CMYK www.indiscret.ro [email protected]Anul IX, nr Anul IX, nr Anul IX, nr Anul IX, nr Anul IX, nr. 4 . 4 . 4 . 4 . 411 18 - 2 8 - 2 8 - 2 8 - 2 8 - 24 sep 4 sep 4 sep 4 sep 4 septembrie 20 embrie 20 embrie 20 embrie 20 embrie 2013 16 pagini - 1 6 pagini - 1 6 pagini - 1 6 pagini - 1 6 pagini - 1,5 LE ,5 LE ,5 LE ,5 LE ,5 LEI 5 Amãnunte în pagina Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Patru ani cu suspendare pentru Emilian Frâncu Cum a distrus vaca viaþa unei familii din Olt Separarea utilitãþilor pe orizontalã cu plata în rate la Termoficare Craiova 12 Amãnunte în pagina Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Violonistul lui Ceauºescu cerºeºte pe stradã Amãnunte în pagina 7 Amãnunte în pagina 3 An şcolar nou, me An şcolar nou, me An şcolar nou, me An şcolar nou, me An şcolar nou, metehne v ehne v ehne v ehne v ehne vechi echi echi echi echi ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, ªcoala fãrã fondul clasei, 11 Amãnunte în pagina ªcoala fãrã fondul clasei, ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare ca fasolea fãrã sare Amãnunte în pagina 8 Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea Sfânta Rita de Cascia, la Râmnicu Vâlcea
A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.
Sãptãmâna trecutã, afost inaugurat CentrulNaþional de Informa-
re ºi Promovare Turisticã dinRâmnicu Vâlcea, amenajat înfoaierul Teatrului „AntonPann”. Valoarea totalã a pro-iectului este de 1.213.241,95lei, din care: 886.742,71 leicheltuieli eligibile; 115.292,85lei cheltuieli neeligibile ºi TVAaferent acestora; 211.206,39lei TVA aferent cheltuieliloreligibile. Cât priveºte valoareatotalã eligibilã, aceasta este de
886.742, 71 lei ºi se compunedin: 735.731,30 lei - asistenþãnerambursabilã prin FEDR;115.276,56 lei - valoare ne-rambursabilã de la bugetul destat; 17.734,85 lei - cofinan-þarea eligibilã a ConsiliuluiJudeþean Vâlcea. Centrul Na-þional de Informare ºi Promo-vare Turisticã are urmãtoarele
suprafeþe utile: spaþiu primirepublic (48,38 mp); birou (8,62mp), precum ºi alte spaþii. Spa-þiul destinat primirii publicu-lui va fi dotat cu: un stand deprezentare a produselor meº-teºugãreºti ºi de artizanat cuspecific local; mobilier, calcu-latoare, fotocopiator, fax, te-levizor pe care vor rula filme
Deschiderea poduluide peste Dunãre aînsemnat o mare
afluenþã a locuitorilor de pemalurile Dunãrii cãtre loca-litãþile vecine. S-a crezut laînceput cã dupã trecerea pri-melor douã sãptãmâni ºi în-ceperea taxãrii, numãrul ce-tãþenilor bulgari care vizitea-zã Calafatul va scãdea cãtre0. Cu toate acestea, nu s-aîntâmplat acest lucru. Îi ve-dem peste tot mai ales înweekenduri: în magazine, pecentru, vizitând muzeul, lapiaþã, la Bascov sau la diver-se restaurante ºi terase. Bamai mult, restaurantele loca-le încep sã aibã meniuri scri-
turistice, prezentãri ale locaþii-lor turistice de interes din ju-deþ. Pânã la ora actualã, s-arealizat dotarea centrului cumobilier. Au fost achiziþiona-te dulapuri, birouri, ministandde prezentare, corpuri mobile,scaune, fotolii, dotãri necesa-re ºi specifice unui astfel decentru. Implementarea acestuiproiect va conduce la: promo-varea judeþului Vâlcea dinpunct de vedere turistic; inte-grarea centrului într-o reþea deinformare ºi promovare turis-ticã la nivel naþional în zonecu potenþial turistic ridicat;continuarea proiectului “Pro-
movarea potenþialului turistical judeþului Vâlcea”, care afost finalizat în luna decembrie2011; realizarea schimbului demateriale de promovare ºi in-formaþii din toatã þara; com-pletarea centrelor de informa-re ºi promovare ale judeþuluisituate în localitãþile BãileGovora, Bãile Olãneºti, Cãli-mãneºti, Voineasa ºi Horezu.„În cadrul acestui proiect vorfi expuse ºi ofertele turiºtilor,o parte din materialele de pro-movare realizate prin proiec-tul «Promovarea potenþialuluituristic al judeþului Vâlcea» ,dar ºi materiale de promovare
ºi informare din toatã þara. Sevor face schimburi reciprocede materiale turistice între ju-deþe, dar ºi cu autoritãþi aleadministraþiei publice locale –entitãþi din jurul judeþului, careau realizat asemenea materia-le de promovare”, a spus lainaugurarea centrului preºe-dintele Consiliului JudeþeanVâlcea, Ion Cîlea. În afarã deacesta, au mai luat cuvântulvicepreºedintele CJ, DumitruPersu, Carmen Alexandrescu– directorul Departamentuluiproiecte europene din cadrulCJ Vâlcea, ºi subprefectulAurora Gherghina.
Ion Cîlea, preºedintele Consiliului Judeþean Vâlcea
„CALAFAT ºi oamenii sãi” –o nouã carte excelentã
despre oraºul de la malul Dunãrii
Sub semnãtura lui Ale-xandru Pârvan, fostdirector al Muzeului
de Artã „Palatul Marincu“din Calafat, a apãrut, recent,o carte-document despre is-toria ºi personalitãþile oraºu-lui de la Dunãre, „CALAFATºi oamenii sãi“, o lucrare cu-prinzãtoare, de 642 pagini, cuilustraþii alb-negru. Apãrut laEditura Autograf MJM Cra-iova (director, Jean Bãileºtea-nu) cu sprijinul financiar alPrimãriei Calafat ºi al Con-siliului Local, volumul poatefi considerat complet deoare-ce cuprinde nu numai istoriaoraºului, ci ºi, în premierã, bi-ografiile personalitãþilor ori-ginare din aceastã strãvechevatrã româneascã, interviuricu aceºtia º.a.m.d. Parcur-gând paginile cãrþii, regãsimimagini cu parfum de epocã,veritabile „bucãþi“ de istorie,zugrãvite cu îndemânare ºibazate pe documente ºi arti-
cole ale vremii. Era cunoscu-tã istoria unui oltean celebrudin Calafat, Gicã Popescu,ajuns „rege“ la Barcelona ºicare a primit din mâna regeluiSpaniei, Juan Carlos I, CupaRegelui Spaniei (1997), darpoate cã este mai puþin cunos-cut, pentru unii, amãnuntul cãsoþia mareºalului Ion Antones-cu, Maria, este originarã dinCalafat, unde s-a nãscut în
1892, sau cã în martie 1921un grup de cetãþeni din Ca-lafat ºi din împrejurimi a îna-intat un memoriu la Minis-terul de Interne, în vedereaînfiinþãrii unui judeþ cu re-ºedinþa la Calafat. Argumen-tele petiþionarilor: „OraºulCalafat, al cãrui nume ocu-pã în istoria þãrii pagini glo-rioase, Calafatul de care esteºi va rãmâne pentru totdeau-na legat numele primului ºimarelui nostru Rege Carol I,care a proclamat în faþa lu-mii întregi neatârnarea þãriinoastre, Calafatul, unde a în-fruntat obuzele ce cãdeau înpreajma Majestãþii Sale, cucare prilej a rostit mareleCãpitan oºtenilor sãi cuvin-tele istorice: «Asta-i muzicace-mi place», îºi cere astãzidreptul la o nouã viaþã...“Acesta-i Calafatul, iar isto-ria sa bogatã o gãsiþi în car-tea lui Al. Pârvan.
Peste 5.000 de bulgari au vizitatanul acesta Calafatul
se ºi în limba bulgarã. Numã-rul turiºtilor bulgari care vizi-teazã Calafatul este estimat afi de trei ori mai mare decât alcalafetenilor care trec la Vidin.De ce se întâmplã acest lucru?Mulþi bulgari susþin cã oraºulnostru este mult mai frumos ºimai curat decât Vidinul. Înacelaºi timp, Primãria munici-piului Calafat a realizat o cam-panie foarte intensã în rânduloperatorilor de turism, ONG-
urilor ºi adminsitraþiilor pu-blice de pe malul celãlalt alDunãrii, în urma cãrora aapãrut valul acesta de turiºti.Pentru anul viitor, conduce-rea primãriei sperã ca numã-rul turiºtilor bulgari sã creas-cã de trei ori, iar unii dintreaceºtia sã rãmânã în oraºulnostru 2-3 zile, sprijinind ast-fel creºterea economicã amunicipiului Calafat. (Da-niel Gîrtoi)
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
Vâlcea are Centru Naþionalde Informare ºi PromovareTuristicã
18 - 24 septembrie 2013www.indiscret.ro
3ADMINISTRAÞIE
de Nicuºor Fota
La prima vedere, separa-rea pe orizontalã a dis-tribuþiei la utilitãþile asi-
gurate de municipalitate areavantaje atât pentru edili, câtºi pentru proprietarii de apar-tamente din Craiova. Societã-þile de sub umbrela primãriei,CAO ºi Termo Craiova SRL,ar avea astfel posibilitatea sãurmãreascã mult mai eficientdatornicii, putând recurge ladebranºarea om cu om în ca-zul rãu-platnicilor, în timp ceproprietarii de apartamente cuplãþile la zi ar fi puºi la adã-post de riscurile rãmânerii fãrãcãldurã ºi apã caldã, dacã auavut noroc de vecini care nu-ºi achitã întreþinerea.
Separarea pe orizontalã adistribuþiei, cu contorizare lauºa fiecãrui apartament, faceparte ºi din proiectul de reabi-litare termicã a blocurilor delocuit, de lucrãri de acest genbeneficiind pânã acum însãdoar locatarii celor douã blo-curi reabilitate experimental ºigratuit de primãrie. Pentru a daun impuls asociaþiilor de pro-prietari, edilii s-au arãtat dis-puºi sã asigure gratuit, prinintermediul societãþilor con-trolate de primãrie, manoperapentru realizarea separaþiei peorizontalã pentru toate scãrilede bloc din Craiova, cu con-diþia ca asociaþiile de proprie-tari sã asigure prin forþe pro-prii materialele de construcþienecesare. Oferta a fost lansatãpe piaþã în urma unei întâlniria ºefilor din primãrie cu con-ducerea regiilor, asociaþiile deproprietari ºi firmele de repar-titoare. “La solicitarea doam-nei primar, SC Termo Craio-va SRL ºi SC Compania deApã Oltenia SA au acceptat sãsuporte costul manoperei pen-tru executarea lucrãrilor deseparare a consumurilor indi-viduale, în vederea trecerii dela distribuþia pe verticalã ladistribuþia pe orizontalã, cucondiþia ca asociaþiile de pro-prietari/locatari ce vor solici-
SeparSeparSeparSeparSepararararararea utilităţilor pe orizea utilităţilor pe orizea utilităţilor pe orizea utilităţilor pe orizea utilităţilor pe orizontontontontontală “pe caieală “pe caieală “pe caieală “pe caieală “pe caiet”,t”,t”,t”,t”,cu platcu platcu platcu platcu plata în ra în ra în ra în ra în ratatatatateeeee
Dupã ce a rãmas fãrã muºterii la cam-pania de separare pe orizontalã adistribuþiei de apã caldã ºi cãldurã,Degeratu vine cu o superofertã în nouatentativã de a-i convinge pe craiovenide binefacerile facturãrii individuale.De la “montajul gratuit”, companiileprimãriei ar putea trece în curând lavarianta “cumperi acum, plãteºti laanul”, având în vedere realizarea sepa-raþiei utilitãþilor pe cheltuiala societãþi-lor, cel puþin în primã fazã.
ta aceste modificãri sã asigurematerialele necesare din surseproprii”, preciza un comunicatal Primãriei Craiova din lunaianuarie.
Termoficarea,fãrã muºterii
Numai cã oferta municipa-litãþii a stârnit numai un slabecou în rândul asociaþiilor deproprietari din oraº, doar câ-teva dintre acestea arãtându-se vag interesate sã beneficie-ze de facilitatea pusã pe masãde primãrie. ªefii celor douãsocietãþi comerciale care asi-gurã distribuþia apei potabile,respectiv a apei calde ºi a
agentului termic, nu se potplânge cã nu fac faþã solicitã-rilor. “Nu putem spune cã amavut de-a face cu o mare acti-vitate în acest domeniu. Lanivelul societãþii noastre, ce-rerile depuse de asociaþiile deproprietari pot fi numãrate pedegete. Cred cã avem înregis-trate în total ºase asemeneasolicitãri. Însã ºi în aceste ca-zuri am rãmas numai cu cere-rile, pentru cã niciuna dintreasociaþii nu ne-a contactat ul-terior ca sã realizãm efectivlucrarea, deºi noi ne-am oferitsã suportãm în totalitate cos-tul manoperei ºi sã realizãmseparaþia pe orizontalã cu oa-menii noºtri”, a declarat Nico-
lae Degeratu, ºeful Termo Cra-iova SRL. Acesta pune lipsade elan a asociaþiilor de pro-prietar atât pe seama costuri-lor cu materialele necesare, câtºi pe greutãþile birocratice su-plimentare presupuse de în-treaga operaþiune. Din postu-ra de Stan Pãþitul, NicolaeDegeratu estimeazã la aproxi-mativ trei luni obþinerea acor-durilor ºi avizelor necesare.
