+ All Categories
Home > Documents > Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

Date post: 03-Aug-2015
Category:
Upload: kristy-ungureanu
View: 101 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
of 145 /145
ACADEMIA ©ùTEFAN CEL MARE» MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA Cu titlu de manuscris CZU 343.26/28 ALEXANDRU ZOSIM ALTERNATIVELE DETENğIUNII ÎN DREPTUL PENAL CONTEMPORAN 12.00.08. Drept penal, criminologie, drept penitenciar, drept procesual-penal, criminalistică, teoria activităĠii operative de investigaĠie TEZĂ DE DOCTOR ÎN DREPT CONDUCĂTOR ùTIINğIFIC: Valeriu Cuúnir, doctor în drept, conferenĠiar universitar Autorul ______________ Alexandru Zosim Chiúinău – 2005
Transcript
Page 1: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

ACADEMIA TEFAN CEL MARE»

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscrisCZU 343.26/28

ALEXANDRU ZOSIM

ALTERNATIVELE DETEN IUNII ÎN DREPTUL PENALCONTEMPORAN

12.00.08. Drept penal, criminologie, drept penitenciar, dreptprocesual-penal, criminalistic , teoria activit ii operative deinvestiga ie

TEZ DE DOCTOR ÎN DREPT

CONDUC TOR TIIN IFIC:

Valeriu Cu nir, doctor îndrept, conferen iar universitar

Autorul ______________ Alexandru Zosim

Chi in u – 2005

Page 2: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

2

Plan.

Introducere. 3

Cap. I. Evolu ia, no iunea i argumentarea alternativelor deten iunii penitenciare 9

§ 1. Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor deten iunii penitenciare. 9

§ 2. No iunea i con inutul alternativelor deten iunii penitenciare . 15

§ 3. Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a alternativelor deten iunii

penitenciare. 24

Cap. II. Alternativele deten iunii penitenciare în legisla ia rilor de peste hotare. 32

§ 1. Proba iunea anglo-american i condamnarea cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei – verigile principale ale sistemelor alternativelor deten iunii

penitenciare proprii legisla iilor penale de peste hotare. 32

§ 2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic i semideten iunea. 54

§ 3. Serviciile comunitare. 65

§ 4. Pedepsele pecuniare – tradi ionalele alternative ale deten iunii

penitenciare. 69

Cap. III. Alternativele deten iunii penitenciare conform legisla iei Republicii Moldova i

problemele elabor rii i realiz rii normelor i standardelor în domeniul dat. 79

§ 1. Alternativele deten iunii penitenciare în politica penal a Republicii

Moldova. 79

§ 2. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. 91

§ 3. Perspectiva îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei cu m suri restrictive de libertate, inclusiv deten iunea penitenciar . 100

§ 4. Munca neremunerat în folosul comunit ii. 105

§ 5. Amenda penal . 116

Sinteza rezultatelor ob inute. 122

Concluzii i recomand ri. 123

Bibliografie. 126

Anexe. 136

Page 3: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

3

Introducere.

Actualitatea temei investigate. Exist o nelini te din ce în ce mai mare a societ ii în fa a

criminalit ii, care a cucerit noi spa ii pe verticala i orizontala structurii sociale. Pedeapsa penal

a fost i r mâne reac ia de baz a comunit ii fa de acest fenomen social negativ. În acest sens

deten iunea penitenciar , mai ales în contextul abolirii în multe ri a pedepsei capitale,

constituie acea m sur de la care se a teapt , c ea dac nu va stopa, atunci cel pu in va înceteni

înaintarea avalan ei infrac ionale asupra lumii contemporane.

Penitenciarul, îns , din mijlocul de rezolvare a problemelor sociale legate de fenomenul

criminalit i, el înse i s-a transformat într-o problem complicat multilateral , care nu numai

genereaz un ir întreg de infrac iuni, dar i elaboreaz ideologia criminal , infectând societatea

noastr . Problematica dezvolt rii umane în penitenciare ar trebui s preocupe societatea nu mai

pu in decât înse i criminalitatea, cu atât mai mult, c nivelul înalt al recidivei în rândurile celora,

care au supu i pedepsei închisorii, m rturise te despre influen a direct a deten iunii

penitenciare asupra celor mai periculoase forme de comportament infrac ional: criminalitatea

profesional i criminalitatea organizat .

Aceast situa ie corupe încrederea societ ii în posibilitatea înf ptuirii justi iei de c tre

organele de stat i impune necesitatea regândirii sistemului tradi ional de reac ie la criminalitate.

La acest nou început de mileniu avem nevoie e noi obiective i sensuri ale justi iei penale.

Penitenciarul deja nu este contemporan cu momentul social.

Atât necesit ile practice, cât i teoria i legisla ia penal au impus adoptarea unor moduri

neprivative de executare a pedepsei închisorii. Astfel, sunt situa ii în care este vorba de

executarea deten iunii penitenciare de scurt durat , de f ptuitori nepericulo i în mod deosebit

sau de infrac iuni f urm ri grave, când se poate aprecia c nu se justific internarea

condamnatului în institu ia penitenciar , fiind mai eficient executarea unei alternative a

priva iunii de libertate. Noua legisla ia penal a Republicii Moldova a introdus în practica

execu ional-penal a rii noastre o nou alternativ a deten iunii – munca neremunerat în

folosul comunit ii. Deja acest fapt determin necesitatea studierii tiin ifice a problematicii

aplic rii i execut rii acestei pedepse. Îns apreciem, c problema deten iunii penitenciare nu

poate fi rezolvat doar prin intermediul acesteia i alternativelor tradi ionale ale închisorii:

amenda i condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. În acest context

eforturile îndreptate spre cercetarea substitutivelor închisorii existente în dreptul penal

contemporan i elaborarea unor noi alternative ale deten iunii penitenciare sunt extrem de actuale

i necesare.

Page 4: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

4

Scopul i sarcinile lucr rii. Scopul principal al lucr rii const în realizarea unor cercet ri

tiin ifice complexe i multilaterale ale legisla iei i elabor rilor teoretice i practice în domeniul

alternativelor deten iunii penitenciare atât în republic , cât i în rile de peste hotare, studierea

esen ei i con inutului acestor m suri, relevarea tendin elor pozitive i negative ale evolu iei

ideilor inovatoare în sfera dat , generalizarea practicii aplic rii lor i elaborarea unor propuneri

concrete în vederea sporirii eficacit ii sale, precum i perfec ion rii politicii juridico-penale a

Republicii Moldova. Atingerea acestor obiective a determinat acceptarea ca fiind necesare de

solu ionat în procesul investiga iei a urm toarelor sarcini concrete:

• analiza procesului de genez i evolu ie a alternativelor deten iunii penitenciare în

legisla ia autohton i a altor state.

• definirea alternativelor deten iunii penitenciare, determinarea con inutului lor i relevarea

tr turilor sale esen iale;

• stabilirea locului alternativelor deten iunii penitenciare în sistemul pedepselor penale,

clasificarea i tipizarea acestei categorii de m suri juridico-penale;

• studierea teoriei i practicii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare în rile de

peste hotare, relevarea avantajelor i lacunelor ap rute în cadrul acestora.

• analiza politicii juridico-penale a republicii Moldova din punctul de vedere al problemei

elabor rii i realiz rii normelor i standardelor în domeniul l rgirii aplic rii alternativelor

deten iunii penitenciare;

• definirea, determinarea naturii juridice i analiza perspectivei perfec ion rii sau

implement rii în legisla ia i practica penal i execu ional penal a Republicii Moldova

a unor alternative concrete ale deten iunii penitenciare;

• formularea în temeiul rezultatelor investiga iei a unor propuneri i recomand ri concrete,

menite s asigure func ionarea eficient a alternativelor deten iunii penitenciare în

Republica Moldova.

Suportul metodologic i teoretico- tiin ific al lucr rii. Specificul i caracterul complex

al temei investigate a determinat necesitatea utiliz rii atât a metodelor generale de cunoa tere,

cât i a celor speciale, în special s-au folosit metodele istorice, sistematice, statistice de

cunoa tere.

Studiul minu ios al temei investigate este realizat i în baza unor interpret ri cu caracter

legal. În procesul investig rilor, a fost studiat i analizat literatura tiin ific de specialitate din

Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Belorusia, Bulgaria, Fran a, SUA, Marea

Britanie, Spania, Italia etc. Drept suport metodologic i teoretico- tiin ific al analizei aspectelor

Page 5: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

5

juridico-penale ale alternativelor deten iunii penitenciare au servit abord rile doctrinale ale

savan ilor consacra i în domeniu: Graham W. Giles «Administra ia justi iei în comunitate.

Standarde i reglement ri interna ionale»; Anton M. Van Kalmthout «Reinegrarea social i

supravegherea infractorilor în opt ri europene»; . . « .

, »;

. . «

»; . . « »; . . «

»; . « »; .

. « »; . . «

»; Morar Ioana-Cristina. «Suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei. ans sau capcan » etc.

În procesul expunerii materialelor tezei, în vederea eviden ierii unor idei de baz , latura

teoretic a fost completat cu referiri la practica judiciar a Republicii Moldova i ale unor ri

de peste hotare. La acest compartiment a avut o importan deosebit i utilizarea informa iei

statistice expus în tabele, diagrame, scheme etc. De asemenea, au fost utilizate i unele

materiale din pres i chiar literatur artistic .

Inova ia tiin ific a lucr rii rezid în faptul, c ea constituie un studiu monografic relativ

complex al unui subiect înc necercetat în Republica Moldova i cercetat insuficient de c tre

savan ii rilor de peste hotare. Noutatea tiin ific a tezei se exprim i în faptul c ea s-a

efectuat în baza materialului empiric i constituie o analiz tiin ific a st rii actuale a realiz rii

justi iei în lumea contemporan . Relevând tendin ele evolu iei sistemelor execu ional-penale

contemporane, specificul mecanismului realiz rii justi iei în comunitate, autorul formuleaz

concluzii privind perfec ionarea sistemului autohton al alternativelor deten iunii penitenciare,

eviden iind deficien ele i lacunele substitutivelor tradi ionale ale pedepsei închisorii i schi ând

ile de înl turare ale acestora. O aten ie deosebit se acord perspectivei implement rii în

legisla ia penal a Republicii Moldova a noilor standarde i principii interna ionale din domeniul

dat. În acest context principalele propuneri în domeniu ar fi:

1. Reorientarea politicii penale în vederea reducerii aplic rii pedepselor privative de

libertate. În sensul se sugereaz :

Ø adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei închisorii,

cu excep ia cazurilor când caracterul infrac iunii comise i personalitatea

infractorul m rturisesc despre aceea, c el prezint un pericol pentru

securitatea social , care nu poate fi lichidat prin aplicarea m surilor

Page 6: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

6

comunitare sau în situa ia, în care el se eschiveaz de la executarea unei

pedepse neprivative de libertate.

Ø Revizuirea sanc iunilor articolelor P ii Speciale ale CP al RM pentru ca,

bazându-se pe datele tiin ei criminologice, a le aduce în corespundere cu

norma propus mai sus i a lichida dispropor iile între diferite sanc iuni

alternative.

Ø Excluderea pedepsei arestului penal i introducerea în locul ei a unei noi

sanc iuni de tipul arestului la sfâr it de s pt mân .

Ø Mic orarea termenului maxim al deten iunii penitenciare pân la 15 ani.

Ø Adoptarea unor norme penale i procesual-penale, care ar obliga

judec toria în cazul pronun rii oric rei pedepse neprivative de libertate s -i

prescrie condamnatului i respectarea anumitor obliga ii, care exprim

interesele victimei infrac iunii, condi ionate de aflarea condamnatului în

libertate.

Ø Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor neprivative de

libertate, care s includ reguli precise cu privire la m surile de stimulare i

de sanc ionare ale condamna ilor.

2. Conturarea con inutului institu iei condamn rii cu suspendarea condi ionat a

pedepsei în vederea accentu rii caracterului ei de alternativ a deten iunii penitenciare:

Ø Recunoa terea condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei drept o

modalitate de executare a pedepsei penale i includerea ei în capitolul VII

„Pedeapsa penala”.

Ø Stabilirea unei liste mai largi de obliga ii, care pot fi impuse condamnatului în

cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei cu divizarea acestora

în:

a) Obligatorii – prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor victimei i

securit ii comunit ii.

b) Op ionale – prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad corespunz tor

de represiune a acestei m suri i corect rii persoanei.

Ø Acordarea judec toriei dreptului de a pronun a i alte obliga ii necesare pentru

înf ptuirea intereselor justi iei.

Ø Permiterea aplic rii regimului specific condamn rii cu suspendarea condi ionat a

pedepsei în cazul aplic rii oric rei dintre pedepsele neprivative de libertate, dac

Page 7: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

7

judec toria îl apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei, ap rarea

societ ii i corectarea infractorului.

3. Introducerea în legisla ia penal a Republicii Moldova a unor noi alternative ale

deten iunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict a condamna ilor i o îmbinare

atent cu elemente ale pedepsei închisorii:

Ø Arestul la domiciliu – sanc iune penal supus regimului general al condamn rii

cu suspendarea condi ionat a pedepsei esen a c reia const prescrierea

permanent de a nu p si domiciliul s u cu excep ia anumitor cazuri (necesit i

de serviciu, de studiu, circumstan e excep ionale de ordin familial) reglementate

precis privitor la timpul i locul de aflare al acestuia în afara locuin ei sale. Odat

ce progresul tiin ific i economic va permite de utilizat supravegherea electronic

a acestei m suri de prescris celor mai periculo i condamna i la aceast m sur s

achite plata pentru utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.

Ø Semideten iunea – pedeaps penal constând în regim de deten iune penitenciar

în a ez mintele penitenciare din preajma locului de trai al condamnatului, cu

excep ia timpului de studii sau de munc , pe c are vinovatul le practica pân la

vâr irea infrac iunii.

4. Munca neremunerat în folosul comunit ii trebuie transformat într-o pedeaps :

Ø care poate fi aplicat atât în calitate de principal , cât i în calitate de

complementar , ceea ce va face posibil aplicarea ei în cumul cu condamnarea cu

suspendarea condi ionat a pedepsei.

Ø De revizuit con inutul art. 67 al CP al RM în vederea includerii în el a unei

reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului doar în acele activit i,

care în general nu sunt pl tite (organiza ii de caritate, biserice ti etc.) sau cu

privire la care exist acordul sindicatelor de munc respective.

Ø Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei date

persoanelor care sunt angajate în câmpul muncii de studiaz dup executarea cel

pu in a unei treimi de pedeaps .

5. Amenda în forma ei contemporan nu este în stare s serveasc drept o alternativ

reu it a pedepsei închisorii, de aceia este necesar:

Ø De introdus sistemul amenzilor în taxe zilnice.

Ø Deoarece realizarea sentin elor judiciare de aplicare a amenzilor se realizeaz

greu, de introdus o nou regul în art. 64 CP al RM, care ar specifica, c

Page 8: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

8

persoanele, care achit amenda în termen se bucur de o reducere de o treime din

rimea amenzii pronun ate ini ial.

Semnifica ia i valoarea aplicativ a lucr rii. Cercet rile acestui subiect sînt îndreptate

asupra dezvolt rii ulterioare a alternativelor deten iunii penitenciare în general, precum i asupra

form rii unui sistem eficient de sanc ionare a faptelor infrac ionale. Rezultatele ob inute în

studierea minu ioas a problemei alternativelor deten iunii penitenciare sunt recomandate de

autor ca utile pentru dezvoltarea tezelor tiin ifice privind regimul juridic a pedepselor

neprivative de libertate, studiile cu privire la eficacitatea m surilor juridico-penale aplicate

infractorilor, precum i elaborarea unei politici juridico-penale eficiente de contracarare a

criminalit ii.

Propunerile i recomand rile formulate în concluzia lucr rii pot fi aplicate de c tre

colaboratorii organelor de executare a pedepselor neprivative de libertate la organizarea

activit ii de influen are preventiv asupra condamna ilor. De asemenea, ele pot fi luate în

considera ie la preg tirea proiectelor legislative privind reformele penale i execu ional-penale i

la predarea cursurilor de criminologie, drept penal, drept execu ional-penal i drept penal

comparat în institu iile de profil.

Aprobarea rezultatelor lucr rii. Rezultatele lucr rii au fost prezentate în cadrul

conferin elor teoretico- tiin ifice interna ionale „Pedeapsa ca form a r spunderii juridice i rolul ei

în societatea de tranzi ie” 15 februarie 2002 i „Traficul de fiin e umane i criminalitatea în

rândurile minorilor” 23-24 aprilie 2004, precum i în procesul de studii la predarea disciplinelor

„Drept penal”, „Drept excu ional-penal” i „Criminologie” la facultatea de drept i Colegiul de

Poli ie ale Academiei MAI al RM.

Structura lucr rii. Lucrarea este constituit din trei capitole ce con in dou sprezece

paragrafe, introducere, concluzii, referin e bibliografice i rezumate în limba român , englez i

rus .

Page 9: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

9

Cap. I. Evolu ia, no iunea i argumentarea alternativelor deten iunii penitenciare

§ 1. Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor deten iunii

Într-un foarte mare num r de ri i mai ales în rile dezvoltate economic legisla iile au

trecut printr-un ir de stadii fiecare din ele posedând pedeapsa sau pedepsele sale privilegiate ce

le excludeau pe celelalte sau cel pu in le eclipsau în careva m sur 1.

Consider m cea mai reu it etapizare este efectuat de c tre savantul francez J.Pradel

care a acordat la elaborarea ei aten ie deosebit evolu iei alternativelor deten iunii, ceea ce are o

importan deosebit pentru cercetarea dat .

Prima faz se finalizeaz în sec. XVIII i este cea a pedepselor corporale2. Legisla ia

penal a acestei epoci este caracterizat prin lipsa de drepturi a individului, cruzimea pedepselor,

incrimin ri bazate pe ignoran i supersti ie, inegalitatea represiunii în func ie de clasa din care

cea parte infractorul, caracterul colectiv al r spunderii penale, arbitrariul judec torilor,

lb ticia procedurilor3.

Evident, în situa ia în care „sistemul general al pedepselor r mas aproape nemodificat

de-a lungul Evului Mediu cuprindea în zorii epocii moderne pedepsele capitale (moartea, galera

pe via i exilarea pe via ), aflictive i infamante (galera pe timp limitat, recluziunea, mutil rile,

legarea de stâlpul infamiei, biciuirea în public, exilarea pe timp nelimitat), exclusiv infamante

(blamul, amenda, privarea de serviciul religios) i neinfamante (admonestarea i camera de

consiliu)”4, principala tendin de umanizare s-a exprimat în abolirea acestora în favoarea unor

substitute mai blânde.

În aceste condi ii, gânditorii ilumini ti au f cut front comun împotriva dreptului penal

feudal. Ap rute într-un interval de timp de dou decenii, lucr rile lui Montesquieu „L’esprit des

lois” (1778), J.J. Rousseau „Du contrat social” (1762) i C.Beccaria „Deli deliti e delle pene”

(1764) au n ruit fundamentele dreptului penal medieval, constituindu-se în pilonii doctrinei

dreptului penal clasic5.

Astfel, în sistemul legiuirilor moderne au devenit predominante pedepsele privative de

libertate (munca zilnic , recluziunea, deten iunea i închisoarea)6, care în acea perioad i în

1 Pradel J. Droit penal compare. Paris: edition Dalloz. 1995, p. 569.2 Ibidem.3 Papadopol V. în „Studiul introductiv” la „Cesare Beccaria. Despre infrac iuni i despre pedepse”. Bucure ti:editura tiin ific . 1965, XXVI.4 Sima C. M surile de siguran în dreptul penal contemporan. Bucure t: editura ALL BECK. 1999, p. 5.5 Ibidem, p. 56 Tanoviceanu I. Tratat de drept i procedur penal . Vol. III. Bucure ti. 1924, p. 250.

Page 10: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

10

acele forme existente în sec. XIX constituiau un pas important în umanizarea sistemelor de

pedepse penale. Odat cu înc. sec. XIX închisoare este privit ca un standard al pedepsei7.

Deci, a doua faz care deschide destul de exact sec. XIX este cea a priva iunii de

libertate8.

Sfâr itul sec. XVIII i prima jum tate a sec. XIX sunt considerate perioada clasic a

dreptului penal. Închisoarea „pedeapsa prin excelen a societ ilor civilizate”9, va constitui prin

diferitele ei modalit i de executare, institu ia în jurul c reia se centreaz întreg sistemul punitiv

penal în acea epoc .

Toate codurile penale compuse în sec. XIX i chiar la începutul sec. XX recurg masiv la

priva iune de libertate, chiar i pentru mici delicte10.

O adev rat „febr ” experimental în materie de organizare penitenciar caracterizeaz

sfâr itul sec. XVIII i începutul sec. XIX.11

Sfâr itul sec. XIX marcheaz o violent reac ie contestatar împotriva ideilor colii

clasice de drept, care fundamentase r spunderea penal pe concep ia liberului arbitru ca model

comportamental uman.12

Dup un secol de experimente penitenciare se constat e ecul sistemului penitenciar.13

Începând cu sfâr itul sec. XIX, pedeapsa privativ de libertate este privit ca purt toarea

tuturor nereu itelor, mai ales ale pedepselor scurte14 +

Consecin ele unui atare sistem s-au v zut i se v d pretutindeni: dovad fiind cre terea în

propor ii alarmante a num rului i gravit ii infrac iunilor15 pedeapsa privativ de libertate lovind

tot mai multe persoane s-a ajuns ca închisoarea s nu mai repugne oamenilor, manifestându-se o

tendin vizibil de sl bire a con tiin ei morale a societ ii16.

Este momentul apari iei „criminologiei pozitiviste” ai c ror reprezentan i au fost italienii

(Cesare Lombroso, Enrico Ferri i Raffaele Garofalo), precum i belgianul Lambert Adolphe

Jaeques Quetelet, francezul Andre-Michel Guerry i englezul Henry Mayhew.17

7 ., . . . : . 1998, . 73.

8 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 569.9 Rossi P. Traite de droit penal. Vol. III. 1829. p. 169 apud Foucault. Surveiller et punir. Naissance de la prison.Paris: edition Gallimard. 1975, p. 334.10 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. p. 569.11 Pa cu V. M surile de siguran . Sanc iuni penale. Op. cit., p. 16.12 Pa cu V. Proligomene în studiul dreptului penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX . 2000, p. 32.13 Pa cu V. M surile de siguran . Sanc iuni penale. Op. cit., p. 17.14 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584.15 În Fran a statisticile eviden iaz o triplare a num rului de infrac iuni în perioada 1815-1880 (perioada de triumf apriva iunii de libertate), în timp ce popula ia a crescut cu numai o zecime.16 Diaconu Gh. Pedeapsa în dreptul penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX . 2001, p. 142.17 Ioni Gh.-I., Sandu I.E., Sandu F. Criminologie. Bucure ti: editura SYLVI. 2001, p. 38.

Page 11: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

11

Perioada de timp care cuprinde aproape un secol, care s-a interpus între Beccaria i

Lombroso a marcat o asemenea schimbare a gândirii, încât – f team de a gre i – o putem

compara cu o revolu ie intelectual .18

E ecul colii clasice a dreptului penal în a propune solu ii pentru limitarea fenomenului

criminal a favorizat dezvoltarea gândirii pozitiviste 19 . În aceste condi ii reprezentan ii

pozitivismului vor ataca i bazele sistemului punitiv, clamând aruncarea în co ul istoriei a

pedepselor, „jalnice caricaturi”, cum le nume te Enrico Ferri, i înlocuirea lor cu „substitutive

penale”, m suri f coloratur moral , nelegate de ideea de vinov ie a f ptuitorului20.

Aceste idei vor face bre e în conceptele clasice privitor la pedeapsa închisorii i vor reu i

impun noi tipuri de sanc ionare.

Primele trei decenii din sec. XX se remarc printr-o emula ie legislativ , majoritatea

statelor europene adoptând coduri penale moderne ori revizuindu-le pe cele aflate în vigoare. Se

caut febril substitute ale regimului penitenciar21.

Aceste lovituri vor face s apar o a treia faz în care, f ca priva iunea de libertate s

dispar , sunt create dou tehnici noi de tratare: proba iunea în lumea anglo-saxon (suspendarea

pronun rii pedepsei) i suspendarea franco-belgian a execut rii pedepsei 22.

În Europa continental „legislatorul belgian a fost primul care a inventat suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei prin Legea Le Jeune din 31 mai 188823. Legea „Béranger” din

26 martie 1891 creeaz suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei i în Fran a, de unde

ulterior ea este rapid preluat de c tre legisla iile majorit ii statelor lumii, aplicându-se anume ca

o alternativ a încarcer rii. În cantonul din Geneva, institu ia suspend rii a fost adoptat prin

Legea din 29 octombrie 1892, în Portugalia prin Legea din 6 iulie 1893, în Italia prin Legea

denumit i Rochetti din 26 iulie 1904, în Spania prin Legea din 19 martie 1908, în Ungaria prin

Legea XXXVI din 1908 denumit i „Novela Penal ”, iar în Austria prin Legea din 23 iulie

192024.

Institu ia dat , în opinia mai multor savan i, î i are originea îns în sistemul anglo-saxon

(Probation system) 25. Ea apare din sec. XIII în Anglia prin recognizance sau binding over care

18 Amza Tudor. Criminologie teoretic . Teorii reprezentative i politic criminologic . Bucure ti: Editura LUMINALEX. 2000, p. 115.19 Iacobi Ioan Al. Criminologie. Ia i: editura JUNIMEA. 2002, p. 50.20Pa cu V. M surile de siguran . Sanc iuni penale. Op. cit., p. 18.21 Pa ca V. Proligomene în studiul dreptului penal. Op. cit., p. 32.22Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 56923 Ibidem, p.589.24 Codul Penal – Carol al II-lea – adnotat de R tescu C., Ionescu-Dolj I., Perieteanu I.-Gr., Dongoroz V., AzvorianH., Pop Tr., Papadopolu M., Pavelescu N. Vol. I. Bucure ti: editura Libr riei Socec&Co S. A. 1937, p. 161-163.25 B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Bucure ti: editura OSCAR PRINT. 2003, p. 36.

Page 12: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

12

tindea s evite sentin a de condamnare înlocuind-o printr-un contract între judec tor i

delincvent26: ultimul era l sat f supraveghere i se angaja doar s respecte ordinea (to keep the

peace) i s se supun anumitor condi ii impuse de judec tor 27.

În SUA proba iunea are ca origine ac iunea unui cizmar filantrop din Boston, John

Augustus, care începând cu 1841 i-a asumat obiceiul de a fi garantul bunei conduite a anumitor

delincven i, mai ales vagabonzi i be ivi 28 . El a solicitat unei instan e judec tore ti s -i

încredin eze un infractor, care urma s fie condamnat, pentru a-i supraveghea conduita acestuia.

Ca atare, judec torul a suspendat pronun area sentin ei i i-a impus lui Augustus s se prezinte

din nou în instan dup o perioad de timp, împreun cu infractorul i s -i comunice informa ii

referitoare la conduita delincventului, care, dac î i revizuia comportamentul în acel interval de

timp, judec torul nu-i mai pronun a condamnarea sa, iar în caz contrar, dispunea condamnarea

acestuia29. În decursul urm torilor ani, pân la moartea sa în 1859, Augustus a salvat în Curtea

din Boston în jur de 1800 de persoane30.La început func ionând empiric, sistemul anglo-saxon al

proba iunii a fost intitu ionalizat prin lege, întâi în SUA (Massachusetts Probation Act, 1878) i

mai apoi în Anglia (First Offenders Act, 1887)31.

Astfel, la sfâr itul sec. XIX, în legisla iile penale ale mai multor state europene i nord-

americane apar primele m suri de substitu ie a deten iunii, iar în teoria dreptului penal se na te

conceptul de alternativ a deten iunii.

Începând cu mijlocul sec. XX se dezvolt alternativele priva iunii de libertate. Aceasta

este faza a patra32.

Sub influen a noilor curente criminologice i juridico-penale, în special teoria ap rii

sociale (F.Gramatica, Marc Ancel) aceast realitate juridic i social a impus o reconsiderare a

cadrului de sanc iuni penale ca i identificarea unor c i noi mai flexibile de adaptare a pedepselor

la situa ia personal a infractorilor. Al turi de unele institu ii de individualizare judiciar a

execut rii pedepsei, care stau la îndemâna judec torului, cum sunt: suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei (simpl sau sub supraveghere), suspendarea pronun rii condamn rii,

dispensa de pedeaps , executarea pedepsei la locul de munc etc., au fost reglementate i

26 Institutul binding over exist în Anglia pân în prezent.27 Merle R. Le fonctionnement du sursis avec mise a l’epreuve. // Travaux des IX-es Journees de defence sociale.Rapport de synthese. Toulouse: edition Dalloz. 1961, p.113.28 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 588.29 Morar Ioana-Cristina. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. ans sau capcan . Bucure ti: edituraLUMINA LEX . 2002, p. 8.30 Petersilia Joan. Probation and Parple. // The handbook of crime and Punishement. Edited by Michael Tonry. NewYork: Oxford University Press. 1998, p. 566.31 B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 36.32 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. , p. 570.

Page 13: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

13

anumite „substitutive ale pedepsei” – denumite uneori i „alternative la pedeapsa închisorii”

(Fran a, rile de jos, Canada, SUA etc.) adev rate mecanisme de natur s conduc la

perfec ionarea procesului de individualizare33.

În sfâr it faza a cincea î i face apari ia începând cu 1980-1990, venind din SUA prin

pedepsele intermediare între priva iunea de libertate i proba iune (intermediate punishments)34,

reie ind din ideea suprapopul rii penitenciarelor, merge vorba de a intensifica supravegherea

unei persoane în a a mod, încât punerea sa sub supraveghere s fie tr it de c tre ea ca o

pedeaps privativ de libertate. Cauza acestui fapt aservit supraînc rcarea enorm a tuturor

serviciilor de corectare. În scopul solu ion rii acestei probleme se creau numeroase programe,

îns printre care pot fi eviden iate trei direc ii: supravegherea intensiv , arestul la domiciliu cu

utilizarea mijloacelor electronice de urm rire i semideten iunea35.

Aceasta a dus la apari ia unei noi penologii între supraveghere i pedeaps , ale c rei

instrumente de baz sunt proba iunea cu supraveghere intensiv , aresturile la domiciliu, serviciul

în folosul comunit ii, deten ia pe timp de noapte sau de zi, interven iile- oc, constând în

perioade foarte scurte de încarcerare, etc.

Deci, nu treze te îndoieli faptul c una dintre tendin ele de baz ale dezvolt rii tiin elor

juridico-penale i procesual-penale i a legisla iilor respective ale perioadei contemporane a

devenit c utarea unor modalit i optimale de solu ionare a conflictelor ce apar în leg tur cu

vâr irea infrac iunilor de o gravitate redus 36.

Începând cu a doua jum tate a sec. XX, tendin a dat a devenit atât de global pe scar

mondial i european , încât chiar i-a g sit reflectare în documentele interna ionale.

În cadrul Organiza iei Na iunilor Unite înc în a. 1980 Congresul al VI al ONU cu privire

la prevenirea criminalit ii i comportamentul cu delincven ii a adoptat Rezolu ia nr. 8, în care

recomanda rilor membre ale ONU s l rgeasc aplicarea sanc iunilor alternative deten iunii i

intensifice c utarea noilor tipuri de pedepse de substitu ie.

Consiliul Europei i ONU au început s elaboreze i s adopte documente îndreptate spre

implementarea acestei practici în întreaga lume. Astfel, în 1981 Asamblea Parlamentar a

Consiliului Europei a recomandat statelor "de-a înlocui... pedepsele în forma deten iunii pe

termene scurte cu alte m suri, care ar fi mai efective i n-ar contrazice principiilor pedepsei".37 În

33 Diaconu Gh. Op. cit., p. 145.34 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. , p. 570.35 . . . . . .: . 2003, . 592.36 . . .- . 2002, .14.37 United Nations Secretariat: " Alternatives to Imprisonment". International Review of Criminal Policy, No. 36,1980, p.9

Page 14: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

14

1986 Comitetul mini trilor Consiliului Europei a adoptat Rezolu ia „Unele m suri alternative

deten iunii penitenciare”38. În aceast Rezolu ie Comitetul a recomandat statelor membre de-a

elabora diferite pedepse alternative i de-a cerceta posibilitatea introducerii lor în legisla iile

penale na ionale.

La al aptelea Congres al ONU consacrat prevenirii criminalit ii i comportamentului cu

delincven ii, care a avut loc la Milan în 1985, statele membre au adoptat Rezolu ia nr.16, care

accentua problema diminu rii num rului de inu ilor, acord rii priorit ii m surilor alternative de

pedepsire i reintegr rii sociale ale delincven ilor.

Actul interna ional de baz , care reglementa executarea pedepselor alternative deten iunii

au devenit a a numitele Reguli de la Tokio, adoptate de Asamblea General a ONU în decembrie

1990. Ele descriu cerin ele minimale necesare pentru asigurarea aplic rii alternativelor

deten iunii în limitele legii i f înc lcarea drepturilor persoanelor condamnate la astfel de

suri. Scopul de baz al acestor reguli constituie asigurarea unei particip ri mai largi a

comunit ii în realizarea justi iei penale, mai ales, în sfera comportamentului cu delincven ii39.

Importan a acestui act interna ional const în faptul c în el în baza studierii evolu iei

legisla iilor na ionale i practicii penitenciare sunt declarate principiile de baz ale utiliz rii

surilor neprivative de libertate, sunt fixate scopurile i sfera aplic rii pedepselor alternative,

eviden iate etapele procedurii penale i enumerate sanc iunile, care pot fi pronun ate în sentin a

judiciar , precum i ordinea realiz rii lor, în acela i rând supravegherea i comportamentul cu

delincven ii.

Un loc important în acest document îl ocup problemele asigur rii cu cadre a organelor i

institu iilor, care execut pedepsele alternative. Se eviden iaz aparte participarea organiza iilor

ob te ti voluntarilor, care sunt privite ca „aport în ap rarea intereselor societ ii”.

Un rol important se acord cercet rilor în domeniul comportamentului cu delincven ii.

Se sus ine necesitatea planific rii programelor speciale privind perfec ionarea institutelor

juridico-penale indicate i aprecierea eficacit ii lor.

În rezolu ia sa Asambleea General a ONU în rezolu ia sa a chemat rile membre s

dezvolte „cooperarea tiin ific între ri în domeniul aplic rii regimului penitenciar, ... s

activizeze investiga iile, preg tirea cadrelor, ajutorul tehnic i schimbul de informa ie, ... s

continue aplicarea metodelor comparative de cercetare i s acordeze dispozi iile legislative în

scopul l rgirii diapazonului posibilelor m suri penitenciare i asisten a aplic rii lor...”.

38 Rezolu ia ( 76), martie 1986.39 . . . :

. . 2001, . 384.

Page 15: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

15

Pentru statele europene un analog al acestor reguli a devenit Recomanda ia nr. R (92)

16 a Comitetului Mini trilor statelor membre relativ la „Regulile Europene cu privire la m surile

i sanc iunile aplicate în comunitate”40. Aceast Recomanda ie a fost adoptat de c tre Consiliul

Europei în 1992 i con ine 90 de reguli, care completeaz Regulile penitenciare europene.

Recomanda ia roag insistent statele membre s stabileasc un balans între ap rarea societ ii i

interesele victimei, resocializarea infractorului i respectarea standardelor interna ionale.

Activitatea ONU i a Consiliului Europei, care recomand i propag aplicarea larg ale

alternativelor deten iunii, a ajutat la diminuarea treptat a cotei de inu ilor în multe ri ale lumii.

Astfel, de exemplu, în Belgia spre mijlocul anilor 90 doar 26% dintre sentin e prev d

închisoarea, iar în Finlanda 90% de sentin e con ineau una sau alta sanc iune alternativ . În

acela i timp în Portugalia deten iunea penitenciar era pronun at în 45% de cazuri, ceea ce

vorbe te despre faptul, c procesul dat nu decurge omogen.

Astfel, recurgerea la sanc iunile substitutive este unul din punctele forte ale politicii

penale în cele mai multe din rile europene ca i în cele din America de Nord. Promovarea

sanc iunilor substitutive coincide, totodat , cu voin a larg exprimat de a asocia societatea civil

la executarea sanc iunilor penale41.

§2. No iunea alternativelor deten iunii.

Criza concep iei tradi ionale a pedepsei concomitent a dat na tere în tiin i ca urmare

în dreptul pozitiv unor noi idei legate de reac ia societ ii i statului la infrac iuni, în general, la

acele de o gravitate redus 42.

tiin a penal modern nu putea s r mân indiferent la aceast situa ie, ap rând

necesitatea de a r spunde unui fenomen atât de complex cum este infrac iunea, nu numai cu un

singur mijloc represiv, închisoarea, ci cu noi i variate forme care s completeze pedeapsa

privativ de libertate sau s i se substituie acesteia43.

Problema substitutivelor la pedeapsa închisorii a devenit o chestiune deosebit de

important în politicile penale europene începând cu a doua jum tate a sec. XX44. J. Pradel chiar

sus ine c „anul 1975 marcheaz începutul pasiunii pentru aceste pedepse noi.”45

40 Recomanda ia nr. R (92) 16 a fost acceptat de Comitetul Mini trilor la 19 octombrie 1992 la edin a 482 aLoc iitorilor Mini trilor.41 Diaconu Gh. Op. cit., p. 145.42 . Op. cit., p. 13.43 Diaconu Gh. Op. cit., p. 142.44 Ibidem, p. 145.45 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 585.

Page 16: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

16

Aici trebuie s concretiz m c tiin a contemporan , atât în Europa cât i în Republica

Moldova, nu a elaborat înc o no iune unic care ar cuprinde fenomenele studiate i care ar fi

putut fi cercetat în calitate de institut juridic cu un con inut determinat i clar oric rui specialist.

Altfel spus, dac nu exist no iunea, nu exist nici institutul, ca urmare aplicarea practic i chiar

acceptarea legislativ a unor mecanisme ale justi iei penale este în afara unei organiz ri

institu ionale46.

Aceasta, bineîn eles, nu înseamn c la nivel de sisteme juridice na ionale nu s-a petrecut

o oarecare institu ionalizare. De exemplu, liberarea de pedeapsa penal existent în Republica

Moldova reprezint un institut bine conturat, de i nu e lipsit de anumite neajunsuri. Îns acest

institut este într-o oarecare m sur mai larg, c ci prevede liberarea nu numai de pedeapsa

închisorii, dar i de alte pedepse, iar din alt punct de vedere este mai îngust deoarece nu include

alternativele deten iunii care au statut de pedepse (ca de exemplu munca neremunerat în folosul

comunit ii).

Problemele teoretice ale aplic rii alternativelor deten iunii au excep ional o multitudine

de aspecte. Este imposibil de a le prezenta în întregime, iar rezultatele cunoa terii lor depline

imposibil de utilizat practic, dac nu se vor cerceta i studia aspectele juridico-penale,

criminologice, sociologice, statistice, psihologice, pedagogice, teoretico-metodologice i, în

sfâr it, logico-formale.

Unele aspecte men ionate deja într-o m sur sau alta au fost cercetate. Totu i trebuie s

men ion m, c cea mai mare aten ie necesit aspectele penal i execu ional-penal al aplic rii

alternativelor. Faptul dat este lesne de în eles, c ci f aceasta, practica l rgirii aplic rii

alternativelor deten iunii în lumina politicii penale i execu ional-penale autohtone i a actelor

juridice interna ionale pare a fi problematic .

Cu toate acestea, eviden iind importan a practic primordial anume a aspectelor penale

i execu ional-penale, nu diminu m nici valoarea celorlalte. În acest context este inevitabil

adresarea la aspectele teoretico-metodologice i logico-formale ale problemei. Consider m c

aceasta va favoriza abordarea i în elegerea unic a cercet rilor în domeniu.

Definirea teoretic i concretizarea no iunii „alternativa deten iunii” vor favoriza

realiz rii tuturor posibilit ilor de solu ionare a sarcinilor practice. Determinarea acestei no iuni

va clarifica i va facilita activit ii de realizare cât mai deplin a principiilor non-ambiguit ii i

obiectivit tii în limbajul juridic, ceea ce minimum va simplifica aplicarea legii, iar în general, i

46 . Op. cit., p. 17.

Page 17: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

17

aceasta este cel mai important, va diminua cantitatea gre elilor în aplicarea legii i obiectiv, sau

cel pu in, maximal va apropia con inutul sentin ei judiciare de adev r.

Fiecare no iune este strâns legat de cuvinte, adic nu exist no iuni, care nu s-ar exprima

prin cuvinte47.

Unicele, dac nu termine, atunci m car cuvinte care leag mecanismele na ionale atât de

diferite ale „noii politici penale” i permit de a petrece studierea lor corect , sunt substantivele

„alternativ ”, „substitut” i adjectivul „alternativ”.

Cuvântul „alternativa” provine de la cuvântul latin „alter” – unul din dou .

DEX-ul define te no iunea de alternativ ca o posibilitate de a alege între dou solu ii,

între dou situa ii, etc. care se exclud48.

Expresia „a substitui” este l murit ca „a schimba ca necorespunz toare (punând în loc

altceva sau pe altcineva): a înlocui”49, „a se situa în locul altuia, a se înlocui”50.

Din câte vedem, no iunile date se apropie mult dup sens i, dac facem abstrac ie de la

gramatic , coincid total din punct de vedere juridic, când sunt utilizate ca „substitute ale

deten iunii” i „alternative ale deten iunii”.

Vom utiliza în cadrul lucr rii ambele termine, îns vom da preferin „alternativei” ca

fiind mai des utilizat în literatura de specialitate editat în diferite limbi, deci fiind mai

spândit nu numai din punct de vedere na ional, dar i interna ional.

În tiin ele de orientare juridico-penale, tot mai des, în ultimul timp anumite institute i

fenomene se caracterizeaz ca alternativele altora51. S-a creat chiar ceva ce unii savan i cu o

anumit doz de ironie numesc „politic penal alternativ ”52.

La o cercetare atent putem îns concluziona, c merge vorba despre „alternative” cu

totul diferite: fie ele chiar i se intersecteaz undeva, în general totu i nu coincid. Deci, în

literatura contemporan de specialitate putem eviden ia:

- „Alternativa urm ririi penale”;

- „Alternativa pedepsei penale”;

- „Alternativa deten iunii”.

47 : . . ., ., ..: . 2001, . 30.

48 Dic ionar explicativ al limbii române. Bucure ti. 1998, p. 30; Dic ionar explicativ uzual al limbii române.Chi in u: editura LITERA. 1999, p. 22.49 Dic ionar explicativ uzual al limbii române. Chi in u: editura LITERA. 1999, p. 537.50 Dic ionar explicativ al limbii române. Bucure ti. 1998, p. 1035.51 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584; La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits.Zurich. 1992; . Op. cit.52 . Op. cit., p. 18.

Page 18: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

18

Primul termen este utilizat privitor la anumite modalit i tradi ionale de eliberare de

spundere penal 53, dar mai des a a sunt numite noile tipuri de solu ionare a conflictelor penale,

precum media ia54.

Al doilea termen se utilizeaz pentru determinarea alternativelor anumitor pedepse

penale.55 Evident, acest termen este mai larg decât termenul „alternativa deten iunii” c ci vizeaz

modalit ile de substituire a tuturor tipurilor de pedeaps , ci nu numai a pedepsei închisorii.

Deci, avem de a face cu ni te no iuni subordonate caracterizate prin aceea c volumul

unei no iuni este parte component a altei no iuni îns nu o epuizeaz 56.

De aici ob inem un tablou interesant: ori ice alternativ a urm ririi penale este i o

alternativ a pedepsei i foarte eventual – alternativ a deten iunii, dar alternativele pedepsei i

deten iunii nu pot fi la rândul s u recunoscute ca alternative ale urm ririi penale57. Anume prin

inexisten a coinciden ei inverse putem delimita aceste mecanisme juridice.

