Bros ¸ ura Această publicaţie este un produs Health Box. (503146-LLP-1-2009-1-AT-GRUNDTVIG-GMP). Proiectul a fost finanţat cu sprijinul programului Grundtvig al Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine. Alessia Fabbro Elisabeth Frankus Carina Kekäle Diane Lawson Bodil Mygind Madsen Ines Polzin Maren Satke Irina Stanciu Niels Christian F. Vestergaard Sabine Wiemann
Transcript
Brosura
Această publicaţie este un produs Health Box. (503146-LLP-1-2009-1-AT-GRUNDTVIG-GMP). Proiectul a fost finanţat cu sprijinul programului Grundtvig al Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
Alessia Fabbro
Elisabeth Frankus
Carina Kekäle
Diane Lawson
Bodil Mygind Madsen
Ines Polzin
Maren Satke
Irina Stanciu
Niels Christian F. Vestergaard
Sabine Wiemann
Healthbox Broşura
Autori:Alessia FabbroElisabeth FrankusCarina KekäleDiane LawsonBodil Mygind MadsenInes PolzinMaren SatkeIrina StanciuNiels Christian F. VestergaardSabine Wiemann
Redactor: Elisabeth FrankusProducere: word up WerbeagenturEditor: ¡ Unternehmensberatungsgesellschaft mbH
1. Abuzul de alcool .................................... 2
1.1 Poster pentru o campanie anti-alcool .. 21.2 Un scurt film/ reclamă despre alcool ... 31.3 Pentru mine, alcoolul reprezinta… ...... 41.4 Ce anume ne face un model pentru
familie/ grupul de prieteni? ................. 51.5 Ce îi determină pe oameni să abuzeze
de alcool? ............................................. 51.6 Beat…la locul de muncă ..................... 61.7 Alternative sănătoase la consumul de
2. O nutriţie nesănătoasă .......................... 9
2.1 Găsiţi legătura dintre cuvinte, acţiuni, imagini ................................................ 9
2.2 Creaţi un slogan pentru o campanie pentru o nutriţie sănătoasă ................. 10
2.3 Micşoraţi cantitatea de grăsime din reţetele pregătite ................................. 12
2.4 Jurnalist pentru o zi ............................. 132.5 Cuvinte tabu ........................................ 142.6 Luni şi anotimpuri ................................ 152.7 Descrierea meselor ............................... 17
3.1 Crearea unui plan pentru folosirea împrejurimilor ...................................... 18
3.2 Utilizarea experienţei direct în lecţie .... 193.3 Faceţi scurte pauze în timpul cursului . 203.4 Reflecţii asupra propriei mele situaţii . 213.5 Graficul de tip plăcintă al exerciţiilor .. 223.6 Activităţi din copilărie sau din diferite
culturi .................................................. 243.7 O Zi / după-amiază de activităţi .......... 24
4.1 Cum începem ....................................... 274.2 Mediile (ne)fumătorilor ........................ 284.3 Imaginaţi-vă că trăiţi fără (Lăsaţi-vă
de fumat) ............................................. 294.4 O nouă înţelegere: un contract cu
mine-însumi ........................................ 304.5 Listă de sugestii .................................. 314.6 Cultura tv: fumatul ieri şi astăzi .......... 324.7 Activitate de reflecţie ........................... 33
5. Introducere la tema “Stresul” .............. 34
5.1 Discuţie pe baza unei benzi desenate sau a unui articol de ziar ..................... 34
5.2 Auto testarea pe internet ..................... 355.3 Să facem o plimbare (imaginară) ........ 365.4 Deveniţi un expert în cercetările
asupra stresului ................................... 375.5 Zgomote relaxante – tăceri stresante .. 375.6 Cum să alungaţi stresul din viaţă ....... 385.7 Colajul: viziunile unei lumi fără stres .. 39
6. Abuzul de substanţe .............................. 41
6.1 Chestionar referitor la gradul de conştientizare a drogurilor ................... 41
6.2 Distrugerea miturilor ............................ 426.3 Galerie de portrete ............................... 436.4 Potriveşte-le! ....................................... 446.5 Drogurile nu te ucid! ............................ 456.6 Conştientizarea rolului mijloacelor
media ................................................... 466.7 Consecinţele folosirii substanţelor ....... 47
2
1. A
buzu
l de
alco
ol
1. Abuzul de alcool
Conform informaţiilor postate pe portalul Sănătate-UE al Uniunii Europene, “Alcoolul este un motiv de îngrijorare, din punct de vedere al sănătăţii şi social în Comunitatea Europeană, având în vedere că Europa are cel mai mare procent de băutori din lume, cele mai mari nivele de consum de alcool pe cap de locuitor şi nivele mari de incidente legate de consumul de alcool.” În acelaşi timp, consecinţele consumului abuziv de alcool includ “un număr considerabil de victime pe şoselele europene, un impact social vast: violenţă, huliganism, crime, probleme familiale şi excludere sociale, precum şi o productivitate scăzută la locul de muncă.” Pentru a lupta împotriva acestor efecte ale consumului de alcool, trebuie încura-jate şi diseminate în rândul populaţiei un comportament şi atitudini preventive. Un lucru important este acela ca informaţia despre consumul de alcool să ajungă la toate clasele sociale, incluzând aici persoanele dezavantajate din punct de vedere social care, din ignoranţă, lipsa informaţiilor şi datorită modelelor culturale pe care le au, sunt mai expuse la efectele consumului. Provocarea consta in găsirea unei modalităţi de a ajunge la aceşti oameni şi de a le furniza informaţiile într-o manieră în care toată lumea să se simtă în largul ei, respectată, şi să devină interesată de acest subiect.
Exerciţiile de mai jos au drept scop sprijinirea unor asemenea iniţiative, fiind incluse în educaţia formală/non-formală care îi vizează adulţi.
1.1 Poster pentru o campanie anti-alcool
5–20 15 minute R.1.1
ArgumentPublicitatea şi marketingul sunt foarte importante în mobilizarea susţinătorilor unei cauze şi în a influenţa opinia publică. După ce ţi-ai terminat cercetările şi analiza, trebuie să dezvolţi o strategie de comunicare clară.O campanie trebuie să includă următoarele elemente: Identifică temele cu mesaje cheie pe care vrei să le comunici publicului ţintă. Elaborează un slogan sau un poster. Un slogan este un enunţ succint ce prezintă păreri sau idealuri şi poate consta intr- o propoziţie sau o frază.
