savura, în aceste deosebite pagini, o extrem de bogată diversitate de stiluri, trăiri, şi ritmuri sufleteşti. Ne impresionează deosebită îngrijire grafică a Elenei Cristina Dincă; prin simţul cromatic sigur şi deosebit, domnia-sa ne oferă o ilustraţii grafice cu amprentă temporală „conopediană”.

Cei 25 de poeţi reuniţi în acest volum sunt artişti maturi, ce şi-au primit o bine-meritată recunoaştere publică prin publicaţiile sau site-urile care i-au găzduit.

Mihai Leonte critică, într-un stil epigramist, falsele „Epoci Moderniste” care ridică la rang de valori, falsurile diverse din viaţa noastră cotidiană. Distinsa Delia Staniloiu mi-a desfătat privirea cu frumoasele elogii aduse iubirilor împlinite, descrise în poezia „Fluturi”.

O descriere deosebit de poetică regăsim în „Valul Nopţii”, al lui Marin Voicu. Nu lipsesc nici ritmurile tradiţional-populare, regăsite în poeziile „Doină” şi „Hora”, ale Marianei Dobrin. Discreţia şi duioşia versului de dragoste sunt reprezentate de Valentin Boeru în „Te mai iubesc”.

Amprente temporale

6

Floarea Cărbune evocă un stil mitologic, legendar, în „Inorogul”. Luiza Adriana-Grama ne oferă un „Testament” delicat, tragic şi-n egală măsură sumbru...

Fireşte, Lenuş Lungu ne face o minunată descriere filozofică a mării pe care-o cunoaşte atât de bine.

Cugetările abisale ale lui Llelu Nicolae Vălăreanu, cel care-şi pune „aripi la vise”, se completează perfect cu iubirile stelare ale Rodicăi Ionescu.

M-a impresionat în mod deosebit puternica tematică filozofică abordată de Stănescu Aurel Avram în „Kantiene”, iar Mircea Gordan, cu „Inima de gheaţă” evoca tragismul iubirilor frânte. Misterioasă AGO.OTA creează ritmuri asiate, karmice, în „De Veghe”, iar Lucian Gruia creează poezia muzicii, în „Rezonanţe”.

Misterul despărţirilor este frumos evocat de sensibilitatea feminină a Marianei Ciurezu, iar poezia sublimă „Copilului Meu”, de Ştefănescu Romeo-Nicolae nu mai are nevoie de nici un elogiu...!

Mihaela Sauciuc, în „Te iubesc, tată”, exprimă sublim dragostea filială. Lucia Secoşeanu, cu „Minciună”, impune un ritm nou, modern şi savuros, iar Sprancenatu Dan evocă împlinirea iubirilor umane în „Doar Tu”.

Într-o bună structură poetică, Viorel Croitoru constată schimbările fundamentale ale epocii „2012”, în timp ce Nedelcu Georgeta se-ntreabă „Care este rolul vieţii mele?” într-o lume plină de crude realităţi. Burde Victor ne vorbeşte despre înfrăţirea naturii cu sentimentele umane, iar Elisabeta Brănoiu impresionează cu poemul „Înaintez în noapte”. O nouă stea pe „Constelaţia iubirii” este Elena Lungu.

Frumoasă încheiere de volum face Ioan Muntean filozofand despre „Populaţie”, dar şi amprentând tema cronopediană a reţelei ce reuneşte buchetul poeţilor din antologie cu viziunea-simbol a coperţilor şi paginarea îngrijită a întrgii lucrări.


7

Las cititorului plăcerea de a străbate această temporală amprentă a poeziei româneşti contemporane internistice, şi încă odată mulţumesc din inimă doamnei Lenuş Lungu pentru bucuria pe care nu-o aduce prin publicarea lucrării prezente.

Cu deosebit respect, Mărgineanu Şerban, prozator

Amprente temporale

8


9

MMIIHHAAII LLEEOONNTTEE

Publicist şi poet, născut la data de 19 ianuarie 1941, în comuna Buneşti, judeţul Suceava, din părinţii Vasile şi Elena-Jăniţa LEONTE, născută CONDURACHE.

Membru al Ligii Scriitorilor din Romania, Filiala BANAT. 1963-1965 a frecventat Cenaclul Literar „PAVEL DAN” Turda,

unde a debutat cu poezia „Artist în minerit” în ziarul „Turda Nouă”. A reuşit să-şi tipărească creaţiile începând cu anul 1999 astfel: 1999: a apărut placheta ,,Alb negru’’ (volum de poezii); 1999 – 2002: Colaborator la ziarele; Timpul din Reşiţa, şi

Poştaşul din Bucureşti; 2000: placheta ,,Nostalgii’’ (volum de poezii); 2001: placheta ,,Valenţe medii’’ (volum de poezii); 2001: placheta ,,Reverii adverse’’ (volum de poezii); 2002: volumul ,,Meditaţii admise’’ – poezii; 2004: volumul ,,Apogeul metaforic’’ – poezii şi alte scrieri; 2006: volumul ,,Agate magice’’; 2006: a iniţiat apariţia volumului antologic al poeţilor de pe

NET, Spiralele vieţii;

2007: a iniţiat apariţia volumului antologic al poeţilor de pe NET, Drumurile vieţii;

2008: a fost selecţionat în volumul antologic „Freamăt de dor”de la Editura 3D;

2008; volumul ,,Mirajele albastre’’ – poezii şi alte scrieri; 2008; a iniţiat apariţia volumului antologic al poeţilor de pe

NET, Mirajele vieţii, care a apărut la Suceava;

Colaborator la ziarele; Săptămânalul Clisurii Drobeta Turnu Severin şi Vocea Clisurii Moldova Nouă;

2009: a iniţiat apariţia volumului antologic al poeţilor de pe NET, Izvoarele vieţii, care a apărut la Suceava în luna mai 2009

2009: a fost selecţionat în volumul antologic Universul bucuriei – Suceava;

2010: volumul ARMONII MAJORE 2010; 2011: volumul MEMORII ACCESIBILE 2011.

Amprente temporale

10

Bucata mea de pâine

Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucăţică, Chiar dacă foamea mă răscoală. Învins totuşi de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoşesc. Gura rupe cu dinţii, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobişnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Şi cum ne grăbeam cu secerişul, Ca bobul bucălat să nu pice.


11

Epoci moderne

Vor dispare crânguri verzi, Merii plini de prin livezi Vor fi asfaltate alte străzi, Labirinturi unde să te pierzi! Vom avea alte false vitrine, La geamuri prin magazine. Vor fi plasate doar plasme, Care vor transmite basme! Vei apăsa pe nişte butoane, Ca să cumperi trei batoane, Din acelea de ciocolată, Cu E-uri, nu adevărată! Vei vrea ca să emigrezi, Iar mai apoi să te pierzi, Pe alte pustii planete, Prin multe falsele sonete! Muzica va fi un haos, Cu foarte mult adaos, De zgomote surde, Să nu te poţi ascunde!

Amprente temporale

12

Meditez în sarcofag

Meditez în sarcofag, Îmi dresez gânduri rebele, De la Purgatoriu-n prag, Vă trimit mereu bezele. A venit un drăcuşor, Să facem un pokeraş! Plutind agale pe un nor, Ne păzea un Îngeraş! Tot e bine, îmi tot zic! N-au uitat chiar toţi de mine! Adevărul că e frig, Dar o ţinem în festine! Onomastică la sfinţi, Alte sărbători creştine, Cum Doamne să nu te simţi, Că şi mort îţi este bine!


13

DDEELLIIAA SSTTĂĂNNIILLOOIIUU

Născută la 15 mai în com. Moroieni, judeţul Dâmboviţa. Apariţii literare:

Antologie de poezie (55 de poeţi) editura Arhip Art, coordonator Valentina Becart, 2010

Lira în patru puncte cardinale, editura Rovimed Publishers, coordonator Cristina Ştefan, 2010

Antologie de versuri Esenţa de primăvară, editura Panfilius, coordonator Stancu Nicolaie, 2010

Însemne, poezii, editura Docucenter coordonator site-ul Cleopatra, 2010

Volumul de autor Ama retro, editura Docucenter, 2011.

Amprente temporale

14

În iarba ta

În iarba ta doar paşi te mai colindă Ai mei se risipesc doar pe asfalt Încercănată-n clarul de oglindă Cu ramă groasă, neagră de cobalt Îmi drămuieşti tăcerile cu ceasul Eu, doar în slove îţi mai pot vorbi Mă cheamă Teba, Roma şi Parnasul Şi le răspund, că nu mă pot opri La tine-ajung în clipe risipită Eu, stâncă te-am zidit definitiv Chemare, adorare sau ispită Sunt stări ce se conjugă convulsiv Când pasu-ţi sângeră pe talpa goală Pierdută iar printre singurătăţi O, de-aş putea în noaptea ca de smoală Să sparg tristeţea asta în bucăţi Iluminat de-un ochi de lună plină Privire-ndrepti spre cea care am fost Un bulgăr de speranţă şi lumină Şi-ţi cauţi în uitare adăpost.


15

Aiurare

Uitarea e în piept ca o arsură În atriu stă, ca-n leagăn rezemată Un gând urcat la rang de sinecură Pe-obrazul nopţii, lacrimă scăpată. Un nor, ce-n ochiul nopţii stă să plângă Şi-i agăţat la margine de vis Oprind bătaia inimii nătângă În amalgam trăiri ,de dor ucis. Iluzii, de oprelişti dezlegate Pe vrejul nopţii tainic, mă tot suie, Şi-un dor nebun de-a săvârşi păcate Aromizate-n frunza de gutuie. Scrisoare-mi scri că au rodit toţi merii Şi-azinoapte au umplut iar visul tău Lăcaşul dinspre tainiţa durerii e gol; şi-n în locul lui stă iar un curcubeu. Tabloul nopţii, tuşă de-ntuneric. În linişte contempl-al lunii mers Nu mă mai simt cuprinsă în generic Sunt un atom prezent în univers. În alb gregar, genunea mi-e ursită Pe fire de păianjen în balans În tainiţă de noapte ne-mplinită Vârtej haotic într-un grotesc dans. Ciob de fiinţă plutind în derivă Busolă mi-e un gând ce nu-i al meu Tentată sunt să cad în recidivă Să urc şi să-m-arunc din empireu.

Amprente temporale

16

Fluturi

Tu eşti un fluture iubire Eu, sunt un fluture pe lampă Tu purtător de fericire Şi eu, un biet zugrav de stampă Din zborul tău, tu faci tornade Eu pot ca să urnesc doar clipa Şi-n ale vieţii cavalcade Pot să-mi rănesc uşor aripa. Suntem doi fluturi împreună Dar diferiţi în consistenţă Tu fluturele care-adună Eu cel ce pierde din esenţă


17

MMAARRIINN VVOOIICCUU

Stabilit în Roşiorii de Vede, Teleorman. Studii: Universitatea Spiru Haret, facultatea de sociologie-

psihologie, Institutul de studii Biblice, Craiova. Activitate literară: publicări pe site-uri literare ca: ESENŢE,

CLEOPATRA, REŢEAUA LITERARĂ, AGONIA, UNIVERSUL PRIETENIEI, CRONOPEDIA.

Amprente temporale

18

Lacul spart

Lacul spart ţese undă după undă, Par chipuri ce se mai întorc o dată, Atunci când timpul orele-şi afundă, În tăcerea de nimeni aşteptată. Şi în răstimp departe printre spume, În zbor pierdut pe drumul de tăcere, Ciudate semne am găsit prin lume, Sunt paşi în timp pe care viaţa-i cere. Cu gânduri ce îmi stau mereu pe ducă, Mă regăsesc pierdut pe un mal etern, O umbră care lacrimi işi usucă, Când vise dulci pe ochi i se aştern. Se deschid ca umbra pleoapele lăsate, Pe când se pierde-n ore depărtarea, Purtând un glas de clopot care bate, Când din urmă mă ajunge deşteptarea.


