Tehnologia de întreţinere şi reparare a ambreiajului

Îndrumător: Candidat: Prof. Cozma Mariana

Aboemei ElisaAn şcolar

2014-2015

CUPRINS Agument....................................................................................... ........4 I.1. Rolul ambreiajului ……………………………………….…........... 5 I.2. Aprecierea diferitelor tipuri de ambreiaj ………...…….............. 5 I.3. Condiţii impuse ambreiajului ……………………………........….. 6 II. Clasificarea ambreiajului …………………......……..……...........… 7 II.1. Construcţia şi funcţionarea ambreiajului ………..............……. 7 II.2. Construcţia ambreiajelor mecanice …………......…….......…… 8 II.3. Funcţionarea şi construcţia ambreiajelor hidraulice .............26 III.Construcţia mecanismelor de acţionare a ambreiajului...........29  III.1 Mecanismul de acţionare mecanică .………........…........….… 29 III.2. Mecanismul de acţionare hidraulică ………..……........…..... 29 III.3 Mecanisme de acţionare automate ……….……............……... 32 IV.1. Întreţinerea ambreiajului …………………...……......……..….. 33 IV.2. Verificarea şi reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului ................................................... .......33 IV.3. Reglarea jocului dintre rulmentul de presiune şi pârghiile de decuplare .................................................34 V Defectele în exploatare ale ambreiajului şi remedierea lor ........................................................35

AMBREIAJULDESTINAŢIA. CONDIŢII IMPUSE

ŞI CLASIFICAREA AMBREIAJELOR

Destinatia ambreiajului. Ambreiajul face parte din transmisia automobilu lui si este intercalat intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii princi-palelor dezavantaje ale motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si existenta unei zone de functionare instabila). Conditiile impuse ambreiajului. Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume: - sa permita decuplarea complete a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri: - sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta (fara patinare) intre motor si transmisie; - sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare (ambreiere) prin patinarea suprafetelor de frecare; - sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului: - sa fie cat mai usor de intretinut si reglat si sa ofere siguranta in functionare.

Clasificarea ambreiajelor

Ambreiajele mecanice Ambreiajele utilizate la majoritatea automobilelor sunt ambreiajele

mecanice , la care transmiterea momentului motor la celelalte organe ale transmisiei se realizeaza prin forte de frecare ce se dezvolta intre doua sau mai multe perechi de suprafete in contact .

Schema de principiu a ambreiajului mecanic

Decuplarea ambreiajului se realizeaza prin actionare de la pedala 9 a pârghiei 7, care îndeparteaza discul de presiune 4 de discul condus 2, comprimând arcurile 6. Astfel este anulata forta de frecare dintre suprafetele discurilor si volantului, iar momentul motor nu se mai transmite la rotile motoare : acesta este pozitia ambreiaj decuplat.

Ambreiajul mecanic cu un singur disc

1- volan; 2- discul condus (al ambreiajului); 3- placa de presiune; 4- urechile placii de presiune; 6- parghiile de debreiere; 7- mansonul rulmentului de presiune ; 8- rulmentul de presiune ; 9- arcurile ambreiajului; 10- garnitura termoizolanta ; 11- carcasa placii de presiune ; 12- orificii de evacuare a uleiului.

Discul de fricţiune Pentru a obtine o cuplare cat mai buna a transmisiei cu motorul,

ambreiajul automobilului trebuie sa fie cat mai elastic.

Constructia discurilor de frictiunePartea periferica a discului reprezentata in fig. 4. a, este impartita in mai multe sectoare 2, indoite in afara sau inauntru prin, alternare. Numarul sectoarelor se recomanda sa fie intre 4 si 12, in functie de diametrul discului.

Garniturile de fricţiune In constructia ambreiajelor se folosesc cupluri de

frecare compuse din materiale diferite, respective volantul si discurile de presiune din metal, iar garniturile discului de frictiune din material metalic. Materialul de baza pentru confectionarea garniturilor de frictiune este azbestul, care are o stabilitate chimica si termica foarte buna

Discurile de presiune Pentru a asigura o presare uniforma a garniturilor

de frictiune, discurile de presiune trebuie sa fie rigide, iar pentru a reduce temperatura suprafetelor de frecare trebuie sa aiba o masa suficient de mare, conditie necesara pentru preluarea unei cantitati de caldura cat mai mari.

Arcul central diafragmaAmbreiajelele cu arc tip diafragma s-au impus in totalitate pe piata de ambreiaje

datorita gabaritului sau axial redus, facand posibila montarea in spatiile tot mai mici din jurul motorului. Arcul tip diafragma indeplineste totodata si functia de cuplare/decuplare prin presiune/depresiune a ambreiajului.

