Cluj 11 Noemyrie 1923. Nr. 32.

[cdacţia Şi

linistraţia R e g . Marta 14

fELEFON 124 •:-

brăr ia A n c a J, Piaţa Unir» 32.

Abonament : P e utt an Lei 1 2 0 -

Pe Vt an „ 6 0 -

P e V* an „ 35 -

Anunţurile s e pri­m e s c după tarif.

Manuscrise le nu s e înapoiază.

I exemplar 2 Lei. Director-Proprietar: Alexandru Anca. Iu 3 Lei.

iye.

Momente In numărul precedent am ard­eam unele autorităţi siănje-

ÎC propaganda românească, mită în interesul ţării şi vali-irii românilor pentru a con-balansa uneltirile destructivilor ăini intereselor române. Tot-ată am accentuat, că autorită-» rí ar trebui să stânjenească opaganda aceasta românească istând propadandişti români ca când dir fi într'o ţară nero-înească, unde nu se admite vpaganda românească.

Autorităţile competente între­ite, au declarat în această ches-

că nu voesc să stângenească \opaganda românească, pentru

sunt conştii de necesitatea a-stei propagande, dar nu pot

imite provocarea disordinei, care folosi numai duşmanilor io-

înimei, în detrimentul ţării şi iamutui nostru.

Propaganda necesară intere-ţlor românismului o acceptă deci itorităţile, însă în cadrele ne-îsare, adoptându-se raţional mai iult în viaţa social-economică, mtrucă aceasta este baza po-ticei subversive a destructivilor,

mari nimiciţi pe acest teren, nu-şi **or mai putea continua uneltirile

ibversive, neavând sprijinul ma-trial necesar şi mmicindu-li-se bate mijloacele de uneltire.

* Anumita presă reprezentată prin

parele „Adevărul", „Lupta", „Dimi-ieaţa", „Aurora" şi altele unelte ale estructivilor subversivi, au intervenit » guvern, ca să-i permită să-şi im-orte hârtie din străinătate, întrucât ii interiorul ţărei nu se poate aprovi-jona cu hârtia necesară.

Anumita presă a ajuns într'o s i -uaţie critică, neprimind hârtia n e c e -lară şi dacă nu i-se va permite im->ortul cerut, va fi nevoită să înceteze lin viaţă cu uneltirile-i subversive :u tot. .

Guvernul în tot cazul, să asigure lârtia necesară ziarelor adevărat ro­

mâneşti în primul rând, pentrucă ţărei }i românimet numai bine-i va face, da­că „anumita presă" zisă românească, nu-şi va mai putea continua uneltirile subvers ive prin flaşnetele-i anti-ro-mâneşti.

* Dnul Vaida a fost săptă­

mâna trecută în audienţă la Pa­latul Regal. Este interesant, că mai nainte a fost şi dl Maniu, iar în săptămâna trecută a mai fost şi dl Gog a. Din toate aceste audienţe se fac combinaţii în ve­derea unor înţelegeri pentru for­marea unei coaliţie de guvernare.

„Vine Enescu"

Abia de câteva zile s'a răs ­pândit plăcuta ştire că fmarele nostru maestru George Enescu ne va face o vizită la Cluj, şi va da un concert de vioară.

Nimeni nu mai vorbeşte alt­ceva decât despre aceasta. „Vine Enescu" se aude din gura fiecă­ruia. Aceste cuvinte sunt spuse cu mândrie amestecată cu cel mai curat simţ de dragoste şi iubire ce-i păstrăm cu toţii şi-l aşteptăm în mijlocul nostru ca pe cel mai adorat m ă r g ă r i t a r al neamului. Suntem mândri noi, dar avem de ce, căci nu numai aici, ci în cele mai îndepărtate ţări, se vorbeşte cu dragoste şi admiraţie despre mâ-na-i de artist mare şi talentul său. Astfel vom reproduce mai jos o scrisoare a unuia din cei mai în­semnaţi membri ai orchestrei sim­fonice din Philadelphia (Statele-Unite) maestrul de concert şi com-ponistul cunoscut Otto Müller pe care o adresează — cu data de 8 Aprilie 1923 — unui membru al orchestrei „Operei Române" din Cluj, d-lui Armin Gröhlich, care a pus-o la dispoziţia ziaru­lui nostru:

George Enescu ne-a vizitat aci ca dirigent, componist şi solist. Este un artist cu intuiţie divină, perfect ca artist şi om. Cu toţii am fost sub­jugaţi de el şi ca o amintire a mo­mentelor înălţătoare muzicale ce le-am resimţit i-am dat o fotografie a or­chestrei noastre complecte, cu sem­nătura fiecăruia dintre noi. D e ase­menea i-s'a oferit de noi un ciasor-nic de aur ca o dedicaţie specială.

Sub conducerea lui George E-nescu şi împreună cu el, am orga­nizat concerte în : Washington, Bal-

. timore, Harrisburg, Pittsburg, Phi­ladelphia şi New-York.

El a debutat în toate aceste con­certe şi ca solist cu concertul pentru vioară de Brahms şi 1-a cântat în-tr'un mod strălucit, cum numai a-rare-ori, ţi-e dat să-1 auzi.

