Ambreiaj Si Cutia de Viteze

5/28/2018 Ambreiaj Si Cutia de Viteze

1/54


2/54

Ing. COSTICA NEGREA Ing. TOMA PAVELESC

AMBREIAJUL~I CUTIADE VITEZE

COLECTIAAUTO

~~-;.~-iB;} ~ ,:..~:~\W

}.-

@EDITURA TEHNICA

UCURE~TI

I j


3/54

Cunoa~terea temeinic1l. a function1l.rii subansamblelordin componenta automobilelor conduce 111.fectuarea.iutr-un mod calitativ superior. a operatiilor de int5C-tinere. a reparatiilor eurente ~i a reglajului aeestora.marindu-le durata de serviciu ~iclicienta in exploatare.

Luerarea prezinta. 111.UI1nivel aceesibil, constructiafunctionarea ~i exploatarea tehniea. pe tipuri, a di-verselor eonstructii de ambreiaje ~i cutii de vitezecu care sint eehipate autoeamioanele ~i autoturismelecu pondere mare in pareul national, din produetiainterna ~i din import.Lucrarea este adresata eondueatorilor auto pro-fesioni~ti ~i amatori, mecanicilor de intretinere.mai~tri lor. subinginerilor ~i eonducatorilor de formatiitehniee.

CUPRINSUL

l Evolutia transmisiei automobilelor2 Ambreiajul 9

10101315151519192223333535354344445558

Tlparul executat sub comanda.nr. 1019 laInt reprlnderea pollgraflc \..13 Decembrle 1918 ,str. Grigore Alexandreseu nr. 89-97Bucure~tI,

Republica Soclallstll RomAnia

2.1. Ambreiaje mecanice ..............................2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ................2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK ......................2.1.4. Ambreiajul SR 113 ..........................2.1.5. Ambreiajul SR 131 ..........................2.1.6. Ambreiajul monodise eu diairagma. ............2.1.7. Ambreiajul cu doua. disenri .... ... .. .. ... ..2.1.8. Ambreiajul eu doua diseuri ~i arc central ....2.1.9. Comanda ambreiajelor mecanice ..............2.2. Ambreiaje automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.3. intretinerea ~i reglarea ambreiajdor ................2.3.1. intretinerea ambreiajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2.3.2. Rcglarea ambrciajnIlli ........................

3 Cntia de viteze :............................3.1. Cutii de viteze in trepte cu euplaje baladoare ........3.1.1. Cutia de viteze Renault 352-03 ..... .. .. ... ..

3.1.2. Cutia de viteze SR 131 ~i SR 132 ............3.1.3. Cutia de vitcze SR 113 ......................

Control ~tiintific: Prof. Dr. lug. loan DraghiciRedactor: lonescu Maria AntoinetteTehnoredactor: Valeriu MorarescuCoperta: editiei: Nicolae Claudi~

Bun d. liP 13.8.80. Coli d. liP 3,25. C.Z. 62-578 ++ 62 - 585:629.113/ .115

3


4/54

3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron 643. 1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2 673.1.6. Cutia de viteze S5-35-2 75J.1.7. CuUa de viteze AK 6-80 783.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80 853.1.9. Cutia de viteze S 6-80 893.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8 903.1.11. Cutia de viteze 6 MS-70 93

3.2. Cutii de viteze p1anetare 963.2.1. Cutia. de viteze Wilson 983.2.2. Cutia de viteze ZF 5 S- 110 GP 100

voluti tr nsmisieiutomobilelor

Prin transmisia automobilului seintelege totalitatea elementelor princare puterea dezvoltata de motor estela rotile motoare care pun in mi~care auto-transmisamobilul.

In componenta automobilelor moderne, aceste elementesint:- ambreiajul, care permite decuplarea sau cuplareacutiei de viteze de motor pentru schimbarea vitezelor,la pornirea automobilului sau in mers;- cutia de viteze, care permite marirea sau mic~orareamomentului motor aplicat rotilor motoare, inversarea sen-sului de rotatie a arborelui de transmisie ~i decuplareamotorului de restul transmisiei;- cutia de distributie, care distribuie puntilor motoarecuplul motor preluat de la cutia de viteze;- transmisia cardanidi sau transmisia longitudinala,care transmite cuplul motor, preluat de la cutia de viteze,transmisiei principale grupul conic);- transmisia principala, care serve~te la marirea con-stanta a cuplului motor preluat de la transmisia cardanidi~i miqorarea corespunzatoare a turatiei rotilor motoare;


5/54

- diferentialul, care distribue rotilor motoare cuplulmotor preluat de la transmisia principala ~iasigura rotirearotilor motoare cu viteze unghiulare diferite, pentruefectuarea virajelor;- axele planet are (eu sau fara reductor), care transmi-trotilor motoare cuplul distribuit de diferential.Amplasarea acestor e1emente in eadrul automobilului(schema transmisiei) se poate face in mai muIte moduri,in funetie de amplasarea motorului, a puntilor motoare~i de numarul acestora din urma, urmarindu-se imbuna-tatirea exploatarii automobilului, seeuritatea circulatiei,u~urinta conducerii ~i ridicarea eficientei economice autilizarii automobilului respectiv. In tabelul 1.1 sintprezentate scheme1e transmisiei la automobile.Primele automobile nu aveau ambreiaj, transmitereaputerii de la motor la roti fadndu-se prin curea. Legaturadintre motor ~i rotile motoare se intrerupea prin depla-sarea eurelei de pe roata motoare a transmisiei pe 0 roatalibera. In perioada anilor 1900-1907 au aparut primeleautomobile eu ambreiaj de tip cu con direct (sau invers),eu discuri metalice simple funetionind in ulei (sau useat),sau eu pangliea. Dupa anul 1912 au aparut ambreiajelemeeanice eu frictiune, iar dupa eel de-al doilea razboimondial, eoncomitent eu imbunatatirea ambreiajelor eufrictiune, au aparut ambreiaje1e cu diafragma ~i ambre-

iajele automate hidrodinamice.Cutiile de viteze, pina in jurul anului 1900, aveau douaeurelecare transmiteau puterea prin doua roti eu diametrediferite, realizindu-se astfel doua trepte de viteza. Inperioada anilor 1900-1908 au aparut eutiile de vitezeeu pinioane, la ineeput eu doua trepte pentru mersulinainte ~i una pentru mersul inapoi. In urmatorii zeeeani au aparut cutiile de viteze planet are. Coneomitent,6

....

,

.. J013npOJ 1 IIU I I I I..: N N ... N..


6/54

r s a imbuniitatit constructia cutiiIor de viteze eu rotibaJadoare reaJizfndu se cutii cq cinci trepte de mersinainte. Dupa primul razboi mondial pe linga. sineronizareacuplarii a~renaje1or au aparut cutiiIe de viteze eu vaiatie continua a raportului de transmitere ~i automatizarea comenzii de schimbare avitezelor. mbreiaju~ Ambreiajul dnd este cupIat preia~ puterea produsa de motor ~i 0 transmite cutiei de viteze. Constructia sa

trebuie sa asigure 0 decuplare rapida ~i u~oara a transmisiei fata de motor la schimbarea vitezelor ~i 0 cuplarelina ~i progresiva.. Aceste caracteristici se impun ca urmare a faptului ca motoare1e cu ardere interna spre deosebire de motoarele electrice nu pot furniza puterea necesara pornirii din loc a automobilului dedt la 0 turatieridicata.. Cuplarea arbore1ui cotit avind 0 turatie ridicata cu arborele primar al cutiei de viteze. care nu numaica nu se rote~te dar opune ~i 0 rezistenta mai mare datorita inertiei automobilului nu se poate face directdeoarece s ar produce un ~oc puternic care ar provocagrave deteriorari.

De asemenea ambreiajul trebuie sa. indeplineasca ~irolul de organ de siguranta in cazul frinarilor bru~tednd momentul rezistent al rotilor motoare este mai marededt momentul motor maxim.

9


7/54

2.1. A mbreiaje 111ccanice

2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZAmbreiajul GF X 310 KZ este un ambreiaj monodiscuscat, care se folose~te la automobilele cu motoare dieselSaviem tip 797-05. Ambreiajul are urmatoarele caracte-

ristici: ducasa intcrioara din fonta (simbol GFX); disculambreiajului, cu diametrul de 310 mm, nu este prevazuten amortizor pentru oscilatiile de rasucire; pirghiile dedebreiere nu au inel de debreiere (simbol KZ). Ambre-iajul este compus din doua subansamble, ~i anume: am-breiajul propriu-zis (fig. 2.1) ~i comanda hidraulica (v.fig. 2.13).Ambreiajul propriu-zis cuprinde discul ambreiajului 22~i mecanismul de debreiere compus din discul de presiune20 pirghiile de debreiere 15, arcurile de presiune 19,capacul ambreiajului 3 ~i man~onul de debreiere 14.Discul ambreiajului 22, pe ale dirui fete sint nituiteinelele de frictiune 2, este fixat rigid de flan~a butucului21. Butucul este asamblat, cu arborele primar 12 al cutieide viteze prin caneluri, pentru a se putea deplasa inlungul acestui arbore.Discul de presiune 20 este un disc inelar din fonta,

articulat la capacul ambreiajului 3 prin pirghiile de debre-iere 15 ~i furcile 7; fat a cu care discul apasa discul depresiune este plana. Partea din spate este prevazuta cu~ase bosaje prin care placa se articuleaza cu pirghiile dedebrejere. Tot pe partea din spate placa este prevazuta.cu doisprezeee cepi, pentru sustirter~a areurilor de pre-.siune 19.Pirghiile de debreiere 15, sint articulate eu eareasa

interioara a. ambreiajului prin furcile 7 preva,zute eu1

r

23

22 -

21

n

Fig. 2.1. Ambreiajul GFX 31OJ{Z:1- coroana dintata volant ; 2 - disc de trictiune; 3 - capacul ambreiajului; 4- boltu1pirghiei de debreiere; 5 - boltul turcii; 6 - arc lamelar; 7- turca de articulare a pirghiei de debreiere; 8 - piuli tA de rq;laj; 9 - ~urubul sigurantei piulitei de regJaj; 10arcul pirghieide debreiere; 11- arcul inelului dc presiune; 12- arborele primar aJcutiei de viteze; 13 - inel de presiune; 14 - man~on de debrcicre; 15- pirghia dede-brciere: 16-rulment de presiuno; 17-ro ,lele izolatoare; 18-cep de ghidare; 19-arc de presiune; 20 - discul de prcsiune; 21 - butucul discului de ambreiaj; 22- discude amurejaj; 23 volante


8/54

piulitele conice de reglaj 8 ~i bolturile 5 ~i cu discul depresiune 2 prin bolturile 4. Alezajele din pirghiile dedebreiere pentru bolturile de articulare sint preva-zute cu rulmenti cu ace pentru reducerea fredirii ~iuzurii.Cele 12 arcuri de presiune 79 se sprijina eu un capat

pe capacul ambreiajului 3 iar cu ceUilalt capat se spri-jina pe discul de presiune, ghidate de cepii respec-tivi, presind astfe permanent pe volant, discul ambre-iajului 22.Man~onul de decuplare 74, culiseaza liber pe arboreleprimar 72 al cutiei de viteze. La partea anterioara esteprevazut cu rulmentul de presiune 76 cu care apasa decapetele interioare ale pirghiilor de debreiere, iar lateralcu doua bosaje in care se sprijina capatul furcii de de-breiere.Capacul ambreiajului, 3, se fixeaza prin ~uruburi devolantul 23, astfel ca discul de presiune ~i pirghiile dedebreiere se rotesc odata cu acesta.Apasind pe pedala de ambreiaj, man~onul este impinscatre volant de capatul interior al furcii de debreiere,impingind in acela~i sens ~i capetele interioare ale pir-ghiilor. Cum pirghiile de debreiere se sprijina in boltu-rile 5 ale furcilor 7, acestea trag inapoi discul de pre-siune. Prin aceasta, discul ambreiajului 22 nu mai estepresat pe volant iar transmiterea cuplului motor se in-

trerupe.Cind se ia piciorul de pe pedala de ambreiaj, aceastaeste readusa in pozitia de repaos de arcul de rape . Ca-patul interior al furcii departeaza man~onul de volantiar arcurile de presiune se destind ~i preseaza disculambreiajului pe volant prin discul de presiune, situatiein care cuplul motor se transmite la cutia de viteze.

2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZAmbreiajul GF 380 KR/WGSZ (fig. 2.2) este un am-breiaj monodisc uscat ~i se foloSe~te la automobilelediesel cu motoare diesel tip D 2156 HMN. Are urmatoarele

caracteristici principale: carcasa interioara din font a(GF); discul ambreiajului, cu diametrul exterior de380 mm, este prevazut cu amortizor pentru oscilatii1ede rasucire (W) ; presarea discului prin arcuri intermediare(Z); pirghiile de debreiere sint prevazute cu inel de de-breiere (KR).Din punct de vedere constructiv ambreiajul GF 380KRfWGSZ este asemanator cu ambreiajul GF X310 KZdeosebirile fiind prezentate in cele ce urmeaza. Intrediscurile de frictiune (ferodo) 3 ~i partea metalica adiscului ambreiajului sint montate arcurile lamelare 33(expanderi) pentru imbunatatirea cuplarii. Pentru di-minuarea influentei oscilatiilor provocate de neregulari-tatea functionarii motorului ~i de jocul dintre rotiledintate ale cutiei de viteze, partea metalica a disculu-ambreiajului 7 se fixeaza de flan~a butucului 2 prin inter-mediul unui amortizor pentru oscilatiile de rasucire, 9.La acest tip de ambreiaj, rulmentul de presiune fixat inman onul de debreiere nu apasa direct pe eapetele inte-rioare ale pirghiilor, ci prin intermediul inelului de debre-iere 7, fixat pe eapetele pirghiilor eu ajutorul areurilorde prindere 23. Inelul de debreiere are rolul de a men-tine paralelismul dintre spprafete e de lueru ale diseuluide presiune ~i volantului, in seopul obtinerii unei ambre-ieri sau debreieri line.

