Amãnunteîn pagina 16 O mega-firmã, gata sã preia proiectul · într-o scrisoare transmisã de...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 596 . 596 . 596 . 596 . 596 2 2 2 2 24 - 30 mai 204 - 30 mai 204 - 30 mai 204 - 30 mai 204 - 30 mai 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

RRRRRenaştenaştenaştenaştenaşte cea mai mare cea mai mare cea mai mare cea mai mare cea mai mare ine ine ine ine invvvvvesesesesestiţietiţietiţietiţietiţieimobiliară din ultimii 30 de aniimobiliară din ultimii 30 de aniimobiliară din ultimii 30 de aniimobiliară din ultimii 30 de aniimobiliară din ultimii 30 de ani

3Amãnunteîn pagina

AnişoarAnişoarAnişoarAnişoarAnişoara Sa Sa Sa Sa Stănculescu,tănculescu,tănculescu,tănculescu,tănculescu,prprprprpreşedinteşedinteşedinteşedinteşedinta ALDE Cra ALDE Cra ALDE Cra ALDE Cra ALDE Craioaioaioaioaiovvvvva:a:a:a:a:

Amãnunteîn pagina 16

„Suntun politiciannou, nevirusatde jocurile politice“

















2Amãnunte

în pagina

Confruntaþi cu grave probleme financiare înultimul an, chinezii de la Shandong Ningjian au

fost de acord sã vândã proiectul craioveanconcetãþenilor China Railway 14th Bureau

Group Co. Ltd., una dintre cele mai mari firmede construcþii din China, patronatã chiar de

cãtre stat.

Furnizorulde gazenaturaleal Oltchim,în faliment

















O mega-firmã,gata sã preiaproiectul „Cartierul

Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”


Chinezesc”

24 - 30 mai 2017 www.indiscret.ro

2INTERVIU

Consiliul Director al Asociaþiei ChinologiceOltenia convoacã Adunarea Generalã Ordi-narã în data de 09 iunie 2017, ora 17, lasediul asociaþiei din Craiova, strada FraþiiBuzeºti nr. 25.

Anunþ

de Cosmin Pretorian

Rep.: Cine este AniºoaraStãnculescu, doamna AniºoaraStãnculescu?

Aniºoara Stãnculescu: Unom nãscut, crescut, educat înCraiova, care ºi-a fãcut o fami-lie ºi o profesie - cea de inginer- în acest oraº. O femeie dina-micã intratã de un an în politi-cã, motivatã de gândul cã poateface ceva pentru oraºul din ini-ma ei.

Rep.: Dupã ce PSD-ul a pro-pus-o craiovenilor pe Lia Olgu-þa Vasilescu, ALDE Dolj conti-nuã tradiþia unei candidaturi fe-minine la Primãria Craiova.Care consideraþi cã sunt atuu-rile dumneavoastrã în compa-raþie cu contracandidaþii în-scriºi în aceastã cursa electo-ralã?

A.S.: Sunt singura femeie dinaceastã competiþie electoralã,ceea ce poate fi un atu. Cumvasurprinzãtor singurã pentru cãsondajele aratã cã locuitoriiCraiovei preferã o femeie înpoziþia de primar al urbei. Lu-cru încurajator pentru mine, cuatât mai mult cu cât, în doar 60de ore, au semnat 7.206 craio-veni pentru candidatura mea,deºi am anunþat ultimii intenþiaparticipãrii la aceastã cursã elec-toralã. Îmi place sã cred cã sta-tutul de politician nou, neviru-sat de jocurile politice, reprezin-tã de asemenea un atu.

Formaþia mea de inginer mãva ajuta sã acþionez raþional,pragmatic ºi planificat, ceea cenu se prea întâmplã azi la Pri-mãria Craiovei. Felul meu de afi mereu în dialog cu oameniiºi în general bucuria de a întâlniºi asculta oamenii cred cã repre-zintã de asemenea un atu.

Infrastructurarutierã ºi de utilitãþi,locuri de muncã ºicurãþenia reprezintãprincipalele pro-bleme ale Craiovei

Rep.: Ce credeþi cã îi lipseº-te Craiovei pentru a redevenipolul de putere socio-economi-

AnişoarAnişoarAnişoarAnişoarAnişoara Sa Sa Sa Sa Stănculescutănculescutănculescutănculescutănculescu, preşedinta ALDE Craiova, continuătradiţia femeilor-candidat la postul de primar al Craiovei

Publ

icita

te

cã din perioada anilor 70-80 aisecolului trecut?

A.S.: O viziune integratã asu-pra dezvoltãrii oraºului. De lainfrastructurã rutierã ºi de utili-tãþi ºi pânã la investiþiile stra-tegice cu scop direct - reindus-trializarea oraºului. De la valo-rificarea prin turism cultural ºiistoric a moºtenirii culturale aoraºului ºi pânã la ”revoluþia”necesarã în birocraþia oraºului.

De la „fotografia mare” a nevoiide modernizare a reþelei de sã-nãtate publicã pânã la detaliilelegate de nevoia de curãþeniecotidianã în spitale, în centrulvechi sau de montare a bãnci-lor în staþiile de autobuz. Sau demenþinerea locurilor de joacãpentru copii la un nivel adecvatde modernitate ºi siguranþã.

Rep.: Din analiza dumnea-voastrã ºi a partidului pe careîl reprezentanþi, care ar fi pri-mele trei probleme pe care cra-iovenii ºi le-ar dori rezolvate încel mai scurt timp ºi care suntsoluþiile propuse de dumnea-voastrã?

A.S.: Primele trei probleme,aºa cum rezultã din cercetarea

recentã pe care am fãcut-o lanivelul aºteptãrilor craiovenilor,sunt:

1.Infrastructurã rutierã ºi deutilitãþi (asfaltare strãzi, traficfluidizat, locuri parcare, furni-zarea apei potabile, rezolvareaproblemelor privind difuzareaagentului termic etc.);

2. Locuri de muncã cu accentimportant pe ideea de mai bineplãtite ºi pãstrarea tinerilor, aforþei de muncã în oraº;

3.Curãþenia în oraº (ecologi-zare, deratizare, înfrumuseþare)ºi reabilitarea/ modernizareareþelei de sãnãtate publicã.

Unele pot fi rezolvate în timpmai scurt dacã existã voinþã ad-ministrativã, dedicare pentru

oraº ºi bun simþ public al celuicare conduce. Altele presupundezvoltarea unei capacitãþi maiperformante de a pune în slujbadezvoltãrii resurse locale, sume-le de la bugetul naþional ºi fon-durile europene.

„Viziunea asupradezvoltãrii Craioveinu poate fi decât unaliberalã“

Rep.: La depunerea candida-turii dumneavoastrã, domnulIon Cupã, preºedintele ALDEDolj, a subliniat faptul cã par-tidul pe care îl reprezentaþi areun program de dezvoltare ac-celeratã a Craiovei. Ne puteþidetalia ce presupune acest pro-gram?

A.S.: Deºi se fac lucruri buneîn oraº, ele sunt încã puþine dinperspectiva obiectivului strate-gic pe care eu îl vãd ca fiindacela al revenirii între primelemunicipii ale þãrii. Ca ritm dedezvoltare economicã, moder-nitate a serviciilor publice saucalitate a vieþii.

Da, este nevoie de un pro-gram de dezvoltare acceleratãa Craiovei, de atacarea fronta-lã a problemelor nerezolvate deatâþia ani. Oraºul nostru esteunul din primele 4-5 din þarãdin care se pleacã, ceea ce estefoarte trist ºi în profundã dis-cordanã cu mândria tradiþiona-lã a craiovenilor. Voi prezentaliniile principale ale acestuiprogram la începutul campa-niei electorale.

Rep.: Are nevoie Craiova, înacest moment, de un primar dedreapta?

A.S.: Oraºul are nevoie de unprimar în adevãratul sens al cu-vântului. Viziunea asupra dez-voltãrii Craiovei nu poate fi de-cât una liberalã. Ceea ce nu în-seamnã cã ne ocupãm doar decentrul oraºului sau de creºte-rea profesiilor liberale. Dimpo-trivã, nu trebuie sã lãsãm pe ni-meni în urmã. Cartierele, strã-zile ºi pieþele secundare, oame-nii care au nevoie de a douaºansã pentru a reuºi, tinerii ºibãtrânii Craiovei vor fi la fel deimportanþi pe agenda mea delucru.

Craiova are nevoie de un pri-mar drept care sã punã pe prim-plan oraºul ºi oamenii sãi, cuproblemele lor reale. De aceeaºi candidez sub sloganul „Maiîntâi, Craiova!”

„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”„Sunt un politician nou,nevirusat de jocurile politice”

3SPECIAL

24 - 30 mai 2017www.indiscret.ro

de Cosmin Pretorian

Deºi mulþi s-au grãbit„sã-i cânte prohodul“,proiectul cartierului

chinezesc de pe strada Caracaleste la un pas sã renascã din pro-pria-i cenuºã. Dupã un an detãrãgãnãri ºi incertitudini, chi-nezii de la Shandong Ningjianºi-au recunoscut incapacitateade a finaliza lucrãrile la cvarta-lul de blocuri ºi ºi-au dat acor-dul pentru preluarea proiectuluide cãtre o firmã de stat din Chi-na, concetãþenilor China Rail-way 14th Bureau Group Co.Ltd., una dintre cele mai mariunitãþi de profil de pe continen-tul asiatic.

Noua firmã chinezãa indisponibilizat170 milioane europentru proiectulcraiovean

„Compania noastrã (ChinaRailway 14th Bureau GroupCo. Ltd. n.red.) a hotãrât sãcumpere compania þintã (SCShandong Ningjian Construc-tion Group Investment Româ-nia SRL n.red.), precum ºi pro-iectul þintã al acesteia (Cartie-rul Chinezesc din Craiovan.red.). (...) de la data de 24Martie a.c., datã la care v-amconfirmat începerea demersu-rilor legale, (...) am realizatdeja urmãtoarele proceduri:Due diligence financiar, fiscalºi legal, Evaluarea internã ºi

RRRRRenaştenaştenaştenaştenaşte cea mai mare cea mai mare cea mai mare cea mai mare cea mai mare ine ine ine ine invvvvvesesesesestiţie imobiliară din ultimii 30 de anitiţie imobiliară din ultimii 30 de anitiţie imobiliară din ultimii 30 de anitiţie imobiliară din ultimii 30 de anitiţie imobiliară din ultimii 30 de ani

Dupã o lungã perioadã de timp în care reuºita proiectului edilitar „Cartie-rul Chinezesc“ a stat sub semnul întrebãrii, în aceste zile Primãria Craio-va a primit veºti bune de pe continentul asiatic. Confruntaþi cu graveprobleme financiare în ultimul an, chinezii de la Shandong Ningjian aufost de acord sã vândã proiectul craiovean concetãþenilor China Railway14th Bureau Group Co. Ltd., una dintre cele mai mari firme de construcþiidin China, patronatã chiar de cãtre stat. În acest sens, în ultimele douãsãptãmâni au fost transmise edililor craioveni acordul de vânzare-cum-pãrare dintre cele douã societãþi chineze, un certificat de bonitate finan-ciarã a cumpãrãtorului, din care reiese cã firma de stat are în conturipeste 130 milioane de euro ºi o solicitare de prelungire a termenuluiacordat de cãtre edili cu 60 de zile. Având în vedere intenþiile ºi bonitateafinanciarã a noului investitor chinezesc, este de aºteptat ca la sfârºitulacestei sãptãmâni Consiliul Local Craiova sã aprobe aceastã derogare încondiþiile în care perspectivele sunt mai mult decât optimiste în ceea cepriveºte derularea ºi finalizarea proiectului.

aprobarea conducerii, precumºi a consiliului de administra-þie, negocieri purtate cu acþio-narul companiei þintã (SCShandong Ningjian Construc-tion n.red.) ºi încheierea unuiacord provizoriu (...), semna-rea unui protocol de due dili-gence, audit financiar ºi eva-luarea activelor ºi demarareaprocedurilor.“, se menþioneazãîntr-o scrisoare transmisã decompania chinezã municipali-tãþii craiovene. Totodatã, peadresa primãriei craiovene asosit ºi o scrisoare de referinþãa Bãncii Industriale din Chinacare atestã faptul cã Railway14th Bureau Group Co. Ltd. „adepus în contul deschis la ban-ca noastrã suma totalã de

983.811.796, 53 RMB (aproxi-mativ 170 milioane euro -n.red.)”

Având în vedere acest lucru,Railway 14th Bureau GroupCo. Ltd. a solicitat sãptãmânatrecutã Primãriei Craiova „oprelungire cu 60 de zile a ter-menului anterior, (...) sã reînce-pem construcþia acestui proiectla sfârºitul lunii iulie”.

Seriozitatea acestor demer-suri, una fãrã precedent în ulti-mul an, ºi interesul major al cra-iovenilor de a vedea finalizatacest proiect au determinat exe-cutivul primãriei sã propunãconsilierilor locali o ultimãamânare cu 60 de zile a terme-nului limitã care expira la sfâr-ºitul lunii mai.

Cine este Railway 14th Bureau

Group Co. Ltd.?Railway 14th Bureau Group Co. Ltd. este una dintre cele mai

puternice companii de construcþii din China, având active de

aproximativ 4 miliarde de euro ºi un numãr de aproximativ

15.000 de angajaþi. Compania desfãºoarã activitãþi în dome-

niul construcþiilor de cãi ferate, autostrãzi, locuinþe, linii de

metrou, extragere de resurse minerale în 17 þãri strãine ºi 31 de

provincii chineze. Railway 14th Bureau Group Co. Ltd. se aflã

sub administraþia Comisiei Consiliului de Stat pentru Suprave-

gherea ºi Administrarea Activelor de Stat (SASAC China).