Un alt prieten al muzicei dl Carol A. Iahoda, industriaş în Cluj, primeşte delà vărul său dl Carol Varga din Boston (Statele-Unite) o scrisoare datată din 10 Octom-vrie 1923, care este dedicată a-proape în întregime Concertului

ce George E n e s c u dat la Bos­ton. Din această scrisoare extra­gem următoarele aprecieri :

Se ştie pretutindeni cât de pre­tenţioşi sunt Bostonienii în ceeace priveşte aita şi in special muzica. Ai admirat însuţi orchestra noastră filamonică, al cărei fiecare membru reprezintă o individualitate muzicală. Ei bine, George Enescu, cu concer­tul său de Brahms a copleşit prin puterea lui divină, toate elementele de aci şi concertul său va rămâne mult timp în amintirea cercurilor mu­zicale de aci.

Ovaţiunile* c . i-s'au făcut sărbă­torirea a cărei obiect era George Enescu, este o dovadă că a trecut pe la noi un foarte mare artist şi nu trebue să-ţi spun ce gelozie a stârnit aci faptul, că acest artist vă aparţine vouă Românilor şi nu es te al Statelor-Unite.

Am lăsat ca aceste două scri­sori să spună aceea ce în oraşele cele mai renumite ale lumii se vorbeşte despre marele nostru artist.

E destul ca să-şi poată face oricine idee de renumele mondial ce-1 are Enescu până în prezent. Repet, suntem mândri că-1 avem, suntem mândri că-i al nostru, şi suntem mândri că în curând vom avea ocazia să 1 sărbătorim, şi-l vom ruga cu insistenţă să ne ofere mai des ocazia de a-1 asculta şi vedea în oraşu! nostru.

Alexandra Anca.

Lupta studentimei Studentul Lăzăteanu a decarat la

Iaşi, cu ocazia redeschidere! Universi­tăţii, că lupta studentimei române nu va înceta, până nu-i vor fi satisfăcute doleanţele şi cerând intervenţia pro­fesorilor pentru eliberarea studenţilor arestaţi la Bucureşti pentru un pretins complot contra autorităţilor române, a susţinut, că elementul evreesc este primejdios ţărei.

Studenţimea română cu această ocazie şi-a adresat către Senatul uni­versitar următoarea moţiune :

1. Senatul universitar să intervină imediat pentru eliberarea studenţilor implicaţi într'un pretins complot şi menţinuţi arestaţi la Bucureşti ;

2. S ă s e anuleze noul regulament de disciplină ;

3. Studenţii evrei să nu disece, decât cadavre evreeşt i ;

4 . Să se recunoască frecvenţa anu­lui şcolar 1922/23, admiţându-se exa­mene în cursul lunei Februarie ;

5. Să i-se permită studentimei o propagandă intensiva extrauniversitară pentru obţinerea revendicărilor, pe cari Ie va formuh.

Studenţimea cu această ocazie a organizat şi o manifestaţie naţinonală grandioasă pe stradă. Convoiul fiind însă oprit de un cordon de poliţişti, prefectul poliţiei a fost bătut cu ouă.

De altfel lupta naţională continuă intensiv în întreaga ţară, în special în laşi şi s e speră, că autorităţile vor fi nevoite să accepte necesitatea desfă-şorărei unei propagande naţionale in­tensive, ca să s e poată validita ele-mentui românesc pretutindeni.

Evenimentele politice — Posib i l i ta tea unui nou răsboi mondial —

Situaţia politică în Europa înregis­trează evenimente sensaţionale, cari au provocat şi schimbări împiedicân-du-se consolidarea vieţii economice mondiale. Pacea încheiată după răsboiul mondial n'a asigurat decât parţial li- j niştea în Europa, încât marile puteri delà încheiarea râsboiului mondial în­coace, cinci ani dcarândul, au trebuit să se ocupe mereu de restabilirea complectă a păcei europene, în toate ţările observându-se mişcări naţionale şi anti-naţionale, în urma situaţiei cre-iate prin tratatul de pace, toate po­poarele nizuind să se emanicipeze după diferite principii.

România

după răsboi a ajuns într'o situaţie destul de favorabilă în comparaţie cu celelalte ţări. Uneltirile subversive însă ale destructivilor, contra căror a avut să lupte delà unire începând, şi azi mai continuă în România, care învin­gând greutăţile, se consolidează zi de zi din punct de vedere naţional, ro­mânii nizuind să-şi asigure preponde­renţa din toate punctele de vedere în întreaga ţară. La noi numai grupările politice nu s e pot înţelege, cu toatecă de această neînţelegere nu profită, de­cât duşmanii neamului nostru, lansând diferite ştiri tendenţioase şi uneltind

subversiv contra consolidărei şi integ­

rităţii statului nostru, căutând să stân­jenească activitatea oricărui partid românesc ajuns la putere. Prin această metodă destructivii subversivi urmă­resc provocarea unei disordine şi de­ghizarea neamului românesc în special în interesul comuniştilor imperialişti din Rusia, iar pe de altă parte în in­teresul Ungariei şi Bulgariei, delà cari destructivii primesc ajutoare băneşti în acest scop. Negustorii aceştia de neamuri uneltesc de altfel subversiv în toate statele naţionale pentru a-şi asigura preponderanţa în întreaga lu­me, trăgând foloase băneşti delà duş­manii fiecărei ţări, cari cred, că le servesc interesele lor.

Turcia

acuma iese din rândul ţărilor rebeliste, pare şi ea a se porni pe calea con­solidărei, biruindu-i pe greci şi reali-zându-şi unele principii naţionale. Forma de stat şi-a ales-o însă cea republicană, după dorinţa Angliei, care se săturase să-şi împărtească autori­tatea în India cu Turcia, numai pen­trucă sultanul era şi Calif. Din acest motiv au fost nevoiţi turcii să renunţe cultănie, alegându-şi în ultimul timp preşedinte al republicei pe luptătorul naţional Kemal, care a încredinţat pe prietenul său Izmet cu formarea gu­vernului turcesc republican.