Funetionarea ambreiajului GF 380 KRfWGSZ este iden-tidi eu cea a ambreiajului GF X310 KZ.3


9/54

Fig. 2.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ:1- disc de frieliune asamblat; 2- butueul diseului ambreiajului; 3 ~ mccanismuldedebrciere asamblat; 4 - ~urub pentru fixarea eapacului ambreiajului la volant; 5 - man-~onul de debreiere; 6 - rulment de presiune; 7 - inel de debreiere, 8 - disc de prcsiune;9-amortizatorul pentru oscilatii de dsucire; 10-plrghie de debreiere; l1-lagarpcnt ru mlment cu ace; 12- boltul plrghiei de debreiere; 13-boltul furcii ; 14-spl int;15-furca de articulare a plrghiei de debreicre; 16-~aib1\. izolatoare; 17-arcde presiune; 18 - plrghie de debreiere asamblat1\. cu furea; 19 - piulit1\. d e reglaj; - sigurant1\.din tabl1\.;21- sigurant1\. grower; 22 - ~urub; 23- arc de prindere;24- arc lamelar; 25- arc cubrat; 26- eapacuI ambreiajului; 27- disc de presiune;28 - cep de sprij in pentru arcul de presiune; 29 - bosaj de articulare a pirghiei de de-breiere la diseul de presiune; 3 - disc de frict iune cu fcrodo; 31 - nitul pentru seg-mentul de frictiune; 32 - nitul pentru segmmtul de fricliune cu arc intermediar;.JJ- arc intermediar pentru segmentul de frieliune; J4 - nit f


10/54

1/Fig. 2.3. Ambreiajul GF 420 KK:

1- arc depresiune:2- inelde debreiere;3- arc d.ctensiune;4 _ piuli lildereglaj; 5 - bollul furcii de articulare a pirghiei de debreiere; 6 _ disc de pre-siune; 7 - discu l ambre iaju lu i eu ferodou; 8 - coroana dintaU a volantului;9- volant ; 10-carcasa volantului; 17-capacul ambreiajului; 12-pi rghiede debreiere; 13- carcasa ambreiaju lu i; 14 - rulment de presiune; 15_ con-duct? .pentruungere;16- carcasarulmentului;77_capacul carcasei mImen-tuJui; 18- arborele ambreiajului; 19- man~on de debreiere; 20 _ furcA dedebreiere; 27 - bolt ell cap sferic pentru sprijin; 22 - cilindrul de actionare afurcii de debreiere.

. --I.IJ.M- ,-c-- f} 9Fig. 2.4. Ambreiajul SR 113:

1- discuride fricliune din ferodo; 2 - discul ambreiajului;3 - disc de presiune;4 - capacul ambreiajuJui;- arc depresiune; 6 - rulment de presiune; 7 - man~on de debreiere;8 - furcA de debreiere; 9 - tijA de impingere; 10- carcasaambreiajului; l -cilindrul de actionare a furcH de debreiere;12 - plrghie de debreiere; 13 : amortizor pentru oscilalii derAsucire; 14 - butucul discului ambreiajului; 15- ~urub dereglaj;

1517 /I, --- _. -----

III U Ul-Hr1518 . Iff---1l': -III\\\\\IYi '1/H/1lIII-719 f52021


11/54

-2

Fig. 2.5. Ambreiajul.j . SR 131:1 arc de presiune;2 ca.paculambreiajuli; 3 man~ondedebreiere;4- rulmentde presiune; 5 - furdi de., debreiere;6 - arc de rapel;7 - cilindrul de actionare afurcH de debreiere; 8 - vo.lant; 9 - contragreutate;10 - disc de frictiune din fe-redon; 11 disc de presiune;12 - discul ambreiajului;13 - pirl:hie de debreiere.

5

2.1.6. Ambreiajul mono disc cu .diafragmaAmbreiajul monodisc cu diafragma este un ambreiajuscat, la care rolul arcurilor de presiune ~i al pirghiilorde debreiere slnt lndeplinite de un disc de ote subtirc ~ibombat, aVlnd 0 serie de brate elastice, formate prin ta-ieturi radiale.Clnd ambreiajul este cuplat fig. 2.6, a diafragma 6se rcazema pe carcasa interioara prin intermediul ine-lului 5 ~i cu marginea apasa proeminentcle periferice aledi~cului de presiune 3, preslnd asHel, intre acesta ~i vo-lantul 1, discul ambreiajului 7.Clnd se decupleaza ambreiajul fig. 2.6, b man jionull0apasa capctele interioare ale plrghiilor formate prinarcuirea diafragmei. Ca urmare, partea centrala a diafragmci se lncovoaie catre volantul motorului, In parteasa petiferica, sprijinindu-se pe inele 4, nu mai apasa pcprocminentele discului de presiune. Prin intermediul pie-selor 8, in~urubate pe marginea sa, discul de presiune estetras catre cutia de viteze, laslnd libcr discul ambrciaju-lui 7.La altc ambreiaje cu arc-diafragma, cum este cel dela autoturismul Dacia 1300 fig. 2.6, c discul de presiunenu mai are picscle 8 ci numai proeminente periferice.

2.1.7. Ambreiajul cu doua discuriAmbreiajtil cu doua discuri fig. 2.7) este folosit laautocamioanele SR 101, ZIS 150 ~i Henschel. Se carac-terizeaza prin existenta a doua discuri de ambreiaj 1 ~i2,placate cu material de frictiune ferodou) ~i a douadiscuri de presiune, 3 ~i 4. Pentru a se putea deplasaaxial, cde doua discuri de presiune slnt sprijinite pejiuruburilc 11, fixate in volant. Cu acelca jii~uruburi se

19


12/54

Iu

.0

oFig 2.7. Ambnoiajul cu doua di~CUl i:

1 - discul posterior al ambreiajului; 2 - discul anterior al ambreiajului.; 3 - disc depresiune posterior; 4 disc de presiune anterior; 5 volant ; 6 areu ~urubului deIImitare a deplasliriidisculuideantrenare anterior; 7- piulilli de reglaj; 8 - garniturliinelarli termoizolantl i; 9 - a rc d e p re siun e; 1 - capacul ambreiajului; 11- boll des pr ij in pe ntru disc ur ile d e a ntren ar e a nter ior ~ i po ster ior ; 1 2- ~u ru b p en tru l im it are adeplasiirii discului de antrenare anterior; 13- arc pentru deplirtarea de volant a disculuid. antrenare anterior la debreiere; 14- splint pentru curlilirea orificiulul d. seurger.a u le iului din c ar ea sa a mb re iajulul; 15- pirghie de debreiere.


13/54

r fixeaza de volantul 5 ~i capacul 1 al ambreiajului; pdqaceasta, discurile de presiune 3 ~i 4 ~i capacul lOse roltesc impreuna eu volantul. Forta de presare a discurilo~este data de arcurile 9.La debreierea ambreiajului de catre pirghiile de debre,iere 15, discul posterior de presiune 3 este tras inapoi pri.

intermediul ~urubului 7, iar discul anterior de presiune ~este depart at de catre arcurile elicoidale 13, montat4intre disc ~i volantul motorului. Pentru ca discul ambreJiajului 1 sa nu fie ~trins intre discurile de presiune 3 ~4, intre acestea' slnt prevazute ~uruburile de sprijin 121In~urubate in capacul 1 al ambreiajului. Aceste ~uruburqtree prin orificii executate in discul de presiune 3, limiHnd deplasarea discului de presiune 4.

2.1.8. Ambreiajul cu doua discuri ~i arc centra~Din punct de vedere construct iv, ambreiajul cu dou~diseuri ~i arc central (fig. 2.8), este asemanator eu amibreiajul din fig. 2.7, eu deosebirea ea forta de presar~este realizata printr-un arc central, nu prin arcuri elicoidalemontate periferic intre discul de presiune din spate ~~carcasa interioara a ambreiajului. Volantul transmite cu~plul discului de antrenare 6 prin intermediul bolturilor JIiar discului de presiune 9 prin capacul ambreiajului 11.,In stare de repaus, presiunea asupra discului 9 ~i.,implicit ~i asupra discului 6, este exercitata de bratullscurt al pirghiilor de debreiere 8, deoarece bratele lungi~ale acestora sint articulate la tijele fixate in man~onul 12'1care este depart at de volant de eatre arcul central 13.La debreiere, man~onul 12 este imp ins catre vol ant~i comprima, pe de 0 parte, arcul central 13, iar pe de,aha parte apasa capete e interioare ale pirghiilor de:

22

Fig. 2.8. Ambrciajul cndoua discnri ~i arc central: 11 - roata dintata pentru antre-narea volantului; 2 - suport \ 0.lant; 3 ~i 4 - discurile ambreia-jului; 5 - amortizor; 6 - disc deantrenare; 7 - bolt de ghidare ~ide antrenare a discuJui de antre.nare; 8 - pirghie de debrt.iere;9 - disc de presiune; 1 - arcde tragere a discului de prcsiuneIn timplll debreierii; 11 - ca-pacul ambreiajuilli; 12- man~onde debreiere; 13 - arcul centralal ambreiajului; 14 - racordpentru gresorul rulmentului depresiune; 15- inel de echili-brare; 16 - bolt de presiune; 317 - ,'olant; 18 - mecanisme-lastic pent ru depar ta rea discu-rilor ambreiajului I debreiere.

fa

13

debreicrc; ca urmp.re,capetele seurte ale' 6plrghiilor de debreiereInceteaza sa mai apese 7pe discul de presi-une 9.

Departarea discuri-lor ambreiajului dediscul de antrenare 6 cstevcle 18, montate la pcriferia asiguraHi. prin dispoziti-acestui disc.

2.1.9. &manda ambreiajclor mecaniceLa ambreiajele'mecanice .eomanda debrei~rii poate fimeeanidl, . bidrauliea. sau bidro-pneumatica.Comanda mecaniea. Comandamecaniea a ambreiajuluise folose~te aUt la autoturisme, dt ~i la autoeamioa'-nele pentn~ transportql de ma,rfqri. La automobilele eu


14/54

motorul plasat in fata, legatura intre pedala de am-breiaj ?i furca de debreiere se face printr-o tija, iar laautomobilele cu motorul amplasat in spate-prin cabluri.In fig. 2.9 sc prezirita comanda mccaniea a ambreia-jului unor automobile cu motorul in fata ?i pcdala deambreiaj pe podeaua cabinei.La apasarea pedalei 2 cu piciorul, pirghia 3, solidaracu pedala trage inapoi (spre dreapta) tija de legiHura 10rotind axul intermediar cu pirghii 9. Ca urmare, tija 11este impinsa catre inapoi (in figura spre dreapta) ?i, apa-sind pe capatul exterior al furcii de debreiere 4, producedebreierea.

Fig. 2.9. Comanda mecanica a ambrehjului cu pedalala podea:1- reazemul pedalei in podea; 2 - pedala de ambrei l,j;. 3 -,. plrg-hia pedalei; 4 - furcA de debreiere; :; - piulilA cu. cap sferic,pent ru regiaj; 6 - contrapiulilA; 7 - arcul de rapel al furcii am-breiajului; 8 - arcul de rapel al pedalei ambreiajului; 9 - ax in-termediar cu pirghii; 10- tij~ de legAturA; 11 - tijA de Impin-gere a furciide debreiere.

4

..Fig. 2.10. Comanda meca-,nica a ambreiajului cu pe-dala suspendata:a - jocul Intre piulila tijei ~;lcapul de debreicrc; b - cursaliberA a pedalei; 1 - plrghie cucot; 2 - impingAtor; 3 - tampo-nul de reazemal pedalei; 4 - pe-dalA de ambreiaj; 5 - furd . dedebreiere; 6 - piulilA sfericA;7-contrapiuliIA; 8 - tija Im-pingatoarea furcHde debreiere;19 - a rc de rapel fureA ambreiere ;10 - plrghie; 11 - boll de fi-xare a mecanismului de comanId~; 12- bol I pent ru articulare;13 - fureA cu filet interior;14-piuliIA; 15 - tijA de le-gAturA.