19

Amurg

Când ziua încet trece la culcare, Într-un amurg ce rugineşte cerul, Ca o tăcere şi-n stranie mişcare, Umbrind visarea mă-nvăluie misterul. Dar soarele s-a mai oprit o clipă, Şi-ntârzie pe-a cerului alee, Vrând să strângă sub alba lui aripă, Ultimile raze stinse-n heleştee. Din luncă urcă luna printre ramuri, Se lasă umbre de copaci lungite, Sclipind bat stele în ale nopţii geamuri, O clipă doar şi negura le-nghite. Prin oarba noapte care-acum se lasă, Am să rătăcesc şi eu pe drumu-i lung, E beznă şi pustiu, pădurea-i deasă, Merg şi rătăcesc şi tot nu mai ajung.

Amprente temporale

20

Valul nopţii

Târzie, noaptea mi-a intrat în casă, Cu valuri moi purtând berbeci de mare, Senin surâde şi apoi se lasă, Încet rostogolită la picioare. Valul nopţii încet mă împresoară, Şi ţese pacea fără de cuvinte, Limbi de întuneric rotund măsoară, Un ceas tăcut de-aducere aminte. Bolţi de întuneric stau frământate, Arcuite-n noapte peste stânci de-amar, Pândesc pustiul formelor ciudate, Când o mică perlă cade-n noapte iar. Valul nopţii - o haină ce imbracă, O insulă cu ţărm tivit de fiere, Un înger alb imi face semn şi pleacă, Cu chip şi gând de muritor ce piere.


21

MMAARRIIAANNAA DDOOBBRRIINN

Profesoară la Şcoala generală nr. 15, Piteşti, membru al Uniunii

Epigramiştilor din România, membru fondator al Filialei Piteşi a Academiei Daco-române, membru al Ligii Scriitorilor din România, membru al Fundaţiei Culturale „Liviu Rebreanu” –Piteşti, membru al Asociaţiei Culturale „Gheorghe Ionescu Gion”, secretar al secţiunii de umor al Asociaţiei Culturale „Gheorghe Ionescu Gion”, iniţiator şi coordonator de proiecte culturale la nivel judeţean, interjudeţean şi naţional, la toate obţinând premii.

A participat cu lucrări ştiinţifice la numeroase simpozioane judeţene, interjudeţene şi naţionale.

A publicat 6 volume de autor şi a colaborat în 16 antologii de poezii şi epigrame.

A publcat în reviste de gen din ţară şi strainatate şi pe 14 site-uri de gen pe internet.

A primit 12 premii la concursuri nationale şi internaţionale de poezie şi epigramă.

Amprente temporale

22

Doină

Tu doină – cântec lin, duios Pui aripă de vis la dor, Împaci iubitul mânios Pe înserat, lângă izvor. Ne cânţi în luncă ziua-întreagă Pe iarbă şi pe fân cosit, Prin codrii cu păstori, pribeagă, Ţi-e cântecul neobosit. Şi seara lângă foc erai, Curgeai din fluierul vrăjit Şi lacrimile le ştergeai De pe obrazul necăjit. Când inima era rănită De dor de casă, de părinţi, Tu, doină, alergai grăbită, Ştiai durerea să ne-alinţi. Şi când vreunul dintre noi În lumea celor drepţi se duce, Te schimbi în lacrimă-şuvoi, Boceşti căzută lângă cruce. Nu poate nimeni să te uite, Eşti moştenire sacră, veche, Avem cărările-mpletite, Noi suntem suflete – pereche.


23

Hora

Rotundă ... ca o pâine caldă, Ca o coroană boreală, Pe toţi în bucurii îi scaldă Ea, hora tradiţională. Se joacă hora pe la noi Cum se juca şi de moşneni, Doi paşi în faţă şi-napoi, Întocmai ca la Cucuteni. O horă e cu drag jucată, Că cercul ei e o magie, Ca sorele se-nvârte roată, De-acolo prinde energie. Relicva de la vechii daci Arată-n horă şase fete, Trei cercuri, puse-n mod dibaci, Păstrează-a sacrului pecete. Un cerc de bază, ce uneşte Piciorele, el însemnează Pământul ce ne ocroteşte Şi rodu-i binecuvântează. Iar forţa care generează Fecunditate, dor de viaţă, E cercul ce îmbrăţişează, De talie semeţ se-agaţă. Şi forţa spiritului şade Pe cap, în cerc superior, Zeiţa-mamă şi naiade Veghează-n horă protector. Se ştie - cea mai sacră horă, Ce-adună mitul zeilor În incantaţia sonoră - E hora căluşarilor.

Amprente temporale

24

Un cântec fără de sfârşit

Ce zboară-n veci în zări albastre, O flacără cu glas vrăjit - Măiastra cântecelor noastre. Oftatu-n doină când îl pune E un oftat al lumii-ntregi, Cu el a îmblânzit o lume, De la opincă pân’ la regi. C-o foaie verde frunzişoară, Când ea o face un descânt, O simţi c-o ia din inimioară Să stingă răul pe pământ. Şi una de-asta de la noi, Când zice-aşa cu foc şi dor, Se prind în horă câte doi Şi piatra saltă sub picior. Vom fi bogaţi c-un infinit De armonii ca apa vie, Dumnezeiescu-i glas vrăjit A strâns comori de veşnicie. A ars cu fiece cuvânt, Cu lăutari în nopţi cu stele, S-a dăruit, topită-n cânt, Măiastra cântecelor mele.


25

VVAALLEENNTTIINN BBOOEERRUU

Bucureştean prin naştere, român prin definiţie, umanist

universal prin formaţie. Îndrăgostit cu patimă de viaţă, sub toate aspectele, promovează

respectul pentru creaţie şi creatori, considerând că ei sunt atlanţii şi cariatidale ce susţin cu fruntea cerul şi pământul.

A colaborat cu presa în ţară şi străinătate, publicând atât producţii grafice, cât şi încercări literare.

Am încercat să armonizez în priectele sale lemnul, plantele, piatra şi betonul cu sufletul oamenilor.

Amprente temporale

26

Te mai iubesc!

Te mai iubesc! O spun cuprins de teamă, Să nu mă critici că vorbesc prea tare. Să nu-mi arăţi că te-ndoieşti ,tu care, Consideri că poţi măsura ce-nseamnă. Ne mai iubim, dar diferit de clipa, Ce la-nceput ne-a ridicat aripa. Noi,călători prin raiul pământean, N-aveam oprelişti şi nici legi n-aveam… Gândeam o noapte fără de sfârşit; Doream o contopire siameză; Visam să fim, noi, singuri pe faleză; Fără de limite, şi eu, şi tu, ne-am fi iubit. Indiferenţi la ce simţea tribuna, Când încerca perfid, să spargă diamantul, Pe care-l admiram fără de teamă, Ne tot băgau pe gât o altă, sau un altul… Râdeam atunci şi ne priveam complici, Nici nu conta că ei turbau în furii, Nu ne păsa nici când primeam injurii. Nu însemnau atunci nimic acei „amici”. Ei au rămas pe rând, tăcuţi, în urmă, Noi, călători zâmbind mereu – nainte, N-am mai avut nevoie de cuvinte. Ne-am înţeles fără de trâmbiţă şi surlă.


27

Şi-a trecut timpul, criptă de prezent. Sub lespezi de rutină şi necaz E îngropată dragostea nebună Şi parcă, însăşi viaţa, nu mai are haz. Te mai iubesc! Eşti tu, complicea mea. Acea prietenă nebună în iubire, Care iubeai iubirea în neştire Şi-ai fi dorit ca timpu-n loc să stea. Dar zboară, ia cu el elanul, Ce te făcea să crezi în nemurire, În adevăruri fără de prihană Şi-n marea, fără limite, iubire.

Amprente temporale

28

Sunt doar un om

Sunt doar un om obişnuit Visând s-apuc ziua de mâine. Ca incomodul jerpelit Pe care-l vezi în rând la pâine; De care te izbeşti grăbit, În goana ta spre altă parte. Sunt anonimul ponosit De care rostu-ţi te desparte. Sunt doar un om nefericit, Care trăieşte aşa cum poate. Plânge râzând, sau râde trist, Pe drumul lui târâş pe coate; Sub drobul uriaş de sare, Din care semne de-ntrebare, Îi cad pe fruntea-nfierbântată, Muncindu-i mintea zbuciumată, De lungul lui târât prin viaţă, Tot înnodând la rupta aţă, Ce subţiată se destramă, Punându-i poză, drama-n ramă… Sunt doar un om obişnuit, Care sughite-n pumn ades. Sunt cel ce tremură lovit Şi plânge-ncet, neînţeles.


29

FFLLOOAARREEAA CCĂĂRRBBUUNNEE

Membră în Liga scriitorilor

Coautoare în antologia „Izvoarele Vieţii”, Ed. Lidana, Suceava, 2009.

Coautoare în antologia „Speranţele vieţii”, Editura Lidana, Suceava, 2010

Premiul I la Festivalul Naţional de Literatură „Eusebiu Camilar & Magda Isanos”, Suceava-Udeşti, mai 2009, Secţia:Reportaj literar.

Marele Premiu „Mircea Motrici” şi Premiul revistei Ateneu-Bacău la Festivalul Naţional de Literatură „Eusebiu Camilar & Magda Isanos”, Suceava-Udeşti, mai 2010, Secţia:Reportaj literar.

Coautoare în antologia „Universul Bucuriei”, Ed. Lidana, Suceava, 2009.

Floarea Cărbune – „Rădăcini” (roman), Editura Lidana, Suceava, 2010

Floarea Cărbune – „Ancestrale chemări” (poezii), Editura Lidana, Suceava, 2010.

Coautoare în Speranţele vieţii (antologie de versuri), Editura Lidana, Suceava, 2010.

Coautoare în antologia „Călători prin timp”, Editura Cacucci, Turnu-Severin, 2010.

Coautoare în antologia „Culegere de poezii religioase”, vol. I., Editura Ecko, Turnu-Severin, 2010.

Floarea Cărbune – „Călătoare în Ţara Soarelui Răsare (Jurnal de călătorie în Japonia)”, Suceava, 2010

Coautoare în volumul colectiv „Universul poveştilor”, Editura Lidana, Suceava, 2011

Amprente temporale

30

Marea

O, mare, Mare albastră şi misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ţi dăruieşte viaţă În inima uscată a pădurii îngheţate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îţi scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îţi cutreier cărările! Iubesc această Lume Încă din zorile Creaţiei, Când în aurora sa Viaţa mea semăna cu o floare. O, mare, mare acoperită de văluri, Sufletul poetului dansează, Căci a străbătut Lumea Cu ochii şi cântecele sale, Cu bucuria l-a-nconjurat Din toate colţurile Universului. Poetul murmură: „Iubirea mea, priveşte! Am construit un templu În vârtejul şi-n zgomotul vieţii. Vino, Iubire! Să trăim în nemărginirea Lumii, Infinitului să ne dăruim!”


31

Inorogul

Superbă creatură, Misterul tău magic Mă tulbură... Alergi prin poiene cu flori Şi te joci prin sânziene, Până-n zori. Albul virginal Străluceşte pe cerul sideral. Doresc să te-nsoţesc Până la ceruri şi mai sus. Oh! Îmi place a ta libertate, Venită din eternitate. Ţi-i coama împletită Cu fragede flori, Stropite de rouă. Cornul din argint făurit Cu nestemate e împodobit Iar copitele de diamant Scânteiază printre stele, Pe cerul îndepărtat, Când zbori spre Calea Lactee. Uşor îţi freamătă nările, Când te privesc în ochii În care văd lumi De pe alte tărâmuri.

Amprente temporale

32

Tu-mi aduci fericirea, Prin fereastra sufletului, Deschisă pentru tine. Nu eşti o creatură legendară Adevărată eşti şi nu imaginară, Blândeţea şi inocenţa Tu mi le-ai dăruit. Frumuseţea mi-ai oferit Dincolo de vis... Adânc, În inima pădurilor lumii Ţi-i sălaşul, La care pot ajunge Doar pe aripi de vis. Splendorile mi-ai înfăţişat Şi mi-ai împărtăşit Vechile învăţături magice, Călătorind în trecut şi viitor, Alături de tine...


33

LLUUIIZZAA AADDRRIIAANNAA GGRRAAMMAA

S-a născută în Maciu, judeţul Tulcea la 15.11.1973. Debutează literar cu volumul de versuri Risipitor de Albastru,

Editura ANAMAROL, 2009. Activeză pe diferite reţele sociale - Netlog, Cronopedia, Reţeaua

literară, RoGrup etc. A învăţat să iubească cu toată inima şi din toată inima. Poate să dăruiască mult, chiar dacă nu primeşte înapoi decât pe

jumătate.Dăruieşte sentimentele, nu le vinde şi nici nu le dă doar la schimb.