O mega-firmã,gata sã preia proiectul„Cartierul Chinezesc”


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

ªtrandul Ostrovenidin Râmnicu Vâlcea,unul dintre cele maicunoscute locuri deplajã din Oltenia, vafi deschis pe 1 iuniea.c., potrivit unuicomunicat de presãal Primãriei Râmni-cu Vâlcea. ªi înacest an, activitateade agrement se vadesfãºura în paralelcu activitatea deºantier, chiar dacãlucrãrile au avansatconsiderabil.

de Marielena Popa

Municipalitatea a maianunþat cã în ºedinþa operativã de luni,

22 mai, au fost stabilite câtevareguli în vederea pãstrãrii or-dinii la aceastã bazã de agre-ment, precum ºi la zona de pic-nic din apropiere, unde va fiextins sistemul de supraveghe-re: „S-a dispus ca ªtrandulOstroveni sã fie deschis pen-tru sezonul estival începând cudata de 1 iunie, stabilindu-se,totodatã, o serie de reguli pri-vind curãþenia ºi ordinea ce vortrebui urmate de cãtre cei cevor vizita aceastã bazã de agre-ment. Rãmânând în zonã, s-acerut urgentarea extinderii sis-temului de supraveghere video

la locul de picnic de pe malullacului din Ostroveni, pentru ase preîntâmpina sau sancþionadistrugerile înregistrate în modconstant la infrastructura deacolo”.

În martie 2015, în interima-tul lui Gigi Matei, ªtrandul Os-troveni a intrat într-un programde modernizare de 31,9 milioa-ne lei, din care 50% finanþareeuropeanã ºi 50% finanþare lo-calã. Lucrãrile urmau sã dureze19 luni, deci pânã în octombrie2016. Pe parcurs, din cauza pro-iectãrii deficitare, au apãrut pro-bleme la realizarea fundaþiilor,iar din cauza constructorului,întârzieri în ritmul lucrãrilor. Laînceputul acestui an, primarulMircia Gutãu declara cã proiec-tul este pãgubos pentru bugetullocal deoarece s-a ajuns de la50% la peste 94% contribuþiedin partea primãriei, ºi anunþamãsuri radicale în cazul în carelucrãrile nu avanseazã rapid.

În septembrie,târgul Râureniva fi închispentrumodernizare

Primãria precizeazã cã încep

ºi lucrãrile de modernizare atârgului Râureni: „S-a mai sta-bilit ca modernizarea Târguluide la Râureni sã se facã, într-oprimã etapã, pe o porþiune azonei comerciale pânã în lunaseptembrie ºi doar apoi târgulsã fie închis complet pânã la fi-nalizarea tuturor lucrãrilor; înfelul acesta, activitatea celorcare îºi comercializeazã produ-sele aici nu va fi afectatã preamult”.

Râmnicu Vâlcea:pe 1 iunie, se deschideªtrandul Ostroveni


















5ANALIZÃ

Publ

icita

te

Joi, 1 iunie 2017, orele16.00, parcarea Annabel-la A-Z, bd. Dem Rãdules-

cu, se transformã într-un imensspaþiu de joacã. Cu mic, cumare, vâlcenii sunt invitaþi sãparticipe la un spectacol verita-bil, în care vedetele sunt chiarcopiii dumneavoastrã.

Pasiunea pentru cãlãtorii, joa-cã ºi plãcerea de a descoperilucruri noi este la fel de mare laorice vârstã. Fie cã este vorbade oraºe sau þãri pe care nu lecunoaºtem, fie cã ne gândim lalumi imaginare, de poveste, încare putem pãºi doar cu pute-rea imaginaþiei, bucuria aventu-rii este imensã pentru oricine,mai mari sau mai mici.

Aventura prin joacã este o in-

vitaþie deschisã la distracþie într-o mare sãrbãtoare a prieteniei,plinã de provocãri dintre celemai amuzante. Vom parcurge cuo vitezã ameþitoare distanþeimaginare de mii de kilometriºi vom gusta fiecare ingrediental unei petreceri de zile mari.Toþi participanþii vor avea asi-gurate amintiri plãcute.

Împreunã cu profesioniºti aispectacolului, cei mici se vorbucura de teatru pentru copii,picioroange, ateliere de creaþiepe grupe de vârstã, picturi pefaþã, jocuri ale copilãriei de al-tãdatã, muzicã ºi dans, desenepe asfalt, concursuri ºi multealte surprise.

Annabella ureazã tuturorclienþilor: “La mulþi ani!”

Al patrulea an consecutiv,Annabella ºi Râureni vãinvitã sã sãrbãtoriþi Ziua

Copilului printr-uneveniment deosebit

la Annabella A-Z

PPPPPorororororţiaţiaţiaţiaţiade vde vde vde vde venin!enin!enin!enin!enin!

de Marielena Popa

În Bujoreni, cea mai prostadministratã comunã dinjudeþul Vâlcea este frãsu-

nealã, cãci pe 11 iunie vor fialegeri pentru funcþia de pri-mar. La nici un an din man-dat, Gheorghe Udubae a pãrã-sit scaunul. Nu, nu l-a luatduba, l-a luat frica. Duba îlluase puþin pe predecesorulsãu, Alexandru Roºu. Pe el, ºitrei sferturi din angajaþii pri-

ÎntrÎntrÎntrÎntrÎntre eşecul lui Gigel şi eşecul lui Geore eşecul lui Gigel şi eşecul lui Geore eşecul lui Gigel şi eşecul lui Geore eşecul lui Gigel şi eşecul lui Geore eşecul lui Gigel şi eşecul lui Georgel!gel!gel!gel!gel!

Cea mai prostadministratã comunãdin Vâlcea cautã primarmãriei, sub acuza unor retroce-dãri ilegale. ªi când te gândeºticã din lipsã de personal era unsalariat pe trei posturi!!! Ce þi-eºi cu procurorii ãºtia!

Ce moºtenesc cei doi princi-pali contracandidaþi, GheorgheGîngu de la PSD ºi Gigel Câr-stoiu de la PNL? Moºtenesc ceau administrat, cãci ºi unul ºi

celãlalt au fost consilieri locali,viceprimari, dar ºi primari inte-rimari, Gîngu asigurând ºi înprezent interimatul.

La Bujoreni, principala pro-blemã este comunitatea de circa800 de rromi, lãsaþi de ani ºi anide capul lor, ca urmare a unuilung ºir de compromisuri pentruvoturi. Iatã câteva exemple:

Mai an, primãria avea de în-casat, de la 400 dintre ei, circa20 de miliarde lei vechi, pe di-verse amenzi. În locul metode-lor de coerciþie, administraþialocalã ridica din umeri ºi spu-nea cã este depãºitã de situaþie,întrucât cei în cauzã erau geni-ali în fente.

Apoi, obiºnuiþi sã fie trataþi cublândeþe, þiganii n-au avut pro-bleme în a tãia ilegal 100 dehectare de pãdure de la privaþi.Probleme, ceva? Aº!

ªi pentru cã ãi mici sunt ºi eicetãþeni cu drepturi, aproxima-tiv 90 dintre copiii rromilor dinBujoreni au certificate de han-dicap. Suspect de mulþi! Iar hra-

na pentru un copil cu handicapcostã 17 lei pe zi, din bugetullocal. Sã fi cerut primãria vreoreexpertizare, ceva?

La naiba, astea sunt mãrunþi-ºuri acum, cã se apropie alege-rile. Cei doi au treabã, seducelectoratul þigãnesc. Gîngu ºi-aluat ºi un consilier rrom, carepresteazã pentru el, în comuni-

tate. Pe dreapta, Cîrstoiu con-trabalanseazã, sprijinit de ave-rea lui colosalã, dar ºi de fos-tul primar, Roºu, care are li-pici la etnie. Cum sã aducãacum vorba Gigel ºi Georgeldespre amenzi neplãtite ºi pã-duri chelite, nenorociri tolera-te ºi de ei?

Cu Georgel ºi Gigel candi-daþi, cea mai prost administra-tã comunã din Vâlcea nu areºanse sã scape de acest tristsuperlativ. Pentru cã amândoipoartã povara eºecului.

Gheorghe Gîngu Dragoº Cîrstoiu

de Virgil Dumitrescu

hai ªora întindea femeii iubi-te puntea de cristal a unui des-tin care ar fi clintit ºi stânca.La 98 de ani! A fost bun prie-ten cu Eliade ºi Cioran, cu Io-nescu ºi Brâncuºi. La Paris aaudiat cursurile unor gânditoriprecum Wahl, Laporte sauEtienne Gilson, cel care, larândul sãu, avea sã spunã de-spre român cã ”un asemeneafilosof se naºte o datã la o sutãde ani”. A activat în Rezisten-þa francezã, dar în 1948 a re-fuzat cetãþenia conaþionalilorlui Napoleon ºi a ales sã revi-nã acasã din ataºament faþã deoriginile sale bãnãþene. A fostcel dintâi ministru al învãþã-mântului dupã revoluþie ºi aparticipat la fenomenul numitPiaþa Universitãþii. La Cluj-Napoca, unde domiciliazã de50 de ani, primeºte pe oricineîn casa lui, cu braþele deschi-se, ”când nu sunt sparte þevilede la baie sau de la bucãtãrie”,ceea ce denotã cã sublima gaz-dã nu locuieºte într-un turn defildeº, incasabil. Murmurã fe-meii hitul preferat în felul sãuneasemuit ºi poartã cãmaºãroºie pentru cã roºul înseam-nã viaþã. Iar de viaþã se bucu-rã cu seninãtatea pe care i-oconferã Clipa. Are ºi Mihaiªora un vis terestru, acela dea ajunge sub cascada Niagara,”sã-i cadã apa-n cap”, dar nuare vizã pentru Americi ºi nicidolari pentru avion. Este de-taliul care m-a fãcut sã zâm-besc, apoi sã mã simt vinovatpentru cã, vai, cum ar fi oftatOctavian Paler, mie chiar mi-a cãzut Niagara în cap.

Mihai ªora, un longe-viv fermecãtor prinºtiinþa de carte ºi fi-

losofia de viaþã, avea 98 de anicând a cerut-o în cãsãtorie peLuiza Palanciuc, o femeie fru-moasã, mult mai tânãrã, carese remarcase ca poetã, eseis-tã, traducãtoare ºi cercetãtoa-re în filosofia politicã. Atunci,în 2015, ea traversa într-unmod fabulos cea de-a 42-a pri-mãvarã din buletin. O poves-te de cuplu suprarealistã într-un univers paralel animat decu totul alte valori decât celeperen ºtanþate. O chimie în doicare, înainte de a fi explicita-tã, dacã aºa ceva e posibil, me-ritã asumatã de orice norocos.Adevãrat, cererea în cãsãtoriepentru care ”întinerise” acade-micianul Mihai ªora a dospitvreo 25 de ani, timp în care s-au pus de acord endorfinele.S-a întâmplat la 25 mai 2015,când pulsaþiile minutului deaur 19,36 - 19,37 au fãcut le-gea. De ce ºi cum, mãrturiseº-te însãºi femeia hãrãzitã a rostiun lung ºi cochetant DAAA-AA ”bãrbatului care a avut tã-ria, în faþa lumii întregi (neau-zitor de vorbe nedrepte), s-ocearã în cãsãtorie”. Nu muº-chii ºi tatuajele care îi speriepe copii au convins, nici con-turile în bancã, fãrã numãr,nici iahturile. ”Limba românãeste cea care-þi poate da ºi þãr-mul ºi marea”, enunþã genera-list ºi poematic Luiza Palan-ciuc - ªora, care este ºi reali-zatoarea peliculei de familie”100”. Excelent vorbitor delimba românã ºi nu doar, Mi-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Vinovat de a fi vãzut Niagara

de Nicuºor Fota

„Se aprobã darea în adminis-trare, cãtre Regia Autonomã deAdministrare a Domeniului Pu-blic ºi Fondului Locativ Craio-va, a bunurilor aparþinând do-meniului public ºi privat al mu-nicipiului Craiova, rezultate caurmare a implementãrii proiec-tului «Amenajare de parcuri ºigrãdini în Municipiul Craiova– Parcul Nicolae Romanescu»,identificate în anexele nr.1 ºi 2care fac parte integrantã din pre-zenta hotãrâre. Predarea - pri-mirea bunurilor identificate laart.1 din prezenta hotãrâre se vaface prin proces-verbal de pre-dare - primire, încheiat întrepãrþi în termen de 30 de zile dela aprobarea prezentei hotãrâri”,prevede proiectul aflat pe ordi-nea de zi a ºedinþei ordinare deconsiliu local.