I 2

15

La ridiearea picio-rului, pedala 2 ?i fur-ca 4 sint readuse in flpozitie de repaus dearcurile de rapel 8 ?i,respectiv 7, ambreiaj,ulambreindu-se datoritaarcurilor de presiune.Clnd pedala este suspendata de peretele frontal al ca-binei (fig. 2.10), mecanismul de comanda functioneazaastfel: la apasarea pedalei 4, tija 2 rote ?te pirghia cu cot 1?i trage in sus ti ja de lega tura 15 ?i pirghia 10 care ro-te ?te axul intermediar cu pirghii ?i impinge catre dreaptatija impingatoare 8; aceasta, apasind pe capatul exterior.al furcii 5, produce debreierea; la ridicarea picioruluide pe pedala 4, furca. 5 revine in pozitie de repaus dato-rita arcului 9 iar ambreiajul S6 ambreiaza.AUt tijele impingatoare, dt ~i cablurile de tragere afurcii de debreiere, in cazul motorului ainplasat in spate,sint prevazute la punctul de articulare cu piulite ~i con-


15/54

trapiulite pentru reglarea jocului dintre pirghiile de de-breicre ~i rulmentul de presiune.Pentru realizarea unei debreieri rap ide ~i a unei am-breieri line, ambreiajele mecanice au fost echipate cucomenzi hidraulice. Se deosebesc doua tipuri de comandiihidraulidi. : cu pedala de ambreiaj suspendata ~i cupedala la podeaua cabinei.Comanda hidraulidi. a ambreiajului eu pedala suspen-datil. Mecanismul de producere ~i transmit ere a presiuniihidraulice la acest tip de comanda (fig. 2 11 cuprinde:pedala 8 cu arcul 9, pompa centrala a ambreiajului 44~i conducta de legatura 32.Mecanismul de actionare hidraulica cuprinde: cilindrulreceptor al ambreiajului 31, tija impingatoare 24, cupiulita de reglaj 22, ~i furca ambreiajului 23, cu arcul 26.Apasind pe pedala de ambreiaj 8 (fig. 2.11), tija delimpingere 7, articulata eu aceasta, deplaseaza pistonul 4in cilindrul pompei centrale 44 ~i refuleaza lichidul sub'presiune prin conducta de legatura 32, in cilindrul re-iceptor 31. Ca urmare, pistonul 27 impinge tija in capulexterior al furcii 23, aceasta produdnd debreierea.La ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj, arculde rapel 26, prin intermediul tijei 24, impinge pistonul 27in cilindrul receptor ~i, deplasind lichidul in cilindrul~pompei centrale prin conduct a de legatura, se permite,am'breierea.

o comanda hidraulica asemanatoare constructiv sifunctional este comanda hidraulica a ambreiajului de iaautomobile1e ROMAN (fig. 2.12 ~i 2.13).Apasind pe pedala de ambreiaj 22 (v. fig. 2.12), pis-tonul 18 este tmpins in cilindrul pompei 16 de dltretija 24. Ca urmare, lichidul din cilindrul pompei esterefulat sub presiune tn cilindrul receptor 7 (v. fig. 2.13)al ambreiajului prin conduct a 17.26

P '

Fig. 2.11. Comanda hidrauliea a ambreiajului eu p~dala 5uspendat1i.:1 - bu~n pentm umplere cu lichid de frina; 2 - rezervor; 3 - garnitur~ d. callciuc;4 - pistonul pompei de ambreiaj ; 5 - ro,dela limitatoare; 6 - man~n de cauciuc pen-tm protectie ; 7 - tija pistonului pompd; 8 - pedala ambreiajului; 9 - arc de rapelal pedalei; - carcasa ambreiajului; 11- vol ant ; 12- discu] ambreiajului; 13-disc de pres iune; 14 - arc de presinne; 15 - capacul ambreiajului (carcasa interioara);16- rulmcnt de presiune; 17- man~n dedebreiere; 18- arbore prlmar cuti e de viteze;19 - rulmentul de sprij in al arborelul primar; 2 - arbore cotit ; 21- plrghie de de-breiere; 22 - piuli ta sfericA de reglaj; 23 - furcA de debreiere: 24 - t ija d. impinger.a furcii de debreiere; 25- man~on de protectie din cauciue; 26- arc de rapel a I furciide debreiere; 27 - pistonul cil indrului receptor; 28- garni tura pi stonu lui c il indrulureceptor; 29 - suport arc; 3 - arc; 31 _ cilindru receptor; 32- condueU d. lichidde Irina; 33 - cilindrul pompei de ambreiaj; 34 - orificii de trecere; 35 - garniturade cauciuc; 36 - garniturJ.decauclucpistonpompaambreiaj;37- arc; 38- membranasupapa; 39 - garnitura de canciuc; 4 - orificiu de trecere; 41- supap~ re ular.; 42-oriliciu de compensare; 43 - orificiu de trecere; 44 - pompa de ambreiaj.

:stf 23.m ______ 229 2827. ; 25


16/54

~

4n

Fig. 2.12. Mecanisrnul de producere a presiunii hidraulice in instalatia de co-rnanda. a arnbreiajului autovehiculelor ROMAN:1 - man~onde protectie; 2 - inel de siguranta; 3 - man~etasecundaraa pistonului; 4 - ~ibi\ deoprire; 5-arc; 6-garnitura; 7-bu~on; 8-garnitura; i9-bu~on; 1O-capac; 77-adaosde egalizare; 72- garnitura; 73- garnitura; 74- ~urub; 75- ~tut inelar; 76- pompa deambreiaj; 77 - man~eta primara; 78 - pistonul pompei ambreiajului; 79- ~aibi\ de sprijin; - suport; 27 - arc de tragere; 22 - pedala ambreiajului; 23 - furca tijei de Impingere;24 - tija de Impingere; 25 - pompa de ambreiaj ansamblu; :< 6 rulment cu ace; 27 - boltulde articulare a pedalei de ambreiaj; 28 - arc de tragere.

- - -


17/54

r La ridicarea piciorului de pc pedala de ambreiaj,arcurile 21 ~i 28 v. fig. 2 12 readuc pedala in pozitiade repaus, respectiv in pozitia in care aceasta se sprijinape ~urubul de reglare a jocului dintre tija de impingere 24~i fundul pistonului. Acest joc trebuie sa fie de 0,5 mmpentru a da posibilitate pistonului 18 sa se reazeme pe~aiba de sprijin 19, ca urmare a destinderii arcului 5.Lichidul nefiind actionat de pompa ambreiajului,arcul 3 v. fig. 2.13) se comprima ~i, trag-ind capatulexterior al furcii 20 catre cilindrul receptor, produceambreierea, concomitent cu impingerea pistonului 8 catrefundul cilindrului receptor, prin intermediul ~urubului 1~i tijei 9.Comanda hidraulica a ambreiajului cu pedala la podea.Componenta ~i functionarea mecanismului de producere~i transmitere a presiunii hidraulice ~i a mecanismuluide actionare hidraulidi. pentru acest tip de instalatie fig. 2.14) sint identice cu cele prezentate mai inainte,singura deosebire constlnd numai ill pozitia pedalei.Comanda hidro-pneumatica a ambreiajului. Pentrureducerea aproape completa a efortului ~oferului in actio-narea ambreiajului ~i asigurarea unei functionarj maieficace in cazul automobilelor cu ampatament mare ~icu motorul amplasat in spate s-au deat comenzi deactionarea ambreiajuluide tipul hidro-pneumatic fig.2 15

La aceasta instalatie, actionarea cilindrului receptordublu, 1 al ambreiajului se face cu aer comprimat pneu-matic), iar comana.a intrarii ~icvacuarii aerului comprimatdin cilindrul receptor dublu se face cu ulei sub presiunc hidraulic), cu ajutorul pompei ambreiajului 10 ~i supapeide distributie 4.tn starea de repaus instalatia cste plina cu ulei, deoarecesub actiunea gravitatii uleiul se scurge din rezervorul 11,intra in pompa de ambreiaj 10 prin racordul 12, icseso

rrt

Fig. 2. ii. Comanda hidrauliea. a ambreiajului eu pedala 1a.podea:1 - pcdala de ambreiaj; 2 - pomp~ de ambrciaj ; 3 - cilindru 1 r eceptor at ambre-iajului; 4 - conducta de lichid; 5 - tija de impingere a pistonului pompei dea mb rc ia j; 6 - piulija de reglaj; 7 - arc de rapel al pedalei.

prin racordul 8 ~i intra in supapa de distributie 4 princonducta 13 ~i racordurile 6 ~i 5.Apasind pe pedala de ambreiaj 9, pompa ambreiajuluiinchide intrarea uleiului de la rezervor ~i, compriminduleiul ramas in pompa, n dirijeaza prin racordul 8 ~iconducta 13 catre supapa de distributie 4. La 0 presiunede circa 3,0 daN Jcm2 supapa de distributie deschide

orificiul de intrare a aerului comprimat ce vine de larezervorul de aer, astfel ca aerul comprimat intra incilindrul receptor dublu 1, prin racordul 2, produdnddcbreierea.La ridicarea piciorului de pc pedala 9, presiunea uleiului

din pompa ambreiajului 10 scade, ~i, ca urmare, supapade distributie 4 inchide orificiul de intrare a aerului com-primat de la rezervor ~i deschidc orificiul de evacuare

31


18/54

32

,..IIa aerului comprimat din cilindrul re~eptor dublu 1,producind ambreierea.In cazurile in care nu exista. aer comprimat sau acestaare 0 presiune prea midi, ambreiajul poate fi debreiatnumai prin actionare hidraulidi, ceea ce necesita un efortmai mare, din parte a ~oferului. tn aceste cazuri, uleiul,coml r im at prin actionarea pedalei 9 utilizind aproapetoata cursa acesteia), intra in cilindrul receptor dublu 1Lprin racordurile 6 ~i J producind debreierea. Concomitent

I functioneaza ~i supapa de distributie, dar fara. efect,deoarece aerul comprimat nu poate actiona cilindrulreceptor. La ridicarea piciorului de pe pedala 9, presiuneauleiului din pompa ambreiajului scazind, arcul cilindruluireceptor evacueaza uleiul ditre. rezervor producind am-breierea.

2 2 A mbreiaje automateCre~terea numarului de automobile ~i a traficului auto,in special in marile ora~, a condus la ideea reduceriioperatiilor de debreiere. Ca urmare au aparut solutiiconstructive prin care se elimina. pedala de ambreiaj,operatiunile de debreicre ~i ambreiere fiind efectuatcautomat de ambreiajul insu~i.Dupa. calacteristicile constructive ~i de functionare,ambreiajele automate construite pina in prezent se pot

clasifica in ambreiajc centrifugale tip Gravina, Saxomat,Manumatic, Newtondrive etc.), ambreiaje electromagnet ice tip Jaeger, Ferlec etc.), ambreiaje cu cuplaj hidrodinamic tip lIM MAl 525, MAl 530, autobuz FIAT etc.) ~iambreiaje hidrodinamice.Ambreiajele electromagnet ice, la care presiunea arcw ilorasupra discului de presiune este inlocuiHi cu acthmeaunor electromagneti, pot fi:

3 - Ambreiajul - cd. 1019


19/54

- ambrciajc cu frictiune, la care forta de prcsiune se'realizcaza cn clcctromagneti alimentati-. d~ dinamul111otorulul.; . . .' . . . .- ambrciaje formate din doua discuri de metal, carese ~otesc,. pentrucuplarea carora se folose~te un circuit Ide mduche' .'

- ambrei~je formate din cm casa ~i rotor interior,pentru cuplarea Larora se magnetizeaza 0 pulbere mag-netiCa. fara remanenta, care se introduce in corpul carcasei. Ambreiajele centrifugale ~i unele ambreiaje electro-'magnctice pastreaza ambreiajul clasic cu frictiune dar Iacesta' este prevazut cn uncle instalatii auxiliare care Icfectueaza decuplarea ~i cuplarea automata, odata C1lactionarea manetei cutiei de viteze. Actionarea propriu-zisa a acestor ambreiaje se face mecanic, pnenmo.:vacuu- I .. .matic. hidraulic sau electromagnetic. 2.3.2. Reglarea ambreIa]ulwUncle ambreiaje electromagnet ice ~i ambreiaje hidro-: . . .dinamice elimina complet ambrciajul cu frictiune. ,. Pe~lOdlc, amb~elaJul unm ?-utomobil cste supus unorAmbreiajele automate centrifugale ~i electromagneticel lcglaJe pentr~ as gurarea bunel.?ale functionari. Indifercntse caracterizeaza prin:. cutii de viteze clasice; la turatia de c~ns~ruc11a ~I fclul comcnZll, la ambrciajele mccanicede mcrs in gol sint decuplate; ambrcierea progresiva a c~ fr~~tmne se fac. urmatoarele I:eglaje: reglarca pozitieiambrciajului ~i ded cre~terea momentului transmis se ~l:ghlllo.r de ~ebr;ICr~.; reglarea Jo~ului dintrc rulrnentulproduce odata cu cre~terca turatiei motorului. . edpr~slUne ~I pl~g?llic de debrelere; reglarea pozitieiAmbreiajele cu cuplaj hidrodinamic se caracterizeaza pe alc1 de am?r.e~aJ'A ..prin: cutii de viteze clasice; la tu'ratia de mers in gol d Reglarea poztftez. plrfJ h-tzlor de debreiere cste neccsaraa motorului, ambreiajul cu frictiune nU este decuplat, e~arece ~apetele mtenoare ale acestora trebuie sa fieintreruperea leg1Hurii dintre motor ~i restul transmisiei aP..lsa~e slmnltan. de ~ulmcntul de prcsiunc, accastaf:icindu-se de catre cuplajul hidrodinamic; constructia' aSlgurmd 0 am~r~ICre JI~a, fara. ,,~ocuri .nu climinil pedala de ambreiaj. operatiile de debreiere-I ~eg]area s~ rcal zeaza m functle de tipul ambrciajului,ambrcicrc la schimban~a vitezelor filclndu-se ca la orice' pnn urca flletata ~e c~re se articuleaza pirghiilc deambreiaj Cll frictiune. . I ~ebreICre l~ c~reasa mtcr~oara a ~mbreiajului (v. poz. 8.Aml~reiaj~ll hidrod n~~llic (care de fapt cste. un ~uplajr ~~'r 2.1)~ pmhta ?e reglaJ 7 JV. fIg. 2.7) sau ~.nrub.urilelndrcdmanuc eu poslblhtate de decuplare rapIda ~I carel I e~laJ. 5 (v. fIg. 2.~) prevazutc la capetele mtenoarefunctioncaza singur, Hha un ambrciaj cu. frictiune) s~ a ~plr~lllilor de dcb~c e~'e., ..caracterizcaza prin: cutii de viteze planetare sau c~ entI u, r~gl~rca pozltlel plrghulor de debreierc sc apasaredala pma cmd rulmcntul de presiunc vine in contact

34

cut.ii de' vitcze fara treptc; la turatia de mers in gol amotorului, ambreiajul este decuplat ;ambrcierea pro-grcsiva a ambreiajului se face pc maStlra erc~tcrii turatieimotorului. .