A învăţat să spună IARTĂ-MĂ şi să creadă în fiecare literă a acestui cuvânt.

Amprente temporale

34

Testament

Te voi lăsa, iubire într-o zi Şi mă voi duce căci aşa e vrerea, În urma mea furtuni de vor veni Să nu le laşi să-ţi fie mângâierea. De soare m-am rugat ca-n mersul lui Să-ţi lumineze colţuri de odaie Şi în lumina zilei cea dintâi Să nu te prindă cu a ei văpaie. De ploaie m-am rugat încetişor Să plângă ea adesea pentru tine, Căci lacrima din cer e mai uşor Să cadă chiar şi-n nopţile senine. Pe păsări le-am rugat ca-n zborul lor Să-ţi ducă dorul cât pot de departe E pătimaş şi ştiu că nu-i uşor Să stau cu el de vorbă-n miez de noapte. În nopţi senine stelelor le-am spus Poveşti de-argint să-ţi scrie la fereastră, Aşa vei şti că te privesc de sus Şi încă n-a murit iubirea noastră. Am şchiopătat prin vers de-atâtea ori Şi tot prin ele ţi-am croit cărare, Mi-au fost şi rug şi paradis cu flori Şi braţe să te chem din depărtare.


35

Drept mărturie ţi le las acum Că te-am iubit…tu nu ai nici o vină Şi ochii mei te-au înălţat precum Un înger cu proporţie divină. Te voi lăsa, iubire într-o zi Nu voluntar,ci fiind c-aşa vrea soarta Ne naştem călători…aşa o fi Şi ne petrecem când ne vine moartea.

De-o vârstă cu viaţa

Sunt mai în vârstă decât universul, Mi-s aştri osteniţi de la apus Nici somnului, nici veghii nu-i văd sensul, Cui pasă de mai stau ori de m-am dus? Nu moare dimineaţa fără mine, Nici seara nu va şti de dorul meu, În lume va fi rău şi va fi bine, Vremea în spaţiu n-o opreşte somnul meu. Sunt mai în vârstă decât tot pământul, De la un pol la altul simt că mor, În jurul meu stă neclintit şi vântul Şi toate anotimpurile dor. Din vina mea s-au deviat şi zboruri Şi mii de păsări zac în mine acum, Zbaterea lor mă umple de fioruri Şi toate mă conduc pe acelaşi drum

Amprente temporale

36

Ciob de cristal

Mi-ai intrat în sistemul nervos Tu, boală incurabilă numită *Iubire*, Şi-ţi plimbi degetele pe fiecare nerv, Când mai uşor şi când mai tare, Cu pasiune şi cu nepăsare Făcându-l să vibreze Prelung şi grav Precum corzile unei harpe fermecate Atinse de adierea unui vis efemer. Şi cânţi o melodie neştiută de nimeni Artist virtuos al durerilor mele, Şi-mi urci cu iubire Durerea la stele, Şi-atingerea ta e veninul letal Ce-mi transformă iubirea în ciob de cristal.


37

LLEENNUUŞŞ LLUUNNGGUU

Născută 2 august 1968 în oraşul Constanţa, iubeşte poezia încă

din şcoala generală. Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o

consideră un mare dar, un semn că uneori se deschid şi porţile inimilor la care nu a bătut niciodată, că mereu şi întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-i umple, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie şi emoţie.

„Sunt eu, aşa cum sunt. Cu calităţi şi cu defecte. Cu gânduri bune şi cu inspiraţii noi. Şi sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu! O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu. Şi cu parfumul inspiraţiei mele, să-ţi rămân în amintire....EU”.

Amprente temporale

38

Sculptez în natură

Sculptez în natură flori albe de măceş lângă izvor pete sub clar de lună prelinse-n zâmbete desenate în alb colorate. Sculptez în scoarţa de arţat mozaic de sentimente aripi de evantai amintiri ciorchini de vise mănunchi de gânduri labirint sculptat. O voce lină Duios îmi plânge ecou pe aripi de iubire foşnind lacrimi de curcubeu sculptate pe un amurg ca oricare altul.


39

Gânduri de dor

Prinde-mi gândurile în palma ta, fâşii de amintiri se pierd în valuri purtate în cântec de vânt, printre scoici sculptat privirea ta de smarald. Sărut marea ce-mi şopteşte şi nisipul îmi vorbeşte, cuvinte dulci.... amestecate cu miere din albul de petale, ce trec prin trupul meu. Vibrând în litere de dor valuri de sentimente, în aburi de vise mângâieri de iubire în săruturi stinse.

Amprente temporale

40

Gânduri

Aştern gânduri cristaline Pe o bucată de hârtie, Printre vise şi speranţe Sunt un trecător prin viaţă. Ca un susur de izvor Într-un dulce ameţitor, Pe acorduri line, De armonie şi culori… Litere diamantine Pe file se preling, Într-un dans feeric Desprins din vise efemere…


41

LLLLEELLUU NNIICCOOLLAAEE VVĂĂLLĂĂRREEAANNUU

Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) s-a născut la 01.01.1948 în

Vălari, comuna Stăneşti jud. Gorj, este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice în anul 1971 şi al Facultăţii de Filozofie în anul 1978 din cadrul Universitaţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Din anul 1971 s-a statornicit în Sibiu, căsătorit, şi a profesat ca economist în diferite funcţii în societaţi şi instituţii. A avut încă din anii de liceu pasiunea cititului şi a scrisului şi o menţine şi astăzi, cu predilecţie spre poezie.

Este autorul volumului de poezie ,,Ferestrele Nopţii’’ apărut la editura Blumenthal Bucureşti în 2010 şi este prezent cu poezie în antologiile:

Florilegiu - Poezii - revista literară online ,,Visul” 55 de poeţi contemporai (pagini alese) de Valentina Becart,

Junimea Digitală

,,Captivi în sfera de minuni”, Amprente literare (poezie vol. 2 şi vol. 3),

revista Singur (poezie) şi în volumele colective de poezie ,,Petale lirice” şi ,,Simfonia

Cuvintelor” ale Asociaţiei Scriitorilor Pentru Promovarea Realizărilor Artistice – ASPRA(Galaţi).

Pasionat de literatură, filozofie şi în general de artă, citeşte şi scrie despre tot ceea ce îi înalţă sufletul ori mângâie privirea.

Are deja scrise un număr mare de poeme şi în afara volumului publicat pregateşte un altul pentru anul 2011.

Amprente temporale

42

Trecere

Clipele trec şi se descompun în trup pătrund tot mai adânc, tot mai adânc… Aseară a murit o parte din celule n-am simţit, nu m-a durut nici ele n-au ştiut n-aveau putere, trăiau într-un spaţiu închis. Dacă s-ar împrospăta, atfel ar fi aerul m-ar sălta în zbor, aşa nu mai sunt eu cel de ieri, sunt altul tot mai şubred, tot mai străin cu câte o zi


43

La margine de râu

Ne vor lovi cu pietre, vom fi alungaţi ca doi schismatici în deşert, e prea multă linişte, hai să plecăm. Ne biciuie frustrarea pe faţă şi pe ochi pornim pînă nu se-nfundă drumurile, până norii nu aruncă cu fulgere sticloase în noi. Cu rasuflarea tăiată, prin ploaie îţi voi deschide fereastra unui gând, ce-mi mistuie inima şi o coace întreagă la focul aprins dincolo de râu. În odaia în care duhul apei doarme ochiul cerului stă nemişcat şi priveşte cum despovărată de veşminte, iubită măsori întunericul cu braţele albe. Cu ochii mari, îngheţaţi pe mine, spui ne vor lovi cu nepăsare, vom fi uitaţi aici la margine de râu şi cred că-i atât de frumos

Amprente temporale

44

Îmi voi pune aripi la vise

A venit regină-primăvara, cerul nopţii o cloşca cu puii de aur străluceşte de la o margine la alta, pământul este o livadă înflorită care umple cu miros aerul. Noaptea trece peste mările lumii în corăbii cu stele la catarg. O bucurie uimitoare aduce-n noi taina cu învierea luminii din lumină, bat clopotele cu sunet a veste şi am surprins vântul odihnind în frunze. Cuvintele mele se roagă învierii pătrunse-n înţeles de duhul sfinţeniei. Sufletul se înalţă pe spiralele iubirii prin duhul purităţii întru Domnul. Din rădăcina lumii m-am născut ca un colţ din inima seminţei. Mâna mamei mi-a mângâiat fruntea cu semnul crucii pentru timpul care va veni, pecetea ei o port şi azi ca pe un semn prin care sparg singurătatea din lume. Îmi voi pune aripi la vise pentru călătorii pe spirale de alb, până voi desluşi imaginarul cu tot ce cuprinde fiinţa şi nefiinţa prin timp.


45

IIOONNEESSCCUU RROODDIICCAA

Născută la 26 august 1966 în Bucureşti, este de formaţie

profenională mai mult reală, tehnică (metrologie, electrotehnică), dar a cochetat şi cu domeniul dreptului, promovând examenul de stat la academia de Poliţie.

În domeniul literar o pasionează creaţiile versificate pentru copii, publicînd periodic pe internet.

Amprente temporale

46

Cosmică

Vreau să mă săruţi pe Lună, sau pe Marte bunăoară, Cu o patimă nebună , cu o patimă stelară. Să mă urci pe curcubeul cu culorile pătate De o rază de lumină şi-apoi pe nedrept uitate. Vreau să fii extraterestru, să mă mângâi cu antene, A ta răsuflare dulce să mă farmece la gene, Pentru a ta iubire pură plămădită din comete, Să m-adap din frumuseţe cu-nduioşătoare sete. Vreau să pui pe a mea gură mierea buzelor fierbinţi Ce-i mai pură şi mai castă ca nectarul unor sfinţi, Şi să iei drept calitate inocentă a mea lumină Ce apare şi dispare sub privirea ta senină. Vreau să locuim în sfera sentimentelor eterne Când pe ea a Lunii masă stropii de argint îşi cerne, Să vedem cu ochii minţii despărţirea descompusă, Iar conturul ei flegmatic îmbrăcat în albă husă.


47

Melancolie

Din bolta iubirii o stea a căzut, Lopata aruncă-n bulgari de lut, Trecutul şi-ascunde sub ei catifeaua, Se-aude cum scheaună hâd cucuveaua. Prin albia timpului fragedă coală, Trec ore nebune cu feţe de smoală. Adâncă e groapa, se zbuciumă malul, Iar noi observăm însetati ritualul. O frunzăa uscată tristetea îşi sună, E noapte şi este eclipsă de Lună, Din nava Speranţă ramane epava, Regretul îşi picură sadic otrava.

Amprente temporale

48

Pentru un zâmbet de copil

Am rătăcit un zâmbet de copil, Şi-l caut trist, absurd şi inutil, Şi-mi e de el de-atunci un dor nebun Căci l-am primit în Seara de Crăciun. L-am căutat pe străzile pustii, Purtată de speranţele zglobii, Dar nu-l găsesc şi asta rău mă doare, Iar viaţa mi-e ca un apus de soare. O lacrimă îmi curge pe obraz, Mă macină şi dor dar şi necaz Şi nu-nţeleg de ce nu-l pot uita, Şi-aş vrea enorm măcar să-l pot visa.


49

SSTTĂĂNNEESSCCUU AAUURREELL AAVVRRAAMM

Născut şi locuitor în Constanţa. A debutat în ziarul Cuvântul nou din Târgul Mureş. A publicat în diverse reviste şi publicaţii electronice, on line, şi

scrise – Ecoul, Cetatea lui Bucur, Singur, Egophobia, Cărticica românească de copii, revistele Faleze de piatră, Armonia, Confluenţe româneşti, Vatra veche, Climate literare şi Răsunetul.

A publicat romane în editurile Tânărul scriitor (Intermundus), Saltmin, în alte biblioteci virtuale şi diverse site-uri de specialitate de poezie şi proză.

I-a apărut anul acesta cartea de povestiri Adevărul dintre noi, editată de Universul prieteniei, editura PIM.

