Ameliorarea Performantelor Individuale Prin Tehnici de Psihoterapie

8/13/2019 Ameliorarea Performantelor Individuale Prin Tehnici de Psihoterapie

1/11

Capitolull

O RIENTARE A COMPOR TAM EN T AL A

S I COGNITIV- COMPORT A M E NTALA I NPSIHOTERAPIE SI AUTOR E GL A RE A

COMPORTAMENTULi ll

Orientare a comp or tamentaHi a apar ut ca 0 ri posta la psiho-tera piile bazate pe "insig ht" (ilum inar e) care puneau un accentd eose bit pe fOI1eleasc unse de natur a incon~ti enta ale psih iculuium an, cea mai cuno scuta tehnica psihot erap eutica de acest tip


2/11

Terapeutii eomportamcntali~ti eonsidem aceastAorientareun non-sens . Simptomul nu simbolizeazA 0 problema mai profunda, ei reprezinta el insu~i 0 problema eare trebuiccliminata, fara pretentia de a modifiea altceva din struetura

personalitatii paeientului. Daea simptomul a fost achizitionat prin invatare, efortul terapeutie trebuie orientat in direet iadczvatarii, proeesul de invatare fiind astfel inversat .

In conceptia terapeutilor de orientarc dinamica inlaturareasimptomului nu echivaleaza eu vindeearea. Mai mult, 0 aseme-nea eliminare tara ataearca procesului nevrotic de baza csteeonsiderata pcrieuloasa, pentru di simptomul reprezinta doar exprcsia superficiala a unui proces psihopatologic profund,care poate genera noi simptome, adesea mai severe dedt eelabordat .

Terapeutii comportamentali~ti nu-~i pun astfel de pro- bleme, seopul psihoterapiei eonstind in deeonditionareasubieetului de eomportamente nedorite ~i in inloeuirea lor eu eomportamente dezirabile .

In perspectiva comportamentalista, persoana dezadaptatase deosebe~t e de cea normala prin faptul ea a e~uat in dobin-direa unor abilitati de a faee fata evenimentc10r eotidiene ~i,

in acela~i timp , a aehiziiionat modele gre~itede eomportam ent.

Tchnici ale psihoterapieicomportamentale

Modelele de eomportament invatat au tendinta d e a sla bi~i de a disparea in timp, dadi nu sint intarite eorespun zator.Acest fenomen este evident mai ales in situatii1e in eare

eompor-tamentul nedorit a fost intarit tara voie de aIte p ersoane.Astfel, eop ilul Billy , de 6 ani (Coleman; Bueher ; Carson, 1984)a fost adus la cliniea de neuropsihiatrie infantila pentm didetesta ~eoala, manifestind un eomportament agresiv in clasa,eeea ee se repereuta nefavorabil asupra leqiilor ~i provoea 0reaetie de respingere a eolegilor fata de persoana lui Billy.

Observind eu atentie eomportamentul parintilor in timpulinterviului clinic, psihoterapeutul a constatat ea ace~tia eraufoarte permisivi ~i aprobau tot ee taeea sau spunea eopilul .

Programul de psihoterapie propus a euprins urmatoareleetape:

a) Ajutorul acordat parintilor pentm a putea faee dis-

tinetia intre eomportamentele reale ~i eele eu earaeter demonstrativ ale copilului . b) Formarea deprinderii parintilor de a ignora eopilul,

tara sa-i aeorde atentie atunei cind aeesta recurgea lacomportamente demonstrative. Dimpotriva, ei trebuiasa manifeste aprobare pentm eomportamentele dezi-rabile.

c) Instruirea invatiitoare i de a-I ignora pe Billy cind acestase eomporta neeorespunzator ~i de a-i da atentie cind

avea 0 conduita irepro~abila.Comportamentele nedorite, eu caraeter demonstrativ ale

eo pilului s-au redus din ee in ce mai muIt , nemaifiind intarited e parinti ~i de invatiitoare.

o data cu diminuarea acestor comportamente, copilul a. ince put sa fie acceptat de eolegi intr-o masura din ee in e e mai

mare, eeea ce a constituit 0 noua intarire a modelelor de comportament dorite ~i a modifieat atitudinea sa negativa rat ii de~eoala .