Separaþiepe orizontalãºi pe datorie
Noul plan, dat în cercetarela Termoficare, presupune ca
societatea sã preia asupra ei ºiproblema documentaþiei nece-sare pentru separarea pe ori-zontalã, dar ºi costurile presu-puse de o asemenea investiþie,urmând sã-ºi recupereze chel-tuielile pe parcurs. “În acestmoment, posibilitatea noastrãde a face investiþii se opreºtela intrarea în bloc. Am puteaînsã sã încheiem cu proprieta-rii contracte prin care sã pre-luãm noi ºi reþelele din blocuri,pânã la intrarea în apartamen-te ºi sã realizãm astfel pe chel-tuiala noastrã distribuþia peorizontalã. Ar fi vorba în prin-cipiu de contracte pe cinci ani,timp în care ar urma sã ne re-cuperãm cheltuielile efectua-
te sub forma unui abonament.Cât despre costurile pe care lepresupune, trebuie spus cã ju-mãtate din sumã înseamnãcontoarele sau repartitoarelede costuri. Montarea acestoranu e însã obligatorie. Cineconsiderã cã sunt prea costisi-toare ºi le poate monta mai târ-ziu. Avantajul e cã, odatã adu-se þevile pânã la uºa aparta-mentelor, nu vom mai fi ne-voiþi sã apelãm la debranºãricolective în caz de neplatã. Înacest moment studiem la mo-dul serios aceastã variantã,urmând sã prezentãm un pro-iect concret primãriei în celmai scurt timp”, a spus Dege-ratu.
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
Superoferta detoamnã-iarnãla TermoficareCraiova
NicolaeDegeratu
11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro11 - 17 septembrie 2013
Publ
icita
te
4ADMINISTRAÞIE
În mai puþin de o jumãtate de an, reprezen-tanþii Consiliului Judeþean Dolj ºi cei aiAeroportului Craiova au reuºit sã transfor-me în realitate visul oltenilor de a zbura latarife mici spre cât mai multe destinaþii dinEuropa. Astfel, dupã ce la jumãtatea luniimai a.c. a fost dat startul primei curse low-cost cãtre Bergamo-Milano, urmeazã ca pedata de 29 octombrie a.c. sã fie lansatã rutaCraiova-Londra, pentru ca în scurt timp depe Aeroportul Craiova sã fie operate trei noicurse aeriene având drept destinaþii: Barce-lona (Spania), Bologna (Italia) ºi Dortmund(Germania). Aceste trei rute vor fi curselesubvenþionate în baza schemei de ajutor laînfiinþare, aprobatã de Comisia Europeanã.
de Octavia Hantea
Numãrul mare de pasa-geri care apeleazã laserviciile companiei
de zbor Wizz Air, în creºterede la o lunã la alta, mai ales decând a fost lansatã ruta Craio-va-Bergamo (Milano), deter-minã autoritãþile judeþene ºireprezentanþii AeroportuluiCraiova sã faciliteze accesuloltenilor cãtre cât mai multeoraºe din spaþiul comunitar.Dupã ce reprezentanþii CJ Doljau anunþat, în luna iulie a.c.,cã din octombrie se va zburadirect cãtre Londra, persoane-le interesate având la dispozi-þie trei rute sãptãmânale, onouã veste bunã a venit la ju-mãtatea acestei luni. Aeropor-tul din Craiova a mai fãcut unpas important în ceea ce pri-veºte creºterea numãrului pun-þilor de legãturã cu spaþiul eu-ropean, noile destinaþii fiindBarcelona, Bologna ºi Dort-mund.
CJ Dolj,partener viabil
Potrivit preºedintelui CJDolj, Ion Prioteasa, imediatdupã încheierea procedurii deachiziþie, cele trei rute vor de-veni operaþionale, nefiind cu-noscutã însã o datã în acestsens. „Sunt încântat sã anunþlansarea procedurii de achizi-þie pentru trei noi destinaþii cuoraºe de top din Europa – Bar-celona, Bologna ºi Dortmund,curse pe care sper sã le vedemcât mai repede operaþionale.Este un pas important pe careîl fac Aeroportul din Craiovaºi Consiliul Judeþean Dolj, unpas important pentru Craiovaºi întreaga regiune Oltenia.Lansarea celor trei noi desti-naþii consolideazã poziþia Ae-roportului Craiova pe o piaþãla care ne-am permis doar sãvisãm în urmã cu câþiva ani ºicare, în acelaºi timp, confirmã
statutul de partener viabil pecare Consiliului Judeþean Doljºi l-a întãrit în timp”, a decla-rat Prioteasa.
Chiar dacã rezultatele înre-gistrate în mai puþin de o ju-mãtate de an sunt peste aºtep-tãrile factorilor implicaþi îndezvoltarea aeroportului cra-iovean, autoritãþile nu se mul-þumesc cu atât. „PreocupareaConsiliului Judeþean Dolj ºi aAeroportului Craiova este ca-nalizatã în continuare spredezvoltare ºi spre atragerea câtmai multor companii aeriene
în beneficiul cetãþenilor. Tot-odatã, ne propunem sã facili-tãm accesul cãtre cele mai im-portante oraºe din spaþiul co-munitar la preþuri cât mai micipentru un numãr cât mai marede pasageri. De altfel, efortu-rile depuse în aceastã direcþiese regãsesc în traficul de pa-sageri de la Aeroportul dinCraiova, care se aflã în conti-nuã creºtere. În luna august s-a înregistrat un flux de peste5.300 de pasageri, de douã orimai mult decât în perioada si-milarã a anului trecut. Suntcifre care mã bucurã ºi careîmi confirmã încã o datã cã amreuºit în demersul ConsiliuluiJudeþean Dolj de a transformaAeroportul din Craiova într-opoveste de succes”, a comple-tat ºeful administraþiei judeþe-
ne doljene.
Potenþialiipasageristabilesc rutele
Cele trei noi destinaþii euro-pene au fost alese ca urmare anumãrului mare de solicitãrifãcute în acest sens, dar ºi da-toritã faptului cã în acele zonetrãiesc comunitãþi mari de ro-mâni. „Modernizarea ºi dez-voltarea singurului aeroportdin sudul României, proiect încare am crezut foarte mult, îºidovedesc viabilitatea. Am pri-
mit foarte multe cereri pentrua lansa curse spre destinaþii dintoatã Europa. Ne-am îndrep-tat spre acestea trei pentru cãîn spatele lor, pe lângã numã-rul mare de solicitãri pe carel-am primit, se aflã comunitãþimari de români, dar în specialdin regiunea Olteniei ºi dinsudul României”, a declaratvicepreºedintele CJ Dolj, Cris-tinel Iovan.
Solicitatã ºi foarte rentabi-lã, în calculele companieiWizz Air, s-a dovedit a fi ºiruta Craiova-Londra. Astfel,dacã într-o primã fazã au foststabilite douã curse sãptãmâ-nale, ritmul primelor vânzãria adus rãstunãri de situaþie.Aºa se face cã spre Londra seva zbura, din data de 29 oc-tombrie a.c. , de trei ori pe sãp-tãmânã. Reamintim cã printreprimii pasageri ai acestei cur-se se gãseºte ºi Prioteasa. „Amluat legãtura cu executivulAeroportului pentru a-mi re-zerva un bilet spre Londrachiar la cursa care va decolape 29 octombrie. Informaþia cãde pe Aeroportul Craiova vorfi operate trei curse directespre Londra ºi nu douã, aºacum se anunþase iniþial, nebucurã. Asta înseamnã, pe de-o parte, cã din toate previziu-nile pe care le-au realizat ceide la Wizz Air, Craiova - Lon-dra este o rutã foarte solicita-tã, dar ºi rentabilã, iar pe de
altã parte este, dacã vreþi, ºidovada încrederii de care sebucurã Consiliul JudeþeanDolj în rândul mediului de afa-ceri”, a mai spus preºedinteleCJ Dolj. La ora actualã, de peAeroportul din Craiova suntoperate câte douã curse sãptã-mânale spre Roma (Carpa-tAir) ºi Milano (Wizz Air).
Zboruri spredestinaþiituristice
Totodatã, este posibil ca în-cepând de anul viitor sã fieimplementat un nou proiect laAeroportul din Craiova, princare se urmãreºte conectareadestinaþiilor turistice locale cucele din afara þãrii prin lansa-rea unor noi curse aeriene ex-terne. „Noi credem cã odatã cumodernizarea aeroportului ºilansarea unor curse directecãtre mari capitale ale Euro-pei, dar ºi cu inaugurarea po-dului de la Calafat, care faceposibilã apropierea de Greciaºi Turcia, s-a deschis un culoarfavorabil pentru turism. Ape-lul nostru cãtre operatorii deturism, pe de-o parte, ºi cãtrecei care reprezintã acest sec-tor al aviaþiei, pe de altã parte,ar fi ca, începând de anul vii-tor, sã se poatã punã în vânza-re bilete pentru cei care dorescsã zboare de pe Aeroportul dinCraiova spre o destinaþie dinGrecia sau Turcia, de exem-plu. Noi credem cã pentru ol-teni, având ºi acest aeroport ladispoziþie, este mai conforta-bil, dar ºi profitabil, sã pleceîn concediu de la Craiova”, aconchis Prioteasa.
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
Aeroportul Craiova– poarta Oltenieicãtre Europa
ww
w.i
nd
isc
re
t.r
o –
ac
tua
lita
tea
în
dir
ec
t
CMYK
11 - 17 septembrie 2013www.indiscret.ro
5SPECIAL
Publ
icita
te
”S.C. PIEÞE PREST S.A. EXECUTÃ LUCRÃRI DE
DEZINSECÞIE, DEZINFECÞIE ªIDERATIZARE LA PREÞURI
AVANTAJOASE. RELAÞII LA TELEFON: 0250/732708,
INTERIOR 106”
de Criºu Popescu
Emilian Frâncu a fostcondamnat la patru anide închisoare cu sus-
pendare. Decizia poate fi ata-catã prin apel. La ºedinþa pu-blicã din 17 septembrie au fostcitaþi patru martori ai apãrãrii:Liviu Boban (consilier muni-cipal PNL), Tudor ªindilaru(consilierul primarului pe pro-bleme de urbanism), Dan Bã-descu (consilierul primaruluipentru promovarea proiecteloreuropene) ºi Vasile Avram(ºeful Corpului de Control alPrimarului). Ultimul nu s-aprezentat, deºi fusese citat, iarjudecãtoarea Florentina Vasi-lãþeanu a refuzat sã-l citeze dinnou. Magistratul a intrat în salade judecatã pornit sã definiti-veze dosarul. Deºi avocaþii luiFrâncu au insistat ca VasileAvram sã fie din nou citat fi-
Decizia în cazul procesului primarului Emilian Frâncueste de patru ani cu suspendare. Ultima ºedinþã publicã,din 17 septembrie 2013, s-a terminat dupã aproape patruore, timp în care au fost audiaþi martorii apãrãrii ºi probe-le. Avocaþii lui Frâncu au cerut, de-a lungul dezbaterilor,fie achitarea, fie trimiterea dosarului înapoi la Parchet. Înschimb, procurorul DNA a cerut schimbarea încadrãrii,respectiv pânã la 15 ani de puºcãrie pentru EmilianFrâncu. Judecãtoarea Florentina Vasilãþeanu s-aantepronunþat din nou în legãturã cu decizia pe care ova lua. Când i s-a dat ultimul cuvânt, Emilian Frâncu aîncercat sã demonteze acuzaþiile care i se aduc, timpde o orã. Printre altele, a spus cã denunþãtorii sãi auavut legãturi cu un investitor important dinRâmnicu Vâlcea.
indcã este considerat martor-cheie, Vasilãþeanu a dat citiredeclaraþiei pe care ºeful Cor-pului de Control a dat-o laDNA. Cu aceastã ocazie a avutloc ºi cea mai flagrantã ante-pronunþare a judecãtoarei, carele-a spus apãrãtorilor cã dacãþin cu tot dinadinsul sã fie au-diat Avram, vor avea posibili-tatea la Apel. Ceilalþi martoriau dat declaraþii favorabile luiEmilian Frâncu, însã în timpulîntrebãrilor puse de judecãtorau avut ºi momente de des-cumpãnire.
Audiereaprobelor video –flagrantulde la Vâlcea 1
Procuroarea DNA a cerutschimbarea încadrãrii în dosa-rul lui Emilian Frâncu. Dosa-
rul primarului se învârte în ju-rul articolului 254 Cod Penal:„Fapta funcþionarului care,direct sau indirect, pretinde oriprimeºte bani sau alte foloasecare nu i se cuvin ori acceptãpromisiunea unor astfel de fo-loase sau nu o respinge, în sco-pul de a îndeplini, a nu înde-plini ori a întârzia îndeplinireaunui act privitor la îndatoriri-le sale de serviciu sau în sco-
pul de a face un act contraracestor îndatoriri, se pedepseº-te cu închisoare de la 3 la 12ani ºi interzicerea unor drep-turi. Fapta prevãzutã în alin.1,dacã a fost sãvârºitã de unfuncþionar cu atribuþii de con-trol, se pedepseºte cu închisoa-re de la 3 la 15 ani ºi interzi-cerea unor drepturi”. Cuaceastã ocazie, procurorul acerut schimbarea încadrãrii
aliniatului 1 al articolului demai sus: „Fapta prevãzutã înalin.1, dacã a fost sãvârºitã deun funcþionar cu atribuþii decontrol, se pedepseºte cu în-chisoare de la 3 la 15 ani ºiinterzicerea unor drepturi”.Judecãtoarea a spus cã va de-cide dacã i se schimbã înca-drarea lui Emilian Frâncu oda-
Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaA plecat din nou!
Din ciclul Emilian Loviº-teanul – Jurnal de Cãlãtorii,sau drumul unui moldoveanprin lume, anunþãm cã aces-ta a cãlãtorit sãptãmâna tre-cutã în Anglia, la Leeds. Toa-te bune, asta ar fi fost camsingura þarã importantã dinEuropa pe care episcopul-
vicar al Arhiepiscopiei Râm-nicului nu o vãzuse.
Oracolulde la Orleºti
Bogdan Pistol va fi impus capreºedinte al Ligii AleºilorLocal ai PNL Vâlcea. Preºe-dinte la Ligã..., adicã un fel deMiticã Dragomir la altã scarã.
ªi cum ºeful Ligii de Fotbaleste tot vâlcean ºi supranumitOracolul din Bãlceºti, la fel debine poate ºi Pistol sã fie su-pranumit Oracolul din Orleºti.Prietenii ºtiu de ce…
40 de anide luptã cu boala
S-a stins din viaþã scriitorul
vâlcean de real talent Ale-xandru Horezeanu, la vârstade 77 de ani. Acesta era su-ferind de aproape 40 de ani,fiind þintuit într-un cãruciorcu rotile. Avea valid un sin-gur deget pe care-l folosea lamaºina de scris sau calcula-tor. A fost un om care s-a lup-tat pânã în ultima clipã cuboala, încercând permanentsã-ºi depãºeascã condiþia deinfirm.
tã cu decizia finalã. De aseme-nea, au fost audiate ºi probe-le. În speþã, în sala de judeca-tã a fost vizionatã înregistra-rea flagrantului din sediul te-leviziunii Vâlcea 1. Filmãrilede la Restaurantul IBIS dinBucureºti nu au mai fost date,lucru cu care au fost de acordºi acuzarea ºi apãrarea.