Amprente temporale

50

Kantiene

Eu pentru Kant nici nu exist dar nici el pentru mine Kant spune că mi s-a părut că eu nu sunt iar el există acolo sub pământ tot e iluzie susţine deşi bătrânii zic că tot e praf şi pulbere acolo… în mormânt îmi demonstrează că nu văd şi mi se pare deşi nu-s orb sau surd dar simt când mă atingi şi existenţa-mi pare sublimă pe pământ! O simfonie minunată de-ascult e tot părere iar spaţii, timpi încovrigaţi reiau presentimente şi coşmaruri în vise sub mormânt !


51

Mi-e dor de

când iarna amintirilor va trece în umbre de arţari întortocheate noi doi împrăştiaţi pe firul gheţii ne vom vedea de-a pururi într-o carte nescrisă, cum triumfă-n calea vieţii pluteşti mereu la umbra ierbii noastre când ne-aspersam în unduiri febrile pierdute în depărtări apropiate şi-uitam cum delicatele begonii dispar în neguri şi imensitate.

Amprente temporale

52

Claviatura (Keyboard)

Iubita mea e o himeră cu chip învăluit în ceaţă, dar nu îmi pasă mă ştie şi mă vrea chiar dacă sunt bătrân şi hâd, chiar dacă îmi târăsc piciorul, iar mâna nu pot să o-întind, eu, îi vorbesc în şoaptă, ea mă ascultă surâde, reflectă şi acceptă chiar dac-o apăs cu nerozii, mă lasă-ntotdeauna să-i ating gândul tainic, îmi dă speranţă şi mă învăluie c-o muzică divină din veacuri viitoare ei nu-i trebuie frumuseţe, nici violenţă, ci numai clipe fericite, mă roagă-ntruna, fremătând, să n-o reped, să nu fiu crud, c-atâta îşi doreşte-n schimb, să-i mângâi clapele mai blând.


53

MMIIRRCCEEAA GGOORRDDAANN

Născut în oraşul Huedin, judeţul Cluj la 18 Februarie 1954. Studii:

1961-1969 Şcoala Generala Bologa, judetul Cluj 1969-1974 Liceul Industrial Energetic Cluj-Napoca-

specialitatea centrale, staţtii şi reţele electrice

1975-1980 Facultatea de Mecanică Timişoara-specialitatea material rulant de cale ferată.

Ocupații: 1980-1981 - inginer la IJTL Galati Din 1981, până în prezent este inginer la REMARUL «16

Februarie» Cluj-Napoca. Din anul 2007, enervat de lipsa de idei și soluții a politicienilor, a

început să scrie articole politico-sociale pe blog, pe un site politic. A dat idei și soluții... „cu carul” –„I-am servit și cu ciolane, în 7 articole”.

Tentat, pe la sfârșitul anului 2008, a început să scrie și în versuri. Am publicat numai pe site-uri.

Amprente temporale

54

Când primăvara-mi bătea-n geam

Când primăvara-mi bătea-n geam Cu flori de cireș, pe ram, Înlăcrimate cu rouă-n zori, Cu unde-n suflet, de fiori, Se oglindea soarele, în zori, În lacrimi de înrourate flori, Când primăvara-mi bătea -n geam, – Era aevea, cum nici nu visam – Inima-mi tresălta, în zori, Cu unde-n suflet, de fiori. Era aevea, precum visam, Că o ploaie de petale cădeam Când primăvara-mi bătea -n geam.


55

Frumoasa mea

Frumoasa mea, ca un vis, Să-ţi cuceresc inima am decis. La ţărmul speranţei am înălţat castele - Regina mea,- să domneşti în ele. In ochii tăi voi aduna stele Şi-n braţe o grădină de lalele. Frumoasa mea, ca un vis, Iubirea pe inimă mi-ai scris De-aş rămâne oglinda ochilor tăi albaştri, Pulbere poate să mă-mprăştie printre aştri, Să am cruda soarta a lui Itis... Pe veci să fim împreună am promis, Frumoasa mea, ca un vis.

Inima de gheaţă

Când iubirea m-a frânt Am dat cu inima de pământ. Dragostea s-a fărâmat – pulbere – Şi-am aruncat-o-n universul tulbure. Inima ţi-e de jale un Everest, Gheţurile veşnice o încrest. Efemeră-i a ei escaladare; Iluziile te–ntâmpină pe cărare.

Amprente temporale

56

Admiri din pisc un hău imens – Focul inimi-i de neaprins. Închisă-i în uitare iubirea, Îngheţată-i, la fel, şi fericirea. Mă rog fierbinte de soare Să incălzească razele mai tare; – Săgeţi de foc – să le abată, Vraja uitării s-o străbată; O mare de făclii arzând În adâncul întunericului din gând, Cutremurul din haosul amintirilor Să-ncingă vulcanii dorinţelor. Torente de lavă, ce țâșnesc din izvoare, O mare de regrete-s la picioare. Din ochi porneşte-o caldă ploaie, Ce-n vale prăvălește şuvoaie. Priveşte-n sus, cu rugă mare, Iubirea-i de-o mai păstrez, oare? Dorurile, ce le trimiţi din zare, Mă ning cu regrete amare. Dor cu dor se împreună. Întind spre zare o mână, Să cadă in braţele mele Cea mai aleasă dintre stele.


57

AAGGOO..OOTTAA

Pe numele de artist este Agota Tompos Opra prescurtat AGO.OTA

pentru blog-uri. S-a nascut în anul 1954 la Cluj-Napoca, urmând aici clasele

elementare şi gimnaziale/artistice, mai apoi a studiat la Academia de Arta Plastica „Ion Andreescu”.

De mic copil i-a plăcut literatura, a citit mult şi a luat parte la olimpiade şcolare...

Specială este legătura sa cu poezia în decursul anilor... câteodată compoziţia de pictură îi este muză pentru un poem, altădată - invers... şi astfel în ultimii ani incet-incet fenomenul devine programul său de lucru: poezie & pictură!

Deşi am scris poezii, pe lângă munca sa artistică ,nu a publicat pe niciunde crezând că mai are nevoie să-şi cizelez stilul sau că nu a venit încă timpul...

Motto-ul urmat de o viata întreagă este-era: „arta şi familia” sau „familia şi arta” într-un balans de destin ce nu era uşor de ţinut în frâu ca să poată face faţă tuturor responsabilităţilor actuale, pe lângă educaţia celor trei copii ai săi.De curând a devenit şi bunică.

Amprente temporale

58

Prezenţe

ne zdrenţuiesc prezenţe de triste promisiuni... legaţi suntem de sfori în licăriri de licurici... vibrăm ici-colo incapabili de un veritabil solo, în cinism de vagabond suntem copii amare... decazute în contrasens de trecutele timpuri foşti circari suntem... sau foşti prinţi? foşti păpuşari învinşi în lupta pentru un bilet de trecere! între cer şi pământ ne ucid jucăuşii şefi... intrarea la foste lumini ca nişte persoane non grata plânge discret sufletul stingher... nimeni nu are habar cine eram noi... poate nici noi nu ştim cine ne fură prezentul... se şi pierde în himere... În jocul meschin se naşte un viitor deja infirm... of! omenire de copii! ucişi cu propriile arme-jucării... of! omenire de păpuşi! manipulaţi şi cu sfori legaţi duşi de nas... de nas duşi... cu paşi confuzi...


59

Norocul

miresme aurii în iunie îmi umple sufletul răsucit în norocul cald-liniştitor de vară... minunata vară! sunt o mare pată de dor... de iluzii... iarăşi parcă abia îmi scoate din gene o scamă norocul de o magică visare... ce val rapid îmi suflă-n ochi şi sfinţeşte locul, Doamne pe o rază de nimb! zbor în file vechi în acelaşi destin... în absurde-imagini... deşi nu-i nimic întâmplător sub soare clepsidra timpului îmi surâde prin al meu noroc hazard de lăcrămioare!

Amprente temporale

60

De veghe

stau de veghe ca o inimă de plumb, să netezesc karma... rotund o şi desenez... desenez iluzii de fum... stau de veghe acum! într-o mie de clipe totuşi trec peste hotare dureri de-un veac... de-un frig neîntrecut... stele zglobii în mine se sting... stau totuşi înfiptă ca o cruce înflorită la căpătâi... de veghe peste o mare de lacrimi... veghea mă şi dresează pentru o înviere... pentru o nouă identitate într-un alt secol... într-o altă clipă de erori... totuşi se întâmplă o minune: sentimente de iubire se înfiripă... inima dragă, nu mai eşti de plumb... stai de veghe atunci peste un medalion-cruce... de o credinţă vie... amin! Doamne ajută!


61

LLUUCCIIAANN GGRRUUIIAA

Născut la 1 iulie 1950 în municipiul Dej, judeţul Cluj. Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, în anul 1974. Este inginer electromecanic, pensionar din 01 iulie 2008.

Colaborator cu versuri, proză, eseuri, recenzii la o serie intreagă de reviste.

Membru al Uniunii Scriitorilor – secţia proză, din anul 2002. Redactor la revistele: Origini, Portal-Măiastra, Viaţa de

pretutindeni, Vama literară. Debut: A) în reviste:

Constanţa Buzea - prezentare la rubrica PRIMELE (rev. „Amfiteatru” nr. 5/1975);

Cezar Ivănescu - prezentare la rubrica NUMELE POETULUI (rev. „Luceafărul” din 18. XII.1982);

B) în volum: Lucian Gruia - Culorile neliniştii (proză scurtă), Ed. Eminescu,

Bucureşti, 1997; Volume individuale:

Viaţă de garsonieră (versuri), Ed. L'etoile d'argent, Namur, Belgia, 1993;

Culorile neliniştii (proză scurtă), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1997;

Universul formelor lui Brâncuşi, Ed. Fundaţiei C. Brâncuşi, Târgu Jiu, 2001;

Brâncuşi – repere şi interferenţe, Ed. România Press, Bucureşti, 2001

Ringul de box (versuri), Ed. Double P Press Production, Baia Mare, 2004;

Momentul revelaţiei în Templul brâncuşian al eliberării (de ar fi fost să fie...), Ed. Double P Press Production, Baia Mare, 2004 (ediţie trilingvă română, franceză, engleză);

Speranţa (versuri), Ed. Karta Graphic, Ploieşti, 2008; Triptic spiritual: Eminescu, Blaga, Brâncuşi, Ed. Feed

Back, Iaşi, 2008:

Câine în rugăciune (proză scurtă), Ed. Deliana, Bucureşti, 2009.

Amprente temporale

62

Uneori

Uneori simt prezenţa copilului pe care nu l-am avut, uneori văd silueta iubitei pe care nu am cunoscut-o, uneori visez viaţa pe care nu am trăit-o.

Rezonanţe

Când cineva cântă la o vioară Stradivarius, toate viorile vibrează în cutiile lor. Când un poet scrie o poezie de dragoste, toate femeile freamătă în trupurile lor. Când cineva se naşte, toţi copiii ţipă în jocurile lor. Când cineva moare, toţi oamenii se chircesc în pântecul mamelor lor.


63

Maşina de spălat

Pompa aspiră intens apa galbenă, clorurată. Prin hublou privesc rotaţia centrifugii: amintirea ta se destramă încet, detergenţii transformă surâsuri şi lacrimi în terci. Stop! Hohotul de râs a îngheţat. Acum totul se derulează invers pentru spălarea copilăriei: mingi de cârpă, păpuşi stricate se rostogolesc pe toboganul anilor. Destul! Programez maşina pentru albirea şi stoarcerea ultimei picături de memorie. Gata! Întind pe balcon rufăria diafană la uscat. Priviţi gândurile mele scrobite, imaculate, albe. tot mai albe.

Amprente temporale

64

Cabina telefonică

Sunt o cabină telefonică abandonată în vânt. Nimeni nu sună, am ruginit aşteptând; acum dacă sună, nu mai răspund. Sunt o cabină telefonică răsturnată de vânt. Lucian Gruia


65

MMAARRIIAANNAA CCIIUURREEZZUU

Născută la Iaşi, la 17 decembrie 1956, a absolvit cursurile

Liceului Dimitrie Cantemir din Iaşi şi apoi a urmat Institutul Politehnic din Iaşi, Facultatea de Chimie şi Tehnologie a Produselor Textile, pe care a absolvit-o în anul 1980, când a fost repartizată la Tg-Jiu. Din anul 1987 locuieşte în Piteşti.