©BCU Cluj

Pagina 2 CXUJUL Grecia

care în u rma înfrângerei suferite deia turci, a avut o mulţime de revoluţii interne, de a s e m e n e a caută să se re­semneze, cel puţin provizoriu, pent ru a se putea consolida întrucâtva şi pentru a-şi restabili complect ordinea. C u toate aces te nu-i imposibilă o revoluţ ie , tocmai ca şi în

Bulgaria

care t recută peste revoluţia internă, provocată cu ocazia ki lăturărei guver­nului Stambolinski are să lupte cu noui greutăţ i politice din cauza unor conflicte cu Jugos lav ta .

Iugoslavia

din punct de vedere politic nu se prea poate- consolida mai semnificator, a-vând în vedere mişcările separat is te a le croaţilor şi muntenegreni lor in în special, cari formându-şi t rupe de comitagii , luptă pe toate căile contra sârbilor, pentru a-şi as igura indepen­denţa; Jugoslavia însă cu toate aceste s e menţine tsre.

Italia

apare, ca una dintre cele mai conso­lidate ţări eu ropene , de când o gu­v e r n e a z ă fasciştii în frunte cu Musso­lini. Mişcările, ant i -naţ ionale, cari îm­piedecau considerabil consolidarea Ita­liei, ducându-o spre o catastrofa, ca re părea fatală, au încetat decând fas­ciştii guvernează Italia, a s igurându-se pe deplin ordinea.

Ungaria

îşi continuă politica de duplicitate, moşteni tă delà Tisza \şi p ropunând statelor succesoare reluarea relaţiilor, „amicale" , subversiv unel teş te contra acestor s t a te prin p ropaganda , pe care o desfăşoră în unele ziare din străină­tate şi prin organizarea comploturilor, prin cari in tenţ ionează să provoace disordine în aceste s t a t e , ca să poa tă porni acţ iune militară reînfiinţând ali­anţa pr ie tenelor centrale d e odinioară. In aces t scop susţ ine emisarul regi­mului Hor thy, contele Aponyi, necesi­tatea căsătoriei exîmpără tese i Zita cu ţarul Bulgariei şi re înt ronarea hab-sburgilor in Ungar i a prin Otto, fiul exîmpărătesei Zira şi în acest scop face p ropaganda acuma in America tot contele Apponyi , nimicitorul d e odinioară al şcolilor române ardelene , care în decursul răsboiului mondial a făcut o l fge agrară, prin care naţ io­nalităţilor, in special românilor arde­leni, ie supr ima dreptul de-a cumpăra p ă m â n t şi tot in acest scop se instigă minorităţile la protes tăr i . In acţ iunea sa conte le Apponyi se sprigineşte şi pe ajulorul germanilor , cari înir 'un even tua l răsboi mondial de a s e m e n e a ar lupta alături d e lioitişti, r t întro-nându-şi exkeizerul şi un indu-se cu Austria „ge rmană" .

Germania

însă pare a fi mai încurcată din punct d e v e d e r e politic, decât toate ţările europene . Dar numai pare a fi încur­cată pentrucă în realitate germani i ur­mează prin aceste încurcături o tac­tică militară, pentru a se putea înar­ma, după cum avem ocazie să vedem. In aceas tă tactică germani i sunt spri­jiniţi şi d e că t re ruşii, sovietici , cari pe baza unei convenţii secrete , obser­v â n d îna rmarea germanilor, sub p r e ­text, că vreau să spr igineescă mişca­rea comunistă în German ia , au mobi­lizat câ teva cont ingente . Sovie te le ru­seşt i fiind înfiinţate cu ajutor german şi cu conducători germani , s e cred astfel obl igate să-i ajutore pe germanii , cari la începutul revoluţiei ruseşti le-au t r imes sovieticilor întâi cunoscutul „Eisendivision" în ajutor şi al te aju­

toa re . Dacă sovietele în t r 'adevăr vor porni acţiune militară, atunci n e pu­tem aştepta la isbucnirea unui nou răsboi mondial, în care tamponul d e ciocnire va fi

Polonia care e s t e situată între German ia şi Ru­sia, deci în cea mai critică situaţie. P o l o n i a de altfel se luptă cu greutăţ i în consol idarea internă dar cu toate aceste , probabil ruşii nu vor a-vea îndrăsneala să pornească vre -o acţ iune militară, dacă-şi vor da s e a m j , că vor în tâmpina mi nou răsboi mon­dial, care va putea fi catastrofal pentru întreaga Europă.

Rusia

de aitfel luptă cu mai mari greutăţ i , încât nici nu a putut progresa delà termi­narea râsboiuliii încoace în privinţa consolidărei P e de altă par te s 'ar ni­mici complect din punct d e vedere e-conomic, având să înregis t reze dintre marile puteri printre duşmani nu numai pe Franţa şi Anglia, ci şi pe alte pu­teri, printre cari şi pe j apon ia , ca te a rămas destul de importantă din punct de vedere militar, cu toată catastrofa suferită în urma cutremurului de pă ­mânt, care a avut loc în ultimul t imp exclusiv în Japonia . *

Fran ţa

este destul de consolidată, ca să poată purta un nou război mondial, iar spi ­ritul francez p rogresează considerabi l spre naţionalism. Şi deocamdată fran­cezii au foarte mare influenţă în mai multe s ta te , cari la rândul lor vor sprijini Franţa într 'un eventual răsboi european.