Cei doidenunþãtoriau relaþiicu mediulde afacerivâlcean
Avocaþii lui Emilian Frâncuau cerut iniþial achitarea. Întimpul ºedinþei au mai avut otentativã de „blocare” a rechi-zitoriului DNA, spunând cãdosarul trebuie retrimis la Par-chet. Ambele cereri au fost în-soþite de articole din CodulPenal ºi Codul de ProcedurãPenalã. În faþa acestora, Flo-rentina Vasilãþeanu nu a datdeloc impresia ca va da câºtigde cauzã avocaþilor în luptalor, pe probatoriu, cu DNA-ul.Din contrã! La finalul ºedin-þei i-a fost dat ultimul cuvântlui Emilian Frâncu. Timp deaproximativ o orã, acesta a în-cercat sã explice punct cupunct toate acuzaþiile care i seaduc, spunând cã în declara-þiile denunþãtorilor a gãsit numai puþin de 19 minciuni. Deasemenea, Frâncu i-a spus ju-decãtoarei cã vrea sã-i rãspun-dã la o întrebare la care nu i-arãspuns pânã acum. La înce-putul cercetãrii judecãtoreºti,în timpul primei ºedinþe, pri-marul a spus cã probabil exis-tã cineva care i-a înscenat to-tul. Vasilãþeanu l-a întrebat pecine bãnuieºte, iar Frâncu nui-a dat atunci niciun rãspunsconcludent. De data aceasta,Frâncu i-a explicat judecãtoa-rei cã denunþãtorii sãi au lu-crat la proiectul unui bloc(P+14) din Râmnicu Vâlcea,pe care el l-ar fi refuzat dincauza legislaþiei în domeniulurbanismului. Din boxa acu-zaþilor, Frâncu a lãsat sã se în-þeleagã faptul cã e foarte posi-bil ca acel investitor sã se firãzbunat.
Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.
Cod ISSN: 1842-2896
Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL
Tiparul:PRODCOM
Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj
Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345
SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea
Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34
Telefon: 0350429812
Marielena PopaCoordonator subredacþie
Tel. 0786.024.672; 0745.358.313Criºu Popescu
ºef Departament Anchete ºiInvestigaþii Tel. 0745.848.191
SlatinaMihaela Bobaru
Tg. JiuSergiu Dumitrescu
caietele necesare unei zile decursuri au nevoie nu deghiozdane, ci de raniþe soldã-þeºti. Pentru cã sinapsa for-mativã din licee pâlpâienervos doar prin olimpici ºipãrinþi cu bani, în rest se cul-tivã în toate formele gregarecenuºiul spãlãcit, “ce vã tre-buie atâta carte?...” Operea-zã ºi aici totuºi selecþia natu-ralã, dupã cum observã o se-rie de teoreticieni occidentali.În fond, aºa cum muzica, te-atrul sau literatura nu consti-tuie apanajul tuturor, alege-rea e individualã, nu colecti-vã. Nu poþi vârî pe gât cevace nu convine din varii moti-ve. Dezechilibrele majoredintre resursa umanã ºi nece-sarul de pe piaþa muncii dinRomânia îºi au embrionul îneconomia anarhicã, azi în ur-care, mâine în coborâre. De-aici ºi interesul scãzut al unorelevi faþã de studiu, dar ºi almajoritãþii cadrelor didactice,prost retribuite, faþã de apos-tolat. Dacã nu i-a trecut pringând sã abandoneze ºcoala,atras de relaþii “extra” incom-parabil mai profitabile, absol-ventul de liceu îngroaºã înprimã instanþã rândurileºomerilor. Potrivit Direcþieiocupare, afaceri sociale ºi in-cluziuni din cadrul ComisieiEuropene, cu exact un an înurmã rata ºomajului în Ro-mânia era de 25%, media eu-ropeanã fiind de 22,5%. Unprocent încã blând în scripte.Statul român pierde foartemult prin investirea pentrupregãtirea de specialiºti decare piaþa muncii nu are ne-voie sau are prea puþinã ne-voie, ºi aceea conjuncturalã.Generaþiile tinere sunt gene-raþii grãbite – materialiste,pragmatice - , convinse cã, pelângã sex (Lucian Boia), ba-nul învârte lumea.
D in 1990 ºi pânã înprezent, de la Mihaiªora la Remus Prico-
pie, învãþãmântul românesc aprefirat 20 de miniºtri. Numaiîn 2012 s-a fãlit cu ºase. Nudiscut CV-ul în domeniu alacestora ºi nici culoarea lorpoliticã. Îmi place sã cred cãnumirile în cauzã nu au fostextrase din cãciula vreunuipartid pe capul cãruia a cã-zut, din întâmplare, algorit-mul. Întrebarea este ce se ale-ge din proiectele unui minis-tru ca Daniel Funeriu, care serevizuiesc, dupã doar o lunãºi jumãtate, cu proiectele mi-nistrului Cãtãlin Baba, care serevizuiesc ºi ele dupã alt tri-mestru cu proiectele celui de-al treilea, Ioan Mang. Acestafiind ºi cel mai prolific minis-tru dintre toþi cei 20, el epui-zându-ºi resursa vocaþionalãîn numai 9 zile, între 7 ºi 15mai 2012. Paradoxal, în timpce, pornind de la componen-tele sale, strategia educaþio-nalã e calatã pe termen me-diu ºi lung, miniºtrii sunt to-caþi mãrunt, din alte interesedecât cele ale sistemului pro-priu-zis. Vorbim despre mi-niºtri pentru cã ei reprezintãfauna piscicolã din delta post-decembristã a învãþãmântuluiromânesc. ªi vorbim despreministere pentru cã acolo îºidepune ea, fauna, icrele con-ceptualitãþii într-un sector vi-tal pentru prezentul ºi viito-rul naþiunii. Procesul de mo-delare ºi instruire a tinereigeneraþii, pe potriva cerinþe-lor din ce în ce mai comple-xe ale practicii imediate (celpuþin în teorie), este unul ex-trem de sinuos ºi de incom-plet conturat. Începe roman-þios ºi se terminã bulversant,cu un examen dificil de tre-cut pentru cã nu mai e pe fu-rate. Pentru cã manualele ºi
Noul an ºcolar,pe vechile temeiuri
6ACTUALITATE
Nu mai puþin de 20 de însoþitori ai persoa-nelor cu handicap, din comuna Braloºtiþa,au ajuns la capãtul rãbdãrii, nemulþumiþifiind cã nu ºi-au primit indemnizaþiile luna-re. Oamenii cer sã li respecte acest drept,cei mai mulþi dintre aceºtia spunând cãsalariul respectiv le este singurul venitfamilial. Edilul localitãþii, Ioan Sârbu, pri-meºte zilnic telefoane din partea familiilorîn cauzã, aºteptând ºi el sumele necesareefectuãrii plãþilor. Potrivit acestuia, proble-ma se va rezolva, cel mai probabil, pe par-cursul lunii octombrie a.c.toare se rezolvã. Oricum, eitrebuie sã stea liniºtiþi. Am în-trebat ºi li se dau banii ºi dinurmã, nu pierd salariile”, aprecizat Sârbu.
Primarulcu ale lui
Surprinzãtor, ca ºi cumaceastã suferinþã a însoþitori-lor persoanelor cu handicap nuar fi o urgenþã, edilul comuneiBraloºtiþa a schimbat repedevorba, mândru fiind cã la el înprimãrie nu sunt probleme cusalariile funcþionarilor. „Noi sãzicem mersi cã avem bani pen-
tru salarii, mã refer la angaja-þii primãriei. Pentru luna astaºi pentru octombrie stau liniº-tit, dar în noiembrie nu se ºtie.Sunt primãrii care nu au banide funcþionare. O sã mã docu-mentez, cã nu ºtiu, trebuie sãrecunsoc, ºi dacã se poate iaubani din altã parte ºi le dauoamenilor respectivi. Sã ve-dem dacã am voie. Altceva nupot sã fac”, a conchis prima-rul.
Circuitulfondurilorbãneºti
De precizat cã banii necesariplãþii acestor indemnizaþii acor-date de Guvernul Românieiajung la Finanþe Dolj, de aicifiind redirecþionaþi primãriilordin judeþ. Dupã ce se parcurgaceste etape, autoritãþile localepot plãti fiecãrui beneficiaraceste drepturi. În cazul în careguvernul nu vireazã banii latimp, atunci ºi unitatea admi-nistrativ-teritorialã plãteºte cuîntârziere indemnizaþiile per-soanelor cu handicap ºi însoþi-torilor acestora.
Însoþitorii persoanelor cuhandicap din comunaBraloºtiþa solicitã autori-
tãþilor locale sã le fie plãtite in-demnizaþiile cât mai repedeposibil, cei mai mulþi dintreaceºtia explicând cã suma res-pectivã este singurul venit alfamiliei. Oamenii sunt dispe-raþi ºi au spus cã intenþionea-zã sã protesteze dacã situaþianu se rezolvã. „Nu este posi-bil sã stau fãrã bani o lunã în-treagã. Sunt cam singurii baniai familiei pentru cã nu avemunde lucra. Trebuia sã cumpãrmedicamente fetei, dar lunaasta nu am avut cum. Costãcam 150 de lei. De unde bani?Nu mã pot duce la muncã prinsat pentru cã trebuie sã staupermanent cu ea. Se mai des-curcã soþul, dar este cumplit.Am mai vorbit ºi cu alþii ºi nusunt doar eu în situaþia asta.Suntem toþi din comunã. Dacãne mai duc cu zãhãrelul, neluãm copiii ºi vom merge înfaþa primãriei. Trebuie sã gã-sim o soluþie”, a spus o feme-ie din Braloºtiþa.
Promisiuniºi cam atât
Primarul comunei, Ioan Sâr-bu, spune cã a informat auto-ritãþile despre faptul cã oame-nii nu ºi-au primit indemniza-þiile. Aºteaptã ºi el ca lucruri-le sã revinã la normal, dar nuºtie când se va produce minu-nea. Efortul financiar lunar pecare autoritãþile din Braloºtiþatrebuie sã-l facã pentru aceºtioameni este de circa 12.000 delei, bani care momentan nu segãsesc în vistieria unitãþii ad-ministrativ-teritoriale, dupãcum susþine edilul. „Sunt pro-bleme, oamenii au dreptate.Mã sunã ºi pe mine în fiecarezi sã mã întrebe dacã au venitbanii. Eu am semnalat cãaceºti oameni nu ºi-au primitbanii, drepturile ce le revin, ºiam primit promisiuni cã se re-zolvã. Am anunþat organelesuperioare, Prefectura Dolj,am fãcut adrese mai departe,am dat un necesar, iar acumaºteptãm rãspunsul din partealor. Oamenii au tot dreptul sãfie necãjiþi. Sunt amãrâþi, aºaeste, dar sã sperãm cã luna vii-
Ioan Sârbu
18 - 24 septembrie 2013www.indiscret.ro
7SPECIAL
Publ
icita
te
ªi deputaþiis-au trezit cumaºinile blocate
Administraþia localã slãti-neanã a luat mai multe mã-suri pentru disciplinarea pro-prietarilor de autoturismecare se obiºnuiserã sã le lasela întâmplare pe trecerea depietoni, în staþiile de autobuzsau în alte locuri interzise.Potrivit primarului MinelPrina, zilnic se ridicã cca 10astfel de autoturisme parca-te aiurea. Printre cele care aufost blocate în vederea ridi-cãrii sau chiar ridicate, senumãrã ºi cele aparþinânddeputaþilor Gigel ªtirbu ºiFlorin Iordache. Dacã pri-mul a plãtit doar 100 de leipentru deblocare, cel de-aldoilea a scos din buzunar osumã dublã pentru a-ºi recu-pera maºina, dupã ce aceas-
ta a fost ridicatã de firma careadministreazã parcãrile dinSlatina.
ªi-ar fi tras plajãla Mamaia
Prin târgul slãtinean circulão vorbã cum cã unul dintredeputaþi ºi-ar fi tras plajã pri-vatã la Mamaia. Nu doar pen-tru folosinþã proprie, prin achi-ziþionarea sau concesionareaunei suprafeþe modeste, cipentru a scoate profit în urmautilizãrii acesteia pe timp devarã de cãtre turiºtii iubitori aicelebrei staþiuni de la malulMãrii Negre. Interesant este cãdeputatul în cauzã nu este unom de afaceri, ci un tânãr dem-nitar a cãrui carte de muncã afost întocmitã de o instituþie a
statului, datoritã funcþiei încare a fost cocoþat pe criteriulpolitic. Deh, aºa este dacã eºtibãiatul cui trebuie ºi dacãmama ºi tata au suficient bã-net ca sã facã baie-n el toþi ºefiiunei organizaþii politice jude-þene...
Primarii de la satºi-au trasadministratoripublici
Mai toþi edilii de comune dinjudeþul Olt se plâng de lipsabanilor pentru demararea in-vestiþiilor atât de utile comu-nitãþii în fruntea cãrora au fostaleºi, dar cu toate astea ºi-autras administratori publici. Ceimai mulþi susþin cã astfel tre-
de Mihaela Bobaru
Ioana Bratu, din comunaBãrãºti, ºi-a pierdut via-þa anul trecut dupã ce a
fost împunsã de mai multe oride o vacã aflatã la pãscut încurtea fostului CAP. Animalul,care aparþinea cumnatului vic-timei, nu era la prima manifes-tare violentã, alþi sãteni având
Caz inedit în jusCaz inedit în jusCaz inedit în jusCaz inedit în jusCaz inedit în justiţia din judeţul Olttiţia din judeţul Olttiţia din judeţul Olttiţia din judeţul Olttiţia din judeţul Olt
Indiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de Olt
Cunoscutã drept o apãrãtoare a drepturiloranimalelor, cunoscuta avocatã Paula Iacoba trecut de partea victimelor acestora. Ea areprezentat zilele trecute, la Slatina, îninstanþã, familia victimei unei vaci, încer-când sã convingã completul de judecatã cãrezoluþia procurorului de neîncepere aurmãririi penale împotriva proprietaruluianimalului este nelegalã. Dacã a reuºit ceºi-a propus, vom afla peste o sãptãmânã,când magistraþii slãtineni se vor pronunþapublic în acest caz.
de suferit dupã manifestãrileciudate ale animalului, desprea cãrui stare de sãnãtate aflaseºi proprietarul, dar ºi mediculveterinar din sat care-l sfãtui-se sã sacrifice vaca.