2.3. IntreJinerea i 1 eglarea mnbrciajului2.3.1. Intretinerea ambreiajului

ntrctinerca ambrciajului cuprinde opcratii de ungcrc,vcrificare ~ireglare, eu periodicitatca indicati:'Ln tabdul 2.1.

35


20/54

OperatiUe de tntretlnere a ambreiajuluiTabelul 2

Denumirca opera tiel de IntretlncreNrlodlcltatea km. echivalenti

Automobile cu motorI

Automobilecu benzinl CDmotorcu motoriol

Ambreiajul cu comandd mccanicdVerificarea stil.rii ~i fixArii ele-mentelor comenzii mecaniceVerificarea ~ireglarea ambreiajuluiVerificarea sthii ~i fixarii carcaseiambreiajuluiGresarea rulmentului de presiune ~ia .articulapilor comenziiAmbreiajul cu comandd hidraulic4Verificarea sUI.rii ~i fix1l.rlielementelor comenzii hidraulice(pompa ambreiajului, cilindrulreceptor. conducte, racorduri)*Verificarea stll.rii ~i fixil.rii carcaseiambreiajuluiVerificarea etan~itatii ~i functio-narii tuturor elementelor instalatieicomenzii hidrauliceVerificarea tensiunii arcurilor derapel de la pedala de ambreiaj ~icilindrul receptorVerificarea nivelului ~iefectuarcaplinului cu lichid de frina a rezcr-vorului pompei de ambreiaj

* Zilnic, de ditre conducatorul autoreviziilor tehnice de gradele I ~i II.

Zilnic2000- 2 5008 000- 10 0002000- 2.500

Zilnic2000- 2.5008000-10 0008000- 10 000

Zilnic

8 000- 10 000

Zilnic300012 00012000

Zilnic

12000

,Denumirea operaliei de lotretinereVerificarea ~ restabilirea joculuitijei de actionarea pompei centrale~i a tijei cilindrului receptor }i re-glarea cursei libere a pedalei deambreiaj*Verificarea }idesfundarea orificiuluide aerisire din capacul rezervoruluipompei ambreiajuluiVerificarea jocului rulmentului depresiuneGresarea rulmentului de presiune~i a artieulatiilor comenzii*fnlocuirea lichidului de frina dininstalatia de eomandA hidraulica aambreiajului }iaerisirea instalatiei

Tabel 2.1 (continuare)..Periodicitatea, Jun, eclti \ alcnliAutomobile cu motor

IAutomobile

cu benzinA cu motorenmotorinl

2000- 2 5008000- 10 000 300012000

Zilnie Zilnic

8 000- 10 0002000- 2.5008000- 10 000

12000300012000

Dupa. neeesitate(max. 24000)

I

*) Zilnic de catre conduditorul auto (prin obser lare), ~i in cadrulreviziilor tehnice de gradele I }i I I.

eu capetele interioare ale acestora. In aceasta pozitie.I se rote~te arborele cotit ~i. cu ajutorul unei lame calibrateI (spion). se verifica ~i se restabile~te contactul fiecareiI pirghii cu rulmentul de presiune. prin de~urubarea sauin~urubarea piulitelor de reglare.Reglarea, pozitici pirghiilor de debreiere nu se face laambreiajele cu diafragma sau cu arc central.Reglareajocului dintre rulmentul de presiune ~i pirghiilede debreiere la ambreiajul cu comanda mecanica ~i cu

Zilnic300012QUO__I I(prin obscrvare). ~i in e.drul

Zilnio2 000- 2.5008000- 10000

7


21/54

r Ipcdala la podca (v. fig. 2.9) se executa prin scurtarcalungimii tijei 11 dc impingerc a furcii de debreierc pinacind se realizeaza distanta prcscrisa. (jocul) intre accsteclemente.Pentru aceasta se scoate arc1117 ~i se impinge capatuexterior al furcii 4 pina dnd rulmentul de presiune vinein contact cu pirghiile de debreiere. Mentinind furca de Idebreiere in aceasta pozitie, precum ~ipedala de ambreiaj 2;rezemaHi pe limitatorul 1 pe sub podea, se desface piulitaconica de pe tija de impingere 11 pina cind vine in contact Icu capul exterior al fur~ii de debreiere 4. Dupa aceasta,mentinind in continuare rulmentul de presiune in contactcu pirghiile de debreiere, se in~urubeaza piulita 5 de petija de impingere pina cind se realizeaz.a intre piuliFt I~i capatul furcii distanta prescrisa. de constructor, diS-)tanta prin care se asigura jocul functional dintre rulmentulde presiune ~i pirghiile de debreiere (v. tabelul 2.2.).La aIte constructii, cind tija (sau cablul) trage de furcal :r.

pentru a debreia, lun,gimea respcctiva trebuie mariUllpentru obtinerea jocului necesar. La un, anumit joc intrelrulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere corespurideo anumita cursa libera a pedalei, adica marimea curseillibere a pedalei de ambreiaj indica daca jocul dintre.Tulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere este corect.Relatia cantitativa dintre jocul ce trebuie sa existe,intre rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere, pde 0 parte, ~i cursa libera a pedalei de ambreiaj, pe dalta parte, sint date in tabelul 2.2. Face exceptie de la metoda de reglare expusa mainainte ambreiajul eu doua discuri ~i arc central (vfig. 2.8), la care jocul pirghiei-man~on se reface pri.J 1in~urubarea inclului 5pc hutucul eapacului 11 al ambrciajului, ceea ce determina deplasarea catre volaIitbolturilor de presiune 16 ~i a eapetelor interio:ue al~Fhghiilor de debreiere 8. .

Tabelul 2 2Dale de rcsbj pentru ambrdajc

]J:ro

9

Jocul dintre Jocul dintre Jocul dintre Cursapiulila rulmentul Uja de i liberiitijei de de presiunc pingcre i a pcda-Felul i m:1fC. auto vchiculclor

impingcre i pirghiile fundul pis lei dei capu l de debrc- tonului ambre.furcii de icre pompei am- iajdbrcicrc breiajului [mm][mm] [mm] , [mm]1 2 3 4 5

- - O,. j-I,O 10-15- - 0,5 20- 302,0- 3,0 - - -2,5- 3,5 - - -- - 0,5-1,0 10-15- 3,0 - 24-4{)2,0- 3,0 - - 25-353,5- 4,0 - - -I- - 0,5-1,0 10- L- - 0,5-1,0 10- 15

,3,5-5 2,0-3,0 - -- 3,2-4,0 - 32-40- - - ,20-25

- 2,0 - 3,0 0,5 20- 30- 2,0-3,0 0,5 20-304,5 3,0 0,5 -4,5 3,0 0,5 -4:5 3,0 0,5 I -


22/54

Tabel2.2 (continuare) Reglajul jocului ditttre rttlmentul de presiune # ptrghiilede debreiere in eazul anwreiajului eu eomandii meeal1ieadar eu pedala de ambrdaj suspendatii (v. fig. 2.10) se faceastfel :

f- se scoate arcul 9 ?ise fixeaza pedala de ambreiaj 4,

. rezemata pe tamponul 3, cu ajutorul boltului 11; se: impinge capul exterior al furcii ambreiajului 5 catrespatele at:tovehiculului (in figura spre dreapta) pina cindse simte ca rulmentul de presiune apasa pe virfurileI pirghiilor de debreiere;- se sHibe ?te contrapiulita 7 de pe tija impinga-I toare 8 ?i se desface piulita sferica 6 pina cind vine incontact eu virful furcii 5; apoi se in ?urubeaza piulitaI sferica (se departeaza de V'u-fulfurcii) pina Ia realizareaI distantei prescrise in tabelul 2.2; I - se stringe contrapiulita ?ise monteaza arcul 9.Distanta Iasata intre piulita sferica. ?i V'lrful exterioral furcii ambreiajului trebuie sa eorespunda joculuifunctional normal dintre rulmentul de presiune ~ipirghiilede debreiere.

Reglajul ambreiajelor eu eomaltda hidrauliea cu pedalaI suspendata (v. fig. 2.11-2.13) sau eu pedala la podea(v. fig. 2.14 ?i2.4) cuprinde atit rcglarea jocului dintreJ rulmcntul de presiune ~i pirghiile de debreiere, dt ?ireglajul cursei libere a pedalci de ambreiaj, respectivjocul dintre pistonul pompei ambreiajului ~i tija de Reglajul jocului dintre rulmentul de presiunc ~ capul interior actionare a acestuia. 'al pirghiilor de debreiere se face prin in~urubarcasau de~urubarea Luind ca referin~a ambrciajul din fig. 2.11, reglajulpiulitelorde reglajde pc bratul scurt al pirghiilorde debreicre. Jocul jocului dintre rulment1l1 de presiune ~ipirghiile de debreierese m1i.soarantre virfulinterior al plrghiilorde debrcicrc~irulmentul se face astfel: se scoate arcul 26 ~i. mentinind pistonul 27

de presiune. . in contact eu fundul eilindrului de aetionare 31, se impinge.. D~stanta p~escrisa.~ l~l~oara iotre supr~fata posten.oaraa capul exterior al furcii de debreiere 23 (spre dreapta inbUtUC~Ul capaculul am~re18.Julu~ ~l suprafata. an~enoara a mufCl (man. figUIa ) Pina dnd se simte di. rulmentul de presiune 16~onulul) de dccuplare, lar reglaJul se face pnn m\lurubarca sau de~u. .' A' . A 1 d db' 21 1rubarea iulitei de reglaj pc butucul capacului ambreiajului, cu am- me l~ con~a.ct cu capetcle plrg~ll?r e .e relere '. nbreiajul ~ecuPlat. accasta pozltle se dc ?urubcaza pmhta sfenca de regIa) 22I4 41

t 2 I 3 I .. I 5Skoda 706RT i RT5 - 4,0. - -40SR 131 (comandAmccanicA) 4:1:I - - 1.-2SR 131 (comandA hidraulicA) 3,0 max.l,5 0.5 30-50SR 132 (comanda mecanic1i.) 10:1: I - - 50-60SR 132(comanda hidraulic1i.) 3.0 max. 1.5 0.5 30-50SR 113- 5R 116 (comandamecanicA) 6,0 - - 30--40SR 113- 5R 116(comandahidraulica) 3.0 max. 1,5 0,5 30-50Tattoa 1385 I i 53(motor 928) - 16- IS - .30Tatra 813 (motor 930-3) - 20-22 - -

A dob lze -A 7 (comandamecanicli.) 6,0 - - 30-40A 8 (iu R S(35) - 2.0-3,0 0,5 20-30IK-i ,5 3,0 0,5 -Ikarus 26O-2S0 4,5 3.0 0..5 -ROMAN109UD - 2,0-3,0 0.5 20-30ROMAN112UD ....5 3,0 0,5 -Skoda 706 RTO - 4.0. - Sanos A 12 i A 14 - 16-IS - -TV-71 3.0 max.l..5 0.' 30-40TV-20,R, T 2,0-3,0 min.0.5 1,0 -


23/54

r pina vine in contact cu furea de debrciere ~i apoi se de-Iarteaza de f;.trdi, prin ~n~~rubare, pina se realizeazamtre accstea Jocnl preserIs m tabclul 2.2. (coloana 1).Dupa aceasta se stdngc eontrapiulita ~i se monteazaarcul 26. Jocului dintrc piulita tijei ~i capul furcii de

debrcicre ii eorespunde joeul functional intre rulmentulde prcsiune ~i pirghiiIc de debreicre (v. tabelul 2.2.).Pentru reglajul jocului dintre pistonul pompei ambre-iajului ~i tija de impingere (v. fig. 2.14) se seoate areulde raFel7. Se apasa eu mina pc pedala., din pozitia rczemaHipe suport, pina dnd sc simte di virful tijei de impingcre 5atinge fundul pistonuIui. Dad ., la atingerca funduluipistonului de ca.trc tija 5, cursa libcra a pcdalei nu co-rEspuI1de vo.lorilor indicate in tabeIul 2.2, sc in~urubeazasau se de~urubeaza. dupa caz, piulita 6, pina se obtineeursa libela indicata in tabcl, dupa care sestrlngc eontra-piulita ~i se remonteaza arcul 7. Aeestei curse liberc. a Ipedalei ii corespundc jocul functional intre tija de impingere I~i fUlldul pistonului indicat in tabeluI 2.2, joc prin carese asigura pozitia corecHi a pistonului ~igarniturii acestuiaastiel indt orificiilc de eompensare ~i de trecere sa nu fieobturate. ~

I 8 uti de vit ze/L I ~ Subansamblul care urmeaza, dupa

. ~ I .J ambreiaj, in componenta transmisiei~ automobilului cste un transformatorde moment motor, care are roluI de a asigura variatiafortei de tractiune la retile motoare, astiel indt aceastasa corespunda rezistentelor la inaintare inUmpinate deautomobil in deplasarea sa. Aceasta se realizeaza prinalegerea unui anumit raport de transmitere in interiorultransformatorului, prin care se amplifica momentulmotor, ceea ce conduce la obtinerea fortei de tractiunenccesare.