Exista doua tehnici psihoterapeutiee mai eunoseute, earese bazeaza pe princip iul stingerii comportamentelor nedorite:

terapia imploziva ; tehniea expunerii (flooding) .


3/11

CapitolullORIENTAREA COMPORTAMENTALA

S I COGNITIV- COMPORTAMENTALA iNPSllIOTERAPIE SI AUTOREGLAREA

COMPORTAMENTULUI

Orie ntarea comporta mentaHi a a parut ca 0 ri posta la psiho-terapiile bazate pe "insight" (iluminar e) care puneau un acce ntdeose bit pe fot1ele ascun se de na tura incon~tienta ale psihic ulu iuman, cea ma i cunoscut a tehnica psihoterapeutica d e acest tipfiind p sihanaliza elaborat a de Fre ud .

Din punct d e ved er e teoretic , ter apiile comportamentalei~i au origi nea in teor iile invata r ii, care considerau ca persona-litatea umana se str uctureaza ~i functioneaza raport c u stimu liiexteriori, cu situatii le, r oluri le ~i interactiunile sociale ~inu cufot1ele psihice interne , a bisale.

In f ormele sale ext r eme, orientarea comportamentala neagatotal existenta factorilo r psihologici de natura interioara .

Te rapeutii comportamentali~ti se ocupa de comportamentulobservabil ~i de conditiile de mediu car e il modeleaza , psiho-terapi a fiind inteleasa ca un proces de inv atar e. In conformitate

cu acea sta orientare , nevroza est e consid erata ca un fenomeninvata t ~i prin aceasta i~i pierde caracterul misterios.Reacti ile, emotiile ~i deprind er ile dezad a ptative ac hi-

zitiona te pe parcursul viet ii individului au aparut ~i s-au fi xatdeoarec e au permis cindv a subiec tului sa evite anum ite expe -


4/11

CapitolullORIENTAREA COMPORTAMENTALA

S I COGNITIV- COMPORTAMENTALA iN

PSllIOTERAPIE SI AUTOREGLAREA

COMPORTAMENTULUI

Orientarea comportam entaHi a a parut ca 0 r iposta la psih o-terapiile bazate pe "insight" (ilumina r e) care puneau un acce ntdeose bit pe fot1ele ascun se de na tura incon~tienta ale psihic ulu iuman, cea mai cunoscut a tehnica psih oterapeutica d e acest ti pfiind p sihan aliza elaborat a de Fre ud.

Din punct d e ved er e teoretic, terapiile comportamenta lel~i au origi nea In teor iile lnva!a r ii, car e considerau ca persona-litatea umana se structur eaza ~if unc!i oneaza raport cu stimu liiexteriori, cu situatii le, r olurile ~i interac!iunile sociale ~i nu cufot1ele psihice interne, a bisale.

In f ormele sale ext r eme, orientarea comportamentala neagatotal ex istenta factorilo r psihologici de natura interioara.

Terapeutii comportamentali~ti se ocupa de comportamentulobservabil ~i de condi!iile de mediu care 1 1 modeleaza, psiho-terapia fiind In!eleasa ca un proces de lnva!are. In conformitate

cu aceasta orientare, nevroza este considerata ca un fenomenlnva!at ~i prin aceasta l~i pierde caracterul misterios .Reac!iile , emotiile ~i deprinderile dezadaptative achi-

zi!ionate pe parcursul vie!ii individului au aparut ~i s-au fixatdeoarece au permis dndva subiectului sa evite anumite expe-


5/11

Capitolull

ORIENTAREA COMPORTAMENTALA. . ,

"

~I COGNITIV- COMPORTAMENTALA INPSIHOTERAPIE ~I AUTOREGLAREA

COMPORTAMENTULUI

Orientarea c om por tamentaHi a apar ut ca 0 r i posta la psiho-

terapiile bazate pe "insigh t" (iluminare) care puneau un accentdeosebit pe fo r tele ascunse de natura incon~tienta ale psi hiculuiuman, cea mai cuno scuta tehnica psihoterapeutica d e acest tipfiind psi han ali a e labor ata de Fre d