Deºi frate cu proprietarulanimalului, soþul victimei adepus plângere la poliþie ºi deaici mai departe, la Parchetulde pe lângã Judecãtoria Slati- na. Dupã ce au audiat oame-
nii legii pe cine au crezut decuviinþã, au decis neîncepereaurmãririi penale împotrivacumnatului victimei, pe motivcã nu existã cadru legal de a-lcerceta penal pe acesta pentruomor din culpã.
Vaca ,,nebunã” nu a distrusdoar familia restrânsã a victi-mei, ci ºi pe cea lãrgitã. Soþulcelei care ºi-a pierdut viaþa înurma acþiunii ciudate a anima-lului îºi acuzã fratele cã nu aluat mãsuri doar din dorinþa dea nu le face pe plac, bãnuin-du-i de invidie.
Cine-i vinovatde moarteaIoanei Bratu
Rezoluþia procurorului EmilMaþ l-a nemulþumit pe soþulvictimei, dar ºi pe fiicele aces-
se vedea poziþia în cazul câi-nilor comunitari ºi cazul,,Lãbuº”, câinele care a ucis uncetãþean strãin în Bucureºti),a ales sã reprezinte intereselefamiliei victimei unui animal.Este adevãrat, nu avem de-aface cu un câine, ci cu o vacã.
Pe lângã aceastã premierãînregistratã la Slatina de cu-noscuta avocatã, aceasta a mairealizat o premierã în reºedin-þa judeþului Olt: pledoaria înechipã.
Cauza familiei Ioanei Bra-tu, din Bãrãºti, a fost apãratãde Paula Iacob alãturi de maitânãrul ei coleg din BaroulBucureºti, Daniel Ionaºcu.
Va continuasã reprezintefamilia victimei
Paula Iacob a declarat la fi-nalul ºedinþei de judecatã încare a solicitat anularea rezo-luþiei procurorului Emil Moþ ºijudecarea cauzei cã, dacã vaavea câºtig de cauzã ºi va exis-ta un proces între cele douãfamilii Bratu, cea a victimei ºicea a proprietarului animalu-lui ucigaº, va continua sã-ºireprezinte actualii clienþi ºi sãconvingã judecãtorii cã vino-vatul moral pentru decesulbãtrânei este cumnatul aceste-ia. Bãrbatul se face vinovat, caorice proprietar de animal, deacþiunile acestuia.
,,Existã cadru legal ºi esteimportant ca adevãratul vino-vat sã plãteascã. Proprietarulvacii ºtia de faptul cã are ma-nifestãri ciudate, cunoºtea vic-timele acesteia înainte de pro-ducerea tragediei ºi totuºi nua luat nicio mãsurã pentru aîmpiedica producerea aceste-ia. Deci, este vinovat ºi trebu-ie sã plãteascã. Nu spunemcum, ci doar cã trebuie sã plã-teascã”, a precizat avocata.
burile obºteºti sunt mai re-pede ºi mai bine duse la bunsfârºit. Unii, începãtori înale administraþiei locale, ºi-au tras administratori pu-blici cu experienþã, din rân-dul foºtilor edili, alþii auales, din contrã, tineri caresã se pregãteascã pentru ale lua locul atunci când eivor decide sã se retragã.Prin judeþ circulã zvonul cãvreo doi edili ºi-au numit înfuncþia de administratoripublici chiar propriii pã-rinþi, foºti edili de la care aupreluat ºefia administraþiilorlocale. Sã mai zicã vreunulcã funcþia de primar nu setransmite din tatã în fiu saucã mai tinerii primari olteninu au grijã de cei care i-aucrescut...
teia, care au fãcut tot ce le-astat în putere pentru a ,,desfiin-þa legal” rezoluþia procuroru-lui slãtinean. Aºa au ajuns sãcearã ajutorul cunoscutei avo-cate Paula Iacob. Intrigatã demotivarea procurorului ºi in-citatã de ineditul cazului,aceasta a acceptat sã reprezintefamilia victimei în dosarul princare a cerut în instanþã anula-rea rezoluþiei reprezentantuluiParchetului de pe lângã Jude-cãtoria Slatina.
Pentru a-ºi atinge obiectivul,celebra avocã din Bucureºti afãcut mai multe drumuri laSlatina. Ultimul, alãturi de maitânãrul ei coleg Daniel Ionaº-cu. A pledat împreunã cu aces-ta ºi sunt siguri, dupã cum asusþinut Paula Iacob, cã aureuºit sã-l convingã pe jude-cãtor nu doar de justeþea de-mersurilor lor, dar ºi de faptul
cã existã precedente de acestfel, precum ºi cadrul legal pen-tru demararea cercetãrilor pe-nale împotriva proprietaruluivacii “nebune”, vinovat, înopinia familiei victimei, demoartea Ioanei Bratu.
Din apãrãtoral animalelor încel al victimeloracestora
Paula Iacob nu este pentruprima datã când acceptã, înciuda vârstei înaintate, sã ple-deze gratis într-o cauzã dinprovincie. Inedit este faptul cãaceasta, cunoscutã drept unaprig apãrãtor al animalelor (a
Paula Iacob
Cum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familiiCum a distrus vacaviaþa unei familii
CMYK
18 - 24 septembrie 2013 www.indiscret.ro
pag. 8
Publicitate
O parO parO parO parO parttttte din moaşte din moaşte din moaşte din moaşte din moaştele unui sfânt vele unui sfânt vele unui sfânt vele unui sfânt vele unui sfânt venerenerenerenerenerat de sutat de sutat de sutat de sutat de suteeeeede milioane de crde milioane de crde milioane de crde milioane de crde milioane de credincioşi, în Redincioşi, în Redincioşi, în Redincioşi, în Redincioşi, în Româniaomâniaomâniaomâniaomânia
Parohia greco-catolicã din Râmnicu Vâl-cea a primit anul acesta o parte micã dinmoaºtele sfintei cãreia îi poartã numele.Sfânta Rita de Cascia este foarte cunos-cutã în lumea catolicã, mai cu seamãprintre credincioºii din America de Sud.Niciodatã pânã în anul 2011, moaºteleSfintei Rita nu au pãrãsit teritoriul Italiei.Preotul greco-catolic Marian Stoicãnescua reuºit sã aducã o micã parte din ele laVâlcea, dupã un pelerinaj în mai multeparohii din þarã. Dupã înfrãþirea munici-piului Râmnicu Vâlcea cu oraºul Cascia,conducerea mãnãstirii unde sunt expusemoaºtele a hotãrât sã-i dea preotuluiStoicãnescu un os prelevat din corpulSfintei Rita.
este cã are moaºte spre ex-punere. În Vâlcea mai suntdouã cazuri asemãnãtoare:Biserica parohialã „ToþiSfinþii”, tot din RâmnicuVâlcea (moaºtele SfântuluiMina) ºi mãnãstirea Bistri-þa Olteanã (moaºtele Sfân-tului Grigore Decapolitul).Conducerea sanctuaruluidin Cascia, unde este expuscorpul neputrezit al Sfintei
Rita, a hotãrât ca un mic osmetatarsian (moaºte ex – os-sibus ) sã ajungã la RâmnicuVâlcea. Pânã în 2011, moaº-tele Sfintei Rita nu au pãrãsitItalia. Atunci, fragmente „ex-ossibus” din moaºte au ajunstot în România, într-un peleri-naj care a cuprins foarte mul-te parohii din Transilvania,ajungând la Râmnicu Vâlcea.Situaþia s-a repetat în 2012, iarîn 2013, dupã înfrãþirea Râm-nicului cu Cascia, fragmentulde os a rãmas definitiv în ora-ºul de la poalele Capelei.
Locul doiîn topulsfinþilor catolici
Sfânta Rita are o importan-þã deosebitã în lumea catolicã.Într-un top al celor mai cunos-cuþi ºi veneraþi sfinþi din lumeacatolicã, ocupã locul doi dupãSfântul Anton de Padova. Esteiubitã mai cu seamã de credin-
cioºii din America de Sud,unde are o statuie de 56 metriînãlþime (la Santa Cruz). Cu-noscutã fiind ca „maica situa-þiilor imposibile”, Sfânta Ritaaduce la Cascia (un orãºel decâteva mii de oameni) milioa-ne de pelerini din întreagalume. Sfânta Rita a trãit între1381-1457. κi doarme somnulde veci nedescompusã, într-un
baldachin, la Cascia, în inimaMunþilor Apenini. În urmã cuaproximativ 200 de ani, unincident în sanctuarul mãnãs-tirii a fãcut ca o parte dinmoaºtele sfintei (mai precis unos metatarsian) sã fie scoasedin baldachin ºi expuse într-un relicvar de sticlã, la bazaunui trandafir.
PreotulStoicãnescu:„Este un darextraordinar!”
Preotul greco-catolic Mari-an Stoicãnescu a trãit experi-enþa vieþii sale în timpul pele-rinajelor pe care le-a fãcut înRomânia, cu relicvarul de laCascia. „Eu am descoperit-ope Sfânta Rita în 2004, la Cas-cia. Pe 22 mai 2005, am puspiatra de temelie a bisericiigreco-catolice din RâmnicuVâlcea. De atunci ºtiam cã bi-serica va fi dedicatã SfinteiRita. La ceremonie a partici-pat ºi cardinalul Lucian Mu-reºan de la Blaj. Peste un anºi patru luni, la 1 octombrie2006, acelaºi cardinal a venitsã slujeascã biserica. A fost,ca în atât de multe alte dãþi, osituaþie aparent imposibilã, pe
8REPORTAJ
care Sfânta Rita ne-a aju-tat s-o depãºim, fiindcã laînceput nu ºtiam din cebani voi ridica biserica.Practic, nu aveam! Toateresursele mele financiare lefolosisem pentru achiziþio-narea terenului. În 2011,maica superioarã de la mã-nãstire ºi pãrintele rector alsanctuarului din Cascia mi-au încredinþat relicvarul desticlã pentru un pelerinaj înRomânia. Am trãit o emo-þie extraordinarã, ºtiind cãeste prima datã când moaº-tele Sfintei Rita pãrãsescItalia. Timp de douã luniam organizat un pelerinajnaþional, pe cuprinsul maimultor judeþe, reuºind s-ofac cunoscutã în 44 de pa-rohii, printre care ºi cea dinRâmnicu Vâlcea. La fel s-a întâmplat ºi în 2012,printr-un pelerinaj la 35 deparohii din mai multe ju-deþe. Anul acesta, s-a fãcutînfrãþirea între RâmnicuVâlcea ºi Cascia. Pe 13aprilie, delegaþia de la Cas-cia a venit cu relicvarul pecare ni l-au încredinþat de-finitiv. A fost un dar extra-ordinar”, povesteºte preo-tul greco-catolic MarianStoicãnescu.
Marian Stoicãnescu ºi relicvarul cu o parte din moaºteleSfintei Rita
Sfânta Rita de Cascia,la Râmnicu VâlceaSfânta Rita de Cascia,
O fO fO fO fO fiririririrmă momeştmă momeştmă momeştmă momeştmă momeşteeeeepensionari cupensionari cupensionari cupensionari cupensionari cuseseseseseturi de analizturi de analizturi de analizturi de analizturi de analizeeeeegrgrgrgrgratuitatuitatuitatuitatuite, dar lee, dar lee, dar lee, dar lee, dar leofofofofoferă şansa săeră şansa săeră şansa săeră şansa săeră şansa săcumcumcumcumcumperperperperpere pre pre pre pre produseoduseoduseoduseodusede uz casnicde uz casnicde uz casnicde uz casnicde uz casnicla prla prla prla prla preţurieţurieţurieţurieţurieeeeexxxxxorororororbitbitbitbitbitantantantantanteeeee
Cum jocurile de tip piramidal nu prea mai au prizã la public, iarmetoda „accidentul“ implicã prea multe riscuri de naturã penalã,câþiva români au descoperit o nouã metodã de a face bani pespinarea naivilor. Este vorba despre produse de uz caznic vândutela preþuri exorbitante în cadrul unor întâlniri unde zeci de persoa-ne, în special pensionari, sunt ademenite cu seturi de analizegratuite. Cea mai nouã înºelãtorie de acest tip este pusã în scenãde HERZ MEDICAL CONCEPT, o firmã fantomã care, între douãaºa-zise electrocardiograme, le vinde craiovenilor oale cu „doar“3.300 de lei.
de Valentin Zarea
Nu trece o sãptãmânã dela Dumnezeu fãrã sãsune telefonul fix ºi o
voce de damã sã nu te invite lao prezentare de produse, de lacare te alegi cu o masã la re-staurant ori cu un cadou sub-stanþial, dacã participi. Ultimulapel de acest gen, în care nu s-a devoalat caracterul întruni-rii, se lãsa în final cu efectua-rea unei electrocardiogramepentru fiecare dintre cei pre-zenþi. Deºi convocarea telefo-nicã era pe „Hotel Park”, iarîntrunirea se þinea la Restau-rantul „Flora”, mai cunoscutsub numele de cantina parti-dului, participanþii s-au orien-tat repede, cunoscând mai bineoraºul decât organizatorii. Salaera plinã de persoane ce încli-nau spre vârsta a treia, de par-cã în cãrþile de telefon ar fimenþionatã ºi data naºterii. Laora fixatã a trecut la pupitru untânãr cu o înfãþiºare deloc sti-latã, dar cu un papagal greu deegalat, care s-a prezentat cadeþinãtorul unui teanc de di-plome universitare ºi postuni-versitare, la bazã fiind cea deDrept de la Universitatea „Spi-ru Haret”. Firma pe care o re-prezenta este proprietatea unuineamþ pe nume HERZ ºi seintituleazã HERZ MEDICALCONCEPT, motiv pentru carecei de faþã au stat liniºtiþi, aº-teptând sã li se facã acele multaºteptate electrocardiograme.N-a fost chiar aºa, cãci cu de-bitul verbal caracteristic ºi omimicã de prestidigitator, tâ-nãrul Cristian Dulcã ne-a in-
format cã HERZ-ul afacerii îlreprezintã comerþul cu oale,cratiþe ºi tigãi, cu capacele afe-rente plus mici anexe, toateconfecþionate din inox de ceamai bunã calitate ºi cu fundu-rile groase, din diverse meta-le. Cumpãrãtorul nu are nevo-ie decât sã punã ceva în interi-orul vasului ales, sã-l aºeze pefoc mic ºi mâncarea e gata ra-pid, cu consum mic de ener-gie, ecologicã la superlativ. S-a demonstrat eficacitatea tigãiicu o fleicã de porc ce a stârnitpe loc simþurile participanþilor.Doar cel vizual ºi cel olfactiv,simþul gustativ fiind tras pedreapta deoarece, probabil, nudãdea bine la electrocardio-gramã. Reclama la vase mer-ge înainte, neabãtutã, iar ceicare aºteptau cu mâna pe nas-turi ºi pe fermoare investiga-þia promisã intrau la bãnuieli.