Obiective■■ Promovarea alternativelor şi opţiunilor sănătoase■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare
Metoda de lucru■■ Producerea de material (nou)■■ Folosirea creativităţii într-un context de învăţare specific■■ Crearea de colaje
Mijloace auxiliare■■ Foi de hârtie (A3)■■ Creioane colorate, markere■■ Bandă auto-adezivă■■ Lipici■■ O colecţie de maxime despre alcool■■ Reviste/fotografii/hârtie/culori
3
1. A
buzu
l de
alco
ol
Descrierea activităţiiFormatorul prezintă informaţiile de bază referitoare la proiec-tarea, realizarea şi conducerea unei campanii. El/ea le propune participanţilor să se gândească la conţinutul unui poster pentru o campanie anti-alcool. Cursanţii vor fi împărţiţi în grupuri şi vor proiecta şi desena un poster pentru a motiva oamenii să nu abuzeze de alcool. La sfârşitul activităţii cursanţii vor prezenta posterele pe care le-au făcut, iar formatorul le poate cere să aleagă prin voturi posterul cel mai expresiv.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul se poate documenta în ce priveşte campaniile anti-
alcool existente.■■ Formatorul poate să realizeze o colecţie din posterele existente.
Rezumatul activităţiiFormatorul îi roagă pe cursanţi să creeze propria versiune a unui poster care să fie utilizat într-o campanie anti-alcool. Cursanţii vor lucra în grupuri şi, la sfârşit, îşi vor expune posterele iar la final acestia ar putea vota cel mai expresiv poster.
1.2 Un scurt film/ reclamă despre alcool
5–20 20 minute R.1.2
ArgumentCea mai bună metodă de a atrage oamenii spre consumul de alcool o reprezintă reclamele. Deşi ne putem baza pe propria noastră voinţă, companiile ce realizează profit din vânzarea de băuturi alcoolice au elaborat materiale video proiectate să atragă un potenţial consumator. Acestea trimit mesaje subliminale, ce
pot înşela gândirea raţională şi îi pot face pe oameni curioşi sau pot folosi mesaje sociale, mai ales pentru tineri. Mai mult decât atât, unele dintre acestea prezintă chiar şi „oferte speciale”, cum ar fi „două băuturi la preţul uneia” ce pot încuraja o persoană să îşi scoată prietenul la bere.
Obiective
■■ Creşterea gradului de conştientizare
■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare
Metoda de lucru
■■ Discuţia liberă
■■ Prezentare de scurte clipuri/reclame
Mijloace auxiliare
■■ Calculator
■■ Videoproiector
Descrierea activităţii
Formatorul pregăteşte cursanţii pentru a urmări câteva reclame scurte despre promovarea alcoolului. Ei vor fi invitaţi să identi-fice mesajul principal din fiecare reclamă. Urmăresc videoclipul împreună şi, la sfârşit, sunt invitaţi să vorbească despre modul în care o reclamă poate influenţa oamenii să încerce diferite băuturi sau să caute „preţul cel mai bun” în baruri. Discuţia îi va face pe participanţi să reflecteze la efectul reclamelor asupra oamenilor (creşterea interesului de a cumpăra, etc.). Unele întrebări pentru discuţie pot fi: Cui i se adresează această reclamă? Care este mesajul principal? Ce vă vine în minte în timp ce urmăriţi acest videoclip?
O altă variantă ar fi ca participanţii să găsească ei înşişi reclame şi videoclipuri.
4
1. A
buzu
l de
alco
ol
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul poate prezenta mai multe reclame, dar va fi discu-
tată una singură.■■ Formatorul ar trebui să îşi facă propria colecţie de reclame.■■ Formatorul poate prezenta reclamele, dar fără sunet, şi îi poate
invita pe cursanţi să se gândească la nişte replici care se potrivesc cu imaginile şi care sa trimita mesajul de consum moderat de alcool.
Rezumatul activităţiiFormatorul urmăreşte, împreună cu cursanţii, nişte materiale video, reclame despre băuturi şi discută efectele pe care le poate avea publicitatea asupra consumului de alcool.
1.3 Pentru mine, alcoolul reprezinta…
10–20 15 minute R.1.3
ArgumentAtitudinea societăţii faţă de alcool şi alcoolici este ambiguă. În timp ce alcoolicul este dispreţuit pentru că bea prea mult, cei ce beau cantităţi foarte mari de alcool la o petrecere sunt admiraţi. Consumul unei cantităţi mari de alcool este perceput, de aseme-nea, drept un semn al masculinităţii. Un bărbat adevărat este cel ce poate bea cantităţi mari de alcool. În opoziţie cu bărbaţii puternici sunt bărbaţii slabi, care beau cantităţi mici de alcool sau nu beau alcool deloc.Din nefericire, societatea acceptă consumul de alcool şi promo-vează involuntar adicţia. Atunci când efectele negative ale con-sumului de alcool sunt subestimate, societatea ajută persoana
ce se confruntă cu dependenţa de alcool să nu vadă pericolul real ce o aşteaptă.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte efecte-
le consumului de alcool■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare■■ Reflectarea la propriul comportament şi identificarea motiva-
ţiei pentru schimbare
Metode de lucru■■ Auto-reflecţia
Mijloace auxiliare■■ Flipchart■■ Marker
Descrierea activităţiiÎn timpul cursului, formatorul invită cursanţii să îşi împărtăşeas-că părerea despre alcool, scriind pe flipchart propoziţii ce încep cu „Alcoolul reprezinta…”. Formatorul va rezuma percepţiile pozitive şi negative referitoare la alcool şi va invita cursanţii să reflecteze asupra rezultatelor.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să stimuleze cursanţii să îşi împărtăşească
opinia, spunându-le că scopul principal al acestui exerciţiu este de a determina percepţia oamenilor despre alcool.
■■ Formatorul poate încuraja participanţii să facă o listă dublă, cu plusurile şi minusurile consumului de alcool.
Rezumatul activităţiiCursanţii îşi vor împărtăşi opinia despre alcool scriind pe un flipchart propoziţii începând cu „Alcoolul reprezinta…”. La sfâr-
5
1. A
buzu
l de
alco
ol
şit, formatorul va rezuma răspunsurile şi va invita participanţii să reflecteze la percepţia oamenilor despre alcool.