6/11

riente traumatizante. Ele tind sa fie repetate nu numai in prez~nta stimuli lor aversivi care Ie-au generat, ci ~iintr-o seriede situatii cu caracter similar . Aceste reactii nedorite facobiectul ' psihoterapiei, care i~ipropune sa Ie elimine. Deci , inconcept ia comportamentali~tilor, psihoterapia nu mai vizeaza

restructurarea ~ireconstructia personalitatii, ci doar reducerea~i eliminarea simptomelor.

In acest sens, Reyna (cit . Lazarus, 1987) aratii ca psiho-terapia este consideratii ca un set de procedee menite sa elimi-ne 0 multitudine de reactii emotionale cu caracter dezadaptativ, precum ~i comportame~tele n~dorite, ~i sa e1aboreze modelede comportament mai eficiente, care sa permitii individuluisa faca fata sarcinilor cotidiene ~i sa interactioneze adecvatcu alte persoane sau situatii .

Psihoterapia comportamentala opereaza in principal cuconceptele de intarire sociala ~i de control al comportamen-tului. Principiul intaririi se refera la utilizarea ~imanipulareastimulilor ambiantei astfel incit anumite categorii de compor-tamente sa fie rec~mpensate, in vederea cre~terii gradului de probabilitate a manifestarilor pozitive. Psihoterapia devineastfel un proces logic de control al comportamentului, bazat pe cunoa~terea conditiilor care permit modificarea acestuia.

Deconditionarea ca principiu terapeutic nu reprezinta 0

noutate in terapie. Inca inainte ca teoriile invatarii sa capete 0amploare atit de mare in psihologie, a~a-numita tehnica a"practicii negative" (Dunlop, 1917; 1932) a fost utilizata intratamentullogonevrozelor ~inevrozelor motorii (mai al es interapia ticurilor). Aceastii tehnica solicita pacientul sa exersez ein mod deliberat deprinderea gre~iUi,astfel incit aceasta sa s esupuna controlului vointei. Aceste p r ocede e sint cunoscut esub denumirea de deconditionare , desensibilizare s au r eedu-car e.

Dup a anul 1950 , asemen ea practici psiho ter apeutices-au extin s consid erabil , astfel incit l a ora actual a or ientarea

comportamentalistii a devenit una din directiile prioritare in psihoterapia contemporana.

Terapeutii de orientare comportamentalista citeaza adeseaunul din celebrele experimente ale lui Watson ~iRayner (1920)in cursu1carora un copil de 11luni a fost conditionat sa dezvolte

o reactie de fuca in prezenta unui ~obolan alb, prin asocierea prezentarii animalului cu un zgomot foarte putemic . Treptat,teama s-a generalizat, ea manifestindu-se ~i in prezenta altor animale sau obiecte fabricate din blana sau plu~. Watson ~iRayner au anticipat principiile psihoterapiei comportamentale,afirmind ca daca stimulul generator de teama ar fi asociat cuun stimul agreabil, frica ar putea fi eliminatii.

Astfel, daca pacientul este instruit sa-~i imagineze 0experien!a anxiogena intr-o situatie terapeutica relaxanta ~i

securizantii, el va constata curind ca experienta respectiva nueste urmatii de consecintele negative a~teptate,reactia de evitareavind un caracter nevrotic. Prin intermediul unor procedee deacest tip, pacientul invatii sa faca distinctie intre pericolele reale~i fricile sale irationale. Aceastii interpretare pune accentul peintelegerea semnificatiei stimulilor de catre pacient, ea depa~ind limitele stricte ale conceptului de conditionare.