A iubit litertura de când se ştie, iar odată cu dezvoltrea internetului a avut curajul să publice poeziile sale, încurajata de aprecierile celor care le citeau.

Am debutat în volumul VARA editat de Asociaţia Universul Prieteniei din Iaşi în anul 2009, şi a publicat şi în alte volume de grup, ultima apariţie fiind în volumul ANTOLOGIA ESENŢELOR intitulat VIS ŞI PASIUNE.

În general publică poeziile sale pe site-uri de profil de pe internet.

Amprente temporale

66

Miraje

Zările şi-au pus petale de flori la subţiori, iar cerul a luat tot misterul şi undeva în depărtare l-a cufundat în mare. Printre stânci, cu frunţile scăldate de soare şi mângâiate de depărtare, zăboveşte vântul. Obosit îşi odihneşte aripile fără culoare. Gânduri răsfirate printre clipe stau la soare aşteptând vise să se-nfiripe...


67

Trecere...

Plecat prin timpul cel hoinar sau risipit de vântul obosit, am uitat că fără de-nceput e trecea nostră spre infinit. Nu ştim de unde vine gândul şi unde se termină zarea, de ce ne-am întreba anume cum de se lasă înserarea? Şi cine oare să răspundă când inceputu-i doar sfârşit, iar în secunda ce-am venit timpul era deja trecut... Ne căutăm un rost anume iubim, urăm,şi spunem că trăim, doar timpul ne mai aduc-aminte c-am fost, când oglinda privim... Şi din zbareatea de-a viaţă constatăm c-am fost o clipă, dintr-o imensitate infinită ce -a zburat pe-a timpului aripă...

Amprente temporale

68

Declaraţie de dragoste

Poţi tu oare, când auzi aceste două vrăjite cuvinte să -nţelegi, cum te port în minte şi cum gândurile se-nfioară acum, la fel ca prima oară când la tine mă gândesc? Simţi tu oare, fiorul acela minunat care sufletul cuprinde şi inima răspunde în ritm accelerat, când gândurile s-adună undeva, aprope de lună şi d-acolo vibrează pe aceleaşi unde, sacadat? Nu pot cu simple cuvinte să spun inima ce simte, când lângă mine te ştiu, cum mă simt împlinită când ştiu că sunt iubită şi eşti lângă mine mereu atunci când îmi este greu dar, vreau să-ţi spun doar că TE IUBESC!


69

ȘȘTTEEFFĂĂNNEESSCCUU RROOMMEEOO--NNIICCOOLLAAEE [[AAssiiIIiiVVrroo]]

Ofiţer de carieră în Forţele Aeriene Române. Scrie poezie de dragoste, filozofică şi religioasă. Din anul 2005 aem fost constant prezent în viaţa culturală a

oraşului Braşov, la diferite manifestări culturale unde aem oferit, de-a lungul acestor ani, mici bucurii sufleteşti. Aem fost invitat în ultimii ani la televiziuni naţionale şi locale.

A publicat în Suplimentul cultural-religios Bună Ziua Braşov şi a susţinut Recitaluri de poezie în cadrul unor cenacluri literare şi în diverse spectacole în ţară.

În anul 2010 i-a apărut primul volum de versuri „Speranţele iubirii”, Editura Marc, Braşov.

Publică constant pe reţele sociale cu tematică culturală sau literară (Cuvinte Alese, RoGrup, Cronopedia).

Amprente temporale

70

Copilului meu

Atunci, când Dumnezeu, a vrut, Tu copilul meu, ai apărut, Și viața noastră ai schimbat, De numai flori, de atunci noi am adunat. Atunci, când Dumnezeu, ni te-a lăsat, în dar, Noi am știut că, tu, copilul nostru, vei fi...i...i, Ceea ce, nimeni, n-a mai fost, vreodată, În viața noastră de acum și din trecut, și de altă dată. Lumina noastră și a lumii, Tu copile, cel ce te-ai născut, Din dragostea noastră curată. Floare albă-n-miresmată, Ce ai răsărit deodată, În calde culori, violet - albăstrui, Flăcări moi și albe, Ce s-au cuibărit, în inimile noastre, sacre și curate. Tu Doamne, Iisuse Hristoase, un dar de viață ai aprins în noi, Făclia aceasta sacră, ce chip curat ai pus în ea, Lumina ta, Lumina noastră, Ce o vedem acum în viața noastră, Sub chip de îngeraș cuminte, Ce se bucură că a venit pe lume, Cu îngerii și cu inimi pline, Revărsate din tot cerul, Care acum se veselește, De,... chipul Tău Doamne , Ce iar l-ai pus în lume, În copilul nostru, Cel de acum lăsat cu bucurie,


71

În viața noastră trecătoare, Dar frumoasă ca o floare, Ca o adiere sacră și tăcută, Ce vine, de la tine Doamne, Din cer înalt și plin de raze, Rouă sacră ai lăsat în urmă, Cu Duhul tău, ai pus viață, Sufletului tău Doamne, Acestui prunc, al meu, și-al tău, Doamne Iisuse Hristoase, Omul tău, copilul meu, Ce îl vedem acum în fața noastră, Binecuvântat ești Tu Dumnezeu, Că ne-ai lăsat în viața noastră, Acest copil curat nevinovat, și cald, Copil de aur, suflet alb, Împodobit cu daruri sfinte, Nepătrunse taine sacre, ai primit copile, Tu cel nou creeat de mama și de mine, Cu voia Domnului, ai venit în lume. Să-ți faci menirea rânduită, De milostivul Dumnezeu, voită, Acum am înțeles că tu copile, Viața ne-ai umplut cu bucurii, Cu zâmbete și plânsete și râsete... Am înțeles acum, că tu copile, Însemni, atât de mult pentru mama ta, copile, Și pentru mine, scumpule,...iubitule,...iubire, Minunatule,...iubitul meu baiat, Ce Dumnezeu mi te-a lăsat,

Amprente temporale

72

Copile...e...e., Tu, cel ce lași în urma noastră, Doar lacrimi pure, argintii, Porfire albe-aurii, Lămurite lacrimi, în sfintele făclii, Ce s-au aprins cu dragostea, Ce a venit între răsărit și asfințit. Se nasc izvoare albe, Din care curg în sfinte șoapte, Toate lacrimile noastre adunate Între clipele udate și înmiresmate, De seva dragostei curate, Ce a lăsat în univers căi imaculate, Pagini de poem s-au strâns din șoapte, Calde lacrimi de iubire, Mare albastră ați lăsat, În curgerea voastră divină, Până ea a devenit lumină, Ce s-a înălțat de unde a plecat, La a Tatălui Lumină, Lumină din Lumină.


73

MMIIHHAAEELLAA SSAAUUCCIIUUCC

Născută la 2 octombrie 1976, în comună Tătăruşi, judeţul Iaşi. Iubeşte oamenii dar urăşte aglomeraţia tocmai de aceea îşi

dedică cel mai mult timpul citind sau compunând o poezie, încercă să dăruiască... aşa cum şi alţii i-au dăruit clipe pline de fericire.

Amprente temporale

74

Te iubesc tată

Azi aș vrea să-ți fiu alături, Dar depărtarea ne desparte. Sunt aici, printre ghiauri , Pierdută-n neagra stăinătate Îți urez „La multi ani!” Și multă sanatate, Ochii să-ți fie senini Și fericit…cât se poate! Tăicutul meu, cel drag, Însemni totul pentru mine Și, cu gândul la al casei prag, Mă rog la Dumnezeu să-ţi fie bine. Te îmbrățișez cu-n nor, Ce aduce-o caldă ploaie, Trimis de mine, călător Cu lacrimile mele, șiroaie. Pentru anii fericiți, Cu aleasă educație dată, Îți sărut ochii umbriți Și mâna ta, iubite tată.

Dragii mei prieteni aceste rânduri sunt dedicate tatălui meu care astăzi a împlinit frumoasa vârstă de 72 de ani.


75

Dor de tine... dor de noi

Mi-e dor de serile cu lună, Când tu în braţe mă ţineai Şi cu vorbe dulci mă alintai... De dor inima-ţi frânge-o strună. Mi-e dor de mângâierea ochilor, Iar dorul mă arde şi aş vrea Să-l gonesc din inima mea. De mângâierea ta îmi este dor

Amprente temporale

76

Ţara mea

Ţară dulce ţară tare dor îmi e de tine, iarba verde de acasă cu miros de busuioc. departe sunt de casă rătăcesc în ţări străine, în inimă ce îmi dă fiori mi-e dor de codru verde, mi-e dor de cerdacul, casei mele.. unde pe prispă eu stăteam şi visam la o viaţă bună, în ţărişoara mea.


77

LLUUCCIIAA SSEECCOOŞŞEEAANNUU

Născută în Bucureşti, la 06 07 1950. Iubeşte poezia de când se ştiu. Viaţa, i-a înterzis răgazul de a

poposi pe o coală albă, căreia să-i incredinţeze secretul gândului său... Dar, cum orice lucru oprit devine o ţintă „musai” de atins, a furat clipe şi şi-am clădit castele!

A lucrat în proiectare, acum este pensionară. Colaborări scurte pe site-urile literare, apariţie în VIS ŞI PASIUNE

(Antologia Esenţelor) volum apărut cu sprijinul Asociaţiei Poezia Artelor.

Amprente temporale

78

Roata

Dezamăgiri peste dezamăgiri Ţi-adună sufletul în ghimpi de-arici..... Îţi llasă sufletul fără iubiri Iar gândul, temătorul licurici Ce-ar lumina, însă putere n-are, Ce s-ar ascunde, însă e văzut, Ce-ar vrea să poată să se scalde-n soare Dar n-are aripi pentru zborul vrut, Ajunge auzit ca să se facă Doar ca bondar, ce....uneori, înţeapă! Şi cine să-l iubească, cin' să-l placă Pe ţânţăraşul beat de noapte şi de apă.... Şi, cu-aşteptare după aşteptare Te-nveţi să stai, fără să ştii de ce! Iar dacă uneori, în drum ți-apare Pierduta ta speranţă, crezi că e Fantoma unui vis, sau poate şansa Cuiva cu altă soartă..! Cu noroc!.... O laşi să treacă şi rămâi în transa Obişnuită.....Pironit pe loc..... Nu-i ieşi în cale, fiindcă cum, nu ştii N-o strigi să îţi aştepte micul pas.... Şi astfel, şansa piere-n zări pustii Şi astfel, stai prostit şi fără glas...


79

Şi-aşa, îţi duci pierduta existenţă Între-aşteptare şi dezamăgiri.... Şi, fără să opui vreo rezistenţă Îţi trece viaţa fără de simţiri.... Şi, dacă judecata de apoi O fi, cum zice biblia creştină, Te duci la ea, cu ochii stinşi şi goi Şi-aştepţi sentinţa! Crezi că nu ai vină, Că viaţa a trecut pe lângă tine Fără să te observe în vreun fel.... Şi crezi că aşteptând, ai făcut bine, Că ai răbdat, că nu ai fost rebel... Şi-atunci, o voce te întreabă din ''etern''.... ''Cu viaţa ta, ce ai făcut pe lume???'' Şi înţelegi c-ai fost şi slab şi tern, Şi...aştepţi pedepsa pentru slăbiciune! Te-ntorci din nou în lume prunc născut, Iei viaţa de la capăt din sâni supţi, Dar drumul, iar ţi-e greu şi neştiut Iar faci prostii, iar suferi şi nu lupţi... Şi iar te-ntorci la dreapta judecată Și iar nu știi răspunsul la-ntrebare.... Și-așa, te-nvârți mereu, precum o roată La bâlci! Ce urcă, să coboare...

Amprente temporale

80

Minciuna

În haină gingaşă şi pas mătăsos Cu vorbă peltică de dulce copil Prin lume te vânturi în zbor graţios Uşor şi suav, ca vântul de-april... Şi eşti păpădia ce zboară hai-hui Purtată-n curenţii de aer fierbinte. Cu grijă-ţi alegi un naiv să-ţi depui Umbrela de nori, risipită-n cuvinte... Învălui uşoară al minţii-nţeles, Strecori şerpi de tainică şoaptă Şi-n zboru-ţi, faci lumea să meargă invers Şi strâmbă faci linia dreaptă... Şi-n straiu-ţi bogat, străluceşti rafinat! Şi-ntuneci dreptăţii lumina... Stăpână haină, cu gând necurat, Eşti ce-avem mai rău... Eşti, minciuna!