Analizele la inimã,însoþite de tigãila promoþie
S-a trecut la tombolã, cucâºtiguri progresive, constândîn reduceri de preþ la achiziþi-onarea unui set de vase. Dacãla primele douã extrageri cu
finalã a constat din efectuareaunui numãr de ºase investiga-þii complicate la creier ºi ini-mã, gratuite, sau la preþ de 40lei, în funcþie de achiziþia efec-tuatã, tot cu aparate portabiledin dotarea prestigioasei firmeHERZ MEDICAL CON-CEPT, prea scumpe pentru afi puse la dispoziþia publicu-lui.
„Analizele“gratuite,batjocurã pe faþã
Numai cã atunci când amprezentat unor specialiºti îndomeniu electrocardiograme-le cu care ne-am ales la final,pe aceºtia i-a umflat râsul.Erau niºte fãcãturi bune dearuncat la primul coº de hâr-tii, imposibil de interpretat decãtre cunoscãtori. Nu am avutnorocul sã pun mâna pe vreofiºã cu cele ºase analize la ini-mã ºi creier, dar situaþia eraidenticã. Iatã cum unii, chiarºi „nemþi”, fac bani pe naivi-tatea ºi credulitatea oamenilor.Iar oamenii se înghesuie ca sãscape doar cu sume între 100ºi 3.300 de lei de vizite la me-dicii locali, la care ar plãti con-sultaþia ºi diagrama respecti-vã, plecând acasã cu mânagoalã.
ceva reduceri au fost unu-doicâºtigãtori, la ultima, cu redu-cere de 50%, ciudatã întâm-plare, au fost mult mai mulþi.Practic, reducerea era transfor-matã în achiziþionarea a douãseturi la preþ de unu, pe „ridi-cola” sumã de 3.300 de lei,câºtigãtorii fãcând coadã laînscriere. S-a mai prezentat unprodus original, nu ca cele fal-se oferite de concurenþã, brã-þara cu agate, care te scapãcomplet de reumatism, numais-o cumperi. Mulþi dintre bã-trâni mai aveau brãþãri, dar tots-au achiziþionat, în neºtire,mai ales de doamnele care sco-
teau cu nonºalanþã hârtia de100 de lei din poºete. Întretimp s-a dat drumul la treabã,fiecare participant trebuind sãþinã între degetele de la mem-brele superioare un apãrãþelcât un telefon mobil modern.Cu datele sumare luate de asis-tenþi s-a trecut la emitereaelectrocardiogramelor, dar, casã nu ne plictisim, pe masã auapãrut creme antireumatice ºiantirid la preþuri promoþiona-le, cu reduceri substanþialepentru cei prezenþi. Cele de pemasa de prezentare nu au fostsuficiente, aºa cã asistenþii aumai adus din depozit. Bomba
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
HERZ MEDICAL,înºelãtorie cutigãi la suprapreþ
Compania de Apã Oltenia SA cu sediulîn Craiova, str. Brestei, nr.133, solicitãautorizaþie de mediu pentru activitatea
„Captare, tratare ºi distribuþie apã”,cod CAEN 3600, desfãºuratã în comuna
Pleniþa, judeþul Dolj.Informaþiile privind potenþialul impactasupra mediului pot fi consultate la
sediul APM Craiova, str. Petru Rareº,nr.1, zilnic, între orele 9-14.
Observaþiile publicului se primesc zilnicla sediul APM Craiova pânã la data de
03.10.2013
Publ
icita
te
Mostrã de“electrocardiogramã” gratuitã
18 - 24 septembrie 2013 www.indiscret.ro
În vederea optimizãrii transportului în comun pe raza mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea prin scurtarea timpului de aºtepta-re în staþii al cãlãtorilor, începând de luni, 10.06.2013, pro-gramul autobuzelor care deservesc linia 8 Dispecerat Nord –Vilmar va fi urmãtorul:
- plecãri de la Vilmar: 05.30, 07.10*, 08.45*, 10.45, 12.45,14.45, 15.20, 16.45*, 19.10*
*cursele merg ºi pleacã de la Oltchim
FACILITÃÞI DE TARIFSC ETA SA precizeazã cã persoanele cu dizabilitãþi benefi-
ciazã de gratuitate pe linia de transport sezoniera “S”, pe tra-seul Dispecerat Nord – ªtrand Ostroveni, introdusã începândcu 01.06.2013. Cãlãtorii sunt rugaþi sã aibã asupra lor docu-mentele care sã ateste aceastã calitate.
SC ETA SA Râmnicu Vâlcea
Publ
icita
te
10ECONOMIC
Faptul cã perioada „ba-nilor ieftini”, creaþi detiparniþa marilor bãnci
centrale, în special de Rezer-va Federalã americanã, seapropie de sfârºit, creeazã opresiune constantã asupramonedelor considerate „ris-cante”, categorie în care in-trã ºi leul.
Investitorii au început decâteva luni sã îºi majorezeplasamentele în obligaþiuni-le emise de Trezoreria SUA,în condiþiile în care se aºteap-tã ca Fed sã reducã, cu 10pânã la 20 miliarde dolari,sumele pe care le injecteazãîn economia SUA, care se ri-dicã în prezent la 80 miliardedolari lunar, mãsurã care va„scumpi” moneda americanã.
Pe acest fond, cursul euroa urcat de la 4,4653 lei, laînceputul perioadei, la4,4847 lei, în 12 septembrie,medie care reprezenta maxi-mul ultimelor 11 sãptãmâni,iar cotaþiile au atins un vârfde 4,4850 lei. Urmãtoareledouã ºedinþe au adus aprecie-rea monedei naþionale, cursulcoborând pânã la 4,4557 lei.
Pentru perioada rãmasãpânã la finalul anului este deaºteptat ca, în ciuda dateloreconomice pozitive pe care leva înregistra România înacest an, precum creºtereaPIB ºi scãderea inflaþiei, leulsã cunoascã o evoluþie nega-tivã, cauzatã în principal defactorii externi. De altfel,evoluþia economicã pozitivãa permis Trezoreriei sã atra-gã, de pe pieþele internaþio-nale, peste 1,5 miliarde euro,printr-o emisiune de obliga-þiuni denominate în euro cuscadenþa la ºapte ani, valoa-rea subscripþiilor fiind de 6,2
Euro se apropiede 4,50 lei
miliarde de euro.Presiunea pe leu se va da-
tora ºi faptului cã, aºa cumaratã declaraþiile oficialilorBNR, va continua procesulde scãdere a dobânzii de po-liticã monetarã, care se situ-eazã în prezent la minimulistoric de 4,5%, ceea ce vaîndepãrta o parte dintre in-vestitorii externi care au per-mis leului sã se întãreascã, laînceputul lui mai, la 4,3207lei, medie care nu mai fuse-se înregistratã din 2011.
Temerile într-o astfel deevoluþie au fãcut ca preþulfutures al euro, cu scadenþaîn decembrie, sã creascã înpiaþa de la Sibiu la 4,4998lei.
Cursul dolarului americana avut o tendinþã descenden-tã, de la 3,3719 la 3,3367 lei,iar francul elveþian a fluctuatîntre 3,6011 ºi 3,6240 lei,medie care nu a mai fost atin-sã de la finalul lui iunie.
Perechea euro/dolar a ur-cat de la 1,323, la începutulperioadei, la 1,3382 dolari,la finele ei.
Euro s-a întãrit urmare afaptului cã perspectiveleunei intervenþii militare aSUA în Siria s-au redus,dupã ce SUA ºi Rusia auajuns la un acord referitor ladesfiinþarea arsenalului chi-mic al regimului de la Da-masc.
La Sibiu, euro s-a tranzac-þionat pe decembrie la 1,318– 1,3325, respectiv la 1,32 –1,3301 dolari pe martie, iaruncia de aur a scãzut pentruoctombrie de la 1.389,50 la1.306.60 dolari.
Analiza cuprinde perioa-da 10 – 16 septembrie
de Octavia Hantea
Caravana de informare„PNDR vine în satultãu” se deruleazã de
cãtre experþii Agenþiei de Plãþipentru Dezvoltare Ruralã ºiPescuit în luna septembrie aacestui an, fiind vizate toatejudeþele Olteniei. Astfel, olte-nii interesaþi sã depunã proiec-te cu finanþare europeanã vorfi îndrumaþi cum sã îºi întoc-meascã documentaþia necesa-rã, vor afla date despre obli-gaþiile ce le revin, dar ºi de-spre riscurile la care se expuncei ce încearcã sã fraudeze sis-temul de plãþi.
Cu titlu informativDeºi organizatorii campa-
niei trag nãdejde cã procedândastfel sãtenii îºi vor cunoaºteºi dezvolta spiritul antrepreno-rial, agricultorii doljenii nuprea ºtiu cu ce se mãnâncãabsorbþia de fonduri europene.Mai mult, locuitorii satelorunde au loc aceste informãrinici mãcar nu au aflat despreacþiunile cu pricina. „Eu ampãmânt ºi nu l-am dat în aso-ciaþie cã poate vor nepoþii sãfacã ceva cu el. Sã ia ºi ei banide la Uniunea Europeanã. Euam 55 de ani ºi nu îmi mai ardede afaceri cu pãmântul. Nici
Agricultorii din Dolj sunt informaþi, în cursul acestei luni, despreproiectele europene dedicate lor, cel mai important punct al discu-þiilor purtate fiind modul în care sãtenii pot obþine finanþare pentrudiverse investiþii. Despre aceastã caravanã de informare, derulatãsub sloganul „Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã vine însatul tãu”, nu au aflat foarte mulþi doljeni. Cei care mai ºtiu desprece este vorba spun cã nu au posibilitãþi sã demareze o acþiune pecont propriu, chiar dacã finanþarea este una europeanã, sau cã purºi simplu nu au încredere în ºansele de reuºitã.
nu ºtiam cã vine cineva sau cãa venit poate sã ne explice de-spre aº aceva. Nu este uºor sãînþelegi cum stã treaba dacã nuºtii ºi ceva mai multã carte. M-aº duce dacã nu a trecut cara-vana pe la noi doar aºa, sã maiaflu una, alta, cã de afaceri egreu sã te apuci”, considerãunul dintre sãtenii din Bârca.
„Mai binemã limitezla ce ºtiu sã fac”
Frica de a nu da chix într-oastfel de activitate îi determi-nã pe agricultorii doljeni sãstea deoparte ºi sã se mulþu-meascã cu modul în care auînvãþat sã facã agriculturã,dupã cum susþine un alt dol-jean din Amãrãºtii de Jos, pre-zent, duminicã, la târgul sãp-tãmânal din Bârca. „Noi lu-crãm în pasul nostru. La vâr-sta mea, la 53 de ani, mi-e greusã înþeleg paºii pentru investi-þii cu bani europeni. Au maifãcut vecini de la mine din satºi apoi, la control, au dat baniiînapoi cã nu ºtiu ce nu au res-pectat. Nu sunt pentru noi afa-cerile astea. Am auzit cã vin ºila noi, acum în septembrie,dacã nu or fi venit deja, niºtespecialiºti, sã ne spunã cum sãfacem treaba asta. Nu mã bag
în aºa ceva pentru cã nu ºtiudacã voi face faþã ºi, decât sãfiu penalizat, sã rãmân dator,mai bine mã limitez la ce ºtiusã fac”, a spus doljeanul.
„Se dau banidegeaba peaceste campaniide informare”
Grav ºi trist în acelaºi timpeste cã printre agricultorii dol-jeni care au vrut sã îºi încercenorocul profitând de proiecte-le europene dedicate lor, segãsesc ºi persoane dezamãgi-te de sistemul de accesare aacestor fonduri. Corupþia ºi-afãcut loc ºi în acest domeniu,dupã cum susþin fermierii, demare folos fiind apartenenþapoliticã a solicitantului. „Amîncercat sã fac ºi eu ceva,având foarte mult teren agri-col. Am adunat toate actele, le-am depus, mi s-a spus sã aº-tept. Am depus o parte dinsumã, cãci voiam sã cumpãr ocombinã ºi un tractor. Am aº-teptam din 2010 pânã anul tre-cut ºi apoi am renunþat. Mi-amluat doar o combinã la mâna adoua sã îmi fac treaba. Eu nusunt în niciun partid politic ºinici nu am fost de acord sã dauanumite atenþii pentru dosar.Am înþeles cã s-ar proceda ºi
aºa. Nu ºtiu cum o fi, dar eunu sunt mulþumit. Degeaba neinformeazã dacã în realitatelucrurile nu sunt clare. Se daubani degeaba pe aceste cam-panii de informare. La teoriestãm bine, practica ne omoa-rã”, a precizat un alt agricul-tor din Bârca.
„Cerinþe pestecerinþe”
Birocraþia este un alt impe-diment pentru fermierii doljeniîn crunta încercare de a accesafonduri europene. „Nepotulmeu a vrut sã facem o moarãcu bani de la Uniune. S-a apu-cat sã strângã actele, s-a inte-resat de condiþii, a mers la o fir-mã din domeniu care sã îl aju-te, dar mereu mai trebuia câteceva. Zeci de drumuri fãrã lo-gicã, cerinþe peste cerinþe. Unan de zile a tot umblat ºi a aº-teptat un rãspuns, dar degeaba.Birocraþia de la noi ne omoarã.Statul nu a fãcut nimic ca sãsimplifice aspectele birocrati-ce ºi astfel, scopul programe-lor europene pentru cei de lasate este greu de atins”, a po-vestit un alt fermier doljean.