Anglia

tot în rândul acestor state se înşiră, pent rucă a p r o a p e în toate divergînţele ivite, la urma urmelor tot după punc­tul d e .vedere francez s 'a orientat şi se orientează. Diverg in ţe le ivite între muncitorii englezi şi guvernul englez, din caz în caz, desigur nu se vor re­peta în cazul unui eventual război mon­dial, pentrucă în toate ţările d o m i n e r a în primul rând naţionalismul şi patrio­tismul, iar irlandezii, indienii, etc. cari sunt supuşii Marii Britanii, nu vor putea stânjeni simţilor pu t e r ea acţiu-nei britanice îti eventualul răsboi mon­dial prin mişcările lor separat is te .

Acţiunea destrucţivilor

în aces t caz de a s e m e n e a nu va pu­tea înregistra rezultate, dacă s ta te le naţionale vor lua dispoziţiile necesare pent ru distrugerea destructiviior s u b ­versivi, c eeace e s t e foarte probabil, pentrucă în fiecare stat s'au porni t deja de p e acuma mişcări naţionale pentru d is t rugerea destructiviior subvers ivi .

Menirea fascismului Dl Mussolini a făcut u rmătoare le

declaraţii la Perugia . în legătură cu mişcarea fascis tă:

„Fasciştii n 'au luptat niciodată îm­potriva armatei, n 'au combătut monar­hia, n 'au atacat poliţia, şi nu s'au atins de poporul muncitor, care a arăta t multă simpatie mişcării noas t re pentru că simţea în mod instinctiv că mătu­răm clasa politiceanilcr neapţi. Lupta fascismului era îndreptată în contra degenerăr i i democratice. Revoluţia fas- ; cistă este originală şi impozantă p e n ­tru că n'a in t iodus tr ibunale ext raor­dinare şi n 'a împuşcat pe nimeni . Nu e nevoe să faci revoluţie după vechiul calapod, noi am făcut o revoluţ ie or i­ginală, fascistă şi latină. Poporu l e cu noi şi legiunile noas t re sunt in tas te . Guvernul fascist nu se bazează numai pe un part id. In partidul nostru intră tot poporul şi mai cu seamă massele muncitoreşti . Scopul nostru este ridi­ca rea Italiei.

Doleanţele românilor din Bistrifa

— Saşii n'au în vedere interesele românilor. —

,Cu regret trebue să spunem, că românii în Bistriţa şi astăzi când suntem de cinci ani în Ro-mânia-Mare, sunt guvernaţi tot de acea cari i-au guvernat şi stăpânit şi sub regimul unguresc. Şi deşi în Bistriţa sunt peste cinci mii români şi jumătate şi hotarul oraşul formează proprietatea ro­mânilor cari contribue din greu la susţinerea oraşului, — cu durere trebue să spunem, că la primăria comunală şi cele doua precepto-rate urbane şi alte instituţii co­munale nu avem nici baremi un servitor român şi toată adminis­traţia comunală care se face în limba nemţească este concentrată numai în mâna saşilor. Lemnele de foc din pădurile comunale 4—500 stânjini la an se împăr-ţesc aproape în mod clandestin numai funcţionarilor, penzkwiarilor, saşi şi profesorilor, învăţătorilor saşi şi şcoalelor confesionale să-săşti. Pânăcând funcfîiiiîafii români de stat şi judeţ îşi pYocură lem­nele de foc de unde pot cu pre­ţuri de 7—800 lei stânjenul, func­ţionarii, penzionarii, profesorii şi învăţătorii saşi precum şi şcoalele confesionale săseşti primesc lem­nele din pădurile comunale cu preţul de 2—300 lei stânjenul, ba chiar şi gratuit.

Va să zică : aceia cari în anul 1916 când armata română s'a re­tras din Ardeal, pe noi ne hui­duiau şi ne timbrau cu epitetul de valachi puturoşi, — şi când a căzut oraşul Bucureşti în mâna nemţilor au lăsat să tragă clopo­tele la toate bisericele bucurân-du-se că s'a sfărmat puterea „va-lachă", aceia şi astăzi îşi însuşesc supremaţia în detrimentul şi spre tetjocura noastră! G. R.

Tragedia familiei jYiesaw si Cherestes lin Turda ' A murit şi a cincea victimă a ne ­

norocitei, ca re a avut loc la Şibot în 29 Octombre la orele 1—2 dimineaţa.

Cotidianele s 'au ocupat intensiv cu aceas ta nenorocire, a ră tând, că vădu­va M t s a r o ş împreună cu ficele sa le Eugen ia şi Victoria şi comisarul Che-res teş , şi cu ş o f e r u 1 P u f f e r , în drum cu automobilui la Şibot au că­zut victime unui accident, un tren per­sonal sdrobindu-i cu automobil cu tot la încrucişarea drumului cu ca lea ferate.

Cu ocazia nenorocirei au murit vă­duva M e s a r o ş , împreună cu o fată a sa, Victoria, iar cealaltă fată Eugenia , a murit în spitalul din Alba-Iulia, în aceeaş zi spre seară . Toa te trei au fost înmormânta te în T u r d a , în 30 Oc­tombre la orele 4. p . m. Şoferul a murit tot în acest spital mai târziu, iar după el comisarul Che res t e ş .

Cheres teş a fost înmormânta t de către oraşul Turda , din sala prefecturii, s ă p t ă m â n a trecută în prezenţa unui nu­meros public, lampele oraşului fiind în d o l i u îmbrăca te . înmormântarea s'a făcut cu trei preoţi şi două muzici. In numele publicului a vorbit cunos ­cutul luptător naţional dr. Vaier Mol-dovan, iar în numele autorităţi lor sub­prefectul dr. Al. Moldovan.