Transformatoarele de moment motor sint cunoscute inconstructia de automobile sub denumirea de cutii deviteze ~i pot fi:

- transformatoarc in trepte, care realizeaza un numarlimit at de rapoarte de transmitere, in cadrul dirora intracutiile de viteze cu pinioane baladoare ~i cutiile de vitezeplanetare ;I

- transformatoare continue, care permit varierea con-tinua a raportului de transmitere, in cadrul carora intra. variatoarele mecanice, convertizoarele hidrodinamice ~itransmisiile electrice.4

r


24/54

In constructia de automobile sint utilizate pe scadllarga. transfonnatoarele in treptc, cOlp c.rtizoarele hidro ldinamice precum ~i combinatiiJc ac( stpra in cutiile auto-Imate de viteze.

IIn cele ce urmeaza se vor prezenta cutiile de viteze aleautomobilelor existente in ponuere mare in tara noastd ijI

3 1 Cut ii de viteze in irepte cu cuPlaje caladoar~I.3.1.1. Cutia de viteze RenauH 352-03 IIn fig 3.1 ~i 3.2. se prezinta cutia de viteze Renaultl352-03 cu care este echipat autoturismul Dacia 1300.Este 0 cutie de viteze in trepte, cu patru vitezc pcntru

/mers inainte, toate sincronizate, ~i o. viteza de mersinapoi, nesincronizaHi. Deoarece autoturismul Dacia 1300are tractiunea pe fata, accasta cutie de viteze face corpeomun eu diferentialul ~i, in eonsecinta, are doi arborilde ie~ire.Careasa 2 (fig. 3.1) a eutiei de viteze ( ste formata dindoua bucati ansamblate intr-un plan longitudinal verticaLPartea anterioara. a earcasei cutiei de viteze este asamblata

~eu eareasa ambreiajului 3, iar partea sa posterioara esteinehisa. eu capacul 1, in care se sprijina. levierul de comanda. al mecanismului de schimbare a vitezelor.

Arborele primar 5 (fig. 3.2) este montat in carcasa\eutiei de viteze pe rulmentii eu role eonice 3 ~i 10 ~i este\

articulat eu arborele ambreiajului 1 prin man~onul cucaneluri interioare 2. Pe arborele primar sint montatesolidar: pinioanele 4 pentru viteza intii, 6 pentru vitezaa doua, 7 pentru viteza a treia, 9 pentru viteza a patra ~ilpentru mersul inapoi. Arborele seeundar 12, care de

fapt este ji arborele pinionului de atoo 23, este montat I II


25/54

in carcasa cutiei de vitezc, Ia partea anterioara, pe ruI-meritul cu role conke 22 ~i, Ia partea posterioara, pe ruI-mentul cu doua rinduri de role conice 13. Pe arborelesecundar sc gasesc montatc liber pinioanele 21, 19, 18~i 15 pentru vitezele intii-a patra. Tot pe arborelesecundar sint montate solidar (la cald): sincronizatorul 20pentru vitezele intli ~i a doua ~i sincronizatorul 17 pentruvitezele a treia, a patra ~i mersul inapoi.Lanturi1e cinematice ale treptelor de viteza se realizeazaprin reperele:- viteza inUi: 1 2 4 21 2 12 23;- viteza a doua: 1 2 6 19 2 12 23;- viteza a treia: 2 7 8 7 2 23;- viteza a patra: 1-2-9-15-17-12-23.

Datele uzuale privind aceast5. cutie de vitezc, precum~i ale altora, sint inscrise in tabelul 3.1.Cutia de viteze necesita urmatoarele reglaje:- reglajul pozitici pinbnului de atac (respectiv alalborelui secundar);- reglajul pozitiei arbore ui primar;- reglajul (stringerea) rulmentilor arborelui primar.Po ritia eoree ii a pinionului de alae al dirui arboreeste chiar arborele s-.::undar al cutiei de viteze, este at uncidnd fata sa frontala se gase~te la distanta I (v. fig. 3.2)fata de axa coroanei diferentialului, dUaata denumita.distanta conid't ~i care este de 59 mm. Aceasta distantase obtine prin montarea unci ~aibc, 14 (v. fig. 3.2), degrosime convcnabila, intre rulment111 conic dl1blu ~ig111crul arbore1ui secundar. Exista in acest scap ~aibeavind grosimi de la 3,50 mm la 4,10 mm, din dnd inciud zecimi de milimetru.Abaterile de la distanta de 59,0 mm sint ~tantate pefata frontala a pinionului de atac, in sutimi de milimetru.


26/54

,.r.00 Tabelul 3.J.~Caracteristicile cutiilor de viteze

11.00; Mi/7.096

CaracteristiclNr. de Nr. de vitezeMarca tipul Automcbilul la care pentru mers Jnaintecutiei de viteze se folose,te arbori Viteza/raportulpentru de transmiteremersul Sincronizatelnalnte Total Nr. totalDeja ...Ia-

1 2 3 .. 5 614Renault 330-03 Dacia 1100 2 4 -Renault 10 1 ...4

4Renault 352-03 Dacia 1300 2 -4 -1... 43I.A.Bv. - Brov;;i SR 131 i SR 132 3 4 -I.A.P. - Coliba;;i 2... 4

I

4I.A.Bv. - Bra;;ov;;i SR 113. 114. 115. 3 5 -I.A.P. - Co1i 116. TV 20 U. R;; 2... 5TV 71.... 4Tatra 138S 3 3 5 -


27/54

NN< >1000:i::: iN IO 00< >NOOar: \O ~t::f'--.N -~o-

:::-~~=s-

50

....- .-

10

.......,: ..t'' ) ........ . . ..,-o'g~00 ..co-C' ')..::::,~-N ....-

10

-

... ...

10

~1:

a bFig. 3.3. Reglajul pozitici pilliollUlui de atac:

marcareapinionuluide atac; b-folosirea calibrelorpentruregIarc;1- abatereade la distanta conicAin sutimi de mHimetru; 2 - mandrina; 3 - calibru; 4 - inii1timeaeal ibrului; 5 - raza mandrinei; 6 - distant' . de veri/ ieare.De exemplu,in fig. 3.3, a pe fata frontaUi a pinionuluide atac se gasesc inscrise doua numere: 20 care esteabaterea de la distanta conidi in sutimi de milimetru ~i27.200 care reprezinta numarul de imperechere al pi-nionului de atac cu coroana ~i se gase~te ~tantat ~i pecoroana. Deoarece pe pinionul de atac este inscrisa abatereade 20 de sutimi, atunci distaI1ta conica va fi de 59,0 ++ 0,20 = 59,20 mm.

Verificarea distantei conice (fig. 3.3, b se face cumandrinul 2, a carui raza 5 este de 10mm, ~icu calibrul 3,a dirui ina1time 4 este de 48,5 mm. Suma ina1timii 4 ac


28/54

Fig. 3.1. Reglajul arbordui primal :1 - ~aiba de reglaj ;2 - tala pos terioadi a pin:ionului vitezei a treia de pe arOO.rele primar; 3-lala anterioara a pinionului vitezei a patra de pe arboreleprimar;4 fa~a anterioarcia pinionului pcntru viteza a patra de pe arboreleseeundar; 5 - lala posterioara a piniouului ,. itezci a treia de pe arOOrelesecun-dar; 6 - ~iba de .Ieglaj; 7- distanla pentru , .erificarearegliiIii; 8 - buc~ade apasare..

fixa. ~iegala eu 48,5 + 10 = 58,5mm. RezuWi.ea diferentaindicata de reperul6 dintre arborele mandrinului ~iealibrueste de 59,0 - 58,5 = 0,5mm. Pentru verificare semasoara. distanta 6 ~i, daea cste mai mica de 0,5 mm,se inlocuie~te ~aiba 14 (v. fig. 3.2) eu una mai subtire,iar daea este mai mare de 0,5 mm se inlocuie~te cu 0~aiba mai groasa.

PoziJia arborelui primar este coree a atunei dnd fata 2(\1.fig. 3.4) a pinionului pentru viteza a treia de pe arbore1eprimar se gase~te retrasa fata de fata 5 a pinionului pentruviteza a treia de pe arborcle secundar, eu aeeca~i distantaeu care se gase~tc retrasa fata 3 a pinionului pentru Yiteza52

a patra de pe arhorele primar In raport cu lata 4 a pi-l1ionului pentru vitcza a patra de pe arborele secundar.AeeasUi.poziiie a arborclui primar sc obtine cu ajutorul~aibei 1, plasate inaintea rulmcntului din fata al arborelui.aibele existente in aeest seop au grosimi de la 2,00mmla 4,00 mm, din 25 in 25 de sutimi.Reglarea joeului lateral al arborelui primar, respccti\1stringerea rulmentului sau din spate se face cu ajutorul~aibei de reglaj 6 ~ibuqei de apasarc 8. aibele de reglaj 6au urmatoarcle grosimi: 0,1; 0,2; 0,25; 0,5 ~i l,Omm.La un reglaj cored, arborele trebuie sa se roteasealiber, fadi. joe, iar buqa de apasare 8 sa iasa din cartereu 0,2 mm (distanta 7 indicata in fig. 3.4). AeeasHi.dis-tanta se detcrmina aplidnd 0 rigla pe buqa ~i masurindeu lera spatiul dintre aeeasta ~i carter. Dad buqa ieseeu mai mult de 0,2mm se pune 0 ~aiba mai subtire ~i

invers.In fig. 3.5 se prezinta. eomanda eutiei de viteze Renaulttip 352-03. Subansamblul de eomanda. la distanta eu-prinde maneta 7 de schimbare a vitezelor, tija de transmisiedin doua buditi, 2 ~i 3, eu articulatia respectiva ~i ele-mentele de sustinere 2 a manetei, piesele 4... 12. Sub-ansamblul de aetionare a sineroanelor (fig. 3.5, b eu-prinde, in ordinea transmiterii mi~dlrii urmatoarele piese:axul de comanda 17, eu piesa de articulare 13 ~i pirghiade aetionare 76, levierul de eomanda 19 a axelor furcilor,sprijinit in furea suport 18, axul 20 pentru cuplareamersului Inapoi, axul 22 eu furea pentru sehimbareavitezelor intti ~i a. doua ~i eu siguranteJe respective,axul 23 eu furea pentru sehimbarea vitezelor a treia ~ia patra ~ieu sigurantele respective ~ifurea 21 de orientarea axului pentru cuplarea mersului inapoi.5


29/54

5~

.a

c

3..1.2. Cutia de viteze SR 131 ';)iS.R 132Cutia de viteze (fig. 3.6) cu care slnt echipate auto-camioanele SR 131 ~i SR 132 este 0 cutie de viteze intrepte, cu trei arbori, cu patru viteze pentru mers inainte

dintre care trei .sincronizate, ~i 0 viteza. pentru mer suiinapoi. nesincronizatiLAceasta cutie de viteze are in angrcnarc permanent atrei perechi de pinioane: pinioanele pentru viteza a doua~i a treia ~i pentru angrenarea arbore primar - arboreintermediar. In carcasa 21 a cutiei de viteze sint montatiarborii ~i pinioanele, iar in capacul lateral 8 estc montatmecanismul de comanda.. Capacele 18, 30 34 ~i 43 inehidloca~urile rulmentilor de sprijin ai arborilor.Arborele primar 16 se sprijina in carter pe rulmentulcu bile 19 ~ise termina in cutie cu pinionul20. cu angrenarepermanentiL Pe arborele secundar 24, sprijinit eu capulanterior in arborele primar iar cu eel posterior pe rul-mentul cu bile 28.este solidarizat prin canc1uri pinionul27pentru viteza intii ~i, montate liber, pinioanele 25 pcntruviteza a doua ~i23pentru viteza a trcia ~isineronizatorul22.Legatura directii dintre arbore1e primar ~i arborc1e secundar, respectiv priza directa, se realizeaza prin sinero-nizatorul 22. Arborcle intermediar 44 poarUi. pinionul 41pentru angrenarea permanenta ~i pinionul 39 pentruviteza a treia, fixate prin penc, ~i pinioanele 37 pentruviteza intii ~i38 pentru viteza a doua. carc fac corpcomun cu arborele. .Lanturile cinematice ale treptelor de vitcza sc rcalizcazprin 'repc.rele:

- viteza intH: 2 41 37 27 24;- vitc7.a a doua: 2 41 38 25 27 24;- viteza a treia: 20 41 39 23 22 24;- viteza a patra: 20~22 24.55


30/54

+- Fig. 3.6. Cutia de viteze SR 131 Vi SR 132:.-oomanda cutlel de vltez.; b - seellunea JongitudinalA; 1 - uul pentru cuplarea\ 'I tdelor Inttl ~iji doua; 2 - ~tift ; 3 - (ureA pentru cuplar.a vltezelor a trela ~Ia patra;4- axul pentru cuplarea vltezelora treia ~ a patra; 5- blleJeopritorului;6 - axulpentru cuplarea mersului Inapoi; 7- furcA pentru cuplarea mersului Inapol; 8 - capacullateral al cotiel deviteze; 9 -levier selector; 10 - axul central de oomaDda; 11- man-fOIldegetar; 12-maneU de vite.. ; 73-arc; 14-bIlA; 15-lurU peDtrucuplar. .\'Itezelorlntll~i a doua; 16- arbore primar; 17- piulit tubulara; 18- capacul arborelu;primar: 19- mlment arbore primar; 20- pinion arbore primar; 21 - careasa cutie ideviteze: 22 - sincroni..tor; 23 - pinIon vlteza a \rela a arborelul secundar; 24- arboresecundar; 25 - pinion vite.. a doua a arborelul secundar; 26 - dispozi tiv de SiDtrO-nizare; 27 - pinion vite.. Inti I a arborelui secundar; 28 - mlment posterior arboresecunoo; 29 - garniturA pentru reglare; 30 - capacul arborelui secundar; 31- f1aD~de transmis ie; 32 - tambur Irina; 33 - plulilA tubulara; 34 - capac posterior; 35 - rul-ment; 36- pinion pentru mersulInapol; 37- pinion pentru viteza Intii , arbore iDtermedlar; 38 - pinion pentru viteza a doua arbore intermediar; 39- pinion pentru ,.itezaa \reia, arbore intermediar;40- pinion mers Inapoi; 41- pinion angrenare permaDentarbore Intermediar; 42 - rulment anterior arbore intermediar; 43 - capac anter iorarbore intermediar; 44-arbore intermcdiar; 45 -,umbo 46-fOibA.

Sincronizarea vitezci a doua se realizeaza prin dispo-zitivul de sincronizare sustinut de pinionul 27.Comanda cutiei de viteze (fig. 3.6, a cuprinde:maneta 12, axul central de comanda 10, prev:i.zut cuman~nul degetar 11 ~i levierul selector 9, axul 1 cufurca 15 pentru cuplarea vitezelor intti ~i a doua, axul 4cu furca 3 pentru cuplarea vitezelor a trcia ~i a patra~iaxul j cu furca 7 pentru mersul inal oi. Axele cu fureaau fiecare cite 0 siguranta. formata dintr-o bila, 14, ~iun are, 13. Opritoarele axelor sint formate din cite douabile, 5, ~i un ~tift., 2.

Stringerca rulmentului 19 al arborelui primar se facecu piulita tubulara 17, jar a rulmentului 28 al arboreluisecundar cu capacul 30, prin scoaterea sau ada.ugareade garnituri, 29. Rulmentii de sprijin 42 ~i35 ai arboreluiintermediar se regleaza, de asemenea, prin adaugareaP I sau scoaterea garniturilor de sub capacele 43 ~i,respectiv,34. Fixarea pe arborele a rulmentului 43 se face prin~iba 46 ~i~uruburile 45, iar a rulmentului 35 prin piulitatubulara. 33.


31/54

3.1.3. Cutia de \.iteze SR 113 .Cutia ue \'itcze SR 113 (fig. 3.7) este de tip in trepte,eu trei arhori. eu cinci trepte de vitezc pcntru mCrsinainte. dintre care patru sint sincronizate prin doua

sineronizatoare, ~i 0 viteza de mers inapoi, nesineronizat1i.In afara de pinioane1c pentru viteza ir~tii ~i mersul inapoi,restul pcrechilor de pinioane sint in angrenare permanenta.AccasU\. cutie de viteze estc folosita aUt la cchipareaautocamioanelor SR 113, tractoarelor cu ~a SR 115,autobasculantelor SR 116, cit ~i la echiparea autobuze1orTV 71 ~i TV 20. Deoarece autobuzele au motorul situatin spate, cutiile de viteze folosite la autocamioane diferade cele folosite la autobuze numai prin modul de organizarea mccanismului de comanda, care la autobuze este detipul cu comanda la distanta .

In carcasa cutiei de viteze 17 sint montati arborii eupinioanele respective; eapacele 1, 14, 15 ~i 26 inchidloca~uri1e rulmentilor arborilor. In capacul lateral 13(v~ fig. 3.8) estc montat mecanismul de comanda.Pinionul 4 al arborclui primar este in angrenare per-manenU'\. cu pinionul 23 de pe arborcle intennediar ~ipoate face corp conuUl. cu' arborcle secundar 13,prini~termcdiul sincronizatorul~i 5. . .Pc arborcle secundar 13, sprijinit pe rulmentii 3 ~i 11,

sint montate liber pinioanele 6 pentru viteza a pa.tra.7 pentru vitcza a treia ~i f pentru viteza a doua ~i, soli-darizate prin caneluri, sincronizatorul 5pentru vitezelca patra ~i a cineea ~i sincronizaton l 8 pentru vitezclca doua ~i a trcia.' Pinionul1 0 pentru viteza intH estcmontat prin caneluri. dar se poate deplasa axial. .

Pe arborcle intcrmediar 25, sprijinit pe rulmcntii eurole conice 16 ~i 24, sint fixate pinioanele 23. :pentru58

\ /1 j2 ,I20;5:1 b . 8 f/Fig. 3.7. Cutia de viteze SR 113:

1- capac arborc primar; 2- ruJment eu ace; J - rulment arborcprimar; .J-pinionarbore primar; 5 - sincconizator vitezele a patra ,i a dncea; 6 - pinion ,'i tcza a patr3arboresecundar; 7 - pinion viteza a treia, secundar;8 - sincronizator vitezele a treia~i a doua; 9 - pinion viteza a doua arbore secundar; 10- pinion viteza intii arboresecundar ; 11 - rulment posterior arbore intermcdiar; 12- pinion vitczometru; 13- arbOlesecundar ; 14 - capac arbore secundar; 15- capac posterior arbore illtermediar; 16_ rul-ment posterior arbore intermediar; 17.- carcasa cutiei de viteze; 18- pinion , itezafntii arbore intermediar; 19- pinion viteza a doua arbore intenr.ediar; 20_ pinionpcntru mers tnapoi arbore intermedi.u; 21-pinivn viteza a treia arbore intermediar;22 - pinion vitcza a patra arbore intermediar; 23 - pinion angrenare pPrmanenta arboreintermediar; 24 - cu Iment anterior arbore intermediar; 25 - arhore intermediar;26 - capac anter ior int f' rmedia r.angrenarea permanentrL cu arborele primar,viteza a patra, 21 pentru yiteza a treia,merstil in~poi, 19 pentrn viteza a doua ~iviteza intii.

22 pentru20 pentru18 pentru

59

3 4 5 6 7 8 9 (] II 12j I , , / .I //It


32/54

U't\\\1T\\e cinematice ale treptelor de viteza se realiz~uarrin reperelc:-viteza intii: 4 23 18 1 13;- viteza a doua: 4 23 9 9 8 3; viteza a treia: 4-23-21-7-8-13;- viteza a patra: 4-23-22-6-5-13;- viteza a cineea (respeetiv priza direeHi): 4-5-13.Reglarea jocurilor axiale, respectiv stringerea rul-mentilor arborilor seeundar ~i intermediar, se face euajutorul garniturilor montate sub eapacele aeestor arbori.Comanda cutiei de viteze folositii la a lttocamioane$itractoarele eft ~a (fig. 3.8) cuprinde: maneta 1, eu axulcentral de eomanda 17, prevazut eu man~onul degetar 18ji levierul selector 16; axul 2 cu furea 5 pentru euplareavitezei inm; axul 19 eu furea 4 pentru euplarea vitezelor

a doua ~i a treia; axul 15 eu furea 3 pelltru euplareavitezelor a patra ~i a cineea.Pentru euplarea mersului inapoi axul 12 este prevazuteu pirghia 14, prin care aetioneaza pirghia oscilanta 11,la eapatul direia se monteaza furea 9 pentru euplareamersului inapoi.Cutia de viteze a autobuzelor TV 20 U R # TV 71,fiind amplasata in spatele salonului, are 0 eomandaformata din doua subansambluri distincte: subansamblulde aetionare a pinioanelor (fig. 3.9), amplasat in eapaeul

lateral al eutiei de viteze, ~i subansamblul eomenzii ladistanta (fig. 3.10), amplasat intre ~ofer ~i eutia de viteze.Subansamblul de aetionare a pinioanelor euprinde:axul central de eomanda 3, pc care este fixat printr-unman~on, levierul selector 2; axu112, eu eapul de antrenare13 ~i eu furea pentru euplarea vitezei inm; axul 77,eu eapul de antrenare -4 ~i eu furea pentru euplarea vite-zelor a doua ~i a treia; axul 9, eu eapul de antrenare 5~i eu furea pentru euplarea vitezelor a patra ~i a cincea;6

Fig. 3.8_Comanda clItici de vitcze SR t 13:1_ maneta de viteze; 2 _ uul pentru cuplarea vitezei intii ; 3 - furca pentru cuplartavitezelor a patra ~iacincea; 4 - furcli penuu cuplarea vitezelor a doua fi a l1 eia;5 - fureApentru cuplarea vitezei lotH; 6 - arbore secuodar; 7 - pioion men inapoi ; 8 - arborepinloo de men ioapoi; 9 - fureA peotru cuplarea mersului ioapoi; 10- arbore iot,,-mediar; 11_ plrghie oscilaoti ; 12 - ax pent ru cuplarea mersului Inapoi; 13- capacullateral al cutiei de viteze; 14- plrghie; 15- axul pentru cuplarea vitezei a patJ a ~i aciocea; 16 - Ievierul selector; 17 - axul cenual de comandi; 18- mao~o degelar;19_uul peotru cuplarca vitezelor a doua~i a l1 eia.axul8, eu eapul de antrenare 6 ~i eu pirghia 7 de ae1ionarea pirghiei oscilante a furcii pentru mersul inapoi. Axeleeu furea au Heeare dte 0 siguranta formata dintr-o bila~i un are, iar opritoarele sint formate din dte doua bile~i un ~tift.Comanda la distal1ta (fig. 3.10) euprinde: maneta deviteze 8, sprijiniHi in suportul 9, fixat de podca, lingapostul de eondu...;ere; axul central de comanda 71 ~i

6


33/54

62

. f 2 J I 5/ 7, \ / I / : / .__K -1~i[fict- ]. . ./ . \P:~~ / \/ ,L-~~~ Ff f 1 -~\ I~~:~l IJ6 17

I;2Fig. 3.10. Subansamhlul comenzii la distanta a cutid de vilezepentru autobuzele TV 20 D, R ~i TV 71:1- furca; 2 -. boll; 3 - cuplaj cardanic; 4 - tij1ide comonG ;5 - boll; 6 - burdufuldeprotectie; 7 tijd decomandA;8 maneta deviteze; 9 suponul Illanetei; lO man~n degetar; 11- axu. central de comandii; 12 - articulalie rigida; 13 - tijii de comandii;14 lag;1r intermediar;15- man~n de reg aj; 76 cuplaj cardanic; 17 fureaj, 18 - ~l1rub de blocaj; 19 - c0l1tr3;>iu1l.transmisia compus1 i din trei tije de comand1 i, 13 7 ~i 4,de lungime convenabila, articulatia rigida 12 ~i douaarticulatii de tip cardanic (cuplajele cardanice 16 ~i Jfmcile 17 ~i 1, bolturile 5 ~i 2); lagarul intermediar 14~i man~o nul de reglaj 15.Cu ajutorul manctci ~i a man~onulni degetar 10 axulceiltral de comandrl 11 poate Ii deplasat longitudinal saurotit in ambelc senstlri, mi~cari necesare schimhariitreptelor de viteza. Reglarea lungimii transmisiei de comandrl la distant~se face ,cu ajutorul man~onului 15, in scopul climinariijocurilor din articulatii. Pentru aceasta se pune maneta


34/54

la punctul mort (pozitia neutra), Psc blocheaz~ axulcentral de comanda 11cu ~urubul18 ~ise regleaz~ lung meatransmisiei. rotind man~onul de reglaj 15. Dupa.'anulareajocului se desface ~urubul 18, pina cind axul centralde comandi'i 11 se deplascaza. u~or.