Situa ia devine mai clar dac analiz m urm toarele idei ale savantului rus

L.V.Golovco58. Înainte de a pronun a pedeapsa este necesar de a supune persoana urm ririi

penale, iar înainte de a pronun a pedeapsa închisorii, este la fel de necesar de a stabili c

persoana este vinovat de comiterea infrac iunii i merit pedeaps ”. „S-ar putea s ne imagin m

trei etape. La prima dintre ele putem vorbi doar despre alternative ale urm ririi penale, c ci

aceste m suri se aplic înc atunci când juridic nu s-a stabilit c persoana merit pedeapsa, fiind

vinovat de comiterea infrac iunii. Dat fiind faptul c pedeapsa înc nu se discut respectiv nu se

discut nici alternativele ei, corespunz tor nici alternativele deten iunii. Alternativele pedepsei

apar la a doua etap . Cercetarea penal este petrecut i finalizat pe cale obi nuit f

recurgerea la alternative, persoana este recunoscut vinovat de s vâr irea infrac iunii, îns

judec toria în condi iile existen ei anumitor circumstan e juridice nu aplic o m sur real de

pedeaps i nici nu încearc s o determine considerînd c este mai binevenit de a aplica o careva

alternativ a pedepsei penale. În ceea ce prive te alternativele deten iunii, atunci ele apar la etapa

a treia. Aici, deja este nu numai c este precis finalizat cercetarea final i persoana este

recunoscut vinovat , dar i aplicarea i executarea real a pedepsei este recunoscut de c tre

53 . Op. cit., p. 8, 231.54 La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits. Zurich, 1992; De Naw A. Les modes alterntifs dereglement de conflits en droit belge. // Revue de droit penal et de criminologie. 1997, nr. 4, p. 362.55 .

// , 2001, 4, . 123.56 : . . ., ., .

.: , 2001, . 37.57 . Op. cit., p. 19.58 Ibidem, p. 19-20.

Page 19: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

19

judecat ad-hoc necesar i binevenit . Dar reie ind din situa ia concret aplicarea alternativelor

deten iunii pare a fi mai preferabil decât pedeapsa închisorii.

Despre alternativ în contextul dat putem vorbi doar atunci, când aplicarea acelui institut

la care se refer alternativa este legal i posibil din punct de vedere juridic. Astfel sentin a de

achitare nu poate fi considerat alternativa pedepsei. Invers, dac pedeapsa în cazul concret este

legal , atunci aplicarea institutului ce o înlocuie te va deveni alternativa pedepsei.

Deci, m surile alternative ale politicii penale reprezint substitutivele legale ale

elementelor tradi ionale de baz ale reac iei statului la infrac iune, aplicabile legal în cazurile

corespunz toare de refuz de a utiliza alternativele sau în lipsa lor în sistemul juridic59.

Astfel, alternativa deten iunii reprezint un institut penal nou evoluat în sec. XX destinat

substituie pedeapsa închisorii – element tradi ional al reac iei statului la infrac iune.

Ca urmare, aplicarea practic a diferitor alternative conform unei reguli generale este

dreptul organelor competente de stat, pe care ele îl realizeaz la latitudinea sa reie ind din

circumstan ele cazului. Legislatorul doar descrie condi iile i temeiurile aplic rii „m surilor

alternative”, dar nu le impune organelor de aplicare a dreptului în calitate de obligatorii. Cel

pu in, aceasta este varianta „clasic ” a alternativelor urm ririi penale, pedepsei i, bineîn eles,

deten iunii.

Clarificând no iunea de „alternativ ” privitor la un ir de fenomene juridico-penale,

accentu m, c în lucrarea dat se va pune accentul exclusiv pe alternativele deten iunii. Tindem

eviden iem înc o dat , c ori ice m sur de substituire poate fi considerat o alternativ a

deten iuni doar dac persoana a fost recunoscut vinovat de c tre judecat , meritând s i se

aplice o pedeaps sever , inclusiv i pedeapsa închisorii.

Aceast afirma ie ne va permite s delimit m alternativele deten iunii de a a institute i

mecanisme juridico-penale, precum liberarea de r spunderea penal , unele modalit i de liberare

de pedeaps , ca de exemplu: prescrip ia execut rii sentin ei judiciare, amnistia, gra ierea,

împ carea.

Cât nu ar p rea de straniu, îns consider m c este necesar de-a precauta problema

delimit rii alternativelor deten iunii de înse i deten iunea. Nu putem ignora faptul, c înse i

pedeapsa închisorii este extrem de diferen iat i în interiorul exist astfel de modalit i, care în

esen a sa nu sunt legate de izolarea condamnatului de societate60. Merge vorba despre sistemul

59 Ibidem, p. 21.60 : .//

. . .1988, . 14.

Page 20: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

20

„arestului la sfâr it de s pt mân ”61 sau „week-ends penal”62 existent în Belgia i Portugalia;

semideten iunea italian , care îl oblig pe condamnat s se afle cel pu in 10 ore pe zi în

penitenciar i s se supun unui ir de restric ii63, semilibertatea francez cu un con inut analogic.

Deci avem de-a face cu un ir de pedepse care îmbin penitenciarul cu libertatea. În acest context

ne punem întrebarea sunt oare aceste pedepse în esen a sa ni te modalit i de executare a

deten iuni sau sunt diferite de ea, constituind o alternativ a ei?

Cu p rere de r u, suntem nevoi i s constat m, c într-un sector atât de important al

tiin ei dreptului penal, precum teoria pedepsei, o terminologie unanim acceptat este elaborat

insuficient, ceea ce complic mult discutarea acestor probleme64 . Diferi i savan i, analizând

categoria eviden iat de pedepse, utilizeaz no iuni diverse, ba, mai mult decât atât – legisla iile

penale ale diferitor ri, utilizând acelea i no iuni, le atribuie un con inut diferit. Savantul român

Diaconu Gh. atribuie, de exemplu, semideten iunea italian 65 la substitutivele derivate din

pedepsele complementare i o nume te „sanc iune cu libertate controlat ” 66 , savantul rus

Malinovski A. A. clasific astfel de pedepse la grupa „reduceri de libertate”67, francezul Pradel J.

prefer s le plaseze în grupa „pedepse vecine cu priva iunea de libertate”, subgrupul „pedepse

legate de o institu ie penitenciar ”68. Referitor la legisla iile penale de peste hotare putem aduce

urm torul exemplu: legisla ia rus prin reducere de libertate în elege între inerea condamnatului

într-un centru de corec ie cu scopul de a-l atrage la munc i a-l supune unei supravegheri stricte

pe toat durata execut rii pedepsei69, iar legisla ia penal a Lituaniei – obliga ia de a nu p si

localitatea i de-a executa alte interdic ii impuse de c tre judecat 70.

Dat fiind a a o diversitate de p reri i concep ii, consider m ca cea mai efectiv

posibilitate de-a clarifica întreb rile sus puse este de-a porni de la careva constante în lumea

tiin ific – avem în vedere no iunea priva iunii de libertate i tr turile ei de baz , con inutul

rora este determinat aproximativ la fel de c tre majoritatea savan ilor penali ti. Un suport

61 Bouloc B. Pénologie. Éxécution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ. 1998, p. 230.62 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 586.63 Ibidem, p. 585-586.64 . Op. cit., p. 13.65 art. 55 al Legii nr. 689/1981 din 24 noiembrie 1981.66 Diaconu Gh. Op. cit., p. 146-147.67 . . :

. 2002, . 181-186.68 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p.585-586.69 . . ., ., ,

. 2000, . 103-104; . . . .., . : . 2001, c. 357-362.

70 . .- .: . 2003, . 163-166.

Page 21: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

21

esen ial în determinarea con inutului no iunii „alternativa deten iunii” îl vom ob ine prin

aprecierea acelor neajunsuri ale deten iunii, pe care tindem s le evit m utilizând substitutivele.

Consider m c este momentul de-a l muri de ce tema investiga iei sun „Alternativele

deten iunii în dreptul penal contemporan”, de i în cadrul lucr rii au fost deja cita i mul i savan i,

care utilizeaz termenul „alternativele priva iunii de libertate”. Împ rt im p rerea savantului

rus Foini ki I.I., care consider c libertatea uman se împarte în libertatea interioar sau

spiritual i în libertatea activit ii exterioare... Astfel, influen ei nemijlocite din partea statului

prin intermediul pedepsei este accesibil doar libertatea exterioar . Ea cuprinde libertatea

deplas rii, muncii, cuvântului, raporturilor i, în general, a întregii activit i musculare a omului

în manifest rile ei exterioare pozitive i negative, în provocarea a careva schimb ri în lumea

exterioar sau în ab inerea de la ele...Sub influen a ideii securit ii pedepsele privative de

libertate erau în general îndreptate împotriva libert ii deplas rii: vinova ii erau închi i, exila i,

deporta i71.

Astfel înc la sf. sec. XIX72 acest savant considera ca pedepse privative de libertate atât

deten iunea, cît i deportarea i exilul.

Mai mul i savan i contemporani împ rt esc aceast p rere, îns într-o nou viziune.

Autorii manualului „Droit pénal général” Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. deosebesc în

categoria pedepselor „ce ating libertatea de deplasare” (liberté d’aller et venir) dou grupuri:

grupul pedepselor privative de libertate, care includ analogii ale închisorii din R. Moldova i

grupul pedepselor ce restrâng libertatea, la care se refer interdic ia de a p si teritoriul i

interdic ia de ase afla pe un anumit teritoriu73.

Din cele expuse mai sus sesiz m c în diferite epoci, în diferite ri i diferi i savan i au

determinat diferit con inutul priva iunii de libertate. Cert este c în grupul pedepselor privative de

libertate întotdeauna era inclus o modalitate de sanc ionare ce const „în plasarea celui pedepsit

într-o institu ie de stat artificial construit ...”74.

În prezent astfel de institu ii sunt numite penitenciare i anume deten ia condamna ilor în

ele a trezit atât de multe controverse în tiin ele dreptului penal i execu ional-penal.

În R. Moldova i în R. România principala pedeaps , ce nimere te în categoria dat

poart denumirea de închisoare75.

71 . . : . 2000, . 177-178.72 Foini ki I. I. a activat anume în acea perioad .73 Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Droit pénal général. Paris: edtion DALLOZ. 2000, p. 448-453.74 Foini ki I. I. Op. cit., p. 178.75 art. 70 C. P. al R. M.

Page 22: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

22

Savan ii români definesc pedeapsa închisorii ca „m sur de constrângere , ce const în

izolarea de societate a celui condamnat prin încarcerarea cestuia sub regimul prev zut de Legea

nr. 23/1969 privind executarea pedepselor”76.

În Republica Moldova legislatorul define te închisoarea în art. 70 C. P. al R. M.:

„Închisoarea consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de s vâr irea unei infrac iuni

prin izolarea impusa a acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei, in baza hot rârii

instan ei de judecata, pe un anumit termen, intr-un penitenciar”.

În opinia francezilor Stefani G., Levasseur G. i Bouloc B. priva iunea de libertate const

în „deten iunea individului încarcerat f posibilitatea de a- i organiza via a separat de ai s i, de

mediul s u profesional, etc.”77.

Deci printre tr turile principale ale pedepsei date sunt:

1. Izolarea de societate a condamnatului. Pe durata execut rii pedepsei

condamnatul nu poate între ine liber rela ii cu „ai s i”, cu mediul s u

profesional etc.

2. Plasarea condamnatului într-o institu ie penitenciar . De inutul este obligat s

se afle într-un loc bine stabilit pe durata execut rii pedepsei. Acest loc difer

de domiciliul s u permanent sau provizoriu.

3. Condamnatului îi este impus un anumit regim, care îl împiedic s i

organizeze via a dup bunul s u plac.

La o cercetare atent vom observa c aceste tr turi sunt proprii i altor pedepse

existente atât în Republica Moldova cît i peste hotarele ei: arestul (art. 68 C. P. al R. M.),

trimiterea într-o unitate militar (art. 69 C. P. al R. M.), chiar i reducerea de libertate în varianta

rus 78 (art. 53 C. P. al Federa iei Ruse), pe care uni savan i o consider analogie a deten iunii în

colonii-a ez ri79. Din aceste considerente toate pedepsele i m surile juridico-penale, care posed

aceste tr turi nu vor putea fi considerate alternative ale deten iunii i, respectiv, nu vor fi

cercetate în limitele lucr rii date.

Astfel, prin alternative ale deten iunii vom în elege pedepsele i m surile juridico-penale

aplicate de c tre judec torie persoanelor vinovate de comiterea infrac iunilor, pentru care se

prev d pedepse privative de libertate, menite s evite izolarea persoanelor de societate într-o

institu ie penitenciar i efectele negative legate de aceasta, p strând totodat efectele coercitiv i

76 Boroi A. Drept penal. Partea general . Bucure ti: editura ALL BECK. 2002, p. 150.77 Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 448.78 Conform legisla iei penale ruse condamnatul pe toat durata execut rii pedepsei este obligat s se afle într-oinstitu ie specializat „f izolare de societate”.79 .

. // . 2 / 2003. . 48.

Page 23: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

23

educativ. În acest sens nu suntem de acord cu opinia exprimat de O. Pop, precum „c institu iile

de drept care izoleaz delincven ii de lumea înconjur toare, chiar i dac aceast izolare ar fi

doar de o zi, nu pot fi interpretate drept alternative în sensul strict al cuvântului”80.

Examinând legisla iile diferitor ri Jean Pradel enumer printre tr turile lor de baz i

urm toarele:

Ø ele deseori au un caracter contractual, necesitând acordul delincventului;

Ø ele au în general ca scop asigurarea asisten ei delincventului i permiterea

controlului comportamentului s u;

Ø ele mai întâi erau aplicate minorilor, înainte ca s fie prev zute i pentru maturi

(în unele ri pedepsele de tipul proba iunii exist doar pentru minori)81.

Momentul, în care am stabilit con inutul i tr turile alternativelor deten iunii, impune i

o sistematizare a acestora.

Dat fiind apari ia recent a interesului fa de substitutivele deten iunii pu ini autori s-au

preocupat serios de clasificarea lor, savan ii penali ti fiind interesa i mai mult de sistematizarea

tuturor pedepselor în general. Totu i inem s accept m ca cea mai corect i mai reu it

sistematizarea efectuat de savantul francez J. Pradel. El a divizat alternativele deten iuni în dou

grupuri mari, pe care la rândul s u le-a împ it în subgrupuri . Vom accepta ca baz ideile sale:

A) Pedepsele vecine cu priva iunea de libertate:

1. Pedepsele legate de o institu ie penitenciar . Aici autorul plaseaz acele pedepse i

suri, care acord condamnatului posibilitatea de a munci, de a între ine leg turi normale cu

familia, petrecând doar un anumit timp în penitenciar. Merge vorba despre a a pedepse ca

smideten iunea italian , semilibertatea francez i arestul la sfâr itul s pt mânii.

2. Pedepse nelegate de o institu ie penitenciar . Avem în vedere acele m suri de

constrângere, care poart elementele priva iunii de libertate. În categoria dat nimeresc arestul la

domiciliu, supravegherea electronic , exilul, deportarea etc.

B) Pedepse diferite de priva iunea de libertate.

1. Suspendarea deten iunii. În acest grup intr atât pedepsele care prev d suspendarea

aplic rii deten iunii, ca de exemplu proba iunea pronun at în rile anglo-saxone cu titlu de

pedeaps , precum i alte m suri cu caracter juridico-penal ca de exemplu – condamnarea

condi ionat , liberarea condi ionat de pedeaps penal , etc.

2. Munca neremunerat în interesul comunit ii.

3. Pedepsele pecuniare. Includem aici în primul rând amenda i confiscarea averii.

80 Pop O. Executarea pedepsei privative de libertate. Chi in u. 2004, p. 77.81 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 585.

Page 24: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

24

4. Interdic ii i obliga ii diverse.

a) Interdic ii. Vom eviden ia dou subgrupuri de interdic ii:

Ø interdic ii legate de o activitate profesional sau quaziprofesional . Aici se includ:

privarea de dreptul de a exercita o profesie, de a conduce autovehicolul, etc.

Ø Interdic ii nelegate de o activitate profesional sau quaziprofesional . Din acest

subgrup face parte, de exemplu, interdic ia de a tulbura ordinea public existent

în dreptul penal anglo-american.

Printre obliga ii eviden iem repararea prejudiciului existent în unele ri ca pedeaps de

sine st toare (de exemplu în Anglia începând cu 1972).

5. Sanc iunile morale. În grupul dat nimere te mustrarea public , exclus recent din

legisla ia penal a Republicii Moldova, scuza personal fa de victim existent în RF German .

Constat m c clasificarea dat cuprinde practic toate pedepsele neprivative de libertate

existente în legisla iile penale ale diferitor ri. Faptul dat se l mure te prin aceea c fiecare

dintre ele poate substitui deten iunea de diferit termen. Deci, putem diviza alternativele

deten iunii dup capacitatea sa de a substitui anumite termene de deten iune. Aceast problem

este rezolvat diferit în diferite ri, în dependen de tradi iile sistemelor na ionale de drept i

viziunile privind gradul de represiune al unor sau altor m suri, i de aceia vor fi cercetate mai

detaliat în urm torul capitol.

§ 3. Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a alternativelor deten iunii penitenciare.

Majoritatea legisla iilor penale folosesc pentru combaterea fenomenului infrac ional un

singur mijloc: pedeapsa, iar pe aceasta au redus-o la câteva modalit i, din care una singur –

închisoarea - a fost întrebuin at de legiuitor pân la abuz82. Pentru anumi i vinova i închisoarea

este indispensabil : aceast necesitate este recunoscut de c tre to i cei ce se ocup de de inu i83.

Împ rt im ideile savantului Mamedov A. A., care consider c scopul general i final al

pedepselor penale, inclusiv i ale celor privative de libertate trebuie considerat „neutralizarea

tuturor consecin elor negative ale infrac iunilor comise”84. R mâne s ad ug m, c ele nu ar

trebui s creeze alte urm ri negative pentru societate. Îns la începutul mileniului trei pedepsele

privative de libertate se prezint a fi nepl cute, d un toare pentru societate din mai multe puncte

de vedere. În opinia noastr laturile negative ale acestei pedepse pot fi divizate în dou grupuri:

82 Pradel J. Droit penal general. Tom I. Cujas. 1987, p. 412.83 Larguier J. Criminologie et science penitentiaire, Paris: edition DALLOZ. 2001, p. 154.84 . . . .- .: . 2003, .23.

Page 25: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

25

1. Factorii negativi generali, care caracterizeaz deten iunea penitenciar din toate

rile i din toate timpurile. Acestea sunt tr turile legate de esen a acestei

pedepse i nu pot fi reparate altfel, decât prin aplicarea alternativelor închisorii.

2. Factorii regionali, care sunt condi iona i de dezvoltarea unei comunit i umane

precum: nivelul economic, care determin capacitatea statului de a asigura un

regim de deten ie corespunz tor; nivelul legislativ, care condi ioneaz

consacrarea i realizarea drepturilor i obliga iilor tuturor participan ilor la

executarea pedepselor penale; nivelul preg tirii profesionale al colaboratorilor

serviciilor penitenciare, etc. Ace ti factori difer de la ar la ar : de exemplu în

Fran a deten iunea penitenciar practic nu se caracterizeaz prin asemenea

aspecte negative, iar în Republica Moldova ele sunt extrem de pronun ate.

Specificul acestor factori const în faptul, c ei sunt reparabili în limitele

sistemului penitenciar, f a recurge obligatoriu la o l rgire esen ial a aplic rii

alternativelor deten iunii, bineîn eles, în condi iile promov rii unei politici

penitenciare eficiente de c tre stat.

Cu toate acestea aplicarea substitutivelor închisorii exclude înse i

posibilitatea apari iei multora dintre ele i simplific neutralizarea celorlalte, mai

ales în plan economic. De aceea, consider m, c în condi iile în care aceste

aspecte negative ale priva iunii de libertate exist în Republica Moldova, ele pot fi

cercetate în calitate de argumente în favoarea aplic rii alternativelor deten iunii

penitenciare.

Din primul grup eviden iem urm toarele:

1. În fa a deten iunii penitenciare este pus sarcina de a deprinde condamnatul în

perioada execut rii pedepsei de a duce un mod de via social-util, dar ca mijloc de

atingere al ei se alege izolarea de societate, adic de acel mediu, în care ei trebuie

se înve e s tr iasc 85. R mâne neclar – cum poate fi deprins persoana s

locuiasc într-un mediu, de care ea a fost preliminar izolat . Nu se poate de separat

infrac iunea de mediul social, care o genereaz , nici de a separa de el persoana,

care o comite86.

2. Din punctul de vedere al corect rii infractorului sarcina principal a închisorii este

de a-l înv a s aib un comportament licit. Ar fi logic ca în leg tur cu aceasta el

85 . . . . : . 2000,. 512.

86 . ( ). . 1970,. 239.

Page 26: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

26

fie plasat într-un mediu de persoane, care prin comportamentul s u ar crea un

model demn de urmat i o ambian necesar pentru corec ia condamnatului. Îns

în realitate are loc cu totul altceva: condamnatul este plasat printre al i infractori,

comportamentul c rora las mult de dorit. Datorit unui contingent specific de inut

în ele, penitenciarele se transform într-o coal a comportamentului criminal, în

ele avînd loc o transmitere intensiv a experien ei i deprinderilor infrac ionale, a

atitudinii negative fa de societate. Cum într-un mediu, în care s-a concentrat la

maximum ilegalitatea, mediu cu tradi ii antisociale poate fi educat un cet ean cu

comportament legal, la fel este o enigm .

Istoria dezvolt rii sistemelor penitenciare cunoa te cazuri, când influen a

criminogen a mediului dat era exclus în limitele penitenciarului, condamna ii

fiind permanent de inu i separat – în celule izolate complet. Îns pe lâng costul

înalt al acestei metode s-au accentuat problemele legate de starea de izolare a

individului de societate. Un astfel de tratament are ca rezultat dezechilibrarea

psihic , demoralizarea, ducând de multe ori la sinucideri87. Aceste probleme exist

i în cazul deten iunii în comun, dar în situa ia izol rii în celul ele au caracter

deosebit de pronun at.

3. Penitenciarul contribuie atât la criminalizarea celor afla i în el, cât i în general la

criminalizarea întregii societ i. În acest context criminologii ru i men ioneaz , c

15% din popula ia Rusiei deja „au vizitat” penitenciarul88. „Infecta i” de subcultura

criminal ei influen eaz negativ asupra mediului social, în primul rând asupra

familiei, rudelor, prietenilor s i.

4. Munca de inu ilor a fost i r mâne s fie o problem complicat a realit ii

penitenciare. Diferitele inova ii în domeniul dat nu i-au atins scopul – în general

de inu ii sunt lipsi i de posibilitatea de-a munci în corespundere cu profesia sa.

Persoanele ce se afl în penitenciare sunt rupte de activitatea normal de producere.

Aceasta influen eaz negativ economia rii89.

5. Realizarea pedepsei în forma priva iunii de libertate în conformitate cu criteriile i

standardele contemporane prescrise i de actele interna ionale în domeniu

constituie o activitate extrem de costisitoare în compara ie cu alternativele

deten iunii.

87 Pop O. Drept penitenciar. Timi oara: editura Mirton. 2001, p. 21.88 . . . . 2001, . 174; . . .

, . . 1996, . 54.89 Ibidem.

Page 27: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

27

6. Subcultura criminal , care organizeaz via a în penitenciar, împ ind anumite roluri

fiec rui de inut. Persoanele încarcerate se organizeaz , formeaz o ierarhie social

proprie, care în general nu este deloc orientat spre realizarea sarcinilor justi iei

penale, ci chiar invers – opune rezisten înver unat activit ii de corijare efectuat

de serviciile penitenciare. În unele penitenciare din spa iul postsovietic liderii

neformali au o mai mare influen asupra comunit ii penitenciare decât chiar

administra ia institu iei respective90. Mul i speciali ti apreciaz fenomenul dat ca pe

un rezultat al adapt rii individului la noile condi ii de via : de inutul trebuie s se

înscrie în tabloul general al penitenciarului, s i ocupe unul dintre locurile propuse

de sistemul dat. Savan ii americani sunt de p rere, c jucând anumite roluri

de inu ii cap posibilitatea de a- i mic ora suferin ele 91 . Înse i penitenciarul

determin modalit ile de comportament – comportamentul de inu ilor reprezint

un r spuns la condi iile închisorii.

7. Existen a a a numitei criminalit i penitenciare, cauzele c reia majoritatea

criminologilor le v d în înse i esen a pedepsei date: de inu ii îmbib normele i

valorile penitenciarului, care direct prescriu un comportament ilicit în calitate de

norm de existen în închisoare. Majoritatea crimelor comise de condamna i (cu

excep ia evad rilor), le constituie aplicarea sanc iunilor neformale pentru

înc lcarea legilor penitenciare (73 %). 92 Indivizii, care posed un nivel de

profesionalism criminal înalt se bucur de o stim mai mare în mediul penitenciar.

Astfel via a în închisoare îi prescrie condamnatului direct s i ridice nivelul de

iestrie criminal pentru a ocupa o pozi ie mai favorabil în societatea de inu ilor.

8. Cadrele serviciilor penitenciare reprezint o problem complicat nu doar în ara

noastr . Îns dac în republica Moldova se simte mai acut lipsa profesionalilor,

atunci pe plan mondial problema poate fi caracterizat prin cuvintele lui

Dostoevski F. M.: „Înse i închisoarea terge diferen ele între cei c rora le-a fost

încredin at sarcina „corij rii” infractorilor i cei ce urmeaz s fie corecta i.”93

Colaboratorii serviciilor penitenciare sunt ei înse i expu i diferitelor influen e

negative ale penitenciarului. În SUA s-a petrecut un experiment, esen a c ruia a

90 . . .//

. (19-20 1990 .). . 1990, . 44.

91 . . . . . .: . 2003, . 556.92 . . . 1991, . 87.93 . . . : . 1979, . 84.

Page 28: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

28

constat în faptul, c un grup de studen i la colegiu au fost separa i în „de inu i” i

„paznici” i amplasa i într-o „închisoare” experimental . Preventiv ei au fost

instrui i corespunz tor rolurilor sale, îmbr ca i i echipa i respectiv.

Rezultatul a fost dramatic: experimentul pl nuit s se desf oare în decurs de

dou s pt mâni a fost întrerupt peste ase zile, c ci comportamentul „de inu ilor” i

„paznicilor” a devenit „patologic”. Câ iva dintre „de inu i” se plângeau de istovire

fizic , depresie emo ional puternic , ur f motiv. La paznici s-a constatat un

înalt nivel de agresiune i negativism. Comportamentul unei treimi dintre ei a fost

caracterizat ca „tiranic”. Câ iva dintre paznici au comunicat, c aplicarea for ei

fizice le crea senza ii deosebite. „Paznicii” cu un comportament bun cu timpul au

început „s nu observe” comportamentul inuman i crud al colegilor s i94. Astfel s-

a demonstrat, c comportamentul participan ilor la experiment este rezultatul

influen ei negative a atmosferei penitenciarului, iar aceasta influen eaz distructiv

nu doar asupra de inu ilor, dar i asupra colaboratorilor serviciilor respective.

9. Penitenciarelor din toate rile i din toate timpurile le-au fost proprii un ir de

fenomene negative, dintre care eviden iem nivelul înalt de suiciduri, autor nirile,

mortalitate înalt , revoltele sângeroase 95 . În pofida m surilor aplicate cre te

num rul de sinucideri printre condamna i 96 .Dac sinuciderile i revoltele se

întâlnesc i în condi ii de libertate, atunci autor nirile constituie un fenomen

preponderent penitenciar. Cristiana Prip din Direc ia General a Penitenciarelor a

realizat în decursul primului semestru al anului 2001 un studiu în acest domeniu -

i-au provocat r ni 348 de b rba i, 65 de minori i 19 femei. În momentele de

disperare i când sunt abandona i de inu ii î i provoac r ni pe corp, înghit corpuri

str ine – cuie, ace, sârm , cozi de linguri, termometre, lame – sau ingereaz diverse

substan e toxice97.

Aparte eviden iem, c cu privire la deten iunea penitenciar de scurt durat autorii mai

multor lucr ri au remarcat c aceste pedepse scurte cost scump statului, nu resocializeaz

condamna ii, nu exclud recidiva98.

În grupa a doua am inclus acei factori, care exist preponderent în Republica Moldova:

94 Haney C., Banks C., Zimbardo P. Interpersonal dinamics in a simulated prison.// International journal ofcriminology and penology. N. 1. 1973, p. 90.95 Cu privire la Republica Moldova vezi diagrama nr. 2.96 . . . . :

. 2004, . 319.97 Florian Gh. Fenomenologie penitenciar . Bucure ti: editura Oscar Print. 2003, p. 109.98 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584; Larguier J. Op. cit., p. 154.

Page 29: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

29

1. Ast zi penitenciarele Republicii Moldova se afl într-o stare deplorabil (din punct

de vedere ale condi iilor sanitare i de trai), ceea ce atrage dup sine cauzarea unor

suferin e deosebite condamna ilor. Finan area sistemului penitenciar în ara noastr

nu satisface nevoile cotidiene de între inere a edificiilor, asigurarea material i

medical a de inu ilor99. De exemplu, Conform prevederilor legisla iei în vigoare,

alimentarea zilnic a unui de inut în anul 2001 urma s fie efectuat în suma de 5

lei 60 bani, îns reie ind din Planul de finan are al D.I.P., ra ia alimentar zilnic a

unui condamnat a constituit 2 lei 05 bani sau 41% din necesit i. În consecin în

ra ia alimentar a condamna ilor i de inu ilor au lipsit pastele f inoase, gr simile

de origine animal , carnea, pe tele, produsele lactate. La acest compartiment

deficitul de p turi constituie 70%, de saltele – 50%, de plapume – 40% i de

cear afuri – 30%.100

2. Majoritatea penitenciarelor din ara noastr sunt supraaglomerate, de i statisticile

oficiale i nu reflect aceast situa ie ca fiind critic 101. Se l mure te aceasta prin

faptul, c normele spa iului locativ pentru condamna i în ara noastr (de la 2 la 4

m2), din care se reiese la determinarea supraaglomer rii, sunt mai mici decît în

mediu în Europa (6 m2)102. Speciali tii deosebesc mai multe grupuri de ri dup

acest criteriu: prima grup o constituie rile, în care propor ia de inu ilor în

condi ii de supraaglomerare este mai mic de 30% - Austria, Croa ia, Danemarca,

Finlanda, Macedonia, Norvegia, Olanda, Slovenia, Suedia; a doua grup cuprinde

statele în care cel pu in 2/3 dintre de inu i exist în condi ii de supraaglomerare –

Estonia – 100%, Bulgaria – 95%, România – 93%, Portugalia – 90%, Ungaria –

89%, Italia – 85%, Elve ia – 57 % 103 . Din punct de vedere psihologic

supraaglomerarea este tr it ca un sentiment în bu itor de îngr dire cu efecte

devastatoare: pierderea libert ii de mi care, cre terea stimul rii prin mirosuri, voci,

priviri care incomodeaz , imposibilitatea de a controla propriul spa iu de via i de

a prevedea desf urarea evenimentelor, sentimentul de incomodare reciproc ,

anularea rela iilor ierarhice în grupul de de inu i (nimeni nu respect pe nimeni),

abund sentimentele negative (mânie, team , depresie), diminueaz toleran a în

99 Vezi diagrama nr. 1.100 Cunoa te i drepturile. Buletin informativ. nr. 1/2002, p. 20.101 Vezi tabelul nr. 3.102 Pop O. Drept penitenciar. Timi oara, 2001, p. 198.103 Florian Gh. Fenomenologie penitenciar . Bucure ti: ed. Oscar Print. 2003, p. 97.

Page 30: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

30

rela iile interpersonale, conduitele celorlal i sunt etichetate cu severitate104. Din

cauza cre terii num rului condamna ilor în colonii a sc zut brusc eficacitatea

lucrului educativ. Coloniile nu mai reeduc i corecteaz condamna ii – ele pur i

simplu execut sentin ele judiciare105. Din câte vedem fenomenul dat este unul de

propor ii, iar în condi iile cre terii permanente a criminalit ii se va accentua i mai

tare, realizarea justi iei prin intermediul penitenciarului devenind inuman i

extrem de costisitoare.

3. URSS reu ea s utilizeze munca condamna ilor fie chiar i nu în conformitate cu

profesia de inu ilor. Republica Moldova cu greu se ispr ve te cu omajul în

rândurile popula iei de bun credin i, bineîn eles, nu este în stare s includ în

procesul de munc contingentul dat de persoane. În anul 2002, drept rezultat al

surilor întreprinse în vederea sporirii volumului produc iei industriale i agricole

indicele condamna ilor antrena i în câmpul muncii a atins num rul de 1929

persoane, ceea ce constituie 26,3% de la num rul total al de inu ilor – un procent

extrem de mic pentru a asigura mersul normal al procesului de reeducare prin

munc 106. Situa ia nu s-a schimbat considerabil nici mai târziu – în 2004 acest

num r atinge doar 2444 de de inu i.

4. Problema cadrelor calificate a serviciilor penitenciare este extrem de acut în

Republica Moldova. Munca dat nu se bucur de o mare popularitate atât din cauza

nocivit ii sale, cât i din motivul remuner rii nesemnificative în compara ie cu

riscurile profesiei date. În sistemul penitenciar la situa ia din 01.01.2003

incompletul constituia 780 unit i, din ele: 515 func ii atestate (ofi eri – 76,

subofi eri - 439) i 265 angaja i civili. Profesia dat nu este prestigioas , dar

guvernul nu este stare s le acorde colaboratorilor sistemului penitenciar garan ii

sociale. Anterior ele erau compensate printr-un salariu mare. Astfel în Rusia

prerevolu ionar colaboratorii penitenciarelor primeau un salariu triplu fa de un

ofi er de armat 107. Corup ia a p truns i în sistemul penitenciar. Lu ri de mit ,

opera ii ilegale cu substan e narcotice, trafic de cartu e – reprezint doar o parte din

crimele f ptuite de ei.

Acestea nu sunt toate problemele cu care se confrunt sistemul penitenciar al Republicii

Moldova i, în general, penitenciarele din întreaga lume, îns argumentele enumerate vorbesc

104 Ibidem, p. 100.105 apari V. B. Op. cit., p. 319.106 Vezi diagrama nr. 5.107 apari V. B. Op. cit., p. 320.

Page 31: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

31

clar în favoarea unor m suri neprivative de libertate de realizare a r spunderii penale.

Alternativele deten iuni penitenciare, bineîn eles, nu sunt lipsite i ele de anumite neajunsuri,

neajunsuri pe care le vom analiza mai jos, îns în ansamblu acestea nu sunt a a de multe i nu au

un caracter atât de amplu i d un tor pentru realizarea scopurilor justi iei penale.

Page 32: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

32

Cap. II. Alternativele deten iunii penitenciare în legisla ia rilor de peste hotare.

§ 1. Proba iunea anglo-american i condamnarea cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei – verigile principale a sistemelor alternativelor deten iunii

penitenciare proprii legisla iilor penale de peste hotare.

În dreptul penal al rilor de peste hotare exist institute juridico-penale, care permit de a

nu aplica real atât pedepsele privative de libertate, cât i alte pedepse prev zute pentru s vâr irea

infrac iunii, iar în prezen a unor anumite condi ii de a le înlocui cu m suri cu caracter juridico-

penal. La a a institute putem atribui institutul proba iunii, institutele condamn rii i liber rii

condi ionate (noncondi ionate) de pedeaps .

Ordinele de proba iune. Institu ia proba iunii la moment exist în multe ri de peste

hotare, inclusiv în Anglia, SUA, Fran a i, în opinia unor savan i, dintre m surile comunitare ea

este cea mai larg utilizat institu ie din lume108. Îns , dac în Anglia i SUA acest institut

func ioneaz în decursul mai multor decenii, atunci pentru rile sistemului juridic continental el

este relativ nou.

Dup cum s-a men ionat deja ea se datoreaz ac iunii lui John Augustus din Boston, care

începând cu 1841 i-a asumat obiceiul de a fi garantul bunei conduite a anumitor delincven i,

mai ales vagabonzi i be ivi109. Oficial proba iunea a fost introdus în statul Massachusetts în

1869. C tre anul 1925, când congresul SUA a prev zut în mod legislativ proba iunea pentru

maturi, aproape toate statele deja aveau un sistem oficial al proba iunii atât pentru maturi, câr i

pentru minori. În 1956 Mississipi a fost ultimul dintre state, care a introdus în legisla ie sistemul

proba ional pentru minori110.

Proba iunea reprezint sentin a penal , care prevede c condamnatul supunându-se

condi iilor impuse este l sat în comunitate în loc s fie încarcerat sau trimis în penitenciar111.

Astfel, ea const în neexecutarea condi ionat a pedepsei pronun ate sau nepronun area

condi ionat a pedepsei cu plasarea vinovatului pe un anumit termen sub supravegherea

individual a unui func ionar public special (agent de proba iune). În sistemul de common law

(unde a ap rut pentru prima dat ), proba iunea define te un ansamblu de m suri de supraveghere

i asisten a unei persoane care a s vâr it o infrac iune i care este de acord ca prin hot rârea

instan ei s fie supus supravegherii agen ilor de proba iune pe o perioad cuprins între 6 luni i

108 B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 66.109 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 588.110 . . . . . .: . 2003, . 584.111 Black’s Law Dictionary. Bryan A. Garner - editor in Chief. Copyright 1999 by West Group, St. Paul, p. 1220.

Page 33: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

33

3 ani, spre a se verifica dac acest interval de timp va avea o bun comportare112. Ultimul

execut controlul asupra comportamentului celui supravegheat, respect rii de c tre el a anumitor

obliga ii i condi ii ale proba iunii i asigur realizarea muncii corec ionale. De regul ,

proba iunea presupune respectarea urm toarelor condi ii: nes vîr irea de noi infrac iuni i

executarea obliga iilor special formulate de c tre judecat în sentin . Din lista ultimelor pot face

parte: urmarea unui curs de tratament respectiv, ab inerea de la frecventarea localurilor interzise

de c tre judecat (cazino, localuri de divertisment, etc. ), continuarea instruirii profesionale,

neposedarea armelor de foc i (sau) armelor albe, repararea daunelor cauzate, comunicarea

judec toriei despre ori ice schimbare a locului de trai i de munc , prezentarea în judecat la

prima chemare a agentului de proba iune, etc 113 . În caz de respectare a acestor condi ii,

consecin a juridic a proba iunii constituie deplina liberare de pedeapsa pentru s vâr irea

infrac iunii i lipsa antecedentelor penale. Astfel, de exemplu, în SUA, dac un individ este

condamnat la ase luni, el poate fi supus proba iunii pe o durat de doi ani, în decursul c rora el

nu trebuie s comit nici un delict i nici o crim 114.

În SUA posibilitatea aplic rii proba iunii este prev zut în calitate de alternativ a

deten iunii penitenciare de c tre legisla ia federal i legisla ia statelor. Ea a c tat o larg

spândire. Numai în 1985 aproape 1,9 milioane de adul i au fost supu i proba iunii,

reprezentând 1 la 95 de adul i în întreaga ar 115. Deseori proba iunea este inclus în sistemul

pedepselor, deoarece dup severitatea sa aceast m sur nu se deosebe te cu nimic de un ir

dintre ele. Ea nu se aplic fa de persoanele condamnate pentru infrac iuni pedepsite cu moarte,

cu deten iune pe via sau cu priva iune de libertate pe un termen îndelungat. În unele state exist

i condi ii ad ug toare: lipsa antecedentelor penale, achitarea tuturor cheltuielilor judiciare,

pedeapsa prev zut pentru infrac iunea comis s nu dep easc 10 ani de deten ie penitenciar .

Cu toate acestea, de exemplu, în statul New York proba iunea poate fi aplicat pentru

ori ice infrac iune cu excep ia feloniei de clasa A-I. Ea poate fi pronun at chiar i în cazul, când

sanc iunea prevede o deten iune penitenciar pe termen de pân la 25 de ani (pentru felonia de

clasa B). Durata proba iunii constituie 5 ani – pentru cei vinova i de felonie i trei sau un an –

pentru ceilal i.

112 B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 58.113 . 2. . . . ,

, , . : -. 2002, . 414.

114 Hage A. Le systeme judiciaire americain et ses problemes. Paris: edition Ellipses. 2000, p. 153.115 Cole George. F. The american system of criminal justice. Brooks/Cole Publishing Company. Pacific Grove.California. 1989, p. 599.

Page 34: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

34

Durata proba iunii se determin diferit în diferite state. În unele state aceast întrebare

este de competen a judec torilor, în altele se consider c termenul proba iunii nu poate fi mai

mare decât termenul deten iunii penitenciare la care ar fi putut fi condamnat vinovatul, în

urm toarele – termenul maximal este stabilit de 5 ani, etc. De obicei pentru felonii (iar conform

legisla iei federale i pentru misdiminor) termenul proba iunii nu trebuie s dep easc cinci ani.

Pentru misdiminor - mai pu in, de exemplu conform Codului Penal al statului New York – pân

la trei ani, iar conform Codului Penal al statului Kentucky - pân la doi ani116. Conform codurilor

penale ale unor state este admis i proba iunea pe via 117.

Pronun ând proba iunea judec toria ia în considera ie caracterul infrac iunii,

circumstan ele s vâr irii ei, biografia celui învinuit. Este interzis de a aplica proba iunea în cazul

când judec toria pronun pedeapsa pentru dou sau mai multe infrac iuni i stabile te m car

pentru una dintre ele pedeapsa închisorii. În alte cazuri proba iunea nu poate fi aplicat , dac

aceasta este „incompatibil cu scopurile justi iei” (de exemplu, în cazul când condamnatul a fost

anterior liberat condi ionat înainte de termen i a comis o nou infrac iune)118.

În ultimii ani s-a conturat tendin a de aplicare a proba iunii în ansamblu cu deten iunea

penitenciar . În conformitate cu prevederile codurilor penale ale unor state, în particular Codul

Penal al statului Hawaii, închisoarea pe termen scurt de pân la 6 luni, poate servi temei pentru

realizarea proba iunii. Astfel se întreprind încerc ri de a îmbina m suri juridico-penale absolut

diferite dup con inutul i scopurile lor119.

Proba iunea conform dreptului american presupune supravegherea de c tre un agent

special (20-30 de contacte lunar cu serviciile speciale ), obliga ia de a repara paguba cauzat de

infrac iune i de a achita cheltuielile pentru controlul comportamentului s u, efectuarea anumitor

lucr ri social-utile, testarea periodic cu privire la consumul narcoticilor, continuarea studiilor

sau activit ii de munc permanente. Persoana condamnat la proba iune este obligat sub

amenin area anul rii ei s respecte în libertate condi iile prescrise de c tre judec torie, care, de

exemplu conform legisla iei federale se subîmpart în obligatorii i discrete (ad ug toare), lista

rora nu este limitat . (§ 3563 cap. 18 Ansamblul de legi ale SUA)120. Cu alte cuvinte judecata

116 . : . . . .. : , . .. 2003, c. 236.

117 . 2. . Op. cit., p. 371-372.118 ( , , , , ). .

. . . . : . 1998, . 135-136.119 . 2. . . Op. cit., 2002, . 372.120 ( , , , . ).

. . . . . . : . 1999, . 81-83.

Page 35: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

35

este în drept s prescrie condi iile, pe care le consider necesare, precum i s le modifice pân la

expirarea termenului de proba iune.

Dup expirarea termenului de încercare condamnatul, care nu a comis o nou infrac iune

i a respectat toate cerin ele, se consider c a executat toate cerin ele sentin ei i este eliberat de

realizarea acestor obliga ii. În cazul neexecut rii de c tre condamnat f motive întemeiate a

obliga iilor, care i-au fost impuse, sau comiterii unei noi infrac iuni, judec toria dup efectuarea

edin ei poate emite una dintre urm toarele hot râri:

Ø prescrie continuarea afl rii în regim de proba iune cu prelungirea sau f

prelungirea termenului ei, cu modificarea sau l rgirea condi iilor proba iunii,

Ø anuleze sentin a de proba iune i s emit o nou sentin de condamnare la

deten iune penitenciar (§ 3565 cap. 18 Ansamblul de legi ale SUA)121.

În caz de comitere a unei noi infrac iuni judec toria anuleaz proba iunea i pronun

sentin a i pentru infrac iunea anterioar .

Astfel de consecin e ale neexecut rii de c tre condamnat a condi iilor proba iunii survin

i conform legisla iei statelor nord-americane. În anii 80-90 ai sec. XX într-un ir de state ale

SUA serviciul de proba iune, serviciul parole (eliberare înainte de termen) i departamentul

penitenciar au fost unite într-un singur sistem, în care serviciul de proba iune era reprezentat de

tre Sec ia acord rii asisten ei execut rii pedepselor în societate.