81

SSPPRRÎÎNNCCEENNAATTUU DDAANN

E născut în 07.05.1955 în Sibiu, judeţul Sibiu. A debutat literar postănd versuri pe internet ,pe site-uri sociale

cum ar fi: CRONOPEDIA, CLEOPATRA, SUFLET BUN, ROGRUP, ESENŢE, REŢEAUA LITERARĂ, CITITOR DE PROZĂ, TĂRÂMUL POEZIEI., NETLOG.

A apărut cu selecţii în antologia Aspiraţii editată de RoGrup.net , într-o antologie editată de reţeaua Esenţe la sfârşitul anului 2010.

În luna august 2011, 10 poeme îi apar în antologia festivalului interjudeţean de poezie,, IOAN BUDAI DELEANU" - Geoagiu.

Este pasionat şi de arta fotografică.

Amprente temporale

82

Doar tu

Doar tu mi-aduci iubire Și-n viață multă fericire Cînd sunt numai cu tine Parcă plutesc, mi-e bine Zilele sunt mai senine Nopțile par mai puține Zâmbetul tău nu-i amăgire E semn divin de împlinire Doar tu mereu mă însoțești Ca o steluță violetă strălucești Pe calea ce-am stabilit-o acum Spre Paradis, pornim la drum ! Să ne iubim puțin și în Astal O să-ți ridic acolo un piedestal Te vreau să- mi fii mireasă Să nu mă mai întorc acasă.


83

Tristeţi de vară

Tristeţi de vară care te-nfioară Mă copleşesc, acum ca-ntâia oară La tine mă gîndesc neîncetat Sărutul nostru dulce n-am uitat Din ziua când, noi doi ne-am întâlnit Am altă viaţa, mă simt împlinit Şi gându-mi zboară-n fiecare seară La tine-n braţe, cântec de vioară Ştiu că iubirea ne va face să plutim Şi nici de noi, nici eu, nici tu nu o să ştim Pluti-vom pe deasupra de mirări Ne vom îmbrăţişa-n atâtea gări Un jurământ ce-am pregătit cu dor Ne va conduce pe-amândoi lângă izvor Doar luna ne va mângâia discret Din cer când tu –mi vei zâmbi cochet Momente aşteptate vor trece peste noi De parcă nici n-am fost odată amândoi Cu fericirea-n braţe şi cu tristeţi de vară Gustând şi eu şi tu un vis din primăvară.

Amprente temporale

84

O zi de vară

O altă zi de vară liniștită a început Cu blândul soare ce se-ascunde după nori Cu lacrimi de iubire și adânci fiori Și flori de tei ce ne ating ca un sărut. Sufletul mi-e tare răvășit, îndurerat Tristețea ca o ploaie mă doboară Mă biciuie şi gându-mi înfioară Aș vrea să zbor spre un ținut îndepărtat. În paradis te iau iubito lângă mine Doar avatari ai unui sentiment curat Acolo orice ''egou''-a fost dezintegrat E locul ideal al împlinirii viselor divine.


85

VVIIOORREELL CCRROOIITTOORRUU

Născut în 1955 la 8 septembrie, locuieşte şi activează în

municipiul Săcele, judeţul Brașov. Iubeşte poezia cu rimă, ritm și mesaj de suflet, în care se

păstrează sensul adevărat al cuvântului „poetic”. A publicat poezii doar pe internet, în mai multe site-uri literare

sau de socializare. Este moderator într-un grup de poezie de pe Netlog şi în site-ul

Esențe unde a și postat cele mai multe din poezii.

Amprente temporale

86

Oamenii fără cuvinte

Când oamenii n-aveau cuvinte, Și gândurile le simțeau, Vedeau curat ce ai în minte, Și ce ascunde... chiar n-aveau! Când radiau frumos iubire, Și cei din jur ca el simțeau, Iubea cu ei întreaga fire... O Doamne, ce frumoși erau! Și viata lor le era cântul, Cu îngerii se-amestecau, Iubeau și floarea, munții, vântul, Și dragoste-napoi primeau... Iar darul de-a vorbi cu gândul, Pe-un car de vorbe am schimbat, Rămâne scris și nu-l ia vântul, Dar totu e... atât de plat! Eu simt, ca cei ce n-au cuvinte, În suflet luminez cu dor, Nu știu cuvinte să te-alinte, Să te mângâie-așa ușor... Și doar frânturi din tot ce cuget, Îmi ies în vorbele ce scriu, Și-mi e așa frumos în suflet! Regret c-atâtea vorbe știu...


87

Iubire din privire

Privirea ni s-a întâlnit... Mă umple de lumină! Un zâmbet vag și a fugit Și-o să mai vină! Căldura-i din priviri simțeam, Mi-era atât de dragă! Veneam din zori și-o așteptam, Și-o zi întreagă! Ea a-nțeles și s-a oprit În calea-mi zâmbitoare M-a mângâiat și a fugit... Ce sărbătoare! O noapte-ntreagă am plănuit Să-i spun: - Cât mi-ești de dragă! Doar mă gândesc și-s fericit! E greu... nu-i sagă! Cu inima bătând aștept Privirea-i să apară, Simt că-i răcoare-n jur... și-n piept, Deja e seară... Cu ochi pierduți în zare-aștept, De ani, să vină iară, N-a mai rămas nimic în piept, Să mă mai doară...

Amprente temporale

88

Anul 2012

Omul e agitat, Tot mai nemulțumit, Timpul s-a micșorat, Clima a-nnebunit Ziua e tot mai scurtă, Toți odată vorbesc, Nimeni nu mai ascultă, Grijile se-nmulțesc Oamenii de stiință, De cataclisme vorbesc Toate spre neființă, Spre două mii doișpe gonesc... Preoții strigă cu groază: -Vremea spășirii-a venit! Moare-a speranțelor rază Și vine al lumii sfârșit! Doar eu liniștit stau la soare, (Plin de erupții și el...) Orice-nceput nu e oare, Sfârșit pentru ce-a fost altfel? Și-ascult de mayașul ce spune: -Timpul cel vechi s-a gătat, Timpul cel nou iata vine, Trăiască-acest nou împărat!


89

GGEEOORRGGTTAA NNEEDDEELLCCUU

Scriitoare craioveancă, născută la data de 6 iulie 1947, în satul

Mârza, judeţul Dolj. Absolventă a Liceului „Fraţii Buzeşti” din Craiova. După terminarea acestuia a urmat cursurile de contabilitate.

Este pasionată de lectură, scris şi limbi străine. Consideră poezia o preocupare mai aparte, dar scrie cu multă dăruire şi proză.

Georgeta Nedelcu a debutat cu romanul ,,Exmatriculat din viaţă” în octombrie 2008 la Iaşi, roman publicat sub egida Asociaţiei Universul Prieteniei , în cadrul unor festivităţi de lansare, la care au participat numeroşi scriitori, poeţi şi prieteni.

În 2008, la editura Sitech din Craiova, i-a aparut a doua carte, de data aceasta un volum de versuri cu titlul ,,Cenuşa unui suflet”. Lucrarea a avut un impact pozitiv deosebit la citiori, în special la cei din spaţiul virtual.

Amprente temporale

90

Mi-e dragă România!

Guvernul are un braţ lung şi unul scurt: cel lung îi serveşte ca să ia şi ajunge peste tot; braţul scurt îi serveşte ca să dea,dar nu ajunge

decât la cei apropiaţi lui (Silone)

Cât va mai fi românul sclav În ţara noastră-n care, Întreg sistemul e bolnav, De-o cruntă nepăsare? În blocuri triste, cenuşii, Bătrâni mai mor de foame, Uitaţi de stat şi-ai lor copii... Dar, Tu, nu-i uita, Doamne! Ajută-ne ţara la greu, Slăvit fie al Tău nume! Alături să ne fii mereu, Să fie pace în lume. Nu ne lăsa, îţi spun mereu, Că-avem mulţi hoţi în ţară. De-aceea noi o ducem greu. Ce n-aş da ca să piară... Fii, Doamne, bun vindecător, Te rog, fă o minune Şi vindecă al meu popor, De tot ce-i rău în lume. Doar, Tu, eşti doctor priceput Să-i vindeci a sa rană, De care suferă de mult Şi e cuprins de teamă.


91

Suntem o ţară de creştini, Nu o adunătură. De Tine nu suntem străini, Iubim Sfânta Scriptură. Înlătură acest blestem, Redă-ne bucuria Şi lasă la români un semn, Să le rodească glia. Sunt fiică din popor creştin, Cinstesc prietenia. Dă ţării mele alt destin, Mi-e dragă România!

Amprente temporale

92

Care este rolul vieţii mele?

Sunt figurant! În comedia vieţii joc rolul unui om (Valeriu Butulescu)

Merg în centru cu copiii, unde sunt toţi adunaţi Şi cu mine vine Paul şi, cu încă vreo doi fraţi. Primarul vrea să ne dea de-ale gurii... cum zic unii... Şi se-ngrămădesc cu toţi, mai ceva decât fac hunii. Multă lume-i adunată şi-ndată apare-un zvon Că primarul vrea s-anunţe o ştire de la balcon: ,,Pachetele sunt puţine!” – spune primarul – mulţimii. Oamenii se-mping, se calcă, de parcă-i sfârşitul lumii. Mă uit cu compătimire, când la unul când la altul, Nu-mi explic, decât că-n spate, toţi îl au pe necuratul. Asta este viaţa noastră, ăştia sunt ai mei români, Hoţii ne furară pâinea, ne trateaza ca pe câini. Am ajuns azi, plini de ură şi suntem foarte săraci La timona ţării noastre, n-avem cel mai bun cârmaci. Cei ce ne conduc azi, ţara, sufletul ni l-au ucis, Ne-au furat identitatea, nu mai avem nici un vis. Nu ne-aude nimeni plânsul, suntem săraci şi bolnavi; Pentru cei ce ne conduc, noi suntem doar nişte sclavi. Românii mei, nu mai staţi! Hai să ne unim cu toţii, Să ne unim forţele şi să dăm afară hoţii! Să stârpim răufăcătorii - cei ce ne iau biruri grele, Vreau să ştiu cât mai degrabă, care-i rostul vieţii mele? Nu mai suport umilinţa, vreau să trăiesc şi eu bine, Vreau măcar un an de zile, să fie şi ei ca mine, Să vadă cât e de greu, să nu ai bani pentru pâine Şi, să te gândeşti cu groază, iar la ziua care vine...


93

BBUURRDDEE VVIICCTTOORR

Poetul Victor Burde din Alba Iulia a ocupat locul patru la

Concursul internaţional de poezie pentru românii din întreaga lume „Starpress 2010“, la care au participat 5.612 de concurenţi răspândiţi pe cele şapte continete.

Născut: 7 martie 1942, judeţul Sălaj. Studii: Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ Alba Iulia, specializare programare statistică

Victor Burde a scris poezie încă din şcoala primară, dar abia după ce a ieşit la pensie şi-a dedicat timpul acestei arte.

Debutul l-a avut în revista „Speranţa“, editată la Centrul pentru pentru persoane vârsnice din Alba Iulia. Primul volum al poetului «Se roagă pădurea» are 80 de poezii care tratează atât dragostea dintre oameni cât şi dragostea dintre om şi natură.

Publică constant pe cenaclu.inforapart.ro şi cenaclu.intelepciune.ro dar şi pe alte site-uri sau reţele sociale. Face parte din Ansamblul folcloric „60 Plus“ şi ia parte la spectacolele pe care acest ansamblu le organizează.

Amprente temporale

94

De ce?

De ce murmură apele, când iubirile tac, Ori plâng iubirile când doru-ncremeneşte Şi frunza nenăscută visează la copac, Să poată atinge cerul, din ramul ce va creşte? De ce plânge sufletul, când dorurile mor? Şi ce minune-n cer se împlineşte, Când dorul iar renaşte - plutind ca un condor, In inima ce şi mai tare,clocoteşte?... Şi ce şopteşte mama, cu pruncul înfăşat, Ca să-l adoarmă, ce poveşti îi spune? De ce apune soarele, pe cer însângerat, Când el răsare altfel, la margine de lume? De ce freamătă codrul, când îl sărută vântul, Sau când l-atinge ploaia cu mantia uşor? Deşi uneşte cerul prin ramuri- cu pământul, E-aşa de blând cu frunza toamnelor… Cine-ar putea să dea răspunsurile toate, Înafară de El, Creatorul, ce-n toate-I prezent? Hotărând în clipele dintre viaţă şi moarte, Cât poţi să cunoşti, dintr-un tot - transcendent!