3.1.4. Cutia de viteze Tatra SynchronIn fig. 3.11 este prczentata eutia de viteze TatraSynehron eu care sint eehipate autocamioanele Tatra cumotor Tatra 930 (autoremorcherul Tatra T 813 (8X8).Este 0 eutie de viteze in trepte, eu trei arbori, eu cinciviteze pentru mers inainte. dintre care patru sineron4ate,~i 0 viteza pentru mersul inapoi, nesineronizata. Toatetreptele de viteza au pinioancle in angrenare permanenta.Careasa cutiei de viteze (fig. 3.11, a este formata dinsemicarcasele 3 ~i 4, care se asambleaza intr-un planorizontal. In semicareasa superioara 3 se am mecanismul2pentru cuplarea vitezelor, iar in cea inferioara 4, prev3.zutaeu peretele despartitor 1ti (fig. 3.11, b se sprijina arborii.Caraeteristie este faptul ca axele. geometrice ale celortrei arbori (primar-secundar-intermediar) se gasesc intr-un

Fig. 3.11. Cutia de viteze Tatra Synchron: 0\-4 - vedere generalA; b- schema cinematicA; c - schemaactionArllplDioanelor:1 ,i8-arborele primar; 2-mecanismul pentru cuplareavitezelor; 3-semicarcasa supeorioarA; 4, 13 - semicarcasa inferioarA; 5 - capae anterior arbore Intermediar; 6 ~34 - xul central de comandA pentru actionarea pinioanelor; 7- capacul arboreluiprimar; 9 - pinion arbore primar; 10 ,i 14- siqcwn 1zaloare; 11 - pinion vll eza a patraarbore secundar; 12- pinion vileza a Ireia arbore secundar; 15- pinion vileza a douaarbore secundar; 16 - perele despArt itor; 17. 21 ~ 32 - lacAre de spr ljin ar bore secundar;18 - pinion viteza Intti arbore secundar; 19- mulA de cuplare; 20 -pinion mera Inapeiarbore secundar; 22- arbore secundar; 23, 25 ~ 30 - lagAre de sprij in arbore inter-mediar; 24 - arbore intermediar; 26 - pinion vite2a a dona arbore Inlermedlar; 27 - pi-nion viteza a treia arboreintennediar; 28 pinion vitez8 a patr8 arbore interm ediar;29- pinion angrenarepermanentAarbore intermedlar; 31 ,I 33- lagAre sprl jln a rboreprimar; 35- levierul selector; 36- ax cu fureA pentru vitezele Intli ~ menul Inapel:37 - ax eu tureA pentru vlltZele a doua ,i a treia; 38 - ax cu fureA pentru vitezel. apatra ,I a cineca.64

987

A027 25

b5 - Ambreiajul - c.1019 65


35/54

plan orizontal ~i nu vertical, cum se intl1ne~te la majo-ritatea cutiilor de viteze.Arborele primar 8 (fig. 3.11, b nu mai este ~i arboreleambreiajului. tntre arborele ambreiajului ~i arboreleprimar exista un arbore de legatura prevazut cu articulatiicardanice. Arborele primar se sprijina in ambele jumatatiale carcasei pe un rulment cu role conice.Arborele secundar 22 se sprijina cu capatul anterior ininteriorul arborelui primar pe un rulment cu ace, la capatuldin spate pe un rulment cu role cilindrice, iar la mijloc(in peretele despartitor 16) pe un rulment cu role conice.Pinioanele 11, 12, 15 ~i 18 pentru mersul inainte ~i pi-nionul 20 pentru mer suI inapoi sint libere ;pe ax, fiindmontate pe rulmenti cu role cilindrice, iar sincroniza-toarele 10 ~i 14 ~i mufa de cuplare 19 sint rigidizateprin caneluri. Capatul din spate al arborelui secundar

este tubular ~i are caneluri interioare, pentru asamblarecu reductorul.Arborele intermediar 24 se sprijina la capatul anterior~i la mijloc. in peretele despartitor, pe rulmcnti cu roleconice, iaJ. la capatul din spate pe un rulment cu rolecilindrice. Pinioanele 29 pentru angrenare permanenta,28 pentru viteza a patra ~i 27 pentn viteza a treia sintpresate pe arbore. iar restul pinioanelor sint executatedintr-o bucata cu arborele.Stringerea rulmentului arborelui primar se face cu

carcasa 7, iar a rulmentilor arborelui intermediar pringarnituri a~ezate sub capacele respective.Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se realizeazaprin reperele:- viteza intli: 9 29 24 8 9 22;- viteza a doua: 9 29 26 5 4 22;- viteza a treia: 9 29 27 2 4 22;

- viteza a patra: 9 29 28 11 1 22;- viteza a cincea (priza directa): 9-10-22.. Comanda cutiei de viteze Tatra Synchron este 0 co-manda la distanta. Maneta de viteze din cabina ~oferuluieste articulata cu axul central de comanda 6 (fig. 3.11, a

printr-o tija de legUura. Subansamblul de actionare a,pinioanelor este prezentat in fig. 3.11, c ~i cuprinde:axul central de comanda 34, cu levierul selector 35 ~iaxele cu furea 36 pentru viteza intli ~i mersul inapoi,37 pentru viteza a doua ~i a treia ~i 38 pentru vitezaa patra ~i a cincea (priza directa).

3.1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2Cutia de viteze ZF-AK 5-35-2 (fig. 3.12) este folosita

la transmisia automobilelor ROMAN ~i DAC, cu motorSaviem tip 797-05, destinate transporturilor de marfuri.Este 0 cutie de viteze de tip culcat , cu comanda laterala.Are trei arbori ~i asigura cinci viteze pentru mersulinainte~i 0 viteza pentru mersul inapoi. Toate pinioane1e sint inangrenare permanenta. Cuplarea tuturor treptelor deviteza se realizeaza prin inele de cuplare ~i craboti, cutiade viteze nefiind sincronizata.Carcasa cutiei de viteze (fig. 3 12 cuprinde carterul24, in care sint instalati arborii ~ipinioanele, capacul

lateral 13 al carterului, in care este montat mecanismulde comand5. pentru schimbarea vitezelor, capacul 5 pen-tru maneta ~i capacul 18 al tahometrului.Arborele primar 1 se sprijina in carter pe rulementul 2.Partea sa anterioara este ~;i arborele ambreiajului ~i sesprijina in volantul motorului, iar partea din cutia deviteze se termina cu pinionul 3 al angrenarii permanente,ill interiorul caruia se sprijina arborele secundar. Fiind

.a.


36/54

68

prevazut cu dantur~ lateral~, poate face corp comuneu arborele seeundar prin inelul de euplare 4.A.l:bor..A.lA..~..JtnAa.n 1 ~ ~:~j ~k - Uo.&.I ,\ ,u,pV~ \ .. .J 1Vo.J .Q. p\ruhnentul 14, poarta: inelul de euplare 4 pentru euplareavitezelor a patra ~i a eineea (priza directa), inelul de eu-plare 8 pentru vitezele a doua ~i a treia, inelul de euplare11 pentru viteza Intii ~i mersul Inapoi, pinioanele 6, 79 1 ~i 12 pentru vitezele a patra, a treia, a doua Intli~i, respeetiv, mersul Inapoi, melcul 17 de antrenare atahometrului ~i flan~a de antrenare 16. Suporturile ine-lelor de euplare slnt fixate pe arborele seeundar prineaneluri, iar pinioanele slnt libere pe arbore, fiind mon-tate pe rulmenti eu ace.

Pe arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 26~i 19, slnt fixate prin presare pinioanele 23, 22, 21 ~i 2 ;pinioanele pentru viteza Intli ~i pentru mers Inapoi slntdintr-o bueata cu arborele. Pinioanele 21 ~i 22 slnt din-tr-o bueata, fiind denumite ~i pinionul dublu.

Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se reali-zeaza prin reperele:.- viteza Intli: 1 3 23 27 1 11 15;- viteza a doua: 1 3 23 2 9 8 15;- viteza a treia: 1 3 23 21 7 8 15;- viteza a patra: 1 3 23 22 6 4 15;- viteza a cineea (priza directa): 1-3-4-15.Arborele intermediar trebuie sa aiba un joe axial de0,08-0,12 mm. Reglarea joeului se realizeaza eu ajutorulinelului distantier de la eapatul din fat a al arborelui(dintre eapae ~i rulment) ~i garnitura de sub eapaeulrulmentului posterior al arborelui intermediar. Reglareaeste eorecta atunci dnd la rotirea arborelui intermediarse Inregistreaza un moment rezistent de 10-15 daN.em(~1O-15 kgf.em).

9


37/54

AceasHi cutie de viteze se executa in doua variante:o variant a pentru conditii grele de lucru ~i rampe mari~i 0 varianta pentru conditii u~oare de lucru ~i deplasaripe drumuri cu rampe mid. Pentru ambele variante or-ganizarea interioara a cutiei este identica; difera numaidimensiunea pinioanelor de pe arborele intermediar.

Pentru cutia de viteze AK 5-35, aUt ansamblul deactionare a inelelor de cuplare, dt ~i subansamblul detransmitere a comenzii de la maneta la cutia de vitezesint realizate in mai multe variante, in functie de spatiu~i tipul automobilului.Subansamblul pentru actionarea inelelor de cuplareeste realizat in doua variante: montat in capacul supe-rior al cutiei de viteze sau, montat in capacul lateral.Subansamblul de transmitere a comenzii este realizatin urmatoarele variante:

- cu maneta montata pe capacul superior al cutiei deviteze, varianta denumita cu manetii centralii;- cu maneta montata in capacul lateral, variant a de-numita cu maneta lateralii;- cu maneta la distanta aUt dnd subansamblul deactionare a inelelor de cuplare este in capacul superiorcit ~i atund dnd acesta este in capacul lateral;- cu maneta la distanta ~i transmisie cu arbore ro-titor, plasat pe dreapta sau pe sUnga cutiei de viteze.Subansamblul, montat in capacul superior 4 al cutieide viteze fig. 3.13) pentru actionarea inelelor de cuplare,cuprinde: axul 8, montat in loca~urile 1, pe care estemontata furca 9 pentru cuplarea vitezelor a cincea ~ia patra; axul 1 montat in loca~urile 2, cu furca 7 pen-tru cuplarea vitezelor a treia ~i a doua; axul 12 montat,in loca~urile 3, cu man~onul de actionare 11 ~i furca 6pentru cuplarea vitezei intii ~i mersul inapoi.In fig. 3.14 este prezentat subansamblul pentru actio-narea inelelor de c).1plaremontat in capacul lateral poz.70

Fig. 3.13. Subansamb1u1, montat in capacu1 superior, pentru actio-narea ine1e1or de cuplare la cutia de viteze AK-5-35:f - loca~ul axului pentru cuplarea vitezclor a patra ~ia cineca; 2 -Ioca~ul axului pentrucuplarea vitezelor a doua ~i a treia; 3-loca~ul axului pentru cuplarca vitezei fntii ~imersullnapoi; 4 - capacul superior al cutiei de viteze; 5 - garniturA;6 furcApentrucuplarea vitezelor Intii ~i mersul inapoi; 7 - furca pentru cuplarea vilezelor a doua ~ia treia;8 ax pentrucuplareavitezelora patra~i a cincea;9 - lurcApentrucuplareavitezelor a patra ~ia cineca; ax pentrucuplareavitczelor a doua~i a treia: 71- man~n de ac~ionare; 12- ax pentru cuplarea vitczelor Intli ~idemers Inapoi.13 din fig. 3.16), compus din: cadrul tijelor 1, care sefixeaza de carcasa cutiei de viteze ~i este acoperit de ca-pacul lateral; tija 2, care se sprijina in loca~urile 14~i pe care sint montate man~onul de cuplare 12 ~i furca

VI


38/54

Fig. 3. H. Subansamblul, montat in capacul lateral, pentru actioonarea inelelor de cuplare de la cutia de viteze AK 5-35:

1 - cadrul tijclor; 2 - tijA pentru cuplarea vitezelor IntH ~i de mers Inapoi; 3 - bila;4 - ~tift; 5 - furcApentru cuplacea vitezelor a patra ~ia cineea; 6 - furca pentru cuplare., itezelor a doua ~i a treia; 7 - furca pentru cuplarea vit


39/54

t

Fig. 3.16. Subansamblul de transmitere a eomenzii la eutia deviteze eu maneta in capaeul lateral:1~i2- maneU de vitez1\ dou1\variante); 3 ~i7 - capacul suportului manetei;4 - ca-pacularcului;5 _ arc;6 - capacde protectie varianU); 8 ~i9 -levier selector;10- ca-lot1\cu profil sferic; 11- suport; 12- garnitur1\;13 - capacul lateral.pe calota 10, ce are in interior profil sferic; arcul 5 ~icapacul sau 4, care mentin levierul pe scaunul sau, caurmare tensionarii arcului prin montarea capacului 3;maneta de schimbare a vitezelor 1 sau 2), care se asam-bleaza cu levierul selector.