Într-un ir de state ale SUA serviciul de proba iune constituie un departament

independent, care execut alternativele deten iunii i se afl într-o dubl subordonare – a

judec toriilor i a organelor de autoadministrare local .

În statul Texas (SUA) din mijlocul anilor 80 pân în mijlocul anilor 90 ai secolului

trecut cantitatea investiga iilor personalit ii a crescut de la 4635 pân la 103405 (2131%)

întrucât necesitatea efectu rii acestei activit i în cazul majorit ii infrac iunilor a fost consfin it

legislativ. Aici trebuie de men ionat c statul Texas se deosebe te de majoritatea statelor SUA

prin severitatea sistemului s u de aplicare i executare ale pedepselor penale – acesta este unul

dintre cele 23 de state în care pedeapsa nu numai c se pronun , dar i se execut . Cu toate

acestea chiar i în Texas se eviden iaz o cre tere considerabil a num rului „clien ilor”

serviciului de proba iune, adic a condamna ilor la pedepse alternative. Numai în anul 1992

cantitatea celor supraveghea i a crescut cu 20%, iar în general pe parcurs de 10 ani ( din mijlocul

anilor 80 pân în mijlocul anilor 90) cu 64%.

121 Ibidem, p. 83-84.

Page 36: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

36

Se utilizeaz larg posibilit ile diferitor organiza ii ob te ti. În unele state ale SUA astfel

de organiza ii iau asupra sa de la 73 pân la 98% ale sarcinii colaboratorilor de acordare a

asisten ei în resocializarea condamna ilor.

Totu i aplicarea proba iunii este criticat din mai multe motive:

1. Aceasta nu reprezint nici „treatment” i nici pedeaps , aceasta este un mijloc de

„autocalmare” a judec torilor.

2. Ea este foarte fragmentat , nu reprezint un sistem unic: în ar exist peste 885 de

servicii de proba iune i tot atâtea pentru minori i nu în toate statele activitatea lor este

coordonat .

3. Mul i func ionari ai serviciilor de proba iune sunt supraînc rca i, din care cauz lor le

mâne pu in timp pentru comunicare nemijlocit cu cel supravegheat; de aceia nu rareori

supravegherea este nominal sau chiar formal 122.

Întrucât organizarea proba iunii în SUA reprezint un adev rat amestec din diferite

suri, sistemul proba ional întotdeauna se modifica lent i constituia cea mai slab verig a

procesului de corectare. În perioadele, când este greu de g sit mijloace fiscale, departamentele de

proba iune, fiind r u organizate, nu erau în stare s concureze reu it pentru finan are cu allte

departamente de stat. În ultimii 20 de ani sarcina serviciului de proba iune cre te mult mai

repede decât cheltuielile pentru ea. În afar de aceasta serviciul a fost nevoit s reac ioneze la

cre terea num rului infrac iunilor grave123.

Conform investiga iilor sociologice petrecute în statul California aproximativ 65% dintre

persoanele supuse proba iunii în decurs de 40 de luni dup condamnare sunt atra i din nou la

spundere pentru s vâr ire de infrac iune124.

O astfel de statistic nefavorabil a condi ionat faptul, c majoritatea juri tilor americani

au ajuns la concluzia, c aplicarea larg a proba iunii contravine intereselor securit ii sociale.

Îns rentabilitatea economic pentru stat a proba iunii comparativ cu pedeapsa închisorii a

determinat introducerea unor noi metode, mai efective de realizare a proba iunii, care îmbin

severitatea pedepselor cu eficacitatea economic a proba iunii. Astfel începând cu anul 1982 în

SUA a început s se practice larg proba iunea cu supraveghere intensiv 125.

122 . : . Op. cit., p. 236-237.123 . . . . . .: . 2003, . 584-585.124 Normandeau A. Bilan criminologique de quatre poiitiques et pratiques penales americaines contemporaines//Rev.Sc. Crim. (2), avr.-juin 1996. P. 333-334.125 . : . . . .

. : , . ., 2003, c. 237; . .

: . 2002, c. 254.

Page 37: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

37

Pentru prima oar supravegherea intensiv ca modalitate a proba iunii a ap rut i a

început s fie aplicat la începutul anilor 80 în statele New Jersey i Georgia126. Supravegherea

intensiv este posibil nu doar în calitate de alternativ a deten iunii penitenciare, dar i ca

sur ce înso te liberarea condi ionat înainte de termen. În perioada din 1983 pân în 1995

majoritatea statelor nord-americane i jurisdic ia federal au acceptat supravegherea intensiv ,

aplicabil atât în cazul proba iunii, cât i în cazul liber rii condi ionate înainte de termen. În

prezent fiecare al zecelea condamnat este supus supravegherii intensive.

De proba iunea simpl programa supravegherii intensive se deosebe te prin trei criterii de

baz : contingent, volumul de munc al unui colaborator i un contact mai strâns cu clientul127.

În cazul proba iunii obi nuite agentul lucreaz concomitent cu 100-250 de persoane, iar

în cazul supravegherii intensive - cu 20-50. De aceea în al doilea caz agentul este capabil s

realizeze o supraveghere mult mai efectiv dup comportamentul condamna ilor i s le acorde

un ajutor mai calificat. El are posibilitatea de a-l vizita pe supravegheat la domiciliul s u, chiar i

în timpul nop ii. În obliga iile lui intr vizitarea locurilor unde condamnatul munce te sau î i

petrece timpul liber. În acest context cerin ele înaintate fa de condamnat sunt mai dure i sunt

mai limitative. În unele state la cerin ele tradi ionale, care se înainteaz fa de condamnat în

cadrul proba iunii, este ad ugat i obliga ia de a executa munca neremunerat în folosul

comunit ii. În alte state condamnatul este obligat s i g seasc singur un serviciu. Programul

de activitate cu condamnatul presupune i solu ionarea unui ir de probleme, legate de starea lui

psihic , starea familial , financiar , dependen a alcoolic sau narcotic , etc.

Proba iunea cu supraveghere intensiv , dup p rerea juri tilor americani, are un efect

punitiv i represiv mai pronun at decât proba iunea obi nuit . În realitate neutralizarea temporar

a infractorului, în opinia lor, este mai pu in accesibil decât în cadrul deten iei penitenciare, îns

totu i este mai mare decât în cadrul proba iunii simple. Ceea ce prive te resocializarea, atunci ea

trebuie s fie cercetat , dup p rerea americanilor, ca fiind scopul de baz atât al supravegherii

simple, cît i al supravegherii intensive. În afar de aceste scopuri, aplicarea supravegherii

intensive este menit s asigure sc derea nivelului recidivei, diminuarea suprapopul rii

institu iilor penitenciare i mic orarea cheltuielilor de între inere a serviciilor de corec ie.

Sunt oare atinse scopurile propuse în realitate? Anchetarea, petrecut de c tre cercet torii

americani în rândul condamna ilor supu i supravegherii intensive, a demonstrat, c majoritatea

delincven ilor apreciaz aceast m sur ca destul de sever , chiar chinuitoare în compara ie cu

supravegherea simpl . În acela i timp opinia public i legislatorii majorit ii statelor au o

126 . 2. . Op. cit., p. 373.127 . . . Op. cit., p. 593.

Page 38: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

38

atitudine binevoitoare fa de m sura dat , c ci ea, în opinia lor, asigur o protec ie mai mare a

societ ii de infractori, permi ând, totodat , realizarea resocializ rii lor128.

Investiga ia sociologic , petrecut de c tre juri tii americani, a ar tat c supravegherea

intensiv , într-adev r, este mai efectiv decât cea obi nuit atât în cadrul proba iunii, cât i în

cadrul liber rii condi ionate înainte de termen. Condamna ii supu i supravegherii intensive mai

mult i mai intensiv particip în realizarea programelor psiho-sociale i ale altor programe

propuse. În leg tur cu aceasta recidiva în rândurile lor este destul de joas : de la 15 pân la 20%

dintre condamna ii afla i sub supraveghere intensiv s vâr esc infrac iuni noi în perioada dat .

Îns aceasta a n scut o alt problem . Condamna ii nu s vâr esc infrac iuni, îns lor le vine mult

mai greu s respecte condi iile impuse prin programul supravegherii intensive129. Ca rezultat în

mediu de la 30 pân la 35 % dintre condamna ii grupei date sunt îndrepta i în penitenciare în

leg tur cu nerespectarea condi iilor supravegherii intensive130. Cerin ele tipice ale programei

includ în sine contactul cu agen ii serviciului de dou ori pe s pt mân (unul dintre ele –

vizitarea nea teptat a condamnatului la domiciliu), investigarea periodic a analizei urinei

privitor la con inerea narcoticelor i alcoolului, munca neremunerat în folosul comunit ii,

achitarea amenzilor i achitarea cheltuielilor programului, trecerea cursului de lecuire, precum i

deplina angajare la serviciu, etc.131 Persoanelor condamnate la supraveghere intensiv le este

foarte greu s tr iasc ase sau nou luni f a înc lca m car o dat cerin ele severe ale

programului132.

Privitor la cheltuielile economice pentru supravegherea intensiv cercet torii americani

afirm , c ele sunt aproximativ de 2-4 ori mai mari decât în cazul supravegherii simple, dar de 5-

10 ori mai mici decât pentru deten iune penitenciar 133.

În SUA a primit r spândire i o astfel de m sur precum supravegherea electronic sau

monitorizarea electronic , condi iile c reia vor fi analizate în paragraful urm tor, c ci dup

calit ile sale ea se apropie mult de pedepsele, care îmbin elemente ale deten iunii penitenciare.

În Anglia institutul proba iunii a ap rut în 1887 în leg tur cu adoptarea Legii” Cu privire

la proba iunea infractorilor primari” („First Offenders Act”). Datorit actelor normative emise

mai târziu (Legea „Cu privire la la proba iunea infractorilor” („Probation of First Offenders

Act”) 1907, „Regulile proba iunii” 1965, Legea „Cu privire la atribu iile judec toriilor penale”

128 . 2. . Op. cit., p.374.129 . . . Op. cit., p.594..130 . 2. . Op. cit., p.374.131 . . 1995, c. 141-142.132 . . . Op. cit., p.594.133 Normandeau A. Op. cit. P. 333-334.

Page 39: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

39

1973, Legea „Cu privire la justi ia penal ” 1991) 134 acest institut a fost conturat în legisla ia

penal englez destul de clar.

Conform Legii „Cu privire la justi ia penal ” din a. 1991135 judec toria, care precaut

dosarul persoanei în vârsta de la 16 ani, învinuite de s vâr irea unei infrac iuni, pedeapsa pentru

care nu este stabilit strict în lege, poate emite o sentin de condamnare la proba iune. Timp de

84 de ani, ordinul de proba iune nu a fost considerat o pedeaps , ci un substitut al pedepsei.

Legea cercetat l-a transformat în sentin , i, deci în pedeaps 136. În cadrul acestei sentin e

trebuiesc luate în considera ie circumstan ele s vâr irii infrac iunii, personalitatea infractorului,

oportunitatea aplic rii proba iunii. Astfel, conform legii din 1991 emiterea ordonan ei cu privire

la proba iune este posibil în cazul în care judecata va ajunge la concluzia, c supravegherea

condamnatului de c tre agentul de proba iune este binevenit pentru resocializarea vinovatului

sau pentru ap rarea societ ii, sau pentru prevenirea comiterii de noi infrac iuni de c tre el.

Termenul de încercare în decursul c ruia condamnatul trebuie s se afle sub regimul de

proba iune constituie de la ase luni pân la trei ani137. În ordonan a cu privire la proba iune se

pot indica anumite cerin e privitor la comportamentul celui condamnat în scopul asigur rii

bunului lui comportament i prevenirii unei noi infrac iuni (cu privire la locul de trai, alte cerin e

la latitudinea judec toriei).

Ordonan a cu privire la proba iune poate fi emis doar în acel caz în care condamnatul î i

va manifesta acordul de a se supune acestor cerin e. Judec toria este obligat s -i l mureasc

consecin ele nerespect rii cerin elor stabilite în sentin i comiterii unei noi infrac iuni. Dac

condamnatul î i exprim dezacordul, el poate fi supus unor pedepse mai dure (inclusiv

deten iunea penitenciar )138.

În ori ice perioad a proba iunii judec torul, care a primit informa ia despre înc lcarea

de c tre condamnat a cerin elor înaintate fa de el, poate s -l citeze în judecat sau chiar s

ordone arestarea sa. Nerespectarea condi iilor proba iunii în cazul dat poate atrage urm toarele

consecin e: amenda; obliga ia de a acorda servicii neremunerate în folosul comunit ii; obliga ia

de a frecventa un centru de educa ie; aplicarea pedepsei în leg tur cu care a fost pronun at

proba iunea 139 . Serviciul de proba iune din Sheffield (Anglia) a organizat un program de

influen de grup asupra femeilor condamnate la diferite alternative ale deten iunii. Întâlnirile se

134 B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 36, 54-55.135 ( , , , . ).

. . . . . . : . 1999, . 42-46.136 Reintegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri europene. Sub redac ia lui Anton M. VanKalmthout. Craiova. 2004. p. 16.137 Malinovski A. A., Op. cit., p. 255.138 . 2. . Op. cit., p.370.139 Malinovski A. A., Op. cit., p. 256.

Page 40: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

40

petrec o dat pe s pt mân de la orele 10 pân la orele 15 cu întrerupere la prânz, care este

organizat din mijloacele bugetare ale departamentului. Cheltuilile pentru transport la fel se

compenseaz . Femeile care au copii în vârst pân la 5 ani pot s -i ia cu sine i s -i lese sub

supravegherea colaboratorilor serviciului social local, astfel creându-se posibilitatea ca toate

femeile s frecventeze orele.

Programul include lec ii, convorbiri, discu ii consacrate unor astfel de probleme precum:

criminalitatea i, în particular, criminalitatea feminin , alcoolismul, fumatul, ocrotirea s ii,

men inerea unei forme fizice i exterioare bune, conflictele familiale, violen a în familie, violen a

fa de copii, discriminarea rasial , munca i instruirea, sentimentul de autorespect i încrederea

în sine. O dat în dou s pt mâni se organizeaz un program cultural – vizitarea teatrelor i

cinematografelor , muzeelor i expozi iilor etc.

Programa este prev zut pe 10 luni, absen a de la ore este admis doar pe motive

serioase. În caz de boal este necesar de prezentat certificatul medical.

La ore se interzice de a consuma b uturi alcoolice i substan e narcotice, de a fuma, de a

aduce arme, de a juca în jocuri de hazard, de a se comporta violent sau f respect unul fa de

altul.

Toate cazurile de înc lcare a regulilor stabilite conduc torul programului le comunic

colaboratorului, care nemijlocit efectueaz supravegherea condamnatului. Înc lc rile repetate cu

rea voin pot deveni temei pentru a adresa în judecat o prezentare cu propunerea despre

necesitatea schimb rii sentin ei i aplicarea deten iunii.

În cazul comiterii unei noi infrac iuni judec toria este în drept s -i aplice pedeapsa i

pentru infrac iunea nou i pentru cea veche140.

Conform dreptului englez este posibil de a înlocui proba iunea cu liberare condi ionat .

Dac judec torul va hot rî, c proba iunea nu mai este oportun , el poate emite ordonan despre

liberarea condamnatului cu condi ia nes vâr irii unei noi infrac iuni pân la expirarea

termenului proba iunii. În Anglia sunt permise ordinele combinate. Un ordin combinat cere ca un

infractor cu vârsta minim de 16 ani s se afle sub supravegherea ofi erului de proba iune timp

de 1-3 ani i s efectueze un num r de la 40 pân la 100 de ore în serviciul comunit ii. Aceste

dou elemente trebuie supravegheate cu prisosin în acord cu standardele proba iunii i

serviciilor comunitare; standardul ordinului combinat se concentreaz asupra cerin elor pentru

coordonarea eficient a acestor munci, incluzând desemnarea unui singur ofi er de supraveghere

140 . 2. . Op. cit., p. 415.

Page 41: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

41

spunzând total de ordin i dând orient ri privitoare la evaluarea gradului de adecvare a

ordinului pentru respectivul infractor141.

La momentul apari iei sale sistemul anglo-saxon al proba iunii, de i apreciat c profit

inculpatului, care era absolvit nu numai de pedeaps , dar i de condamnare, a fost criticat ca fiind

dezavantajos deoarece infractorul se afl sub o strict supraveghere, chiar i pentru s vâr irea

unei infrac iuni, care prezenta un pericol social-redus, iar pe de alt parte acest sistem

presupunea un aparat poli ienesc bine organizat, inclusiv, în ceia ce prive te cazierul judiciar, iar

la vremea respectiv nu toate statele dispuneau de o asemenea institu ie142. Ulterior îns , acest

institut a cucerit mult spa iu în rile sistemului romano-german: uneori aproape f

schimb ri143.

În dreptul englez institutului proba iunii îi sunt apropiate dou institute independente:

amânarea condi ionat a execut rii pedepsei i liberarea condi ionat de aplicarea pedepsei.

În cazul condamn rii persoanei la deten iune penitenciar pe un termen de pân la doi ani

judec toria este în drept s amâne executarea ei cu condi ia bunei conduite i nes vâr irii unei

noi infrac iuni în decursul unui anumit termen. Durata acestui termen poate constitui de la un an

pân la doi ani. Spre deosebire de proba iune activitatea colaboratorului serviciului de proba iune

în cazul dat este facultativ . Condamnatul este transmis sub supravegherea func ionarului numai

în caz de pronun are a unei sentin e mai superioare decât 6 luni. S vâr irea de c tre persoan a

unei noi infrac iuni condi ioneaz executarea sentin ei. Înc o deosebire de proba iune constituie

acea circumstan , c judec torul doar amân executarea pedepsei, pronun ate în sentin , pe o

anumit perioad .

Liberarea condi ionat de aplicarea pedepsei const în aceea, c persoana este eliberat de

pedeaps cu condi ia nes vâr irii de c tre ea a unei noi infrac iuni în decursul termenului stabilit

de judecat i care nu poate dep i trei ani. În acest caz supravegherea persoanei nu se

efectueaz . Temeiuri ale aplic rii acestei m suri servesc: 1) s vâr irea de c tre persoan a unei

infrac iuni, pedeapsa pentru care nu se stabile te exact în lege; 2) circumstan ele s vâr irii

infrac iunii i personalitatea celui vinovat m rturisesc despre ira ionalitatea aplic rii pedepsei; 3)

ordonan a cu privire la proba iune „nu se potrive te ”, deoarece în cazul dat constituie o m sur

prea sever . Fiind prezente temeiurile date este permis i liberarea total i necondi ionat de

pedeaps . Solu ionarea acestei probleme este l sat la latitudinea judec toriei.

141 Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i organizarea textelorGraham W. Giles. Bucure ti: editura Exped. 2001, p. 218.142 Morar I.-C. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. ans sau capcan . Bucure ti: editura Lumina Lex.2002, p. 9.143 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. p. 590-595.

Page 42: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

42

Institutul proba iunii este cunoscut i dreptului penal al Suediei. El are particularit ile

sale specifice i este destul de minu ios reglementat în Codul Penal (cap. 28 al CP al Suediei).

Proba iunea poate fi aplicat în calitate de m sur independent juridico-penal în cazul, în care

judec toria va ajunge la concluzia, c pedeapsa în forma amenzii este prea blând (art. 1 al cap.

28 al CP). La fel proba iunea în calitate de complex de m suri specifice poate înso i liberarea

condi ionat înainte de termen (art. 10 al cap. 28 al CP).

Specificul variantei suedeze a proba iunii ca m sur de sine st toare const în faptul, c

ea poate fi îmbinat cu un ir întreg de m suri juridico-penale: amenda, munca neremunerat în

folosul comunit ii, deten iunea penitenciar scurt – în timp ce, de exemplu, în SUA aplicarea

concomitent a proba iunii i a altor pedepse (amenda, închisoarea) este, mai degrab , o excep ie

decât o regul 144.

În cazul aplic rii concomitente a amenzii i proba iunii, prima se calculeaz în taxe

zilnice, num rul c rora nu poate dep i dou sute. Totodat , legisla ia suedez permite aplicarea

concomitent a amenzii i proba iunii chiar i atunci, când amenda nu este prev zut în

sanc iunea articolului, ce prevede r spunderea penal pentru infrac iunea dat . Aplicând

proba iunea în ansamblu cu amenda judecata trebuie s ia în considera ie „valoarea penal i

natura infrac iunii sau activitatea infrac ional precedent a învinuitului” (art. 10 al cap. 30 al CP

al Suediei).

O condi ie a proba iunii poate fi munca neremunerat în folosul comunit ii (art. 2a al

cap. 28 al CP al Suediei). Obliga ia de a executa munca neremunerat în folosul comunit ii îi

poate fi impus condamnatului numai cu acordul lui. Termenul efectu rii acestor lucr ri

alc tuie te de la 40 pân la 240 de ore. Concomitent men ion m, c aceast m sur juridico-

penal nu este prev zut în sistemul sanc iunilor stabilit de Partea General a CP ( art. 3 al cap.

1).

Proba iunea poate fi îmbinat cu deten iunea penitenciar , durata c reia nu poate fi mai

mic de 14 zile i mai mare de trei luni. În asemenea cazuri nu se admite aplicarea amenzii i

muncii neremunerate în folosul comunit ii. Pronun area concomitent a proba iunii i

deten iunii penitenciare este permis doar în cazurile, când aceasta „este absolut necesar luând

în considera ie valoarea penal a infrac iunii sau activitatea infrac ional precedent a

învinuitului” (art. 11 al cap. 30 al CP al Suediei). În ultimul timp într-un ir de ri (Suedia,

Anglia i ara Galilor) serviciul de proba iune a început s exercite o a treia func ie – lucrul cu

persoanele, care se de in în izolatoarele de anchet i care execut pedeapsa închisorii nemijlocit

144 . 2. . Op. cit., p. 421-422.

Page 43: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

43

în aceste institu ii. Cu privire la b nui i i învinui i se petrec investiga ii speciale ale

personalit ii, de i de inerea lor sub arest este legat de comiterea unor infrac iuni grave

pedepsite de obicei cu pedeapsa închisorii. Îns serviciul de proba iune cerceteaz persoanele

date în calitate de poten iali supraveghea i încercând s g seasc argumente în favoarea l rii

lor în libertate

Ceea ce prive te activitatea în închisori, atunci serviciul de proba iune suedez reiese din

ra iunea, c majoritatea de inu ilor (în afara celor, care încalc cu rea voin regimul de deten ie

sau comit infrac iuni noi) sunt elibera i condi ionat dup executarea a dou treimi din pedeapsa

închisorii. În a a mod colaboratorii serviciilor de proba iune de facto încep munca cu viitorul s u

supravegheat înc în penitenciar. Prin aceasta se atinge continuitatea procesului educativ, care

începe în penitenciar i continu în afara lui în condi iile de supraveghere.

Executarea proba iunii presupune supraveghere, realizarea c reia poate începe deja din

ziua pronun rii pedepsei. Supravegherea se întrerupe f dispozi ie special , de regul , peste un

an, dac nu s-a prev zut alt termen. Termenul maxim al proba iunii poate alc tui trei ani(art. 4 al

cap. 28 al CP al Suediei). În cazurile în care condamnatul trece un curs de tratament pentru

finalizarea c ruia este necesar mai mult timp, perioada supravegherii poate fi mai mare decât un

an, dar nu poate dep i termenul general al proba iunii de trei ani.

În Suedia administra ia penitenciar i serviciul de proba iune constituie un departament

unic - administra ia na ional . Dirijarea execut rii condi iilor proba iunii conform legisla iei

penale este în competen a administra iei locale a penitenciarelor i proba iunii. Aceste organe

stabilesc un supraveghetor, care nemijlocit efectueaz controlul condamnatului supus

proba iunii. În afar de aceasta, aceste organe sunt în drept s numeasc unul sau doi ajutori ai

supraveghetorului.

Con inutul proba iunii este determinat de un ir de obliga ii, impuse condamnatului:

informarea supraveghetorului despre locul de trai, de munc , men inerea unor contacte

permanente cu el, repararea daunei cauzate prin infrac iune i, în general, „ducerea unui mod

destoinic de via ” (art. 14 al cap. 26 al CP al Suediei). În caz de nerespectare a acestor obliga ii

comitetul de supraveghere este în drept s -l previn pe cel supus supravegherii; s prelungeasc

perioada supravegherii unei astfel de persoane mai mult de un an, inclusiv pân la finalizarea

termenului de proba iune. În calitate de m sur excep ional în cazurile, când „condamnatul într-

o m sur considerabil î i neglijeaz obliga iile” (art. 8 al cap 28 al CP al Suediei), iar m surile,

pe care este în drept s le întreprind comitetul de supraveghere cu pu in probabilitate î i vor

atinge efectul, este prev zut anularea proba iunii. Problema anul rii proba iunii este pus în fa a

judec toriei de c tre procuror la propunerea comitetului de supraveghere.

Page 44: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

44

În caz de anulare a proba iunii în leg tur cu nerespectarea condi iilor ei, judec toria

alege o alt sanc iune, luând în considera ie acele m suri de constrângere, c rora condamnatul a

fost deja supus în perioada proba iunii. Astfel, judec toria trebuie s ia în vedere achitarea

amenzii de c tre condamnat, executarea de c tre el a muncii neremunerate în folosul comunit ii,

etc. În acest cazuri se permite aplicarea unui termen de deten iune penitenciar mai mic, decât

cel prev zut în articol pentru fapta dat (art. 9 al cap. 28 al CP al Suediei).

În caz de comitere, de c tre persoana supus proba iunii, a unei noi infrac iuni,

judec toria este în dependen de gravitatea faptei i de alte circumstan e, ia una dintre

urm toarele hot râri: decide, c proba iunea, pronun at anterior se refer i la aceast

infrac iune, îns cu aplicarea ad ug toare a amenzii calculate în taxe zilnice, sau a muncii

neremunerate în folosul comunit ii, sau a deten iunii penitenciare de scurt durat ; stabile te o

sur juridico-penal independent pentru infrac iunea nou , care se va executa împreun cu

sanc iunea precedent ; anuleaz pedeapsa pentru infrac iunea precedent i aplic sanc iuni noi

atât pentru prima infrac iune, cât i pentru a doua (art. 1 al cap. 34 al CP al Suediei). În primul i

în al doilea caz se permite prelungirea termenului proba iunii pân la 5 ani.

Valoare independent posed în Suedia institutul condamn rii condi ionate sau „sentin ei

condi ionate”. Acest institut are multe tr turi comune cu proba iunea: posibilitatea de a fi

aplicat, când amenda este recunoscut ca sanc iune prea blând pentru infrac iunea s vâr it ;

posibilitatea îmbin rii cu amenda i munca neremunerat în folosul comunit ii; stabilirea unui

termen de încercare; înaintarea unor anumite cerin e fa de comportamentul condamnatului; etc.

Cu toate acestea exist i un ir de deosebiri, care permit de a considera condamnarea

condi ionat m sur autonom . Astfel, condamnarea condi ionat nu poate fi îmbinat cu

deten iunea penitenciar de ori ice durat . În afara de aceasta, termenul de încercare în cazul dat

este mai mic decât cel prev zut pentru proba iune i alc tuie te doi ani. Scurgerea acestui

termen începe din momentul r mânerii sentin ei definitive, pe când la proba iune, deja, din

momentul pronun rii ei. Îns principala deosebire const în faptul, c condamnarea condi ionat

nu presupune activitatea unui func ionar special al serviciului de proba iune –

supraveghetorul145.

În Fran a exist dou institute independente: amânarea execut rii pedepsei i amânarea

pronun rii pedepsei, reglementate de codul penal în vigoare al Fran ei. Primul tip de amânare se

caracterizeaz prin aceea, c judec toria, recunoscându-l pe inculpat vinovat i stabilindu-i

pedeapsa, emite concomitent decizia de a amâna executarea acesteia. Al doilea tip de amânare se

145 . 2. . Op. cit., p. 422.

Page 45: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

45

caracterizeaz prin aceea, c judec toria, recunoscându-l pe inculpat vinovat, nu-i stabile te

pedeaps , ci emite o hot râre, în care indic , c ea se va reîntoarce la rezolvarea problemei

pedepsei peste o anumit perioad .

Amânarea execut rii pedepsei este reprezentat prin trei modalit i: a) simpl ; b) cu

regim de punere la încercare; c) cu obliga ia de a executa munca neremunerat în folosul

comunit ii. Amânarea pronun rii sentin ei la fel este prezentat prin trei modalit i: a) simpl ;

b) cu regim de punere la încercare; c) prescriptiv .

O particularitate a dreptului penal francez const în faptul, c amânarea execut rii

pedepsei se poate r sfrânge doar asupra unei p i a deten iunii penitenciare. În decursul unei

lungi perioade de timp amânarea execut rii pedepsei nu putea fi decât total . Începând cu legea

din 17 iulie 1970 judec torul poate pronun a i o amânare par ial 146 . Noul Cod Penal a

conservat aceast institu ie pentru pedeapsa închisorii (art.132-31 CP) i implicit pentru amend

(art.132-39 CP).

În ceea ce prive te amânarea par ial a execut rii unei pedepse cu închisoarea se expun i

contrargumente, c ci ea nu evit contactul coruptor cu închisoarea i na te anumite dificult i în

aplicare, inclusiv în materia de cumul de pedepse.

Dup cum deja s-a men ionat amânarea execut rii pedepsei a fost introdus în legisla ia

francez prin Legea din 26 martie 1891, îns ea prevedea doar amânarea simpl a pedepsei, f

nici un regim de punere la încercare. Ea a fost mai apoi profund l rgit , modificat , privitor la

condi iile sale de acordare prin diverse reforme (1958, 1970, 1975), i foarte recent prin CP din

1992. 147 Dar mecanismul s u r mase acela i. Ea const în decizia judiciar de a suspenda

executarea pedepsei cu condi ia c delicventul nu va comite o nou infrac iune. Dac în decursul

acestei perioade el totu i comite o infrac iune, prima pedeaps pronun at va fi executat , la ea

ad ugându-se a doua pedeaps agravat prin faptul recidivei. Condi iile acord rii acestui tip de

amânare sunt clare din tabelul de mai jos:

Trecutul infractorului. Genul infrac iunii. Pedeapsa pentru infrac iune.

Nu a fost condamnat Crim sau delict. Închisoare 5 ani.

Amenda, amenda în taxe

zilnice.

Privare / restrângere de

drepturi.

146 Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 552-553.147 Soyer J.-G. Droit penal et procedure penale. Paris: editura L.G.D.J.1995, p. 210.

Page 46: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

46

Pedepse complementare.

Nu a fost condamnat la

pedeapsa închisorii.

Crim sau delict. Închisoare 5 ani.

Nu a fost condamnat la

pedeapsa închisorii.

Contraven ie de clasa 5.

Toate contraven iile.

Amenda.

Privare / restrângere de

drepturi.

Interdic ia de a emite cecuri.

Acestui regim al amân rii execut rii pedepsei i s-au adus anumite critici, inclusiv din

partea colii ap rii sociale, care-i repro a, c ea este prea absolut i nu face toate eforturile

pentru delicven ii, posibil recuperabili, dar care au nevoie pentru aceasta de un ajutor mai

individualizat. 148 M sura dat posed inconvenien a de a l sa condamnatul singur, f

supraveghere i nici asisten legal organizat , în timp ce el se reîntoarce în mediul s u de

origine, unde, influen a, c reia el este supus, nu este posibil excelent , c ci el deja a comis o

infrac iune149.

În opinia unor savan i încercarea este unul dintre elementele proba iunii anglo-

americane, care o deosebe te de institutul analogic propriu sistemelor juridico-penale din familia

romano-german 150. Pe parcursul secolului XX asist m îns la o apropiere între proba iune i

suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei151. Un proiect de lege, care prevedea regim de

încercare pentru anumite categorii de condamna i cu amânarea execut rii pedepsei, a fost depus

în parlamentul francez în 1952, fiind votat de c tre consiliul Republicii în 1957. Începând cu

1958 amânarea execut rii pedepsei cu punere la încercare i-a g sit expresia legislativ (art. 738

i urm. ale CPP) i a fost pus în aplicare.

Încercarea ca tr tur specific a proba iunii este prev zut în cazul amân rii execut rii

pedepsei cu regim de punere la încercare i cu obliga ia de a executa munca neremunerat în

folosul comunit ii, precum i în cazul amân rii pronun rii pedepsei cu regim de punere la

încercare. În toate cazurile date legea prevede activitatea unui agent special de proba iune.

148 Rassat M.-L. Op.cit., p. 613.149 Soyer J.-G., Op. cit., p. 211.150 Bouloc B. Pénologie. Éxécution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ. 1998, p. 233.151 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 587.

Page 47: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

47

Condi iile acord rii amân rii execut rii pedepsei cu regim de punere la încercare constau

în urm toarele: 1) ea este aplicabil doar persoanelor fizice; 2) ea se aplic doar pentru

infrac iuni cu caracter penal general (pentru infrac iuni politice poate fi aplicat amânarea simpl

a execut rii pedepsei); 3) Pedeapsa pronun at nu dep te 5 ani de deten iune penitenciar ; 4)

fixarea unui termen de încercare cuprins între 18 luni i trei ani; 5) executarea anumitor obliga ii;

6) posibilitatea de a apela la m suri de asisten .

Genul

infrac iunii.

Pedeapsa. Trecutul

condamnatului

Termenul de

încercare.

Condi iile de revocare.

Crim sau delict

de drept comun.

Închisoare

5 ani.

Nu import . Minimum – 18

luni, maximum

– 3 ani.

Condamnarea la

pedeapsa închisorii f

amânarea execut rii

pedepsei.

Crime i delicte de

drept comun.

Regimul de încercare în Fran a include urm toarele m suri obligatorii: de a r spunde la

chem rile agentului de proba iune, de a-i prezenta informa ii i documente necesare pentru a

permite controlul mijloacelor sale de existen i executarea obliga iilor sale, de a preveni

agentul despre schimbarea locului de munc sau de trai. În afar de aceasta, în fiecare caz

concret judec torul este în drept luând în considera ie personalitatea infractorului i

circumstan ele cazului s -i impun condamnatului i alte obliga ii, care sunt facultative. La

acestea se refer urm toarele: exercitarea unei activit i profesionale sau urmarea unui curs de

instruire, trecerea unei investiga ii medicale sau a unui tratament medical, repararea pagubei

chiar i în lipsa unei ac iuni civile, ab inerea de la conducerea anumitor mijloace de transport,

nefrecventarea locurilor de vânzare a b uturilor alcoolice, nevizitarea altor condamna i, în

particular, coparticipa ilor la infrac iune, refuzul de la p strarea i purtarea armei, etc.

surile de asisten se pot exprima în forma ajutorului cu caracter social, iar în caz de

necesitate i în forma unui ajutor material cu atragerea organiza iilor ob te ti i particulare.

Aceste m suri sunt menite s asigure resocializarea condamnatului.

Judec toria este în drept s anuleze amânarea execut rii pedepsei total sau par ial (în

ultimul caz condamnatul va executa doar o parte a deten iunii penitenciare) dac : 1) condamnatul

în decursul termenului de încercare a comis o crim sau un delict, care nu sunt infrac iuni

politice i pentru care îi este pronun at pedeapsa închisorii f amânare; 2)condamnatul nu

Page 48: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

48

execut obliga iile impuse de c tre judecat . Amânarea par ial a execut rii pedepsei poate fi

acordat o singur dat . Dup expirarea termenului de încercare, în caz c amânarea nu a fost

anulat , persoana se consider f antecedente penale.

În opinia savantului francez Jean Pradel amânarea execut rii pedepsei cu punere la

încercare se deosebe te de proba iunea anglo-american , c ci prevede pronun area unei

condamn ri la priva iune de libertate i nu cere acordul vinovatului, dar ele se aseam prin

faptul, c executarea pedepsei este înlocuit cu respectarea anumitor obliga ii152.

Amânarea execut rii pedepsei înso it de obliga ia execut rii muncii neremunerate în

folosul comunit ii a fost creat prin Legea de la 10 iunie 1983 153 . Ea presupune munca

neremunerat a condamnatului de la 40 pân la 240 ore. Temeiurile de acordare i condi iile,

rora este supus condamnatul, sunt acelea i ca i la amânarea execut rii pedepsei cu regim de

punere la încercare. Îns acest tip de amânare poate fi pronun at doar cu acordul inculpatului

(munca for at este interzis în Fran a). În cazul dat termenul de încercare este egal cu durata

execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii, adic conform legii nu mai mult de un an

i jum tate. În afar de aceasta, condamnatul trebuie s execute acelea i obliga ii, care sunt

prev zute i pentru modalitatea precedent de amânare. Acest tip de amânare la fel presupune

activitatea unui agent special de proba iune.

Amânarea pronun rii pedepsei cu regim de încercare poate fi acordat în cazul existen ei

concomitente a urm toarelor condi ii: 1) s vâr irea de c tre o persoan fizic a unei fapte

infrac ionale, care nimere te în categoria delict sau contraven ie; 2) aceast persoan trebuie s

fie prezent la edin a judec ii; 3) „resocializarea condamnatului este pe cale s fie atins , dauna

cauzat este în curs de reparare, iar tulburarea produs prin infrac iune în scurt timp va înceta”

(art. 132-60 al CP al Fran ei). Judec toria stabile te un termen de încercare, care nu poate dep i

un an. Obliga iile, pe care trebuie s le execute condamnatul sunt analogice celor cercetate mai

sus.

Dup expirarea termenului indicat judec toria poate libera complet persoana de pedeaps ,

sau s -i pronun e pedeapsa prev zut de lege, sau s amâne din nou pronun area pedepsei.

Decizia cu privire la pedeaps trebuie s fie luat nu mai târziu de un an dup pronun area primei

amân ri (art. 132-62 al CP al Fran ei).

Conform dreptului penal francez alte tipuri de amânare a execut rii sau pronun rii

pedepsei nu includ încercarea condamnatului. Astfel, condi iile acord rii amân rii simple a

execut rii pedepsei constau în urm toarele: 1) se aplic atât persoanelor fizice, cât i juridice; 2)

152 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 593.153 Soyer J.-G. Op. cit., p. 211.

Page 49: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

49

se aplic pentru s vâr irea crimei, delictului sau contraven iei; 3) persoana fizic în decurs de

cinci ani pân la comiterea faptei nu a fost condamnat pentru o crim sau delict cu caracter

penal general la pedeapsa închisorii, 4) termenul de încercare în cazul comiterii crimei sau

delictului nu poate dep i 5 ani, iar în cazul contraven iei – 2 ani.

Germania. Specificul CP al RFG din 1975 const în aceia, c dou treimi dintre normele

sale sunt consacrate reglement rii consecin elor juridice ale faptei penale154. Este prev zut în el

i no iunea de amânare condi ionat a execut rii pedepsei, care poate fi acordat de c tre

judecat în urm toarele împrejur ri: 1) pedeapsa închisorii aplicat pentru infrac iune nu

dep te 1 an; 2) judecata a constatat capacitatea condamnatului de a lua în considera ie sentin a

i în viitor de a nu comite infrac iuni, ceea ce face inutil executarea real a pedepsei. În

Germania amânarea condi ionat se refer la toat pedeapsa i nu poate s se aplice doar la o

parte a ei. În cazul circumstan elor excep ionale cu privire la fapta antisocial i personalitatea

infractorului, judec toria poate aplica acest institut i persoanelor condamnate la o pedeaps de

pân la doi ani de închisoare (§56 al CP al RFG).

Acordând amânarea, judec toria stabile te un termen de încercare, care poate fi cuprins

între doi i cinci ani. Aceast perioad pân la expirarea sa poate fi mic orat pân la minimum

(doi ani) sau m rit pân la maximum (cinci ani) de c tre judec torie.

Primul i principalul criteriu de acordare a amân ri condi ionate a execut rii pedepsei i

liber rii condi ionate înainte de termen este „pronosticul favorabil al infractorului” („günstige

Täterprognose”). Fundamentul acestei prognoze îl constituie datele cu privire la personalitatea i

comportamentul persoanei în trecut, motivele i scopurile infrac iunii, comportamentul dup

condamnare, în particular inten ia de a repara paguba155. În teorie i în practic sunt acceptate trei

tipuri ale prognozei juridico-penale – statistic , individual sau clinic i tipologic 156. Prima

este considerat ca fiind cea mai sigur . Ea const în determinarea probabilit ii recidivei din

partea celui condamnat în baza tabelelor lui Mayer, Clapdorf, Gluk. Dac persoana nimere te în

grupul condamna ilor, ce se caracterizeaz printr-un nivel al recidivei mai mare de 51%

pronosticul nu este favorabil.

Pronosticul individual sau clinic este subiectiv i depinde de experien a i intui ia

persoanei, care îl efectueaz . Cel mai des el se efectueaz în baza comportamentului vinovatului

154 ., . . : .1980, . 109.155 Schich. Prognose, Aussetzung des Strafrester zur Bewährung. // Jong H. Fälle zum Wahlfachen Kriminologie,Jugendstrafrecht, Strafvollzug. München. 1975, s. 82.156 ., . . : .1980, . 124.

Page 50: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

50

pân la comiterea infrac iunii pe calea extrapol rii lineare a modului s u de via preinfrac ional

pe viitor157.

Judec toria este în drept s -i impun condamnatului executarea anumitor obliga ii, dar,

conform CP al Germaniei, acestuia nu-i pot fi înaintate cerin e inexecutabile. Este semnificativ

faptul, c condamnatul, pentru a- i demonstra tendin a spre repararea daunei cauzate prin

infrac iune, poate singur s -i propun judec toriei s -i impun executarea unei obliga ii

concrete158. Legisla ia penal a RFG prevede a a obliga ii ca repararea pagubei cauzate prin

infrac iune, executarea muncii neremunerate în folosul comunit ii, etc. În afar de impunerea

obliga iilor, judec toria în caz de necesitate îi poate prescrie condamnatului condi ii privitor la

locul de munc , de trai, de petrecere a timpului liber; s -l oblige s se prezinte la o anumit

perioad de timp în judec torie sau alt institu ie, s -i interzic s comunice cu anumite

persoane, s p streze obiecte care ar fi putut fi utilizate la comiterea infrac iunilor, etc. Astfel de

indica ii, precum lecuirea sau plasarea într-o institu ie specializat , pot fi pronun ate doar cu

acordul condamnatului.

În perioada de încercare judec toria îl plaseaz pe condamnat sub supravegherea unui

asistent special159, care supravegheaz executarea de c tre vinovat a obliga iilor i prescrip iilor,

comunic regulat judec toriei despre modul lui de via , înc lc rile grave sau sistematice ale

condi iilor amân rii. Asistentul este numit de câtre judecat i î i exercit activitatea fie în

virtutea îndatoririlor de serviciu, fie a celor ob te ti160.

În caz de s vâr ire a unei noi infrac iuni în perioada de încercare sau înc lc rii grave i

sistematice a obliga iilor, eschiv rii de supravegherea asistentului amânarea poate fi anulat de

tre judecat . Dac îns nu s-au constat temeiurile date, persoana este liberat de pedeaps .

În Austria exist institutul liber rii condi ionate de pedeaps . Conform codului penal al

Austriei o astfel de liberare de pedeaps poate fi de dou tipuri: liberarea de toat pedeapsa i

liberarea de o parte a pedepsei. Liberarea condi ionat de pedeaps se poate aplica în cazurile

condamn rii la o pedeaps în forma închisorii pe un termen de pân la doi ani sau amend

penal . Liberarea condi ionat de o parte a pedepsei se utilizeaz , de regul , doar în cazul

pronun rii pedepsei amenzii.

Temei obligatoriu pentru aplicarea liber rii condi ionate de pedeaps (atât de toat

pedeapsa, cât i de o parte a ei) serve te existen a convingerii judec toriei, c „este de ajuns

simpla amenin are a execut rii reale a pedepsei de sine st tor sau înso it de alte m suri, pentru

157 Kuzne ova N., Vel el L. Op. cit., p. 124-125.158 Malinovski A. A., Op. cit., p.246.159 Kuzne ova N., Vel el L. Op. cit., p. 123.160 . 2. . Op. cit., p. 438; Malinovski A. A., Op. cit., p. 247.