Nenorocirea a stârnit adâncă mâh­ni re pretut indeni .

Nr. 32.

Organizarea «tt«cttfî In vederea congresului

ce se va ţine în 1925 la IM „Asociaţia Internaţională a mii torilor delà Căile Ferate" , ai mis un chestionar tuturor orga lor C. F. R.

Acestor organe li se dă fel putinţa să pună la curent greşul, cu feiul în care este i ganizată munca în administn noastră de căi ferate.

Întrebările sunt enunţate] mod complet, în sensul că to situaţiile de evoluţie a muncii i prevăzute în acest chestionar, interesează, astfel, dacă se apl munca de 8 ore pe zi, pentru! se vedea dacă nu se depăşf puterile de muncă.

Pentru menajarea acestei pacităţi de muncă, interesează! special chestiunea repausurilor! genere, stabilindu-le prin întrebai concedii în mijlocul lucrului zilnl repausuri săptămânale şi repaus! de odihnă periodice şi anuale, f felul vacanţelor şcolare; cum ternează repausul cu munca.

Salar/zarea. întrebările atij chestiunea plăţii în sensul da lucrătorilor li-se plăteşte nur munca efectivă, sau inclusiv pausurile şi modalitatea de plai

întrucât ,,Asociaţia" intenţii nează o eventuală legislaţie sp cială internaţională a muncii fizici e locul ca Serviciul Contencic care la Cluj are ca şef pe dl Vasile Mărcuş, avocat şi distiJ jurisconsult, să dea răspunsuri! cerute de acord cu starea de faj a legislaţiunei muncii, embriónál la noi în ţară. M. D.\

Uneltirile Germanii prin depreciarea mărci

Germania, după cum se şti a imprimat foarte multe mărci, d preciindu-şi artificial valuta, înc azi pretutindeni numai în milioati şi miliarde se. fac socotelile mărci.

Germania prin această apucă tură a căutat să-şi acapareze Iute forte, ca să-şi formeze zervele necesare vieţii economic germane, împraştiindu-şi mărci pe pieţele diferitelor ţări, cari s'a grăbit să le cumpere în speranţi că li-se va urca mai târziu cursu

In România sunt o mulţime di oameni, cari şi-au cumpărat măn în cantităţi mari când încă era scumpe. Astăzi însă acele măn aproape nu mai au nici o valoar şi nici nu vor avea, pentrucă cel mai bun caz declarându-se devalvare a mareei germane, ce interesaţi nu-şi vor primi nici 90°/(

din capitalul plasat în mărci. Germanii prin metoda aceasti

au câştigat foarte mult, pentruci plasându-şi mărcile în alte ţări şi-au câştigat valute forte, şi ast fel în caz de devalvare nu voi suferi pierderi numai streinii, car deţin mărci azi ieftine, dar în tre eut cumpărate scump. Nici în cai de faliment nu se vor putea obj ţine capitalurile plasate în mărcii pentrucă nu Germania, ci banca] respectivă care le-a emis, estej responsabilă p e n t r u emisiunile] noui şi aceste bănci îşi vor de-: clara insolvabilitatea când vor fi silite să-şi recunoască emisiunile, neavând acoperirea necesară, pe? când particularii germani posed) valute forte în loc de mărci.

Vî re

ti

©BCU Cluj

Nr. 32.

Prin(ul Carol se intere-iză de chestiunile stu-

denţimii române Principele Carol, în vizită Ia

şi, a primit o delegaţie a stu-ienţimii române, care i-a prezen-ît doleanţele studenţimii române, :erându-i totodată intervenţia pen-ru eliberarea studenţilor arestaţi lentru propagandă românească.

Principele Carol a ascultat ii foarte mare atenţiune dolean­ţe studenţimii şi s'a interesat mânunţit de chestiile studenţimii, wmiţându-i delegaţiei, că se va cupa intensiv cu chestiile stu-enţeşti.

Studenţimea cu această ocazie sărbătorit cu o deosebită însu-

eţire pe Prinţul Carol, care a clarat la banchetul oferit cu oca-

ia vizitei întreprinse, că este h o -àrît să lucreze cu ajutorul româ-ilor pentru c u l t u r a neamului ostru.

Teatrale „Premiera: Un duşman al poporului".

Publicul clujan a avüt săptămâna ecută plăcerea să vadă pe scena T e a -ului National} una dintre puternicele iese ale ale renumitului dramaturg isea : , U n duşman al poporului*. Ro-irile principale au fost interpretate de nii dintre cei mai de valoare artişti

noştri. S'a distins d-na Ignătescu-obrescu prin talentul său deosebit priceperea cu care ştie să se trans-

iină in cel mai g reu rol, simţind în itregime a ceea ce spune şi exercitând Isupra auditorilor efectul dorit.

Dl Dimi tnu şi-a d a t toata obosea la fie la înă l ţ imea roiuiui său de m e -

: şi a reuşit foarte bine în cele mai !

uite scene . Dl Vasiiescu a jucat ire- j Dşabil, ••- ca 'n to tdeauna. La s im-ticul dl Potcoava se observă zilnic succes progresiv . Dl P s a i a şi-a In­

es şi pă t runs bine rolul ue redactor , asemenea dl Ştefănescu ca primar,

Popovici şi d ra J p e s c u .

Dealtfel t rebue să recunoaş tem că esele lui Ibsen nu sunt uşor de in-rpretat ţi merită laudă curajul şi inţa ce o depun artiştii noştri pen a a reda cu exactitate o astfel de piesă.