23 de localitãþiîn grafic
Cunoscând sau nu pãrerileagricultorilor care au încercatsã acceseze fonduri europene,organizatorii campaniei de in-formare „PNDR vine în satultãu” îºi fac treaba pânã la ca-pãt, nemaicontând dacã acþiu-nea lor va schimba sau nu con-vingerile celor prezenþi la dis-cuþii. Astfel, în luna septembrie,caravana ajunge în urmãtoare-le localitãþi din judeþul Dolj:Bistreþ, Întorsura, Radovan,Giubega, Bârca, Apele Vii,Amãrãºtii de Jos, Mãceºul deSus, Moþãþei, Maglavit, Desa,Dobroteºti, Urzicuþa, Vârtop,Orodel, Pleniþa, Siliºtea Crucii,Lipovu, Ciupercenii Noi, Po-iana Mare, ªimnicul de Sus,Iºalniþa. Informaþiile puse labãtaie se vor axa pe consilie-rea ºi sprijinul oferit beneficia-rilor pentru derularea proiecte-lor pe care le implementeazã,obiectivul campaniei fiindcreºterea indicelui de absorb-þie efectivã ºi corectã a fondu-rilor nerambursabile acordateprin PNDR, în sensul creºteriigradului de acurateþe ºi corec-titudine a întocmirii cererilor deplatã, precum ºi a cererilor definanþare.
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
Greu la satecu fondurileeuropene
18 - 24 septembrie 2013www.indiscret.ro
11ACTUALITATE
de Octavia Hantea
Începutul noului an ºcolara confirmat faptul cã au-toritãþile sesizeazã minu-
surile învãþãmântului doljeanabia când elevii se întorc înbãnci. Astfel, dacã la jumãta-tea lunii august vizita fãcutãcâtorva unitãþi de învãþãmântdin judeþ demonstra cã prima-rii ºi directorii ºcolilor nu pã-reau a fi preocupaþi de stareainstituþiilor ºcolare, lacãtul fi-ind pus pe uºa majoritãþii aces-tor clãdiri, situaþia s-a schim-bat la începutul acestei sãptã-mâni. Ca în fiecare an, în pri-ma lunã de studiu, elevii suntîntâmpinaþi nu doar de cãtredascãlii lor, ci ºi de echipelede muncitori.
Constructoriiau începutºi ei... ºcoala
Fie cã fac mici reparaþii lagrupurile sanitare, fie cã maifixeazã câte o galerie în sãlilede clasã sau cã dau o mânã devar pe holurile unitãþilor ºco-lare, constructorii sunt pre-zenþi în foarte multe ºcoli dol-jene. Deºi edilii nu îºi permitsã investeascã foarte mult îninstituþiile ºcolare, igienizareaºi reparaþiile curente sunt mu-sai, nemaicontând cã acesteetape nu au fost gândite a seface înainte de începerea ºco-lii. Dar vorba aceea... mai binemai târziu decât niciodatã. Înceea ce-i priveºte pe reprezen-tanþii Inspectoratului ªcolarDolj ºi pe cei ai Direcþiei deSãnãtate Publicã Dolj, aceºtiarecunosc lipsurile învãþãmân-tului doljean, numai cã „neca-zurile nu sunt nici foarte mariºi nici foarte grave”.
Teoretic, noul an ºcolar a debutat, la niveluljudeþului Dolj, fãrã prea mari probleme.Asta dacã ne limitãm în a þine cont de con-cluzia autoritãþilor de control dupã inspec-þia fãcutã în perioada anterioarã începeriiºcolii. Practic, cei mai mulþi dintre pãrinþiielevilor doljeni au aflat, dupã primele douãzile de carte, cã nu se prea poate vorbidespre acele condiþii normale de studiuprezentate de autoritãþi. Astfel, deºi decla-rat ilegal, este posibil ca fondul clasei sã fieplãtit ºi în acest an, naveta pune problemeîn anumite localitãþi din judeþ, lipsa avizelorde funcþionare ºi a paznicilor venind lapachet cu zecile de cadre didactice slab ºifoarte slab pregãtite.
Un nou începutde an ºcolar,o nouã statisticã
Potrivit bilanþului IªJ Dolj,la nivelul judeþului Dolj, dintotalul de 587 de unitãþi de în-vãþãmânt, doar 341 au obþinut- aviz de funcþionare. Alte 78de unitãþi urmeazã sã îl pri-meascã doar dacã se vor punela punct în perioada urmãtoa-re, în timp ce pentru 168 deºcoli ºi grãdiniþe nu se între-vede o astfel de ºansã, cel pu-þin la ora actualã. Ca de obi-cei, lipsa apei potabile, a gru-purilor sanitare corespunzã-toare ºi nefinalizarea lucrãri-lor de reparaþii fac ca acesteclãdiri în care învaþã sute deelevi sã nu poatã intra în rân-dul lumii. „În ultimii doi ani,la noi la ºcoalã nu s-a fãcut mainimic. Degeaba a fost repara-tã ºi zugrãvitã la un momentdat, dacã nu s-a întreþinut. Toa-lete nu sunt în ºcoalã ºi nicinu prea vedem cum se va re-zolva aceastã problemã. Cicãnu sunt bani. Este pãcat ºi decopiii noºtri, pentru cã vãd ºiei ºi aud despre cum învaþãalþii, la ºcolile din oraº deexemplu, ºi îi vedem cã ºi-ardori condiþii mai bune. Mo-mentan ne adaptãm”, a spus olocalnicã din satul Valea Fân-tinilor, aparþinând comuneiBraloºtiþa.
Sute de ºcoliºi grãdiniþefãrã paznici
Pe lângã problema lipsei au-torizaþiei sanitare, nici în ceeace priveºte supravegherea ºisiguranþa oferitã de unitãþile deînvãþãmânt situaþia nu este maibunã. Deºi la începutul anuluiîn curs autoritãþile direct rãs-punzãtoare de acest aspect, în
speþã edilii doljeni, au precizatcã vor cãuta soluþii pentru aces-te neajunsuri, nu s-a schimbatnimic pânã în prezent. Aceleaºistatistici ale IªJ Dolj indicã fap-tul cã peste 400 de ºcoli dinDolj continuã sã se confruntecu aceastã problemã, totul îndefavoarea elevilor. Luând înconsideraþie acest minus, nu artrebui sã ne mai mire dacã ºefiiînvãþãmântului doljean sau po-liþiºtii/jandarmii din Dolj vorieºi la interval, în foarte scurttimp, cu un nou val de incidenteraportate de cãtre elevi. Rea-
mintim cã cele mai multe uni-tãþi ºcolare au rãmas fãrã paz-nici din cauza reducerilor sche-mei de personal.
Microbuzelefãrã ºofer, trasepe dreapta
Tot mai dificil se dovedeºtea fi ºi transportul elevilor na-vetiºti. Cu aceste situaþii se con-fruntã unitãþile de învãþãmântdin mediul rural, cauza proble-mei fiind fie lipsa microbuzu-
lui, fie a ºoferului sau a resur-selor necesare pentru combus-tibil ºi întreþinere. Astfel, repre-zentanþii IªJ Dolj au mai cerut25 de microbuze ºcolare, prio-ritare fiind trei localitãþi dinDolj, mai exact Dobreºti, Amã-rãºti ºi Drãgoteºti. Dacã aici nusunt maºini pentru elevi, înBreasta ºi Goieºti microbuzelenu ies din parcare pentru cã nuexistã ºofer pentru ele. De pre-cizat cã în prezent, în judeþulDolj, sunt nu mai puþin de 87de microbuze ºcolare funcþio-nale.
Chetã pentrurafturi, jaluzeleºi cretã coloratã
O realã problemã a pãrinþi-lor elevilor din Dolj este, ºi înacest an, fondul clasei. Astfel,chiar din prima zi de ºcoalãsute de craioveni au aflat cãdacã vor ca fiii sau fiicele lorsã înveþe în condiþii mai bune,se impune un ajutor bãnesc.Contribuþiile sunt cuprinse în-tre 30 ºi 50 de lei/elev, baniistrânºi fiind folosiþi pentru aacoperi incompetenþa admi-nistraþiei ºcolii ºi nepãsareaprimarilor. „Parcã nu ar fi fostsuficient cã am dat cam 300de lei pentru a-l pregãti pen-tru ºcoalã. Nici nu am intratbine în clasã cã s-a ºi pus îndiscuþie fondul clasei. Vomstabili cât vom da, dacã vomda, dar ni s-a cam dat de gân-dit cã undeva între 30 ºi 50 delei. Ba cã trebuie înlocuite niº-te rafturi, ba niºte jaluzele, bacã nu au cretã coloratã. Nuºtim ce sã mai zicem. Înþele-gem cã nu sunt bani pentruinvestiþii mari, dar nici mãcarpentru strictul necesar? O sãstrângem aceºti bani pentru cãeste vorba despre copiii noºtri,dar nu este normal”, conside-rã mãmica unui elev care în-vaþã la ªcoala Gimnazialã„Alexandru Macedonski” dinCraiova.
Riscã sã îºipiardã funcþia
Rãmâne de vãzut dacã pã-rinþii ai cãror copii sunt elevila aceastã ºcoalã vor scoatebani din buzunar, atâta vremecât ministrul educaþiei, RemusPricopie, a spus foarte clar cãdirectorii instituþiilor ºcolareunde se percep astfel de taxeriscã sã fie demiºi. Pricopie adeclarat, chiar în prima zi deºcoalã, cã atunci când se per-cep aceste sume de bani pen-tru anumite bunuri, se faceevaziune fiscalã. „Cadrele di-dactice trebuie sã respecte le-gea. Este fraudã când un pro-fesor încearcã sã impunã anu-mite bunuri auxiliare, ca sã numai vorbim de faptul cã esteºi evaziune fiscalã. Este inad-misibil atunci când se solicitãbani la ºcoalã, aºa-zisul fondal ºcolii. De fapt, aceia nu suntbani fiscalizaþi, nu existã chi-tanþe, nu existã transparenþã înutilizarea acestor bani, iar fon-dul clasei trebuie sã fie un in-strument care þine de opþiuneafiecãrui pãrinte. Eu, ca pãrin-te, pot sã iau decizia cã pot sãcontribui cu ceva, dar ºcoalanu mã poate obliga. Am elibe-rat din funcþie un director deºcoalã, undeva în nordul þãrii,pentru cã am primit semnaledin partea comitetului de pã-rinþi, semnale care m-au ne-mulþumit. Am verificat situa-þia, era corectã, acea doamnãnu mai este director”, a preci-zat ministrul educaþiei la des-chiderea anului ºcolar.
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
Fondul clasei, pusîn discuþie chiar înprima zi de ºcoalã
CMYK
18 - 24 septembrie 2013 www.indiscret.ro
pag. 12
Publ
icita
te
de Larisa Mititelu
Secþia de chirurgie plas-ticã din cadrul Spita-lului Clinic Judeþean
de Urgenþã Craiova este, de laun timp, locul preferat al ol-tencelor care îºi câºtigã exis-tenþa în strãinãtate. Dupã câ-teva luni de muncã printrestrãini, reprezentantele sexuluifrumos se întorc în Româniapentru a se supune unor trata-mente de înfrumuseþare. ªiasta pentru cã preþurile practi-cate de specialiºtii craiovenisunt mult mai mici compara-
de Larisa Mititelu
Strada Lipscani esteo scenã deschisãpentru toþi cei care
Sânii ieftini, momealã pentru oltencele plecate peste hotareOltencele plecate la muncã în strãinãtate s-au întors acasã, în aceastã varã, pentru a setuna. Implantul de silicoane, lipoaspiraþia,abdomenoplastia sau rinoplastia sunt doarcâteva din serviciile solicitate de „stranie-re”. Femeile spun cã sunt atrase de preþuri-le mici, dar ºi de calitatea actului medicaloferit în Cetatea Bãniei.
Ionela Bârlea are 39 de aniºi lucreazã în Italia de trei ani.Femeia ºi-a dorit o modificarea sânilor, însã abia în aceastãvarã a reuºit sã-ºi împlineascãvisul. „Eu mi-am pus silicoa-ne aici cu 1.500 de euro. Dacãfãceam operaþia asta în Italia,
acolo unde muncesc, mã cos-ta peste 5.000 de euro”, pre-cizeazã Ionela Bârlea, fostãpacientã a Secþiei de chirurgieplasticã din cadrul SpitaluluiClinic Judeþean de UrgenþãCraiova. Femeia spune cã vareveni ºi anul viitor pentru oaltã intervenþie chirurgicalã:rinoplastie. Chirurgii plasti-cieni din Craiova menþionea-zã cã cerinþe sunt, însã numã-rul mare de paciente este dat
vor sã-ºi prezinte talentul înschimbul unei sume de bani.Ba un chitarist pletos, ba unflautist bãtrân ºi înrobit de vi-cii, ba doi violoniºti, tatã ºi fiu.
Fiecare cu povestea lui de via-þã ºi cu un talent pe care îl iro-sesc pe strãzi pentru o mânãde bani.
A dat cratiþape tamburinã
Pe singura stradã din Cra-iova care cântã, aºa cum maieste numitã Lipscani, s-au aºe-zat sã cânte Gheorghe Vedea-nu, în vârstã de 75 de ani, ºi
Elena Duþu, în vârstã de 65 deani. Bãtrâni ºi singuri, cei doiadunã zilnic câteva zeci de leicântând la o vioarã ºi o tam-burinã. El are ani mulþi de cân-tat, a fost violonist în ansam-blul „Cãluºul din Scorniceºti”,ea s-a împrietenit de curând cutamburina, ocupaþia ei de bazãfiind gãtitul, a lucrat ca bucã-tãreasã la o grãdiniþã. Dar sim-te ritmul ºi ºtie când sã loveas-cã tamburina. Se lumineazã lafaþã când în cutia de vioarã maicade câte o bancnotã de un leu.