Astfel, multi psihoterapeuti contemporani tind sa inter- preteze in acest fel conditionarea , ei generind 0 orientare

denumita "psihoterapie cognitiv-comportamentala" (Goldfried ~i Goldried, 1975; Meichenbaum, 1974) .

o asemenea abordare reduce discrepanta dintre psiho-terapi ile d inamice (cum ar fi psihanaliza) ~i cele comporta-menta le. Diferenta esentiala intre cele doua orientari terapeuticemen tionate mai sus consta in m od alitatea d iferita d e a bordarea simpt omelor . Or ientar ea dinamica p orne~ te de la premisa casimptomul nu este impor tant prin el insu~i , el fiind un simbo lal unui proces nevro tic cu caracter mai profund . Acest p r oces psihopatologic trebuie scos la lumina , cac i numai in felul acesta pacientul va deveni mai adapt at la exist enta .


7/11

Tcrapcu~iicomportamcntali~ti considern aceastAorientareun non-sens. Simptomul nu simbolizeaza 0 problema mai profunda, ci reprezintil el insu~i 0 problema care Irebuiecliminala, lara prcten~ia de a modifica altceva din struetura personaliUitii paeientului. Daea simptomul a fost aehizitionat prin Invatare, efortul terapeutie trebuie orientat in direet ia

dezviitarii, procesul de invatare fiind astfel inversat .in concep~iaterapeutilor de orientare dinamiea inlaturarea

simptomului nu echivaleazil eu vindeearea. Mai mult, 0 aseme-nea eliminare tara alaearea procesului nevrotic de baza esteconsideratii periculoasa, pentru ea simptomul reprezinta doar expresia superficiaHi a unui proces psihopatologic profund,care poate genera noi simptome, adesea mai severe dedt eelabordat .

Terapeut ii comportamentali~ti nu-~i pun astfel de pro- bleme, scopul psihoterapiei constind in deconditionarcasubiectului de comportamente nedorite ~i in inlocuirea lor cu comportamentc dezirabile .

in perspcctiva comportamentalista, persoana dezadaptatase deosebe~te de cea normala prin faptul ca a e~uat ill dobln-dirca unor abiJil5ti de a face fata evenimentc10r cotidiene ~i,in aeela~ilimp, a achiziponat modele gre~itede comportament .

Tchnici ale psihoterapieicomportamentalc

1. Tehnica stingerii comportamentelor nedorite

Modelcle de comportament inviitat au tendint -ade a slabi

~i de a disparea in timp, dadi nu sint intarite eorespunziitor.Acest fenomen este evident mai ales in situatiile In care

compor-tamentul nedorit a fost intarit tara voie de alte persoane .Astfel, copilul Billy, de 6 ani (Coleman ; Bucher; Carson, 1984)a fost adus la clinica de neuropsihiatrie infantila pentru cadetesta ~coala, manifestind un comportament agresiv in clasa,ceea ce se repercuta nefavorabil asupra lectiilor ~i provoca 0reactie de respingere a colegilor fata de persoana lui Billy.

Observind eu atentie comportamentul parintilor in timpulinterviului clinic, psihoterapeutul a constatat ca ace~tia eraufoarte permisivi ~i aprobau tot ce tacea sau spunea copilul .

Programul de psihoterapie propus a cuprins urmatoareleetape:

a) Ajutorul acordat parintilor pentru a putea face dis-tinctia intre comportamentele reale ~i cele cu caracter demonstrativ ale copilului .

b) Formarea deprinderii parintilor de a ignora copilul,tara sa-i acorde atentie atunci dnd acesta recurgea lacomportamente demonstrative . Dimpotriva, ei trebuiasa manifeste aprobare pentru comportamentele dezi-rabile.

c) Instruirea invatatoarei de a-I ignora pe Billy dnd acestase comporta necorespunzator ~i de a-i da atentie dnd avea 0 conduita irepro~abila .

Comportamentele nedorite, cu caracter demonstrativ alecopilului s-au redus din ce in ce mai mult, nemaifiind intaritede parinti ~i de invatatoare.

o data cu diminuarea acestor comportamente, copilul a. inceput sa fie acceptat de colegi intr-o masura din ce in ce mai

mare, eeea ce a constituit 0 noua intarire a modelelor de comportament dorite ~i a modi fieat atitudinea sa negativa fata de~eoala .