A c t i v i t a t e a anservatorului din Cluj.

Conservatorului de muzică din uj pregăteşte editarea unui a-îar cu date statistice referitoare activitatea, pe care o desfăşu-

se în ultimii cinci ani, de când devenit românesc. Anuarul, după m suntem informaţi, va ii de mare importanţă pentru cultura lastră, manifestându-ne progre-

muzical ardelean, la care con-rvatorul a contribuit foarte mult in activitatea profesorilor ro-âni distinşi : Bena, Tempea, Si- ; anu, Teodorescu, Bârsan, Vul-iscu, Stănescu-Papa, Ionel Cri-nu şi profesoarelor excelente: eac şi Voileanu, etc. în frunte

dl Dima, eminentul compozitor ipular. Conservatorul are actual-ente peste 200 elevi, al căror imăr creşte în fiecare an.

Conservatorul intenţionează şi înfiinţeze şi o secţie pentru

struirea muzicală a orfanilor de zboiu şi în această privinţă are omis şi sprijinul Prinţului Carol.

C L U J U L Pagina 3

I N F O R M A Ţ I U N I — D i Al . Ledădatu , minis­

trul cultelor şi artelor, intenţio­nează să vină pe Marţi la Cluj pentru a se informa la fa ţa locu­lui despre anumite stări d e lucruri. In legătură cu acest d r u m voeşte să rezolve şi chestia Operei şi a restaurărilor d e şcoli şi biserici.

— G u v e r n u l a consimţit, ca micii industriaşi şi comercianţ i să-şi achile în pauşal impozitele d e 1"., pe cifra afacerilor. Ministerul d e industr ie şi comerţ acuma lucrează la stabilirea normelor, în cari se va preciza, cari sunt mici şi cari sunt mari comercianţ i şi negustori .

— Conferinţele Prese i au ioc în sala Prefect, :rei î ncepând din 15 Noem-brie Iii orele 9 seara, cu conferinţa d-!m ioan Lupaş , profesor universitar.

ită la Librăria A. Anca.

Priarea uzinei electrice rfn Cluj, s'a hotàrît din nou, urmând ca această hntărîre să, o aprobe şi gu-vernOU închinare* ,«'a. hoiărlt din mo-ti*i$0l conaucqfşjtânei a lăsat mult déégftí, provoc pruj&ţMtrc: upen e/«<|p şi ca intf^.'nderŞm Astfel o rupitpl necáiatatf a?<

'mulţumiri enorme htinuâ a curentului astfel publicului şi

daune considerabil^, re a chestiei neintre-i electric, este de-o

A apărut! „Doamna Mea" piesă teatrală pen­

tru popor , întrun act de Nicolae Ţ in-ţ a r i u s ă a f l ă de vânzare la librăria Anca Cluj . Preţul Lei 10-—

— In ultima scrisoare a d-lâi impresar al Meèstrului Enesm către dl Alex. Anca, directorul ziarului nostru ne incunoştinţează că Vineri în 16 Nov. la orele

sosesc la Cluj. Sperăm că primitorii la gară vor fi cât mai numeroşi. Probabil că marele maestru va lua parte la premiera operei. »Regina de Saba" din acea seară.

O p e r a Română din Bucureşti şi-a deschis s tag iunea în p rezen ţa Familiei Regale cu „Walkir ia" lui W a g n e r , în t raducerea r a m â n e a s c ă a dlui 1. Nonna Oteso.i.

Principalele roluiuri au fost cân­ta te de dnele : Ferraru , Roman . Qro-zowsk'îtia şi de. d-nii : Vasiîe Robega, G. Niculescu-Bassu, Gr . Teodorescu, t t c , Conducerea muzicală a avut-o dl G e ö i g e Geo igescu , iar direcţia d e scenă dl Max Haas .

— Comitetul Societăţii S tudenţ i lor în Medicină din Cluj s'a constituit în artnätorui mod pe anu! şcolar 1923/24. P r e şed in t e : Sâ ro iu loan. Vice-Pi e ş e -d in te i Soreanu Marin. Secre ta r g e n e ­ral : Pe t r e scu Pe t re . Secretar i d e şe­d i n ţ e : Răduleţ Virgil, Vancea Petre şi Râmneaţu Petre. Bibl iotecar : Ter ţan Ignatie. Casier : lonescu Ars t ide . Mem­brii în Comite t : Voinica loan, Diaci-cóv Mihail, Mureşan Emil şi Radu LiviU.

Companist se c a u t ă pentru un

local în apropierea Pieţii Unirii. Adresa la Administraţin ziarului.

Sfatul Negustoresc tn acţiune »

MB»

— întrunirea din Cluj —

„Sfatul Negus to re sc" după cum am anunţa t , a organizat în în t reaga ţară p e Duminecă, 11 Noemvri? , întruniri în vederea organizării < ongiesului g e ­nerai , care s'a amâna t s ăp t ămâna t re ­cută pe 16 Decemvr i e , în loc de 26 Noemvrie . La aceste întruniri se vor redacta procesele verbale, c?ri vor în­registra doleanţele comercianţi lor cu da te , anexându - s e la aceste p rocese ve rba le toate documente le necesare, spre a fi p rezen ta te congresului gene­ral, care va interveni apoi ia autor i tă­ţile respect ive pentru remedierea aces­tor do lean ţa In Cluj întrunire-: în ve­derea congresului are loc Duminecă, 11 Noemvr ie dimineaţa.