Documentaþia întocmitã defuncþionarii Primãriei Craiovaaratã cã recepþia a fost efectua-tã luna aceasta, direcþia de pro-fil a primãriei declarând proiec-tul finalizat ºi bun de preluat ºidat în administrare în urmã cucâteva zile, pe 18 mai 2017.„Prin adresa nr. 69071/18.05.2017 Direcþia Elaborareºi Implementare Proiecte infor-meazã cã s-a finalizat proiectul:«Amenajare de parcuri ºi grã-dini în Municipiul Craiova Par-cul Romanescu» , proiect finan-

PPPPParararararcul rcul rcul rcul rcul reabiliteabiliteabiliteabiliteabilitat de municipalitat de municipalitat de municipalitat de municipalitat de municipalitatatatatate ve ve ve ve va fa fa fa fa fi pri pri pri pri predatedatedatedatedatîn adminisîn adminisîn adminisîn adminisîn administrtrtrtrtrararararare re re re re regiei municipale de pregiei municipale de pregiei municipale de pregiei municipale de pregiei municipale de profofofofofililililil

þat în cadrul Programului Ope-raþional Regional, Axa priorita-rã 1, Domeniul Major de inter-venþie 1.1., conform Contractu-lui de finanþare nr. 150518/09.10. 2015, încheiat între Mi-nisterul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului, în calitate de Au-toritate de Management pentruProgramul Operaþional Regio-nal 2007 – 2013, Agenþia pen-tru Dezvoltare Regionalã Sud– Vest Oltenia, în calitate de Or-ganism Intermediar ºi UnitateaAdministrativ Teritorialã Muni-cipiul Craiova, în calitate debeneficiar, fiind încheiat proce-sul-verbal la terminarea lucrã-rilor nr. 55046/08.05.2017. Da-toritã faptului cã toate lucrãrilede construcþii, echipamente ºidotãrile acestui obiectiv au fostfinalizate, recepþionate ºi înre-gistrate în domeniul public ºiprivat al municipiului Craiovase transmit în vederea adminis-trãrii ºi exploatãrii de cãtreConsiliul Local al Municipiu-lui Craiova”, se aratã în rapor-tul întocmit de funcþionarii Pri-mãriei Craiova. De menþionatcã provesul-verbal de recepþiemenþiona câteva zeci de proble-me sesizate la lucrãrile efectua-te în parc, majoritatea deficien-þelor fiind semnalate la capito-lul aspersoare ºi ciºmele, toatefiind însã ulterior declarate ca„rezolvate” de comisia de re-cepþie.

Nu e inaugurare,e plimbare

În aceeaºi zi cu adoptareaproiectului privid darea în ad-ministrare cãtre RAADPFL aParcului Romanescu, PrimãriaCraiova anunþã ºi o inauguraresemioficialã, botezatã „prome-nadã artisticã”. Astfel, ediliianunþã printr-un comunicat cã„invitã craiovenii, joi, 25 mai2017, la o promenadã artisticãîn Parcul Nicolae Romanescu.Cei care vor alege sã-ºi petrea-cã dupã-amiaza de joi, începândcu ora 16.00, pe aleile din Par-cul Romanescu, vor avea oca-zia sã retrãiascã vremuri de al-tãdatã, în ritmuri de fanfarã mi-litarã, de muzicã clasicã ºi în-conjuraþi de poveºtile copilã-riei”, evenimentul fiind organi-zat cu sprijinul Brigãzii Multi-naþionale Craiova, a Liceului deArtã „Marin Sorescu”, a Teatru-lui pentru Copii ºi Tineret „Co-libri” ºi a artiºtilor Operei Ro-mâne Craiova.

Opera Românãia Teatrul de Varã

Printre evenimentele progra-mate joi se numãrã ºi un spec-tacol de balet oferit de OperaRomânã Craiova, care va fi pusîn scenã la Teatrul de Varã, deasemenea reabilitat recent. Dealtfel, pe ordinea de zi a ºedin-þei de joi a consiliului local fi-gureazã ºi un proiect care dã deînþeles cã prezenþa artiºtilotOperei în Parc, între lac ºi grã-dina zoologicã, se va pemanen-tiza. Proiectul prevede asocie-rea municipiului Craiova, prinConsiliul Local al MunicipiuluiCraiova ºi Opera Românã Cra-iova, în vederea administrãrii încomun a Teatrului de Varã dinParcul „Nicolae Romanescu”.

Proiectul mult-întârziat derulat de PrimãriaCraiova pentru reabilitarea parcului centenar aajuns la final. Reprezentanþii municipalitãþii ausemnat procesul-verbal de recepþie, neajunsu-rile constatate fiind declarate remediate. Obiec-tivul va fi predat, în ºedinþa de joi a ConsiliuluiLocal Municipal cãtre RAADPFL Craiova. Înaceeaºi zi, edilii anunþã un soi de inaugurare ainvestiþiei recepþionate, botezatã „promenadãartisticã”.

Parcul Romanescu,recepþionat ºi bunde promenadã


















Ajuns la ediþia cu numã-rul 19, Forumul Regio-nal al Apei din Bazinul

Dunãre -Marea Neagrã, ExpoApa, rãmâne un mijloc eficientde promovare a activitãþii fie-cãrui operator de apã-canal dinRomânia, o platformã ce mijlo-ceºte schimbul de informaþiidintre cei ce oferã material ºi so-luþii ºi cei ce asigurã furnizarea24/24 de ore a celui mai impor-tant serviciu public - alimenta-rea cu apã si canalizare.

Organizat la Palatul Parla-mentului din Bucureºti, între15 ºi 17 mai 2017, ForumulRegional al Apei este cea maiimportantã manifestare dinRegiunea Dunãre - Marea Nea-grã, tema abordatã în acest anvizând creºterea eficienþei sec-torului de apã.

La deschiderea oficialã a Fo-rumului Apei, au fost prezenþiStella Ronner-Grubaèiæ, amba-sadorul Olandei la Bucureºti,Diane D‘Arras, preºedinteleAsociaþiei Internaþionale aApei, Rovana Plumb, ministruldelegat pentru Fonduri Euro-pene, Olimpia Negru, secretarde stat în Ministerul Apelor ºiPãdurilor, Ion Câmpeanu, se-cretar de stat în MinisterulMediului, Laszlo Borbely, con-

ABA OLT: ForumulRegional al Apei

din Bazinul Dunãre –Marea Neagrã, Expo Apa

silier de stat în cadrul aparatu-lui propriu de lucru al prim-ministrului.

Preºedintele Asociaþiei Ro-mâne a Apei, Felix Stroe, a des-chis în mod oficial lucrãrileForumului Regional al ApeiDunãre - Europa de Est, speci-ficând în discursul sãu impor-tanþa serviciilor de alimentarecu apã ºi canalizare pentru asi-gurarea calitãþii vieþii în toateformele ei.

Doamna ministru RovanaPlumb a felicitat Asociaþia Ro-mânã a Apei pentru realizãrilepe plan naþional ºi internaþional,pentru buna colaborare dintremembrii asociaþiei. ,,Muncadumneavoastrã este un indica-tor al gradului de civilizaþie alpopulaþiei. Schimburile de ex-perienþã ºi workshopurile dincadrul acestei manifestãri aducun plus de valoare acestui do-meniu, care se simte la nivelulbeneficiarilor. Pentru 2014-2020, pentru Programul Ope-raþional Investiþii Mari (POIM),sunt alocate 3 miliarde de europentru infrastructura de apã,iar de aceste finanþãri nu de-pind doar dezvoltarea operato-rilor ºi creºterea calitãþii servi-ciilor, dar ºi agenþii economicicare asigurã forþã de muncã ºi

Tendinþa care s-a mani-festat de la începutulanului, cea de deprecie-

re, a devenit o constantã pentruleu, creºterea economicã baza-tã pe consum provocând adân-cirea deficitului comercial.

Neîncrezãtori în modul încare guvernul PSD-ALDEgestioneazã economia, prinpolitici fiscale ºi salariale po-puliste, investitorii preferã sãse þinã departe de leu, chiardacã PIB-ul a crescut în primultrimestru, conform datelor pre-liminare ale INS, cu 5,7%, iarcererea de titluri de stat româ-neºti, implicit intrãrile de va-lutã, este mare.

De altfel, la finalul perioa-dei analizate, Trezoreria a atras500 milioane lei, la un randa-ment mediu de 1,36%/an înscãdere faþã de licitaþia prece-dentã cu aceeaºi scadenþã, în25 februarie 2019. Oferta decumpãrare a bãncilor s-a ridi-cat la 1,42 miliarde lei, semncã statul român este conside-rat un bun platnic.

Pe de altã parte, se pare cãjumãtatea de miliard de eurocare a fost eliberatã de BNRprin micºorarea rezervelor învalutã ale bãncilor va fi retur-natã bãncilor-mamã, în condi-þiile în care volumul creditelorîn valutã s-a restrâns în favoa-rea celor în lei.

Investitorii au în vedere ºiafirmaþia guvernatorului Mu-gur Isãrescu, fãcutã de maimulte ori de la începutul aces-tui an, cã leul nu are un spaþiumare de apreciere.

De la 4,5476 lei, la începu-tul perioadei analizate, cursuleuro a crescut în 18 mai la4,5729 lei, maxim care nu amai fost atins din 24 octombrie2012, atunci când scena poli-ticã era tulburatã de apropia-

7ACTUALITATE

Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

tele alegeri parlamentare ºiultima suspendare a preºedin-telui Bãsescu.

Euro a testat pragul de 4,58lei, însã la finalul intervaluluitranzacþiile s-au realizat între4,559 ºi 4,564 lei, astfel cãBNR a anunþat o medie de4,56 lei.

Presiunea depreciativã asu-pra leului se va menþine ºi înurmãtoarele sãptãmâni, eurourmând sã testeze pragul de4,6 lei, în contextul în care fac-torilor interni li se adaugã ceiexterni, în primul rând crizapoliticã provocatã de preºe-dintele Trump.

Posibilitatea ca preºedinteleSUA sã fie suspendat sau chiardemis, dupã ce acesta l-a de-mis pe James Comey, directo-rul FBI, iar la scurt timp a fã-cut ”confidenþe” top secretunor oficiali ruºi, a provocatdeprecierea rapidã a dolarului.Cursul acestuia a scãzut la fi-nalul perioadei la 4,0774 lei,minim al ultimelor mai mult deºase luni, când cotaþiile din pia-þã au coborât pânã la 4,059 lei.

Dupã ce s-a apropiat de pra-gul de 1,10 franci/euro, mo-neda elveþianã a încheiat inter-valul la 1,088 – 1,092, astfelcã media ei a fluctuat între4,1540 ºi 4,1971 lei.

Perechea euro/dolar a urcatde la 1,0923 la 1,1234 dolari,nivel care nu a mai fost atinsdin 9 noiembrie, dupã alege-rile prezidenþiale din StateleUnite.

Scãderea precipitatã a mo-nedei americane a fost însoþi-tã de creºterea preþului uncieide aur pe piaþa specializatã dela Londra la 1.252 dolari, lafixingul de vineri searã.

Analiza cuprindeperioada 16 – 22 mai

Consumul nu ajutã leulsã se aprecieze

















materialul necesar implementã-rii acestor proiecte“.

Asociaþia Românã a Apei aoferit ºi de aceastã datã Comi-tetului Teritorial Olt-Jiu un spa-þiu generos, în care reprezentan-þii Administraþiei Bazinale deApã Olt au fãcut cunoscute celemai importante proiecte de in-vestiþii derulate sau aflate încurs de implementare. În primazi, la deschiderea oficialã a Fo-rumului, a luat parte ºi directo-rul ABA Olt, dl. ing. Velicu Era-mazu.

Miercuri, 17.05.2017, repre-zentanþii ABA OLT au partici-pat ºi la workshopurile organi-zate în cadrul forumului, undedl. ing. Ion Popa, din cadrulBiroului investiþii - ABA Olt, aprezentat proiectul “Regulari-zarea pârâului Caºin pe secto-rul Târgul Secuiesc-Valea Sea-cã, judeþul Covasna” - proiectcofinanþat din Fondul de Coe-ziune al Uniunii Europene prinProgramul Operaþional Secto-rial “Mediu”.

Pe parcursul celor trei zile aleforumului, reprezentanþii ABAOlt au oferit celor interesaþi in-formaþii concrete din domeniulgospodãririi apelor.

Compartimentul deComunicare, Relaþii cu Presa


8SPECIAL

Odatã cu felicitãrile ºiîncurajãrile pentrucandidatura depusã de

ALDE pentru funcþia de pri-mar al Craiovei, am primit ºiîntrebãri, legitime de altfel. Dece un candidat propriu? De cenu susþine ALDE candidatulpropus de PSD?

Am sã rãspund cu cinci ar-gumente pe care eu le consi-der a fi raþionale.

În primul rând, ALDE nueste o ”anexã” a PSD. ALDEeste un proiect politic pe pi-cioarele lui, un partid liberalmodern cu o favorabilitate ºiîncredere tot mai mari din par-tea publicului.

ALDE este ºi va fi un parte-ner corect de guvernare pen-tru PSD ºi înþelege sã se achi-te de toate obligaþiile ce îi re-vin din acest statut. Între aces-te obligaþii nu se regãseºte im-perativul susþinerii candidaþi-lor PSD la diferitele funcþii deprimar care se aleg în data de11 iunie.

În al doilea rând, ALDE areo viziune LIBERALÃ despredezvoltarea oraºului pe carevrem sã o comunicãm, sã oîmpãrtãºim direct craiovenilor.Candidatul nostru va lansa laînceputul campaniei un proiectde dezvoltare al oraºului aºacum rezultã el din analizele ºiproiecþiile noastre.

În al treilea rând, obiectivulnostru ca organizaþie politicãlocalã este acela de a deveni laorizontul anilor 2020 cea maiimportantã forþã politicã libe-ralã din Craiova ºi din Dolj.Putem atinge acest obiectivdoar având ”meciuri în picioa-

De ce are ALDE un candidatpropriu la Primãria Craiovei?

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

re”, cum se spune în sport,doar promovând ideile ºi so-luþiile noastre în competiþiielectorale, acolo unde le pu-tem valida public.

În al patrulea rând, membriiºi simpatizanþii noºtri din Cra-iova ne-au cerut sã ne înscriemîn aceastã competiþie electora-lã. Sunt mulþi craioveni carenu se simt reprezentaþi nici dePNL ºi nici de PSD ºi care cau-tã o alternativã nouã.

La fel ca în viaþa de zi cu zi,ºi în politicã voinþa ºi caracte-rul unor oameni ºi al unor or-ganizaþii se ºlefuiesc în acþiu-ne, în competiþia alternative-lor.