1.4 Ce anume ne face un model pentru familie/ grupul de prieteni?
10–20 15 minute
ArgumentSuntem întotdeauna impresionaţi de oamenii care îşi găsesc puterea interioară pentru a se comporta eroic sau pentru a face ceea ce trebuie. A face ceea ce este corect poate fi dificil, deoare-ce este nevoie de un puternic simţ civic şi de puternică credinţă în regulile şi conduita societăţii. Asta înseamnă că a fi un model pentru alţii nu este o sarcină uşoară şi presupune mult mai mult decât acţiuni de genul „să ajut o bătrânică să traverseze stra-da”. Este important de înţeles faptul că modelul poate deveni un deschizător de drumuri sau un lider al cărui comportament este admirat de ceilalţi.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare■■ Găsirea de alternative
Metode de lucru■■ Discuţii libere
Mijloace auxiliare■■ Flipchart■■ Marker
Descrierea activităţiiFormatorul şi cursanţii realizează portretul unui „model”. Păre-rile sunt notate pe flipchart de către formator. Discuţia se va concentra pe toate aspectele abuzului de alcool ce pot influenţa imaginea cuiva şi rolul său la nivel personal, profesional şi social. Sarcina formatorului este de a sublinia importanţa de a face ceea ce este corect, indiferent de situaţie.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul poate pregăti o listă cu câteva persoane din viaţa
publică – posibile sugestii de modele demne de urmat.■■ Formatorul ar trebui să facă o listă cu calităţile ce ar putea fi
propuse cursanţilor, pentru a fi discutate în timpul activităţii.
Rezumatul activităţiiFormatorul şi cursanţii realizează portretul unui model şi discută despre modul în care alcoolul poate afecta o persoană la nivel personal, profesional şi social.
1.5 Ce îi determină pe oameni să abuzeze de alcool?
10–20 15 minute R.1.5
ArgumentMulţi oameni beau o cantitate mică sau moderată de alcool pen-tru a se relaxa şi a socializa. Consumul de alcool în acest fel nu este periculos pentru cei mai multi dintre adulţi. Înţelegerea moti-velor pentru care oamenii consumă alcool poate clarifica modul în care apar alcoolismul şi dependenţa de alcool. De asemenea, îi poate ajuta pe cei ce încearcă să nu mai consume alcool şi să
6
1. A
buzu
l de
alco
ol
scape de dependenţă, să evite declanşatorii, să încerce să faca schimbări în stilul lor de viaţă şi să trăiască fără alcool.Unele dintre cele mai des întâlnite motive pentru care oamenii consumă alcool sunt: influenţa societăţii, presiunea socială, lipsa inhibiţiilor, alinarea stresului şi evadarea din realitate. Adesea, problemele pe care încearcă să le „rezolve” consumând alcool sunt mai puţin importante decât situaţia în care se pun atunci când consumă alcool. Concluzia este aceea că alcoolul nu rezolvă problemele sociale, profesionale sau personale.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare■■ Reflecţia la propriul comportament şi identificarea motivelor
de schimbare■■ Sustenabilitatea schimbărilor
Metodă de lucru■■ Discuţii libere
Mijloace auxiliare■■ Flipchart■■ Marker
Descrierea activităţiiFormatorul îi invită pe cursanţi să numească un motiv pentru care o persoană abuzează de alcool. El scrie toate părerile pe flipchart şi iniţiază o discuţie liberă legată de această temă. La sfârşit, îi roagă pe cursanţi să spună care dintre situaţiile enunţate repre-zintă o soluţie. Mai mult decât atât, dacă timpul permite, cursan-ţii pot fi invitaţi să găsească un răspuns practic la aceste situaţii.Ca activitate alternativă: formatorul împarte cursanţii în 2 gru-puri. Grupul 1 discută despre următoarea temă: care sunt ocaziile pe care le folosesc oamenii pentru a consuma alcool? – Când este
acceptabil, cu ce ocazie? Grupul 2 discută despre tema: când beau oamenii mai mult de 3 sau 4 băuturi cu o singură ocazie? Unde este acceptabil – în ce context social, cum reacţionează lumea? La sfârşit grupurile îşi prezintă soluţiile în plen.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul poate căuta statistici şi rezultate ale studiilor efec-
tuate in acest sens.■■ Pornind de la lista cu motivele posibile pentru consumul abuziv
de alcool, formatorul ar putea alege câteva care să fie discuta-te în timpul activităţii.
Rezumatul activităţiiFormatorul şi cursanţii dezbat ideea că abuzul de alcool poate fi o soluţie reală la o problemă socială, profesională sau personală. În cazul în care cursanţii nu sunt de acord cu această idee, trebuie să propună o soluţie adecvată. Se discuta şi problema momentu-lui în care este acceptabil să bei câteva pahare.
1.6 Beat…la locul de muncă
10–20 20–30 minute R.1.6
ArgumentPe lângă consecinţele personale ale alcoolului asupra băutorului, consumul de alcool poate afecta locul de muncă creând un mediu nesigur, tensionând relaţiile interpersonale şi reducând produc-tivitatea datorită neglijenţei în realizarea sarcinilor, încetinelii cronice sau a absenteismului. Mai mult decât atât, efectele pot fi mult mai grave: zile de muncă neplătite, timp petrecut în spital, probleme în familie, efecte probabile pe termen lung etc.
7
1. A
buzu
l de
alco
ol
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a efectelor consumului
de alcool■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare■■ A fi un model demn de urmat la locul de muncă■■ Reflecţia la propriul comportament şi identificarea motivelor
de a te schimba
Metode de lucru■■ Discuţii libere
Mijloace auxiliare■■ Flipchart■■ Marker■■ O colecţie de articole din ziare (ziare on-line) şi statistice
despre accidentele de muncă ce au fost cauzate de consumul de alcool
Descrierea activităţiiFormatorul, singur sau cu ajutorul unui specialist, roagă cursanţii să dea exemple de consecinţe ale consumului de alcool la locul de muncă, fie în propriul domeniu de muncă, fie în alt domeniu. După aceea, specialistul va lua exemplele date de cursanţi şi va adău-ga aspecte legale în legătură cu acestea, invitându-i pe cursanţi să se gândească la efectele/complicaţiile ce rezultă. Acestea pot consta, fara a se rezuma la: accidente cu efecte pe termen scurt sau lung, timp petrecut în spital, zile de muncă neplătite, proble-me în familie, etc. Cursanţii sunt provocaţi să iniţieze o discuţie pe această temă.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul poate aduna articole din ziare (sau ziare on-line)
despre accidentele cauzate de consumul de alcool la locul de muncă.