Exista doua tehniei psihoterapeutiee mai eunoscute, carese bazeaza pe principiul stingerii comportamentelor nedorite:

terapia imploziva; tehnica expunerii (flooding) .


8/11

Ambele tehnici utilizeaza principiul stingerii reactiilor conditionate de evitare a stimulilor anxiogeni ~i , din acestmotiv , slnt indicate In tratamentul tulburarilor anxioase .Metodele slnt asemanatoare In esenta, diferenta constlnd Infaptul ca pe parcursul terapiei implozive pacientul se confruntaIn plan imaginar cu situatia anxiogena, In timp ce, In cazulcelei de-a doua tehnici, confruntarea cu stimulul anxiogen areloc chiar 1n realitate.

In cursul terapiei implozive, pacientului i se cere sa-~iimagineze situatii care Ii produc anxietate ; terapeutul, In locsa-llini~teasca, manevreaza situatia astfellndt sa determine 0cre~tere masiva a anxietatii. Prin expuneri repetate la situat iianxiogene In conditii de securitate afectiva, stimulii anxiogeniI~i pierd forta, iar comportamentul de evitare a respectivelor situatii are tendinta sa se stinga.

Hipnoza ~i medicamentele psihotrope pot fi utilizate pentru cre~terea sugestibilitatii subiectului ~ifacilitarea demer-sului psihoterapeutic. Confruntarea reala cu situatiile anxio-gene (flooding) se utilizeaza cu succes mai ales la subiectii cucapacitati imaginative limitate. Astfel, un pacient cu fobie delocuri Inalte poate fi dus de terapeut In astfel de locuri (peacoperi~ul unor blocuri, pe poduri etc.).

Intr-un studiu pe pacienti cu agorafobie (teama de spat iideschise), Emmelkamp ~iWesels (1975) au demonstrat expe-

rimental ca expunerea prelungita la stimuli anxiogeni in vivos-a dovedit superioara celei imaginative.

Cu toate acestea , exista ~i subiecti pentru care expun ereareala la stimuli an xiogeni este pr ea dura .

Aceia~i autori (Emmelkamp ~iW ese ls, 1975) citeaza cazulunui paci ent agora f o bic, car e s-a ascuns In pivnita de teamade a nu fi obli gat sa se p lim be pe strada Impreuna cu terapeut ul.

Date le clinice au demonstrat ca, de~i marea majoritate a pacientilor raspund favorabil la aceste tehnici, unii subiect i

nu obtin rezultate, iar la un numar foarte mic se poate producechiar 0 exacerbare a simptomatologiei.

Aceasta tehnica s-a dovedit utila IIireducerea un or modelede comportament nedorite , prin punerea In actiune a altor modele comportamentale antagoniste. '

Prin tehnica desensibilizarii, subiectul este Invatat sa serelaxeze sau sa se comporte Intr-un mod care este incompatibilcu aparitia anxietatii In prezenta unor stimuli anxiogeni realisau imaginari.

Tehnica desensibilizarii nu se adreseaza In exclusivitatecomportamentelor fixate prin intarire negativa, ci unei gamemult mai largi de situatii.

Termenul de "desensibilizare sistematica" Ii apartine luiWolpe (1969). Pomind de la principiul ca modelele decompor-

tament bazate pe anxietate nu slnt altceva dedt raspunsuriconditionate, autorul a elaborat 0 metoda prin care pacientuleste Invatat sa ramlna calm ~i relaxat In situatii anxiogene.Metoda ~cuprindeurmatoarele etape:

a) Invatarea relaxarii .~ceasta se realizeaza In primele ~ase ~edinte de psiho-

teraple, dupa m~toda relaxarii musculare progresive a luiJacobson (1938). In unele situatii se poate apela ~ila alte tehnicide relaxare, hipnoza, meditatie ~ichiar la medicamente menite

sa faciliteze destinderea subiectului. b) Stabilirea ierarhiilor.