Nu în ultimul rând, avem uncandidat propriu pentru cãavem un candidat bun, cu unprofil cerut de cãtre craioveni.Foarte mulþi craioveni vor înfruntea oraºului o femeie prag-maticã, dinamicã, familistã,nascutã, crescutã, educatã înCraiova.

Candidatul ALDE, inginerulAniºoara Stãnculescu, cores-punde acestui profil de candi-dat revendicat de craioveni.

Campania noastrã nu va fiîndreptatã împotriva vreunuipartid sau persoane publice oriprivate. Vom rãspunde la ata-curi doar dacã ºi atunci cândimaginea noastrã va fi lezatã.În rest, vom sta de vorbã cucraiovenii ºi le vom arãta so-luþiile noastre. Nu vom intraîn rãzboaie politice ºi nici îndueluri sterile ale orgoliilor.

Noi am decis sã punem peprimul plan Craiova!

Mai intâi, Craiova!

Publ

icita

te

Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promo-varea Culturii Tradiþio-

nale Dolj participã, anul aces-ta, la Zilele Craiovei cu specta-cole folclorice în cadrul eveni-mentului organizat împreunã cuMuzeul Olteniei „Satul româ-nesc în zi de sãrbãtoare“; cuexpoziþie - concurs de picturã,muzicã ºi poezie la Galeriile„Cromatic“ ºi cu Alaiul Cãlu-ºului Oltenesc, ajuns la cea de-a XIX-a ediþie.

Spectacolele folclorice voravea loc în zilele de 29, 30 ºi 31mai, orele 16:00 – 18:00, la CasaBãniei – Esplanadã (Secþia deetnografie a Muzeului Olteniei).Astfel, luni, 29 mai 2017, vorevolua ansamblurile folclorice„Rozele Calafatului“ din Cala-fat ºi „Hora Desnãþuiului“ dinBârca; marþi, 30 mai 2017, „Bâr-sãncuþa“ de la Colegiul NaþionalPedagogic „ªtefan Velovan“ dinCraiova, „Oltenaºii“ din Scãeºti,„Mlãdiþele“ de la ªcoala Gim-nazialã din Coþofenii din Dos ºi„Bobocica“ din Bãileºti; mier-

curi, 31 mai 2017, pe scenã sevor afla fanfara „TrâmbiþaºiiDomnului“ de la Desa ºi Ansam-blul Folcloric „Izvoraºul“ dinBratovoeºti.

Tot miercuri, de la ora 12:00,este organizatã la Galeriile„Cromatic“ ale Centrului Jude-þean pentru Conservarea ºi Pro-movarea Culturii TradiþionaleDolj expoziþia concurs de pic-turã, recitare ºi audiþii muzicale„Tradiþie ºi culoare“, împreunãcu ªcolile cu clasele I – VIII„Ion Creangã“ ºi „Sfântul Du-

mitru“.În Duminica Rusaliilor, 4 iu-

nie 2017, de la ora 10:00, cra-iovenii sunt aºteptaþi în Piaþa„Mihai Viteazul“, la Alaiul Cã-luºului Oltenesc – ediþia a XIX-a, pentru a porni alãturi de ce-tele de cãluºari spre Parcul „Ni-colae Romanescu“, unde aces-tea vor face dovada mãiestrieidansului ritualic, vor oferi pe-lin ºi sãnãtate celor ce vor avearãgazul sã se lase vrãjiþi deaceastã poveste scrisã sub ochiinoºtri an de an.

Ansambluri folclorice,cãluºari ºi creaþie

artisticã la Zilele Craiovei


































9SPECIAL

Persoanele care aulocuit cel puþin 30 deani în Râmnicu Vâlceaºi pe o razã de 8 km înjurul municipiuluibeneficiazã de reduce-rea vârstei standardde pensionare cu 2ani, fãrã penalizare.Proiectul de lege afost adoptat marþi, 23mai a.c., în plenulCamerei Deputaþilor,camerã decizionalã,iar dupã publicarea înMonitorul Oficial vadeveni lege.

de Marielena Popa

Iniþiat în legislatura trecu-tã de fostul senator PSDLaurenþiu Coca, amenda-

mentul la Legea 263/2010 pri-vind sistemul unitar de pensii afost „resuscitat” în 2017 de cã-tre deputaþii Eugen Neaþã (PSD)ºi Cristian Buican (PNL), careºi-au ºi disputat întâietatea înacest demers. Proiectul de legea fost adoptat în Senat pe 2 mai2017. Apoi a ajuns în dezbate-rea Comisiei pentru muncã dinCamera Deputaþilor, unde a be-neficiat de un lobby susþinut dinpartea deputaþilor vâlceni Eu-gen Neaþã ºi Daniela Oteºanu,membri ai acestei comisii.

Deputatul Neaþãdespre generaþia„Clor, lindan,amoniac”

Marþi, 23 mai a.c., în plenulCamerei Deputaþilor, EugenNeaþã le-a cerut parlamentari-lor sã voteze acest amenda-ment, iar dupã vot le-a mulþu-mit în numele generaþiei „Clor,lindan, amoniac”: „Sunt nãscutîn Râmnicu Valcea, aproape deplatforma chimicã unde dinanii ’70 funcþioneazã OltchimSA, Uzinele Sodice ºi CETGovora. Am vãzut adesea noricând afarã era soare, am respi-rat clorul ce mai tot timpul scã-pa din instalaþiile vechi ºi de-pãºite ale Oltchim. Când aces-ta lipsea, respiram pulberiletoxice de la CET sau amonia-cul de la USG. Am mâncat peº-te cu miros de lindan ºi am bãutapã cu gust de clor. Am vãzutcum pãrinþii, prietenii ºi veci-nii mei îmbãtrâneau prematur,cum spitalele se aglomerau deoameni ce prea devreme seîmbolnãveau.

A fost o perioadagrea, de încercare,de risc,de rezistenþã!

Când instalaþiile au fost mo-dernizate, poluarea evidentã a

rãmas una remanentã! Ne în-soþeºte ºi azi ºi mâine, proba-bil multe generaþii. Astãzi,prin votul nostru, am adus oreparaþie târzie, dar utilã ºi demare ajutor pentru generaþia«Clor, lindan, amoniac» ºi înnumele acestor generaþii vãmulþumesc pentru votul dat!Sunt bucuros pentru aceastãreuºitã ºi vreau sã îi anunþ pelocuitorii judeþului Vâlcea ºipe cei care nu au avut încre-

dere cã amendamentul ce l-amdepus a trecut astãzi în Came-ra Deputaþilor ºi a devenitlege. Astfel, toate persoanelecare au locuit cel puþin 30 deani în zonele afectate de po-luarea remanentã (RâmnicuVâlcea) beneficiazã de redu-cerea vârstei de pensionare cu2 ani fãrã penalizarea prevã-zutã la alin.4 din lege”, a afir-mat parlamentarul vâlcean.

Deputatul Buican:„Este, de fapt, oreparaþie moralã”

Într-un comunicat de presã,deputatul liberal Cristian Bui-can a subliniat cã aceasta esteo reparaþie moralã pentru locui-torii municipiului RâmnicuVâlcea. El le-a mulþumit tutu-ror colegilor deputaþi care auvotat acest proiect de lege ºiimplicit pentru introducereamunicipiului Râmnicu Vâlceape lista zonelor ai cãror cetã-þeni beneficiazã de pensionareanticipatã cu 2 ani, fãrã pena-lizare. „Astãzi, Plenul CamereiDeputaþilor a votat PL-x 188/2017 Proiect de lege pentrumodificarea art.65 alin. (5) dinLegea 263/2010 privind siste-mul unitar de pensii publiceprin care cetãþenii care au lo-cuit 30 de ani în municipiulRâmnicu Vâlcea ºi pe o razã de8 km în jurul municipiului be-neficiazã de reducerea vârsteistandard de pensionare cu 2ani, fãrã penalizare. Este, defapt, o reparaþie moralã, maiales în condiþiile în care în Le-gea 263/2010 privind sistemulunitar de pensii publice existaaceastã prevedere cã locuitoriianumitor zone din þarã unde auexistat combinate chimice pu-teau beneficia de pensionareanticipatã, fãrã penalizare.Dupã publicarea legii în Mo-nitorul Oficial, vâlcenii vorputea beneficia de aceastã pre-vedere”, a subliniat deputatulBuican.

Locuitorii municipiului RâmnicuVâlcea se pot pensiona mai

devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


devreme cu 2 ani


10INTERVIU

ªi-a propus sã redea valoare judeþului Dolj, dinpunct de vedere folcloric, chiar dacã iubeºte cupatimã meleagurile gorjeneºti ºi pe cele dinMehedinþi. Cautã soluþii pentru ca AnsamblulFolcloric „Maria Tãnase” sã ocupe un locfruntaº pe podiumul instituþiilor de folclor dinOltenia, ºi nu numai. Niculina Stoican, cea carede opt luni se aflã la conducerea ansamblului,vine din mijlocul echipei, fapt ce o ajutã, dupãcum tocmai ea susþine, atunci când ia deciziipentru „familia Maria Tãnase”. O familie alecãrei interese le reprezintã cu mândrie ºi maxi-mã responsabilitate.

de Octavia Hantea

Reporter: Cu paºi repezi,ne apropiem de finalul primeijumãtãþi a acestui an. Cum afost acest interval de timppentru Ansamblul Folcloric„Maria Tãnase”?

Niculina Stoican, directoral Ansamblului Folcloric„Maria Tãnase”: Pentrumine, anul a început în lunaoctombrie 2016, când am ve-nit manager la AnsamblulFolcloric ”Maria Tãnase”. Deatunci, ºi timpul meu ºi viaþamea se mãsoarã un pic altfelºi ca atare o sã vorbesc de-spre acest ansamblu începândcu octombrie, anul trecut. Dintoamna trecutã, am venit cusufletul strâns ºi cu ideea cãnu ºtiam cum o sã fiu perce-putã de oamneni. Este foarteimportant ca cei cu care lu-crezi sã aibã deschidere faþãde tine ºi sã aibã încredere întine. Nu eram sigurã de aces-te lucruri, eu veneam dintreei, ºtiam foarte multe lucruride culise, lucruri ale noastre,de strictã bucãtãrie, de strictdormitor, de strictã familie”Maria Tãnase”. Dar sã deviicap de familie ºi sã încerci sãpãstrezi ºi liniºtea, bucuria ºisã aduci ºi bani în familia res-pectivã, este foarte greu.Acum, dupã aproape opt luni,pot sã vã spun cã am devenitdependentã de fiecare dintrecolegii mei. I-am cunoscutaltfel ºi nu existã zi sã nu mãgândesc la cum ºi cât de re-pede sã ne rezolvãm proble-mele de zi cu zi care apar încadrul echipei. Acest lucruînseamnã cã ºi feedback-ul pecare l-am primit de la fiecareîn parte a reuºit sã mã deco-necteze un pic de presiuneape care o simþeam în primãfazã, prin prisma funcþiei ocu-pate. Am reuºit sã mã pãstrezumanã ºi sã fiu aproape de eiºi pentru mine acest fapt estecea mai mare realizare a mea.

„Îmi place sã credcã i-am fãcutsã funcþionezeca pe un întreg”

Rep.: Faptul cã veniþi dinmijlocul echipei ºi cunoscândatât împlinirile cât ºi neajun-surile, vã ajutã în luarea de-ciziilor? Aþi schimbat ceva,legat de activitate, de echipã,în cele opt luni?

N.S.: Faptul cã vin din mij-locul echipei mã ajutã foartemult. Mã ajutã, în primul

rând, pentru cã ºtiu ce înseam-nã munca propriu-zisã. Spunacest lucru pentru cã este o marediferenþã între munca de condu-cere ºi cea pe care o fac colegiimei. Or, dacã nu cunoºti muncade zi cu zi a oamenilor pe careîi reprezinþi, dacã nu cunoºtiproblemele lor, pe bucãþi, pedomenii, este mai dificil sã ges-tionezi întregul. Nu ºtiu dacã amschimbat mare lucru. Am cãu-tat sã fac ceea ce am putut maibine pentru ansamblu. Cred cãce am schimbat eu, ºi chiar mi-aº dori sã rãmânã aºa pentrutotdeauna, este încrederea pecare colegii mei o au unul faþãde celãlalt, respectul pe care l-au cãpãtat din atitudinea meadeschisã pe care am avut-o faþãde ei. Îmi place sã cred cã i-amfãcut sã funcþioneze ca pe unîntreg de care se bucurã fiecareîn parte, cãpãtându-ºi respectulºi importanþa de sine. Sunt multmai încrezãtori, paºii lor suntmult mai hotãrâþi, indiferent defuncþia ocupatã ºi sunt mult maizâmbitori. Atunci când mergemla evenimente, fiecare ºtie ce arede fãcut pentru ca la final sã fiemândru de rezultate.

Rep.: Aminteaþi de evenimen-te. A fost o perioadã bunã, dinacest punct de vedere, din toam-nã ºi pânã acum?