■■ Formatorul poate invita un specialist în protecţia muncii, care să iniţieze o discuţie deschisă cu participanţii, referitoare la acest subiect.
Rezumatul activităţiiFormatorul, singur sau împreună cu un specialist în protecţia muncii, vor iniţia o discuţie despre consecinţele consumului de alcool la locul de muncă.
ReferinţeLEGEA NAŢIONALĂ PENTRU SIGURANŢA ŞI SĂNĂTATEA LA LOCUL
DE MUNCĂ
1.7 Alternative sănătoase la consumul de alcool
10–20 15–30 minute
ArgumentCâteva din obiectivele Comisiei Europene legate de reducerea consumului de alcool şi de găsirea unor alternative sănătoase la acest comportament sunt: alocarea de resurse necesare în serviciile de sănătate primară, consilierea şi tratarea consumul riscant şi dăunător de alcool, organizarea de cursuri de perfectio-nare persoanelor din serviciile de sănătate şi punea accentului pe prevenţia consumului de alcool la locul de muncă, pe consilierea copiilor proveniţi din familiile în care există probleme cu alcoolul, educarea şi acţiuni legate de creşterea nivelului de conştientizare pentru a proteja copiii nenăscuţi.Găsirea de soluţii alternative nu este o sarcină uşoară, datorită instabilităţii economice din multe ţări în momentul actual şi a numărului mare de consumatori de alcool, însă eforturile combi-
8
1. A
buzu
l de
alco
ol
nate ale campaniilor, activităţilor de conştientizare, dezbaterilor şi activităţilor comunitare ar trebui să reprezinte primii paşi în transformarea consumului de alcool în comportamente sănătoase.
Scopuri■■ Promovarea alternativelor şi opţiunilor sănătoase■■ Crearea motivaţiei pentru schimbare
Metode de lucru■■ Discuţii libere
Mijloace auxiliare■■ Flipchart■■ Marker
Descrierea activităţiiFormatorul invită cursanţii să scrie pe flipchart un motiv pentru care ar trebui să renunţe la consumul de alcool. El rezumă opi-niile cursanţilor, citindu-le. După aceea, formatorul încurajează cursanţii să se gândească la alternative sănătoase pentru a combate obiceiuri vechi. Ideile notate pe flipchart sunt discutate în grupuri.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul ar trebui să se documenteze cu privire la alternative
sănătoase.■■ Formatorul poate încuraja cursanţii să creeze o mini campanie
de promovare a alternativelor sănătoase la consumul de alcool.
Rezumatul activităţiiFormatorul se concentrează pe alternative sănătoase consumului de alcool şi îi încurajează pe cursanţi să participe în mod activ la găsirea unor asemenea activităţi.
9
2. O
nut
riţie
nes
ănăt
oasă
9
2. O
nut
riţie
nes
ănăt
oasă
2. O nutriţie nesănătoasă
La ora actuală, în Europa, şase dintre cei şapte factori de risc de moarte prematură – tensiunea arterială, colesterolul, un Indice de Masă Corporală crescut, un consum neadecvat de legume şi fructe, inactivitatea fizică şi consumul exagerat de alcool – au legătură cu modul în care mâncăm, bem şi facem mişcare. Cetăţenii Uniunii Europene fac prea puţină mişcare şi consumă prea mult: prea multă energie, prea multe calorii, prea multe grăsimi, sare şi zahăr.Obiceiurile sănătoase legate de nutriţie sunt cruciale pentru o stare bună de sănătate. Niciodată nu e prea târziu să ne schimbăm comportamentul. Alegând un stil de viaţă sănătos, oamenii ar putea fi răsplătiţi în viitor. Informându-i cu privire la unele date simple legate de nutriţie, ei pot face alegeri mai informate şi mai sănă-toase.Odată ce oamenii înţeleg ce mâncăruri sunt bune pentru ei, ar putea să nu fie nevoie să-şi analizeze obiceiurile alimentare. Dacă mâncărurile pe care le consumă nu sunt sănătoase, ei pot alege să funcţioneze în condiţiile actuale de viaţă şi cu obiceiurile pe care le au.De aceea, exerciţiile ce urmează au drept obiectiv, printre altele, să îi facă pe cursanţi să ia în considerare alternativa de a găti şi consuma mâncare sănătoasă acasă, să nu sară peste mese şi să controleze mărimea porţiilor.
2.1 Găsiţi legătura dintre cuvinte, acţiuni, imagini
4–20 30 minute R.2.1
ArgumentExistă mai multe legături între comportamentele diferite care au legătură cu alimentaţia. Ceea ce se găseşte între o dietă sănă-toasă sau nesănătoasă şi rezultatul acestora reprezintă baza de plecare pentru o posibilă schimbare a obiceiurilor. Un exerciţiu în care persoana trebuie să potrivească aspectele corecte şi incorecte ale unui comportament sau obicei înseamnă implicarea persoanei în recunoaşterea aspectelor pozitive şi negative ale acţiunilor şi alegerilor sale.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte obice-
iurile nutriţionale corecte şi greşite, consecinţele şi legăturile dintre comportamente
■■ Deschiderea de discuţii şi reflecţii referitoare la nutriţie■■ Promovarea auto-analizei în ceea ce priveşte legăturile dintre
stilul de viaţă şi nutriţie
Metoda de lucru■■ Brainstorming■■ Discuţia de grup■■ Sprijinul semenilor/a grupului■■ Informaţii
■■ Calculator cu conexiune la internet şi videoproiector■■ Articole de papetărie obişnuite■■ Flipchart sau tablă albă
Descrierea activităţiiFormatorul îi împarte pe participanţi în două grupuri şi le dă două tabele goale, cu câte 6 căsuţe fiecare. Titlul unuia dintre ele va fi „Sănătos”, celălalt, „Nesănătos”. Fiecare grup pune cuvinte, acţiuni, expresii sau imagini care, după părerea lor, au legătură cu titlul tabelului. Grupurile vor pune apoi la comun tabelele şi vor încerca să găsească legături între cuvinte, termeni, acţiuni şi imagini. De exemplu, dacă în tabelul cu „Sănătos” există o imagine cu cineva care mănâncă un fruct, cei din grupul „Nesă-nătos” ar trebui să găsească o imagine, un cuvânt sau o acţiune similară în tabelul lor; fie o mâncare grasă, fie o bomboană, fie o persoană care mănâncă o porţie foarte mare. Formatorul va stimula discuţia care urmează.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul poate să pregătească din timp un şablon pe care
grupurile să-l folosească atunci când aleg cuvintele, imaginile pe care să le pună în tabele. Formatorul ar trebui să împartă alegerile în următoarele categorii: mâncare, băutură, persoane, acţiuni, adjective, pentru a putea găsi uşor legăturile.