Page 51: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

51

a preveni pe viitor s vâr irea de c tre persoan a actelor infrac ionale, i nu este necesar

executarea pedepsei pentru a preveni comiterea faptelor infrac ionale de c tre alte persoane”. La

aplicarea liber rii condi ionate de pedeaps judec toria ia în considera ie gravitatea faptei,

personalitatea infractorului, gradul vinov iei lui, activitatea lui ce a precedat infrac iunea i

comportamentul dup s vâr irea faptei i stabile te un termen de încercare de la un an pân la

trei ani. Judec toria poate s -i impun celui liberat condi ionat de pedeaps un ir de obliga ii, ca

de exemplu: s locuiasc într-o anumit localitate, într-o anumit cas sau cu o anumit familie,

nu întrebuin eze b uturi alcoolice, s însu easc o profesie, care ar corespunde capacit ilor,

cuno tin elor i deprinderilor sale sau s lucreze conform specialit ii sale, s comunice despre

schimbarea locului de trai sau de munc , s se prezinte regulat în judecat sau alt organ

competent, etc. În perioada de încercare indica iile date de c tre judecat pot fi anulate,

modificate sau completate cu noi obliga ii. Persoanei liberate condi ionat de pedeaps îi este

numit un asistent, care realizeaz controlul comportamentului s u.

Dac în decursul curgerii termenului de încercare liberarea condi ionat de pedeaps nu

este anulat , de exemplu, în virtutea s vâr irii unei noi infrac iuni, atunci cel condamnat se

elibereaz definitiv de pedeaps .

Conform dreptului penal al Elve iei institutul analizat terminologic este desemnat ca

„condamnare condi ionat ”. 161 Codul penal al Elve iei prevede posibilitatea aplic rii

condamn rii condi ionate în cazul deten iei penitenciare, dac termenul pedepsei nu dep te 18

luni, precum i fa de pedeapsa complementar . Temei pentru pronun area condamn rii

condi ionate constituie existen a convingerii judec toriei în faptul, c pe viitor condamnatul nu

va comite infrac iuni i delicte i va repara paguba conform hot rârii judec toriei sau în elegerii

ilor 162 . Condi ie obligatorie pentru condamnarea condi ionat este repararea pagubei,

pricinuite prin infrac iune 163 . Luând decizia dat judec toria ia în considera ie activitatea

precedent i caracterul condamnatului. Condamnarea condi ionat nu se aplic fa de

persoanele, care în decurs de cinci ani pân la comiterea faptei infrac ionale date deja au mai

executat pedeapsa în forma deten iei penitenciare pe termen nu mai mic de trei luni pentru

vâr irea unei infrac iuni inten ionate, indiferent dac ea a fost aplicat de judec toria elve ian

sau a unui alt stat. Termenul de încercare în cazul condamn rii condi ionate poate constitui de la

doi pân la cinci ani. Judec toria poate ordona stabilirea unei supravegheri, esen a c reia const

în impunerea condamnatului unor anumite indica ii privitor la comportamentul lui în decursul

161 Malinovski A. A., Op. cit., p.248.162 . 2. . Op. cit., p.429.163 Malinovski A. A., Op. cit., p.248.

Page 52: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

52

termenului de încercare, instruirea sa profesional , locul de trai, supravegherea medical , etc. La

fel ea poate s -i interzic consumul b uturilor alcoolice i s -l oblige s repare dauna cauzat

prin fapta infrac ional în decursul unei anumite perioade. Indica iile sale judec toria poate

anterior în decursul termenului de încercare s le anuleze sau s le modifice.

În cazul în care condamnatul „în decursul termenului de încercare s vâr te o infrac iune

sau un delict, încalc m car una dintre indica iile primite, f a lua în considera ie prevenirile

oficiale ale organelor competente, se eschiveaz insistent de supraveghere sau în alt mod corupe

încrederea ce i s-a manifestat”164, judec toria poate lua decizia despre anularea condamn rii

condi ionate i s ordone executarea pedepsei. Dac îns condamnarea condi ionat totu i nu se

anuleaz , judec toria în cazurile mai pu in grave poate s -l previn pe condamnat, s -i impun

indica ii ad ug toare i s -i prelungeasc termenul de încercare specificat în sentin cu mai mult

decât cu o jum tate165.

Dac pân la expirarea termenului de încercare condamnarea condi ionat nu este anulat

– pedeapsa se consider executat .

În Japonia exist institutul amân rii execut rii pedepsei. La condi iile de baz ale

acord rii acesteia se refer : 1) aplicarea deten iunii penitenciare cu sau f munc silnic pe un

termen nu mai mare de trei ani sau a amenzii, m rimea c reia nu dep te cinci mii de iene, 2)

condamnatul anterior nu a fost condamnat la deten iune penitenciar f munc silnic sau la o

pedeaps mai aspr , ori condamnatul de i i fost condamnat anterior la deten iune penitenciar

munc silnic sau la o pedeaps mai aspr , dar deja în decurs de cinci ani dup executarea ei

nu a mai fost condamnat la deten iune penitenciar f munc silnic sau la o pedeaps mai

aspr 166.

Termenul de încercare, conform codului penal al Japoniei, constituie de la un an pân la

cinci ani din ziua intr rii sentin ei în vigoare167. Pe toat perioada aceasta condamnatul este

supus unei supravegheri, care presupune executarea de c tre persoana, c reia i-a fost acordat

amânarea, a unui ir de obliga ii. În Japonia serviciul de proba iune se afl în subordinea

Ministerului Justi iei.

Amânarea se anuleaz în caz de comitere de c tre persoana, c reia ea i-a fost acordat , în

perioada de încercare a unei noi infrac iuni, pentru care el este condamnat la deten iune

penitenciar f munc silnic sau la o pedeaps mai aspr f amânare, precum i în alte

164 . . . . .. . .: . . 2002, . 41.

165 . 2. . Op. cit., p. 430.166 . 2. . Op. cit., p.430.167 . : . Op. cit., p. 501.

Page 53: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

53

cazuri prev zute de art. 26 al CP al Japoniei. Dac îns perioada de încercare se scurge f

anularea sentin ei de amânare a execut rii pedepsei, se consider , c condamnatul i-a isp it

pedeapsa.

Conform codului penal al Chinei condamnarea condi ionat poate fi pronun at doar

privitor la arestul de scurt durat i deten iunea penitenciar pe termen nu mai mare de trei ani.

La aplicarea condamn rii condi ionate se iau în considera ie circumstan ele s vâr irii infrac iunii

i c in a sincer a vinovatului. Înc o condi ie a pronun ri condamn rii condi ionate constituie

lipsa pericolului pentru societate din partea celui condamnat condi ionat. Condamnarea

condi ionat nu poate fi aplicat fa de o persoan , recunoscut anterior recidivist168. În cazul

condamn rii condi ionate se stabile te un termen de încercare. Durata lui depinde de pedeapsa

pronun at condi ionat. Dac persoana este condamnat la arest de scurt durat , atunci termenul

de încercare oscileaz între dou luni i un an în plus la termenul pedepsei pronun ate. În cazul

pronun rii pedepsei închisorii, termenul se stabile te în limitele de la un an pân la cinci ani,

îns în ori ice caz el trebuie s fie mai mare decât termenul pedepsei pronun ate. Termenul de

încercare începe s curg din momentul pronun rii sentin ei. Aplicând condamnarea

condi ionat , judec toria impune condamnatului executarea anumitor obliga ii, lista c rora este

stabilit în art. 75 al CP al Chinei. La ele se refer , în particular, obliga ia de a respecta legile,

regulile administrative, de a se supune supravegherii, de a comunica despre activitatea sa în

corespundere cu regulile organului de control, etc. Condamnarea condi ionat se anuleaz , dac

condamnatul comite în decursul termenului de încercare o nou infrac iune sau, dac se va

stabili, c el a s vâr it i alte infrac iuni pân la emiterea sentin ei de condamnare. În aceste

situa ii pedeapsa se stabile te dup regulile aplic rii pedepsei în cazul cumulului de infrac iuni.

Condamnarea condi ionat poate fi anulat i în cazul, în care condamnatul în perioada

termenului de încercare încalc legile, regulile administrative sau regulile stabilite de organul

securit ii publice a Sovietului de Stat al Republicii Populare Chineze privitor la supravegherea

condamna ilor, dac circumstan ele cazului m rturisesc despre seriozitatea acestor înc lc ri.

Astfel, dreptul penal al rilor de peste hotare destul de detaliat reglementeaz diferite

tipuri de amân ri ale execut rii i pronun rii pedepsei. O reglementare larg a primit atât în

rile sistemului juridic al dreptului comun, cât i în cele ale dreptului continental institutul

proba iunii, esen a c ruia const în „încercarea” condamnatului în scopul atingerii scopurilor

resocializ rii i corect rii vinovatului prin metode nelegate de executarea real a pedepsei, în

primul rând, a deten iunii penitenciare169.

168 Malinovski A. A., Op. cit., p.242.169 . 2. . Op. cit., p. 432.

Page 54: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

54

În final eviden iem urm toarele:

1. Institutele proba iunii i suspend rii condi ionate a execut rii pedepsei au evoluat i

s-au apropiat mul între ele, constituind în prezent modalit i aparte de executare ale

pedepsei.

2. În dependen de nivelul de supraveghere inclus în cadrul acestui institut se

deosebesc mai multe categorii ale m surii date (proba iunea simpl i cu

supraveghere intensiv , suspendarea execut rii pedepsei simpl , cu punere la

încercare, cu executarea muncii neremunerate în folosul comunit ii), ceia ce permite

de a individualiza mai bine pedeapsa i de a l rgi aplicarea m surilor.

3. Eviden iem tendin a spre îmbinarea acestui institut cu munca neremunerat în folosul

comunit ii, amenda, deten iunea penitenciar de scurt durat în scopul sporirii

efectului i l rgirii aplic rii ei.

4. sura dat include de regul un ir de cerin e înaintate fa de condamnat în

dependen de circumstan ele cazului pentru asigurarea: securit ii sociale,

intereselor victimei, resocializ rii infractorului.

Astfel m sura dat în rile dezvoltate ale lumii constituie pilonul de baz al sistemului

alternativelor deten iunii penitenciare, reprezentând un institut flexibil, eficient atât din punct de

vedere economic, cât i de pe pozi ia corect rii condamna ilor, cu mari capacit i de

individualizare a pedepsei.

§ 2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic i semideten iunea.

Tendin a spre realizarea justi iei penale prin intermediul utiliz rii minimale a mijloacelor

represiunii penale a dus la aceia, c teoria i practica aplic rii dreptului penal în anumite ri de

peste hotare au elaborat i au acceptat spre utilizare un sistem de pedepse restrictive de libertate

– opozi ie sistemelor penitenciare tradi ionale.

Acest institut s-a exprimat legislativ în diferite forme. Uneori el se manifesta ca

condamnare cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei înso it de anumite limit ri de

drept: proba iunea intensiv în SUA, amânarea execut rii pedepsei cu regim de punere la

încercare în Fran a, suspendarea execut rii pedepsei sub supraveghere în România, etc.

Majoritatea dintre acestea au fost deja analizate în paragraful precedent. Printre neajunsurile

modalit ii date de reducere de libertate dorim s eviden iem neclaritatea caracterului juridic al

acestor m suri – chiar i în prezent se poart discu ii înver unate reprezint ele pedepse penale,

Page 55: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

55

suri educative, forme de individualizare ale pedepsei sau tipuri de liberare de pedeaps . Din

aceast cauz este problematic i solu ionarea cazurilor de înlocuire a acestora cu deten iune

penitenciar , dac condamna ii nu respect condi iile impuse – trebuie oare de luat în

considera ie perioada execut rii acestor m suri sau nu?

Cu mult mai reu it este pozi ia acelor ri, care recunoscând un anumit grad de

represiune propriu reducerii de libertate, au consacrat-o în legisla iile sale penale în calitate de

pedepse de sine st toare. O astfel de practic este proprie, de exemplu Letoniei.

În SUA a primit r spândire o astfel de m sur precum supravegherea electronic sau

monitorizarea electronic . Aceast m sur presupune obliga ia condamnatului de a nu p si

domiciliul s u în decursul unei anumite perioade de timp, în anumite ore ziua sau noaptea, cu

excep ia timpului de lucru, dac condamnatul lucreaz sau î i caut un serviciu. Executarea

obliga iei date deseori constituie una dintre condi iile proba iunii sau liber rii condi ionate

înainte de termen, ceea ce ofer posibilitate de a utiliza mai larg aceast m sur (de exemplu, p.

4 al § 65.10 al CP al statului New York170).

În corespundere cu § 9000 al CP al statului California monitorizarea electronic

permanent se poate aplica mai întâi de toate fa de cei condamna i condi ionat, precum i fa

de cei libera i din penitenciare, inclusiv i înainte de termen. Ori ice program de monitorizare

electronic , la fel se men ioneaz acolo, trebuie s aib ca scop de baz sporirea securit ii

sociale prin intermediul mic or rii num rului de persoane, care pot deveni victime ale

infrac iunilor171. Exist date i despre eficacitatea practic a acestei m suri. De exemplu, în

conformitate cu semnalul unuia dintre centrele de supraveghere din New York poli tii l-au

neutralizat pe un so gelos, care se apropia înarmat de casa fostei sale so ii172.

Supravegherea electronic în calitate de m sur juridico-penal a fost propus înc în anul

1971 de c tre americanul Ralif wi ghebel i pentru prima dat a început s fie aplicat în anul

1984 în dou state americane - Florida i New Mexico173. Pân atunci supravegherea deseori se

efectua sub forma arestului la domiciliu f control electronic. O astfel de „deten iune” în afara

penitenciarului se aplica, de exemplu, fa de delincven ii politici. Din acest punct de vedere

aceast m sur nu este absolut nou . Îns în prezent ea se utilizeaz nu numai fa de infractorii

politici, dar i fa de al i infractori. Pentru prima dat s-a încercat realizarea supravegherii

electronice înc în 1979 în statul New Mexico. Îns în acea perioad aceast inova ie nu i-a

170 ( , , , , ). .. . . : . 1998, c. 140.

171 . : . Op. cit., p. 250.172 . 1997. 21 .173 . 2. . Op. cit., p. 375.

Page 56: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

56

sit aplicare, deoarece a fost apreciat ca fiind prea costisitoare i neefectiv . Cinci ani mai

târziu, îns , în statul Florida datorit noii construc ii a br rii i computeriz rii centrului de

supraveghere, inven ia, în sfâr it a fost acceptat . Peste câ iva ani deja în cinci state sute dintre

fo tii de inu i purtau astfel de br ri174.

Condamna ii care se afl la domiciliu sub control electronic pot s plece la serviciu, la

magazin, s viziteze institu iile medicale, s s vâr easc i alte ac iuni, îns sunt obliga i s se

întoarc la locul de trai la o or anumit . Pe piciorul i pe mâna condamnatului se îmbrac br ri

electrice. Semnalele emise de c tre ele sunt transmise prin intermediul telefonului de la

domiciliul condamnatului în computerul central i, astfel, permit s fie verificat locul de aflare al

supravegheatului, precum i de a-i depista pe acei, care încalc condi iile „tehnice” de aflare în

libertate (a a, ca de exemplu, limitarea p sirii anumitor teritorii). Se aplic i alte tipuri de

aparate – f relee telefonice – cu unde radio. Pe viitor se planific de utilizat aparate în

miniatur , care se vor implanta sub pielea supraveghea ilor. Electronica contemporan este în

stare s urm reasc obiectul pe o distan de pân la trei mii de kilometri175.

Începând cu anul 1990 toate statele americane i jurisdic ia federal au început s apeleze

la supravegherea electronic . Zilnic acestei m suri sunt supu i în jur de 100 mii de americani. 27

de state în egal m sur practic arestul la domiciliu f control electronic. Supravegherea

electronic se aplic , de regul , doar acelor infractori care nu au comis crime de violen sau în

cazurile, în care utilizarea violen ei la comiterea infrac iunii a fost „întâmpl toare”. R. Rogers

men ioneaz , c reprezentan ii tipici al acestei categorii sunt: persoana de sex masculin mai

tân de 30 de ani, care a comis crim nonviolent ; femeia gravid ; persoana cronic bolnav ;

minorul sau persoana de vârst înaintat 176.

Aplicarea supravegherii electronice permite, în opinia juri tilor americani, atingerea

urm toarelor scopuri:

• În primul rând în cadrul utiliz rii unei astfel de m suri controlul din partea statului

este mai sever, de aceea ap rarea societ ii este mai efectiv .

• În al doilea rând, aceast m sur este menit s reduc recidiva.

• În al treilea rând, aplicarea ei trebuie s reduc suprapopularea penitenciarelor i

mic oreze cheltuielile financiare, cu atât mai mult, c în unele state

condamnatul trebuie s achite singur costul aparatelor electronice. În statul

California, de exemplu, cheltuielile zilnice pentru monitorizarea electronic a unei

174 . : . Op. cit., p. 249.175 . : . Op. cit., p. 249.176 . . 1995, c. 143.

Page 57: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

57

persoane alc tuiesc 16$177. Sanc iunile pentru neachitare sunt simple – deten iunea

penitenciar .

Avantajele m surii date fa de altele constau în faptul, c ea permite de a-l l sa pe

infractor în societate, astfel încât el s poat s munceasc , sa- i continue studiile, s treac un

curs de lecuire. Toate acestea în ansamblu permit, dup p rerea juri tilor americani, s se ating

resocializarea condamnatului. Cu toate acestea m sura dat este apreciat de c tre opinia

public ca destul de sever i dup p rerea popula iei infractorul este într-adev r pedepsit.

Observ rile i anchet rile persoanelor, supuse acestei m suri, le permit cercet torilor

americani de a concluziona, c pentru condamna i supravegherea electronic este o m sur

destul de aspr , îns totu i mai preferabil decât penitenciarul. Recidiva printre persoanele

condamnate la aceast m sur constituie în mediu de la 3 pân la 16% în perioada supravegherii.

Privitor la cheltuielile financiare, atunci ele sunt de 4 ori mai mici decât pentru deten iune

penitenciar , dar de 2 ori mai mari decât pentru supravegherea intensiv i de 4 ori mai mari

decât pentru supravegherea obi nuit .

În ultimul timp în literatura juridic american au ap rut opinii critice cu privire la

aceast m sur , întrucât ea atinge drepturile persoanei, via a privat a cet eanului. Dup p rerea

acestor autori, într-un stat democratic no iunile de „re edin particular ”, „domiciliu” sunt

simboluri ale sferei particulare. Ap torii drepturilor i libert ilor cet enilor consider c

supravegherea electronic reprezint o grav înc lcare a dreptului individului la „privacy” în

propriul s u domiciliu. În general, adversarii acestei m suri sunt de p rere, c ea nu este în stare

-l fac pe condamnat s se ab in de la s vâr irea de noi infrac iuni chiar i în propria cas

(jocuri de noroc, comercializare de narcotice, prostitu ia etc.). Conform unor investiga ii

petrecute ale eficacit ii monitoriz rii electronice, nu s-a demonstrat c el contribuie real la

sc derea recidivei 178 . Supravegherea electronic poate ascunde în sine pericolul l rgirii ei

posterioare asupra tuturor cet enilor, inclusiv acelor, care respect legea. Se pare, c aceste idei

nu sunt lipsite de ra iune. În afar de aceasta, tehnologia supravegherii electronice este înc

tân i, nu rareori, au loc „gre eli”. Apar a a numitele „gre eli pozitive” (când conform datelor

aparaturii persoana se afl acas , iar în realitate nu este a a) i „gre eli negative” (când conform

datelor aparaturii persoana nu se afl acas , pe când în realitate ea nu a p sit-o).

În Europa, Anglia i ara Galilor au fost primele care au început utilizarea acestei

tehnologii începând cu 1989, mai apoi Suedia începând cu 1994, Olanda – 1995 i Belgia –

1998.

177 . : . Op. cit., p. 250.178 . . 1995, c. 143.

Page 58: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

58

În contextul penologic în Anglia i ara Galilor, sunt prev zute dou situa ii în care se

recurge al monitorizarea electronic . Prima situa ie este arestarea la domiciliu sub monitorizare

electronic care a fost introdus în ianuarie 1999 pentru de inu ii selecta i s fie libera i din

penitenciar înainte cu 60 de zile de sfâr itul pedepsei. A doua situa ie de aplicare a monitoriz rii

electronice const în aplicarea acesteia ca sentin comunitar – ordinul de monitorizare

electronic – introdus în decembrie 1999. Aceast prevedere a existat i în Legea penal din

1991 (art. 12 ind. 1) îns a fost nevoie de 8 ani de experimente riguroase pentru ca m sura s fie

pus pe deplin la dispozi ia instan ei. Durata maxim a unui astfel de ordin este de 6 luni. În

aceast perioad , ordinul se poate referi le 1-7 zile pe s pt mân , timp de 2-12 ore pe zi. Înainte

de a dispune un astfel de ordin, instan a are nevoie de informa ii (oferite de obicei prin

intermediul referatului pre-senten ial) cu privire la locul în care urmeaz ca ordinul s fie

executat. Ordinul trebuie, de asemenea, s in seama de convingerile religioase, nivelul de

educa ie sau alte obliga ii instituite în sarcina infractorului prin alte ordine comunitare179.

Dup exemplul altor legisla ii dreptul francez a prev zut prin legea din 19 decembrie

1997, c executarea pedepselor privative de libertate, ale c ror durat total nu dep te 1 an

sau ale c ror termen r mas de executat nu dep te 1 an, poate fi efectuat în regim de plasare

sub supraveghere electronic 180. Acestea pot rezulta dintr-o condamnare sau din mai multe.

Aceste dispozi ii rezult dintr-o propunere de lege depus de c tre senatorul Guy Cabanel, care

în prealabil a preg tit un raport pe acest sujet, anume asupra legisla iilor i practicilor de aplicare

– uneori de natur experimental – existente în anumite ri de peste hotare (astfel precum SUA,

Canada, Marea Britanie i Suedia)181.

În opinia speciali tilor francezi în domeniu plasarea sub supraveghere electronic

reprezint un mod de executare a unei pedepse privative de libertate în afara institu iei

penitenciare, într-un loc fixat de c tre judec torul de aplicare a pedepselor, sub controlul s u i al

agen ilor administra iei penitenciare182.

Decizia este luat de c tre judec torul de aplicare a pedepselor, din oficiu, sau la cererea

procurorului Republicii sau condamnatului, dup ce a fost ob inut acordul ultimului în prezen a

avocatului s u ori avocatului desemnat din oficiu. Judec torul ia hot rârea, luând în considera ie

avizul reprezentantului administra iei penitenciare, în decursul unor dezbateri contradictorii

inute în camera de consiliu, în cadrul c rora sunt audiate pozi iile ministerului public i ale

179 Reinegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri europene. Op. cit., 2004. p. 54.180 Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 591; Reintegrarea social i supravegherea infractorilor în opt rieuropene. Op. cit., p. 97.181 Desportes F., Le Gunehec F. Le nouveau droit penal. Tome I. Paris: edition Economica. 1999, p. 807.182 Faucher P., Lavielle B. Memento de l`application des peines. Bordeaux. 2001, p. 99.

Page 59: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

59

condamnatului i avocatului s u. Pot fi plasa i sub supraveghere i minorii. În acest caz este

necesar de ob inut i acordul p rin ilor sau a tutorilor. Stabilind orarul i locurile permise pentru

vizitare, judec torul de aplicare a pedepselor ine cont de activitatea profesional , studiile,

tratamentul medical, contextul familial al condamnatului.

Astfel, plasarea sub supraveghere electronic const în impunerea condamnatului a

interdic iei de a lipsi de la domiciliul s u sau din toate celelalte locuri desemnate de c tre

judec tor în afara perioadelor fixate183. Conform Legii din 15 iunie 2000, dac locul ales de c tre

judec torul aplic rii pedepselor nu coincide cu domiciliul condamnatului, atunci, cu excep ia

locurilor publice, în prealabil este necesar de ob inut acordul st pânului acestui loc. Într-un ir de

cazuri se cere o expertiz psihiatric (alin. 5 al art. 722 al CPP al Fran ei).

Condamnatul este plasat sub controlul judec torului de aplicare a pedepselor, de

competen a c ruia el ine. Respectarea obliga iei de a se afla în locurile indicate este asigurat de

tre func ionarii administra iei penitenciare. În conformitate cu art. 723-9 al CPP al Fran ei

aceasta se efectueaz de la distan prin intermediul unui dispozitiv electronic. Astfel,

condamnatul poate fi constrâns s poarte un emi tor (art. 723-8 al CPP al Fran ei), ce permite de

a verifica prezen a sa în locurile i în orele indicate. Aceast procedur este oficializat i nu

trebuie s aduc atingere demnit ii, integrit ii i vie ii private a persoanei. În cazurile necesare

poate fi desemnat un medic pentru a verifica, c procedura nu prezint inconveniente pentru

tatea condamnatului. Cererea condamnatului implic desemnarea medicului din oficiu (art.

723-12 al CPP al Fran ei).

Agen ii administra iei penitenciare pot în decursul derul rii m surii date s -l viziteze pe

condamnat la locul de aflare conform orarului prestabilit pentru a verifica prezen a sa. De cele

mai dese ori aceasta se efectueaz la domiciliul s u. Agen ii îns nu pot intra într-un domiciliu

acordul reziden ilor, dar absen a condamnatului este prezumat , dac ultimul nu se prezint

în asemenea caz func ionarilor184. Serviciile de poli ie i jandarmerie pot în egal m sur s

constate absen a neregulamentar a condamnatului i s raporteze faptul dat judec torului de

aplicarea a pedepselor (art. 723-9 al CPP al Fran ei). Ultimul este în drept, în a a situa ie, s

modifice condi iile plas rii sub supraveghere electronic (art. 723-11 al CPP al Fran ei) sau s

cerceteze posibilitatea revoc rii acestei m suri.

În caz de nerespectare, anume a condi iilor execut rii acestei m suri sau chiar în cazul

unei noi condamn ri, judec torul de aplicare a pedepselor poate, dup discutarea în camera de

consiliu a judec torilor, inut în prezen a unui avocat, s revoce m sura de plasare sub

183 Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 592.184Faucher P., Lavielle B. Op. cit., p. 101.

Page 60: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

60

supraveghere electronic , decizie susceptibil de apel în zece zile. Acela i lucru poate surveni i

atunci, când condamnatul nu este de acord s accepte modificarea regimului execut rii pedepsei

sau, pur i simplu, la cererea acestuia. Alarma electronic nu poate de la sine s autorizeze

aceast revocare. Legislatorul a considerat pe bun dreptate, c o disfunc iune a sistemului de

supraveghere electronic este întotdeauna posibil . Pentru a justifica revocarea m surii, absen a

neregulamentar a condamnatului de la domiciliul s u trebuie, deci, constatat , fie de c tre

agen ii de supraveghere, fie de c tre serviciul de poli ie sau jandarmerie, care practic sunt

obligate s se deplaseze în caz de alarm 185.

În caz de retragere a plas rii sub supraveghere electronic , condamnatul î i isp te

partea restant a pedepsei. Perioada de timp în decursul c reia condamnatul s-a aflat sub

supraveghere electronic se ia în calcul în calitate de parte executat a pedepsei186.

Îns nu trebuie s consider m aceast m sur drept o solu ie miraculoas a problemelor

legate de deten ie, anume din cauza costului s u. Este necesar de a reflecta asupra publicului

susceptibil de a beneficia de aceast m sur , care trebuie numaidecât limitat în timp, c ci

condamna ii nu suport o astfel de supraveghere mai mult de trei-patru luni. Totu i

experimentele petrecute peste hotare demonstreaz , c personalul organelor de executare a

pedepselor este satisf cut de aceast m sur , care diversific sarcinile lor. Tot aici trebuie s

subliniem necesitatea cre rii unor cursuri de preg tire a personalului în vederea realiz rii în

practic a acestei noi modalit i de executare a pedepsei.

În timp ce în America de Nord se inventau noi forme de supraveghere ale condamna ilor

afla i în libertate, în unele ri din Europa de Vest s-au elaborat noi metode de executare a

deten iunii penitenciare, care în esen constituie deja pedepse de sine st toare, care îmbin

elemente ale penitenciarului cu libertatea. Merge vorba despre: semilibertatea – modalitate de

executare a pedepsei închisorii în Fran a; semideten iunea – alternativ a deten iunii penitenciare

în Italia i Portugalia; arestul la sfâr it de s pt mân (wek-enduri penale) existent în Spania,

Portugalia, Belgia.

Codul Penal al Spaniei plaseaz arestul la sfâr it de s pt mân în categoria pedepselor în

forma priva iunii de libertate. Art. 37 al Cp al Spaniei indic , c arestul la sfâr it de s pt mân se

aplic pe 36 de ore, ceia ce este egal cu dou zile (se are în vedere partea luminoas a zilei).

185 Desportes F., Le Gunehec F. Op. cit., p. 808.186Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 593.

Page 61: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

61

Perioada maximal a acestei pedepse este de 24 de s pt mâni, cu excep ia cazurilor, când arestul

este aplicat în locul pedepsei în forma închisorii187.

În conformitate cu articolul 88 al CP al Spaniei judec toria sau tribunalul dup

anchetarea p ilor în aceea i sentin sau printr-o decizie motivat ulterioar pân la începerea

execut rii pedepsei poate înlocui deten ia penitenciar , termenul c reia nu dep te 1 an cu

arest la sfâr it de s pt mân sau cu amend , chiar dac legea nu prevede aceste tipuri de pedepse

pentru o astfel de infrac iune. Ca condi ie legea înainteaz cerin a, c circumstan ele personale

ale vinovatului, natura faptei, comportamentul lui i mai ales str duin a de a repara paguba

servesc temei pentru o astfel de decizie, iar persoana nu este un infractor înr it. În cazuri

excep ionale judec toria sau tribunalul pot înlocui deten iunea penitenciar , termenul c reia nu

dep te doi ani unei persoane, care nu este infractor înr it i dac circumstan ele cazului i ale

personalit ii vinovatului m rturisesc despre faptul, c executarea acesteia nu va duce la

atingerea scopurilor preven iei i resocializ rii. Fiecare s pt mân de deten iune penitenciar se

înlocuie te cu c dou aresturi la sfâr it de s pt mân . Ad ug tor, judec toria sau tribunalul îi pot

impune condamnatului respectarea anumitor obliga ii, care se aplic de obicei în cadrul

suspend rii execut rii pedepsei (prev zute în art. 83 al CP al Spaniei). Conform legisla iei

spaniole este interzis de a înlocui o m sur juridico-penal , care ea înse i s-a aplicat în calitate de

alternativ a unei pedepse penale.

Arestul la sfâr it de s pt mân se execut în institu ia penitenciar , care are locuri libere

sâmb ta i duminica, maximal apropiat de locul de trai al condamnatului. Îns judec toria,

reie ind din circumstan ele cazului, poate decide, c arestul trebuie executat, dac aceasta este

posibil i exist acordul prealabil al inculpatului i procuraturii, în institu iile municipale sau

centrele poli iene ti.

Dac arestantul, fa de care aceast m sur s-a aplicat în calitate de pedeaps de baz ,

de dou ori f motive întemeiate nu se prezint pentru executarea pedepsei, judec toria de

supraveghere poate decide, c arestul se va executa continuu. Adic merge vorba despre

transformarea m surii date într-o deten iune penitenciar obi nuit .

În privin a persoanelor, fa de care aceast m sur s-a pronun at în calitate de alternativ

a deten iunii penitenciare, regulile sunt mai aspre: este de ajuns s se stabileasc m car o

înc lcare a execut rii pedepsei de substitu ie ca s reînceap executarea pedepsei închisorii, din

termenul c reia se exclude partea de pedeaps isp it corect în forma m surii date alternative.

187 . . . . ., . . .., . . . : . 1998, . 23.

Page 62: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

62

Aici tindem numaidecât s men ion m, c Codul Penal al Spaniei con ine un capitol

aparte, care reglementeaz probleme, ce in de alternativele deten iunii penitenciare: „M surile,

care substituie executarea pedepselor privative de libertate” (cap. III al CP al Spaniei). În afar

de reglementarea arestului la sfâr it de s pt mân ca alternativ a deten iunii penitenciare, ea

con ine reguli cu privire la suspendarea pedepsei închisorii, înlocuirii ei cu amenda sau cu

expulzarea din ar (ultima doar în privin a cet enilor str ini afla i ilegal pe teritoriul na ional al

Spaniei). Suspendarea pedepsei închisorii în Spania este posibil doar dac termenul ei nu

dep te doi ani, ceea ce probabil a determinat i faptul, c arestul la sfâr it de s pt mân se

aplic doar în calitate de alternativ a deten iunii penitenciare de maximum doi ani, de i

consider m, c poten ialul acestei m suri juridico-penale este mult mai mare.

Analogic Spaniei Italia a adoptat norme juridico-penale aparte, care reglementeaz

modalitatea de substituire a deten iunii penitenciare, dar spre deosebire de prima nu le-a inclus în

Codul Penal al Italiei, ci în legi speciale, principala dintre care este Legea nr. 689 din 24

noiembrie 1981, numit i lege de depenelizare188. Acest fapt se l mure te probabil prin acea, c

primul act normativ adoptat în domeniul dat – Legea nr. 354 din 26 iulie – i-a acordat posibilitate

Tribunalului de supraveghere de a modifica condi iile de executare a deten iunii penitenciare,

atunci când s-a stabilit un oarecare progres în corectarea de inutului. Deci, ini ial sanc iunile de

substitu ie au ap rut în Italia ca o modalitate alternativ de executare a pedepsei închisorii.

Reformele ulterioare, inclusiv schimb rile efectuate i prin Legea nr. 689 din 1981 au l rgit sfera

aplic rii i num rul acestor m suri, au perfec ionat procedura acord rii i execut rii lor.

Teoria penal italian în prezent deosebe te trei categorii de alternative ale deten iunii

penitenciare: m surile alternative, sanc iunile de substitu ie i libertatea supravegheat 189.

Semideten iunea face parte din categoria sanc iunilor de substitu ie. Ea a fost introdus

prin Legea nr. 689 din 24 noiembrie 1981 în calitate de alternativ a pedepselor privative de

libertate de scurt durat 190. Conform art. 55 al acestei legi semideten iunea reprezint obliga ia

condamnatului de a petrece minimum 10 ore pe zi în Institu iile de executare a pedepselor

abilitate s execute semilibertatea sau în sec iile autonome ale institu iilor ordinare destinate

execut rii acestei m suri amplasate în comuna în care locuie te condamnatul sau în comuna

apropiat . Determinarea orelor i indicarea institu iei de executare sunt efectuate în conformitate

cu exigen ele serviciului sau studiilor condamnatului.

188 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 585.189 www.giustizia..it/pcarcere/misure_alternative/misure_alternative.htm190 Art. 53 al Legii nr. 689/81.

Page 63: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

63

Judec toria este în drept s înlocuiasc deten iunea penitenciar cu semideten iune în

cazul, în care termenul ei nu dep te un an. În afar de aceasta, exist înc un ir de condi ii

subiective191 – recidiva, etc. i obiective – anumite tipuri de infrac iuni enumerate în art. 60 al

acestei legi (acte de corup ie, falsificarea dovezilor, comercializarea m rfurilor periculoase

pentru s tatea consumatorilor, etc.), care nu permit utilizarea acestei alternative.

Con inutul semideten iunii nu se limiteaz doar la obliga ia de ase afla minimum 10 ore

pe zi în institu ia indicat . Legea impune i respectarea obligatorie a unui ir de cerin e:

§ Interdic ia de a de ine ori ice tip de arme, muni ii i explozive, chiar dac i exist

permisiunea corespunz toare a organelor de poli ie;

§ Suspendarea permisului de conducere (dac acesta îi este necesar condamnatului

pentru desf urarea activit ii de serviciu, magistratura de supraveghere poate

amâna executarea acestei reguli în baza p. 2 al art. 62 al Legii nr. 689/81);

§ Retragerea pa aportului, în acela i rând suspendarea validit ii vizei, precum i a

altor documente echivalente;

§ Obliga ia de a p stra i de a prezenta la ori ice cerere a poli iei în termenii fixa i a

copiei ordonan ei magistraturii de supraveghere, care determin sau modific

prescrip iile.

Organele competente s controleze respectarea prescrip iilor date de c tre condamna i sunt

Oficiul securit ii publice din comuna, în care se desf oar m sura, sau organele de carabineri.

Persoanele condamnate la semideten iune pot beneficia de o suspendare a pedepsei pe o

perioad nu mai mare de apte zile pe motiv de rezolvare a anumitor probleme legate de familie,

de serviciul condamnatului, de studiile, ce el le urmeaz . Se suspend executarea acestei m suri

i în cazul survenirii unui ordin de încarcerare sau de aplicare a m surilor de siguran , în caz de

vâr ire a unei noi crime (de exemplu, arestul).

În caz de cumul de pedepse semideten iunea se aplic dup executarea deten iunii

penitenciare. Pedeapsa dat de substitu ie nu poate fi înlocuit cu o m sur alternativ

deten iunii.

În cazul înc lc rii prescrip iilor pedepsei judec toria de supraveghere la propunerea

organelor de executare poate transforma pedeapsa de substitu ie în pedeapsa închisorii

substituit .

191 Art. 59 al Legii nr. 689/81.

Page 64: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

64

În Fran a exist un institut analogic semideten iunii italiene, îns spre deosebire de aceasta

este prev zut doar ca o modalitate de executare a priva iunii de libertate. Semilibertatea, a c rei

existen a fost oficializat în codul de procedur penal a Fran ei în 1958192, reprezint un regim

de executare a pedepselor privative de libertate, care „permite condamnatului în afara

penitenciarului i f supraveghere fie s exercite o activitate profesional , fie s fac studii, s

urmeze un curs de preg tire profesional , un stagiu sau s practice o activitate de munc

temporar în vederea integr rii sale sociale ulterioare, fie de a contribui esen ial la via a familiei

sale, fie de a urma un tratament medical” (art. 132-25 al CP al Fran ei). Ca efect condamnatul

admis la un astfel de regim r mâne în eviden a i în responsabilitatea administra iei penitenciare

ca i condamna ii plasa i într-un penitenciar de tip deschis193.

Semilibertatea corespunde a dou concep ii diferite care sunt i una i alta consacrate în

dreptul penitenciar francez.

Ea poate fi aplicat ca o etap intermediar între via a în deten ie i via a în libertate dup

executarea pedepselor lungi. Astfel ea este o etap necesar a regimului progresiv, precedând

liberarea condi ionat .

Totodat semilibertatea mai poate fi acordat i în calitate de modalitate de executare

direct a condamn rilor la pedepse de scurt durat , în cadrul c rora încarcerarea pare a fi mai

mult d un toare decât util . Legea din 17 iulie 1970 a consacrat în dreptul penal francez

semilibertatea ca o modalitate normal de executare a pedepselor privative de libertate de scurt

durat .

Bernard Bouloc enumera printre avantajele acestei m suri:

1. Ea permite de a trece individul de la un mod de via în grup la un mod de via

individual, men inând totodat un contact strâns cu educatorul s u.

2. Ea acord condamnatului posibilitatea de a munci într-un mediu normal i mai bine

remunerat decât în penitenciar, mai mult decât atât, ea face posibil ca el s i

streze locul de munc de pân la s vâr irea infrac iunii în cazul, în care el este

supus acestei m suri îndat dup condamnare.

192 Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 590.193 Bouloc B. Op. cit., p. 223.

Page 65: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

65

3. Acest regim, care nu izoleaz individul complet de mediul social, permite de a

evita dezadaptarea, care rezult dintr-o deten iune penitenciar îndelungat , i

faciliteaz readaptarea printr-o includere prudent i controlat în via a social 194.

În pofida acestor avantaje acestui mod de executare a pedepsei închisorii îi sunt proprii un

ir de inconvenien e:

1. Este dificil de g sit un angajator gata s utilizeze cu discre ia i încrederea necesar

for a de munc a de inutului.

2. Aceast m sur nu poate fi aplicat tuturor de inu ilor, mai ales celor, care v d în

ea doar o posibilitate de evadare. Preliminar este necesar de petrecut o munc

educativ serioas cu persoanele, care pretind s beneficieze de facilitatea dat .

3. Acest regim permite de inu ilor obi nui i s comunice cu exteriorul prin

intermediul persoanelor fa de care se aplic semilibertatea. Acest fapt poate fi

împiedicat doar plasând de inu ii, care sunt supu i acestui regim, în cartiere

izolate195.

În prezent aceast m sur este înc pu in utilizat ca i toate pedepsele alternative

închisorii: la 1 ianuarie 1999 centrele de semilibertate nu erau pline decât la 11% din capacitatea

sa, în timp ce unele erau suprapopulate (160% la Gagny)196.

În general trebuie de apreciat pozitiv practica aplic rii regimului de semilibertate, deoarece

ea reprezint o modalitate uman a pedepsi i în acela i timp destul de efectiv din punctul de

vedere al resocializ rii infractorului.197

§ 3. Serviciile comunitare.

Serviciile comunitare în folosul comunit ii reprezint una dintre cele mai noi inven ii

printre pedepse, pe care i-au imaginat-o legislatorii în ultimele decenii ale sec. XX198. Pentru

prima oar aceast pedeaps a fost introdus în Codul Penal al Elve iei în 1971 i se aplica doar

fa de delincven ii minori în vârst de la 7 la 18 ani. Mai târziu munca neremunerat în folosul

comunit ii în aceast ar a început s fie pronun at în calitate de pedeaps principal

194 Bouloc B. Op. cit., p. 229.195 Ibidem.196 Cligman O., Gratiot L., Hanotean J.-C. Le dorit en prison. Paris: edition Dalloz. 2001, p. 282.197 Malinovski A. A., Op. cit., p. 184.198 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 595.

Page 66: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

66

minorilor, iar ca pedeaps complementar maturilor în unele cantoane ale rii. Astfel Elve ia a

devenit primul stat din Europa de Vest care a recunoscut serviciile comunitare în folosul

comunit ii în calitate de pedeaps principal .

În forma sa actual ea a fost pentru prima oar aplicat în Anglia i ara Galilor în 1971.

Primele reglement ri exacte cu privire la pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunit ii

dateaz cu anul 1972 i sunt engleze (Legea justi iei penale (Criminal Justice Act) din 1972 a

creat ordinele de servicii în comunitate). Legea englez s-a n scut în urma unui raport al

Consiliului consultativ asupra sistemului penal, denumit raportul Wootton199.

În ultimele dou decenii ale sec. XX munca neremunerat în folosul comunit ii a

cunoscut o larg r spândire i, tindem s men ion m, c înt ririi legislative i aplic rii practice

le-au precedat serioase experimente, în particular în Finlanda, Suedia, Belgia, Zimbabwe,

Ungaria, etc.

Dup cum men ionau participan ii la experimente, acest tip de pedeaps este de

convenabil pentru experimentare: el poate fi aplicat i controlat chiar i f reglementare

legislativ întrucât în majoritatea statelor lumii exist institu ii juridice, capabile s asigure

petrecerea experimentului.

La nivel european recomanda iile de l rgire a aplic rii muncii neremunerate în folosul

comunit ii au fost formulate în rezolu ia (76) 10 a Comitetului Mini trilor al Consiliului

Europei, iar la nivel interna ional – în Regulile de la Tokio, unde ele sunt incluse în lista

pedepselor recomandate pentru aplicare judec toriilor.

În prezent munca neremunerat în folosul comunit ii se aplic în Elve ia, Anglia i ara

Galilor, Dania, RFG, Fran a, Israel, Italia, Luxemburg, Olanda, Irlanda de Nord, Finlanda,

Portugalia, Sco ia, Cehia, Canada, SUA, etc.

Speciali tii din Europa de Est eviden iaz a anumit asem nare între munca neremunerat

în folosul comunit ii i munca corec ional existent în URSS i p strat pân în prezent în

unele ri din spa iul ex-sovietic, de i, în opinia noastr , între institutele date exist deosebiri

principiale în plan juridic i social-economic. Savantul francez Pradel J. chiar consider , c

originea muncii neremunerate în folosul comunit ii poate fi g sit în pedeapsa muncii

corec ionale creat de puterea sovietic în 1920200 . În corespundere cu legisla ia majorit ii

rilor lumii munca neremunerat în folosul comunit ii reprezint alternativa deten iunii, care

poate fi aplicat atât ca pedeaps principal , cât i ca complementar .

199 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 596.200 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 569.

Page 67: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

67

În corespundere cu sentin a judec toriei condamnatul în decursul unui anumit num r de

ore în timpul indicat i sub supravegherea unui organ competent execut lucr ri social-utile,

pentru achitarea c rora nu se elibereaz mijloace i pentru care nu sunt prev zute func ii în state,

astfel evitându-se crearea concuren ei în condi iile existen ei omajului în majoritatea rilor

lumii. În a a mod, munca neremunerat în folosul comunit ii în Europa de Vest nu reprezint o

surs de completare a bugetului i este menit doar s exercite o influen educativ asupra

condamna ilor, care muncind gratis în favoarea societ ii trebuie s restituie dauna moral

cauzat prin infrac iune i s demonstreze, c ei î i recunosc vinov ia i sunt gata s

îndrept easc încrederea societ ii.