. Tot .IncursuI primelor ~edinte de psihoterapie se stabile~te. ? lera~hle a situatiilor generatoare de anxi etate pentru subiect ,m ordm e descrescatoare , de la situatia cea mai anxiog ena plnala cea mai putin an xiogena . De pilda , In cazul unui cop il ~ufo. bied e d ini, contac tul direc t cu animal e mari poa te re prezentastl~u lul ce l mai anxiogen, pozele cu dini ~i pr ezenta altor anl1 ~alemi ci cu blana re pr ezentlnd , In or d ine, stim uli m~i pu tin

anxlOgeni.


9/11

c) Procedeul desensibilizArii. .Dupa ce subiectul i~i insu~e~te tehnica de relaxare, I s:

cere sa se relaxeze cu ochii inchi~i, in timp ce terapeutul 11descrie tot felul de scene, incepind cu une1eneutre ~iinaintind progresiv pe scala ierarhiei stimulilor generatori de anxietate .

Pacientul, deja relaxat, este s?licitat sa-~i imagineze fi .ecaresitua~ie descrisa de terapeut . In momentul in care paclentulconfirma instalarea anxieta~ii, ~edin~ se incheie. Tratamentulcontinua pina cind pacientul devine capabil sa ramina relax~tin timp ce i~i reprezinta scene care inainte ii trezeau 0 react leanxioasa de amploare .

Durata medie a unei ~edinte de desensibilizare este de 30minute, ~edintele avind loc de doua-trei ori pe saptamin~. Un program complet de psihoterapie dureaza de la clteva

saptamini la citeva luni. .Exista ~i variante terapeutice in cadrul carora desensl-

bilizarea are loc in vivo, pacientul fiind instruit sa se confrunte~icu situatiile reale pe care ~ile-a imaginat in timpul ~edintelor d e psihot erapie . .

Wolpe (1969) a subliniat urmiitoarele situatii in care tehnlcadesensibilizarii s-a dovedit ineficienta:

la pacien~icu dificulta~i in inva~rea relaxarii; in cazul in care ierarhiile de stimuli an xiogeni sint

irelevante sau pot ghida gre~it subiectul; in conditiilc exist entei unei inabilitati imagin ative a. . .

subiectului .Tehnica psihoterapeutica a desensibilizarii s -a d ovedit utila

intr -o serie de sit uatii cu m ar fi: r educ er ea tr aculu i d e examen,tera pia fo biilor , a tulbur ar ilor anxioas e, pr ecum ~i in unelecazuri d e impo tenta ~i frigiditate .

Aceastametoda i~ipropune inlaturarea modelelor nedoritede comportament prin metoda clasica a sanctiunilor .Sanc ~iunea presupune in egala masura inlaturarea intiiririlor

pozitive ~j utilizarea unor stimuli aversivi. ~tiI~1Ulii aversivieel mai des utiliza~isint ~ocurileelectrice. De~1utIle, pedepselesint rareori folosite ca unica metoda de tratament .

Tehnica aversiva a fost pentru prima oara utilizata sistema-tic d e ca tre Kantorovich (1930), care a tratat 0 serie de pacientialcoo lici prin administrarea unor ~ocuri electrice asociate cu prezentarea vizuala, mirosul ~i gustul unor bauturi alcoolice.

Ulterior, tehnica aversiva s-a extins la 0 gama larga detulbu r ari sau depririderi gre~ite, pe linga consumul de biiuturialcoolice: fumatul , bulimia, dependenta de droguri, devia~iisexua le ~ichiar in cazul unor comportamente psihotice bizare.

La ora actuala, utilizarea ~ocurilorelectrice ca stimuli aver-sivi a scazut mult, nu numai din cauza aspectelor etice impli-cate, dar ~ia faptului ca noile comportamente dezirabile induse prin aceastii metoda nu au tendinta de a se generaliza ~i la altesituatii in afara de acelea asupra carora s-a actionat direct .

Au foot puse la punct procedee mai putin periculoase ~imai eficiente, cum ar fi , de pilda, metoda intaririi diferentiate,in cadrul careia sint intiirite comportamentele incompatibilecu cele indezirabile .