■■ Formatorul trebuie să aibă grijă ca discuţia să nu devieze de la subiectul ales.
■■ Formatorul ar trebui să dea grupurilor doar câteva minute în care să se gândească şi să găsească imaginile, cuvintele. Ar trebui să fie o alegere imediată, aproape automată.
■■ Formatorul pregăteşte dinainte un set de instrucţiuni care să îl conducă şi să faciliteze discuţia.
■■ Formatorul poate integra această activitate în multe contexte de învăţare: cursuri de limbă, TIC, cursuri de comunicare, de desen sau de fotografie.
Rezumatul activităţiiDouă grupuri de adulţi primesc câte un tabel cu 6 căsuţe. Un grup trebuie să pună în tabel 6 imagini, cuvinte, verbe, expresii care au legătură cu adjectivul „sănătos”, iar celălalt grup trebuie să facă acelaşi lucru cu adjectivul „nesănătos”. Apoi fac schimb de tabele şi încearcă să găsească legături între fiecare căsuţă din ambele tabele, pornind o discuţie comună.
Referinţehttp://www.healthynutritionguide.info
http://www.mangiaresano.net (doar în limba italiană)
2.2 Creaţi un slogan pentru o campanie pentru o nutriţie sănătoasă
2–20 30 minute R.2.2
ArgumentUna dintre bazele promovării unei nutriţii sănătoase este lupta împotriva pasivităţii beneficiarilor finali, care simt adesea că nu au nimic de-a face cu diversele campanii de promovare oferite în cadrul comunităţii. Pe de altă parte, ar fi imposibil de „persona-lizat” aceste acţiuni de promovare, aşa că firmele, serviciile şi mijloacele media încearcă să le ofere în diferite formate. Implicaţi adulţii în găsirea de idei şi folosirea imaginaţiei pentru a crea sloganuri simple care să promoveze o nutriţie sănătoasă. Ar putea fi o idee bună să-i lăsaţi să reacţioneze mai tare şi să fie proactivi în ceea ce priveşte acţiunile de o anvergură mai mare.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a problemelor legate de o
nutriţie sănătoasă■■ Stimularea atitudinilor pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos■■ Creşterea implicării pro-active a adulţilor în chestiuni legate
de sănătate şi o nutriţie corectă■■ Stimularea creativităţii
Metode de lucru■■ Lucrul în perechi sau în grupuri mici■■ Discuţia de grup■■ Activităţile practice■■ Auto-evaluarea/Auto-reflecţia■■ Creativitatea în contextul specific de învăţare
Mijloace auxiliare■■ Camere foto sau camere video■■ Markere sau pensule şi acuarele/Articole de papetărie obişnuite■■ Calculatoare cu conexiune la internet■■ Flipchart sau tablă albă
Descrierea activităţiiAceastă activitate poate fi implementată în perechi sau în gru-puri mici de adulţi. Formatorul poate să le dea dinainte adulţilor câteva aluzii la categoriile posibile ce pot fi folosite ca subiect principal în slogan, cum ar fi: alegerea mâncărurilor/băuturilor pe care să le cumpărăm – alegerea mâncărurilor/băuturilor pe care le consumăm – metode de gătit – meniul pentru diferite mese – numărul de mese pe zi – controlul foamei – recunoaşterea simptomelor unei diete incorecte – grija pentru nutriţia adecvată a familie dv. Cereţi adulţilor să pregătească un slogan, motto sau lozincă pentru o campanie pentru o nutriţie sănătoasă. Vor avea voie să folosească orice mijloc „artistic” pe care îl au la dispoziţie. Toate produsele vor fi prezentate pe scurt şi discutate în clasă. În
etapa a doua, se poate organiza o zi tematică „O nutriţie sănă-toasă”, în care aceste produse să fie prezentate şi apoi expuse permanent în centrele şi instituţiile implicate.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să pregătească dinainte o listă de sugestii
care să îl ajute să ghideze lucrul adulţilor, evitând astfel devi-erile de la subiectul promovat.
■■ Formatorul trebuie să le dea adulţilor cât mai multe instrumen-te sau accesorii pentru a stimula creativitatea.
■■ Formatorul trebuie să ţină cont de abilităţile de scriere ale participanţilor. El/ea poate folosi imagini şi scurte propoziţii pentru a-i face să se simtă în largul lor.
■■ Formatorul poate integra această activitate în multe contexte de învăţare: cursuri de limbă, TIC, cursuri de comunicare, de desen, de fotografie şi de film.
Rezumatul activităţiiAdulţii trebuie să inventeze un slogan sau o reclamă pentru o campanie ipotetică pentru o nutriţie sănătoasă utilizând: desene, filmuleţe, imagini, fraze care să prindă la public. Apoi, formatorul împreună cu cursanţii, poate organiza o zi tematică în fiecare context de învăţare din centrele/comunităţile implicate, în care vor fi prezentate aceste sloganuri.