Fac navetaca sãcerºeascã
Cei doi nu au copii ºi îºi pe-trec anii bãtrâneþii cerºind pestrãzi. „Nu ne descurcãm cu ceavem. ªi eu ºi el primim o pen-sie foarte micã. Soþul meu aremulþi ani de muncã, dar a arsarhiva acolo unde a lucrat ºi i-
au pus niºte ani, aºa, ca sã poa-tã sã primeascã ºi el ceva. Fa-cem ºi noi ce putem. Stãmdoar câteva ore pe stradã.Avem probleme de sãnãtate ºinu putem sã stãm prea mult.Strângem 30-40 de lei în zile-le bune”, spune Elena Duþu.Cei doi au plecat de câþiva anidin Scorniceºti ºi s-au mutatîn Bãileºti. Dar acolo nu arface niciun ban dacã ar cântape stradã, aºa cã fac naveta înCraiova. „La vârsta noastrã sãstai pe drumuri e foarte greu.Uneori mai stãm la o rudã de-a soþului. Am ajuns la mila cuivrea sã ne ajute”, se plânge bã-trâna.
Îi cânta romanþelui Ceauºescu
Din cei 75 de ani, 60 de anii-a trãit cu arcuºul în mânã. ªiacum la bãtrâneþe, mânuieºtearcuºul cu aceeaºi mãiestrie caîn tinereþe, fãcând sã rãsune
strada Lipscani. GheorgheVedeanu a învãþat sã cântela vioarã de la tatãl sãu. Bã-trânul povesteºte cã la 20 deani a început sã cânte în an-samblul „Cãluºul din Scor-niceºti”, formaþia care în-canta cuplul Ceauºescu lafiecare sejur petrecut în ora-ºul natal. „Le cântam de fie-care datã când veneau înScorniceºti. Nu avea niciopreferinþã. Noi stabileamrepertoriul ºi el era foarteîncântat. Era un om cumse-cade, ne ºtia pe toþi ºi defiecare datã ne întreba dacãavem nevoie de ceva. Pemine mã punea de multeori, seara, târziu, sã-i maicânt o romanþã cu vioara”,povesteºte bãtrânul violo-nist. Ironia vieþii a fãcut caîn tinereþe sã cânte primu-lui om al þãrii, iar la bãtrâ-neþe sã-ºi ducã traiul dinmila trecãtorilor.
Violonistul care i-a cântat lui NicolaeCeauºescu atunci când venea în Scorni-ceºti, cerºeºte acum pe Lipscani, singurastradã din Craiova care cântã. Împreunãcu soþia sa, fostã bucãtãreasã la o grãdi-niþã, Gheorghe Vedeanu încântã trecãtoriicraioveni cu o vioarã ºi o tamburinã.
12REPORTAJ
Violonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradãViolonistul lui Ceauºescucerºeºte pe stradã
de cele care muncesc în strãi-nãtate. „Majoritatea paciente-lor sunt românce care lucrea-zã în strãinãtate. Mãrirea desâni este intervenþia care seaflã în topul preferinþelor pa-cientelor. Urmeazã rinoplastia,lipoaspiraþia ºi abdomenoplas-tia”, a precizat conf. dr. HoriaPârvãnescu, ºeful Secþiei dechirurgie plasticã de la Spita-lul Clinic Judeþean de Urgen-þã Craiova.
Femeile ar putea beneficia de
o reconstrucþie gratuitã a sânuluiConform ultimelor noutãþi din domeniu, femeile care au su-
ferit o mastectomie ar putea avea ºansa sã-ºi reconstruiascã gra-
tuit sânii. La un asemenea proiect lucreazã în momentul de faþã
membrii Asociaþiei Chirurgilor Plastici din România. „Asocia-
þia noastrã cautã o soluþie în acest sens, probabil cã va fi un
program naþional. Pânã la urmã cancerul de sân este o boalã,
iar femeile depistate cu o astfel de boalã ar trebui sã beneficieze
de o reconstrucþie gratuitã a sânului”, a mai spus conf. dr. Horia
Pârvãnescu, ºeful Secþiei de chirurgie plasticã de la Spitalul
Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova.
18 - 24 septembrie 2013www.indiscret.ro
13REPORTAJ
SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]
SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.
Publ
icita
te
O familie de hore-zeni a reuºit sãconstruiascã,singurã, o bazã deagrement modernãcu banii strânºidin munca înstrãinãtate.
de Eugen Dinu
Obºtea de MoºneniHorezu, dar ºi auto-ritãþile locale au un
plan îndrãzneþ. În MunþiiCãpãþânii din Masivul Pa-râng, la o altitudine de1.800 de metri, ar trebui sãaparã o nouã staþiune mon-tanã, a 90-a localitate a ju-deþului Vâlcea. Zona estepitoreascã ºi ar putea fi unadintre cele mai frumoasedin România, urmând sã ri-valizeze cu deja celebrelestaþiuni din Elveþia sau Ita-lia. Dacã planul va avea fi-nalizare, totul se va întindepe aproximativ 200 de hec-tare, va avea case din lemn,strãzi curate, farmacii,restautrante, magazine, obisericã, stâne turistice ºi opârtie pentru practicanþiisporturilor de iarnã. Zonacu pricina se aflã la numai12 kilometri de Horezu ºila 14 de Mânãstirea Hure-zu, aflatã în patrimoniulUNESCO. Staþiunea arurma sã se afle între cotele1.500 ºi 1.800 ºi va aveasute de locuri de cazare,care mai de care mai mo-derne. Multe dintre ele suntdeja în construcþie ºi totular trebui finalizat undeva înanul 2018. Potrivit unuimasterplan de turism - Dru-mul Staþiunilor (traseu te-matic ce urmeazã sã uneas-cã 11 staþiuni vâlcene),Vârful lui Roman este ca-pãtul acestui drum lung de150 de km, care porneºtedin nordul judeþului dinstaþiunea montanã ObârºiaLotrului ºi trece prin Vidra,Voineasa, Cãlimãneºti,Olãneºti, Ocnele Mari, Go-vora, Horezu. O familie dehorezeni a fost cu un pasînainte ºi a construit, peforþe proprii ºi cu baniistrânºi muncind cu greu înstrãinãtate, o bazã de agre-ment modernã, aproape fi-nalizatã.
Afacerede familie
Constantin Rachieru are34 de ani ºi familia sa a pre-luat un teren viran, plin destânci, aflat chiar la intrareaspre viitoarea staþiune Vâr-ful lui Roman. Toþi au vã-zut în el un teren nefolosi-tor, nici mãcar pentru agri-culturã. Tânãrul s-a gânditsã-l transforme într-un locîn care sã-þi poþi petrece li-niºtit vacanþa. ªi în mare,
planul sãu este finalizat.“Aveam bani strânºi din strãi-nãtate, toþi am lucrat în Belgiaîn agriculturã, la diverse seremari, ºi m-am gândit cã potface ceva pe aceastã bucãþicãde teren. I-am fãcut propune-rea unchiului meu, care deþi-nea terenul ºi acesta a accep-tat. Preþul pe care l-am plãtitpe teren a fost simbolic, un-chiul a vrut chiar sã ne deagratis. Am fãcut actele ºi ne-am apucat de muncã. Eu, fra-þii mei ºi tatãl. Nu aveam bani
suficienþi pentru a angaja o fir-mã specializatã, dar fiecareºtim sã facem câte ceva, demuncã nu ne este fricã, sun-tem obiºnuiþi cu ea. Nu estetotul finalizat, încã mai vremsã facem multe, dar suntemmulþumiþi. Nu a fost uºor, darsuntem mulþumiþi”, spuneConstantin. Acum, pe terenulviran sunt douã lacuri pline cupãstrãvi, o cabanã la intrare,alte cãbãnuþe pentru locuit,bãncuþe, leagãne ºi multã ver-deaþã.
“Nu avemnicio datorie”
Familia Rachieru se mân-dreºte cã nu a împrumutat nicimãcar un leu de la bãnci saudin alte surse pentru a transfor-ma terenul viran într-o bazã deagrement: “Ne-am dat seamacã nu vom reuºi dacã vom îm-prumuta bani. Ar fi trebuit sãdãm rate, sã dãm dobânzi mariºi, cel puþin deocamdatã, noifacem un profit mic doar dinvânzarea de pãstrãvi, cabanele
de locuit nu sunt gata, nu suntdate în folosinþã. De asemenea,cei care vor sã se relaxeze timpde o zi pot veni la pescuit, potface ºi un grãtar, nimeni nu îiopreºte. Asta pentru cã vrem catotul sã fie bine pus la punct,nu ne încurcãm cu jumãtãþi demãsurã. Cãsuþele vor fi gata înprimãvara anului viitor, totatunci ºi un bãruleþ ºi o cramãde vinuri, o cramã rãcorosãnumai bunã pentru vremurilecãlduroase de varã”, comple-teazã Costicã Rachieru, cel care
spune cã nu ºi-a fãcut un cal-cul al investiþiei. “Am lucrateu, tatãl meu ºi un frate laaceastã bazã de agrement.Mai avem o sorã plecatã ºiacum în strãinãtate ºi ea ne-a ajutat mult cu banii. Lu-crãrile au durat destul demult, trei ani, asta pentru cãnu am avut toþii banii o datã.Când am avut cu ce, am con-struit, apoi am mai plecat ºinoi la muncã, sã facem alþibani. Nici nu ºtiu dacã vomface calculele vreodatã, poa-te e mai bine aºa”.
Bordeieîn pãmânt,noul plan
Baza de agrement a fostvizitatã deja de mulþi ro-mâni, dar ºi de câþiva strãini.“Au venit oameni cu cortu-rile, au stat peste noapte. Aupescuit, au fãcut un grãtar ºis-au simþit bine. Au fost ºidouã familii de strãini, unadin Lyon, alta de la Paris.Ne-au spus cã s-au simþitexcelent ºi cã vor revenicând totul va fi gata. “Deo-camdatã nu am investit înpromovare, vom face ºiacest pas când cabanele vorputea fi folosite. Vom faceºi altele, acum nu este decâtcea mare ºi patru mai mici.Oricum, amplasamentul esteunul excelent, de la acestlucru am ºi pornit. În apro-piere este Mânãstirea Hore-zu, iar de aici se va porni ladrum spre viitoarea staþiuneVârful lui Roman”, spuneCosticã Rachieru. În scurttimp, vâlcenii se vor apucade îndeplinirea unei alte ideicare cred cã va prinde de mi-nune: “Vom face bordeie înpãmânt, cu doar o uºã, pro-babil metalicã. Vor fi rãco-roase, un fel de buncãr înpãmânt. Am vãzut pe inter-net, vom fi ºi alei de piatrãcare vor duce la ele, din câteºtiu eu în România nu maieste aºa ceva”, completeazãRachieru. Directorul Cen-trului de Informare Turisti-cã al oraºului Horezu, ªte-fan Rachieru, este unchiullui Costicã ºi spune cã a ºtiutde la început cã rudele salevor reuºi: “Ideea este genia-lã, eu am crezut în ei de laînceput ºi am ºtiut cã vorreuºi. Sunt extrem de uniþi,moarta mamei lor i-a unit ºimai tare. Trei oameni sã facãsinguri aºa ceva, e lucrumare. Au muncit de dimi-neaþã pânã seara. Au strânstoþi bani, de la unul la altul,într-un buzunar comun, aºaau putut face ceva. Toatematerialele folosite sunt lo-cale. Piatra din râu, nisipuldin zonã, lemnul din pãdu-rile pe care le deþine fami-lia. Pentru apã s-a fãcut uncontract, este apã naturalã,trece prin cele douã bazine,se repurificã prin filtre ºi seduce înapoi la sursã”.
Constantin Rachieru
ªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fierªase palme ºio voinþã de fier
18 - 24 septembrie 2013 www.indiscret.ro
14DIVERTISMENT
de Viorel Pîrligras, dupã personajele inventate de Marin Iorda ºi Nicolae Batzaria
2014, la BibliotecaNaþionalã a Româ-niei (spaþiul expo-ziþional Palimpsest– Mezanin) poate fivizionatã expoziþiaArta Benzii Dese-nate, în cadrul pro-iectului de autorMuzeul Benzii De-senate.
tate lucrãri realiza-te, de-a lungul tim-pului, de aproxi-mativ 70 de crea-tori de BD.
Arta Benzii De-senate îºi propunesã explicitezeaventura de maibine de 100 de ania benzii desenateromâneºti – decu-
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului
pajul ºi principiulsecvenþialitãþii,formatele, genuri-le, tematica, eta-pele în realizareaunei BD etc. –,mizând pe un dis-curs documentarîn care sunt coop-
Lucrãrile olte-nilor prezenþi înexpoziþie – Mari-an Mirescu ºi Va-lentin Iordache –pot fi gãsite ºi înrevista BDC nr.8.În toate chioºcuri-le de presã craio-vene.