Îns munca neremunerat în folosul comunit ii doar la prima vedere pare a fi o pedeaps

blând . Ca i orice pedeaps munca neremunerat în folosul comunit ii este legat de anumite

limit ri în drepturi pentru condamnat, în particular, el este obligat s aib un loc permanent de

munc sau s tind activ s se angajeze, s i continue studiile, s respecte strict planul execut rii

pedepsei, compus în prealabil, s nu comit ac iuni ilegale, întrucât aceasta poate avea

consecin e juridice concrete – privarea de libertate. În afar de aceasta, timpul liber al

condamnatului este limitat. El este obligat s men in un contact permanent cu colaboratorul,

care exercit controlul comportamentului s u i execut rii muncii neremunerate în folosul

comunit ii prescrise.

Acest tip de pedeaps se aplic de c tre judec tori persoanelor, care au împlinit vârsta de

16 ani, recunoscute vinovate de s vâr irea infrac iunilor mai pu in grave, când în calitate de

pedeaps poate fi pronun at deten iunea penitenciar în prezen a consim mântului i dorin ei

lui de a executa toate cerin ele prescrise, dac judecata va considera util de a alege aceast

sur de constrângere în corespundere cu particularit ile personalit ii infractorului i

posibilitatea corect rii lui în societate.

Pentru determinarea unei pedepse echitabile, corespunz toare gravit ii i

particularit ilor individuale ale personalit ii infractorului, judec toria are nevoie de informa ie

obiectiv i multilateral , culegerea c reia îi este încredin at serviciului de proba iune.

Cea ce prive te durata lucr rilor, atunci legisla iile diferitor ri o reglementeaz diferit:

de la 40 pân la 240 de ore201 ( pentru minori maximal 120 de ore) în Anglia i ara Galilor, de

la 40 pân la 200 de ore în Suedia, 180 de ore – în Portugalia, în statul australian Soutern Wales

– 500 de ore (dac munca neremunerat în folosul comunit ii este aplicat în calitate de

201 Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i organizarea textelorGraham W. Giles. Bucure ti: edition Exped. 2001, p. 268.

Page 68: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

68

alternativ deten iunii penitenciare mai mari de 12 luni) i 100 de ore ca substitut al închisorii pe

termen nu mai mare de 6 luni.

Caracterul lucr rilor prescrise este determinat de c tre judec torie sau de c tre organul,

care execut pedeapsa în coordonare cu organele locale de autoadministrare sau organele, care

necesit ajutor. De obicei aceasta reprezint diferite tipuri de activit i social-utile în favoarea

organiza iilor, asocia iilor noncomerciale, bisericilor, etc.

Delincven ii execut diferite lucr ri sociale: îngrijirea i oformarea parcurilor, str zilor,

direa copacilor, vopsirea i repararea gardurilor, oformarea cl dirilor ob te ti, producerea în

atelierele serviciului de proba iune a m rfurilor de larg consum pentru vânzare, cre terea

legumelor pentru oameni în vârst i conservare lor, acordarea de ajutor oamenilor bolnavi i

celor de vârst înaintat , activitatea în cluburile pentru pensionari, participarea la realizarea

programelor sociale ale municipiilor.

Este semnificativ faptul, c dup expirarea termenului execut rii pedepsei unii

condamna i continu s se ocupe de astfel de activit i ob te ti, ceea ce m rturise te despre

corectitudinea alegerii m surii de pedeaps i eficacitatea influen ei educative exercitate asupra

lor.

În dependen de tradi iile juridice i în corespundere cu legisla ia na ional , executarea

muncii neremunerate în folosul comunit ii este încredin at sau judec toriei, care r spunde de

executarea sentin ei i efectueaz supravegherea execut rii ei (de exemplu în Fran a), sau

serviciului de proba iune, func iile diverse ale c ruia includ i executarea tuturor pedepselor

alternative.

În Olanda în cadrul serviciului de proba iune s-a creat o subdiviziune special , care

execut supravegherea condamna ilor la munca neremunerat în folosul comunit ii.

Eficacitatea organiz rii execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii depinde

mult de organele locale de autoadministrare, care compun lista lucr rilor, ce trebuiesc efectuate,

precum i de societ ile biserice ti, serviciile sociale, organiza iile nonguvernamentale, scopul

rora const în acordarea ajutorului în resocializarea delincven ilor i profilaxia infrac iunilor,

la fel i de voluntari – persoane, care se implic binevol în aceste procese. Ultimii sunt supu i

unei selec ii serioase în dependen de capacit i i interesul manifestat fa de munca cu

delincven ii. To i ei trec un curs de preg tire pentru executarea obliga iilor concrete, sunt

asigura i contra accidentelor i leziunilor corporale. Acestor persoane li se compenseaz

cheltuielile legate de executarea obliga iilor, pe care ei le efectueaz gratis.

Page 69: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

69

§ 4. Pedepsele pecuniare – tradi ionalele alternative ale deten iunii penitenciare.

Amenda penal este una dintre cele mai r spândite pedepse în statele de peste hotare i nu

rareori poate fi aplicat în calitate de m sur de sine st toare nu doar pentru s vâr irea

infrac iunilor cu o gravitate redus , dar i pentru comiterea unor fapte destul de serioase.

În ultimii ani în rile de peste hotare cap r spândire noi forme ale amenzii: amenda în

taxe zilnice în Suedia, Fran a, Austria i amenda patrimonial în Germania. Noua legisla ie a

rilor de peste hotare merge pe calea introducerii anumitor înlesniri referitoare la achitarea

amenzii: în rate, posibilitatea liber rii de o parte a amenzii în cazul atitudinii con tiincioase, etc.

Îns practic în toate rile se admite înlocuirea amenzii cu deten iune penitenciar în caz de

neachitare.

Anglia. Trebuie de men ionat, c acest tip de pedeaps este cel mai r spândit i

majoritatea faptelor penale în Anglia sunt pedepsite cu amenzi. Conform p rerii juri tilor

englezi, amenda este m sura cea mai optimal atât pentru societate în general, cât i pentru

infractori, întrucât ultimii real repar paguba cauzat 202. În Anglia amenda se aplic în mediu

pentru fiecare a treia infrac iune. Pentru infrac iunile, dosarele cu privire la care sunt cercetate

într-o form simplificat (sumare), ea se aplic aproape în 90 % de cazuri203. Se consider îns ,

amenda nu poate fi utilizat în cazurile s vâr irii infrac iunilor deosebit de grave, de i ea

poate fi aplicat infractorului, care posed mijloace financiare considerabile. Amenda nu poate fi

aplicat pentru fapte pedepsite cu sanc iuni absolut determinate în forma pedepsei capitale sau

deten iuni penitenciare pe via .

Amenda poate fi aplicat persoanei urm rite conform actului de învinuire, pentru care se

prevede o pedeaps absolut determinat în lege. În acest caz judec toria este în drept s aplice

amenda în locul altei pedepse (inclusiv deten iunii penitenciare) i complementar la alt

pedeaps , adic împreun cu ea. Aceasta se refer i la cazurile, când pentru s vâr irea faptei

date amenda în calitate de pedeaps nu se prevede.

Conform dreptului comun amenda (în ansamblu cu priva iunea de libertate sau f ea) se

aplic la latitudinea judec toriei. Conform dreptului statutar judecata poate pronun a amenda fa

de persoana, condamnat pentru o infrac iune, pentru comiterea c reia statutul prevede pedeaps

în form de amend , m rimea ei le fel fiind determinat de lege.

Conform Legii cu privire la împuternicirile judec toriilor penale din a. 1973, la aplicarea

pedepsei în forma amenzii, judec toria poate determina în ordinul, care stabile te termenul

202 . : . Op. cit., p. 93.203 . 2. . Op. cit., p.361.

Page 70: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

70

execut rii ei, c achitarea se va efectua în rate (în acele m rimi i la acele date, pe care le va fixa

judec toria).

Judec toria este limitat în pronun area amenzii prin m rimile stabilite „în careva acte

legislative”. În normele dreptului statutar m rimea maximal a amenzii este determinat privitor

la fapta infrac ional concret . Astfel, pentru tentativa de s vâr ire a infrac iunii persoana nu

poate fi supus unei amenzi mai mari decât cea, care-i poate fi aplicat în cazul infrac iunii

consumate. Prin Legea cu privire la justi ia penal din 1991 în compara ie cu legile anterioare,

în special cu cea din 1982, m rimea amenzilor aplicate conform unei sc ri standard în cazul

vâr irii unei infrac iuni sumare a fost considerabil m rit i a alc tuit204:

Nivelul conform sc rii

standard a amenzilor a.1982 a.1991

1 50 £ 200 £

2 100 £ 500 £

3 400 £ 1000 £

4 1000 £ 2500 £

5 2000 £ 5000 £

În afar de aceasta, prin aceia i lege au fost sporite m rimile amenzilor pentru tipuri aparte

de infrac iuni, iar referitor la un ir de infrac iuni m rimea amenzii a fost adus în corespundere

cu scara standard a amenzilor.

Legea din a. 1991 a introdus un nou sistem bazat pe calcularea prin intermediul unit ilor

de amend , modificând i regulile de aplicare i de achitare a amenzii.

Elaborând o nou abordare a aplic rii pedepselor cu caracter financiar, legislatorul a pus

accentul pe faptul, ca în primul rând pedeapsa s reflecte gravitatea infrac iunii. Cu toate

acestea, întrucât la aplicarea pedepsei trebuie de luat în considera ie posibila insolvabilitate a

persoanei, fa de care se aplic acest tip de pedeaps , judec toriile in cont de i de starea

material a persoanei , sursele sale financiare, precum i obliga iile lui fa de familie.

Înc pân la emiterea legii din a. 1991 practica judiciar a mers pe calea lu rii în

considera ie a st rii materiale a delincventului i mic orarea sumei amenzii în unele cazuri, când

el nu dispune de surse financiare destule. În acela i timp problema posibilit ii aplic rii

amenzilor m rite fa de persoanele, care au un venit mult prea înalt, nu era reglementat la nivel

de lege. Noul sistem elaborat de c tre legislator permite de a ine cont atât de gravitatea

infrac iunii, cât i de starea material a delincventului.

204 Conform: . : . Op. cit., p. 93.

Page 71: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

71

Procedura stabilit în lege se refer la toate amenzile aplicate de c tre magistraturi

persoanelor fizice, când pedeapsa pentru infrac iune este amenda, ce nu dep te nivelul

prev zut de scara standard a amenzilor sau nivelul statutar205. Aceia i procedur se utilizeaz i

fa de p rin ii, care achit amenda pentru copii s i, care nu au atins vârsta de 18 ani.

În corespundere cu art. 18 (2) al Legii din a. 1991 suma amenzii se determin pe calea

înmul irii a dou elemente. Primul element – num rul unit ilor de amend , determinat în

dependen de gravitatea infrac iunii, al doilea – suma venitului s pt mânal net al infractorului.

De exemplu, dac infrac iunea este pedepsit cu 5 unit i de amend , iar venitul s pt mânal al

delincventului alc tuie te 200 £, atunci suma general a amenzii va alc tui 1000 £.

Legea din a. 1991 a stabilit care num r de unit i ale amenzii corespunde fiec ruia dintre

nivelurile sc rii standard a amenzilor i nivelul statutar. Aceasta poate fi reprezentat în felul

urm tor:

La aplicarea amenzii judec toria trebuie s reias din schema de mai sus. De exemplu, în

cazul comiterii infrac iunii pentru care pedeapsa este prev zut de c tre primul nivel al sc rii

standard a amenzilor, amenda poate alc tui o unitate sau dou . În cazul comiterii unei crime de

nivelul 5, judecata în dependen de gravitatea infrac iunii poate aplica pedeapsa de la o unitate

pân la 50 de unit i de amend .

La aplicarea amenzii judec toria este în drept s cear de la inculpat informa ia cu privire

la veniturile sale, care trebuie s fie prezentat de c tre acesta într-o form prescris de c tre

lege. Refuzul de a prezenta astfel de date sau comunicarea unor date denaturate alc tuiesc o

infrac iune aparte.

De i suma amenzii se num reie ind din venitul s pt mânal net al infractorului, aceasta

nu înseamn , c amenda trebuie s fie achitat în decurs de o s pt mân . Dac situa ia material

a condamnatului permite, atunci amenda se pl te te imediat. În alte cazuri condamnatului

205 . : . Op. cit., p. 94.

rimea amenzii Nivelul infrac iunii conform sc rii

standard a amenzilor

2 unit i 1 nivel

5 unit i 2 nivel

10 unit i 3 nivel

25 unit i 4 nivel

50 unit i 5 nivel

Page 72: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

72

judec toria poate prescrie achitarea amenzii în rate i pe datele stabilite în sentin . Legea

permite în anumite cazuri particulare liberarea total sau par ial de datoria de amend , dac

situa ia material a condamnatului este într-atât de complicat , încât achitarea amenzii reprezint

pentru el o sarcin irealizabil .

În caz de neachitare amenda poate fi înlocuit cu deten iune penitenciar . La calcularea

termenului de deten ie în acest caz nu se ia în considera ie starea material a condamnatului, ci se

reiese doar din suma unit ilor de amend , care reflect gravitatea infrac iunii date. Se efectueaz

aceasta în urm toarea modalitate:

Suma amenzii Termenul maximal al deten iunii

penitenciare

Pân la 2 unit i 7 zile

3-5 unit i 14 zile

6-10 unit i 28 zile

11-25 unit i 45 zile

Mai mult de 25 unit i 3 luni

Dac condamnatul a achitat o parte a amenzii, atunci termenul maximal al amenzii se

mic oreaz propor ional sumei pl tite , dar nu poate fi mai mic de 7 zile206.

Pentru amenzile, care nu se calculeaz în unit i, este prev zut o alt regul de înlocuire

cu priva iune de libertate corespunz tor cu tabelul de mai jos:

Suma amenzii Termenul maximal al deten iunii

penitenciare

Pân la 200 £ 7 zile

De la 200 £ pân la 500 £ 14 zile

De la 500 £ pân la 1000 £ 28 zile

De la 1000 £ Pân la 45 zile

De la 2500 £ pân la 5000 £ 3 luni

În SUA amenda la fel face parte din num rul celor mai r spândite pedepse atât în

legisla ie, cât i în practica aplic rii ei. În majoritatea cazurilor ea se prevede al turi de

206 . : . Op. cit., p. 95-96.

Page 73: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

73

deten iunea penitenciar i poate fi aplicat în calitate de pedeaps de baz în combina ie cu alt

tip de pedeaps principal privativ de libertate, iar uneori i cu proba iunea207.

Legisla ia nu limiteaz posibilitatea aplic rii amenzii, legând pronun area acesteia de

anumite condi ii ce in de caracterul i gravitatea faptei infrac ionale. Pedeapsa amenzii este

prev zut i pentru infrac iuni s vâr ite din interes acaparator i de distrugere a averii, i pentru

atentate asupra personalit ii, ordinii de administrare etc. Legisla ia ofer un spectru larg de

posibilit i ale aplic rii acestei sanc iuni i nu rareori, chiar, într-un fel împinge judec torii spre

aplicarea mai întâi de toate a amenzii208. De exemplu, conform CP al statului Hawaii amenda

poate fi unica pedeaps pentru ori ice infrac iune, dac judec toria va considera, c aplicarea

acestei m suri este îndestul toare. CP al statului Ohio prevede posibilitatea aplic rii ei chiar i

pentru omor cu circumstan e agravante: persoana vinovat în s vâr irea acestei infrac iuni se

pedepse te cu pedeapsa capital sau deten iune penitenciar pe via ; ad ug tor el poate fi supus

amenzii în m rime de pân la 25 de mii de dolari( § 2929.02 p. ). Se observ aceast tendin i

în construc ia sanc iunilor articolelor legisla iei federale (sec iunea 18 a Ansamblului de legi) a

SUA: vinovatul este pedepsit cu amend i (sau) deten iune penitenciar .

Legisla iile diferitor state prev d deseori diferite m rimi ale amenzii pentru s vâr irea

infrac iunilor de aceia i categorie. Astfel conform CP al statului Ohio maximumul ei pentru

felonie (în afar de omorul cu circumstan e agravante) constituie 20 de mii de dolari (p. (3) §

2929.18);conform CP al statului New York – 5 mii de dolari (§ 80.00), iar CP al statului

Kentucky – 10 mii de dolari (art. 534.030) sau nu mai mare decât m rimea dubl a venitului

ob inut din comiterea infrac iunii209.

Conform legisla iei federale maximumul amenzii pentru persoanele fizice alc tuie te 250

de mii de dolari pentru s vâr irea oric rei felonii sau a unui misdiminor, care a provocat moartea

unui om, iar pentru persoanele juridice în cazul comiterii aceleia i categorii de crime – 500 de

mii de dolari (§ 3571 sec iunea 18 A Ansamblului de legi210).

Legisla ia mai multor state la fel, de regul , prevede, c amenda pentru persoanele juridice

este de dou ori mai mare decât pentru persoanele fizice: în statul New York i Kentucky -

corespunz tor 10 mii i 20 mii de dolari. Îns sanc iunile concrete pentru un ir de infrac iuni

pot dep i esen ial aceste limite, atingând, de exemplu, conform legisla iei federale pentru

207 . 2. . Op. cit., p.362.208 . : . Op. cit., p. 233-234.209 . : . Op. cit., p. 234.210 ( , , , . ).

. . . . . . : . 1999, . 84.

Page 74: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

74

infrac iuni legate de narcotice sume astronomice – 8 i 20 milioane de dolari respectiv ((§ 841 al

sec iunii 21 al Ansamblului de legi).

Legisla ia federal stabile te, c la pronun area pedepsei amenzii judec toria trebuie s ia

în considera ie personalitatea infractorului, circumstan ele s vâr irii infrac iunii, îns cel mai

important – posibilit ile condamnatului de a achita amenda, reie ind din veniturile lui,

capacitatea sa de a câ tiga bani i mijloacele sale financiare, precum i greutatea, care va ap sa

asupra sa i asupra persoanelor, care se afl în dependen material de el în leg tur cu obliga ia

de a pl ti amenda. Achitarea trebuie efectuat imediat, dac sentin a nu prevede, c ea trebuie

pl tit la o anumit dat sau stabile te un anumit grafic de achitare a amenzii în rate.

Persoana, fa de care s-a pronun at pedeapsa amenzii i care are o atitudine con tiincioas

fa de achitarea ei, respect termenele de plat , poate în ori ice moment s depun o cerere la

judec torie privitor la prelungirea termenului de achitarea a amenzii în rate, dar nu mai mult de

doi ani. Condamnatul poate cere i anularea sumei r mase sau a unei p i din ea. Dac persoana

de bun voie a reparat daunele materiale cauzate de infrac iune, judec toria este în drept s

mic oreze suma r mas de achitat în m rimea sumei restitu iei.

Aproximativ 45% dintre cei condamna i la pedeapsa amenzii mai târziu ajung în

penitenciare pentru neachitare. Dac condamnatul conform legisla iei federale con tient nu

pl te te amenda, atunci el poate fi condamnat la ori ice pedeaps , care putea fi pronun at de

prima dat (§ 3614 ( ) sec iunea 18 a Ansamblului de legi), iar dac el nu o face neinten ionat,

atunci el poate fi condamnat la achitarea amenzii în sum de 10 mii de dolari sau în suma

rimii duble a amenzii neachitate i (sau) la deten iune penitenciar pe un termen de pân la 1

an (§3615). Înlocuirea cu priva iune de libertate se face reie ind din raportul: 1 dolar nepl tit

este egal cu 1 zi de deten ie penitenciar (conform CP al statului Illinois – 5 dolari sunt egali cu o

zi de deten iune penitenciar ). Îns dac condamnatul nu a achitat amenda doar din cauza

ciei, el nu poate fi supus deten iuni penitenciare.

Germania. În Germania amenda pecuniar este a doua modalitate de baz a pedepsei

penale. Novelele CP din 1975 legate de amend , i anume l rgirea brusc a aplic rii lor (sunt

incluse în mai mult de 200 de paragrafe ale P ii Speciale a CP), precum i acceptarea

sistemului scandinav al calcul rii lor în taxe zilnice, juri tii germani le consider drept cele mai

principale reu ite ale CP. Acestea, în opinia lor, simbolizeaz liberalizarea i democratizarea

dreptului penal al RFG în direc ia unei mai mari echit i i egalit i în fa a legii penale211.

211Kuzne ova N., Vel el L. Op. cit., p. 117.

Page 75: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

75

Amenda, deci, se calculeaz în taxe zilnice. Cantitatea minimal de taxe zilnice constituie

cinci taxe, iar maximal 360 de taxe, dac legea nu prevede altceva. M rimea unei taxe zilnice

este individual în fiecare caz concret, c ci judec toria o determin , luând în considera ie starea

material i personal a persoanei. Judec toria , de regul , reiese din venitul zilnic net, pe care îl

are sau îl poate avea în mediu persoana (§ 40, alin. 2). Se iau în considera ie i veniturile

persoanei, i patrimoniul s u i alte surse de existen .

Într-un ir de cazuri este posibil de pronun at amenda b neasc împreun cu priva iunea de

libertate, ceea ce constituie mai degrab o excep ie de la regula i schimb natura juridic a

amenzii ca pedeaps de baz . În conformitate § 41 al CP al RFG „dac persoana în rezultatul

vâr irii infrac iunii s-a îmbog it sau a încercat s se îmbog easc , atunci al turi de priva iune

de libertate poate fi aplicat i amenda b neasc , care de obicei nu se pronun în asemenea

cazuri sau se pronun alternativ, dac aceasta este binevenit reie ind din specificul personalit ii

delincventului i starea lui material ”.

Norma juridic cuprins în § 41 al CP al RFG este caracterizat de c tre un ir de autori

germani ca un obiect str in în sistemul sanc iunilor juridico-penale212. În prezent ea nu joac un

rol important în practica de aplicare a dreptului în RFG.

Achitarea amenzii b ne ti poate fi amânat sau efectuat în rate. În caz de neachitare

amenda b neasc poate fi înlocuit cu priva iune de libertate din considerentul: o tax zilnic

corespunde unei zile de deten iune penitenciar (§ 42). Fiecare sentin de condamnare la

amend a a i se compune: judec torul apriori calculeaz i fixeaz termenul deten iunii

penitenciare, care urmeaz s fie aplicat în caz de neachitare a amnezii. De exemplu: „învinuitul

conform § ... al CP se condamn la amend de 30 de taxe zilnice în sum de ..., iar în caz de

neachitare – la 30 de zile de priva iune de libertate i achitarea cheltuielilor

judiciare”213.Pedeapsa închisorii, care înlocuie te amenda nu poate fi aplicat condi ionat, ceea

ce, conform opiniei unor juri ti ai RFG, contravine direct interzicerii priva iunii de libertate pe

termene scurte i normei despre amânarea condi ionat a execut rii pedepsei214.

Cu toate acestea nu to i savan ii germani au apreciat noul sistem al calcul rii amenzilor

drept o umanizare i liberalizare a CP215. În practic aplicarea noii sisteme a amenzilor a trezit

mari greut i din cauza relativit ii criteriului „veniturile” infractorului216. Cu problema dat s-au

întâlnit toate rile, care au acceptat sistemul scandinav al amenzilor. Apreciindu-l ca fiind la

212 Koehler ., Beck W. Gerechte Geldstrafestattkon fiskatorischer Vermoegenssanktion.// Juristenzeitung, 1991. S.797.213 Horn. Die strafrechtliche sanktionen. München. 1975, s. 13.214 Lackner K., Strafgesetzbuch mit Erläuterungen. Munchen. 1977, s. 160.215 Naucke W. Tendenzen in Strafrechtsentwicklung. Karsbruhe. 1975, s. 9.216Kuzne ova N., Vel el L. Op. cit., p. 121.

Page 76: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

76

moment cel mai progresiv, vom schi a solu iile principale de dep ire a neajunsurilor sale în

capitolul urm tor.

Amenda patrimonial (Vermocgensstrafe) a fost creat prin Legea cu privire la lupta cu

comercializarea ilegal a substan elor narcotice i alte forme de manifestare a criminalit ii

organizate din 15.07.1992.

Scopul de baz al legislatorului, care a introdus norma despre amenda patrimonial în C.

P. al Germaniei, era de a acorda o posibilitate mai mare de a ridica venitul ilegal ob inut în

rezultatul activit ii infrac ionale a criminalit ii organizate, în acela i rând legate i de

comercializarea substan elor narcotice i de a evita reinvestirea mijloacelor b ne ti în sfera

criminalit ii organizate. Legislatorul Germaniei a urm rit i scopul de a lipsi persoana de

mijloacele materiale necesare pentru continuarea activit ii criminale dup isp irea deten iunii

penitenciare.

Dup introducerea acestei nova ii în CP al Germaniei, a fost expus punctul de vedere

precum c la baza amenzii patrimoniale se afl o concep ie dubl . Pe de o parte amenda trebuie

reprezinte o modalitate specific a pedepsei complementare i s corespund principiului

vinov iei. Pe de alt parte, amenda patrimonial trebuie s urm reasc un scop independent de

vinov ie, care const în lipsirea persoanei de mijloacele necesare pentru crearea sau conservarea

organiza iei bazate pe activitate criminal 217.

În pofida unei astfel de naturi juridice duble a amenzii patrimoniale, scopul men ionat mai

sus poate fi considerat un motiv important, de care s-a condus legislatorul introducând § 43 în

CP al Germaniei.

În prezent în doctrina penal a Germaniei tot mai des se expune p rerea c amenda

patrimonial reprezint doar o nou modalitate a amenzii b ne ti218.

Amenda patrimonial se aplic al turi de deten iunea penitenciar pe via sau cu

pedeapsa închisorii nu mai mic de doi ani.

Conform CP al Germaniei amenda patrimonial se aplic doar pentru s vâr irea faptelor

determinate de c tre normele P ii Speciale a Codului Penal i pentru infrac iunile grave comise

de c tre band în domeniul criminalit ii organizate, în acela i rând legate de substan ele

narcotice. De aceia la cererea legislatorului german amenda patrimonial se pronun , dac

autorul ac iona, fiind membru al unei bande, care s-a organizat pentru s vâr irea mai multor

infrac iuni de genul: falsificarea banilor; falsificarea cardurilor de plat ; cazuri calificate de trafic

217 Lackner K., Strafgesetzbuch. 20. Auflage, Muenchen, 1993, § 43 a.218 Strafgesetzbuch. 33.Auflage.Muenchen, 1999.

Page 77: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

77

de persoane; furt, comis de band ; t inuirea averii c tate pe cale infrac ional , comis de

band în form de îndeletnicire; sp larea banilor; organizarea jocurilor de hazard interzise; etc.

Dispunerea normei date între amenda b neasc i interzicerea conducerii mijlocului de

transport m rturise te despre aceia, c dup p rerea legislatorului german, amenda patrimonial

trebuie s devin al treilea tip de pedeaps penal de baz al turi de amenda b neasc i

deten iunea penitenciar . Îns în prezent dup cum s-a men ionat legislatorul îi atribuie caracter

de pedeaps deosebit .

Deosebirea de baz între amenda patrimonial i amenda b neasc const în aceea, c

amenda patrimonial nu se calculeaz în taxe zilnice. Ea const în achitarea în favoarea statului

unei anumite sume b ne ti stabilite de c tre judec torie. Determinând m rimea amenzii

patrimoniale judec toria reiese în primul rând din costul averii vinovatului. De aceia m rimea

superioar a amenzii patrimoniale este limitat doar de costul averii persoanei, care a comis

infrac iunea. Prin no iunea de avere în contextul dat se în elege suma tuturor veniturilor

economice ale persoanei minus obliga iile vinovatului219. Anume în relevarea averii i stabilirea

apartenen ei ei const una dintre cele mai grele de dovedit sarcini. De aceea aplicarea pedepsei în

forma amenzii patrimoniale în prezent practic nu se efectueaz de c tre judec toriile din

Germania.

Limita de jos a amenzii patrimoniale nu este determinat în genere, îns la aplicarea

acestei pedpse judec toria poate s nu ia în considera ie averea, care are o valoare neînsemnat .

În leg tur cu faptul, c amenda patrimonial în raport cu deten iunea penitenciar este o

pedeaps complementar , ea la fel se aplic în strict corespundere cu principiul vinov iei i nu

înseamn l rgirea limitelor pedepsei penale. Priva iunea de libertate i amenda patrimonial

trebuiesc aplicate în strict corespundere a limitelor pedepselor corespunz toare, completându-se

una pe alta. Iar termenul deten iunii penitenciare, ob inut în rezultatul înlocuirii amenzii

patrimoniale, ce nu poate fi ridicat (§ 43 , alin. 3), nu poate dep i limita superioar a pedepsei

corespunz toare.

Alin. 3 § 43 al CP al RFG prevede aplicarea priva iunii de libertate la înlocuirea amenzii

patrimoniale în caz de imposibilitate a achit rii ei. În acest caz pedeapsa închisorii se pronun

pe o perioad de la o lun pân la doi ani.

Norma cu privire la amenda patrimonial este o norm dispozitiv i nu este un supliment

obligatoriu în raport cu priva iunea de libertate. De a aplica sau de a nu aplica amenda

219 . Troendle/T. Fischer. Strafgesetzbuch und Nebengesetze . 49. Auflage. Muenchen. 1999, § 43 a.

Page 78: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

78

patrimonial judec toria hot te singur la latitudinea sa în fiecare caz concret, conducându-se

de prevederile § 43 .

Dac în corespundere cu principiul oportunit ii pedepsei se ia decizia de a aplica amenda

neasc , atunci nu se admite pronun area concomitent a pedepsei în forma amenzii

patrimoniale. Astfel de cumul este imposibil.

La prima privire poate s par , c norma despre amenda patrimonial se intersecteaz cu

prevederile CP al RFG cu privire la confiscare. În cap. 7 al sec iunii 3 a P ii Generale a CP al

RFG este prev zut confiscarea averii i ridicarea obiectelor activit ii infrac ionale. Legea cu

privire la lupta cu comercializarea ilegal a substan elor narcotice i alte forme de manifestare a

criminalit ii organizate din 15.07.1992 a l rgit considerabil prevederile despre confiscarea

averii. În timpul prezent a a numita „simpla” confiscare (§ 73) se pronun pentru s vâr irea

faptei infrac ionale, „dac autorul sau alt participant (instigatorul i complicele) au ob inut un

oarecare venit de la fapt sau din fapt ”. Spre deosebire de aceasta, norma despre confiscarea

rgit (§ 73 d) stabile te, c obiectele autorului sau altui participant (instigatorul i complicele)

se confisc i atunci, când „ circumstan ele m rturisesc despre aceea, c aceste obiecte au fost

ob inute pentru s vâr irea faptei ilegale sau în rezultatul ei”. Confiscarea l rgit se aplic chiar i

atunci, „când obiectul nu apar inea i nu se afla în dispozi ia autorului sau altui participant

(instigatorul i complicele) doar de aceia, c el ob inut de c tre persoan pentru s vâr irea unei

fapte ilegale sau în rezultatul ei”.

Page 79: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

79

Cap. III. Alternativele deten iunii penitenciare conform legisla iei Republicii Moldova i

problemele elabor rii i realiz rii normelor i standardelor în domeniul dat.

§ 1. Alternativele deten iunii penitenciare în politica penal a Republicii Moldova.

Orice societate democratic trebuie s reconsidere în mod constant principiile sale de

aplicare a justi iei, managementul resurselor penale i eficacitatea metodelor în ceea ce prive te

protejarea publicului i resocializarea infractorilor220. În cadrul investiga iilor consacrate politicii

penale aten ia de obicei se centra nu asupra elabor rii unor m suri neprivative de libertate de

influen asupra condamna ilor ci asupra problemelor criminaliz rii i decriminaliz rii anumitor

fapte. Ca rezultat, chiar dac i exist anumit diversitate de opinii ale autorilor, care au cercetat

aceast întrebare, în general în tiin s-a format, dac nu un sistem, atunci o totalitate de

principii i criterii ale criminaliz rii (decriminaliz rii)221. Îns con inutul politicii penale nu se

reduce doar la sfera criminaliz rii i decriminaliz rii.

Expresia „politic penal ” a fost folosit pentru prima oar la înc. sec. 19 în manualul s u

de drept penal, de c tre penalistul german A. Feuerbach222. Prima lucrare despre politica penal a

fost scris de juristul german Henke i s-a numit „Handbuch des Kriminalsrechts and des

Kriminal politik” (Manual de drept penal i politic penal ). Cartea a fost editat în 1923 la

Berlin223. În tiin a dreptului penal politica penal este de obicei determinat ca una dintre

direc iile de baz ale politicii de stat, în cadrul c reia se elaboreaz sarcinile de baz , principiile,

direc iile i scopul influen ei juridico-penale asupra criminalit ii, precum i mijloacele de

realizare ale lor224.

220 Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i organizarea textelorGraham W. Giles. Bucure ti: edition Exped. 2001, p. 7.221 Vezi de exemplu: . . . 1987, . 66;

. . . // . 1970. 11. . 101-103;. . . // . 1975. 4. . 67- 74;

. . . // . ., 1975. . 47-76; . ., . .

. // . 1976. 6. . 76-83;. ., . . . // XXV

. . 1977, . 113; . .. . 1979, . 48; . .

. // . 1980. 1. . 70-76.222 Merle R. Vitu A. Traite de doit criminal. Paris. 1967, p. 7.223 Pop Tr. Curs de criminologie. Cluj. 1928, p. 118.224 Vezi de exemplu: . . .

. 197,. . 4-5; . . . // XXV . .1977, . 27; . .

. // . . 1981, . 3; . . .

Page 80: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

80

Defini ia dat se refer la a a numita în elegere în sens îngust a politicii penale, care

limiteaz con inutul ei cu aplicarea m surilor juridice speciale de influen asupra criminalit ii

în temeiul dreptului penal, procesual-penal i execu ional-penal, luând în considera ie i

elabor rile criminologiei i criminalisticii.

Exist , îns , i determinarea politicii penale în sens larg. De exemplu, savan ii Kovalev

M. I. i Voronin I. A. în eleg prin politic penal direc ia activit ii de stat privind realizarea

surilor social-politice, economice i elaborarea mijloacelor juridico-penale optimale în scopul

lichid rii criminalit ii în ar 225. În corespundere cu o astfel de în elegere a politicii penale în

con inutul ei se include aplicarea m surilor cu caracter economic, ideologic i cultural, precum i

surile de constrângere statal în scopul influen rii asupra criminalit ii. Definirea politicii

penale în sens larg ca o activitate a organelor puterii de stat, ce include m suri juridice i sociale,

este expus în lucr rile lui Galiperin I. M., Gzer enzon A. A., Kurleandski V. I., Pancenko P.

N.226

Dup cum corect men ioneaz unii savan i, politica juridico-penal determin con inutul

legisla iei penale, deoarece anume principiile i tendin ele politicii juridico-penale determin

cercul faptelor considerate infrac iuni, cercul mijloacelor de constrângere statal admisibile în

lupta cu criminalitatea i principiile de aplicare ale lor227.

Acest tip al politicii determin direc iile, scopurile i mijloacele luptei cu criminalitatea i

se exprim în legisla ia penal i practica aplic rii ei.228 Reie ind din cele expuse, putem scoate

concluzia, c ori ice proces de dezvoltare a legisla iei penale reprezint totodat i procesul de

realizare i transpunere în via a politicii juridico-penale229.Con inutul politicii juridico-penale

include urm toarele direc ii de baz : determinarea principiilor influen ei juridico-penale asupra

criminalit ii, stabilirea cercului faptelor social-periculoase recunoscute drept infrac iuni

(criminalizarea) i excluderea unor sau altor fapte din fapte din num rul infrac iunilor

(decriminalizarea), stabilirea caracterului de pedepsire ale faptelor social-periculoase

(penalizarea) i a condi iilor de liberare de r spundere penal i pedeaps (depenalizarea) i

// . . 1995, . 15; Korobeev A. I. Op. cit., p. 48; Zagorodnikov N. I. Op. cit., p. 7, 10.

225 . ., . . . . 1980, . 8, 15.226 Vezi de exemplu: . ., . .

. // . .1975, . 12. 27;. . . .1970, . 179; . .

: , . . 1988.227 . . . //

. . 1992, . 3-4.228 . . . . 1982, . 53.229 . . . //

. . . . 1989, . 7

Page 81: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

81

altele legate de reglementarea practicii legisla iei cu privire la lupta cu criminalitatea i

activitatea statului de prevenire a infrac iunilor230.

Evident c politica juridico-penal se realizeaz atât în activitatea organelor de stat de

creare a normelor de drept, cât i în activitatea lor de aplicare a normelor de drept. Elaborat , pe

plan normativ, de Parlamentul rii, politica penal se înf ptuie te, în practic , de numeroase

organisme – organe de stat, organiza ii politice i nonguvernamentale – precum instan ele

judec tore ti, organele de urm rire penal (procurorul i organele de cercetare ale poli iei),

organe ale administra iei locale, organiza ii de tineret i de femei, unit ile în care cei

condamna i la închisoare, f privare de libertate, execut pedeapsa aplicat 231. Consider m c

rolul principal revine aici activit ii de creare a normelor de drept, fiindc legislatorul creeaz

baza juridic de lupt cu criminalitatea. Anume în sfera cre rii normelor de drept este

determinat criminalitatea i pasibilitatea de pedeaps , se stabile te i se diferen iaz r spunderea

penal .

Elaborarea i l rgirea aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare se petrece

preponderent în procesul realiz rii politicii juridico-penale de c tre legislator. Anume aceast

sfer a politicii penale reprezint pentru noi un interes deosebit.

Politica penal a legislatorului ar putea fi caracterizat ca arta de a crea i perfec iona

legile penale. Îns în a a caz dispare grani a între activitatea de creare a normelor în sfera

dreptului penal i politica juridico-penal . Probabil, c anume politica juridico-penal

accentueaz aten ia asupra dinamicii legisla iei, orient rii ei spre anumite scopuri i eviden iaz

priorit ile în procesul legislativ.

La diferite etape ale dezvolt rii societ ii politica penal a legislatorului era caracterizat

de anumite tendin e i priorit i. Astfel, legisla iei penale autohtone din perioada sovietic îi erau

proprii urm toarele orient ri de baz : prioritatea intereselor statului în fa a intereselor

personalit ii (de exemplu, conform Codului Penal al RSSM din 1961 omorul premeditat era

pedepsit mai blând decât sustragerea averii de stat în propor ii mari), exces de represiune

(aplicarea larg a pedepsei capitale, priva iunii de libertate, etc.), precum i tendin a de a

solu iona problemele sociale prin metodele dreptului penal. Savantul vetinovici A. L.

caracteriza politica juridico-penal a acelei perioade ca fiind o politic bazat strict pe ideologie,

având ca izvor anume ideologia violen ei, caracterizat prin ideea în spririi represiunii penale232.

230 Korobeev A. I. Op. cit., p. 50.231 Dane t., Papadopol V. Individualizarea judiciar a pedepselor. Bucure ti: editura Juridic . 2004, p. 8.232 . . : , , . //

. . 1994, . 11-12; . .. Op. cit., p. 4-5, 7, 8.

Page 82: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

82

În ea se manifest inumanismul sistemului comunist, care era predispus spre înfrico area

persoanei i, în esen , transformarea delincventului în du manul societ ii233.

Abuzul utiliz rii pedepsei închisorii, de i i nu în acea m sur , ca în timpurile staliniste,

era totu i condi ionat i de ra iuni cu caracter economic: de inu ii reprezentau o for ieftin de

munc , aplicabil pe direc iile principale ale „construc iei socialiste”.

În anii 90 ai secolului trecut a început s se formeze noua politic juridico-penal a

Republicii Moldova. Ea era în general condi ionat de schimbarea cursului politic al statului în

alte domenii. Catalizator al cre rii unui sistem mai mult sau mai pu in clar al priorit ilor noii

politici penale a devenit cre terea brusc a criminalit ii i necesitatea unei reforme cardinale a

legisla iei penale.

În politica juridico-penal contemporan nu se pune problema lichid rii criminalit ii –

idee, care ast zi este clar utopic . Politica penal deja nu tinde spre o lupt f compromisuri cu

criminalitatea, prioritar fiind influen a asupra criminalit ii în scopul mic or rii ei234. Trebuie

de men ionat, c fundamentarea tiin ific adecvat a scopurilor politicii de reac ionare la

criminalitate este deosebit de important 235. Prevenirea i controlul criminalit ii pot fi privite ca

scopuri ale politicii penale contemporane a Republicii Moldova. O perspectiv real în acest sens

pentru Republica Moldova este construirea unui stat de drept în condi iile coexisten ei cu

criminalitatea ca cu un r u inevitabil, ce presupune construirea unui proces de reac ionare la

criminalitate bazat pe principii civilizate.

În epoca reformelor de la politica penal se cer recomand ri practice pentru crearea noii

legisla ii penale. În special, constat m, c în prezent dreptul penal trebuie bazat pe noi principii

ideologice i, în primul rând, pe recunoa terea priorit ii valorilor umane cu caracter general în

fa a valorilor de grup, în acela i rând în fa a celor de clas ; legisla ia penal trebuie s fie adus

în corespundere cu realitatea criminologic din ar . Aparte eviden iem necesitatea reducerii

represiunii penale, atât pe calea revizuirii cuantumului sanc iunilor penale, cât i pe calea

asigur rii unui spectru larg de m suri neprivative de libertate de realizare a r spunderii penale.

Astfel, l rgirea aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare este recunoscut principiu

i direc ie prioritar a reformei legisla iei penale autohtone. Elaborarea unei noi legisla ii penale

233 estakov D. A. Op. cit., p. 146.234 . .

. // . .1995, . 25-26.

235 estakov D. A. Op. cit., p. 147.

Page 83: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

83

trebuie conceput i realizat , în mod integral, în acord cu noile principii i exigen e ale statului

de drept, în general, i ale administr rii actului de justi ie penal , în special236.

cercet m locul, sfera l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare în politica

juridico-penal . Dup cum am men ionat con inutul politicii penale legislative nu se reduce doar

la criminalizare i decriminalizare. Sfer important a acestei politici o constituie penalizarea

(adic , stabilirea în lege a pedepsei) i depenalizarea (adic , stabilirea în lege a temeiurilor, în

prezen a c rora este posibil refuzul de la aplicarea pedepsei i chiar liberarea de r spundere

penal pentru s vâr irea faptelor, care continu s fie prev zute ca infrac iuni). Dintre institu iile

penale, pedeapsa de drept penal ocup locul cel mai important în cadrul politicii penale, deoarece

aplicarea corect a acestora de instan ele de judecat contribuie la realizarea unei eficiente

politici penale a statului într-un interval de timp237. Îns penalizarea (depenalizarea) nu sunt

prerogative exclusiv ale legislatorului i în aceasta const deosebirea ei de procesul criminaliz rii

(decriminaliz rii), care se realizeaz exclusiv de c tre legislator. Penalizarea cuprinde sfera

aplic rii dreptului: ea reprezint procesul determin rii m surii concrete de r spundere pentru

vâr irea infrac iunii concrete, iar depenalizarea - constituie procesul liber rii persoanei

concrete de pedeaps sau r spundere penal pentru comiterea infrac iunii concrete.

Evident, c principiul l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare ac ioneaz

atât în sfera penaliz rii i depenaliz rii efectuate de c tre legislator, cât i în sfera aplic rii

dreptului de c tre organele respective de stat. Îns este absolut incontestabil, c , a a precum

legea este puterea suprem într-un stat de drept, a a i politica penal a legislatorului este net

superioar practicii aplic rii dreptului, ba, mai mult decât atât, o condi ioneaz i o dirijeaz pe

ultima. Astfel exist necesitatea unei studieri minu ioase a l rgirii aplic rii alternativelor

deten iunii penitenciare anume ca element component al politicii juridico-penale a legislatorului.

Expresia de baz a activit ii legislatorului în sfera dat constituie legisla ia penal .