Referinţehttp://www.healthynutritionguide.infohttp://www.mangiaresano.net (doar în limba italiană)
2.3 Micşoraţi cantitatea de grăsime din reţetele pregătite
5–20 30 minute
ArgumentOamenii sunt adesea foarte puţin dispuşi să-şi schimbe reţe-tele culinare, cel mai adesea pentru că acestea fac parte din tradiţiile şi moştenirea lor culturală. Dacă le cereţi să nu le mai pregătească sau să nu le mai mănânce, nu e o metodă bună de le schimba obiceiurile alimentare incorecte. Uneori, schimbările simple pot face o mare diferenţă în ceea ce priveşte conţinutul de calorii, de grăsimi şi de sodiu. Astfel, reţeta rămâne şi valoarea nutriţională creşte.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare asupra obiceiurilor ali-
mentare corecte■■ Sporirea cunoştinţelor despre componentele nutriţionale■■ Sprijinirea situaţiilor de auto-ajutorare şi practicilor legate de
o nutriţie sănătoasă■■ Schimbul de idei bune şi noi, sugestii, sfaturi pentru a schim-
ba reţetele vechi şi nesănătoase■■ Promovarea unei metode simple, dar inovative de gătit, pentru
o nutriţie mai bună
Metode de lucru■■ Lucrul în perechi sau în grupuri mici■■ Auto-evaluarea/Auto-reflecţia■■ Discuţia de grup■■ Creativitatea în contextul specific de învăţare■■ Activităţi practice – Brainstorming
Mijloace auxiliare
■■ Cărţi de bucate/reţete
■■ Calculator cu conexiune la internet
■■ Flipchart sau tablă albă
■■ Articole de papetărie obişnuite
■■ Dacă e posibil, un loc în care cursanţii să gătească
Descrierea activităţii
Adulţii trebuie să se gândească la una sau mai multe reţete de mâncare sau băutură pe care le consumă de obicei şi care fac parte din dieta lor săptămânală. Cereţi-le să decidă dacă acele reţete pot fi considerate sănătoase sau nesănătoase Acest lucru va da naştere unei prime runde de brainstorming şi unei discuţii, urmată de alegerea fiecăruia a unei reţete nesănătoase pe care să o „schimbe”. Cereţi-le să se gândească la modalităţi de transformare a acestor reţete în reţete sănătoase, prin elimina-rea, înlocuirea, schimbarea, scăderea sau creşterea cantităţii de ingrediente şi modalităţii de coacere sau asamblare a acestora. Multe idei bune pot apărea din acest exerciţiu, iar cele mai bune ar putea fi pregătite la ore de gătit (sau pot fi folosite amenajările existente în centru/instituţie) sau schimbate între grupuri, pentru a fi folosite de adulţi acasă la ei.
Sfaturi pentru formator
■■ Formatorul trebuie să încurajeze cursanţii să aducă propriile reţete.
■■ Formatorul trebuie să ia în considerare frecvenţa cu care se pregăteşte şi consumă acea reţetă în familia cursanţilor înain-te de a le cere să schimbe reţeta.
■■ Formatorul trebuie să fie conştient de faptul că această acti-vitate vizează în special grupurile de femei, chiar dacă pot fi interesaţi şi bărbaţii.
13
2. O
nut
riţie
nes
ănăt
oasă
13
2. O
nut
riţie
nes
ănăt
oasă
■■ Formatorul poate integra această activitate în multe contexte de învăţare, cum ar fi: cursurile de limbă, TIC, cursurile de comunicare, de film şi fotografie, de gătit.
■■ Formatorul poate implementa această activitate în cursurile de gătit. Informaţiile clare despre specialităţile locale pot fi un avantaj şi deschide discuţiile (pregătirea meselor pe vremuri).
■■ La sfârşit, formatorul poate pregăti un eveniment la care să se servească reţetele cu conţinut mai mic de grăsimi.
Rezumatul activităţiiAdulţilor li se cere să ia cele mai nesănătoase sau grase reţete ce fac parte din dieta lor obişnuită şi să încerce să le “slăbească”, scoţând, înlocuind, schimbând, scăzând sau crescând cantitatea de ingrediente şi/sau modul de gătire. Apoi, dacă e posibil, pot găti acele reţete şi pot face schimb de reţete.
ReferinţeJulie Garden-Robinson, Food and Nutrition Specialist – Prairie
Fare: Slim Down Your recipeS http://www.ag.ndsu.edu/news/columns/prairie-fare/prairie-fare-slim-down-your-recipes/
2.4 Jurnalist pentru o zi
5–20 30–40 minute R.2.4
ArgumentMulte grupuri de adulţi, mai ales cei dezavantajaţi, când sunt implicaţi în acţiuni legate de sănătate şi de nutriţie sănătoasă, simt că sunt o parte experimentală a societăţii, în care mijloacele media şi specialiştii le pot studia şi testa bunele practici. Li se iau adesea interviuri şi se fac teste la care nu ştiu nici motivul
pentru care îl fac, nici rezultatul. Ar putea fi o bună idee să-i implicaţi în activităţi în care să se simtă protagonişti şi promotori ai activităţilor legate de sănătate, chiar dacă e vorba doar de contextul de învăţare.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare şi a interesului pentru
subiectele legate de sănătate, în special de nutriţia corectă■■ Transformarea adulţilor în promotori ai propriei sănătăţi şi
nutriţii sănătoase■■ Oferirea de şanse şi mijloace prin care să facă schimb de idei
şi să aibă discuţii constructive cu alţi adulţi■■ Faceţi-i să se simtă o parte activă şi utilă a societăţii
Metode de lucru■■ Brainstorming■■ Lucru în perechi sau în grupuri mici■■ Discuţii de grup■■ Activităţi practice
Mijloace auxiliare■■ Flipchart sau tablă albă■■ Camere foto şi video■■ Reportofoane■■ Carneţele■■ Calculator cu conexiune la internet
Descrierea activităţiiPentru această activitate, formatorul ar trebui să pregătească din timp un model pe care să-l urmeze pentru a crea scenariile pentru interviuri, evitând devierile de la subiectul principal – promovarea obiceiurilor şi comportamentelor corecte şi sănătoase de nutriţie. În perechi, individual sau în grupuri mici, participanţii vor pregăti o scurtă listă de întrebări pentru un interviu. Apoi aleg persoana
care va fi intervievată, din clasă, din familie, din centrul sau instituţia educaţională. Cursanţii iau notiţe referitoare la răspun-surile date. Formatorul le-ar putea cere după aceea să pregăteas-că un raport în ceea ce priveşte interviurile luate, raport pe care să-l prezinte în clasă sau la un eveniment social din comunitate, instituţie sau centrul educaţional.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să stimuleze întotdeauna discuţia cu privire
la motivaţia participanţilor pentru alegerea întrebărilor. Cereţi argumente pentru alegerile făcute.
■■ Formatorul ar trebui să le dea cursanţilor o structură pe care să o urmărească atunci când se gândesc la interviu: adunarea de idei prin brainstorming, alegerea subiectelor principale şi ordonarea lor într-o secvenţă logică, punctul de vedere din care e privit subiectul, pregătirea unor întrebări care să nu fie prea lungi.
■■ Formatorul trebuie să ţină cont de cursanţii cei mai deza-vantajaţi din punct de vedere economic atunci când creează întrebările.
■■ Formatorul poate integra această activitate în multe contexte de învăţare, cum ar fi: cursurile de limbă, TIC, cursurile de comunicare, de film şi fotografie, de desen.