Psihoterapia aversiva reprezinta 0 modalitate de stopare araspunsurilor dezadaptative pentru 0 perioada de timp in carear exista posibilitatea producerii unor modificari in stilul deviata al subiectului, prin incurajarea modelelor de compor-tament adaptative ce manifesta tendinta de a se autointari.Formarea noilor comportamente alternative prezintii 0 impor-tanta deosebitii ; altfel, pacientul se va abtine de la comporta-mentul nedorit pe parcursul psihoterapiei , dar it va reluaulterior, in situatiile de viala in care se simte in siguranta .


10/11

Aceasta metoda presupune insu~irea unor modele dezi -rabile de comportament prin imitarea altor persoane cum ar fiterapeutul sau parintele.

Pacientul este confruntat cu anumite tipuri de comp or-tament realizate de catre terapeut ~iincurajat sa Ie imite. Astf el,modelarea s-a dovedit eficienta in acumularea unor deprind eride alimentare independenta la copiii deficienti mintal .

Psihoterapia sau antrenament ul asertiv a fost utilizat nunumai ca metoda de desensibilizare, dar ~i de formare a

abilitatilor de a face fata diverselor situatii de viata. Aceas ta~ehnica s-a dovedit eficienta maiales in cazul persoanelor cudificultati in stabilirea unor contacte inter personale din cau zaanxieta!ii accentuate care Ie impiedica sa se exprime liber ~ichiar sa-~i manifeste afectiunea.

Psihoterapia ase r tiva este indicata ~i in cazul subieeti lor care, in mod constant, ii lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau s a profite de pe urma lor.

Antrenamentul asertiv are menirea de a-I invata pe subie ct

sa-~iexprime deschis ~iadecvat gindurile ~isentimentele. Ace stantrenament se desta~oara in etape, comportamentul asertivfiind practicat initial in cabinetul de psihoterapie ~iabia ulterior in viata reala. Psih oterapeutul trebuie sa acorde 0 atent iedeosebita dezvoltarii unor deprinderi ~iabilitati de relationar einterpersonala.

Pacientii timizi sint invatati sa adreseze altor persoaneremarce directe ~imai putin confortabile, tara ca in spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate (de pilda, se

pot adresa partenerului remarce de tipul: "Nu-mi place cumte-ai pieptanat" sau "Aceasta rochie nu-ti sta bine" etc.).

Wolpe (1969 b) a aratat ca psihoterapia asertiva nu esteeficienUiin cazul fobiilor care se refera la stimuli cu caracter

impersonal . , , _' ~ .De asemenea, tehnica e contramdlcata ~lm cazul anumltor

'tuatii interpersonale; de pilda, in cazul unei persoane respinse

~e altcineva, psihoterapia asertiva mai mult tinde sa agravezesituatia, dedt sa 0 rezolve.

Orientarea cognitiva in psihoterapie

David Burns (1989) subliniaza faptul ca terapia cognitivase bazeaza pe principiul conform caruia gindurile ~iatitudinilenoastre ~i nu evenimentele exterioare influenteaza dispozit ia persoanei. Astfel, atlmci dnd un indivi~ este sup~rat, ~lnutr~~t~ginduri pesimiste cu privire la lume ~l~a~ropna , p:;so~~a ... ~

Depresivul pare sa spuna: "totul e hPSltde sens ;."S1~t .unratat'" niciodata n-o sa ma mai simt bine" , in timp ce anxlOsulginde;~~: "ce se va intimpla daca imi voi pierde contrlul ~i

.I ?" . ".VOlC aca ..De~i aceste ginduri negative sint de cele mai multe ori

distorsionate ~i lipsite de temei logic, ele creeaza impresia caau 0 baza 'reala.

Psihoterapia cognitiva are menirea de a-I ajuta pe subiect sa-~iformeze un set de atitudini mai realiste ~icu continut pozitiv ~ieste considerata asillzi cea mai eficienill forma de psihoterapie.