Baza legislativ a luptei cu criminalitatea format în Republica Moldova în ultimul

deceniu cu greu poate fi caracterizat ca stabil i adecvat cerin elor timpului. Pân la intrarea

în vigoare a Codului Penal al Republicii Moldova din 2002, organele de aplicare a dreptului erau

„legate” în activitatea sa de Codul Penal din 1961, în care în plus permanent se introduceau

modific ri i complet ri menite m car temporar s adapteze legea veche la noile rela ii sociale. O

astfel de instabilitate, necesitatea unor schimb ri dese ale legisla iei penale, bineîn eles c nu

contribuiau unei practici consecutive de aplicare a dreptului. Reformele dese ale Codului Penal

236 Poenaru Iu. Problemele legisla iei penale. Reglement ri. Critica legii: pentru o nou concep ie. Bucure ti: edituraLumina Lex. 1999, p. 37.237 Dane t., Papadopol V. Op. cit., p. 9.

Page 84: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

84

al Republicii Moldova începând cu anii 90 ai sec. trecut i pân în 2002, de i i corespundeau

necesit ilor sociale (astfel, de exemplu, a fost esen ial modificat sistemul infrac iunilor contra

propriet ii, complet prelucrate infrac iunile economice), cu toate acestea obiectiv contribuia la

dezacordarea continu a normelor legii penale. Noile norme introduse nu rareori contraziceau

altor dispozi ii ale codului atât dup con inut, cât i dup form .

Se p rea c odat cu adoptarea noului cod va fi asigurat stabilirea reglement rii juridice.

Îns soarta Noului Cod Penal al republicii Moldova a fost imprevizibil . Deja în 2002, de odat

dup adoptarea lui, s-a creat o situa ie f precedent. Înc pân la intrarea Codului în vigoare se

preg tea un proiect de lege cu privire la modific ri i complet ri, care au schimbat esen ial atât

forma, cât i con inutul lui.

Una dintre cauzele unei astfel de situa ii poate fi necorespunderea principial ini ial a

Codului realit ii din Republica Moldova, st rii social-politice i economice din ar .

Consider m c aceast afirma ie nu poate fi acceptat ca absolut corect .

Noua legisla ie penal în mare m sur destul de reu it a lichidat lacunele penale, care s-

au creat datorit schimb rii obiectului regul rii juridice i apari iei noilor tipuri i forme ale

criminalit ii. La fel din lege au fost excluse multe norme neîntemeiate criminologic. în noua

lege au fost f cu i pa i hot râ i în direc ia deideologiz rii legisla iei, recunoa terii priorit ii

valorilor general umane. S-au rezolvat i multiplele contradic ii în interiorul Codului penal.

Precum i dintre legea penal i constitu ia Republicii Moldova, dintre legea na ional i

obliga iile interna ionale ale Moldovei.

Bineîn eles nu toate dispozi iile conceptuale au fost realizate în Codul Penal al Republicii

Moldova într-o form optimal . Aici tindem s eviden iem c în condi iile unei întemeieri

criminologice mai ferme a legisla iei se observ un surplus al represiunii penale. Aceasta se

refer atât la Partea General , în care sunt extrem de m rite limitele pedepsei cu închisoarea i

este prev zut o nou modalitate de privativ de libertate – arestul, cât i la Partea Special , în

care neîntemeiat de multe sanc iuni prev d pedeapsa închisorii.

Dorim s ne exprim m nedumerirea cu privire la introducerea pedepsei arestului i

stabilirii unui regim de executare al ei analogic deten iunii într-un penitenciar de tip închis.

Astfel ase luni de arest(limita maxim a acestei pedepse) încasate pentru o infrac iune u oar

constituie o pedeaps mai aspr decât închisoarea pe o perioad de ase luni(limita minim a

acestei pedepse), aplicat pentru o infrac iune grav care conform alin. 3 al art. 72 al CP al RM

se execut în penitenciare de tip semiînchis. Acest fapt a fost observat i de c tre unii savan i din

Page 85: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

85

Rusia, care consider , c în a a circumstan e pedeapsa dintr-o m sur de corec ie se poate u or

transforma în ceva diametral opus238.

În Noul Cod Penal se eviden iaz clar tendin a de a rezolva prin mijloacele dreptului

penal anumite probleme sociale sau economice, cu care se confrunt Republica Moldova. În

acest context legislatorul nu rareori urmeaz con tiin a social-juridic cotidian , f a o aprecia

critic, de pe pozi ii teoretico- tiin ifice i practice.

În straturile largi ale societ ii contemporane a republicii Moldova se eviden iaz clar

nostalgia dup „o mân puternic ”, dup sorirea represiunii penale. În mare parte aceasta este

manifestarea unei „în spriri” generale a societ ii, i legislatorul deseori se las influen at de ea.

Astfel, noile norme penale prev d sanc iuni mult mai aspre pentru trafic de arme, infrac iuni

economice.

Sigur, cu unele propuneri de în sprire a sanc iunilor putem fi de acord (de exemplu,

pentru trafic de arme). Îns în ori ice caz este necesar de a evita dezacordarea sistemului de

sanc iuni i neîntemeierea criminologic i practic a lor.

În acest context în sprirea majorit ii sanc iunilor nu poate fi considerat motivat . Ea nu

corespunde nici orient rilor tiin ei penale mondiale contemporane, nici posibilit ilor

economice ale rii de a înfrunta o astfel de „avalan a de inu ilor”239. Sanc iunile de drept penal

nu pot ac iona eficient decât dac corespund principiilor fundamentale ale politicii penale i ale

dreptului penal i dac sunt guvernate de aceste principii.

Dreptul penal nu este o panacee a bolilor sociale i economice ale societ ii. El poate fi

utilizat doar ca mijloc facultativ240 . Practica judiciar real , în care predomin o astfel de

modalitate aspr a pedepsei, precum priva iunea de libertate nu se acord nici cu scopurile

pedepsei declarate în lege: corectarea, reeducarea, prevenirea.

Savantul D. A. estacov men ioneaz , c severitatea excesiv a sistemului represiv se

streaz i în perioada postsovietic , nu numai fa de maturi, dar i fa de minori 241 .

Concluziile savantului se bazeaz pe situa ia în Rusia, legisla ia penal a c reia este mai blând

în privin a pedepsei închisorii: maximumul acestei pedepse în Rusia alc tuie te 20 de ani, iar în

Moldova – 25 de ani.

Paradoxal, dar legisla ia penal a Republicii Moldova cu privire la aceast pedeaps este

mai aspr i decât legisla ia penal a Uniuni Sovietice, în care se prevedea maximum 15 ani de

238 . . // . 2 / 2003. . 48.

239 În cap. I s-au adus cifre concrete privitor la „scumpetea” pedepsei închisorii în compara ie cu alternativele sale.240 . . .

. : . 2000, . 6.241 estakov D. A. Op. cit., p. 146.

Page 86: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

86

priva iune de libertate. În plus la aceasta, f a lua în considera ie experien a negativ acumulat

deja pe parcurs de dou secole cu privire la deten iunea penitenciar de scurt durat , legislatorul

a introdus o nou modalitate a pedepsei de acest tip - arestul, astfel m rind posibilit ile aplic rii

mai largi a pedepselor privative de libertate chiar i pentru infrac iunile ce nu prezint un pericol

social sporit – sfera tradi ional de aplicare a modalit ilor neprivative de libertate ale pedepsei.

În rezultat Republica Moldova se afl pe locul 12 dup num rul de de inu i la 100000 de

locuitori242. Aparent acest indice a început s scad începând cu anul 2004243, pe parcursul c ruia

a ac ionat doar Noul Cod Penal. Îns dac analiz m dinamica aplic rii amnistiilor 244 vom

observa, c aceast descre tere se datoreaz eliber rii în conformitate cu actul de amnistie din

anul 2004 a 1160 de de inu i – aproximativ 11% din cei care se aflau la moment în penitenciare.

Nu putem aprecia ca corect aceast pozi ie pe fonul, c „în prezent exist o intens

preocupare pentru ca pedepsele de baz – închisoarea i amenda – s fie dublate de sanc iuni

alternative, iar mijloacele de individualizare i de executare a pedepselor s fie diversificate,

deoarece toate acestea, înso ite de efectuarea unei juste individualiz ri a sanc iunilor penale

constituie singurul mijloc eficient pentru combaterea criminalit ii – obiectiv important al

politicii penale”245.

Sporirea calit ii oric rei legisla ii, în acela i rând i a celei penale, presupune o

prelucrare normativ optimal i înt rirea în ea a dispozi iilor, care ar asigura o „autodirijare”,

„autodeservire” reu it a ei246. Referitor la legisla ia penal una dintre problemele de genul

acesta constituie realizarea corect a pedepsei stabilite prin sentin a judec ii – condi ie

important a asigur rii lucrului efectiv al mecanismului de ap rare a dreptului. inem s

men ion m, c consider m ca incorect politica execu ional-penal în cadrul c reia înc lc rile

regimului de executare a pedepsei în penitenciar au ca rezultat aplicarea unor anumite m suri de

sanc ionare în cadrul acestei pedepse, iar înc lc rile regimului de executare a altor pedepse au ca

urmare – înlocuirea lor cu o alt pedeaps . Avem în vedere prevederile al. 7 art. 64 i al. 3 art.

67 ale C.P. al R.M. conform c rora amenda poate fi transformat în munc neremunerat în

folosul comunit ii, iar ultima la rândul s u în arest. Apreciind pozitiv faptul, c legislatorul a

prev zut posibilitatea unei în spriri treptate a pedepsei, totu i eviden iem necesitatea elabor rii

unor m suri de sanc ionare i respectiv de stimulare în cadrul regimului de executare a fiec rui

242 Vezi tabelul nr. 1.243 Vezi diagrama nr. 3.244 Vezi diagrama nr. 4.245 Dane t., Papadopol V. Op. cit., p. 9.246 ., . . (

) // . . . 1989, . 7

Page 87: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

87

tip de pedeaps , nu doar a pedepsei închisorii. Un al doilea moment, ce trebuie men ionat aici,

este faptul c cazul eschiv rii cu rea voin de la executarea deten iunii penitenciare (evadarea)

legislatorul l-a considerat o infrac iune aparte, care este cercetat dup toate normele respective

procesual-penale i penale, iar în cazurile iar în cazurile eschiv rii de la executarea pedepselor

neprivative de libertate, acestea se înlocuiesc automat cu o pedeaps mai aspr conform

propor iilor stabilite în articolele legii penale men ionate mai sus. Consider m, c eschivarea cu

rea voin de la executarea acestor pedepse constituie i ea o fapt infrac ional de sine st toare

i este pasibil de o pedeaps penal aparte. În acest context propunem formularea în Partea

Special a Codului Penal al Republicii Moldova unui nou articol, care s reglementeze acest gen

de fapte. O astfel de pozi ie ar exclude cu siguran i cazurile, când instan ele de judecat gre it

substituie pedeapsa amenzii sau muncii neremunerate în folosul comunit ii cu deten iune

penitenciar .

Astfel, prin încheierea Judec toriei mun. B i din 5 august 2002 lui T. V. m sura de

pedeaps stabilit prin sentin a aceleia i judec torii din 04. 03. 2002 în baza alin. 1 art. 225.5 al

CP în m rime de 25 salarii minime (450 de lei) pe marginea demersului executorului

judec toresc al Direc iei B i al Departamentului de executare a deciziilor judiciare din 31 mai

2002 i-a fost substituit cu priva iune de libertate pe un termen de 8 luni i 10 zile. Prin decizia

Colegiului penal al Tribunalului B i din 25.09.2002 a fost respins ca nefondat recursul declarat

de condamnatul T. V. cu men inerea încheierii instan ei de fond din 05.08.2002, îns prin decizia

Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova acesta a fost admis,

deoarece executorul judiciar nu prezentat probe care ar confirma, c T. s-a eschivat cu re voin

de la achitarea amenzii247. Analogic a fost pozi ia decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de

Justi ie a Republicii Moldova i în cazul lui L. A., care nu dispunea de surse b ne ti i nu era

angajat în câmpul muncii, deoarece executorul judiciar nu a prezentat probe despre aceia, c

condamnatul nu are avere pentru a fi sechestrat 248.

Studierea problemelor legate de infrac iune i pedeaps , iar mai precis – stabilirea

cercului actelor infrac ionale i determinarea caracterului pedepselor, pân nu de mult se realiza

în general pe c i paralele, practic f a se intersecta249. La etapa contemporan de dezvoltarea a

politicii în sfera luptei cu criminalitatea a ap rut necesitatea stringent de a uni aceste dou

curente de investigare, de a g si puncte comune între ele, de a crea o concep ie unic a

criminaliz rii i penaliz rii faptelor ca component al politicii penale a Republicii Moldova.

247 Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-26/2003 din 11.02.2003248 Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-168/2002 din 22.10.2002.249 . . . . //

. . . . 1989, . 51

Page 88: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

88

Temelia acestui proces o constituie leg tura dialectic între infac iune i pedeaps . Precum este

imposibil s ne închipuim existen a no iunii de infrac iune lipsit de tr tura sa esen ial -

pasibilitatea de pedeaps , a a i pedeapsa este de neconceput f infrac iune, c ci deriv din

ea250.

Stabilirea pasibilit ii de pedeaps a faptelor social periculoase (criminalizarea) i

determinarea pedepselor pentru ele (penalizarea) sunt legate între ele precum dou laturi ale

unuia i aceluia i proces. Volumul, caracterul, metodele i criteriile criminaliz rii influen eaz

asupra proceselor de penalizare în aceia i m sur , în care particularit ile penaliz rii au o

influen invers asupra proceselor stabilirii interdic iei juridico-penale 251 . Interdic iile i

sanc iunile trebuie s nu fie doar echilibrate între ele, dar i s fie acordate cu principiile politicii

juridico-penale penale, cu întreg sistemul dreptului pozitiv.

În lumina celor expuse consider m ca neadecvat clasificarea infrac iunilor în art. 16 al

Noului Cod Penal al Republicii Moldova. Legislatorul, punându- i în al 1 al art. 16 al CP al RM

ca scop s efectueze o clasificare a infrac iunilor în func ie de caracterul si gradul lor

prejudiciabil, în urm toarele aliniate ale aceluia i articol le subîmparte reie ind din cuantumul

maxim al pedepsei, pe care tot el a stabilit-o deja în Partea Special a legii penale. În baza la ce

criterii au fost determinate m rimile i tipurile sanc iunilor pentru infrac iuni? Reiese oare din

dispozi iile analizate, c legislatorul s-a condus în acest proces complicat – procesul penaliz rii

faptelor infrac ionale - doar de criteriul gradului prejudiciabil f a lua în considera ie i alte

criterii, precum de exemplu pericolul social al crimei i infractorului? Prin efectuarea clasific rii

date sc rii gradelor de prejudiciu al infrac iunii i s-a potrivit scara gravit ii pedepselor.

Scopurile legii penale sunt enumerate în art. 2 al CP al RM: „Legea penal ap ,

împotriva infrac iunilor, persoana, drepturile si libert ile acesteia, proprietatea, mediul

înconjur tor, orânduirea constitu ionala, suveranitatea, independen a si integritatea teritorial a

Republicii Moldova, pacea si securitatea omenirii, precum si întreaga ordine de drept. Legea

penal are, de asemenea, drept scop prevenirea s vâr irii de noi infrac iuni.”. Astfel, ap rarea

societ ii de noi infrac iuni este i un scop al legii penale, i un scop al pedepsei penale (al. 2 al

art. 61 al CP al RM). Eviden iem, c acesta este scopul esen ial, principal, asigurarea c ruia

justific existen a a înse i sistemului penal. Stabilirea pedepsei în conformitate cu caracterul

prejudiciabil al infrac iunii este absolut corect , îns în limitele cât aceasta nu contravine

umanismului legii penale. Împ rt im ideile savantului Ismailov I. A., care consider c

umanismul în sfera luptei cu criminalitatea – în acela i rând i în cadrul aplic rii i execut rii

250 Ibidem.251 Ibidem, p. 52.

Page 89: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

89

pedepselor – de loc nu presupune tendin a nelimitat spre mic orarea represiunii, ci înl turarea

surplusului ei, asigurarea utilit ii ei sociale, diferen ia ia252. Principiul umanismului se exprim

prin acel minimum al represiunii, care este compatibil cu sarcina ap rii societ ii i membrilor

ei de criminalitate i infractori i, dac se stabile te, c minimumul fixat nu corespunde situa iei,

sarcina ap rii societ ii cere o anumit l rgire sau intensificare a influen ei juridico-penale

sau execu ional-penale, o astfel de pozi ie trebuie realizat neîntârziat.

Gradul prejudiciabil al infrac iunii, reie ind din prevederile art. 15 al CP al RM, se

determina conform semnelor ce caracterizeaz elementele infrac iunii: obiectul, latura

obiectiva, subiectul si latura subiectiva. Adic , legislatorul la stabilirea asprimii pedepsei pentru

una sau alta fapt infrac ional , nu ia în considera ie tr turile criminologice specifice categoriei

date de crime i infractori, i în primul rând poten ialul lor de recidiv în urma aplic rii unei sau

altei m suri de influen juridico-penal . Mai mult decât atât, o astfel de pozi ie nu ine cont nici

de datele tiin ei execu ional-penale cu privire la eficacitatea aplic rii anumitor tipuri de pedepse

categoriilor concrete de infractori. Deci, într-o astfel de sfer a politicii juridico-penale a

Republicii Moldova precum penalizarea faptelor infrac ionale se constat o insuficient

argumentare criminologic i practic a sistemului de pedepse, ceia ce are ca efect preponderent

sporirea represiunii penale prin intermediul aplic rii abuzive a deten iunii penitenciare.

Nu putem s nu invoc m aici exemplul multor state de peste hotare, care stabilesc ca

criteriu de justificare ale aplic rii pedepsei închisorii anume aspectele criminologice ale

infrac iunii i capacitatea practic a m surii date de a preveni recidiva. Astfel, art. 1 „Limitarea

aplic rii pedepselor privative de libertate” al Legii Justi iei Penale a Angliei din a. 1991 permite

de a aplica deten iunea penitenciar doar dac :

a) Infrac iunea sau cumulul de infrac iuni au fost într-atât de serioase, încât doar

aceast pedeaps va fi echitabil ;

b) Infrac iunea este violent sau poart un caracter sexual i numai o astfel de

pedeaps va fi adecvat pentru ap rarea societ ii de dauna serioas , pe care ea o

pricinuie te253.

O astfel de pozi ie, fiind coordonat obligatoriu cu temeiurile de acordare a alternativelor

deten iunii penitenciare, ar exclude i gre elile judiciare în domeniul pronun rii sentin elor de

condamnare, care cu p rere de r u se mai întâlnesc. Astfel, Judec toria Botanica prin sentin a din

19 martie 2004 a condamnat cet enii A. C. i P. C. în baza lit. a), b) alin. (2) art. 290 al CP

252 . . . . . 1990, . 284-285.

253 ( , , , . ). . . . . . . : . 1999, . 42.

Page 90: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

90

pentru procurarea, purtarea i p strarea repetat a armelor de foc de c tre un grup de persoane

la câte 5 ani închisoare i, în baza art. 90 CP, executarea pedepsei a fost suspendat pe termen de

prob de 3 ani. Mergea vorba despre dou pistoale, un pistol-mitralier , un arunc tor de grenade,

o grenad , cartu e. Evident decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii

Moldova a prescris executarea real a pedepsei privative de libertate, luând în considera ie

pericolul social al faptei date254.

Privitor la victime sistema avea doar grij de satisfacerea sentimentelor lor josnice de

zbunare255. Nici în prezent rolul victimei în procesul penal nu a fost semnificativ m rit în ce

prive te de a influen a consecin ele, ce survin pentru infractor ca rezultat al comiterii infrac iunii.

A ap rut doar posibilitatea de a se împ ca cu delincventul în cazul, în care el a s vâr it o crim

prev zut în capitolele II-VI ale P ii Speciale, pe care legislatorul a considerat-o drept

infrac iune u oar sau mai pu in grav . Aceast inova ie este revolu ionar pentru dreptul penal

autohton i permite infractorilor, ce au comis delicte din categoria dat de a evita nu numai

pedeapsa penal , dar i procesul penal. Victimei aici îi apar ine rolul hot râtor. Cu totul alta este

situa ia în cazul în care crima nu nimere te în grupul dat sau victima nu dore te s se împace: ea

nu mai are nici o posibilitate s influen eze decizia judiciar . Cele expuse nu înseamn , c

consider m corect ca victima s determine m sura de pedeaps – aceasta este sarcina

profesionalilor, îns în cazul, în care judec toria de ultima instan consider ca adecvat

aplicarea unei m suri neprivative de libertate infractorului, legea nu-i acord victimei nici o

posibilitate de a- i asigura securitatea prin intermediul mijloacelor juridico-penale.

În conformitate cu Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de

deten ie penitenciar organul judiciar, având la dispozi ia sa posibilitatea de a alege dintr-un

anumit num r de m suri neprivative de libertate, trebuie s ia în considera ie la emiterea deciziei

necesit ile delincventului, din punct de vedere al reîntoarcerii sale la o via normal în

societate, interesele ap rii societ ii i interesele victimei, cu care în cazurile necesare trebuie

se consulte256. Cu totul alte este situa ia în Fran a i Finlanda, în care statul achit serviciile

avocatului pentru victim , dac acesta nu dispune de mijloace financiare. Astfel în proces

particip atât avoca ii învinui ilor, cît i ai victimelor.257

254 Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din 26.10.2004255 estakov D. A. Op. cit., p. 146.256 Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de deten ie penitenciar . P. 8.1257 . : . elsinki. 2003, c. 47.

Page 91: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

91

§ 2. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei.

Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei reprezint o problem

destul de complicat a dreptului penal. Problemele aplic rii ei au fost nu o singur dat în aten ia

cercet torilor autohtoni i de peste hotare258. Îns multiple întreb ri legate de condamnarea cu

suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei nu sunt solu ionate definitiv pân în prezent.

Aceasta este cu atât mai complicat, cu cât acest institut este permanent perfec ionat, iar practica

aplic rii lui relev noi i noi probleme, care necesit solu ionare la nivel teoretic i practic. În

literatura de specialitate nu exist p rere unic privitor la natura juridic a condamn rii cu

suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei, exist necesitatea perfec ion rii legisla iei în

domeniul temeiurilor acord rii ei, limitelor de aplicare, posibilit ii îmbin rii cu alte pedepse,

inclusiv cu deten iunea penitenciar , con inutului i volumului obliga iilor, impuse

condamnatului în cadrul execut rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei, procedurii în cazurile de eschivare de la executarea acestor obliga ii, intensit ii

supravegherii în decursul termenului de prob .

Putem afirma cu siguran , c în dreptul penal se vor g si pu ine institute cu privire la

natura juridic a c rora s-a expus atâta diversitate de opinii, uneori chiar absolut contradictorii,

ca referitor la esen a condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei259. Îns i

diversitatea punctelor de vedere, deja m rturise te despre utilizarea nereu it a construc iilor

juridice i ne permite s concluzion m despre necesitatea perfec ion rii lor260.

În decurs de mul i ani în legisla ia penal a Republicii Moldova se utiliza îmbinarea de

cuvinte „condamnarea condi ionat ”. În legisla ia rilor de peste hotare acest fenomen este

numit diferit: proba iunea (art. 66.00 al CP al statului New York), suspendarea condi ionat a

pedepsei (art. 56 al CP al RFG), încetarea condi ionat a urm ririi penale (art. 66 al CP al

Poloniei), neaplicarea condi ionat a pedepsei penale (art. 69 al CP al Tadjikistanului), etc.

258 . . . : . 1963; . . . :

. 1971; . . . :. 1971; . . . :

. . 1970.259 Diversitatea de opinii în lucr rile: . . . 1976, . 7-27;

. . . 1977, . 6-33; .

: . . .1981, . 24-36.260 .

. // .. . 1988, . 52

Page 92: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

92

Termenul „condamnarea condi ionat ”, în opinia unor savan i261, pe care o sus inem, nu

red corect esen a fenomenului. Condamnarea faptei infrac ionale i a infractorului nu poate fi

condi ionat – condi ionat nu se pune în executare doar pedeapsa. De aceea apreciam ca mai

adecvat noua denumire a acestui institut în legisla ie penal autohton : „Condamnarea cu

suspendarea condi ionata a execut rii pedepsei” (art. 90 al CP al RM).

Condamnarea condi ionat se aplica larg în perioada existen ei Uniunii Sovietice. În

ultimii ani înainte de destr marea acestei ri condamnarea condi ionat se pronun a fa de 13-

14% de condamna i la priva iune de libertate. În Republica Moldova aceast m sur se aplic

mult mai larg i tendin a dat este în cre tere – de la 30% în 1999 la 49.4 în 2004262.

Eficacitatea condamn rii condi ionate i modalit ii sale – amân rii execut rii sentin ei,

prev zute în Codul Penal al RSSM din 1961 este evident . Astfel, dup datele savantului

V.N.Balandin, anularea condamn rii condi ionate i amân rii execut rii sentin ei a alc tuit 2,3%

i 2,6% respectiv, iar la minori – 6% i 7,3%263.

În corespundere cu art. 90 CP al R. M. condamnarea cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei const în faptul, c daca, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen

de cel mult 5 ani pentru infrac iunile s vâr ite cu inten ie si de cel mult 7 ani pentru

infrac iunile s vâr ite din impruden a sau la stabilirea pedepsei de trimitere intr-o unitate

militar disciplinara, instan a de judecat , inând cont de circumstan ele cauzei si de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia c nu este ra ional ca acesta s execute pedeapsa

stabilit , ea poate dispune suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât in hot râre motivele condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei si termenul de prob .

În art. 90 al CP al RM, institutele existente mai înainte ale condamn rii condi ionate (art.

43 i 44 ale CP al RSSM) i modalit ii sale – amân rii execut rii sentin ei (art. 44.1 al CP al

RSSM), au fost reunite în unul singur - condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei.

Cu privire la natura juridic a acestui institut în literatura de specialitate nu exist o p rere

unic . Îns rezolvarea corect a acestei probleme are o enorm importan practic i teoretic .

În dependen de faptul cum este formulat natura juridic a condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei sunt solu ionate un ir de întreb ri legate de aplicarea pedepsei

în cazul unui cumul de sentin e, includerea acestui institut în sistemul pedepselor sau refuzul de

261 . 2. . Op. cit., p. 414.262 Vezi tabelul nr. 2.263 .

. . 1998. c. 13

Page 93: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

93

la aceasta, determinarea locului condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei

în sistemul P ii Generale a Codului Penal, etc.

În literatura de specialitate cele mai r spândite determin ri ale naturii juridice a

condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei sunt urm toarele: pedeaps

aparte 264 , m sur deosebit de educare (corectare) a condamnatului, m sur deosebit a

influen ei ob te ti, liberare condi ionat de executarea(isp irea) pedepsei 265 , o form de

individualizare a execut rii pedepsei închisorii266.

Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei a fost „uitat ” de legea

execu ional-penal , ceia ce la p rerea savantului rus Komari ki S. I. la fel a influen at asupra

indetermin rii naturii juridice a ei267.

Cele expuse ne permit s afirm m, c executarea acestei m suri juridico-penale necesit o

reglementare la nivel de lege.

În leg tur cu aceasta amintim, c în teoria dreptului penal prin sanc iune se în elege

totalitatea consecin elor negative, pe care le atrage dup sine neexecutarea cerin elor dispozi iei

normei268. Norma dreptului penal i, în acela i rând, o astfel de parte component a ei precum

sanc iunea, în opinia mai multor savan i269, se compune din prescrip iile P ii generale i P ii

Speciale ale legii penale. Dac la stabilirea pedepsei rolul principal îl joac sanc iunea articolului

concret al P ii Speciale, atunci la aplicarea condamn rii cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei norma corespunz toare a P ii Generale.

Dispozi ia art. 90 CP al RM al turi de sanc iunile articolelor concrete ale P ii Speciale

ale legii penale exprim imperativul juridic privitor la acele consecin e, care pot surveni pentru

persoana vinovat de s vâr irea infrac iunii.

264 . . . : . 1962, . 217; . .. : .

1962, . 53; . . . // . 23. . 4. .

1965. . 143; . . : . 1929,. 452.

265 . . . // . . 1963. . 32. . 6. . 194; . .

. : . 1957, . 4;. . . Op. cit., p. 10; . .

. . . : . 1960, . 6; . .

. Op. cit., p. 19.266 Lomako V. A. Op. cit., p. 27.267 .

. // .. . 1988, . 52.

268 . . 1. . 1980, . 180.269 . . . ., , 1967, . 115.

Page 94: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

94

Acest institut, constituind o sanc iune a normei juridico-penale, formuleaz o oarecare

alternativ tipurilor existente de pedeaps penal .

Astfel, sanc iunea normei juridico-penale se exprim sau în forma pedepsei penale,

surii de siguran sau în forma altei m suri juridico-penale (condamnarea cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei). O a patra variant a aplic rii sanc iunilor normelor juridico-

penale nu exist .

Aceast afirma ie are o mare importan pentru interesele construirii unei legisla ii penale

i execu ional-penale noncontradictorii dup esen a sa precum i libere de construc ii complicate

i neclare.

Din acest punct de vedere, sus inem p rerea acelor savan i270, care consider , c este

binevenit înl turarea din legisla ia penal a înse i posibilit ii existen ei sanc iunii normei

juridico-penale în alt form decât pedeapsa penal (cu excep ia cazurilor aplic rii m surilor de

siguran ).

Sarcina transform rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei într-

un nou tip de pedeaps , în opinia noastr , nu este complicat i const preponderent în revizuirea

formei juridice, care nu va necesita introducerea unor corective principiale în practica de aplicare

a dreptului. Aceasta este condi ionat de faptul, c , dup cum s-a men ionat, dup natura sa

condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei este omogen pedepsei.

În acest sens, I. M. Galiperin men ioneaz , c aprecierea corect a institutului

corespunz tor în sistemul m surilor juridico-penale este legat de volumul i gradul influen ei

represive asupra vinovatului, de aceia o importan principial cap problema includerii unei

sau altei m suri în num rul tipurilor de pedeaps 271.

Sus inem p rerea acelor savan i, care consider c condamnarea cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei con ine volumul s u de represiune, care este mai întâi de toate

determinat prin obliga ia condamnatului de a se afla în decursul unei anumite perioade de timp

sub controlul organelor de stat care execut sentin a. De aici decurg un ir de obliga ii ale

condamnatului i ale altor subiec i: obliga ia condamnatului de a- i da darea de seam cu privire

la comportamentul s u, dreptul organelor, ce execut sentin a, de a ob ine informa ii despre

comportamentul condamnatului de la diferite organiza ii de stat sau ob te ti, i corespunz tor,

obliga ia subiec ilor de furniza o astfel de informa ie etc.

270 . . // .

. . 1988, . 54.271 . , . .1983, . 59.

Page 95: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

95

De aceia consider m, c transformarea condamn rii cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei într-o modalitate a pedepsei are un ir de temeiuri conving toare.

Aceast transformare ar permite:

ü Simplificarea normelor corespunz toare cu caracter execu ional;

ü Crearea unui sistem logic de înlocuire a unei pedepse prin altele în

dependen de comportamentul vinovatului.

Apreciem ca corect pozi ia acelor savan i, care consider c condamnarea cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei dup natura sa juridic reprezint nu altceva decât o ordine

deosebit de aplicare (realizare) de c tre judecat a pedepsei pronun ate anterior272. Acest punct

de vedere reprezint o varietate a abord rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei în calitate de pedeaps penal 273. Aceast pozi ie este împ rt it nu numai de c tre

savan ii mai multor state de peste hotare, dar este chir i pozi ia legislatorului multor ri

europene.

Aceast opinie, totu i, pare a fi cea mai apropiat de realitate din urm toarele

considerente. Pedeapsa închisorii nu presupune un con inut egal al represiunii pentru toate

categoriile de infractori. Conform art. 72 al CP al RM se prev d trei categorii de penitenciare (de

tip deschis; de tip semiînchis; de tip închis) cu diferit regim de deten ie, în care condamna ii sunt

repartiza i în dependen de gravitatea infrac iunii comise i de pericolul social al personalit ii

lor. Executarea pedepsei închisorii este bazat pe regimul de de inere progresiv, esen a c ruia

const în de inerea la început în regim celular i, în m sura îndrept rii i a comport rii bune a

condamnatului, trecerea la de inerea în comun, apoi la o faz intermediar , un fel de

semilibertate, iar la urm trecerea la liberarea condi ionat 274. Astfel liberarea condi ionata de

pedeapsa înainte de termen, în cadrul c reia condamnatului conform al. 2 al art. 91 al CP al RM

îi pot fi impuse condi iile specifice condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei, constituie ultima etap a regimului de deten ie – forma cea mai u oar a pedepsei

închisorii. Din prevederile legii penale reiese i faptul, c dup con inutul s u condamnarea cu

suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei i liberarea condi ionata de pedeapsa înainte de

termen sunt identice, deosebirea constând în faptul, c condamnarea cu suspendarea condi ionat

a execut rii pedepsei se aplic individului îndat dup pronun area pedepsei, judec torul fiind

încrezut, c este posibil corijarea lui f izolare de societate, iar în cazul liber rii condi ionate

272Lomako V. A. Op. cit., p. 27; . . . . 1963, . 6.

273 . 2. . Op. cit., p. 205.274Oancea I. Drept execu ional penal. Bucure ti: editura ALL. 1997, p. 91.

Page 96: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

96

de pedeapsa înainte de termen aceast încredere lipse te la momentul aplic rii pedepsei, dar

apare dup executarea unei p i a deten iunii penale reale.

Un alt argument în favoarea acestei pozi ii constituie faptul, c cât i în cadrul condamn rii

cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei, atât i în cadrul pedepsei închisori –

nesupunerea cerin elor regimului de executare a pedepsei (neexecutarea obliga iilor impuse)

duce la în sprirea formei de executare – conform al. 4. al art. 265 C. exec. al RM nu este posibil

transferarea de inutului din regimul ini ial de de inere în regimul comun sau de resocializare.

Criticii pozi iei date invoc argumentul, c recunoa terea condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei drept pedeaps este complicat de faptul, c în cazurile

înlocuirii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei cu pedeapsa închisorii,

executat ar trebui doar partea neexpirat a termenului de prob al condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei275.

O astfel de afirma ie nu pare a fi corect , deoarece condamnarea cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei are un nivel de represiune redus. Aceast ordine de realizare a

pedepsei, având o influen ad ug toare asupra condamnatului, contribuie atingerii scopurilor

concrete ale pedepsei cu implicarea minimal a represiunii penal276. Unii savan i chiar neag

prezen a acesteia, reducând condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei la o

sur de influen educativ 277. În esen aceea i pozi ie o ocup i savantul rus Balandin V. N.

El consider , c esen a pedepsei este represiunea, iar esen a condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei este educarea, care î i g se te expresia într-o influen psiho-

pedagogic deosebit asupra condamnatului în scopul corect rii lui278.

Amintim în acest context, c pedeapsa, ca sanc iune juridic , este o m sur cu un dublu

caracter – unul coercitiv i altul corectiv 279 . Astfel aplicând condamnarea cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei judecata reduce la maximum caracterul coercitiv, p strând

caracterul corectiv. În cazul în care condamnatul încalc regimul de executare al acestei m suri,

este normal ca judecata s poat restabili nivelul coercitiv în deplin volum specific pedepsei date.

Dup cum s-a men ionat în capitolul precedent, în ultimul timp multe state au întreprins

suri în vederea sporirii efectului coercitiv al analogiilor condamn rii cu suspendarea

275 . 2. . Op. cit., p.203.276Lomako V. A. Op. cit., p. 27.277 X. . .

. 44. . 1966, c. 193; . //XXII . . 1962, c. 351; .

// . 1963. N 12. c. 48; . . Op. cit., p. 10;

278 Balandin V. N. Op. cit., p. 7.279 Basarab M. Drept penal. Partea general . Ia i: editura Funda iei Chemarea. 1992, p. 134.

Page 97: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

97

condi ionat a execut rii pedepsei prev zute de legisla iile penale ale acestor ri. Aceasta se

efectueaz pe urm toarele c i:

§ Asigurând o supraveghere mai riguroas asupra condamnatului, inclusiv prin

mijloace electronice (supravegherea intensiv , arestul la domiciliu, monitorizarea

electronic );

§ Sporind num rul i asprimea obliga iilor impuse condamnatului la aceast m sur ,

inclusiv combinând aceste m suri în esen nerepresive cu altele represive, precum

amenda, munca neremunerat în folosul comunit ii i chiar deten iunea

penitenciar pe o perioad scurt (de exemplu, ordinele combinate în Anglia).

Astfel de solu ii l rgesc sfera faptelor social-periculoase, pentru care s-ar putea pronun a

proba iunea sau condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei i permit unui

num r mai mare de infractori s evite penitenciarele f a leza scopul pedepsei penale de

restabilire a echit ii sociale, c ci condamna ii sunt totu i supu i unor suferin e ca r splat pentru

infrac iunile comise.

Reie ind din temeiurile de baz ale aplic rii pedepsei i unii savan i din spa iul ex-sovietic

accept ideea aplic rii reale a multor pedepse complementare în cazul condamn rii cu

suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei 280 . Vechea legisla ie penal permitea doar

aplicarea amenzii penale. În a a condi ii mul i speciali ti au propus modificarea situa iei create i

acordarea judec torilor a posibilit ii de a aplica în cazul condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei în afar de amend i alte pedepse complementare281. Îns

existau i p reri contrare. În opinia unor savan i aceast pozi ie a legislatorului nu este corect ,

deoarece aplicarea altor pedepse în cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei contravine naturii juridice a acestui institut i nici chiar amenda nu este admisibil . În

caz contrar pedeapsa complementar va sustrage aten ia condamnatului de la necesitatea

respect rii stricte a condi iilor condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei282.

Reie ind din experien a pozitiv acumulat de rile europene dezvoltate i cele ale

Americi de Nord în aceast sfer , apreciem ca corect pozi ia legislatorului Republicii Moldova,

280 Lomako V. A. Op. cit., p. 60.281 . . . //

. 1664. 6. . 100; . . // . 1967. 9. . 100; Lomaco V. A. Op. cit., p. 61.

282 . . . . . 1966. . 18; . .

. : . 1958, . 152; . .. // . 1660.

10. . 104.

Page 98: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

98

care în al. 5 al art. 90 CP al RM a permis judec toriilor de a stabili în cazul condamn rii cu

suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei pedepse complementare.

Totu i, dorim s remarc m ar fi mai util, dac aceste pedepse nu s-ar pronun a ca

complementare, ci ca elemente ale condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei, menite s sporeasc eficacitatea acestei m suri, s insufle un respect mai mare fa de

ea condamna ilor i membrilor societ ii. Adic , propunem includerea în con inutul condamn rii

cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei a elementelor institutului înlocuirii par iale a

pedepsei penale cu o pedeaps mai blând . Aceast idee pare a fi cu atât mai logic în condi iile,

în care legislatorul a prev zut deja, al turi de liberarea condi ionat de pedeapsa înainte de

termen, i înlocuirea p ii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blânda pentru aceea i

categorie de fapte social-periculoase (art. 92 al CP al RM). Un alt argument, care confirm

ra iunea unor astfel de propuneri ar constitui faptul, c aceste pedepse deja con in în sine

elemente ale condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei în forma amenin rii

cu înlocuirea acestora, în caz de eschivare cu rea voin de la executarea lor, printr-o pedeaps

mai aspr .

O asemenea aplicare a pedepselor în cadrul condamn rii cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei ar permite i solu ionarea corect a problemei înlocuirii acestei m suri cu

pedeapsa închisorii, excluzându-se din termenul total al execut rii acesteia partea

corespunz toare realizat sub forma altor pedepse de înlocuire.

Astfel caracterul corectiv, propriu condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei, ar fi completat cu caracterul represiv al altor pedepse, ceea ce ar l rgi sfera de aplicare

a alternativelor deten iunii, ar contribui mai efectiv realiz rii scopurilor pedepsei penale i ar

exclude efectele negative, pe care le posed deten iunea penitenciar .

O pozi ie analogic ar trebui adoptat i fa de utilizarea acestui institut în ansamblu cu

supravegherea intensiv , arestul la domiciliu i monitorizarea electronic – problem , care va fi

analizat mai detaliat în urm toarele paragrafe.

Con inutul condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei include în sine

respectarea de c tre condamnat a anumitor obliga ii. Legisla ia penal veche nu prevedea

obliga ii în cazul condamn rii condi ionate, ceia ce reducea rolul educativ al m surii i mic ora

considerabil posibilit ile de control a comportamentului condamnatului. Legea penal nou a

Republicii Moldova prevede urm toarele obliga ii:

a) s nu-si schimbe domiciliul f consim mântul organului competent;

b) s nu frecventeze anumite locuri;

Page 99: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

99

c) s urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boal

veneric ;

d) s acorde o sus inere material familiei victimei;

e) s repare daunele cauzate in termenul stabilit de instan .

Cu p rere de r u prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 legislatorul a exclus lit. (f), care

acorda judec toriei dreptul de a impune condamnatului i alte obliga ii. Faptul dat reduce

posibilit ile de individualizare a m surii date. Accentu m c în practica aplic rii dreptului penal

apar deseori situa ii când lista dat de obliga ii nu este de ajuns pentru:

Ø Asigurarea protec iei societ ii i prevenirii de noi infrac iuni din partea

condamnatului;

Ø Resocializarea infractorului;

Ø Realizarea scopurilor educative ale pedepsei;

Ø Asigurarea intereselor victimei;

Ø Sporirea, în cazurile în care judecata consider necesar, a represiunii penale.

Aceast situa ie contravine Regulilor de la Tokio, care stabilesc în p. 12.1, c dac organul

competent determin condi iile, care trebuiesc respectate de c tre delincvent, el este obligat s ia

în considera ie atât interesele societ ii, cât i interesele i drepturile delincventului i victimei.

Punctul 12.2 ale aceluia i document interna ional specific , c aceste condi ii trebuie s fie

practice , precise i, pe cât este posibil, pu ine la num r i s fie îndreptate spre mic orarea

probabilit ii reîntoarcerii delincventului spre activitate penal i sporirea probabilit ii

întoarcerii individului la o via normal în societate, luându-se în considera ie i interesele

victimei283.

Astfel actul dat cu caracter normativ prescrie c lista obliga iilor în cazul aplic rii

condamnatului a unei masuri neprivative de libertate trebuie s fie necesar i destul pentru

solu ionarea tuturor problemelor enumerate mai sus, cu excep ia sporirii represiunii penale. Am

accentuat deja necesitatea reorient rii politicii penale a Republicii Moldova spre o mai ferm

asigurare a intereselor victimei i protejare a societ ii de posibilitatea comiterii unor noi crime

de c tre condamna ii afla i în libertate. Acestor sarcini ar trebui s corespund toate alternativele

deten iunii penitenciare.

Dorim s amintim, c legisla iile penale ale unor state divizeaz aceste obliga ii în

obligatorii i în op ionale, adic judecata este obligat s înainteze oarecare cerin e fa de

condamna i din lista celor obligatorii. O asemenea practic ne pare extrem de binevenit i

283 Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de deten ie penitenciar . P. 12.1, 12.2.

Page 100: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

100

pentru Republica Moldova. Lista condi iilor obligatorii ar trebui s includ în primul rând

obliga ii cu privire la asigurarea securit ii societ ii i ap rarea intereselor victimei, indiferent de

faptul care ar fi gradul represiv al acestor m suri (de exemplu, o supraveghere intensiv în

scopul evit rii s vâr irii de c tre condamnat a unor noi infrac iuni – posed totodat i un nivel

considerabil de represiune). În acest context, condi iile cu privire la reeducarea i corectarea

persoanei nu trebuiesc subestimate

În art. 90 al CP al RM nu este solu ionat întrebarea din ce moment se începe curgerea

termenului de prob : din momentul pronun rii sentin ei de condamnare sau din momentul

mânerii ei definitive. În legisla ia majorit ii statelor de peste hotare este specificat c curgerea

termenului de încercare începe din momentul r mânerii sentin ei definitive (de exemplu al. 3 al

art. 71 al CP al Republicii Tadjikistan, art. 56 al CP al RFG, art 67 al CP al Poloniei).

Constat m, c i în Moldova calcularea termenului de încercare ar trebui s înceap din

momentul r mânerii sentin ei definitive.

Men ion m, c nu în toate rile este acceptat o astfel de procedur . În corespundere cu p.

„a” al art. 3564 al Ansamblului de legi ale SUA termenul de încercare începe s curg din ziua

pronun rii sentin ei.