N.S.: Am început în toamnalui 2016, ca manager, cu unspectacol de sfârºit de an, apoiam avut schimbul de experien-þã cu Ansamblul „Doina Gorju-lui”, eveniment organizat încentrul Craiovei, pe 20 decem-brie 2016, dupã ce noi am fostla Târgu Jiu, în data de 18 de-cembrie. A urmat spectacolul„Dragobete cu desCÂNTEC”,cu menþiunea cã noi am înce-put anul cu foarte multe con-tracte. Am evoluat în aproapetoate oraºele importante ale Ol-teniei. Vom merge ºi la Otopeni,aºteptãm sã perfectãm con-tractul cu Bucureºtiul, pentruFestivalul din Ciºmigiu. Toateaceste contracte încheiate cusume bune ne aduc un plus devaloare, fiind adevãrat cã baniinu aduc ei fericirea, dar o între-þin cu desãvârºire ºi, mai multdecât atât, îþi dau ºi o notã bunã.Cu cât reuºeºti sã negociezi uncontract pe o sumã bunã, cu atâtpercepþia celor la care mergi sãonorezi acel contract este cã aivaloare ºi atunci ºi obligaþia ta,ca instituþie, este sã te ridici lavaloarea pe care ai negociat-o.Sprijinul ºi nãdejdea mea în totceea ce înseamnã organizare despectacole este doamna Mihae-la Smarandache. Dacã nu ar fiea, ar fi un haos total pentru cãea este cea care controleazã fie-care detaliu în parte ºi îl gestio-neazã extraordinar. Mai mult,nu este doar minuþioasã, ci ºifoarte rãbdãtoare, ceea ce nu-ilucru puþin. Am reuºit, ºi mul-þumesc pe aceastã cale Primã-riei municipiului Craiova ºi

Consiliului Local Craiova, sãavem parte, anul acesta, ºi de oatenþie înzecitã ºi am primit banila buget. Aveam nevoi care numai sufereau amânãri ºi am totnegociat, explicând cã nu ceremnimic din ce nu ar trebui sãavem, ci lucruri fãrã de care nune mai putem continua activi-tatea.

„Sã vezi salaîntreagã în picioarea fost încununareasuccesului”

Rep.: Revenind asupra sub-iectului legat de manifestãrileartistice, cum aþi simþit publi-cul care a participat la specta-colul „Nuntã de pominã la ol-teni”? A ieºit o nuntã de pomi-nã, aºa cum v-aþi propus?

N.S.: Mi-am dorit foarte taresã împrospãtez imaginea An-samblului Folcloric ”Maria Tã-nase”. Mi-am dorit sã scot înevidenþã puterea acestor oamenide a face lucruri nemaifãcute ºinemaiauzite pânã acum. Veninddintre ei, îi simþeam ºi îi vedeamcã pot ºi cã îºi doresc mai mult.Cã vor sã iasã în evidenþã, ºichiar am fãcut acest lucru prinintermediul spectacolului”Nuntã de pominã la olteni”. Laacest spectacol, un altfel despectacol, au participat toþi. Dela organizare, laturã artisticã,pânã la date juridice ºi contabi-le, toatã lumea a fost implicatã.Succesul se împarte la cei 60 demembri pe care îi avem. Ammuncit foarte mult. Pot sã vãspun cã emoþiile au fost atât demari încât nu îmi amintesc ni-mic. Dupã ce a vorbit domnulprimar, Mihail Genoiu, ºi OanaBicã, vicepreºedinte al Consi-liului Judeþean Dolj ºi fost ma-nager al ansamblului, nu maiºtiu nimic. Mã gândeam sã nufac ceea ce nu am fãcut în viaþamea, sã mã încurc cumva dincauza emoþiilor. A fost altfel, euîntr-o funcþie de conducere, ofi-cialitãþi prezente, sala plinã, aº-teptãrile oamenilor, toate au puspresiune asupra mea, asupraechipei. Îmi amintesc doar cã lafinal, dupã ce am fãcut plecã-ciunea ºi am ridicat privirea, amvãzut cã publicul era în picioa-re. Atunci am realizat cã oame-nii erau în picioare în semn derespect, iar colegii mi-au spuscã publicul s-a ridicat din mo-mentul în care Ionel Garoafã,coregraful, a anunþat cumva fi-nalul. Pentru mine, sã vezi salaîntreagã în picioare a fost încu-nunarea succesului. Pentruaceastã recunoaºtere pe care auprimit-o cei din echipa mea, or-chestra, corpul de dansatori ºisoliºtii, nu ai cum sã nu fii feri-citã. Am muncit cu toþii ºi amfost extrem de împliniþi la final.Nu a existat persoanã care sã nufi participat cu ceva. Pe lângãce am cumpãrat noi, referindu-

mã la recuzitã, fiecare a adus cea reuºit sã facã rost. O batistãdacã au cãpãtat-o, au adus-opentru a ne face treaba, ceea cee lucru mare pentru noi ca în-treg.

„Cele douã deplasãrisunt realizãri foarte,foarte mari pentruansamblu”

Rep.: Imediat dupã specta-col, corpul de dansatori, împãr-þit în echipe, a pornit spre me-leaguri strãine pentru a parti-cipa la douã festivaluri. Unul afost în Maroc, cel de-al doileaîn SUA. Ce v-au povestit la în-toarcere despre aceste experi-enþe?

N.S.: Cele douã deplasãrisunt realizãri foarte, foarte maripentru ansamblu. A fost foartedificil sã putem avea astfel decontracte, sã-i convingem cãputem sã reprezentãm România,Oltenia, aºa cum se cuvine. Amreuºit, au plecat ºi iatã cã auvenit încununaþi de succes, unsucces care se concretizeazãprintr-o scrisoare de mulþumirepe care am primit-o de la am-basadorul României în SUA.Am primit mulþumiri ºi de laambasadorul României în Ma-roc. Nu cred cã putem sã spu-nem mai multe cuvinte. Mi-amdorit ca în SUA sã plece cei careîºi gãseau rost acolo. Toatã lu-mea se întreba de ce nu am ple-cat eu. Iatã cã nu! Acum eu suntmanager. Rostul meu este sãstau aici ºi sã am grijã de oa-meni. Acolo au plecat cei caretrebuiau sã aibã grijã de laturaartisticã ºi cãpetenie de grup afost Mihaela Smarandache. Amales-o pe ea pentru cã are atâtaputere ºi o capacitate de a asi-mila tot ce este important ºi sã-mi aducã acasã, ca eu apoi sãpot transmite publicului dinRomânia ºi sã mã pot lãuda cuceea ce a fost acolo. Mihaela afost omul care a vorbit publicu-lui de acolo ºi a înmânat, însemn de respect, o plachetãambasadorului României înSUA. Pentru noi este mãreþ. DinMaroc am primit telefon a douazi dupã spectacol. Doamna am-basador a þinut sã vorbeascã cumine, sã îmi mulþumeascã pen-tru felul frumos în care s-au pre-

zentat oltenii mei acolo. Au fã-cut-o nu doar artistic, ci ºi caprezenþã umanã. Au reprezen-tat þara ºi meleagurile olteneºticu mândrie. Eu sunt foarte mul-þumitã de ei ºi sunt împlinitã defaptul cã au cãpãtat încredere.Dacã aº pleca din funcþia pecare o ocup acum, ºtiu cã las înurma mea niºte oameni care autrãit experienþa mândriei de a fiei în’iºi ºi ºi-au recãpãtat valoa-rea umanã, încrederea de sineºi propriul mod de a se exprimaprofesional.

Douã achiziþiiimportante

Rep.: Din punct de vederematerial, care sunt urgenþeleanului în curs?

N.S.: În primul rând, vomface achiziþie pe parte de sunetºi sonorizare, ceea ce pentru noieste esenþial ºi este o realizareextraordinarã. Mã bucur dinsuflet cã avem prieteni care neajutã ºi îi mulþumesc pe aceastãcale lui Cristi Mãrcuº, un ingi-ner excepþional de sunet, cu carenoi colaborãm pentru spectaco-le ºi care ne ajutã pe parte teh-nicã. El ne-a sfãtuit cu privirela ce ar trebui sã luãm pentru aacoperi toatã aria de nevoi, dinpunct de vedere al sonorizãrii.De asemenea, vom face ºi oachiziþie pentru corpul de dan-satori. Ne dorim un costum ol-tenesc, un costum din zona VãiiDunãrii, un costum la care vi-sez dinainte de a mã gândi vreosecundã cã am sã fiu manager.Mergeam la spectacole, ca so-list, ºi mereu mã gândeam la câtde frumos ar fi sã îmbrace uncostum al Doljului. Sã nu uitãmcã Ansamblul ”Maria Tãnase”reprezintã, întâi de toate, Dol-jul ºi evident, Craiova. De ace-ea cred cã trebuie sã evidenþiemacest lucru. Noi suntem acelansamblu care trebuie sã se ri-dice peste tot ceea ce înseamnãinstituþie de culturã în Oltenia,pe latura muzicii populare. Îmidoresc ca în acel moment în caredansatorii ies pe scenã, toatãþara sã spunã da, acesta esteDoljul. Vreau sã se pronunþemai des numele acestui judeþ.Eu iubesc foarte mult Gorjulpentru cã acolo sunt de o viaþã,iubesc judeþul Mehedinþi, daracum eu reprezint interesele


11INTERVIU

Niculina SNiculina SNiculina SNiculina SNiculina Stttttoicanoicanoicanoicanoican, directorul Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”:

Doljului ºi pentru mine primor-dial este acest judeþ. Voi face totce-mi stã în putinþã ca Doljul sãse ridice ºi sã depãºeascã totceea ce înseamnã instituþii defolclor în Oltenia.

„Ansamblul are loculMariei Tãnasepe podium,ºi nu locul trei, nicidoi, ci locul întâi”

Rep.: Este acest lucru o pro-vocare pentru managerul Nicu-lina Stoican?

N.S.: Chiar este o provoca-re. Toate instituþiile trebuie sãºtie cã de acum se bat cu An-samblul ”Maria Tãnase” ºi cuDoljul pe un loc pe care eu con-sider cã îl meritãm. Îmi dorescsã aduc Ansamblul ”Maria Tã-nase” la nivelul acela pe care îlmeritã. Gândiþi-vã cã ansamblulpoartã numele Mariei Tãnase.Ce poate fi mai mãreþ ºi maionorant? Este ansambul Primã-riei Craiova. Craiova este celmai mare oraº din Oltenia.Avem cei mai buni interpreþi demuzicã popularã, nu doar dinOltenia, ci din þarã. Avem, înprezent, cea mai bunã orches-trã din Oltenia. Avem un corp

de dansatori minunat care adu-ce capital de imagine. Atunci,de ce sã nu marºãm pe acestelucruri? De ce sã nu se înþelea-gã pentru totdeauna cã ansam-blul are locul Mariei Tãnase pepodium, ºi nu locul trei, nici doi,ci locul întâi. Aºa se va întâm-pla.

Rep.: Au înþeles autoritãþilelocale acest lucru?

N.S.: Eu mã strãduiesc. Prinatitudinea pe care o am, prinmodul în care negociez oriceapariþie a ansamblului, prinmunca pe care o presteazã ºicred cã autoritãþile au înþeles cãnu suntem doar un ansamblucare poate gestiona niºte mo-mente artistice ºi atât. Suntempurtãtori ºi cei care pãstreazãtradiþia, cântecul ºi jocul popu-lar. Asta, într-o Europã globali-zatã, consider cã este esenþadefiniþiei noastre pentru a nesepara ºi a ne face înþeleºi cãsuntem unici prin tradiþii, princântec, prin port popular, prinfolclor.

„Avem nevoieca orchestrasã se mãreascã”

Rep.: Majoritatea instituþii-lor din Dolj aduc în atenþie ne-

voia de personal. Cum stã, laacest capitol, Ansamblul Folc-loric „Maria Tãnase”?

N.S.: Aþi atins un punct nevr-algic. Sigur cã am avea nevoiede multe lucruri ºi poate cã ºide multe schimbãri. În viziuneamea, multe lucruri s-ar puteaface, dar vom vedea ce ne oferãtimpul. Cert este cã avem nevo-ie ca orchestra sã se mãreascãºi pentru mine acesta este unuldintre obiectivele principale.Nu am sã mã dau bãtutã pânãcând nu voi vedea o orchestrãcu un numãr rezonabil de instru-mentiºti care sã poatã susþineactivitatea a 12 soliºti ºi a cor-pului de dansatori, plus invitaþipe care îi avem în spectacole.

Rep.: Numãrul soliºtilor estesuficient?

N.S.: Noi avem norocul de aavea patru piloni principali carecred eu cã sunt stabilitateanoastrã. Încerc sã exploatez lamaximum aceºti patru soliºti, sãle înþeleg ºi programul pentrucã aceasta este situaþia. Estevorba despre Constantin Encea-nu, Petricã Mâþu Stoian, Mari-ana Ionescu ºi Niculina Stoi-can. Avem ºi soliºti care susþinactivitatea ansamblului într-unmod amplu ºi regulat, pe caremã pot baza ºi care au doveditacest lucru acum, la spectaco-lul ”Nuntã de pominã la olteni”.Au demonstrat cã se implicã înactivitate. Nu este suficientãmarca, renumele, nu doar aºapoate funcþiona ansamblul. Tre-buie sã ai ºi oameni care comu-nicã ºi care se implicã, pentrucã cei cu nume nu pot face to-tul. Ei trebuie sã fie folosiþi caniºte reflectoare care se aprinddintr-odatã ºi orbesc tot ceea ceeste în jurul lor. Avem în an-samblu soliºti de care sunt mân-drã. Este Marius Mãgureanu,reprezentativ pentru echipanoastrã, ºi o avem pe LaviniaBîrsoghe, o tânãrã extraordina-rã. Un om cu o deschidere ºi oimplicare intense. Are dãruireºi vrea sã arate ceea ce este fru-mos în Dolj. Avem nevoie laAnsamblul ”Maria Tãnase” deo astfel de persoanã care îºidoreºte cu adevãrat sã reprezin-te Doljul.

„Patriotismul pentruDolj l-am gãsitîn esenþa lui laLavinia Bîrsoghe”

Rep.: Înþeleg cã aþi gãsit per-soana potrivitã?