Suhans.amblul de transmit ere a cpmenzii la cutia deviteze in variant a eu maneta la distanta ~i levierulselector montat in capacul superior este prezentat infig. 3.17, a.In cazul dnd subaIisamblul de actionare a inele10r decuplare este montat in capacullateral al cutiei de viteze,

comanda la distanta este realizata astfel: legatura dintremancta de viteze, fixata la volan sau de podeaua cabinei,~i levierul selector se face printr-un sistem.: d e tije sauprintr-o singura tija, a carei lungime poate fi reglata.Aceasta varianta. de transmit ere a comenzii de la distantaexista la automobile1e ROMAN ;~i DAC echipate eucutii de viteze AK 5-35, deoarece aceste automobile aucabina avansata fig. 3.17, b .Subansamblul de transmit ere a comenzii la cutia deviteze in variant a cu arbore rotitor se prezinta. in fig. 3.18.In afara de reglarea jocului axial al arborelui interme-dial , cutia de viteze necesita ~ireglarea furcilor, respectiva man~oanelor de antrenare, operatie care se efectueazacu ajutorul ~uruburilor 1 ~i2 fig. 3.19) de fixare a furcilor man~oanelor) pe axele respective. Deplasarea furcii catreinainte fig. 3.19, a se face prin slabirea ~urubului 2~i stringerea ~urubului 1, iar deplasarea catre inapoi afurcii - prin slabirea ~urubului 1 ~i stringerea ~urubului 2 fig. 3.19, b .

3.1.6. Cutia de viteze S 5-35-2Cutia de viteze S 5-35-2 fig. B.20 este folosita latransmisia autobuzelor ROMAN-109 RD, echipate cumotor Saviem tip 797-05. Este 0 cutie de viteze completsincronizata., cu maneta centrala sau laterala, cu toatepinioanele in angrenare permanenta., care asigura dndvih~zepentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi.


40/54

~ 3~ .o ~ . ~o

Fig. 3.17. Subansamblu de transmitere acomenzii la eutia de viteze cu maneta ladistanta. ~i levier selector:a - in capacul superior b ~ in capacul lateral j1 - manetA de viteze 2 ti ja de transmitere3 - burdut de proteclie; 4 - gbidaj; 5 - suportultijei; 6 - capacul carterului superior al cutiei deviteze 7 - garnitura 8 - arc {}- rulment en ace1 - bolt; 11 -levier selector; 72 - burdut de pro-tectie; 73- calota cu profil sterie; 74 - SUPOlt.

aI

6

2

H

.~.. bFig. 3.18. Snbansamblul de transmitere a. comenzii la eutia de vitezein varianta cn arbore rotitor:7- tijll de .ustlnere; 2-levier selector; S - arbore rotitor; 4 - capac; 5 - rnlmenteu ace; 6 - suportul arborelul rotitor; 7- garnl turll ; 8-ar ticulat ie cu cap steric;9 - plrghia; 7 - flan~a; 77- capacul carterulul superior al cutiei de viteze.


41/54

Q- bFig. 3.19. Reg1area furcilor:

- deplasarea fureH ciltre Inainte ; - deplasarea furcH eAtr. Inapoi; 1 - ~urubanterior; 2 - ~urubposterior; 3 - furci\; 4 - axul fureH.Din punet de vedere eonstruetiv, aeeasta eutie esteidentica eu eutia de viteze AK 5-35-2, eu singura deose-bire di. inelele de euplare au dispozitive de sineronizare,iar vitezele a doua, a treia ~i a patra au alte rapoartede transmitere.

3.1.7. Cutia de viteze AK 6-80Cutia de viteze AK-680 fig. 3.21 este folosita latransmisia autoeamioanelor ROMAN eehipate eu motoareD 2156HMN ~i la autoeamioanele Henschel HS 22 ~i

HT 26. Este 0 cutie de viteze nesincronizata, euplareatuturor treptelor de viteza fadndu-se prin inele de euplare~i craboti. Are trei arbori ~i asigudi ~ase viteze pentrumersul imtinte ~i 0 viteza pentru mersul inapoi. AceasUi.cutie . de vitezepoate fi livraUi. in doua variante: farareduetor fig. 3.21 ~i cu reductor GV-8D, care poate fiasamblat la partea frontala a cutiei de viteze v. fig. 3.24 .In ambele variante cutia de viteze are comanda later ala.78


42/54

27 26 25 fl 2


43/54

Arborele intermediar trebuie sa. aiba un joc axial de0,14-0,17 nun. Reglarea jocului se face eu ajutorulinelului distantier din capatul din fat a al arborelui (dintrecapac ~i rulment). Reglarea este corecta atunci dnd larotirea arborelui intermediar se inregistreaza un momentrczistent de 15-20 daN.em.Cutia de vitcze AK 6-80 fara reductor este eonstruitain doua variante: pentru drumuri grcle, eu rampe ~ipentru drumuri bune, fara rampe (cu suprapriza pentruviteza). Constructia este identica, diferind numai dimen-siunea pinioanclor ~i rapoartele de transmitere. In celde-al doilea eaz priza directrt este viteza a cincea, iarvitcza a ~asea (suprapriza) se realizeaza prin pinionul 6,prin urmatorullant cinematic: pinionul 3 (arbore primar)- pinionul 30 - pinionul 29 - pinionul 6 - inelul decuplare 5 - arborele secundar.In functie de tipul autovehiculului la care se folose~te,eutia de viteze AK 6-80 poate fi montata in pozitie verti-caUl (eu capaeul superior in plan orizontal), sau in pozitieculcaUi (cu eapaeul superior in plan vertical). In ambelevariante, subansamblul de transmitere a comenzii este detip la distan ii cu arbore rott tor(fig. 3.22). Arborele rotitor 4(arborcle de comanda), prevazut cu levierul selector 5~i pirghia de comanda 6, se sprijina in suportul 2, pcrulmentii eu ace 3, suportul fiind dintr-o bucata cu capa-

cuI 1 al carterului superior al cutiei de viteze. Legaturadintre maneta de viteze situata la vol an (nu pe podea)~i arborele rotitor se face prin articulatia eu cap sferic 9,f1an~a 8 ~i un sistem de tije (pina la coloana volanului~i in lungul accsteia) ; tija care se articuleaza cu f1an~a 8este, de asemenea, prevazuta eu f1an~a.

ubansamblul de aetionare a inelelor de cuplare pentruvariant a fara suprapriza (fig. 3.23) euprincle: cadrul 18

Fig. 3.22. Subansamblul de transmitere a eomenzii prinarbore rotitor la eutia AK 6-80:1 capaculcarteruluisuperiorat cutiei de viteze; suportularboreluirotitor; 3 rulment ell ace; 4 arbore rotitor; 5 levier selectorj6 - plrghie de comandil; 7 - tijil de suslinere; 8 - fla, ~iI pentru ar-ticulare; 9 - articulatie cu cap sferic.

de sustinere a tijelol' eu furci, care este ehiar earterulsuperior al eutiei de viteze tija 2, care se sprijina inloea~urile 16 ~i pe care sint montate furca 3 ~i man~onul12 de cuplare a mersului inapoi; tija 4, sprijinita in loea-9urile 15, avind montata furea 11 pentru euplarea viteze-lor a cineea ~i a ~asea; tija 8, sprijinWi in loca~urile 14,83


44/54

Fig. 3.23. Subansamblul de acponare a inelelor de cuplare la cutiade viteze AK 6-80, fara suprapriza:V- cadrul tijelor; 2 - tij1\pentru cuplareamersulul fnapoi; 8 - furc1\pentru cuplareamersulul fnapol; 4 - t ij1\ pe ntru c up la re a v itez elor a c in ce a ~ ia ~ 8S ea ;5 - furc1\pentrucuplarea vitezel or a t reia ~i a patra; 6 -furc1\ pentru cuplarea vit ezel or fnUl ~i a doua;7 - tl j1\ pent ru cuplarea vi tezelor fnUl ~i a doua; 8 - tlj1\ pentru cupJarea vltezelor atreia ~i a patra; 9 - man ~o n p entru vite ze le f ntli ~ ia d ou a; 1 0- man~n pentru vitezelea treia ~i a patra; 11 - f ur c1 \pe ntru c up la re a v itez elor a c in cea ~ I a ~ se a; 1 2- m~nd e c up la re a mer sului I na po i; 1 3 -I oc a~ p entru tija d e c up la re a v itez elor f nUl , I a d oua ;14-loca, pentru tija de cuplare a vitezelor a treia ~i a patra; 15 -foca~ pentru tlja dec uplar e a v itez elor a cinc ea ~ ia ~ as ea ; 1 6 -I oca , p entru tija d e c up la re a mer su lu i f na po i I17-cap coni c; 18 ~i 19-arcuri.

avind montate furca 5 ~i man~onul pentru cuplareavitezelor a treia ~i a patra; tija 7, sprijinita tn loc~urile 13,avind montate furca 6 ~i man~onul 9 pentru cuplareavitezelor intii ~i a doua. Fiecare tija. este prev11.zuta. c u 0siguranta. formata. dintr-un cep conic, 17, ~i unul sau doua.arcuri, 18 ~i 19. Sistemul de blocare dintre tijele furciloreste format din doua. bile ~i un ~tift, ca la cutia de vitezeAK 5-35.

Reglarea jocului axial al furcilor se face conform celorprezentate in fig. 3.19.84

3.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV-80 fig. 5.24)este un ansamblu compus din cutia de viteze AK 6-80,prezentata la 3.1.7., ~i un reductor GV-80. Acest an-samblu realizeaza 12 viteze pentru mersul inainte ~i

doua. viteze pentru mersul inapoi. In acest ansamblu, lacutia de viteze AK 6-80 se inlocuie~te arborele primar cuunul mai scurt, care este ~i arborele secundar al reduc-torului.Carcasa 4 a reductorului GV-80 este din douasimetrice, eu planul de separatie in plan vertical; partisemi-

2f

If98

7 6Fig. 3.24 Cutia de viteze AK 6-80 eu reduetor GV 80:1- arboreleprincipal al reduc.torului;2 - rulmentul arborelui prin-cipal; 3 pinionul arborelui principal; 4 - carcasa reductorului;5 - arborele prlmar al cutiei de viteze; 6 - r ulme ntul po ster io r a larborelui intermediar; 7 arbore1eintermediar; 8 pinion angrenarepermanentZia~bore intermediar; 9 - - ru lmentu] anterioar al arbore luiintetmediar; capacul anterioral arboreluiintermediar; 11 sincroni7~torul reductorului


45/54

carcasa posterioara se asambleaza la partea fronta11:Lacutiei de viteze, iar semicarcasa anterioarA. - la carcasaambreiajului.Arborele principal 1 este ?i arborele ambreiajului. Pccapatul acestuia din interiorul carcasei este montat, pedoi rulmenti cu ace, pinionul 3, care este prevazut cudantura frontala pentru sincronizator; acest capat esteprevazut cu un alezaj in care se sprijina arborele primar al cutiei de viteze. Arborele principal este sprijinit insemicarcasa anterioadi. pe rulmentul 2, fixat in carcasa,printr-un inel de siguranta, ?i flan ?a arborelui primar.Arborele intermediar 7, dintr-o bucata cu pinionul 8,se sprijina, in ambele semicarcase, pe rulmentii eu roleconice 6 ~i 9. Capatul posterior al arborelui are un alezajcu caneluri prin care se imbina cu arborele intermediaral cutiei de viteze, formind eu acesta tot timpul corpcomun. Joeul axial al arborelui intermediar trebuie safie de 0,12-0,15 rom. Reglarea se face prin garnituride reglare, la verificare trcbuind sa se obtina un momentde 15-20 daN.cm.;Sincronizatorul 11 este format din elementele indicatein fig. 3.25.Actionarea reductorului se face pneumatic, eomuta-toml fiind montat pc maneta de sehimbare a vitezelor,montata pe volan. Meeanismul de actionare (fig. 3 26este format din: inelul 1, fixat pe inelul de euplare alsincronizatorului; axul 2 eu furcile de aetionare a ine-lului 1, sprijinit pe rulmenti eu ace in loc~urile 5, exe-cutate in cele doua semicarcase; furca de comanda 3,fixata cu un capat pe eanelurile axului de eomanda iarcu celalalt capat articulata cu tija pistonului cilindruluipneumatic 4.Prin deplasarea inelului sineronizatorului 11 (v. fig. 3.24)ditre dreapta (cum privim figura), se creeaza legaturarigida intre arborele principal al reductorului ~i arborele86

II

~o602~/II

0160~8'9Fig. 3.25. Sincronizatorul redl1ctorl11ui:

1,3, 19;,i 22 _ rulwen i; 2 ~I 2 5 - Inele; 4 - pinionul arborelui principal; 5 ~i 14 - co.roai1t~ dintate; j_ butuc; 7 inel; 8, 1 ~i arcuri; 9 - protectia arcului;12-element de blocare; 13-man~on de cuplare; IS ~i 18-inele elastice; 16, 17~ i21 -incle distantierc; 2O-arborelc primar al cutiei de , 'i lezc AI{ 6-80;23-semiinel;24 - siguran e.primar al cutiei de viteze, obtinindu-se ?ase viteze, aleearor lanturi einematice au fost prezentate in 3.1.7.Prin dcplasarea inelului sincronizatorului eatre stinga ,pinionul3 se fixeaza pe arborele principal al reductorului,mi ?earea accstuia fiind transmisa, prin pinionul 8, laarborele intermediar 7 ?i apoi la arborele intermediaral eutiei de viteze, obtinindu-se inca ?ase viteze.Intrucit, dupa v

Date post:	18-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	bogdanpaler
View:	127 times
Download:	0 times

Ambreiaj Si Cutia de Viteze

Documents