Rezumatul activităţiiCursantul pregăteşte un interviu (o listă cu întrebări), pentru a afla obiceiuri şi aspecte din viaţa colegilor, a familiei sau a unor prieteni. Apoi ei prezintă în plen sau la un eveniment social rezultatele interviurilor, stârnind o discuţie sau o dezbatere legată de nutriţia sănătoasă.
2.5 Cuvinte tabu
4–20 30 minute R.2.5
ArgumentUneori, adulţii, mai ales cei din grupurile dezavantajate, nu vorbesc şi nu iau în considerare nici un subiect legat de nutriţie, când vine vorba de a considera nutriţia un stil de viaţă, un com-portament sau o serie de componente nutriţionale sănătoase sau nesănătoase, periculoase sau benefice. Pornind o discuţie cu ei, puteţi să le creşteţi gradul de conştientizare şi dispoziţia faţă de o parte importantă a unui stil de viaţă sănătos.
Obiective■■ Să-i faceţi pe adulţi să folosească termeni şi acţiuni legate de
probleme nutriţionale■■ Să-i ajutaţi să identifice termeni şi acţiuni care au legătură cu
o nutriţie corectă sau incorectă■■ Să creşteţi gradul de conştientizare şi interesul cu privire la
sănătate, în general
Metode de lucru■■ Jocuri de rol■■ Discuţii libere■■ Chestionar
Mijloace auxiliare■■ Listă de cuvinte sau imagini■■ Flipchart■■ Articole de papetărie obişnuite■■ Un clopoţel sau o sonerie
15
2. O
nut
riţie
nes
ănăt
oasă
15
2. O
nut
riţie
nes
ănăt
oasă
Descrierea activităţiiFormatorul pregăteşte un număr de cartonaşe cu câte un cuvânt „secret” care să aibă legătură cu comportamente, obiceiuri, componente nutriţionale, mâncare (termen, verb, nume) scris pe o parte, iar pe cealaltă un cuvânt „tabu” care să aibă legătură cu cuvântul secret. Apoi formatorul împarte clasa în două grupuri. Un grup are rolul de a face celălalt grup să ghicească cuvântul secret dând explicaţii şi indicii, dar fără să folosească „cuvântul/cuvintele tabu” scrise pe partea cealaltă a cartonaşului. Dacă cineva foloseşte din greşeală cuvântul tabu, formatorul sună din clopoţel sau sonerie iar grupul pierde şi se schimbă grupurile, celălalt grup trebuind să ghicească cuvântul secret.De exemplu, dacă „dietă” e cuvântul secret, cuvântul tabu ar putea fi „gras, slab sau calorii”, ceea ce le va îngreuna partici-panţilor explicarea cuvântului secret cu alţi termeni sau explicaţii.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să pregătească dinainte cartonaşe cu
„cuvintele secrete” pe o parte şi cu „cuvintele tabu” pe par-tea cealaltă, încercând să acopere cât mai mult din câmpul nutriţional.
■■ Formatorul trebuie să ia în considerare nivelul de cultură şi cunoştinţe al grupului înainte de a echilibra numărul de cuvin-te tabu: cu cât sunt mai puţine, cu atât vor fi ghicite mai uşor.
■■ Participanţii trebuie să participe, pe rând, cât mai mult la această activitate.
■■ Formatorul joacă rol de „arbitru sau judecător”, pentru a veri-fica dacă se folosesc din greşeală cuvintele tabu.
■■ Formatorul trebuie să pregătească cuvinte secrete pozitive şi cuvinte tabu amestecate (pozitive şi negative), pentru a evita excesul de cuvinte negative
■■ Formatorul poate să integreze această activitate în multe con-texte de învăţare: cursuri de limbă, TIC, cursuri de comunicare, cursuri de învăţat cum să faci filme.
Rezumatul activităţiiUn grup trebuie să facă celălalt grup să spună „cuvântul secret” (care are legătură cu nutriţia sănătoasă) explicând acel cuvânt şi dându-le indicii, fără să folosească unele cuvinte utile, dar „tabu”, pe care formatorul le-a pregătit pe o parte a cartonaşelor. Grupurile vor ghici şi vor explica pe rând.
Referinţe1. Taboo Game Milton Bradley Hasbro Games (1989)
http://www.boardgames.com/bigtaboo.html2. Milton Bradley Parker Brothers – board games
http://www.healthynutritionguide.info
2.6 Luni şi anotimpuri
4–20 30–50 minute R.2.6
ArgumentUneori, adulţii, inclusiv grupurile dezavantajate, au anumite tra-diţii şi cunoştinţe referitoare la nutriţie şi la mâncare care le-ar putea influenţa comportamentele şi obiceiurile alimentare (unele mâncăruri s-au mâncat dintotdeauna în anumite perioade din an sau s-au găsit mai uşor în anumite perioade, etc). Adesea, oame-nii nu sunt conştienţi de ce ştiu sau de faptul că ceea ce ştiu sau sunt obişnuiţi să facă nu e corect din punct de vedere al sănătăţii şi al prevenirii bolilor cauzate de o nutriţie proastă, incorectă.
Obiective■■ Ajutarea adulţilor să identifice obiceiuri şi acţiuni legate de
■■ Creşterea gradului de conştientizare şi a interesului faţă de sănătate, în general
■■ Promovarea alternativelor şi opţiunilor sănătoase
■■ Prevenirea bolilor cauzate de o nutriţie proastă
■■ Creşterea gradului de conştientizare a faptului că dieta sănă-toasă nu depinde doar de bani, ci şi de alegerile făcute şi de priorităţile alese
Metode de lucru■■ Lucru în perechi sau în grupuri mici
■■ Discuţii de grup
■■ Informaţii
■■ Creativitatea în contextul specific de învăţare
Mijloace auxiliare■■ Calendare
■■ Liste cu mâncăruri şi băuturi (în principal fructe şi legume)
■■ Flipchart
■■ Articole de papetărie obişnuite
■■ Camere foto şi video
■■ Calculatoare cu conexiune la internet
Descrierea activităţii
Formatorul le prezintă cursanţilor o listă cu mâncăruri şi băuturi (în principal fructe şi legume) şi le cere să se gândească la pro-priile obiceiuri, la cunoştinţele anterioare, la tradiţie, la moşteni-rea culturală, şi să pună itemii din listă la numele unui anotimp sau al unei luni despre care cred că e cea mai bună din punctul de vedere a calităţii, disponibilităţii şi prospeţimii lor. De exemplu, e mai bine să consumăm anumite legume în funcţie de luna în care apar. Apoi, formatorul le va cere cursanţilor să-şi motiveze alegerile, stimulând o discuţie.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul ar trebui să pregătească dinainte o listă cu mân-
căruri şi băuturi (în special fructe şi legume) şi să caute când sunt perioadele în care se găsesc sau sunt produse acestea. Se pot găsi foarte uşor informaţii pe internet, iar aceasta este o activitate suplimentară ce poate fi propusă participanţilor din grup.