Numeroase studii realizate la diverse universitati ~iinstituted e cercetari din Statele Unite au demonstrat faptul ca acestgen de terapie are efecte tot atit de rapide ca ~i medicat iaantidepresiva. Mai mult, pacientii care beneficiaza de psiho-terapie cognitiva nu mai prezinta tulburari depresive 0 perioadamai indelungata dedt cei tratati medicamentos, ceea ce in-seamna ca ace~tia ~i-auelaborat anumite tehnici de autoreglare psihica, tehnici ce Ie vor permite sa faca fata ~i stresului carear putea sa apara ulterior.


11/11

Multi oameni sustin ca proasta lor dispozitie e 'genera tiide evenimentele exterioare. AstfeI, un tinar i~i spune in gi nd:"cum pot sa fiu fericit daca m -a parasit prietena. N-am av utniciodata succes la femei", iar alt ul ginde~te astfel: "cum p otsa ma simt bine daca nu am 0 cariera stralucita. Sint 0 fiint ainferioara , asta-i realitatea!" .

Alt ii considera ca starea lor psihica negativa e determina tade dezechilibrul hormonal, reactiile biochimice ale organis-mului sau de psihotraumele suferite in copilarie ~i reprimat eundeva in incon~tient .

Exista ~ipersoane carora Ii se pare normal sa se simta ra u pentru ca sint bolnave, au suferit 0 pierdere sau pentru caviata este prea grea: nu sint bani, impozitele cresc ~i razboi ul

bate la u~a.Desigur, aceste idei contin un simbure de adevar, in sens ul

ca smrile noastre emotionale sinfinfluentate de evenimente leexteme, de chimismul organismul ui sau de psihotraumele d intrecut . Ceea ce au insa in comun teor iiIe mentionate mai s useste faptul ca sentimentele ~i emotiile noastre nu pot fi co n-trolate ~ica fiinta umana reprezinta 0 victima a imprejurari lor ,ceea ce nu corespunde realitatii.

Daca cineva dore~te sa se simta mai bine, trebuie sainteleaga faptul ca atitudinile ~igindurile sint cele care dec Ian-~eazastarile emotionale ale persoanei, a~adar,daca aceasta i ~iva schimba modul de a gindi, se vor mo difica ~istarile afec tive~i comportamentul sau.

Pentru a ilustra felul in care modul de gindire influenteazastarile afective, Bums (1989, p . 4) da urmatorul exemplu:

"Sa ne imaginam ca adresez un compliment mai multor pacienti. Unul se va simti flatat ~i fericit, altul deprimat, iar altul iritat ~inervos. Toate acestea se intimpIa pentru ca indiviziiin cauza au reprezentari diferite despre complimentul pe caretocmai I-au primit . Astfel, unul i~i va spune: ce bine, psihote-rapeutul chiar ma simpati zea za, altul: terapeutul fn cearca sa

fl dragut cu mine, dar nu crede cu adevarat ceea ce afirma,Ie , I A v v vOar al treilea va gin d i astfel: psihoterapeutu mcearca sa ma1 d I . " jlate ze, fnseamna ca vrea ceva e a mme. .

In toate cele trei si tuatii, evenimentu l extern este acela~l,"nsa atitudinile subiectilor fara de acesta difera .

1 'Psihoterapia cognitiv-comportamentala ii ajuta pe subiectisa-~i r evizuiasca comportamentul prin modificarea modului

.d e a gindi care, a~a cum am mai subliniat, i~i va pune peceteaasupra starilor afective. .

Persoana care izbute~te sa-~i schimbe modelele negatived 'egindire ~i sa priveasca vii torul intr-un mod mai optimist ~imai realist va avea 0 imagine de sine mai buna, nu va trai starid e d~presie ~i anxietate, va stabili relatii satisfacatoare cuceilalti ~iva imegistra un randament sporit in activitate.

I~ainte de a invata m odul in care ne putem elibera destarile noastre afectiv~ proaste, trebuie sa intelegem faptul cafiecare emotie sau sentime nt negativ este rezultatul unui gind negativ.

Bums (1989, p . 6 -7 ) pr ezinta 0 lista care ilustreaza modulin care gindurile sint legate de starile afective ale persoanei.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	alupoaie-cristian
View:	240 times
Download:	0 times

Ameliorarea Performantelor Individuale Prin Tehnici de Psihoterapie

Documents