§ 3. Perspectiva îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii

pedepsei cu m suri restrictive de libertate, inclusiv cu deten iunea penitenciar .

Analiza legisla iilor rilor de peste hotare, efectuat în capitolul precedent, m rturise te

mai întâi de toate despre aceea, c în prezent în aceste ri se manifest tendin a spre o mai larg

aplicare a pedepselor neprivative de libertate, inclusiv a celor, care doar reduc libertatea într-o

anumit m sur . În acest context pe primul plan sunt înaintate cerin ele fa de persoanele

condamnate la pedepsele alternative deten iunii penitenciare, în acela i rând, în sprirea

regimului, l rgirea cercului de limit ri de drept impuse lor. Eficacitatea aplic rii acestor limit ri

de drept se atinge pe calea supravegherii corespunz toare a comportamentului condamna ilor.

Un anumit interes pentru perfec ionarea sistemului de sanc ionare al republicii Moldova

reprezint pedepsele restrictive de libertate, care- i g sesc tot mai mult spa iu în practica de

aplicare a dreptului penal în multe ri de peste hotare. Specificul acestor sanc iuni const în

faptul, c ele îmbin elemente ale condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei i ale

priva iunii de libertate. Am men ionat în capitolul precedent, c , în general, astfel de pedepse se

exprim ori în forma condamn rii condi ionate cu suspendarea condi ionat a pedepsei, ori în

forma unei pedepse aparte. Deja ne-am exprimat opinia privitor la natura juridic a condamn rii

Page 101: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

101

cu suspendarea condi ionat a pedepsei, pe care o vedem mai degrab pedeaps , decât alt

sur juridico-penal , de aceia consider m, c formularea în forma pedepsei a m surilor, care

prev d o supraveghere intensiv a comportamentului condamnatului este cea mai reu it .

Ideea îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei cu alte pedepse,

precum amenda sau munca neremunerat în folosul comunit ii, în scopul sporirii represiunii

acesteia i respectiv a l rgirii sferei de aplicare a ei, necesit o dezvoltare logic în direc ia

atingerii acelora i scopuri prin intermediul tr turilor represive proprii m surii date. Mai mul i

savan i consider , c condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei posed un grad

propriu al represiunii284. Evident sporind aceste limit ri de drept prin metodele pe care deja le-au

utilizat multe state europene i nordamericane, vom ob ine noi forme neprivative de libertate ale

pedepsei, aplicabile în calitate de alternativ termenelor destul de îndelungate ale deten iunii

penitenciare. Practica principal în acest domeniu const în urm toarele:

1. limitarea dreptului de deplasare a condamnatului, îns f a-l plasa într-o institu ie

penitenciar ;

2. impunerea altor obliga ii cu caracter represiv;

3. stabilirea unei supravegheri intensive dup condamnat nu doar în vederea asigur rii

realiz rii obliga iilor impuse, dar în general în scopul neadmiterii unui comportament amoral sau

infrac ional;

4. îmbinarea regimului condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei sau celui

exprimat prin precedentele trei puncte cu perioade scurte de deten iune penitenciar (în timpul

nop ii sau pe perioada zilelor de odihn i de s rb toare).

De regul condamnatului i se restrânge dreptul de deplasare în afara domiciliului în

anumite ore i i se interzice frecventarea anumitor localuri, asigurându-se executarea acestora

printr-o supraveghere de un anumit grad. Variind gradul de limitare al libert ii persoanei i

stricte ea controlului exercitat ob inem diferite regimuri de executare a acestei pedepse.

Reie ind din cele expuse mai sus consider m, c cel mai reu it ar fi de clasificat pedepsele

alternative deten iunii penitenciare ob inute prin utilizarea metodelor enumerate în dependen

de gradul de limitare al libert ii:

1. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei simpl .

284 . . // .

. . 1988, . 54.

Page 102: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

102

2. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei simpl îmbinat

cu pedepse i obliga ii pecuniare – amenda simpl , amenda în taxe zilnice,

cau iunea.

3. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei sub supraveghere

(cu regim de încercare).

4. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei cu executarea

muncii neremunerate în folosul comunit ii.

5. Arestul la domiciliu.

6. Arestul la domiciliu cu supraveghere electronic .

7. Arestul penitenciar la sfâr it de s pt mân .

8. Semideten iunea penitenciar .

Reie ind din faptul suprapopul rii penitenciarelor Republicii Moldova, arestul al domiciliu

are mari perspective în calitate de alternativ a pedepsei închisorii. Introducerea acestei m suri în

lista pedepselor penale este favorizat i de faptul, c organele de aplicare a dreptului ale rii

noastre deja au o anumit experien de aplicare a e i în calitate de m sur preventiv în cadrul

cercet rii penale. Alin. 1 al art. 188 al CPP al RM define te arestarea la domiciliu ca fiind

izolarea b nuitului, învinuitului, inculpatului de societate in locuin a acestuia, cu stabilirea

anumitor restric ii. Savan ii beloru i Mâtnik P. i Skripko T. reie ind din defini ia dat 285

eviden iaz urm toarele tr turi specifica m surii date.

Ø În primul rând, ea reprezint o m sur preventiv , i corespunz tor posed

toate tr turile proprii m surilor preventive, constrângerii procesuale i de

stat.

Ø În al doilea rând, arestul la domiciliu este legat de reducerea libert ii

nuitului sau învinuitului, ceea ce se exprim prin impunerea limit rilor de

drept corespunz toare, care îl împiedic :

1. se ascund de organele de urm rire penal i de judecat ;

2. împiedice mersul cercet rii penale i judiciare;

3. comit o fapt antisocial prev zut de legea penal ;

4. împiedice execut rii sentin ei.

Ø În al treilea rând, arestul la domiciliu presupune izolarea b nuitului sau

învinuitului de societate286.

285 Art. 125 al CPP al Republicii Belorusia define te arestul la domiciliu exact la fel ca i art. 188 al CPP alRepublicii Moldova.286 . . . // . 2001. 4. . 36.

Page 103: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

103

Astfel, este evident analogia acestei m suri cu arestul, care în caz de condamnare se ia în

considera ie în calitate de o parte a pedepsei. Suntem convin i, c crearea în baza acestei m suri

preventive a unei nou m suri de pedeaps nu va trezi mari dificult i în practica de aplicare a

dreptului.

Al. 2 al art. 188 prescrie, c m sura dat poate fi aplicat persoanelor care se învinuiesc de

comiterea unei infrac iuni u oare, mai pu in grave sau grave, precum si de comiterea unei

infrac iuni din impruden a. Fata de persoanele care au dep it vârsta de 60 ani, de persoanele

invalide de gradul I, de femeile gravide, femeile care au la între inere copii in vârsta de pân la

8 ani, arestarea la domiciliu poate fi aplicata si in cazul învinuirii de comitere a unei

infrac iuni deosebit de grave. Consider m, c temeiurile date de pronun are a arestului la

domiciliu în calitate de m sur preventiv pot fi p strate ca criterii de acordare a acestei m suri

în calitate de pedeaps , dac legislatorul va considera necesar s o instituie. Totu i, reamintim c

criteriile de clasificare a infrac iunilor în Codul Penal al Republicii Moldova ar trebui s fie

revizuite în conformitate cu pericolul social real, pe care îl prezint infrac iunea i infractorul,

fapt despre care deja am vorbit în paragrafele precedente.

Legea prevede c arestarea la domiciliu este înso it de una sau mai multe din

urm toarele restric ii:

1) interzicerea de a ie i din locuin a;

2) limitarea convorbirilor telefonice, recep ion rii si expedierii coresponden ei si

utiliz rii altor mijloace de comunicare;

3) interzicerea comunic rii cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuin a sa.

Persoana arestat la domiciliu poate fi supusa obliga iilor:

1) de a men ine in stare de func ionare mijloacele electronice de control si de a le

purta permanent;

2) de a r spunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de

control, de a se prezenta personal la organul de urm rire penala sau la instan a de judecata la

timpul fixat.

Bineîn eles cercul dat de limit ri de drept este determinat de faptul, c m sura dat în

prezent se aplic doar ca m sur preventiv i este mult prea îngust pentru o pedeaps penal . De

exemplu, sunt necesare astfel de obliga ii, care se pronun în cazul condamn rii cu suspendarea

condi ionat a execut rii pedepsei: sa urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie,

toxicomanie sau de boala venerica; sa acorde o sus inere materiala familiei victimei; sa repare

daunele cauzate in termenul stabilit de instan a etc. Suger m, c deoarece toate m suri juridico-

penale cercetate în paragraful dat sunt în esen m suri restrictive de libertate, în con inutul lor ar

Page 104: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

104

putea fi incluse toate cerin ele, care se pot aplica condamnatului cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei. Astfel, formulând norma penal cu privire la arestul la domiciliul,

legislatorul poate s se reduc doar la formularea obliga iilor, care reflect esen a pedepsei date.

le cercet m mai atent.

Interzicerea de a ie i din locuin a. Aceast m sur are atât momente pozitive, cât i

negative. Pozitiv este faptul, c , aflându-se permanent acas , persoana (de regul ) nu poate

continua activitatea infrac ional , precum i s se opun înf ptuirii justi iei. Interzicerea de a

si locuin a îl lipse te pe condamnat de posibilit ile date. Îns , aflându-se permanent acas ,

persoana nu este în stare s i satisfac necesit ile: nu poate munci, procura produse alimentare,

alte lucruri necesare (persoana aflat sub arest la domiciliu nu este asigurat de c tre stat i

trebuie s se îngrijeasc singur )287 . Pare a fi mai corect de formulat aceast obliga ie ca

interzicerea total sau în anumite perioade de a ie i din locuin . Judec torul în comun acord vor

stabili regimul de executare al acestei pedepse, inclusiv orele, în care condamnatului i se va

permite s plece la serviciu sau la studii, precum i procedura de ob inere a permisiuni de ie i în

cazuri excep ionale. Regulile, care vor reglementa aceste i alte momente de executare, este

rezonabil de a le include în legea de executare a sanc iunilor penale.

Limitarea convorbirilor telefonice, recep ion rii si expedierii coresponden ei si

utiliz rii altor mijloace de comunicare. Utilizarea acestei m suri este rezonabil doar în cazul

când este necesar de a întrerupe leg turile cu al i infractori (de exemplu, fo ti complici), de aceia

ea ar trebui s aib un caracter op ional i, pe cât este posibil, s se indice concret cu care

persoane nu se permite de comunicat.

Interzicerea comunic rii cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuin a sa.

sura dat o completeaz pe cea precedent în vederea limit rii contactelor nedorite ale

condamnatului.

Obliga ia de a men ine in stare de func ionare mijloacele electronice de control si

de a le purta permanent. Evident, prin introducerea obliga iei date în art. 188 al CPP al RM,

legislatorul a intuit introducerea monitorizarii electronice în practica de aplicare a dreptului din

ara noastr . Suntem de p rerea, c în calitate de pedeaps supravegherea electronic ar trebui s

fie prev zut într-un articol aparte ca fiind forma cea mai aspr a arestului la domiciliu.

Procedura execut rii acestei pedepse, de regul , se deosebe te doar prin portul unor dispozitive

speciale, de aceia, ad ug tor la condi iile isp ire a restului la domiciliu, este necesar de inclus

obliga ia condamnatului de a achita plata pentru procurarea acestor mijloace tehnice.

287 . . . // . 2001. 4. . 37.

Page 105: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

105

Obliga iile de a r spunde la semnalele de control sau de a emite semnale

telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urm rire penala sau la

instan a de judecata la timpul fixat. Obliga iile date reies direct din esen a pedepsei date i

reprezint un mijloc de control a respect rii de c tre condamnat a regimului de executare al

acesteia.

Astfel introducerea acestei pedepse în legisla ia penal prezint cele mai pu ine dificult i.

Cu totul alta este situa ia în cazul arestului la sfâr it de s pt mân i semideten iunii. Dup cum

am men ionat în capitolul precedent, esen a acestor pedepse const în petrecerea doar a unei

anumite perioade în penitenciar, restul timpului urmând s se afle în mediul s u obi nuit.

Realizarea acestora, deci, necesit spa ii penitenciare în preajma domiciliului condamnatului,

fapt imposibil de realizat în toate localit ile Republicii Moldova. Situa ia se complic i mai

mult, dac inem cont i de faptul, c condamna ii la m sura dat trebuiesc caza ii separat de

de inu ii obi nui i.

În acest sens, cea mai mare perspectiv o are pedeapsa arestului la sfâr it de s pt mân .

Luând în considera ie teritoriul mic pe care îl ocup Republica Moldova, existen a izolatoarelor

de anchet i anumitor organe de executare a pedepselor în toate centrele raionale i ora ele mari

ale rii nu va fi greu de organizat executarea acesteia, iar condamna ii vor reu i s ajung

pt mânal la timp la locul de isp ire al pedepsei date.

§ 4. Munca neremunerat în folosul comunit ii.

Codul penal nou intrat în vigoare la 01.06.2004 a introdus în legisla ia penal a R.

Moldova o nou pedeaps „Munca neremunerat în folosul comunit ii”. Introducerea ei pare a

fi o direc ie de perspectiv în sensul l rgirii cercului de pedepse alternative deten iunii

penitenciare.

Privit mai aproape, executarea muncii neremunerate se caracterizeaz mai întâi prin

faptul c condamnatul în loc s execute pedeapsa în penitenciar este pus s munceasc pe durata

execut rii pedepsei; în al doilea rând executarea acestei pedepse este înso it de o serie de

restric ii i limit ri ale unor drepturi ale condamnatului, cum este dreptul la retribuirea muncii,

regimul muncii, libertatea alegerii locului de munc etc.; în al treilea rând dac condamnatul

munce te disciplinat i î i îndepline te obliga iile ce-i revin, la terminarea duratei pedepsei

aplicate se socote te c i-a executat pedeapsa în caz contrar îi poate fi stabilit executarea

pedepsei într-un loc de de inere (conform prevederilor alin. 3 art. 67 CP RM).

Page 106: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

106

Ideea c uzitoare pentru introducerea acestei modalit i de pedeaps a fost înlocuirea

execut rii pedepsei închisorii în penitenciar cu munca util în stare de libertate. În felul acesta,

pe de o parte, se ajut la realizarea scopului execut rii pedepsei, acela al educ rii prin munc i

al respectului fa de drept, iar pe de alt parte condamnatul este ferit de regimul penitenciar,

care este mai dificil i de multe ori d rezultate îndoielnice în privin a reeduc rii i corij rii lui.

În fa a savan ilor care au elaborat Noul Cod Penal i Noul Cod de Executare a fost pus

sarcina la maximum s asigure largi alternative pedepselor privative de libertate, introducând cît

mai multe pedepse nelegate de izolarea condamnatului de societate. Era recomandabil de a

utiliza pe larg, experien a înaintat a rilor de peste hotare, în special a a pedepse ca munca

neremunerat în folosul comunit ii, reducerea libert ii i arestul. O astfel de pozi ie nu era

perceput cu optimism de c tre to i speciali tii în materia dreptului penal i execu ional-penal288.

Îndoieli existau nu cu privire la pozi ionarea problemei – ea era recunoscut ca corect ,

ci în privin a direc iilor de realizare a acestor idei, în tendin a de a copia orbe te experien a

str in în realitatea R. Moldova.

De exemplu, munca neremunerat în folosul comunit ii pe larg aplicat în rile de

peste hotare exista de mult în R. Moldova în modalitatea muncii corec ionale i la p rerea unor

autori eficacitatea aplic rii ei era destul de joas 289. De aceea, în opinia, lor eviden ierea acestor

categorii în tipuri independente (de i i modernizate) de pedeaps nu va spori cu mult

rezultativitatea aplic rii lor. Dup cum arat experien a rilor de peste hotare eficacitatea ei

necesit cheltuieli financiare esen iale în scopul cre rii locurilor de munc special destinate

categoriilor date de condamna i. În calitate de exemplu putem aduce Finlanda, în care guvernul a

eliberat mijloace pentru crearea a 100 mii de locuri de munc , ceea ce nemijlocit i-a f cut

efectul asupra diminu rii num rului celor condamna i la priva iune de libertate. Ca rezultat

aceast ar care ocupa mai înainte unul dintre primele locuri dup indicele celor condamna i la

priva iune de libertate la 100 mii de locuitori, a trecut în grupa rilor cu cel mai favorabil indice

dup criteriul dat, în timp ce noi a a i r mânem în fruntea celor mai nefavorabile ri290.

În afar de aceasta este necesar de creat un serviciu destul de ramificat care ar pune

în executare acest tip de pedeaps . Ast zi, legea prescrie c pedeapsa dat trebuie s fie

executat de c tre Serviciile de Executare ale Ministerului Justi iei al R. Moldova.

288 . . . . . 2002, . 52.289 Ibidem.290 Vezi tabelul nr. 1.

Page 107: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

107

Din punct de vedere al naturii juridice pedeapsa muncii neremunerat în folosul

comunit ii const în antrenarea condamnatului în afara timpului serviciului de baza sau de studii

la munca determinat de autorit ile publice locale (alin.1 art.67 C.P.R.M.).

Aceast pedeaps prezint o serie de avantaje i anume:

• Condamnatul nu este rupt de familie i de mediul s u profesional;

• Munca în libertate este mai u oar din punct de vedere fizic i moral;

• Procesul de reeducare este mai eficient într-un loc de munc în liberate, decât

într-un loc de de inere.

Este adev rat munca aceasta atrage o seam de restric ii, dar i acestea sunt mai u or de

suportat decât executarea pedepsei într-un penitenciar.

Alin. 2 al art. 67 C.P. R.M. determin c munca neremunerat se stabile te pe un termen

de la 60 la 240 ore i se execut de la 2 la 4 ore pe zi.

Una dintre problemele de baz , care trebuie s fie solu ionat înainte de a admite în

aplicare pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunit ii, constituie determinarea

con inutului pedepsei date: modalitatea de realizare, durata ei, intensitatea i greutatea muncii, la

care va fi supus condamnatul.

Dup cum se tie, con inutul oric rei pedepse constituie un complex de limit ri în

drepturi impuse condamnatului. În con inutul pedepsei pot fi eviden iate laturile calitativ i

cantitativ .

În cadrul unei astfel de abord ri con inutul calitativ a pedepsei muncii neremunerate în

folosul comunit ii constituie:

• limitarea dreptului la odihn ;

• limitarea dreptului la remunerarea muncii;

• limitarea alegerii libere a tipului de munc .

Aceast latur a problemei corespunde cerin elor legisla iei Republicii Moldova,

standardelor interna ionale în domeniu i scopurilor pedepsei penale (sigur, cu condi ia

respect rii unui ir de condi ii, prev zute de actele ce interzic munca silnic ).

Latura cantitativ a con inutului pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii

poate fi analizat prin prisma volumului i gradului de limitare a drepturilor condamnatului.

Volumul limit rilor de drept al pedepsei în forma muncii neremunerate în folosul

comunit ii depinde de durata ei. Legea stabile te un termen de la 60 la 240 de ore.

În ultimul timp se pune problema major rii duratei pedepsei muncii neremunerate în

folosul comunit ii. Întrebarea cap o actualitate deosebit mai întâi de toate în leg tur cu

utilizarea m surii date în calitate de alternativ închisorii. În opinia unor savan i, pe care o

Page 108: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

108

sus inem, reie ind din cuantumul indicat în lege, aceast pedeaps cu greu poate fi recunoscut

ca alternativ chiar i a pedepsei închisorii de scurt durat , de aceia ea este calculat pentru

aplicare unei alte categorii de condamna i, dar nu fa de persoanele în privin a c rora ast zi se

pronun deten iunea penitenciar . Întrucât la aprecierea i aplicarea oric rui tip de pedeaps

întotdeauna se ine cont de existen a altor modalit i de pedeaps , este necesar de a „apropia”

felurile date de pedeaps dup asprimea sa. Numai în acest caz putem spera, c munca

neremunerat în folosul comunit ii, dup începerea aplic rii sale, va influen a asupra practicii

utiliz rii deten iunii penitenciare în direc ia mic or rii acesteia.

Gradul de limitare în drepturi prin intermediul pedepsei muncii neremunerate în folosul

comunit ii îl exprim , în primul rând, intensitatea ei, adic implicarea zilnic a condamnatului

în munc . În corespundere cu legea ea se execut de la 2 la 4 ore pe zi. Aici poate ap rea

situa ia, când condamnatul, fiind ocupat în cadrul serviciul de baz sau institu iei de înv mânt,

va avea mai pu in timp liber pentru isp irea pedepsei date. Prin urmare termenul general al

efectu rii ei va cre te în raport cu perioada de executare a pedepsei de c tre un condamnat, care

nu este implicat într-o activitate de munc sau de studiu, adic fa de prima persoan pedeapsa

va fi mai aspr . Consider m, c în legea penal este necesar o regul care ar reglementa aceast

situa ie.

Reie ind din faptul, c implicarea într-o activitate de munc sau de studiu constituie un

factor anticriminogen i contribuie la reeducarea persoanei, propunem înt rirea legislativ a

regulii, conform c reia în cazul pronun rii pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii,

un astfel de condamnat s se bucure de o reducere a pedepsei de la o p trime pân la o treime din

maximul pedepsei date prev zut în cadrul sanc iunii articolului, ce prevede infrac iunea dat ,

precum i în cazurile când ea vine s înlocuiasc amenda conform regulii prev zute în al. 7 al art.

64 CP al R. M.

În al doilea rând, gradul de limitare în drepturi prin intermediul pedepsei muncii

neremunerate în folosul comunit ii se exprim prin munca concret , la care sunt implica i

condamna ii i depinde de tipul i greutatea ei. Sfera dat legislatorul a l sat-o practic intact ,

indicând doar c aceasta trebuie s fie o activitate „în folosul activit ii”, tipul c reia este

determinat de c tre autorit ile administra iei publice locale. Dorim s men ion m aici, c ,

evident, administra ia public local nu poate fi recunoscut ca principalul organ de executare al

acestei pedepse. Autorii Codului de Executare al R. M. au preconizat, c aceast sarcin va fi

îndeplinit de c tre Serviciul de executare al Ministerului Justi iei. Consider m necesar de a

completa textul alin. 1 art. 67 CP al RM cu cuvintele: „în comun acord cu serviciul de

executare”, astfel incluzând principalul organ de executare al sanc iunii în determinarea muncii,

Page 109: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

109

respectiv a asprimii acestei pedepse. Ra iunea acestei propuneri este confirmat i de normele

dreptului execu ional-penal: alin. 2 art. 189 specific , c „oficiul de executare, de comun acord

cu autorit ile administra iei publice locale, determin volumul de munc pentru condamnat, cu

ajutorul organiza iilor i asocia iilor identific obiectele la care poate fi folosit munca

neremunerat în folosul comunit ii.”

Legea în vigoare permite implicarea condamnatului la ori ice munci alese de organele

respective, greutatea i utilitatea social a c rora pot s se deosebeasc esen ial. Îns , întrucât

drepturile constitu ionale ale omului pot fi limitate doar în temeiul legii, acest moment necesit o

reglementare penal sau execu ional-penal – prevederea anumitor criterii în domeniul dat.

Astfel de criterii ale determin rii tipului de munc în cadrul execut rii muncii

neremunerate în folosul comunit ii pot fi:

1. Posibilitatea supravegherii muncii. Organele de executare trebuie s poat liber i în

orice moment verifica îndeplinirea de c tre condamna i a obliga iilor lor de munc . Adic

condamnatul trebuie s lucreze sub supravegherea nemijlocit a patronului sau roadele muncii

sale s fie posibil de a fi apreciate cantitativ. În ultimul caz este necesar de elaborat anumite

norme, care la fel s fie concordate cu Serviciul de executare.

2. Utilitatea social . De i criteriul dat deja este indicat în lege, în opinia noastr , el

necesit o determinare strict . În realitate în sens larg ori ice munc prestat este util pentru

societate. Din aceast cauz aceast no iune trebuie cercetat în sens îngust.

În sens îngust prin munc folositoare societ ii trebuie de în eles o activitate, rezultatul

reia, mai întâi de toate, este necesar comunit ii concrete, adic totalit ii persoanelor, ce

locuiesc pe teritoriul, unde lucreaz cel condamnat. Dup cum deja s-a men ionat aceast

pedeaps a ap rut anume ca o m sur comunitar . De aceea legea a l sat problema dat în

competen a autorit ilor administra iei publice locale. Patronul nu poate s conteze s ob in in

venit direct din aceast activitate.

3. Pentru a nu îngusta sfera aplic rii muncii neremunerate în folosul comunit ii, munca

trebuie s fie necalificat . Cerin a prezen ei sau ob inerii unei anumite preg tiri profesionale a

condamna ilor ar avea ca consecin apari ia concuren ei în sfera dat a rela iilor sociale, ceea ce

este incompatibil cu principiul egalit ii persoanelor în fa a legii i echit ii pedepsei penale.

4. Evitarea concuren ei pe pia a de munc . omajul ia amploare în via a social a rii i

pentru a nu înr ut i situa ia omerilor este necesar de a stabili reguli speciale în domeniul dat.

Trebuie de evitat ca munca neremunerat în folosul comunit ii s aib un impact negativ asupra

slujbelor pe plan local. Este binevenit în acest sens experien a englez în domeniu – interzicerea

pronun rii unor ordine de servicii în comunitate(denumirea englez a acestui tip de pedeaps )

Page 110: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

110

care prev d munc , ce este în mod normal executat de angaja i i, unde este cazul, sindicatele

trebuie consultate despre planurile specifice de servicii în comunitate. O norm analogic

introdus în legisla ia penal a Republicii Moldova ar permite evitarea unor astfel de conflicte în

practica aplic rii acestei m suri juridico-penale.

Autorii Codului de Executare preconizau ini ial, dup exemplul Federa iei Ruse, c

administra ia întreprinderii, institu iei sau organiza iei cu orice tip de proprietate i form juridic

de organizare, în care condamna ii î i execut pedeapsa, va vira lunar în bugetul respectiv

mijloacele b ne ti pentru munca prestat de c tre condamna i. Din sensul formul rii date ar

reie i, c se planific antrenarea condamna ilor în munc contra plat , iar venitul provenit din

aceasta se va încasa de c tre organele de stat. Tindem s men ion m c o astfel de în elegere a

acestei pedepse nu va contribui unei politici ferme i coerente în acest domeniu.

De aici putem determina cercul aproximativ al organiza iilor, care pot s utilizeze

munca acestor condamna i i tipul acestor munci. Acestea pot fi:

A. Institu iile i organiza iile municipale i de stat în sfera deservirii logistice a acestora

i deservirii sociale a popula iei( de exemplu, efectuare cur eniei pe teritoriile i în înc perile

organelor locale municipale i de stat, activitatea de deservire a pacien ilor în institu iile

medicale de stat i municipale, activit i de înverzire a teritoriului raionului, etc.)

B. Organiza iile nestatale i noncomerciale în sfera activit ilor analogice îndreptate

spre satisfacerea gratuit a necesit ilor unui cerc nedeterminat de persoane, care locuiesc pe un

anumit teritoriu, în partea, care nu contrazice regulamentelor lor interne (de exemplu, organizare

ajutorului unor categorii aparte ale popula iei: azilurile de b trâni, institu iile de reabilitare ale

narcomanilor, etc.)

C. Organiza iile comerciale – doar în sfera activit ii lor, rezultatul c reia este important

anume pentru un cerc nedeterminat de persoane sau este necesar în corespundere cu diferite

prescrip ii normative (de exemplu, men inerea într-o stare sanitar , antiincendiar

corespunz toare a cl dirilor i teritoriilor adiacente ale organiza iilor, sp larea ferestrelor,

evacuarea gunoiului, etc).

Doar inând cont de aceasta, munca neremunerat în favoarea comunit ii va fi

echitabil i va corespunde scopurilor pedepsei.

Pentru a avea destule temeiuri pentru repartizarea muncilor dup categorii, este necesar

de a releva greutatea acestei munci în calitate de element indispensabil al poten ialului represiv

specific tipului dat de pedeaps . Pentru aceasta munca diferit dup caracterul s u trebuie s fie

comensurabil . Criteriile de determinare a greut ii muncii neremunerate în folosul comunit ii:

Page 111: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

111

1. Continuitatea muncii. Consider m c este necesar de organizat munca astfel ca

persoana (organul) ce pune în executare pedeapsa s fie încrezut în faptul c condamnatul nu se

va „odihni” în rezultatul apari iei nea teptate a unei pauze, de exemplu, din cauza lipsei frontului

de munc . Este inadmisibil de a aborda formal problema alegerii tipului concret de munc sau de

a îndrepta condamnatul la munc , presupunând anticipat c eforturile lui nu sunt necesare la

moment în cadrul organiza iei date, c condamnatul se va afla în a teptarea muncii i aceast

perioad va fi inclus în termenul de executare a pedepsei. Sensul acestei cerin e const în aceia,

:

• astfel se afirm esen a represiv a pedepsei;

• se asigur eficacitatea, ob inerea unui folos maximal din roadele acestei munci;

• se atinge comensurabilitatea între greutatea i intensitatea muncii;

• se simplific controlul condamna ilor în timpul muncii.

2. Securitatea muncii i corespunderea ei capacit ilor persoanei. Normele muncii

trebuie s fie obiectiv realizabile, iar munca s nu fie periculoas pentru via a i s tatea

persoanei. Munca stabilit trebuie s corespund cerin elor legisla iei cu privire la protec ia

muncii.

Conform alin. 1 art. 67 C.P. R.M. locul i caracterul muncii sunt determinate de

autorit ile administra iei publice locale. Legea penal nu indic , dar presupunem c în mod

normal merge vorba despre organele publice locale de la locul de trai al condamnatului

permanent sau provizoriu (de exemplu în cazul când condamnatul studiaz în alt localitate,

decât în cea în care î i are locul de trai de baz ).

Din moment ce condamnatul prin pedeaps î i isp te r ul adus prin fapta

infrac ional , munca dat nu poate fi o munc u oar de form . Tot din aceste motive

condamna ii afla i în situa ia men ionat nu pot supraveghea munca altor condamna i i nici

îndeplini munca de portar, magazioner etc., adic munci auxiliare ori de control. În timpul

prest rii muncii condamnatul nu poate ocupa func ii de conducere, func ii administrative, func ii

instructiv-educative ori func ii de gestiune în cadrul sau în leg tur cu activitatea prestat .

Asemenea func ii ar implica o munc de încredere, de r spundere, incompatibil cu situa ia de

condamnat. În acest sens suger m aprobarea unei norme, care ar interzice includerea

condamnatului la munc neremunerat în activit i legate de locul de munc de baz (de

exemplu, eful serviciului comunal s m ture str zile) i interzicerea pronun rii acestei pedepse

fa de reprezentan ii autorit ilor administrative publice locale i ai oficiilor de executare.

Munca desf urat de omul liber are în general ca temei juridic un contract de munc .

Un asemenea temei juridic creeaz între angajat un raport juridic de munc , cu anumite drepturi

Page 112: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

112

i obliga ii. Pe aceast baz , cel, ce presteaz munca, are dreptul la un anumit program de munc ,

la o anumit retribu ie i a a mai departe.

În cazul condamnatului la munc neremunerat în folosul comunit ii nu poate exista un

asemenea temei juridic. De aceea potrivit legii, temeiul juridic al execut rii pedepsei date este

sentin a de condamnare. Deci pedeapsa se va executa în temeiul acestui document f a se

încheia un contract de munc .

Executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii este o munc în

condi ii de constrângere i cu un regim special, ceea ce o deosebe te atât de munca depus de

condamnat la locul de de inere (penitenciar), cât i de munca desf urat în condi ii de libertate.

Specificul acestei munci izvor te din con inutul ei, de locul unde se presteaz , din condi iile

impuse prin restrângerea unor drepturi etc.

Legea penal limiteaz cercul persoanelor c rora le poate fi aplicat munca

neremunerat în folosul comunit ii. Conform alin.4 art. 67 C.P. R.M. munca neremunerat în

folosul comunit ii nu se aplic persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I i II, militarilor,

femeilor gravide, femeilor care au copii în vârst de pân la 8 ani, persoanelor care nu au atins

vârsta de 16 ani i persoanelor care au atins vârsta de pensionare.

Neajunsul reglement rii juridico-penale prev zute de alin. 4 art. 67 CP RM const în

faptul, c ea ferind categoriile date de persoane, de greut ile muncii neremunerat în folosul

comunit ii, îi expune greut ilor execut rii închisorii, care poate fi aplicat tuturor categoriilor

de condamna i f excep ii.

Pare a fi mai reu it pozi ia legislatorului rus care permite aplicarea acestei pedepse fa

de minori, astfel ferind aceast categorie de influen a negativ a penitenciarului. Mai mult ca atât

Codul Penal Rus prevede un cuantum deosebit pentru munca prestat de ei de la 60 la 160 de

ore291.

Apreciem ca corect i concluzia Conferin ei Na ionale de Evaluare a muncii

neremunerate în folosul comunit ii din 10 decembrie 2004 în privin a revederii interdic iei

muncii comunitare fa de persoanele ce au atins vârsta de pensionare, i a lua drept baz vârsta

i starea fizic a persoanei.

În cadrul celor expuse mai sus lipsa unei reguli cu privire la aplicarea acestei pedepse

fa de recidivi ti constituie i ea o lacun legislativ .

Plenul Cur ii Supreme de Justi ie în punctul 5 al Hot rârii despre aplicarea de c tre

instan ele judec tore ti a unor prevederi ale legisla iei na ionale i interna ionale privind

291 . . . . . 2002, . 52.. . . . . ., .1999, . 334.

Page 113: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

113

aplicarea pedepsei sub form de munc neremunerat în folosul comunit ii i executarea acestei

pedepse specific : „neconstatarea acceptului inculpatului la executarea unei asemenea pedepse a

priori poate duce la stabilirea unei pedepse care nu va fi executat , deci va fi aplicat o pedeaps

care nu va influen a asupra corect rii i reeduc rii inculpatului, criteriu obligatoriu prev zut de

art. 75 Cod penal pentru individualizarea pedepsei i o atare pedeaps ulterior va fi înlocuit cu o

alt pedeaps mai grav .” Astfel, este necesar de a stabili acordul condamnatului, altfel

judec toria va alege o pedeaps mai aspr .

Conform aln.5 al art.67 C.P.R.M. munca neremunerat în folosul comunit ii va fi

prestat timp de cel mult 18 luni, timp care se calculeaz de la data r mânerii definitive a

hot rârii judec tore ti.

Executarea ei este pus în sarcina serviciilor de executare de la domiciliul

condamnatului. Obiectele concrete ale prest rii muncii neremunerate în folosul comunit ii se

determin de c tre autorit ile administra iei publice locale. În dependen de forma propriet ii

trebuie s fie stabilit cota locurilor de munc pentru condamna i pe o anumit perioad . În

aceast activitate poate fi inclus i bursa de munc .

Tipul concret al activit ii de munc la fel este determinat de c tre oficiile de executare

reie ind din prezen a obiectelor de munc i cerin ele comunit ii din localitatea dat . Munca

obligatoriu trebuie s fie posibil de a fi normat i verificat .

În acest sens este interesant experien a Fran ei. Organismele utilizatoare a muncii

neremunerate în folosul comunit ii sunt cu necesitate colectivit ile publice, administra iile,

institu iile publice i asocia iile abilitate.

Toate organiza iile care pot s acorde locuri de munc pentru condamna i depun cereri

la judec torie, care hot te introducerea lor în lista muncii neremunerat în folosul comunit ii.

Aceast abilitate este valabil în Fran a timp de 3 ani292.

Acceptarea unor astfel de reguli ar fi binevenit i pentru R. Moldova.

Nu mai târziu de 5 zile de la data r mânerii sentin ei definitive de condamnare

condamnatul este obligat s se prezinte în oficiul de executare, unde este pus la eviden , lui i se

muresc ordinea i condi iile de executare a pedepsei. Concomitent i se înmân dispozi ia de

îndreptare într-o organiza ie concret unde el va trebui s lucreze. În momentul alegerii tipului

activit ii de munc pot fi luate în considera ie dorin ele condamnatului privitor la locul i

caracterul muncii. În dispozi ie în afar de datele condamnatului se vor indica i timpul muncii

neremunerat în folosul comunit ii, ordinea de calculare a lui, precum i obliga iile

292Faucher P., Lavielle B. Memento de l`application des peines. Bordeaux. 2001, p. 147.

Page 114: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

114

administra iei institu iei în care se îndreapt condamnatul pentru executarea muncii

neremunerate în folosul comunit ii. Nu este exclus i amânarea începerii execut rii ei, de

exemplu în cazul pierderii temporare a capacit ii de munc de c tre condamnat. Regulamentul

cu privire la munca neremunerat în folosul comunit ii în p. 10 specific : „dac în perioada

execut rii pedepsei sub form de munc neremunerat în folosul comunit ii condamnatul se

îmboln ve te de o boal grav , serviciul de executare înainteaz în instan a de judecat de la

locul de trai al condamnatului prezentare privind eliberarea de executare a pedepsei, iar în cazul

gravidit ii unei condamnate - privind amânarea execut rii pedepsei.” În cazul unei boli grave,

pierderii de c tre condamnat a capacit ii de munc (recunoa terea persoanei drept invalid de

gradul I sau II) sau gravidit ii judecata poate aplica prevederile art. 95 i 96 CP RM, îns în alte

situa ii lipse te o baz juridico-penal pentru amânarea execut rii pedepsei. Consider m c

necesit reglementare ad ug toare doar situa ia în care condamnatul a atins vârsta pension rii. În

acest sens suger m completarea alin. 2 art. 96 C P RM cu cuvintele „Persoana care în timpul

execut rii pedepse muncii neremunearate în folosul comunit ii a atins vârsta de pensionare

poate fi liberat de executarea pedepsei de c tre instan a de judecat .” Alte motive decât cele

prev zute în legea penal nu pot fi recunoscute drept temeiuri motivate de întrerupere a

execut rii pedepsei date. Reluarea execut rii pedepsei în cazul dispari iei circumstan elor care au

servit drept motiv pentru eliberare de pedeaps are loc în baza încheierii judec toriei respective.

Oficiul de executare duce eviden a sumar lunar a timpului lucrat de c tre fiecare

condamnat.

În timpul execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii, condamnatul trebuie s

respecte regulile regimului interior al institu iei, în care ei lucreaz , la fel el este obligat s

manifeste o atitudine sârguincioas fa de munc , s lucreze toat perioada la obiectele stabilite.

Concediul ordinar, concediul de sus inere a examenelor, vacan a nu suspend

executarea muncii neremunerate în folosul comunit ii, îns reie ind din situa ia concret

serviciul de executare ar putea pune la dispozi ia condamnatului o amânare (de exemplu pentru a

sus ine examenele de stat). Îns legea execu ional-penal nu reglementeaz o astfel de situa ie,

ceea ce constituie o lacun legislativ . În general, regimul execut rii m surii date este slab

reglementat în Codul de executare i în Regulamentul cu privire la munca neremunerat în

folosul comunit ii:

1. nu este prev zut posibilitatea acord rii de c tre oficiul de executare a unei

liber ri de scurt durat de executarea pedepsei date (concediu) în caz de

deces, boal grav a so ului sau a unei rude apropiate, de calamitate natural

care a cauzat pagube materiale considerabile condamnatului sau familieilui.

Page 115: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

115

2. nu sunt prev zute m surile de sanc ionare i de stimulare, de i p. 13 al

Regulamentului ca o condi ie a liber rii persoanei înainte de termen cere ca

persoana s fie men ionat . Respectiv necesit elaborare i procedura

aplic rii acestora, precum i procedura contest rii aplic rii sanc iunilor.

În scopul men inerii ordinii oficiul de executare poate doar s previn condamnatul

despre r spunderea prev zut de lege, iar în cazul eschiv rii cu rea voin de la executarea

muncii neremunerate în folosul comunit ii s expedieze în judecata propunerea de a înlocui

aceast pedeaps cu arest.

Alin. 3 al art. 67 C.P. al R.M. prescrie c în caz de eschivare cu rea voin a

condamnatului de la munca neremunerat in folosul comunit ii, ea se înlocuie te cu arest,

calculându-se o zi de arest pentru 2 ore de munc neremunerat in folosul comunit ii.

Conform p. 33 al Regulamentului cu privire la munca neremunerat în folosul comunit ii,

eschivare cu rea voin a condamnatului de la munca neremunerata in folosul comunit ii se

consider :

- neprezentarea, la citarea serviciului de executare, a condamnatului de dou sau mai multe

ori timp de o jum tate din termenul stabilit al pedepsei;

- înc lcarea de c tre condamnat a disciplinei muncii de dou sau mai multe ori timp de o

jum tate din termenul stabilit al pedepsei (sosirea la locul de munc cu întârziere sau p sirea

acestuia înainte de termen, neexecutarea sau executarea inten ionat eronat a dispozi iilor i

indica iilor persoanei responsabile de executarea lucr rilor etc.);

- neprezentarea condamnatului la munc f motive întemeiate de dou sau mai multe ori

timp de o jum tate din termenul stabilit al pedepsei.

Termenul execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii se calculeaz în ore, în

decursul c rora condamnatul a muncit de facto. Legea stabile te durata muncii neremunerate în

folosul comunit ii zilnice în limita de 4 ore293. Consider m reu it pozi ia legislatorului, care a

stabilit durata muncii neremunerate în folosul comunit ii nu mai mare de 2 ore în zilele

obi nuite i 4 ore în zilele de odihn , i doar cu acordul condamnatului el poate fi impus s

munceasc 4 ore i în zilele obi nuite. Aceast regul permite condamnatului s practice complet

activitatea profesional la locul de munc de baz . Timpul muncii neremunerate în folosul

comunit ii în decursul s pt mânii de regul nu poate fi mai mic de 12 ore, de i în prezen a unor

cauze obiective serviciul de executare, îi poate permite condamnatului s lucreze în cadrul

pt mânii un num r mai mic de ore.

293 Aln.2 art. 67 C.P. al R.M.

Page 116: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

116

Graficul de munc al fiec rui condamnat se stabile te individual luându-se în

considera ie toate circumstan ele inclusiv i limit rile stabilite de legisla ia muncii cu privire la

diferite categorii de lucr tori i modalit i de munc (de exemplu fa de femei i minori).

Timpul de deplasare al condamnatului la locul execut rii muncii neremunerate în folosul

comunit ii i înapoi nu se include în durata ei.

Administra ia organiza iei, unde lucreaz condamna ii este obligat s controleze

executarea lucr torilor, s duc eviden a muncii efectuate, s în tiin eze serviciul de executare

despre cantitatea orelor lucrate sau despre cazurile de eschivare de la munc .

Condamna ilor la munca neremunerat în folosul comunit ii nu li se întocme te

rticic de munc , iar timpul muncii neremunerate în folosul comunit ii nu li se include în

stagiul de munc . În cazul pricinuirii daunei s ii condamnatului în cazul execut rii muncii

neremunerate în folosul comunit ii repararea daunei se efectueaz pe baze generale în

corespundere cu legisla ia muncii în vigoare.

Dup executarea num rului de ore ale muncii neremunerate în folosul comunit ii

stabilit de judecat , serviciul de executare reflect în documentele sale faptul execut rii pedepsei,

scoate condamnatul de la eviden i în tiin eaz judecata, ce a emis sentin a despre executarea

pedepsei.

§ 5. Amenda penal .

Amenda reprezint o pedeaps la fel de veche ca i priva iunea de libertate. Respectiv ea

reprezint prima i cel mai des utilizat alternativ a deten iunii penitenciare.

În prezent Codul penal al Republicii Moldova prevede amenda alternativ arestului sau

pedepsei închisorii în 226 de sanc iuni ale P ii speciale, ceea ce constituie mai mult de 2/3 din

num rul total al faptelor social periculoase recunoscute de legislator drept infrac iune. Iar dac

analiz m ponderea acestor articole f a lua în considera ie capitolul consacrat infrac iunilor

militare (în care din considerente destul de clare nu se prevede nici o sanc iune cu amend )

atunci ea va cre te i mai mult. Deci mai mult pentru 2/3 de infrac iuni pedepsite de prezentul

Cod penal poate fi fixat pedeapsa amenzii. Anual în mediu 20% dintre infractori sunt

condamna i la ceast pedeaps 294.