N.S.: Gândiþi-vã cã cei patrupiloni sunt setaþi pe zonele lor.Spui Niculina ºi Mîþu ºi nu aicum sã nu te gândeºti la Mehe-dinþi. Ai spus Enceanu, inevita-bil asociezi cu Romanaþi. Ma-riana Ionescu te trimite în zonaGorjului. Sunt puteri pe care sãle foloseºti cu inspiraþie, cumãsurã ºi atunci când trebuiepentru a pune în valoare ansam-blul. Însã noi avem nevoie înaceastã echipã, ºi eu speculez ºisunt foarte atentã la ce se întâm-plã cu ei chiar dacã nu realizea-zã acest lucru, de oameni caresunt patrioþi. ªi patriotismulpentru Dolj vreau sã vã spun cãl-am gãsit, în esenþa lui ºi în fru-museþea lui, la Lavinia Bîrso-ghe. Este atât de înfocatã peDoljul ei, pe Valea Dunãrii, în-cât a dovedit cã este omul carene trebuie pentru ca ansamblulsã se ridice, pentru ca Doljul sãcapete strãlucirea pe care nuprea o mai are din punct de ve-dere folcloric. Nu o mai are pen-tru cã a intrat într-un con deumbrã din cauza celorlalte zonecare au venit ºi au sufocat ce afost frumos aici. Pentru a cãpã-ta acea strãlucire, avem nevoiede o scânteie care s-a aprinsdeja. O vãd pe Lavinia cã esteimplicatã nu numai în reperto-riul ei, ci în întreaga activitate.Este exact ce trebuie pentru apune în luminã ceea ce înseam-nã valoare în Dolj. De astfel deoameni avem nevoie, nu de ceicare vin, cântã ºi pleacã.

Rep.: Aþi amintit despre edu-caþia prin folclor, punctând aiciacele ateliere care vor demaraîn toamna acestui an. Ce trebu-ie sã ºtie craiovenii despre acestproiect?

N.S.: Vom avea cursuri pecategorii de vârstã, cei mai micielevi ai noºtri urmând sã aibãºase ani. Vom organiza acesteateliere pentru viitori dansatori,dar ºi pentru soliºti vocali. Nedorim sã avem copii cu care sã

lucrãm ºi pe care îi vom sti-mula, dupã un an de studiu ºiactivitate, cu o diplomã ono-rificã, dar ºi cu prezenþa laspectacolele noastre. Astfelvom crea ºi vom culege talen-te care mâine, poimâine, sãasigure posturile de aici. Esteimportant sã fie pregãtiþi dintimp, sã înþeleagã fenomenulde folclor. Pe lângã faptul cãîi vom învãþa dansuri popu-lare sau cântece populare, nedorim sã le insuflãm ºi mân-dria de a fi român, oltean înesenþã, sã îi învãþãm sã îºicaute rãdãcinile. Pentru am-bele cursuri avem profesoridin interiorul instituþiei noas-tre ºi abia aºteaptãm sã dema-rãm aceste ateliere. Totul seva derula cu maximã seriozi-tate pentru cã noi promovãmidentitatea noastrã ca popor.Toate informaþiile vor apãrea,în timp util, pe site-ul institu-þiei.

„Toate spectaco-lele noastre vor fide înaltã clasã”

Rep.: Au fost momente, încele opt luni de când sunteþimanager, sã vã doriþi sã re-nunþaþi la aceastã funcþie?

N.S.: De câte ori mi-a fostgreu, de câte ori am întâmpi-nat o vorbã spusã mai ciudat,m-am gândit ce mi-o fi tre-buit aceastã funcþie. Da, aufost ºi momente dificile ºi si-gur vor mai urma. Una pestealta, nu regret cã am fãcutacest pas. Când culegi roade-le, când simþi cã oamenii suntmulþumiþi, prinzi curaj sãmergi mai departe, prinzi în-credere ºi îþi doreºti tot maimult sã ai grijã de oamenii dinechipa ta.

Rep.: Un mesaj pentru iu-bitorii de folclor, pentru pu-blicul ansamblului?

N.S.: Publicul cânteculuipopular trebuie sã ºtie cã An-samblul Folcloric ”Maria Tã-nase” este pregãtit sã dea totce înseamnã valoare în cân-tec, tradiþie, joc ºi port popu-lar. Toate spectacolele noas-tre vor fi de înaltã clasã. Ni-mic nu va fi la întâmplare,totul va fi pentru a arãta oa-menilor cât de frumoºi sun-tem noi, românii, ºi cât devaloroºi suntem. Sper sã fiemândri de noi ºi sper cã oride câte ori craiovenii, dolje-nii ºi oltenii vor spune An-samblul ”Maria Tãnase”, são spunã cu emoþie, cu mân-drie ºi cu trãirea frumoasã aolteanului adevãrat.

„Îmi doresc sã aducansamblul la nivelulacela pe care îl meritã”


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

Arhiepiscopia Râmniculuia hotãrât scoaterea laconcurs, cu perioada de

candidare 09.05.2017 –09.06.2017, a trei posturi deportar care nu au fost ocupateprin concurs, conform regle-mentãrilor legale în vigoare.

În acest sens, candidaþii vortrebui sã îndeplineascã urmãtoa-rele condiþii, conform Legii 333/2003, art. 39, privind paza ob-iectivelor, bunurilor, valorilor ºiprotecþia persoanelor, republica-tã în Monitorul Oficial, ParteaI, nr.189 din 18 martie 2014:

1. Sã fie cetãþean român saucetãþean al unuia dintre statelemembre ale Uniunii Europeneori ale Spaþiului Economic Eu-

ropean ºi sã aibã vârsta de celpuþin 18 ani;

2. Sã fie apt medical pentruexercitarea funcþiei;

3. Sã nu aibã antecedente pe-nale pentru infracþiuni sãvârºi-te cu intenþie;

4. Sã fie atestat profesional,potrivit legii mai sus menþiona-te.

Dosarele condidaþilor ce în-deplinesc condiþiile statutare(solicitare cãtre Înaltpreasfinþi-tul Pãrinte Varsanufie, Arhiepi-scopul Râmnicului, certificat denaºtere; certificat de botez, re-comandare paroh, acte studii,C.I.,) se depun la Sectorul ad-ministrativ al ArhiepiscopieiRâmnicului.

Agenþia de publicitate Cra-iova organizeazã Târgul“Casa de vis” – Expo 2017, înperioada 15 septembrie - 17septembrie 2017, la CentrulMultifuncþional din Craiova.

Amplul eveniment aredrept scop reunirea subaceeaºi cupolã a furni-

zorilor de diverse servicii careau legãturã directã cu concep-tul de casã. Aici veþi putea obþi-ne oferte de la dezvoltatori imo-biliari, agenþii imobiliare, firmede construcþii, de amenajãri in-terioare, firme care produc ºicomercializeazã mobilier, cen-trale termice, sisteme de încãl-zire, corpuri de iluminat, fierforjat, pavaje, obiecte sanitare,marmurã, granit, uºi de interi-or/exterior, porþi de garaj, plan-te, flori, tâmplãrie termoizolan-tã, tablouri, veselã, covoare etc.

Organizatorii pun la bãtaiepentru vizitatori zeci de premii,care vor consta în diverse ob-

iecte oferite de cãtre expozanþi.Site-ul dedicat târgului,www.targcasadevis.ro, va gãz-dui articole de specialitate de-spre fiecare comerciant din ca-drul expoziþiei. Dacã vrei sã fiiinformat în permanenþã despreexpozanþi, oferte ºi premii, teaºteptãm pe Facebook, în gru-pul: Târg – Casa de Vis Craio-va.

Vrei sã îþi cunoºti mai binecolaboratorii înainte de a deci-de sã lucrezi cu ei? Nimic maisimplu: noi îþi punem la dispo-ziþie detalii despre fiecare firmãparticipantã ºi te vom þine lacurent ºi cu premiile oferite defiecare expozant! Ce trebuie sãfaci? Sã îþi notezi datele de 15septembrie, 16 septembrie ºi 17septembrie 2017 în calendar ºisã ne vizitezi la Centrul Multi-funcþional Craiova, pentru aputea cunoaºte toate firmeledoljene serioase care oferã ser-vicii profesioniste ireproºabile,la preþuri avantajoase.

Târgul „Casa de vis“ – Expo2017, locul unde îþi gãseºti

furnizorii profesioniºti

Concurs pentru ocupareaposturilor vacante de

portar la ArhiepiscopiaRâmnicului


































13REPORTAJ

de Mihaela Bobaru

Zilnic avem parte de po-veºti de viaþã mai cevadecât cele care au stat la

baza scenariilor de filme. Ulti-ma s-a scris recent într-o comu-nã din judeþul nostru. Femeiadin Bobiceºti ale cãrei fete aufost spânzurate de propriul tatã,în urmã cu doi ani, este pe punc-tul de a aduce pe lume douãgemene. Deºi Ileana Tudosiesusþine cã ele nu vor putea luaîn inima ei locul ocupat de co-pilele pierdute, cu siguranþã eleîi vor alina durerea din suflet.

Filmul unei tragediicare a impresionato þarã

Viaþa Ilenei Tudosie nu afost, pânã de curând, aºa cumºi-a dorit-o. În urmã cu maibine de un deceniu, când a de-cis sã se cãsãtoreascã, a speratcã, alãturi de cel pe care-l iu-bea, va duce o viaþã frumoasãºi liniºtitã. O perioadã chiar afost aºa. A fost perioada în carefemeia a adus pe lume douãfete: Claudia ºi Marina. Cândfetele au început sã meargã laºcoalã, bãrbatul a apucat-o peun drum greºit. Alcoolul con-sumat zilnic ºi în cantitãþi im-portante îi întuneca mintea ºiîºi agresa soþia, iar uneori ºifetele. Violenþa bãrbatului ºiconsumul exagerat de alcool l-au adus ºi în atenþia medicilorpsihiatri. Obositã sã mai luptecu nebunia bãrbatului cãruia îiîncredinþase viitorul ei, Ileanaºi-a luat în urmã cu doi ani ini-ma în dinþi ºi fetele ºi l-a pãrã-sit. S-au mutat toate trei în sa-tul vecin, la pãrinþii femeii. Li-niºtea care avea sã se aºtearnãîn sufletele celor trei avea sã se

sfârºeascã dur, într-o zi de pri-mãvarã. Mama ºi-a trimis fii-cele sã-ºi viziteze tatãl, recentîntors de la spital, dupã o ten-tativã de suicid determinatã demintea tulburatã de alcool.Atunci le-a vãzut pentru ulti-ma datã în viaþã. Bãrbatul cã-ruia îi spuneau tatã le-a ucis cusânge rece, dupã care ºi-a puscapãt zilelor. Cele trei trupurineînsufleþite au fost gãsitechiar de cea care le-a dat viaþãcelor douã copile. Alarmatã defaptul cã fetele nu rãspundeaula telefon, aceasta s-a deplasatla fosta locuinþã. Aici ºi-a gã-sit copilele atârnând în ºtreang.Ceva mai departe de ele, fos-tul soþ alesese sã plece în ace-laºi mod de pe aceastã lume.

”Oricât ai fide nebun…”

Moartea Claudiei ºi a Mari-nei a ºocat-o pe cea care le-a datviaþã. A fost nevoie de ajutormedical pentru a trece pesteaceastã tragedie. ªocaþi de ceeace s-a întâmplat în familia fe-meii au fost toþi românii care auaflat despre caz. Opinia publi-cã a împãrþit responsabilitateapentru tragedia produsã întretatãl copilelor, Dan Tudosie,medicii care l-au tratat pentrudepresie ºi femeie.

,,Nu îmi vine sã cred ce a fã-cut Dãnuþ. Am rãmas ºocatã. Nuºtiu cum a ajuns un bãiat liniºtitca el sã-ºi omoare fetele pe carele iubea ca pe ochii din cap. S-aschimbat în rãu de când a ple-cat Ileana de acasã. A vãzut cãs-a îmbolnãvit cu capul ºi în locsã-l ajute, ea l-a pãrãsit. Dacã îlajuta, nu se ajungea la aceastãtragedie”, declara în urmã cudoi ani o vecinã a bãrbatuluiucigaº.

,,Pãcat de fete, cã erau doiîngeri. Erau frumoase ºi deºtep-te de nu mai sunt altele în sat. Etragedie mare, plânge tot satuldupã copile. Pãcat de ele!”,mãrturisea o altã localnicã, dinsatul Mirila, unde a avut loc tra-gedia.

,,Oricât ai fi de nebun, cumpoþi sã-þi omori propriile fiicepe care susþii cã le iubeºti ca peochii din cap?”, se întrebau re-toric mai toþi sãtenii, martori latragedia care a marcat o þarã.

Viaþa i-a dato nouã ºansã

La un an de la tragedie, Ilea-na a început, în ciuda gurii sa-tului, o relaþie cu un fost colegde ºcoalã, care i-a mãrturisitsentimentele. Dupã câteva luni,femeia a dat de veste cã va de-veni iarãºi mamã. Nici prin capnu i-a trecut cã va aduce, înscurt timp, pe lume douã fetiþegemene. Vestea cea mare i-audat-o la începutul anului medi-cul care-i urmãreºte sarcina.Totul pare a fi un miracol, chiardacã femeia a mãrturisit recentcã noile suflete pe care le aº-teaptã sã-i panseze rãnile încãnevindecate nu vor ocupa nici-odatã locul din inimã ocupat deClaudia ºi Marina.