95

Noaptea de sânzâiene

Copilă, seara asta-i plină de mister , Căci poarta cerurilor se deschide, In timp ce poarta iadului se - nchide Şi toate relele pentru o clipă, pier. Spre miezul nopţii mândre Sânziene, S-or strânge în poiana din pădure, Rugându-se ca Domnul să se-ndure Şi roua s-o aştearnă pe poiene. Vor dănţui în ritmuri de descântec, Invocand puteri din alte lumi Şi pe trup şi-or împleti cununi, Prinse-n brâu de stele, peste pântec. Iar cu roua de pe flori luată, Vor stropi tot verdele din lan, Ca să crească grâul peste an Şi recolta câmpului bogată. Femeile-n biserici – cununate, Au să nască peste an fecior Dacă-şi spală faţa la izvor, Doar noaptea asta - fără de păcate. Fecioarele care se vor mirese De-şi îmbăiază trupurile-n rouă, În prima noapte - când e lună nouă, Îi vor visa pe cei de care-au fost alese. Mai trebuie să prindem flori la cercevea, Şi-n ochiul de fereastră ce dă înspre zăvoi, Ca Sânzienele să nu se supere pe noi Când fi-va vremea să-ţi ursească - fata mea!

Amprente temporale

96

Mestecenii

Mestecenii îmbâtrânesc în mine Mi-e trupu-n coaja lor albit, Ca nişte lumânări nearse pe coline, Ne spunem rugăciunea potolit. Au fost tineri, verzi precum câmpia Şi-au albit apoi crescând în timp, Ascunzând în crengi melancolia Despletirii frunzei peste anotimp. Vântul iernii spulberă omătul, Albăstrie-i neaua prin mesteceni suri, Herghelii de nori au pornit dezmăţul, Cuprinzând câmpie şi păduri. Să mai rabzi o iarnă cu ninsori năuce, Bunule mesteacăn pururea tăcut! Vreau din tine să-mi cioplească cruce, Când va fi să mă întorc în lut.


97

EELLIISSAABBEETTAA BBRRĂĂNNOOIIUU

S-a născut la 12 martie 1944 în Lipăneşti, judeţul Prhova,

stabilindu-se cu timpul la Ploieşti. Este o fiinţă simplă, modestă, care doreşte ca sufletul său să

rămână pururi un spirit nobil, plin de morală şi demnitate. Îndrăgeşte literatura, considerând că progresul material şi spiritual al umanitaţii este urmarea unor valori pe care civilizaţia omenească a ştiut să le transmită de-a lungul istoriei prin Evangheliile Apostolilor lui Iisus.

Pătrunsă de o puternică credinţă dreaptă ortodoxă, pe lângă multiple apariţii poetice, comentaristice pe diferite pagini de internet, cu binecuvântarea Părintelui †GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului a tipărit şi publicat romanul de factură religios-ortodoxă „Ieşiţi din ea, poporul meu!”, Editura PRINTEURO din PLOIEŞTI, 2007.

Amprente temporale

98

Purtător de semn al iubirii

În apusul împovărat de amurgul ce aduce numai întuneric şi haos rugăciunea naşte Lumina unei dimineţi însorite. Pe marginea timpului se aude un scâncet de copil venit din sângele străbunilor, chemat pământul să sărute. Abandonată-n neputinţă femeia plânge la zidul tăcerii înlănţuită-n umbră sfredelindu-şi pântecele pregăteşte pruncul să-l nască prin lacrima durerii. În inima nopţii din adâncul nepământesc prin depărtări în zbor rotindu-se-n cercuri ielele se hârjoneau, dansau într-o horă de năluci scâncetul de copil aşteptând să-l înece la izvor.


99

Dar, din Imperiul Nemuririi pe temelii de veacuri străjuind Cuvântul un ochi de „Tată” veghează ca ţipătul din pieptul de copil în pumnul Lui să-l strângă. Prin trecerea de ani, pruncul încoronat „purtător de semn al iubirii” zămislit în apusul împovărat, buzele lui picură Lumina din Izvorul vieţii, zâmbind... urmează Calea ştiind că pentru totdeauna... veacurile n-or să mai plângă.

Amprente temporale

100

Înaintez în noapte

Din pragul visurilor mele Văd ploi de singuratice stele Din când în când, văd timpul Topindu-se-n straturi, şi se ascunde În cărările pădurii anotimpurilor blânde. Cu paşi înceţi înaintez în noapte, Ramurile copacului meu Alunecă uşor foşnind în şoapte. În cascade de tăceri... Ghiaţa alunecă peste copacul singuratic Pe drumul ce nu mai duce azi – nicăieri ! Tâmplele firii, amintiri răscolesc, Sufletu-mi gol, fire de lacrimi împletesc. Mă pierd în cuvinte Lumina se topeşte tot mai fierbinte Ca o lumânare se stinge Se adună din nou şi iar strânge. Îndoaie trunchiul copacului Până se frânge. În genuchi în faţa « Iubirii » Imbrăţişez clipele regăsirii La porţile seninului. Ferestrele se deschid Îngerul blând Cu zâmbete smulse din iubire şi candoare A înţeles , că, «teama şi iubirea» Doare cel mai tare.


101

EELLEENNAA LLUUNNGGUU

S-a născut în căsuţa bunicilor din partea tatălui, într-un sat

numit Răchită de Sus, în judeţul Dolj, pe 13 octombrie 1956. În prezent locuieşte în Craiova. A fost angajată la Fabrica de

Avioane unde a acumulat multe cunoştinţe noi din domeniul aeronauticii şi o experienţă complexă

Fiind o persoană energică şi descurcăreaţa a lucrat în multe domenii după desfiinţarea fabticii de avioane. A vizitat 16 ţări, a văzut locuri pe care nici măcar nu le-a visat

În aceşti ani a scris poezii şi proză pentru sine şi prieteni, a lucrat croitorie, a croşetat, şi am citit foarte mult pentru a-mi îmbogăţi cunostiintele.

Creaţiile literare le-a postat pe diferite site-uri şi reţele de socializare, implicându-se activ în activitatea acestora.

Amprente temporale

102

O nouă stea

Pe cer s-a mai ivit o stea E-a mea? E-a ta? E-a noastră? Sau poate e decât o stea Ce vrea să strălucească? O privesc puţin mirată Şi-mi pun o întrebare: Cum de o stea atât de mică Luceşte atât de tare? Şi tot uitându-mă la ea Ce rază dulce are, S-a strecurat în viaţa mea Cu-n semn de întrebare. Mi-a intrat întâi în suflet Spunându-mi vorbe bune. Apoi, în fiecare noapte Spunându-mi numai şoapte. Când zorii zilei se ivesc Stă tot acolo sus. Şi, iar rămân nedumerită E-a mea? E-a ta? E-a noastră? După o mică aşteptare Şi-a coborât privirea, Printr-o lungă sărutare Mi-a împărtăşit iubirea. În visul care ne-a cuprins, Cu farmecul şi vraja lui Ne-am înălţat deasupra lumii, Deasupra vieţii, amândoi.


103

Te-am căutat

Te-am căutat în murmurul apei, Când valuri reci de gheaţă Îmi aruncau haina speranţei În pietrele lipsite de viaţă. Te-am căutat pe boltă albastră În raza suavă de soare, Dar norii încep să apară Şi umbra tăcerii revine. Te-am căutat în albul zăpezii, În minunate clipe de vis, Când lacrimi acopereau obrajii, Căci singurătatea a învins. Te-am căutat în liniştea serii În aerul dulce şi cald, Când mirosul de fructe coapte Îl simţeam pe crengi adormind. Tot căutând la nesfârşit Am apelat la astre. M-au ajutat şi te-am găsit În mici capitole albastre.

Amprente temporale

104

Spre primăvară

Când primăvara iarăşi vine Mai mult simt dor de codrul verde Mai simt dragul de- a mă pierde În el spre a mă uita pe mine. Acolo-n codru-i lume sfântă Şi-i cântec de privighetoare, Şi nu-i nimic din tot ce doare Şi nu-i nimic ce nu te-ncântă. O, vin mai iute primăvară Cu parfumu-ţi dimineaţă. Cu tine dragostea de viaţă, Din nou în suflet să-mi răsară!...


105

EELLEENNAA MMIITTIITTEELLUU

S-a născut la 25.09.1950 în Oşeşti, judeţul Vaslui, făcându-şi

debutul literar în Revista Liceului Pedagogic „Al. Vlahuţă”, Bîrlad – „Făclia” Nr. 6 – 1977.

A publicat cu oarecare constanţă în: revistele „Făclia”, „Meridianul”, „Învăţătorul vasluian”, „Românaşul” Iaşi, „Ecouri literare” etc.

Cărţi publicate: „Cuvinte spre cer” – Editura „Tiparul”, Bîrlad, 2006; „Ferestre deschise...” - Editura „Pim”, Iaşi, 2009; „Floare albastră” – Editura „Top Lux” Iaşi – Volum

colectiv, omagiu lui Mihai Eminescu – Ediţia a II-a – 2006 şi a III-a – 2007;

Activităţi literare:

Din 2007 şi în prezent este membră a Cenaclului Literar „Poesis Moldaviae” Vaslui.

Coordonator al Cercului Literar „Luceafărul” – S.A.M. Oşeşti;

Membră în Cenaclul Literar „Lucian Blaga” Sebeş; Membră în diferite reţele literare (sociale) pe internet.

Premii:

Premiul I la Concursul de creaţie literară organizat în cadrul Simpozionului Naţional „Pe urmele eroilor neamului”, Târgul-Jiu 2009;

Premiul III la Concursul „Floare albastră” - Iaşi 2007; Menţiune – Concursul „Floare albastră” – Iaşi 2006.

Amprente temporale

106

Sub salcâmul greu de floare...

- rondel - Sub salcâmul greu de floare, Printre care luna curge, Aurind a lor splendoare, Din altare demiurge... Ochii tăi-s două izvoare, În zăgăzuiri liturge, Sub salcâmul greu de floare, Printre care luna curge. Şi... furat de-a ta candoare, Capu-mi las pe crudu-ţi sân, Când, privind surâzătoare, Mă îndemni să mai rămân, Sub salcâmul greu de floare.


107

Un dangăt trist străbate-n unde zarea...

(sonet) Un dangăt trist străbate-n unde zarea, E semn că terminară-a vieţii artă; Pleca-va cine spre o altă hartă, Şi-a cui o fi fiind astăzi chemarea!? Avem toţi pământenii-aceeaşi soartă, Nu ştim când programată-i de-ntruparea, Pe satu-ntreg se-aşterne întristarea, Că fi-va zăvorâtă altă poartă... Se va-nălţa spre ceruri lin cântarea, Pe calea spre lumină-n dulci fiori, Aici nu-i frate nimeni cu-ntronarea. Când vom pleca , nu vom lua comori, Valoarea vieţii va-nfrunta uitarea, Fiind prin lume - simpli trecători!

Amprente temporale

108

Rădăcini de ţară

Părinţii visează copii cu aripi de vise... Îi învaţă primul zbor, pentru a atinge, piscul gustului de lapte din ţâţa mamei... Visează copii cu ochii de mare... Îi învaţă cum se culege nisipul dragostei de ţară dintre pietrele mari, hotare strămoşeşti. Îşi visează copiii Rădăcini de Copaci... Coloane ale infinitului românesc: Rădăcini de Traian, Decebal, Burebista, Rădăcini de Ştefan, de Mihai, de Mircea, de Vlad, de Tudor, de... badea Roată... Îi visează cu Ramuri... de Eminescu, de Alecsandri, de Creangă, de Vieru, cu Frunze de Arghezi, de Coşbuc, de Stănescu, cu Muguri de Labiş, Sorescu, Blaga... Doamne, înmuguresc părinţii de gânduri... Şi copiii îşi visează părinţii cu chipuri aureolate, plecaţi de fiecare dată prea devreme... La fiecare clipocit al cerului, parcă îi văd cum visează Aripi, Ochi de mare, Muguri, Ramuri, Frunze, dar mai ales ... Rădăcini de Ţară


109

LLUUCCRREEŢŢIIAA IIOONNEESSCCUU BBUUIICCIIUUCC

Este din Iaşi. A absolvit facultatea de medicină veterinară şi are o

pregatire temeinică în domeniul jurnalistic. A publicat romanul „La porţile amintirii - Dragoste de ţigancă”,

mai multe volume de poezii, ultimul în mai 2011 – „Muguri iertaţi”, povesti pentru copii -, piese de teatru, aforisme.