Aplicarea pedepsei bazat pe principiul legalit ii, democratismului i umanismului trebuie

realizat astfel încât ea s i ating scopurile prin intermediul economiei maximale a mijloacelor

294 Vezi tabelul nr. 2.

Page 117: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

117

represiunii penale. Prin aceasta i se l mure te l rgirea sferei de aplicare a amenzii. Dar

contribuie oare amenda în acea form în care ea este prev zut în Codul penal în vigoare la

realizarea scopurilor pedepsei? Este ea oare o alternativ destoinic a priva iunii de liberate?

Corespunde ea oare principiului echit ii aplic rii pedepsei?

Legea penal define te amenda penal în alin. 1 al art. 64 al CP al RM ca fiind o sanc iune

pecuniara ce se aplica de instan a de judecata in cazurile si in limitele prev zute de prezentul

cod.

Savantul francez Rassat M.-L. apreciaz amenda ca o form privilegiat a sanc iunii

penale, c ci ea prezint enorme avantaje în timp, în timp ce inconvenientele sale sunt minore:

§ Amenda nu este d un toare precum sunt pedepsele privative de libertate, mai ales

cele de scurt durat , în locul c rora se sugereaz s fie utilizat .

§ Ea este intimidatoare pentru to i, u or de ales i de fixat.

§ Ea este indicat în cazurile criminalit ii cu scop de profit.

§ Ea este intimidatoare chiar i atunci, când efectul intimidator al penitenciarului

sl be te în privin a anumitor categorii de delincven i obi nui i cu penitenciarul.

§ Ea poate fi u or modificat , inând cont de caracteristicile fiec rui infractor.

§ Ea este economic pentru stat, c ruia ea îi aduce venit i nu-l cost nimic295.

Majoritatea savan ilor sunt de p rere c în cazul aplic rii fa de condamna i a unei

pedepse ca alternativ a priva iunii de libertate pe primul plan trebuiesc înaintate cerin ele legate

de în sprirea limit rii de regim, eficacitatea c rora se atinge printr-o supraveghere

corespunz toare a condamnatului296.

În fosta URSS i pân nu demult în Republica Moldova principala alternativ a priva iunii

de libertate era munca corec ional , care prevedea o oarecare supraveghere a condamnatului. În

prezent îns locul ei a fost ocupat de pedeapsa amenzii i muncii neremunerate în folosul

comunit ii .

Cel mai aproape de priva iunea de libertate se situeaz pedepsele, care reduc libertatea,

existente în multiple forme, pe care deja le-am analizat în paragrafele precedente. Aici doar

trebuie men ionat c anume astfel de pedepse trebuie s constituie alternativa principal a

priva iunii de libertate, iar amenda trebuie s fie aplicat doar în cazurile când pericolul social al

infrac iunii este cu mult mai redus. Ca de exemplu: În Austria se permite înlocuirea priva iunii

295 Rassat M.-L. Droit penal general. PUF. Paris. 1987, p. 539-540.296 A. ., , ,

//, . 1988, . 98.

Page 118: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

118

de libertate cu amend doar în cazul în care pedeapsa prev zut de lege pentru fapta dat nu

dep te 5 ani, iar judecata a stabilit pentru ea o pedeaps nu mai mare de 6 luni 297.

În lumina celor expuse, consider m, c amenda ca pedeaps penal este incapabil s

înlocuiasc priva iunea de libertate pe termen mai mare de un an, de aceea pare stranie pozi ia

legislatorului conform c reia a a infrac iuni precum furtul repetat, furtul prin p trundere (al. 2

articolul 186 CP al RM), care prezint un pericol destul de înalt pentru societate, pot fi pedepsite

cu amend .

A doua problem iscat în aplicarea amenzii este foarte bine redat de cuvintele lui F.

Enghels: “În timp ce toate infrac iunile serioase sunt sanc ionate cu pedepse aspre, egale pentru

boga i i s raci, aproape toate celelalte infrac iuni sunt pedepsite cu amend , egal pentru boga i

i s raci, dar celui bogat ea îi creeaz doar mici dificult i sau nu i le creeaz îndeob te, pe când

cel s rac în nou cazuri din zece este condamnat la munc corec ional 298 .” În Republica

Moldova cel s rac este condamnat la priva iune de libertate.

În fosta URSS pedeapsa amenzii era stabilit egal pentru toate p turile sociale, dat fiind

faptul c veniturile popula iei erau strict controlate de c tre stat i nu se deosebeau esen ial. În

condi iile unui stat capitalist o a a situa ie nu este binevenit , fiind existent diferen a material

serioas dintre diferite categorii de cet eni. De trimis la criminologie. De aceea aceast stare a

lucrurilor încalc esen ial principiul echit ii în aplicarea pedepsei penale amenda. Tot aici

trebuie men ionat p rerea savantului rus I. I. Gorelik, care consider c “amenda înceteaz de a

mai fi pedeaps , dac achitarea ei nu-i va crea vinovatului anumite lipsuri”299.

Istoria legislativ m rturise te despre grija autorilor codurilor de a adapta, cât de fin

posibil, cuantumul amenzii la posibilit ile economice ale infractorului, luând în vedere i

îmbog irea lui de pe urma infrac iunii300 . Factorul dat a determinat elaborarea mai multor

tehnici de stabilire a amenzii. Francezul Pradel J. deosebe te doar trei: amenda în form ordinar ,

amenda în taxe zilnice i amenda propor ional 301. Analiza alternativelor deten iunii, existente în

rile de peste hotare, efectuat în capitolul precedent, ne permite s -i sus inem pe acei savan i,

care afirm , c amenda patrimonial creat de c tre legislatorul RFG reprezint o nou form a

acestei pedepse. În plus la acestea nu este clar natura juridic a muncii corec ionale, care o

perioad îndelungat de timp a servit drept una dintre principalele alternative ale deten iunii

297 . . // . . .1984, . 44.

298 ., . ., . 1, . 640.299 ., . „ ( )

”. -1973.300Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 580.301 Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 580-583.

Page 119: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

119

penitenciare în Moldova i în general în URSS i pe care unii savan i o consider drept o form

complicat a amenzii.

Evident în Republica Moldova se aplica tehnica amenzii în form ordinar . Acesta este cel

mai vechi sistem de fixare a amenzii. În cadrul acestuia totu i exist diferite abord ri ale stabilirii

cuantumului pedepsei date.

Prima const în faptul c legislatorul indic minimumul i maximumul amenzii. Acesta

exist în numeroase ri, inclusiv i în ara noastr .

A doua metod se exprim prin aceia, c este determinat doar maximumul, deseori

corespunz tor categoriilor de infrac iuni. A a sistem se aplic de exemplu în Anglia302. Uneori

aceast modalitate este utilizat i de c tre legislatorul republicii Moldova.

În sfâr it, foarte rar legisla ia penal nu prevede nici o limit . Astfel este prev zut în Codul

penal al Sudanului: art. 68 al acestui cod indic : „dac maximumul amenzii nu este determinat”,

amenda care va fi aplicat vinovatului este de o m rime nelimitat , dar nu trebuie s fie prea

excesiv 303.

Aceast problem a fost cu succes rezolvat de c tre a a ri europene precum: Finlanda,

Suedia, Dania, Portugalia, Austria. Amenda aici se stabile te în baza unui sistem cunoscut sub

denumirea de “taxe zilnice” sau “cote zilnice”.

Taxa zilnic se calculeaz în dependen de venitul mediu zilnic al condamnatului. Îns

determinarea venitului mediu zilnic uneori creeaz mari dificult i în practic . Se au în vedere

acelea cazuri când, de exemplu, la amend este condamnat o gospodin sau un minor, care nu

au venituri proprii i- i satisfac necesit ile din bugetul familiei, când vinovatul ascunde sursele

suplimentare de venit, pentru a- i mic ora venitul zilnic, când vinovatul nu are un serviciu oficial

i este imposibil de a-i stabili veniturile. Astfel cu privire la problema, care venituri trebuie luate

în considera ie la determinarea m rimii taxelor zilnic, exist în practic cel pu in trei pozi ii: de

reie it din veniturile la momentul comiterii infrac iunii, la momentul execut rii sentin ei, de luat

în considera ie viitoarele venituri304.

Într-o ara cu economie de pia supus crizelor economice i financiare este destul de

greu de prev zut viitoarele venituri ale persoanei.

Pare a fi mai reu it practic de aplicare a pedepsi date când drept m sur a taxei zilnice

servesc cheltuielile medii zilnice ale vinovatului, adic în baza aprecierilor exper ilor se

302 Vezi capitolul precedent.303 Mostafa M. Principes de droit penal des pays arabes. Paris. 1973, p. 127304 Monatschrift fur deutsches Recht. 1977. N 1. s. 64-65.

Page 120: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

120

stabile te, luându-se în considera ie condi iile reale de via , cât cheltuie te sau cât poate s

cheltuiasc subiectul pentru sine.

Pentru stabilirea taxei o importan esen ial o are productivitatea economic a vinovatului.

Ea este determinat în baza câ tigului lui de facto. Aici intr nu numai salariile dar i banii pe

care infractorul îi ob ine “altfel decât pentru munc ” (arenda, procente din credite, etc.). La

determinarea cheltuielilor zilnice ale vinovatului în scopul stabilirii taxei zilnice nu intereseaz

caracterul juridic al veniturilor infractorului. Dar necorespunderea acestora cu veniturile oficial

declarate bineîn eles sunt luate în considera ie de c tre organele fiscale i de drept.

La determinarea taxei zilnice se ia în considera ie i averea ce-i aduce proprietarului venit.

Dar totodat , ca cum de exemplu o face legislatorul din Austria, se respect principiul conform

ruia amenda nu trebuie s poarte un caracter de confiscare. Aceasta înseamn c o mic livad ,

casa familial , temelia economic a întreprinderii, ce are importan vital pentru produc ie nu

sunt luate în considera ie la determinarea taxei zilnice. În cazul accept rii acestui sistem ar fi

binevenit crearea unei liste, în care ar fi incluse bunurile ce nu se vor lua în considera ie la

stabilirea m rimii taxei zilnice.

Productivitatea economic a vinovatului se determin la momentul pronun rii sentin ei de

tre judecata primei instan e. În prezent în Republica Moldova datorit situa iei dezastruoase

create în privin a sentin elor judec tore ti se prevede formarea în cadrul Ministerului Justi iei a

Departamentului de Executare, care ar putea s se ocupe i de stabilirea m rimii taxei zilnice.

În Austria în cazul în care infractorul inten ionat i-a mic orat veniturile, taxa zilnic poate

fi m rit , iar dac amenda nu poate fi perceput ea este înlocuit cu priva iune de libertate.

Articolul 64 al Codului penal al RM în aliniatul 5 la fel prevede posibilitatea înlocuirii amenzii

cu priva iune de libertate. Modific ri ar necesita doar raportul dintre m rimea amenzii i

priva iunii de libertate. Codul penal al Austriei, de exemplu, stabile te dou taxe zilnice pentru o

zi de priva iune de libertate. Conform aceluia i cod limita minim a pedepsei penale amenda

constituie 2 taxe zilnice, iar maxim – 360. La fel se stabile te posibilitatea mic or rii m rimii

amenzii, în caz c starea material a vinovatului s-a înr ut it din cauze independente de voin a

lui. În acest caz se mic oreaz limita superioar a unei cote zilnice, ceea ce duce la mic orarea

amenzii în general.

Codul penal al Austriei reglementeaz în bani doar limita minim i maxim a unei taxe

zilnice. Trebuie de men ionat c taxa maxim este stabilit din considerentul c nimeni nu

câ tig pe zi mai mult decât suma indicat . Luând în considera ie condi iile economice reale

existente în Republica Moldova, anume limitele taxei zilnice ar putea fi stabilite în unit i

conven ionale.

Page 121: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

121

La determinarea amenzii conform sistemului descris mai întâi se fixeaz num rul taxelor

zilnice, care depinde de gravitatea infrac iunii i vinov ia infractorului, luându-se în considera ie

toate circumstan ele agravante i atenuante. Dup calcularea num rului de taxe zilnice se

calculeaz m rimea unei taxe. Suma amenzii se compune prin înmul irea num rului de taxe

zilnice cu m rimea unei taxe.

Aplicarea sistemului dat în Republica Moldova va cere modific ri i în Codul de executare

în direc ia acord rii organului ce va stabili m rimea taxei zilnice a împuternicirilor ad ug toare

în vederea petrecerii diferitor m suri, precum: perchezi ia, interogarea martorilor . a. menite s

argumenteze m rimea unei taxe zilnice.

Aparte men ion m lipsa oric rei sisteme în fixarea amenzii ca sanc iune alternativ

pedepsei închisorii – aceia i sum a amenzii poate înlocui deten iunea penitenciar de termene

absolut diferite. De exemplu amenda în sum de la 500 la 1000 u. c. poate fi pronun at în cazul

propagandei r zboiului de c tre o persoan cu func ie de r spundere ca o alternativ a închisorii

pe termen de la 8 la 12 ani (alin. 2 art. 140 al CP al RM), iar în cazul falsific rii probelor de c tre

aceia i persoan – doar ca alternativ a închisorii de pân la trei ani (alin. 2 al art. 310 CP al

RM). Exemplul adus nu este unicul. Nu putem fi de acord cu astfel de situa ii i consider m c

este necesar o investiga ie minu ioas a sanc iunilor în vederea lichid rii unor astfel de lacune.

În concluzie trebuie de spus, c perfec ionarea prevederilor legisla iei în vigoare referitor la

aplicarea amenzii cere rezolvarea urm toarelor probleme:

1. Introducerea unei noi pedepse penale (reducerea de libertate) în calitate de principal

alternativ a priva iunii de libertate i stabilirea amenzii ca alternativ a ei doar în cazurile

condamn rii infractorului pe termen mic.

2. Introducerea sistemului taxelor zilnice de calculare a amenzii în scopul asigur rii

principiului echit ii aplic rii ei.

3. Modificarea Codului de executare al RM în vederea asigur rii func ion rii sistemului

taxelor zilnice.

Page 122: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

122

Sinteza rezultatelor ob inute.

a numitele alternative ale deten iunii penitenciare, existente în forma celor mai diverse

mecanisme na ionale (atât dup denumire, cât i dup con inut), reprezint una dintre noile forme

ale politicii penale i execu ional-penale. Avem de a face cu o tendin obiectiv mondial în

sfera dat – legislatorii caut noi variante de reac ie la infrac iune, tinzând spre dep irea

neajunsurilor tradi ionalelor modalit i de reac ie, mai ales a pedepsei închisorii.

Tendin a l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare, înc poart un caracter

haotic. Din punct de vedere al tehnicii juridice aceasta se l mure te prin noutatea mecanismelor

i abord rilor corespunz toare înc slab prelucrate de tiin a juridic .

Una dintre sarcinile de baz a tiin ei dreptului penal este determinarea limitelor precise i

corecte ale aplic rii alternativelor deten iuni penitenciare. Ele pot fi stabilite, doar pe calea

diferen ierii politicii penale i execu ional-penale, adic acceptarea unei politici diferite privitor

la criminalitatea periculoas i criminalitatea cu pericol redus pentru societate. În fiecare sistem

juridic na ional exist închipuiri proptii despre aceea, care infrac iuni sunt periculoase, i care

nimeresc în categoria infrac iunilor cu pericol redus. Îns în general putem conchide, c aplicarea

alternativelor deten iunii penitenciare trebuie s fie admis doar fa de criminalitatea i

criminalii, care prezint un pericol redus i comportamentul c rora poate fi u or controlat.

Republica Moldova nu a r mas în afara noilor tendin e ale politicii penale i execu ional-

penale legate de l rgirea volumului i sferei de aplicare a alternativelor deten iunii penitenciare.

Totu i, locul pe care îl ocup institutele corespunz toare în dreptul penal na ional difer în unele

privin e de locul, pe care îl de in institutele analogice în dreptul penal al rilor Europei de Vest

i Americii de Nord. În primul rând, condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei

necesit profunde modific ri atât în privin a formei sale, atât i în con inut în vederea sporirii

eficacit ii sale. În al doilea rând, num rul pedepselor alternative deten iuni penitenciare în

Republica Moldova este relativ mic i necesit de a fi l rgit prin introducerea în sistemul de

sanc iuni a unor noi pedepse: arestul la domiciliu, supravegherea electronic , arestul la sfâr it de

pt mân i semideten iunea. În al treilea rând, munca neremunerat în folosul societ i,

introdus recent în legisla ia penal a Republicii Moldova, dup gravitatea i con inutul

restric iilor impuse condamnatului nu corespunde statutului de pedeaps principal i merit s

se aplice ca alternativ a deten iunii doar în cumul cu alte m suri juridico-penale, precum

condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei, arestul la domiciliu, monitorizarea

electronic . În al patrulea rând, amenda poate g si o aplicare mai larg ca alternativ a pedepsei

închisorii, dac se va calcula în taxe zilnice.

Page 123: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

123

Concluzii i recomand ri.Principalele propuneri în domeniu ar fi:

2. Reorientarea politicii penale în vederea reducerii aplic rii pedepselor privative de

libertate. În sensul dat suger m:

Ø adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei închisorii,

cu excep ia cazurilor când caracterul infrac iunii comise i personalitatea

infractorul m rturisesc despre aceea, c el prezint un pericol pentru

securitatea social , care nu poate fi lichidat prin aplicarea m surilor

comunitare sau în situa ia, în care el se eschiveaz de la executarea unei

pedepse neprivative de libertate.

Ø Revizuirea sanc iunilor articolelor P ii Speciale ale CP al RM pentru ca,

bazându-se pe datele tiin ei criminologice, a le aduce în corespundere cu

norma propus mai sus i a lichida dispropor iile între diferite sanc iuni

alternative.

Ø Excluderea pedepsei arestului penal i introducerea în locul ei a unei noi

sanc iuni de tipul arestului la sfâr it de s pt mân .

Ø Mic orarea termenului maxim al deten iunii penitenciare pân la 15 ani.

Ø Crearea unui nou articol în partea special a CP, care ar sanc iona cazurile

de eschivare de la executarea pedepselor neprivative de libertate.

Ø Adoptarea unor norme penale i procesual-penale, care ar obliga

judec toria în cazul pronun rii oric rei pedepse neprivative de libertate s -i

prescrie condamnatului i respectarea anumitor obliga ii, care exprim

interesele victimei infrac iunii, condi ionate de aflarea condamnatului în

libertate.

Ø Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor neprivative de

libertate, care s includ reguli precise cu privire la m surile de stimulare i

de sanc ionare ale condamna ilor.

2. Conturarea con inutului institu iei condamn rii cu suspendarea condi ionat a

pedepsei în vederea accentu rii caracterului ei de alternativ a deten iunii penitenciare:

Ø Recunoa terea condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei drept o

modalitate de executare a pedepsei penale i includerea ei în capitolul VII

„Pedeapsa penala”.

Page 124: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

124

Ø Stabilirea unei liste mai largi de obliga ii, care pot fi impuse condamnatului în

cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei cu divizarea acestora

în:

a) Obligatorii – prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor victimei i

securit ii comunit ii.

b) Op ionale – prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad corespunz tor

de represiune a acestei m suri i corect rii persoanei.

Ø Acordarea judec toriei dreptului de a pronun a i alte obliga ii necesare pentru

înf ptuirea intereselor justi iei.

Ø Permiterea aplic rii regimului specific condamn rii cu suspendarea condi ionat a

pedepsei în cazul aplic rii oric rei dintre pedepsele neprivative de libertate, dac

judec toria îl apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei, ap rarea

societ ii i corectarea infractorului.

3. Introducerea în legisla ia penal a Republicii Moldova a unor noi alternative ale

deten iunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict a condamna ilor i o îmbinare

atent cu elemente ale pedepsei închisorii:

Ø Arestul la domiciliu – sanc iune penal supus regimului general al condamn rii

cu suspendarea condi ionat a pedepsei esen a c reia const prescrierea

permanent de a nu p si domiciliul s u cu excep ia anumitor cazuri (necesit i

de serviciu, de studiu, circumstan e excep ionale de ordin familial) reglementate

precis privitor la timpul i locul de aflare al acestuia în afara locuin ei sale. Odat

ce progresul tiin ific i economic va permite de utilizat supravegherea electronic

a acestei m suri de prescris celor mai periculo i condamna i la aceast m sur s

achite plata pentru utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.

Ø Semideten iunea – pedeaps penal constând în regim de deten iune penitenciar

în a ez mintele penitenciare din preajma locului de trai al condamnatului, cu

excep ia timpului de studii sau de munc , pe c are vinovatul le practica pân la

vâr irea infrac iunii.

4. Munca neremunerat în folosul comunit ii trebuie transformat într-o pedeaps :

Ø care poate fi aplicat atât în calitate de principal , cât i în calitate de

complementar , ceea ce va face posibil aplicarea ei în cumul cu condamnarea cu

suspendarea condi ionat a pedepsei.

Ø De revizuit con inutul art. 67 al CP al RM în vederea includerii în el a unei

reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului doar în acele activit i,

Page 125: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

125

care în general nu sunt pl tite (organiza ii de caritate, biserice ti etc.) sau cu

privire la care exist acordul sindicatelor de munc respective.

Ø Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei date

persoanelor care sunt angajate în câmpul muncii de studiaz dup executarea cel

pu in a unei treimi de pedeaps .

Ø Completarea alin. 2 art. 96 C P RM cu cuvintele „Persoana care în timpul

execut rii pedepse muncii neremunearate în folosul comunit ii a atins vârsta de

pensionare poate fi liberat de executarea pedepsei de c tre instan a de judecat .”

Ø Regândirea regimului pedepsei date fa de persoanele, care în general nu

muncesc i nu studiaz , îns au totu i surse de existen , în direc ia permiterii lor

de a munci în carul acestei pedepse ziua deplin de munc în conformitate cu

legisla ia muncii în vigoare.

5. Amenda în forma ei contemporan nu este în stare s serveasc drept o alternativ

reu it a pedepsei închisorii, de aceia este necesar:

Ø De introdus sistemul amenzilor în taxe zilnice.

Ø Deoarece realizarea sentin elor judiciare de aplicare a amenzilor se realizeaz

greu, de introdus o nou regul în art. 64 CP al RM, care ar specifica, c

persoanele, care achit amenda în termen se bucur de o reducere de o treime din

rimea amenzii pronun ate ini ial.

Page 126: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

126

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

1. Constitu ia Republicii Moldova.

2. Noul Cod Penal al R. Moldova.

3. Codul Penal al R. Moldova din 1961.

4. Noul Cod Procesual Penal al R. Moldova.

5. Codul de executare.

6. Regulamentul cu privire la la modul de executare a pedepsei penale sub form de munc

neremunerat în folosul comunit ii.

7. Codul de executare a sanc iunilor de drept penal (cu modific ri i complet ri pân la

2005) al R. Moldova din 1994.

8. Recomanda ia nr. R (92) 16 al CE.

9. Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de deten ie

penitenciar .

10. Rezolu ia ( 76), martie 1986.

11. C. P. al R. România.

12. C. P. al Spaniei.

13. C . P. al Fran ei.

14. C. P. al statului New York.

15. Legea nr. 689/1981 a Italiei din 24 noiembrie 1981.

16. . .- .:

. 2003.

17. Rezolu ia (92) 16 a Comitetului Mini trilor statelor membre a CE relativ la „Regulile

Europene cu privire la m surile i sanc iunile aplicate în comunitate”.

18. Rezolu ia CE „Unele m suri alternative deten iunii penitenciare”.

19. Ansamblului de legi ale SUA.

MANUALE, MONOGRAFII, CURSURI, TRATATE

1. Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i

organizarea textelor Graham W. Giles. Bucure ti: editura Exped. 2001.

2. Amza Tudor. Criminologie teoretic . Teorii reprezentative i politic criminologic .

Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2000.

Page 127: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

127

3. Basarab M. Drept penal. Partea general . Ia i: editura Funda iei Chemarea. 1992.

4. lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Bucure ti: editura OSCAR PRINT. 2003.

5. Black’s Law Dictionary. Bryan A. Garner - editor in Chief. Copyright 1999 by West Group,

St. Paul.

6. Boroi A. Drept penal. Partea general . Bucure ti: editura All Beck. 2002.

7. Bouloc B. Pénologie. Éxécution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ.

1998.

8. Codul Penal – Carol al II-lea – adnotat de R tescu C., Ionescu-Dolj I., Perieteanu I.-Gr.,

Dongoroz V., Azvorian H., Pop Tr., Papadopolu M., Pavelescu N. Vol. I. Bucure ti: editura

Libr riei Socec&Co S. A. 1937.

9. Dane t., Papadopol V. Individualizarea judiciar a pedepselor. Bucure ti: editura Juridic .

2004.

10. Desportes F., Le Gunehec F. Le nouveau droit penal. Tome I. Paris: editura Economica.

1999.

11. Diaconu Gh. Pedeapsa în dreptul penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2001.

12. Dic ionar explicativ al limbii române. Bucure ti. 1998.

13. Dic ionar explicativ uzual al limbii române. Chi in u: editura LITERA. 1999.

14. Faucher P., Lavielle B. Memento de l`application des peines. Bordeaux. 2001.

15. Foucault. Surveiller et punir. Naissance de la prison. Paris: editura Gallimard. 1975.

16. Hage A. Le systeme judiciaire americain et ses problemes. Paris: editura Ellipses. 2000.

17. Horn. Die strafrechtliche sanktionen. München. 1975.

18. Iacobi Ioan Al. Criminologie. Ia i: editura JUNIMEA. 2002.

19. Ioni Gh.-I., Sandu I.E., Sandu F. Criminologie. Bucure ti: editura SYLVI. 2001.

20. La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits. Zurich. 1992.

21. Lackner K., Strafgesetzbuch mit Erläuterungen. Munchen. 1977.

22. Lackner ., Strafgesetzbuch. 20. Auflage, Muenchen. 1993.

23. Larguier J. Criminologie et science penitentiaire, Paris: edition Dalloz. 2001.

24. Merle R. Vitu A. Traite de doit criminal. Paris. 1967.

25. Morar Ioana-Cristina. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. ans sau capcan .

Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2002.

26. Mostafa M. Principes de droit penal des pays arabes. Paris. 1973

Page 128: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

128

27. Naucke W. Tendenzen in Strafrechtsentwicklung. Karsbruhe. 1975.

28. Oancea I. Drept execu ional penal. Bucure ti: editura ALL BECK. 1997.

29. Papadopol V. în „Studiul introductiv” la „Cesare Beccaria. Despre infrac iuni i despre

pedepse”. Bucure ti: editura tiin ific . 1965.

30. Pa ca V. Proligomene în studiul dreptului penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2000.

31. Pa cu V. M surile de siguran . Sanc iuni penale. Bucure ti: editura LUMINA LEX. 1998.

32. Poenaru Iu. Problemele legisla iei penale. Reglement ri. Critica legii: pentru o nou

concep ie. Bucure ti: editura Lumina Lex. 1999.

33. Pop O. Executarea pedepsei privative de libertate. Chi in u. 2004.

34. Pop Tr. Curs de criminologie. Cluj. 1928.

35. Pradel J. Droit penal compare. Paris: edition Dalloz. 1995.

36. Pradel J. Droit penal general. Tom I. Cujas. 1987.

37. Rassat M.-L. Droit penal general. Paris: edition PUF. 1987.

38. Reintegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri europene. Sub redac ia lui

Anton M. Van Kalmthout. Craiova. 2004.

39. Sima C. M surile de siguran în dreptul penal contemporan. Bucure ti: editura ALL BECK.

1999.

40. Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Droit pénal général. Paris: edtion Dalloz. 2000.

41. Strafgesetzbuch. 33. Auflage. Muenchen. 1999 .

42. Tanoviceanu I. Tratat de drept i procedur penal . Vol. III. Bucure ti. 1924.

43. Troendle . T. Fischer. Strafgesetzbuch und Nebengesetze. 49. Auflage. Muenchen. 1999.

44. . . . ,

. . 1996.

45. .

. . 1998.

46. . . . . 1970.

47. .

. .- . 2002.

48. ., . „ ( )

”. . 1973.

49. . . . . 1982.

Page 129: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

129

50. . . .

: . 1957.

51. . . . : . 1967.

52. . . .

. 1963.

53. . .

. . 1979.

54. . . .

. . 1990.

55. . ., . . . .

1980.

56. . . . 1987.

57. . . . :

. 1963.

58. . . 1995.

59. . . . . . .:

. 2003.

60. ., . . :

. 1980.

61. . 2. . . .

, , ,

. : . 2002.

62. . . . : . 1962.

63. . . .

. : . 2000.

64. : . . ., .,

. .: . 2001.

65. . . . 1976.

66. . . :

. 2002.

67. . . . .- .:

. 2003.

Page 130: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

130

68. ., . ., . 1.

69. . . . :

. 1962.

70. . . :

, . . 1988.

71. .

. . 1977.

72. . . . :

. 1971.

73. . . . :

. 1971.

74. . . :

. 1929.

75. . . . :

. 1958.

76. . .

. . 1970.

77. . . . :

. . 1970.

78. . . . .

. :

. 1960.

79. ( , , , .

). . . . . . . :

. 1999.

80. . : / .

. . . : ,

. . . 2003.

81. . . . . .,

. : . 2001.

82. . . . . . .,

. 1999.

Page 131: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

131

83. . . . . :

. 2000.

84. . . . . .

2002.

85. .

. . : . . 2001.

86. . . .,

. : . 2000.

87. ., . . .

: . 1998.

88. . . : . 2000.

89. . . .

. : . 2004.

90. . . . .- . 2001.

EDI II PERIODICE, CULEGERI, ARTICOLE

1. Cole George. F. The american system of criminal justice. Brooks/Cole Publishing Company.

Pacific Grove. California. 1989.

2. De Naw A. Les modes alterntifs de reglement de conflits en droit belge. // Revue de droit

penal et de criminologie. 1997, nr. 4.

3. http://index.org.ru/turma/st/040212.htm

4. Koehler ., Beck W.. Gerechte Geldstrafestattkon fiskatorischer Vermoegenssanktion.//

Juristenzeitung, 1991.

5. Merle R. Le fonctionnement du sursis avec mise a l’epreuve. Travaux des IX-es Journees de

defence sociale. Rapport de synthese. Toulouse: edition Dalloz, 1961.

6. Normandeau A. Bilan criminologique de quatre poiitiques et pratiques penales americaines

contemporaines//Rev. Sc. Crim. (2), avr.-juin 1996.

7. Petersilia Joan. Probation and Parple. // The handbook of crime and Punishement. Edited by

Michael Tonry. New York: Oxford University Press. 1998.

Page 132: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

132

8. Schich. Prognose, Aussetzung des Strafrester zur Bewährung. // Jong H. Fälle zum

Wahlfachen Kriminologie, Jugendstrafrecht, Strafvollzug. München. 1975.

9. United Nations Secretariat: " Alternatives to Imprisonment". International Review of Criminal

Policy, No. 36, 1980.

10. www.giustizia.it/pcarcere/misure_alternative/misure_alternative.htm

11. . . . // XXV

. . 1977.

12. ., . .

( ) // .

. . . 1989.

13. . . . //

. . 1963. . 32. . 6.

14. . . .

. . 1966.

15. . . . //

. . 1975.

16. . ., . .

. // . .

1975.

17. . . . //

. . 1981.

18. . . . // . 1975.

4.

19. . . . //

. 1980. 1.

20. . . //

.

. . 1984.

21. .

//

, 2001, 4.

Page 133: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

133

22. X. .

. . 44. . 1966.

23. .

. //

. . . 1988.

24. :

.//

. . . 1988.

25. . . .

. // . .

. . 1989.

26. . ., . .

. // XXV .

. 1977.

27. . ., . .

. // . 1976. 6.

28. . . // .

1967. 9.

29. . . .

// . .

. . 1989.

30. . .

. //

. .

1995.

31. . . . //

. . 1995.

32. . .

. //

. 23. . 4. . 1965.

33. .

. // XXII . . 1962.

Page 134: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

134

34. . //

. 1963. N 12.

35. . .

. // . 1964. 6.

36. . 1997. 21 .

37. . . . // .

1970. 11.

38. A. ., ,

,

. //

. . 1988.

39. . . : , , . //

.

. 1994.

40. . . . //

. . 1992.

41. . . . //

. 1660. 10.

PRACTIC JUDICIAR , STATISTIC

1. Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din 4 iulie 2005 despre

aplicarea de c tre instan ele judec tore ti a unor prevederi ale legisla iei na ionale i

interna ionale privind aplicarea pedepsei sub form de munc neremunerat în folosul

comunit ii i executarea acestei pedepse

2. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din 26.10.2004.

3. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-26/2003

din 11.02.2003.

4. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-

168/2002 din 22.10.2002.

5. Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2000 (în baza analizei

datelor statistice).// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4/2001.

Page 135: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

135

6. Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2001 (în baza analizei

datelor statistice).// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4-5/2002.

7. Informa ia privind activitatea instan elor judec tore ti în anul 2002 (conform datelor analizei

statistice).// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 3/2003.

8. Informa ia privind analiza statisticii judiciare pe anul 2004.// Buletinul Cur ii Supreme de

Justi ie a Republicii Moldova nr. 3/2005.

9. Buletinul informativ al Departamentului Institu iilor Penitenciare „Informa ii generale privind

activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice)” pe anul 2004.

10. Statistica Departamentului Institu iilor Penitenciare.

11. Statistica Ministerului Justi iei al RM.

Page 136: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

136

Tabelul nr. 1.Num rul de inu ilor în unele ri la 100 mii de locuitori în 2004. În conformitate cu datele

Centrului Interna ional al Investiga iilor Penitenciare (ICPS)∗. ara Num rul de inu ilor la 100 mii.

1. SUA 7012. Rusia 6063. Belorusia 5544. Kazahstan 5225. Turkmenistan aproximativ 4896. Ucraina 4157. RSA 4028. Tailand 4019. Kârgâzstan 39010. Letonia 35111. Estonia 33012. Moldova 30113. Kuba aproximativ 29714. Mongolia 27915. Lituania 26016. Tunis 25317. EA aproximativ 25018. Iran 22619. Azerbadjan 21720. Polonia 21121. Uruguai 20922. Cili 20423. România 20024. Georgia 19825. Uzbekistan 18426. Maroc 17627. Cehia 17028. Ungaria 16529. Slovacia 16430. Israel 16331. Tadgikistan 16132. Brazilia 16033. Mexica 15634. Nicaragua 14335. Anglia i ara Galilor 14036. Spania 13837. Armenia 13538. Portugalia 13439. Bulgaria 12740. Liban aproximativ 12741. Columbia 12642. Sco ia 12543. Egipt aproximativ 121

∗ http://index.org.ru/turma/st/040212.htm

Page 137: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

137

44. China 11745. Canada 11646. Australia 11547. Armenia 11448. Algeria 11049. Arabia Saudit 11050. Argentina 10751. Peru 10452. Bolivia 10253. Cuveit 10254. Austria 10055. Italia 10056. Olanda 10057. Germania 9858. Filipine 9459. Fran a 9360. Siria 9361. Etiopia 9262. Turcia 9263. Belgia 8864. Grecia 8365. Venezuela 7666. Dania 7267. Suedia 7268. Elve ia 7269. Vietnam 7170. Finlanda 6971. Irlanda de Nord 6772. Norvegia 6473. Pakistan 5974. Senegal 5475. Japonia 5376. Banglade 4577. Cambodja 4478. Angola 3679. Sudan aproximativ 3680. Nigeria 3381. India 2982. Indonezia 29

Tabelul nr2. Num rul condamna ilor afla i în deten ie pe locurile prev zute în institu iile penitenciare∗

Anul 2001 2002 2003Plafonul de deten ie 7710 9420 9130

Condamna i 6596 7243 7746

∗ Datele statistice ale Departamentului Institu iilor Penitenciare în perioada 2001-2003.

Page 138: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

138

Tabelul nr. 3.Practica aplic rii pedepselor penale în Republica Moldova în anii 1999-2004.

1999∗ 2000∗∗ 2001∗∗∗ 2002∗∗∗∗

persoane % persoane % persoane % persoane %Total

condamnate15676 17340 17138 18837

La priva iune delibertate

2977 19.0 3180 18.3 3615 21.1 3770 20

La munccorec ional

15 0.1 - - - - - -

La amend 3237 20.6 4987 28.8 4528 26.4 5799 30.8

Aplicarea art. 43CP

4711 30.1 6653 38.4 6241 36.4 7482 39.7

Aplicarea art.24¹ CP

22 0.1 13 0.1 3 - - -

Aplicarea art.44¹ CP

724 4.6 766 4.4 164 1 68 0.4

Alte pedepse 3990 25.5 1741 10.0 2587 15.1 1718 9.1

2003∗∗∗∗∗ 2004∗∗∗∗∗∗

persoane % persoane %Condamna i total 17162 12751

La priva iune de libertate 3551 20.7 30.19 23.7La amend 5027 29.3 2046 16.0La arest. 13 0.1 20 0.2

Condamna i condi ionat 7738 45.1 6303 49.4Munca neremunerat în

folosul comunit ii4 155 1.2

Suspendarea execut riipedepsei

35 0.2 28 0.2

Alte m suri 794 4.6 1180 9.3

∗ Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2000 (în baza analizei datelor statistice).//Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4/2001, p. 5.∗∗ Ibidem.∗∗∗ Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2001 (în baza analizei datelor statistice).//Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4-5/2002, p. 9.∗∗∗∗ Informa ia privind activitatea instan elor judec tore ti în anul 2002 (conform datelor analizei statistice).//Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 3/2003, p. 9.∗∗∗∗∗ Informa ia privind analiza statisticii judiciare pe anul 2004.// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a RepubliciiMoldova nr. 3/2005, p. 8.∗∗∗∗∗∗ Ibidem.

Page 139: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

139

Diagrama nr. 1∗.

Bugetul sistemului penitenciar

73,6 79

116,6 125,2 125,45

160,2 161,3

28 31,944,4 48,7

67,5 74,1 75,8

020406080

100120140160180

anul1998

anul1999

anul2000

anul2001

anul2002

anul2003

anul2004

mili

oane

lei

RESURSE FINANCIARE NECESARE FINAN AT

Diagrama nr. 2∗∗.

Mortalitatea în penitenciare

33

48

41

40

43

2

6

6

7

6

24

31

52

47

43

57

79

93

87

94

anul 2000

anul 2001

anul 2002

anul 2003

anul 2004

cazuri

Mortalitatea general

Mortalitatea printuberculozSuicid

Alte cazuri de deces

∗ Datele statistice se aduc în corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institu iilor Penitenciare„Informa ii generale privind activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice)” pe anul 2004.∗∗ Ibidem.

Page 140: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

140

Diagrama nr. 3∗.

181

199

213 216204

160

180

200

220

Persoane

1

Num rul condamna ilor care- i isp escpedeapsa în institu iile penitenciare la100.000locuitori ai Republicii Moldova

anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004

Diagrama nr. 4∗∗.

NUM RUL CONDAMNA ILOR ELIBERA ICONFORM AMNISTIEI

9389

10122

1061510363

982610044

9449

10633

9377

114251

763

0

1047

376

1162

349

1160

8600880090009200940096009800

1000010200104001060010800

anul1991

anul1992

anul1994

anul1995

anul1996

anul1998

anul1999

anul2001

anul2004

0

200

400

600800

1000

1200

1400

Din num rul total de de inu i Elibera i conform amnistiei

∗ Datele statistice se aduc în corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institu iilor Penitenciare„Informa ii generale privind activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice)” pe anul 2004.∗∗ Ibidem.

Page 141: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

141

Diagrama nr.5∗.

1109

334,5

1553

639,6

1929

1170,7

2222

1555

24442120

0

500

1000

1500

2000

2500

anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004

DINAMICA UTILIZ RII MUNCII CONDAMNA ILOR

Condamna i mii lei

∗ Datele statistice se aduc în corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institu iilor Penitenciare„Informa ii generale privind activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice)” pe anul 2004.

Page 142: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

142

Adnotare

Alexandru Zosim

Alternativele deten iunii în dreptul penal contemporan

Teza de doctorat este consacrat problemelor elabor rii i perfec ion rii practicii juridico-

penale a Republicii Moldova în sfera pedepselor neprivative de libertate.

În con inutul lucr rii sunt concentrate i comentate materialele de baz cu privire a

complexul problemelor tiin ifico-practice în domeniul dat. O aten ie deosebit este acordat

perfec ion rii politicii juridico-penale a Republicii Moldova în sfera penaliz rii faptelor

criminale i l rgirii sferei de aplicare a m surilor alternative deten iunii penitenciare. Stabilirea

unei concep ii unice de aplicare a pedepselor penale i elaborarea propunerilor cu privire la

crearea unui sistem armonios i efectiv al m surilor de substituire a pedepsei cu închisoarea

constituie scopul principal al investiga iei realizate.

Lucrarea con ine analiza minu ioas a unor probleme precum: no iunea alternativelor

deten iunii penitenciare, clasificarea alternativelor deten iunii penitenciare, no iunea i natura

juridic a unor asemenea m suri ca: proba iunea, condamnarea cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei, semideten iunea, semilibertatea, arestul la sfâr it de s pt mân ,

supravegherea electronic , arestul la domiciliu, munca neremunerat în folosul comunit ii,

amenda. Autorul eviden iaz necesitatea studiului mai aprofundat al acestor pedepsei pentru ca,

în final, elaborând criterii unice de aplicare, de a le include în legisla ia penal i execu ional-

penal a Republicii Moldova.

Analiza legisla iei i practici judiciare a rilor de peste hotare (S.U.A., Marea Britanie,

Fran a, Germania, Italia etc.), precum i a Republicii Moldova, realizat în procesul investig rii

subiectului vizat, demonstreaz faptul c în ara noastr nu exist o baz juridic efectiv , care a

permite reducerea esen ial a aplic rii pedepselor privative de libertate. În ipoteza celor

consemnate autorul înainteaz propuneri concrete cu privire la perfec ionarea legisla iei penale i

execu ional-penale autohtone.

Rezultatele investiga iei pot fi utilizate în cadrul procesului legislativ, precum i de

asemenea pot contribui la studierea eficient a problemelor de drept penal i execu ional-penal la

facult ile de drept ale Republicii Moldova.

Page 143: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

143

.

,

, ,

.

.

:

, ,

: ,

, , , ,

, , ,

. ,

, ,

.

,

, , , , ,

, ,

.

-

.

,

- .

Page 144: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

144

Abstract

Alexander Zosim

The prison alternatives in the modern criminal law

The work has been dedicated to the problems of development, improving of law practices of

Moldova Republic of punishments application alternative of prison.

In the dissertation are concentrated the basic materials concerning to a the scientifically –

practical problems existing in the given area. The author according special attention to the

questions of perfection criminally politic of Moldova Republic in the penalization sphere of

criminal actions and expansion of application of alternative imprisonment of condemned. The

aim of this research is the establishment of uniform concept of application criminal punishments

and elaboration of some creation proposes of harmonious and effective system of measures

which replacing prison punishment.

In this work has been analyzed such basic problems as: concept of prison alternatives,

classification of prison alternatives, concept and the legal nature of such law measures as:

probation, adjourn of punishment, semi-detention, semi-freedom, week-end arrest, electronic

monitoring, house arrest, community services, amend. The author emphasizing necessity of more

profound studying of these punishments which finally must be including in the criminal and the

criminal - executive legislations of Moldova Republic.

The analysis of the legislations and legal practices of foreign countries such as USA, Great

Britain, France, Germany, Italy, and also Moldova Republic, made during research demonstrated

that in our country doesn’t exists yet effective legal base for the reducing penitentiary

imprisonment. On this basis the author are marking concrete proposals for national criminal and

criminal-executive legislations.

Scientifically elaborations of the given dissertation can be applied in the legislative process,

and also can be used in the educational process at law faculties at the studies of criminal law and

the criminal-executive law objects.

Page 145: Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan

145

Cuvinte cheie.

Pedeaps penal , politic juridico-penal , penalizare, clasificare a pedepselor,

alternativ a deten iunii penitenciare, m suri comunitare, pedeaps de substitu ie,

proba iune, condamnare cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei,

condamnare condi ionat , amânare a execut rii sentin ei, supraveghere intensiv ,

supraveghere electronic , arest la domiciliu, arest la sfâr it de s pt mân , amenda

penal , amend în taxe zilnice, amend patrimonial , drept penal, drept execu ional

penal, organ de executare a sanc iunilor de drept penal, munc neremunerat în

folosul comunit ii, munc corec ional , închisoare, priva iune de libertate,

reducere de libertate, semideten iune, semilibertate, liberare de pedeaps penal ,

regim de executare al pedepsei, serviciu de proba iune, resocializare, scopul

pedepsei penale, sistemul alternativelor deten iunii.


Recommended