“Prietenii ºi oamenii apropiaþiºtiu de asta. Medicamentul carem-a ajutat sã mã vindec a fostcredinþa, credinþa în Dumnezeu.Am încheiat o viaþã ºi am înce-put o altã viaþã. Nu se comparã.ªtiu cã lumea zice cã fetele careo sã vinã... Pe fetele pe care le-am pierdut nu le înlocuieºte ni-meni. Ele sunt alte douã sufleteºi pe celelalte fete nu o sã lepoatã înlocui nimeni, nicioda-tã”, a mãrturisit, pentru Cancan,Ileana Tudosie.

La Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmulLa Bobiceºti,viaþa bate filmul

Claudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi MarinaClaudia ºi Marina

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi însãptãmâna 15 – 19mai 2017 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENA-JARE A TERENULUI. Aufost executate lucrãri de ame-najare a terenului, prin betona-re ºi asfaltare, pe strãzile Os-troveni, Inãteºti, Intrarea Cetã-þuii, Apusului, Argintari, Budanr. 2A ºi Liviu Rebreanu.

AVARII SOLUÞIONA-TE. Au fost soluþionate 5 ava-rii la reþeaua de apã potabilãpe strãzile Apusului nr. 29,Inãteºti nr. 90A, Aleea Lotri-ºor nr. 1, Calea lui Traian lablocul S26 ºi Ostroveni la blo-cul A39.

POMPE CURÃÞATE.Au fost curãþate pompele decanalizare Morilor, Arinilor,Goranu ºi Dem Rãdulescu,precum ºi pasajele de pe str.Dacia, Bogdan Amaru ºi Râu-reni.

PROBLEME PUNC-TUALE. Au fost realizate oserie de lucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere în zoneleOstroveni I, II, III, IV, V, VI,1 Mai I, II, Zãvoi, Nord (strã-zile Matei Basarab ºi Dr. Hac-man), Traian, Sud ºi Centru;

- s-au executat lucrãri de re-parare racord canalizare ºi s-arefãcut suprafaþa carosabilã pestrada I. L. Caragiale la blo-cul A28/1;

- s-a ridicat la cotã cãmin co-lector canalizare pe strada Os-troveni la Grãdina Zoologicã;

- s-a montat ramã cu capaccarosabil pe strada Dacia;

- s-au finalizat lucrãrile deinelare reþea apã potabilã ºibranºamente apã pe Calea luiTraian intersecþie cu strada

Activitate Apavil înperioada 15 – 19 mai 2017

Abatorului, se continuã cuamenajarea terenului, prin be-tonare ºi asfaltare;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantines-cu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare me-najerã ºi racorduri pe stradaCiocãneºtilor, prin montareaîn pãmânt a þevilor de canali-zare DN 250 mm;

- s-au continuat lucrãrile deconstruire a reþelei de canali-zare menajerã între bulevardulDem Rãdulescu ºi str. Ostro-veni – Baza de Agrement.

CÃMINE CURÃÞATE.Au fost curãþate gurile de scur-gere ºi cãminele de canaliza-re în mai multe zone din mu-nicipiul Rm. Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile C0,sc. B, B0, sc. B, A7, sc. B,C32, C28, A9, C19, S1, A8/2,A9, S2, A42/2, sc. B, C12,C13, sc. C, C5, A4, A27/3,A33, A32/1 ºi pe strãzile Os-troveni nr. 57, 72A ºi bulevar-dul Dem Rãdulescu);

- Nord (strãzile Matei Ba-sarab la blocurile 79, sc. A, Bºi N1, sc. E, Aleea Melodieila blocul N10, sc. B, Republi-cii la blocurile F5, F6 ºi Dr.Hacman la blocul 103, sc. A);

- Petriºor (strãzile Izvoruluiºi Morilor);

- Centru (strãzile RemusBellu, Avram Iancu nr. 10,Carol I la blocul Argeº ºi Ge-neral Magheru la blocurile S1,S2, S3);

- precum ºi pe strãzile Mi-hai Viteazu la blocul T2, sc.A, Calea lui Traian la bloculS7/2, sc. A, ªtirbei Vodã nr.338A ºi Timiº la SC ªapteSpice SRL.

145 APOMETRE VERI-FICATE ªI MONTATE. Totîn cursul sãptãmânii trecute,au fost verificate ºi înlocuiteun numãr de 145 apometre,fiind întocmite ºi un numãr de25 de documentaþii tehnice.

Publ

icita

te


Publicitate

14ACTUALITATE

e bineSã le respectãm de mântuire,Ne ajutã ºi aici ºi dincolo,Dacã nu le respectãm e pãcat.Rãu nun e fac aici ºi dincolo.Grijã aici sã fie, cã e dincolo

de mult,,Va spun cã pentru oriceCuvânt deºert pecare+l vor rostiOamenii vor da socotealã în Ziua judecaþi”( Matei 12:36),Sã avem grije sã nu fim rãi.

a muritVorbesc mulþi nu mai e nimic,Deci ºi sufletul a murit cã,Omul e format din suflet ºi trup.Sã zicã a ieºit sufletul din trup.Nu pot cã-I impedica ãla-rãu.

botezatZic unele ai botezat câinele?Sã vorbeascã i-ai pus nume!Pentru unele ºi unii nu se poa-te,Cã nu defãimeazã botezatulIar vrãjmaºului îi vine rãu

cred cãSã credem în toate ºi în totDar sã nu fie sigur yice rãul.Sper, probabil etc. nu e la crezCuvântul crez e defãimat,Cred cã e Dumnezeu zic uniioameni.

cauzele bolilorPãcatele pãrinþiilor ºi urmaºilor,Aºa, oamenilor ºi ãluia nu leplaceEreditar, din pãcate,superstiþie,Genetic etc.le place la toþi.Semn e din cauza pãcatelor ºinecredinþei

CadavruCând trupul e cu suflet e corp,Când e fãrã suflet e cadavru.Ambele tabere vãzute ºi nevã-zuteSunt bucuroase de exprimare.Trupul e vejnic templul sufle-tului

corpDumnezeu zice: are ºi avemtrup.Noi vieþuitorii de ce zicem in-vers?Suntem neascultãtori ºi slabi.Doctorii nu spun niciodatã trupCã sã se înmulþeascã pãcatele.

din întâmplareAbsolut nu e nimic la întâmpla-

Cuvintele credinþeire.Cu atât m,ai mult pentru oa-meni.Toate sunt fapte rele sau bune,,,Mai înainte de a se fi fãcut,toateSunt cunoscute Lui”(Isus Shi-rah 23:28)

din pãcateEreditar(din pãcate superstiþieetc),Ne mântuire fac aceste cuvinteCã ascund pãcatele mici ºi mari.,,Mãrturisiþi-va Domnului, cãeste bun.Cã în veac este milã Lui”(c.c.3tinerii66)

floriiSã aºternem flori, înainteDomnului,cã oameni de atunci.Lãudaþi sã fie oameni de atunci.Doar ,,Intrarea Domnului în Ie-rusalim”Toþi oamenii sã prãznuim.

împãrtãºitCu trupul ºi sângele Domnului.Numai doar atât mai mult e rãu.Cine face în alt fel rãu face,Cuvântul sã fie cã la începutCine vorbeºte în alt fel rãu face.

încredereSperanþa, garanþie, siguranþãetc.Sã fie cuvintele vietuitorilor.Încredere, nãdejde pentru Ceide Sus.„Blestemat fie omul care seÎncrede în om” (Ieremia 17:5)

îngeriPentru pãzire ºi îndreptareDomnul i-a pus la oameniLumea-i pune în toate ºi în totPotrivealã rea s-a fãcut de omVrea sã aibe încã ceva la iad.

LuminaLumina electricã, a soarelui, etc.Nu spune cam niciun om.Doar lumina sã ziceþi spunerãul,S-o împreunãm cu cea de sus.,,Isus este Lumina lumii”(Ioancap.8)

libertateaLibertatea faþã de cel rãu e bunã,

Adicã sã nu facem voia lui.Nelibertatea faþã de oameni ebunãAdicã sã nu facem voia noas-trã.Ambele fac pet era, liniºte ºibelºug

mãrturisitE doar la spovedit restul e:Spus, declarant, comunicat etc.,,Atunci îºi vor mãrturisiFãrãdelegile lor ºi fãrãdelegilePãrinþilor lor”(Leveticul 26:40)

magicianMagic (magician, magnific,mag, etc.)Sunt cuvintele vrãºmaºului.Excelent, nemaivãzut, auzit,Formidabil, extraordinar etc.Sã fie cuvintele vietuitorilor.

mândruDin mândrie cel rãu a cãzut,În lume rãutatea lui se vede.Oamenii sã spunã numai:Bucuros, fericit, cu plãcere, etc.,,Ochii mândrilor îi vei sme-ri”(Ps 17:30)

minuneDefãimeazã cel rãu cu oamenii,Sã fie minuni ºi care nu suntDar sã fie ºi minunat, minuna-tã,Minunãþii, etc. Sã amestecãmminuneaDacã amestecãm aºa rãu e denoi.

nenorocireAcesta e un cuvânt în parabolã. Adicã omul sã fie nenorocit.Fiind aºa nu e cu DumnezeuDoar El da binecuvântarea ºiLe ºtie toate înainte de toate.

norocSã fie scos din vocabularCã e cuvânt mincinos cã ãlaA fost cu bine cu binecuvântareetc. e bine,Dar nu cu: noroc, noroc mic,Noroc mare,super noroc, etc.

pascaleÎnvierea Mântuitorului ºiPasile Domnului, e corect cã,Înþeleg bine toþi oamenii.Pascale nu înþeleg toþi oamenii

ªi nu e nici în Biblie pascale.Pomenit

Zice rãul pomeniþi-va ºi voi pevoiM-am pomenit, te-ai pomenitTe pomeneºti etc. rãu e aºa.Dar sã fie ºi slãvit: nemaipome-nitTrezit, relatat, spus etc. e bine pariuSã nu se facã fiindcã e pãcatDacã nu e martor Dumnezeu,, A jurã nu îþi învaþã gurãªi a numi pe cel SfântNu te obiºnui”(Isus Sirah 23:8) Pãcat,,Vai de cei ce zic rãului bineªi binelui rãu”(Isaia 5:20)Pãcat cã n-am câºtigat meciul,Aceastã e ºi minciunã ºi pãcat.Pagubã,tristeþe, mâhnire, etc. ebine.

PrenumeMare defãimare,numele de bo-tezSã fie prenume,rãu, rãu e aºa.Mai departe tot rãu vine.E cel mic ºi e dintr-o litera etc.,,Boteazã-te ºi spalã-þi pãcate-le” (Fapte 22:16)

PomanãPentru iertarea, multor pãcate.Deci e cu rost ºi nu-i degeaba.,,Pomanã elibereazã din legã-turi,Nevãzut în temniþã” (V. Sf.11.203.93)Pomeni electorale, pãcat vorbitaºa.

rusalii“ªi s-au umplut toþi deDuhul Sfânt ºi au iceput sãVorbeascã în alte limbi”(Fap-te2:4)Doar “Pogorârea SfântuluiDuh”Toþi oamenii sã prãznuim.

soartaAdicã destinul ºi blestemul epãcatulªi necredinþa pãrinþilor ºi urma-ºilorMicºorarea e dacã reducem pã-catele

“Iar faptele lui le voi întoarceÎmpotriva lui” (Osea 4:9)

slujbaNumai la Biserica se face,Iar cine considerã slujba ºiÎn alte situaþi face pãcat.,,Hainele lor cu care au fostÎmbrãcaþi la slujba” (Isus Sirah42:14)

sufletDeºertãciune e lui pe lume.Nu se vede, oameni i-l pun latoate.Trupul se vede, doar el doreºte,n-are loc.Vorbirea e fãrã trup, sã disparã.Cu sufletul la gurã mare pãcat

trupa, trupeleFormaþie,echipa, armata, etc.Nu se poate cã nu-i defãimareGândirã unii oameni ºi afarãNici trup nici corp, ci ceva deras,Cã sã radã de cuvântul trup.

virtuteA nu furã, ura, etc. egal virtuteLa sfinþi cu planuri cereºti.,,La întãrit cu armele virtuþii”(Isus Sirah 45:10). În virtuteaFuncþiei (mare pãcat) a fãcutavere.

viaþãVieþuire,examen ceresc, etc. nue zisDar de viaþã e plin pãmântul, cãSã anuleze viaþã veºnicã,, Dum-nezeuNe-a dat viaþã veºnicã ºi aceas-tãViaþã este în fiul sau”(ÎI Ioan5:11)

de acordChiar dacã nimeni nui de acordEu tot sunt în avantaj ceresc,Cã auzind n-am tãcut ºi amscris.Scãpând de pãcatul cuvintelor,Cã avem pãcat dacã nu atentio-nam.

de ce am scrisCã sã nu am pãcat ºi pentruAjutorul tuturor la mântuire,ªi n-am scris pentru indicaþii,Dumnezeu e de martor.Doamne Miluieºte,

Ioan B.Tg. Jiu

Olimpicii craioveni ºiprofesorii care i-auîndrumat în vedereaobþinerii rezultatelor laastfel de concursurivor fi premiaþi de cãtreautoritãþile locale.Este vorba despre 111persoane, suma totalãalocatã în acest sensfiind de 111.000 de lei.

de Octavia Hantea

Premii în bani pentru olimpiciicraioveni ºi dascãlii îndrumãtoriPersoanele nominalizate

pentru a fi recompensa-te vor primi câte 1.000

de lei. „Se aprobã acordarea dinbugetul local al municipiuluiCraiova, a sumei de 111.000 leinet pentru premierea elevilorolimpici craioveni cu rezultateexcepþionale la diferite materii,la fazele naþionale ale concur-surilor ºcolare din anii 2015-2016 ºi 2016-2017, precum ºi aprofesorilor îndrumãtori. Echi-valentul unui premiu este de1.000 lei net pentru fiecare dincele 111 persoane”, se aratã în

Hotãrârea datã de Consiliul Lo-cal.