Amprente temporale

110

Capătul începutului

Amintire învechită pe bătrâna uitare între două nopţi ucigător de dureroase întoarce ceasornicul vieţii cu acele invers.

*** La casa cu numărul cinci lacătul are rugină albastră. guri de beznă deshid ferestrele timpului dincolo de vreme, înfloresc lăcrămioare.

*** În părul despletit, amintire, am să-ţi prind ca şi-n primăvara trecută, anemone pe jumătate-nflorite de vaietul stelelor.

*** Apoi se stinge totul incet, încet, asfinţeşte vremea o lacrimă alunecă pe muchia vieţii iar pe fruntea albă, ca a unui leagăn de copil, scrie „s f â r ş i t!”

Resemnare

Ce uşor e să fi trist, spun unii, când privirea înlăcrimată devine dor şi iubirea – val de mare. *** Tremură lin speranţa amară pe-o floare necunoscută, departe se vede pescăruşul grăbit ce vopseşte cerul în culorile toamnei. ***


111

Eu am cunoscut cerul, marea şi pescăruşul când apusul stă la indoială în bătrânul turn alintând frunzele de martie în larg. *** Albi lilieci s-au cuibărit în suflet la miez de noapte, din ceas în ceas câte o boabă de viaţă oftează pe aripa dorului tulburat de stele.

Lumina durerii

Am încercat să înlocuiesc durerea cu lumina dar când s-a făcut ziuă, am strigat speriată: „Prea multă lumină, prea multă….” Mă zvârcoleam între pereţii albi ai singurătăţii lumina se reflecta în oglinda timpului şi eu mă uitam în oglinda sufletului, lumina de cristal a durerii devenise o uriaşă mare de lumini fosforescente care amestecau timpurile, fără să mai ştiu în care timp exist numai eu. *** „Mă doare, mă doare! - a început să strige străina din

mine - fără tine aş fi mers desculţ pe gheţarii timpului”, Străina nu-şi privea chipul în oglindă, deşi din ochi ieşeau flăcări de ură şi durere - lumina imensă devenise doar o pată de lumină. ***

Amprente temporale

112

Plecăciune, străino! Hăluie vremea în lumini disperate, Curcubeul câte culori şi-a ales? Lumina din mine ţi-oi dărui-o-ntr-o noapte n-auzi cum se bat luceferi şi pier? Stelele răpuse, într-o clipă de veghe. Pe altarul lumii s-au făcut genuni s-adapă din mine lumini blestemate, întunericul l-am acoperit cu un ţol de cuvânt. nimic nu mai vreau din ce se cheamă d r e p t a t e întunericul ţine loc de cuvânt. *** Cobor în fântână, în apa adâncă, pură ca roua de-atâtea iubiri, apa îmi spală speranţa, dreptatea ţine loc de cuvânt Mă zbat în pământ, pe pământ, în lumină, Adevăru-I aievea o pată de cer, Cineva mă cheamă, fără să-mi spună „Atenţie! Stelele se nasc şi pier!” *** Se luptă un timp dreptatea cu lumina, eu cobor mai adânc în fântână, spre cer, grăbită pornesc spre o altă planetă, cumpăna fântânii s-apleacă, eu plec…..


113

IIOOAANN MMUUNNTTEEAANN

Născut la 7 ianuarie 1956, la Pâncota – Arad, crescut şi copilărit

la Tg-Jiu, până în 1971, după care după un răgaz de 4 ani pe plaiuri prahovene s-a stabilit la Braşov.

Anii de liceu şi apoi cei din şcoala militară l-au apropiat de viaţa artistică, iniţial interpretativă, apoi creativă şi regizorală.

A scris primele poezii pe vremea liceului, fiind încurajat de profesoara dirigintă Giumancă Claudia, apoi a debutat în publicaţii periodice militare şi revista şcolii. A fost şi perioada în care a frecventat mai multe cenacluri literare braşovene.

După pensionare, pasiunea şi preocuparea pentru calculatoare l-au apropiat, prin intermediul internetului, de zona artistică (literară, fotografică) fecventând sau chiar administrând mai multe site-uri şi reţele sociale de profil cultural-artistic.

Cronopedia (paternitatea denumirii îi aparţine în exclusivitate) este reţeaua socială prin care a publicat primele poezii, după ce tot aici, precum şi pe RoGrup, Altmarius, Weblog şi multe alte platforme pentru blog-uri a mai publicat sporadic diferite texte cu iz literar.

A editat şi tehnoredactat mai multe apariţii tipografice sau online ale confraţilor săi cunoscuţi pe internet. În prezent pregăteşte pentru publicare cel puţin electronică, un volum de versuri şi o primă încercare de roman SF.

Amprente temporale

114

Micro-filozofie

... Nu toţi electronii sunt la fel... Unii provin de la un măr sau dintr-un minereu de uraniu; Alţii provin din celula de amoebă sau din apa Oceanului Pacific! Acesta pe care îl am eu provine însă dintr-un atom de... Dar de fapt e un pozitron! Şi totuşi Cât de uşor se schimbă Între Ei!...


115

Unde

Unde... Aici?... acolo?... Am pierdut o idee. Unde? Buzunare goale, Priviri rătăcite Memorie risipită Într-un lichid reticulat de linii de înaltă tensiune... Unde?... Unde?... unde?... unde?... Unde sunt cele formate din Undine!

Amprente temporale

116

Populaţie

O axă pozitivă, O axă negativă... ... Trei, patru, cinci... Şi cu Ana, Şi cu Gheorghe, Zece... douăzeci... O mie opt sute cincizeci şi patru... Văd în cataractele vidului Milioane de puncte Întregi, periodice, complexe Ce curg alergând Pe fluxul liniştit al timpului În mormântul nisipos Al unei clepsidre ruginite... ... O axă râde, O axă plânge...


117

NNOOTTĂĂ AASSUUPPRRAA EEDDIIŢŢIIEEII

Cronopedia s-a înfiripat în neantul internetului ca o mică reţea

socială în care amintirile temporale se îngemănează către faptul serii pentru a se pârgui în noapte şi a rămâne peren în gândurile şi sentimentele membrilor săi sau a vizitatorilor.

Încetul cu încetul am căpătat experienţă, am deschis prima noastră bibliotecă online, în care am republicat din lucrărilor co-membrilor, am prins curaj.

Acest prim volum antologic de poezii publicate în paginile Cronipediei nu îşi revendică dreptul valoric al autorilor sau al creaţiilor lor. Este un semnal că se poate.

În ideea unei stimulări şi promovări a activităţii membrilor reţelei, coordonatorii lucrării şi-au stabilit câteva repere de acţiune:

- un număr cât mai mare şi mai reprezentativ de autori care au publicat deja pe paginile Cronopediei;

- un spaţiu egal alocat fiecărui autor (4 pagini, din care o pagină special destinată unei scurte descrieri a autorului respectiv, şi 3 pagini pentru 1-2-3 poezii reprezentative.

Şi dacă iniţial demersul nostru părea simplu, pe măsură ce paginile viitoarei cărţi sporeau ne-am confruntat cu tot felul de probleme orgabizatorice şi editoriale. Dar am învăţat din mers.

Acum am împlinit o dorinţă şi o voinţă. Succesul demersului nostru se va manifesta însă în următoarele volume ale antologiilor Cronopediei.

Lenuş Lungu

Ioan Muntean

Amprente temporale

118

CCUUPPRRIINNSS

În loc de prefaţă..................................................3

Cuvinte către cititori... ........................................5

MIHAI LEONTE ....................................................9

Bucata mea de pâine .............................................10

Epoci moderne ......................................................11

Meditez în sarcofag ...............................................12

DELIA STĂNILOIU .............................................. 13

În iarba ta ..............................................................14

Aiurare ..................................................................15

Fluturi....................................................................16

MARIN VOICU ................................................... 17

Lacul spart .............................................................18

Amurg ...................................................................19

Valul nopţii ............................................................20

MARIANA DOBRIN ............................................ 21

Doină.....................................................................22

Hora ......................................................................23

Un cântec fără de sfârşit .......................................24


119

VALENTIN BOERU ............................................. 25

Te mai iubesc! .......................................................26

Sunt doar un om....................................................28

FLOAREA CĂRBUNE ........................................... 29

Marea....................................................................30

Inorogul.................................................................31

LUIZA ADRIANA GRAMA ................................... 33

Testament .............................................................34

De-o vârstă cu viaţa...............................................35

Ciob de cristal........................................................36

LENUŞ LUNGU................................................... 37

Sculptez în natură .................................................38

Gânduri de dor ......................................................39

Gânduri .................................................................40

LLELU NICOLAE VĂLĂREANU ............................. 41

Trecere ..................................................................42

La margine de râu..................................................43

Îmi voi pune aripi la vise........................................44

IONESCU RODICA .............................................. 45

Cosmică .................................................................46

Melancolie ............................................................47

Pentru un zâmbet de copil ....................................48

Amprente temporale

120

STĂNESCU AUREL AVRAM ................................. 49

Kantiene ................................................................50

Mi-e dor de ...........................................................51

Claviatura (Keyboard) ...........................................52

MIRCEA GORDAN.............................................. 53

Când primăvara-mi bătea-n geam .........................54

Frumoasa mea.......................................................55

Inima de gheaţă ....................................................55

AGO.OTA .......................................................... 57

Prezenţe ................................................................58

Norocul .................................................................59

De veghe ...............................................................60

LUCIAN GRUIA .................................................. 61

Uneori ...................................................................62

Rezonanţe .............................................................62

Maşina de spălat ...................................................63

Cabina telefonică ..................................................64

MARIANA CIUREZU ........................................... 65

Miraje....................................................................66

Trecere... ...............................................................67

Declaraţie de dragoste ..........................................68

ȘTEFĂNESCU ROMEO-NICOLAE [AsiIiVro] .......... 69

Copilului meu ........................................................70


121

MIHAELA SAUCIUC ............................................ 73

Te iubesc tată ........................................................74

Dor de tine... dor de noi ........................................75

Ţara mea ...............................................................76

LUCIA SECOŞEANU ............................................ 77

Roata .....................................................................78

Minciuna ...............................................................80

SPRÎNCENATU DAN ........................................... 81

Doar tu ..................................................................82

Tristeţi de vară ......................................................83

O zi de vară ...........................................................84

VIOREL CROITORU ............................................ 85

Oamenii fără cuvinte .............................................86

Iubire din privire ...................................................87

Anul 2012 ..............................................................88

GEORGTA NEDELCU .......................................... 89

Mi-e dragă România!.............................................90

Care este rolul vieţii mele? ....................................92

BURDE VICTOR.................................................. 93

De ce? ...................................................................94

Noaptea de sânzâiene ...........................................95

Mestecenii ............................................................96

Amprente temporale

122

ELISABETA BRĂNOIU ......................................... 97

Purtător de semn al iubirii ....................................98

Înaintez în noapte ............................................... 100

ELENA LUNGU ................................................. 101

O nouă stea ......................................................... 102

Te-am căutat ....................................................... 103

Spre primăvară .................................................... 104

ELENA MITITELU ............................................. 105

Sub salcâmul greu de floare... ............................. 106

Un dangăt trist străbate-n unde zarea... ............. 107

Rădăcini de ţară .................................................. 108

LUCREŢIA IONESCU BUICIUC............................ 109

Capătul începutului ............................................. 110

Resemnare .......................................................... 110

Lumina durerii ..................................................... 111

IOAN MUNTEAN ............................................. 113

Micro-filozofie ..................................................... 114

Unde ................................................................... 115

Populaţie ............................................................. 116

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI .................................... 117

CUPRINS ......................................................... 118

Date post:	29-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	johnnyem
View:	273 times
Download:	9 times

Amprente temporale ~ volumul 1 ~

Documents