Pregătirile necesare în vederea a-cestei întruniri se fac cu mare sâr»u-inţă. La întrunirea üe mâini în Cluj vor vorbi, dl N. Evian preşedinte , S o mogyi , secretar, Romanovicr secretar general , Tuffli, etc.

Şcoală comerciaiă practică în Cluj

C a m e r a d e Industrie şi Comerţ din Cluj , nupă cum am publicat în numă­rul trecut, a hotărit să înfiinţeze în Cluj o şcoală comercială p r a c t i c ă Cursuri le şcoalei vor fi serale , pen -truca angajaţii comerciali să aibă o-cazie, ca să u r m e z e cursurile aces te pentru a-şi însuşi ştiinţele comerciale , de care au neAoe în viaţa comercială. Şcoala va contribui foarte mult la ro­manizarea comerţului în Ardeal , tine­rilor cari n'au posibi l i ta tea mater ială să studieze, ofer indu - le mijloacele ne­cesare pentru a s e instrui în cunoş­tinţele comerciale.

Utt nou fiún la Cluj Autorităţile clujene s'au con­

vins, că în Cluj este nevoe să se mai înfiinţeze un nou liceu şi şcoli secundare speciale române, având în vedere, că cele existente nu sunt suficiente pentru a primi atâţia elevi români, câţi se pre­zintă. Anul acesta' au fost siliţi mai mulţi 'elevi să se înscrie în alto şcoli secundare, neavând în Cluj loc. Dealtfel în Cluj, care a fost şi este focarul cultural al Ardealului, sunt pe de patru-ori mai multe şcoli minoritare, decât române, deşi elevi români sunt în majoritate. Catolicii, reformaţii, unitarii şi sioniştii au câte un liceu, pe când pentru elevii români, cari sunt în majoritate, nu este decât un liceu românesc: „Gheorghe Banţiu".

j Astfel înfiinţarea unor noui ! şcoli secundare româneşti, este

prima necesitate pentru români.

P rogramul reprezentaţ i i lor .

T e a t r u l Na ţ iona l : Duminecă 11 Nov. 1923 seara S c a m -

palo şi Morcovel. Marţi 13 Nov. 1923 seara Un duşman

al Poporului . Jo i 15 Nov. 1923 seară — — Papa J S â m b . 17 Nov. 1922 seara Concert !

En eseu. Dum. 18 Nov. 1923 (mat ineu Gheor-

ghe Lazăr . Marţi 20 Nov. 1923 seara Trandafirii

roşii.

Opera Naţională :

Duminecă 11 Nov. 1923 Matineu Tosca Luni 12 „ „ Samson şi

Delila. Mercuri 14 Nov. 1923 — — Relâché Vineri 16 „ , Premiera , Regina

de Saba .

•— Mandate de bani false în Lugoj. Cetim în ziare : P o l i ţ i a din Lugoj a descoperit mai multe m a n d a t e de bani false; acestea sunt puse în circulaţie de mai multă vrtme şi s'a constatat că paguba trece pes te două milioane lei. Detectivii sub conduc îi c a dlui comisar de poliţie Sorján G,, au reuşit să deţină pe unul dintre fă tui-tort: Tatar Ioan funcţ., de poşta, toc­mai în momentul când voia să ridice suma de 14.000 lei, cu un mandat fals. Acesta a negat că ar avea com­plici, dar poliţia are date că în ace-laş timp, s'a ridicat sume mari şi la alte poste mai mici tot cu astfel de mandate false.

— Ministrul d e finanţe conta ca din încasarea impozitelor di­recte în Capitală, să realizeze suma de 800 milioane lei. Până în prezent însă încasările nu s'au ridicat la mai mult de 300 mili­oane, prezentând astfel un deficit de 500 milioane numai la debitul Capitalei.

—- Mare viitor are oraşul Hune­doara. E vorba să s e strămute aci o parte, cea mai însemnată, din Fabri­cile delà Reşiţa.

— Baronul Arthur Arz, fostul şef de stat major al fostei armate austro-un-gare, afirmative, ar fi fost arestat la Bucureşti pentru nesupunere, venind în România, ca să-şi urgiteze pensia care-i compete conform tratatului de pace, find născut în Ardeal.

— In Sibiu, procurorul a arestat pe redactorul Nicolae Bratu delà „Foaia Poporului" pentrucă n 'a voit să-i dea pentru o petrecere bilet gratuit.

De câtăva vreme a început prin presă o vie discuţie între foştii mem­bri ai comisiei i n t e r i m a r e de sub prezidenţia dlui Corbescu şi actualii membrii ai comisiei interimare de sub preşedenţia dlui dr. Costinescu cu privire la gospodăria Capitalei. Şi unii şi alţii îşi aduc încrimirări reciproce, iar rezultatul este că oraşul decade pe zi ce trece, datorită vitregei sale administraţii de care a fost condus.

Pensionarii C. F. R. din Arad, au intervenit la guvern să li-se achite pensiile, cari nu li-s'au achitat de cinci luni.

Uzine le „Reş i ţa" construesc lo4 cuinţe pentru lucrătorii săi, având în vedere criza de locuinţe, în urma că­rei mai mulţi au voit să plece delà uzine. In total construesc 140 case câte pentru două familii. Dintre aceste case 28 sunt deja construite, urmând ca construirea restului caselor să s e termine în anul viitor, instalate ç u electrică şl apaducte. """'<•

— Marele nostru maestru G e o r g e Enescu cu concursul d-lui N. Cara-via (pianist), va da Sâmbătă, 17 No-emvne 1923, orele 9 seara, un singut concert extraordinar de vioară la Teatrul Naţional.