6-8 iunie a.c.,perioada în care seridicã premiile

Dascãlii ºi elevii craiovenivor intra în posesia premiilorîncepând cu data de 6 iunie a.c.Pânã pe 8 iunie a.c., aceºtia tre-buie sã se prezinte la casieriaPrimãriei Craiova, urmând sã lise înmâneze sumele corespun-zãtoare pe baza buletinului deidentitate/certificat de naºtere.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Pentru UniversitateaCraiova cei mai im-portanþi sunt suporte-

rii ºi, la final de sezon, bilan-þul îl facem þinând cont ºi depãrerile, de pãsurile lor, decriticile lor, de suferinþa lor.Cu toþii ne-am dorit maxi-mum, am vrut sã luãm celemai bune decizii, pentru a ob-þine cel puþin un trofeu, dar eevident cã am fãcut greºelicare ne-au costat. Ultima im-presie este amãrãciunea ratã-rii finalei Cupei României, iarsub semnul acesteia justificã-rile ºi lucrurile bune pãlesc.Concluzia realistã este cã amfãcut un pas în faþã, dar ne-am propus mai mult ºi pu-team face mai mult. Obiecti-vele au fost podiumul ºi CupaRomâniei ºi le-am ratat peambele. Cei care ne-am pusîn slujba echipei, acþionari,conducãtori, antrenori, jucã-tori ne asumãm erorile, înde-osebi cele de management.Nu scoatem în faþã vinovaþii,încercãm sã identificãm pa-ºii greºiþi ºi sã învãþãm dingreºeli. Rãmânem cu reveni-rea în Europa, dupã 17 ani încare am trãit suferinþe ºi umi-linþe cu care nu s-au întâlnitmulþi suporteri ºi multe echi-

pe chiar din lume.Nu trebuie sã uitãm cã în pri-

ma parte a sezonului, în 2016,am fost cea mai frumoasã echi-pã a campionatului, lucru recu-noscut de oameni de fotbal ºichiar de adversari. Am trãitmeciuri memorabile, au fostvictorii frumoase, chiar ºi în-frângerile au avut partea lor desavoare. Am suferit din cauzaarbitrajelor, dar nu ne plângem,nu ascundem eºecurile în spa-tele lor, fiindcã dintotdeaunaaceasta a fost una dintre pove-rile ªtiinþei, care însã a fãcut-oºi mai iubitã. Am încercat, ºi demulte ori am ºi reuºit, sã jucãmofensiv, sã fim echipa pozitivã,sã creãm fotbal. ªi rãmânem încontinuare fideli acestei strate-gii. Am dat ºansa tinerilor cres-cuþi în Bãnie sã facã pasul spreprima echipã. Am câºtigat dejacâþiva tineri care se identificãdin plin cu spiritul ªtiinþei ºi în„laborator” avem ºi alte numegata sã se impunã în fotbalul ro-mânesc.

Ne mândrim cu puºtii noºtriºi ne mândrim cu suporteriinoºtri, care s-au ridicat pestenivelul echipei. A fost un angreu ºi pentru ei, în special fi-nalul sãu, în care aproape fie-care meci a reprezentat o depla-

sare. Au fost însã la înãlþimeºi ne-au ajutat sã trecem maiuºor peste peregrinãrile per-manente, iar deplasãrile ma-sive de la derby-uri rãmânmemorabile, acestea sunt tro-feele noastre din acest sezon.

Nu ascundem cã bugetul afost unul de 5,5 milioane deeuro, din care 2 milioane deeuro au venit din drepturi TV,370.000 de euro din primatranºã a transferului lui Vã-tãjelu, iar 430.000 din con-tracte publicitare. Restul, de2,7 milioane de euro repre-zintã contribuþia acþionarilor.Unii cred cã nu este suficient,dar Universitatea este un clubcare trebuie sã creascã sãnã-tos, nu sã riºte sã intre în co-laps financiar.

Ne luãm la revedere astãzide la jucãtorii Universitãþii,care intrã în vacanþã, iar cumajoritatea dintre ei ne vomrevedea pe 12 iunie, la reu-nirea lotului, câþiva urmândsã ne pãrãseascã.

Îi asigurãm pe suporteri cãvom continua trendul ascen-dent ºi sperãm sã facem însezonul urmãtor, pe care îlpregãtim temeinic, cel puþinpaºii în faþã pe care-i meri-tãm. Forza ªtiinþa!

ambele ”laterale” expediat deBurlacu a fost singurul care aîncununat sterp o petrecere fãrãlãutari, în fapt un final de se-zon cu încãierãri, injurii ºischimbare de staff. Simbolic, ela parafat ºi scoaterea definitivã”în exterior” a antrenoruluiGigi Mulþescu, în mandatul cã-ruia CSU Craiova îºi fixase caobiectiv câºtigarea titlului ºi pã-rea a fi în grafic. Apoi, rezulta-tele contradictorii ºi-au pus am-prenta pe ceva mai facil: câºti-garea podiumului, preschimba-tã ºi ea în câºtigarea Cupei Ro-mâniei. Lucru care nu s-a maiîntâmplat din 1993, iar neputin-þa s-a întins pe aproape un sfertde secol. Pe tricouri au apãrutcuvinte motivaþionale: ”#isto-rie”, ”#energie”, ”#emoþie etc.,dar cum sã le citeºti cu spate-le? ªi echipa a dat îndãrãt. N-ar strica mai puþinã opintealãdeclarativã ºi o mai lucidã do-zare a capabilitãþilor. În fond,o victorie în faþa unui ”duºmande moarte” aduce tot atâteapuncte cât în faþa unui tovarãºde viaþã. La fel de adevãrat estecã întreg fotbalul, pe lângã ma-rile salturi valorice, rãmâneîncã partizan agresivitãþii exa-cerbate. Când recurgi la siluetede mari fotbaliºti în ”ºtreang”,doar pentru cã urmeazã un der-by infernal, e clar cã fair-play-ul clamat de UEFA ºi FIFA rã-mâne pur teoretic. Lunga varãfierbinte sperãm s-o reaºeze peCSU Craiova în tiparele perfor-manþei autentice. Noul stadionde 30.000 de locuri obligã.

“Alb-albaºtrii” antrenaþi deGigi Mulþescu încheie play-off-ul 2017 pe locul 5, deasuprafostei campioane Astra. Pentrucine ia în seamã jumãtatea pli-nã a paharului, sã devansezifosta campioanã înseamnã sãprimeºti o bilã albã. Numai cãora exactã a echipei antrenatede Marius ªumudicã se consu-mase de mult. Cucul iþise capulîn meciurile din Europa Lea-gue, acolo unde primãvara aregust de miere mai ales pentruun fotbal nesãrat (sau prea sã-rat) ca al nostru. Locul 5 nu eunul de neluat în seamã în eco-nomia unui campionat strâns,dar nici bubuitor. Craiovenii,de-acum cu un nou antrenor,vor evolua în Europa League ºinu vedem cum n-ar fi fãcut-odacã CFR Cluj, aflatã în insol-venþã, iera ieºitã din calcul.Ceea ce explicã ºi reculul arde-lenilor, demotivaþi, dar care,pânã la un punct, etalau un jocbine articulat, plãcut ochiului.Putea fi o nuntã cu lãutari înOltenia dacã Ivan, Burlacu,Mãzãrache ºi toþi ceilalþi coe-chipieri n-ar fi dat-o în barã, lapropriu, în semifinala de Cupãa României cu FC Voluntari,altminteri un adversar de coa-dã la lapte. În cele 180 de mi-nute, cât au cumulat turul ºi re-turul, ”alb-albaºtrii”, parte dinei visând la echipe de top dinEuropa, n-au fost capabili sãmarcheze o datã pentru a trimi-te partida în prelungiri ºi a seagãþa de ºansa calificãrii în fi-nalã. ªutul (min.17) mângâind

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

CSU Craiova,punct ºi de la capãt

Deşi a a rDeşi a a rDeşi a a rDeşi a a rDeşi a a ratatatatatat cele două obiectivat cele două obiectivat cele două obiectivat cele două obiectivat cele două obiective - podiumule - podiumule - podiumule - podiumule - podiumulşi Cupa Rşi Cupa Rşi Cupa Rşi Cupa Rşi Cupa României -, Uomâniei -, Uomâniei -, Uomâniei -, Uomâniei -, Univnivnivnivnivererererersitsitsitsitsitatatatatatea Crea Crea Crea Crea Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaaa ra ra ra ra reuşit o pereuşit o pereuşit o pereuşit o pereuşit o perfffffororororormanţă nomanţă nomanţă nomanţă nomanţă notttttabilăabilăabilăabilăabilă

Sezonulreveniriiîn Europa

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Administratorii judiciariai Combinatului Chi-mic Oltchim din Râm-

nicu Vâlcea au anunþat luni, 22mai, cã au demarat procedurade selecþie a unui nou furnizorde gaze naturale, din cauzã cãfurnizorul actual, Arelco Po-wer, ar putea intra în faliment,se aratã într-un comunicat alcompaniei transmis Bursei deValori Bucureºti (BVB).

“Urmare a înºtiinþãrii trans-mise în data de 16 mai de cãtrefurnizorul de gaze naturale,Arelco Power, privind posibi-litatea ca, în data de 19 mai,societatea Arelco Power SRL sãintre în faliment, având în ve-dere termenul foarte scurt co-municat de Arelco, Oltchim aurmat calea proceduralã norma-lã de corespondenþã reciprocãla acel moment ºi strict în rela-þia comercialã cu acesta, soli-citând o perioadã rezonabilã deaproximativ douã luni, în caresã nu fie întreruptã furnizareade gaze naturale”, precizeazãcomunicatul.

Potrivit reprezentanilor com-paniei, ”Oltchim a demarat pro-cedura de selecþie a unui noufurnizor de gaze naturale, ast-

fel încât nu existã nici un riscpentru funcþionarea societãþii,activitatea desfãºurându-se încondiþii optime”.

Comunicatul subliniazã cãactivitatea companiei este înprogres: “Dorim sã precizãmfaptul cã activitatea este în creº-tere permanentã, lucru confir-mat de ultimele rezultate eco-nomice publicate de societate,aferente trimestrului I”,

Oltchim a intrat în procedu-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Deputatul Lovin,problemecu dungilede pe asfalt

Dupã o perioadã de ”dol-ce far niente” în Parlament,s-a scuturat ºi deputatulALDE, Dumitru Lovin. Zi-lele trecute, acesta a anun-þat naþiunea cã l-a întrebat”respectuos” pe ministrultransporturilor, Rãzvan Cuc,de ce nu sunt dungi pe as-falt în zona Dealul Negru.Bunã ºi asta cu vopseaua,iatã ce poate face o navetãde parlamentar aflat în po-tenþialul pericol de a pupavreun parapet de pe DN7!

Dar aveaþi un programelectoral, domnule Lovin!Ceva cu cercetarea în agri-culturã, protejarea fermelorromâneºti, refacerea siste-mului de irigaþii. Vã împãu-naþi cã veþi face pe dracu-npatru ca investitorii din in-frastructura de turism sãaibã regim de scutiri fisca-le, da’ ce nu promiteaþi,domnu’ ales! Plângeaþi dupãoaia þurcanã, plângeaþi ºidupã mangaliþã ºi vã lãudaþicã le veþi reda României. Cemai plângeaþi! Ei, a venittimpul sã plângã cei care v-au crezut...

La Direcþia pentruCulturã s-ar puteaîntâmpla ceva?

Umblã zvonul cã pesediº-tii vor sã-l schimbe pe Flo-rin Epure din funcþia de di-rector al Direcþiei Judeþea-ne pentru Culturã Vâlcea.Cu cine? Cu Vetuþa Ciocan,

rã de insolvenþã la 30 ianuarie2013, iar consorþiul format dinRominsolv SPRL ºi BDO Bu-sines Restructuring SPRL a fostnumit administrator judiciar.

În 2016, Combinatul dinRâmnicu Vâlcea a fost scos lavânzare de statul român pe nouãpachete. Potrivit planului dereorganizare, combinatul s-arvinde pentru cel puþin 307 mi-lioane euro.

(D.L.)

consilier judeþean, profesorla Liceul ”Constantin Brân-coveanu” din Horezu. Se-rios?

Gigel, mai tareca Iohannis

Gigel Cîrstoiu, candidatulPNL la funcþia de primar deBujoreni, este uimitor debogat. Asta este o chestiunecare meritã aprofundatã,parol! Spune lumea cãatunci când, în campaniaelectoralã pentru preziden-þiale, Klaus Iohannis a ve-nit la Vâlcea, Gigel s-a lãu-dat cã are un Q7 identic cual acestuia. Diferenþa era cãlui Iohannis îi închiriasemaºina o firmã de leasing,iar maºina lui Gigel erachiar maºina lui Gigel!

În sfârºit!Mircia Gutãu (foto), pri-

marul municipiului Râmni-cu Vâlcea, a anunþat, recent,cã dezinsecþia cu avionulîmpotriva þânþarilor, muºte-lor, cãpuºelor etc. ar trebuisã înceapã peste aproxima-tiv 10 zile. Câþiva ani larând, acest serviciu crucialpentru sãnãtatea populaþieia fost fãcut de niºte ageamiicu tupeu.

Publ

icita

te

Probleme la Oltchim:furnizorul de gaze naturaleal combinatului, în faliment

















Date post:	22-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Amãnunteîn pagina 16 O mega-firmã, gata sã preia proiectul · într-o scrisoare transmisã de...

Documents