Publ
icita
te
15SPORT
CrampoaneHCM Baia Mare,
Oltchimul nordului
Holstebro ºi Viborg, lo-curile 2 ºi 3 din cam-pionatul Danemarcei,
Sercodak Dalfsen, campioanaOlandei, ºi HCM Baia Mare,vicecampioana României, s-au întâlnit, sãptãmâna trecutã,într-un patrulater cu mizãenormã. Viborg, triplã câºtigã-toare a Ligii Campionilor, unadintre cele mai bogate echipe,dar care în campionat a fostdevansatã de Holstebro, ceeace spune mult despre turneulde calificare într-una din gru-pele preliminare. HCM se pre-zenta la start, în ambiaþa so-norã a sãlii “Lascãr Panã” dinurbea natalã, cu o ºansã des-tul de strãvezie. Semifinala cuViborg HK ne-a adus, pe noioltenii, în parametrii partide-lor din sala “Traian”, când Un-gureanu ºi Nechita, de exem-plu, încercau sã înfrângã cer-bicia unor teamuri-emblemãca Viborg sau Gyor. Imaginilele-au regãsit în exerciþiul func-þiunii pe cele douã, asamblateînsã într-o altã maºinãrie degoluri în care au mai excelatGeiger, Buceschi, Pârvuþ,Szucs etc. Filmul primei repri-ze ne mai ieºise prin piele, ro-mâncele au marcat cu nonºa-lanþã ºi au pus faþã de adver-sare un ecart ce pãrea liniºti-tor, dar danezele au forþat ºi s-au dus la vestiare cu 12-11.Repriza secundã a fost o cur-sã de urmãrire în ambele sen-suri, credeam cã ne picã tava-nul în cap, pentru ca, pe mu-chie de final, sã înscrie, deci-siv, Melinda Geiger: 26-25.Finala cu Holstebro, de dumi-nicã, a þinut nu de impondera-bil, cum ne-am fi aºteptat, cide magie. Ceva ce nici Râm-nicu Vâlcea nu trãise în anii eide glorie europeanã. Aºadar,Holstebro, vicecampioanaDanemarcei, Viborg locul 3,avantaj Holstebro, deþinãtoa-rea Cupei EHF. Precauþi, îndimineaþa finalei, Costicã Bu-
de Virgil Dumitrescu
ceschi ºi elevele sale au anali-zat “la sânge” filmul evoluþieidin semifinalã a nordicelor,care au trecut la pas de olan-deze. Dacã finala de coºmar cuHCM s-a transmis în Dane-marca, ºi credem cã da, acest“pol de putere” din handbaluleuropean nu se poate sã nu fiîngheþat pentru 60 de minute.De remarcat cã arbitrele suroriCharlotte ºi Julie Bonaventu-ra, din Franþa, “înþepate” înpreambulul comentariului depe Digi, cum cã nu ar avea lainimã handbalul românesc, au“fluierat” corect ºi punct. Înminutul 9, bãimãrencele con-duceau de-a dreptul incredibilcu 9-0 (!!), minutul ºi golul,în urma unor contraatacuri demanual ºi combinaþii pe semi-cerc demne de videoteca hand-balului. Ungureanu a închispoarta în stilu-i binecunoscut,pentru a o deschide cu mingilungi, ca la Oltchim, pe Ne-chita, iar acest argint viu atransformat totul în aur. Abiaîn minutul 10 a venit primareuºitã a vicecampioanei dinþara nefericitului prinþ de laElsinor, minus celebrele-i in-finitive, soarta finalei fiindpecetluitã cu vârf ºi îndesat.Geiger, Buceschi, Pârvuþ, Ne-chita, Szucs, Radics ºi restulbãncii de rezerve s-au jucatde-a pisica ºi ºoarecele cu în-treg lotul de jucãtoare aparþi-nând unei lãudate ºcoli dehandbal, acestea fiind condu-se ºi la 13 goluri diferenþã.Aceeaºi diferenþã ºocantã aîncremenit ºi pe tabelã: 36-23! În grupa preliminarã aLigii Campionilor, bravisimaHCM va întâlni Gyor, câºti-gãtoarea la zi a trofeului,Hypo Viena, cu atâtea titlurila activ, ºi Thuringer, cam-pioana Germaniei. Chiar cãbãimãrencele n-au nimic depierdut, câtã vreme Viborgulpãrãsea grupa principalã cuzero puncte. Va fi spectacol!
Senatorul Dan Niþu, finan-þatorul formaþiei CS Munici-pal Râmnicu Vâlcea, a râs cuun ochi ºi a plâns cu celãlaltla finalul meciului din CupaRomâniei contra UniversitãþiiCraiova. Fan declarat al juve-þilor, parlamentarul sperã caªtiinþa sã ajungã cât mai susºi chiar sã joace finala com-petiþiei. Totuºi, Niþu recunoaº-te cã Niculescu ºi compania ausacrificat partida pentru a seconcentra mai mult pe meciu-rile din campionat. “Nu amieºit chiar cu fruntea sus, pânãla urmã am pierdut. Vreau sãfelicit Universitatea Craiovapentru cã a prestat un joc fru-mos, sper sã ajungã cât maideparte în Cupa României,poate chiar în finalã. Eu suntun fan al ªtiinþei. De mic þincu aceastã echipã. Acum nuºtiu, recunoc, care dintre echi-pele cu numele de Universita-tea Craiova este cea adevãra-tã, cea a lui Mititelu sau cea aprimãriei. Cert este cã Bãniatrebuie sã aibã o echipã fanionpentru cã au mulþi suporteri ºifotbalul porneºte în Oltenia dela Craiova. Moral, adevãrataUniversitatea este cea a luiMititelu, dar nu vreau sã intru
Gruparea dinZãvoi a sacrificatCupa Românieipentru campionatºi pare favoritã sãajungã în “Liga luiMiticã”
de Eugen Dinu
Claudiu Niculescu aluat decizia de amiza pe o formaþie
plinã de rezerve în meciulde Cupa României cu FCUniversitatea Craiova.Chiar ºi aºa, gruparea dinZãvoi a reuºit sã punã mariprobleme trupei italianuluiNicolo Napoli. Craiovenii s-au impus în final cu 2-1,dupã ce golul victoriei a fostmarcat în minutele de finalale partidei. Claudiu Nicu-lescu a fost eliminat pentruproteste la adresa arbitrilorºi a spus cã rezultatul a fostunui injust: “A câºtigat echi-pa mai slabã. Se mai întâm-plã în fotbal sã ratezi ºase-ºapte ocazii clare, dar ad-versara sã se impunã. Ei auavut noroc, noi am avut ghi-nion, asta e soarta, tabela aarãtat 1-2 la final ºi Univer-sitatea merge mai departe,noi ne oprim aici în CupaRomâniei, dar putem sã neconcentrãm pe campionat”.
în amãnunte, problemele aces-tea trebuiesc rezolvate de eiacolo. În ceea ce ne priveºte,nu poþi sã mergi pe douã fron-turi, noi ne dorim foarte multsã promovãm în primul eºalonºi în disputa cu Universitateas-au folosit ºi mai mulþi fot-baliºti care au fost rezervepânã acum. Una peste alta, afost un meci frumos, eu þin sãle mulþumesc suporterilor careau fost alãturi de noi. Sunt unpic trist, dar am speranþe maripe viitor. Trebuie sã recunosc,CS Municipal a jucat strategic,am sacrificat cupa pentru cam-pionat”.
Primul succes,cu emoþii pe final
Dupã egalul din debut de laSlatina ºi eliminarea din CupaRomâniei încã din primul turîn care a participat, CS Muni-cipal nu mai avea ca variantãdecât victoria în meciul dedebut al campionatului pe pro-priul teren. Elevii lui ClaudiuNiculescu au întâlnit un adver-sar care în mod normal nu sepoate implica în lupta pentrupromovarea în primul eºalon,FC Bihor Oradea. ªi vâlceniiau încercat sã tranºeze rapidsoarta celor trei puncte puse înjoc. Gazdele au deschis sco-rul încã din minutul 6, atuncicând Briceag l-a servit idealpe Arnãutu, care nu a greºit
18 - 24 septembrie 2013www.indiscret.ro
þinta. Dominarea totalã a ol-tenilor a continuat în primareprizã ºi terenul parcã eraînclinat spre poarta apãratãde Smaranda. Golul al doi-lea a venit logic, dupã o ju-mãtate de orã de joc. Ser-vant a fost de aceastã datãAdi Popa, în timp ce MihaiDeaconescu, urcat în atac,a punctat ca un vârf auten-tic. Dacã la jumãtatea me-ciului ar fi fost trei sau pa-tru la zero pentru CS Mu-nicipal, nu ar fi mirat pe ni-meni, dar oaspeþii au plecatla cabine în dejavantaj denumai douã goluri. Lucuri-le nu au mers deloc binepentru bihoreni nici în pri-ma parte a reprizei secun-de. Din minutul 61 oaspeþiiau rãmas în inferioritate nu-mericã, dupã ce Sfârlea aprimit cel de-al doilea car-tonaº galben ºi a fost trimisla cabine mai devreme. Cul-mea, CS Municipal a mic-ºorat turaþia motoarelor ºiorãdenii au început sã legemai bine pasele, fãrã a puneînsã în mare pericol poartaapãratã de Matache. Cucinci minute înainte de fi-nal, tabela avea sã arate 3-0pentru gruparea din Zãvoi.Cataramã a transformnat înstilul lui Claudiu Niculescuo loviturã liberã de la 20 demetri distanþã de poarta ad-versã ºi emoþiile celor pes-te 1.500 de spectatori vâl-ceni se risipeau total. A ur-mat o perioadã halucinantãa meciului. FC Bihor a re-dus din handicap o datã ºiîncã o datã, iar minutele deprelungire au fost trãite detoatã lumea la intensitatemaximã. Pânã la urmã s-aterminat 3-2, victorie cumult mai clarã decât o aratãscorul. CS Municipal a ur-cat pe locul doi în clasa-ment, a avut ºansa sã fie li-der, dar pânã la finalul se-zonului regulat mai are timpcu duiumul sã o facã.
Sâmbãtã,vine “BãtrânaDoamnã”
În etapa urmãtoare decampionat, sâmbãtã, CSMunicipal va evolua tot pepropriul teren ºi are ºansa sã“aresteze” primul loc al cla-samentului. Elevii lui Clau-diu Niculescu vor întâlni peUTA ºi, din nou, cuvântul deordine este victoria. “Bãtrâ-na Doamnã” se aflã în sub-solul clasamentului, are unsingur punct din douã etapeºi vine la Râmnicu Vâlcea sãrecupereze pasivul de douãpuncte de la “adevãr”. Încampionatul trecut, acasã,FC Damila, echipa care s-atransformat în CS Munici-pal, a învins la limitã peUTA, scor 1-0. Meciul de laArad a fost spectaculos ºi s-a terminat la egalitate, 2-2.
E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo
UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee
pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu
o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.
Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipa-mente, instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardo-sire, vopsitorie, zugrãveli etc.
Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori.
Popânzãleºti – Sfântul Ca-linic de la Cernica a suferitsãpãtâmâna trecutã o„schimbare de sex“. Maiexact, la ordinul ÎPS IrineuPopa, mitropolitul Olteniei,mãnãstirea de cãlugãri afost transformatã într-unade maici. Motivul, cel ofi-cial cel puþin, ar fi acela cãamplasamentul este într-osituaþie nu foarte bunã.Tocmai de aceea, ÎPS Iri-neu a decis cã acolo estenevoie urgentã de o mânãde femeie, astfel cã Mãnãs-tirea Sf. Calinic este, înce-pând de sãptãmâna trecu-tã, una de maici, multe din-tre ele foste locatare areMãnãstirii Jitianu.
„Yeti“ de la RotondaDe ceva vreme, în zona trotuarelor din spaþiul cunoscut în toponi-
mia localã drept la „Rotonda“, îºi face veacul un monstru comunitarbiped, a cãrui blanã ce-i acoperã capul are firul foarte lung cu nuanþeînspicate, de culoare gri în ansamblu, restul corpului fiind acoperit deo geacã flenduroasã, numai fâºii, pe sub care se mai ghicesc pulovereºi alte accesorii, iar blana nu se mai vede. Labele inferioare sunt înve-lite cu o pereche de blugi moderni, singurul veºtmânt aflat în bunãstare. De obicei, în membrele superioare animalul poartã mai întot-deauna un pet cu etichetã de bere din care suge la rãstimpuri, cumpã-rat pe banii lãsaþi de trecãtori. Ca ºi câinii comunitari, mult huliþi înaceste zile, nu poartã botniþã, iar nevoile ºi le face pe unde apucã, defãraº, mãturicã ºi pungã pentru strâns rezidiile, nici pomenealã. Zilniceste vãzut de cetãþeni în postura în care-ºi eliminã dejecþiile în public,fãrã jenã. Dacã pentru copiii mai mici câinii reprezintã o atracþie spe-cialã, pentru oricine se uitã mai atent, monstrul este privit de micuþi cunespusã curiozitate care, imediat, se transformã în repulsie. Mai alesdacã cei care-i þin de mânã nu au inspiraþia sã pãstreze un minim dedistanþã de 3-4 metri când trec pe lângã el. Au mai fost în zonã ºi alþiide-a lungul timpului, începând cu Traian Nebunu’, cel care avea ocasã dãrãpãnatã vizavi de Spitalul Preda prin anii 50, ºi s-au dus de lasine, fãrã ca sã-i „eutanasieze” cineva. Dar acum, în secolul 21, neîntrebãm de ce organele abilitate nu iau nicio mãsurã de peste un ande zile, dacã nu ºi mai mult, de când a apãrut arãtarea în zonã? Dacãpe câinii comunitari îi apãrã asociaþii bine constituite, cu grãmezi debani la îndemânã, în mod sigur cã pe acest comunitar nu-l va plângenimeni, iar o zonã relativ curatã ºi liniºtitã a oraºului va scãpa de ungunoi. Sau, poate, aºteptãm sã omoare un copil pentru a ne trezi larealitate?
Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de Dolj
„Grevista“ Anghel viseazã...la o firmã luminoasã
Deºi se remarcã doar printr-o lipsãintensã de activitate în colegiul pecare-l reprezintã, senatoarea Cris-
tiana Anghel, celebrã pentru cearcãneleprofunde câºtigate în perioada în care s-aînfometat în direct la Antena 3, viseazã lao firmã luminoasã care sã-i marcheze bi-roul parlamentar. Obiºnuitã cu lumina re-flectoarelor, senatoarea considerã proba-bil cã o simplã plãcuþã ar fi mult prea ba-nalã pentru o vedetã de anvergura dom-niei sale. Visul grevistei s-a nãruit însã înmomentul în care a aflat cã o firmã lumi-noasã costã câteva sute de euro, plus ofacturã consistentã la energia electricã.Pentru cã toþi cei care o cunosc pe Cris-tiana Anghela ºtiu cã totul e pânã la bani,cu care este mereu extrem de „atentã“...ca sã nu spunem zgârcitã.
Pentru cine batclopotele,Laurenþiu?
Simþindu-ºi ameninþat scaunul devicepreºedinte al Consiliului Ju-deþean Dolj, liberalul cu trecut
penal Laurenþiu Ivanovici îºi cautã febrilancore atât în propriul partid, cât ºi în celal tovarãºilor de coaliþie. În timp ce segudurã supus pe lângã picioarele minis-trului Voicu, sperând ca acesta sã-i treacãuºor cu vederea inabilitãþile politice ºi ad-ministrative, el forþeazã ºi mâna PSD-uluipentru a obþine o bilã albã în caz cãmembri ai conducerii PNL vor solicitavreodatã opinia colegilor de coaliþie. Cutoate acestea, vizibil conºtienþi de lipsaviitorului politic al personajului de tristprezent, din ce în ce mai des din tabãraliberalã se aud voci de contestare a vice-preºedintelui CJ, motiv pentru care nu estedeloc exclus ca într-o ºedinþã viitoare con-ducerea partidului sã tranºeze problema.
„Minunea“ de la P„Minunea“ de la P„Minunea“ de la P„Minunea“ de la P„Minunea“ de la Popânzăleştiopânzăleştiopânzăleştiopânzăleştiopânzăleşti
ÎPS Irineu a transformato mãnãstire de taici într-una