PROGRAM: 1. Haendel : Sonata re major (4 părţi), 2. B e e t h o v e n : a) Romanţa sol major.

Vitali: b) Ciacona. 3. S a i n t - S a ë n s : a) Concertstiick la

major. . b) Introduction et Rondo Capricioso.

4. Kreis ler : a) La Précieuse Couperin. b) Sicilienne et Rigaudon Francoeur. c) Variations sur un thème de Co-

relli Tartini. Nu ne îndoim că publicul din Cluj

va face o primire triumfală marelui nostru maestru.

Biletele se găsesc la „Librăria" Alexandru Anca.

Redactor resposabil : V. I. Moldovan.

©BCU Cluj

Pagini 4 C L U J Ü L Nr. 32.

ş i O r n a t e B iser iceş t i

Alexandru Anca, Cluj înainte succesorii lui Efraim Andrásofszky

B i r o u r i l e : CLUJ, Piaţa Unirii 32 şi Reg. Maria 14. Fabrica C. Victoriei 36. .

»4

••gm TOI»

tfaica fabrici In ţară, care pregaleşte clopote patentate de prima calitate după vechiul recept Andrásofszky, care a fost premiat cu medale de argint şi mai multe i talomé la diferite expoziţii. Durabilitatea tortului armonia şi exactitatea pregătirii M garantează pe mai mulţi ani. — înainte de a face comandă ori unde, cereţi Infor-«Mfiuni şi oferte de preţuri delà fabrica noastră. Veniţi, Vedeţi şi vă convingeţi.

Az ország egyetlen gyára, amely szabadalmazott harangot készit kitűnő min ségben az Andrásofszky receptje szerint, mely több kiállításon volt arany ezüst éremmel kitűntetve. Tartósságáról tSbb évi felelősséget vállalunk. Míe! bárhol rendelést tenne, kérjen felvilágosítást és ajánlatott gyárunktól. Jdjem

" = nézek és győződjenek meg. = — — — — — — —

Domni Advocaţi şi Judecători! Comandaţi urgent delà Librăria Anca, Cluj .

. .Legea de e x e c u ţ i e " c u p r e f a ţ ă d e Dr . S t e f a n La da y. Preţul Lei 65. -

„Vademecum" juridic român- maghiar de Alex. Balázs. Preţul BD Lei.

A apărut în ediţia Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.

expl icarea JVottilor legi de impoz i te din care fie cine pricepe clar dispoziţiile legii şi îşi poate socoti simplu darea

din 1 Aprilie 1923, Preţul unui exemplar face 3 Lei.

floua £ege a ch i r i i lo r I jjji y ' exennjlar^face^ Lei. Să află la Librăria Anca, Cluj.

In atenţia femeilor! A A P Ă R U T

în editura Librăriei Anca Cluj, îndrumarul doctorului gynecolog

P S „Cartea Moaşelor" f ™ bue să-1 consulte zilnic, căci cuprinde sfaturi pentru îngrijirea femeii şi a copilului înainte şi după naştere, noţiuni generale a-supra sănătăţii familiei tuturor îngrijirea boalelor femeeşti cu

130 fotografii femeeşti explicative. Preţul 120 lei, plus 5 lei porto, care sumă s e trimite înainte.

Megjelent! a Kolozsvári Keresk. Iparkamara kiadásában

* legnjabb A d í t o r í í n y m a g y a r á z a t a I melyből mindenki világosan megérti a tőrvény rendelkezéseit és kiszámíthassa adóját 1923 I Április 1 -tői. Egy pé ldány ára Lei 3 .

Ee jB jabb £aKb€ r l e t i t i r V í n y Egy példány ára Lei 5. Kapható Anca könyvkereskedésbe Cluj.

•

•

•

Preoţime Hou Apărut!

Predici la morţi de I. TTIarga

1 expl. 35 lei. Se află la Librăria Anca Cluj.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

A apărut de cărând în editară i ib răr ic i Alexandru Anca Cluj şi se află de vânzare următoarele : Piese teatrale şi Poezii

„A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu 20-— „Doamna mea" „ 1 » » » » IO - — „Duşmanii" „ 3 „ » 10 — „Pentru patrie" „ 4 „ „ 10 — „Nevasta mea fie îngeri cu ea" (poporală 3 acte)

de Nie. Ţinţariu — — — — — — 10*— „Fiecare cu a iui" (comedie 3 acte) de A. Şer-

bănescu-Buzău — — — — — — 20 „Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de I. Jasinsky 10 «Inima mea" (cântece poporale) — — — — 10 „Imnuri Româneşti" (cântece naţionale) — — 6 „Ecouri" de Tr. Dumbrava — — — — — 5 „Umoristice" (Glume) de Costi — — — — 10 „Versuri din Răsboi" (poezii poporale) — — 5 „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce — 15

Diferite : Dicţionar român-maghiar — — — — — 5 -

Carte de visuri — — — — — — — 10' Observări critice delà adunăriie învăţătoreşti

de. I. Pavelea — — — — — — — 5' Istorie şi Fantazie nouă evoluţii în istoria românilor

de 1. Pavelea — — — — — — — Scrisori de iubire după mai mulţi autori — — Nenorociţii (roman) de A. Şerbănescu-Buzău — Trepetnicul (expl. semnelor) — — — — Numirea nouă şi veche a străzilor oraşului Cluj

Cele cu semnul (*) sunt nou apărute.

15-5* 5-3 , 6-

Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Cluj.

©BCU Cluj