Constructia si functionarea arcului tip diafragma

In stare libera, arcul are o forma tronconica, iar la montare in ambreiaj el este deformat in raport cu inelul exterior 3 si apasa cu partea exterioara pe discul de presiune 1. La decuplare, arcul 4, fiind actionat de rumentul de presiune 5 (figura 7.9c), se deformeaza in raport cu inelul interior 2, iar partea lui exterioara se deplsaeaza spre dreapta inpreuna cu discul 1 (prin intermediul elementului de legatura 6).

Carcasa şi carterul ambreiajuluiCarcasa ambreiajului se fixeaza pe volantul motorului si serveste drept cadru de montare pentru parghiile de decuplare, arcurilor de presiune si a elementelor de solidaritate a discurilor de presiune cu volantul.

VolantulConstructia volantului este determinata de rolul functional pe care il indeplineste pentru motor, iar configuratia acestuia este influentata si de tipul mecanismului de ambreiaj cu care acesta este asamblat.

Constructia volantului modulara-solidar cu arborele cotit al motorului; b-solidar cu carcasa ambreiajului

Constructia carcasei ambreiajului

Manşonul de decuplareMansonul de decuplare este elementul ce permite transmiterea efortului de decuplare (prin apasare sau tractiune) primit de la furca de decuplare fixata pe carterul ambreiajului, mecanismului ambreiaj aflat in miscare de rotatie.

Tipuri de manşoane de decuplare Mecanismul hidraulic de comanda al ambreiajuluiTrcerea ambreiajului din starea cuplata (normala),in starea decuplata se obtine in urma actiunii de debreiere si se realizeaza prin intermediul sistemului de actionare, care desface legatura de cuplare.

Ambreiaj hidrodinamic (hidraulic) Ambreiajul hidrodinamic (fig. 18) este format dintr-un rotor-pompa 3. montat pe arborele motor in locul volantului. dintr-un rotor-turbina 4. montat pe arborele condus 5 al ambreiajului hidrodinamic. in interiorul ambreiajului se formeaza o calitate de forma unui tor. Atat rotorul-pompa cat si rotorul-turbina au la partea interioara palete radiate plane 2 (fig.18 a). intregul ansamblu este inchis intr-o carcasa etansa 6. umpluta in proportie de 85% cu ulei mineral pentru turbine.

Partile componente ale ambreiajului hidrodinamic.

DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI

Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Ambreajul nu decupleaza. Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Discul condus -pot apărea următoarele defecte : uzura garniturilor de frecare, deformarea discului , uzura găurilor pentru niturile garniturilor de frecare si uzura găurilor pentru bolţurile distanţie. Furca de decuplare -pot apărea următoarele defecte : uzura locaşului sferic pentru bolţul cu cap sferic , uzura locaşului sferic pentru tija de comanda, uzura suprafeţei de fixare a manşonului de decuplare , deteriorarea găurilor pentru şuruburile de fixare a manşonului de declupare . Carcasa ambreiajului Pot apărea următoarele defecte : fisuri , crăpături , rupturi , uzura găuri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafeţei de aşezare . Carcasa ambreiajului Pot apărea următoarele defecte : fisuri , crăpături , rupturi , uzura găuri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafeţei de aşezare .

REPARAREA AMBREIAJULUI Demontarea ambreajului Repararea placii de presiune. Repararea parghiilor de debraere. Repararea furcii de debraere.

Verificarea, asamblarea si reglarea ambreajului

MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII

În ţara noastră protecţia muncii face parte integrata din procesul de munca având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a îmbolnăvirilor profesionale. Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securităţii muncii in întreprinderi sunt: - controlul periodic al stării utilajelor, al stării îngrădirilor si dispozitivelor de la maşinile-unelte, aparate si mecanisme, al stării de funcţionare a instalaţiilor de ventilaţie si încălzire, al curăţeniei locului de munca din ateliere si spatii sanitare; - verificarea stării si utilizării de către muncitori a dispozitivelor si instalaţiilor de siguranţă (ochelari de protecţie, măşti împotriva gazelor, etc); - urmărirea respectărilor de către muncitori a regulilor de igiena personala, in special in locurile de munca unde se lucrează cu substanţe nocive; - difuzarea in diferite forme a masurilor de tehnica a securităţii muncii si instructajului periodic al muncitorilor privind problemele de protecţie a muncii.

BIBLIOGRAFIE

1.Automobile Dacia-Diagnosticare, întreţinere şi reparare Autor :Corneliu Mondiru Editura : Tehnica-19982.Agenda automobilistului 2 Autori: Dan Vaiteanu , Mihalache Stoleru ,Nastase Campean , Florin Zamfirescu Editura : Tehnica-19853.Instalatii şi echipamente auto –Tehnologia meseriei electromecanic auto Autori : Elena Antonescu , Mariana Fratila Editura : Didactica si pedagogica Bucuresti -19984.Automobile –Cunoastere , întreţinere şi reparare Autori : Gh. Fratila , Mariana Fratila , St. Samoila Editura : Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1998