■■ Formatorul poate integra această activitate în multe contexte de învăţare: cursuri de limbă, TIC, cursuri de comunicare, cur-suri de învăţat cum să faci filme sau cursuri de gătit.
Rezumatul activităţiiParticipanţii vor trebui să potrivească fiecare aliment din lista dată de formator cu perioada sau luna de recoltare şi cu modul său corect de utilizare, pornind de la propriile idei, experienţe, cunoştinţe sau tradiţii. O discuţie asupra rezultatelor va fi stimu-lată şi facilitată de formator în cadrul grupului.
ArgumentO parte importantă a unui stil sănătos de viaţă, cu o dietă sănă-toasă, e dată de comportamentul pe care îl au persoanele la ora mesei. Dacă mănâncă repede, grăbite sau au prea multe elemente de distragere a atenţiei, aceasta poate constitui o modalitate mai puţin bună de a mânca şi bea. În afară de calitatea şi cantitatea alimentelor, atmosfera din timpul mesei este foarte importantă şi poate influenţa efectele alimentaţiei.
Obiective■■ Reflectarea la propriul comportament■■ Ajutarea adulţilor să identifice obiceiuri şi acţiuni legate de o
nutriţie corectă sau de una incorectă■■ Creşterea gradului de conştientizare asupra efectelor asupra
cursanţilor şi a celorlalţi■■ Crearea motivării pentru schimbare■■ „Eu trebuie să fiu un model pentru membrii familiei mele”
Metode de lucru■■ Jocul de rol■■ Discuţia de grup■■ Auto-evaluarea/auto-reflecţie■■ Creativitatea într-un context specific de învăţare
Mijloace auxiliare■■ Flipchart sau tablă albă■■ Camere foto sau video■■ Orice obiect folositor pentru descriere
Descrierea activităţiiAdulţii vor trebui să descrie în maniera lor preferată, situaţia obişnuită din casa lor, la ora mesei: ce feluri se consumă, cât durează masa, dacă familia ia mereu masa împreună, dacă vor-besc în timpul mesei, radioul sau televizorul sunt deschise. Ei pot folosi cuvinte sau imagini, scurte înregistrări video sau desene pentru a descrie mesele tipice. Este foarte important ca adulţii să se gândească la mesele obişnuite, nu la o situaţie anume, din timpul unor evenimente speciale. Apoi, formatorul poate stimula şi facilita discuţia şi schimbul de idei în ceea ce priveşte compor-tamentul corect în timpul mesei.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să pregătească grupul cu ceva timp înainte
de implementarea activităţii, oferindu-le sugestii despre modul în care şi-ar putea descrie mesele obişnuite.
Rezumatul activităţiiAdultul trebuie să descrie grupului ce fac el şi familia lui, automat sau instinctiv, la ora prânzului sau a cinei, interpretând un rol, folosind povestiri, desene, imagini, înregistrări video.
18
3. In
activ
itate
a fiz
ică
18
3. In
activ
itate
a fiz
ică
3. Inactivitatea fizică
Corpul e un indicator al lucrurilor rele şi bune. De aceea e important să ţinem minte să ne îngrijim de el.În ultimii ani, studiile internaţionale s-au concentrat asupra importanţei activităţii fizice în viaţa de zi cu zi. Activitatea fizică poate contribui la prevenirea unei serii de boli cum sunt: diabetul, bolile cardiovasculare, hiper-tensiunea arterială, osteoporoza, supraponderalitatea sau obezitatea. Mai mult decât atât, este documentat faptul că activitatea fizică poate îmbunătăţi condiţia fizică/mintală a unui individ şi, în multe cazuri, poate duce la o scădere a numărului de medicamente luate de un individ.În situaţiile educaţionale, suntem obişnuiţi să stăm şi să ascultăm, dar putem învăţa în multe moduri. Dacă activitatea fizică e importantă pentru noi, putem face acest lucru şi în timpul orelor. Acest lucru le va arăta cursanţilor că sănătatea este foarte importantă pentru toată lumea. Nu este uşor să ne schimbăm obiceiurile, dar putem introduce multe posibilităţi de practicare a activităţii fizice în interiorul şi în afara şcolii.Aceste activităţi sunt concepute pentru diferite contexte de învăţare şi pentru cursanţi diferiţi. Contează să folo-sim aceste posibilităţi de a ne îngriji de corpul nostru, lucru care ne va fi de folos în viitor, pentru a ne menţine sănătoşi şi a găsi un loc de muncă.
3.1 Crearea unui plan pentru folosirea împrejurimilor
2–20 30–60 minute R.3.1
ArgumentExistă întotdeauna multe posibilităţi în ceea ce priveşte folosirea împrejurimilor pentru activităţi fizice, tot ce trebuie este să se găsească oportunităţile şi să fie enumerate, pentru că toată lumea să le cunoască.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a importanţei activităţilor
fizice■■ Utilizarea infrastructurii şi a împrejurimilor în fiecare zi sau în
situaţii specifice
Metode de lucru■■ Brainstorming■■ Lucrul în echipă■■ Discuţii de grup
Mijloace auxiliare■■ Hârtie pentru flipchart/tablă/tablă albă■■ Creioane■■ Hârtie
Descrierea activităţiiFormatorul îi încurajează pe cursanţi să se gândească la posibi-lităţile de utilizare a împrejurimilor (interiorul şi exteriorul şcolii/locului de muncă). El notează pe flipchart toate posibilităţile. Cursanţii trebuie să verifice, în perechi, clădirea şi exteriorul pen-tru a putea continua lista de activităţi. Formatorul, împreună cu
19
3. In
activ
itate
a fiz
ică
19
3. In
activ
itate
a fiz
ică
cursanţii, realizează un plan pentru utilizarea variantelor găsite şi discută despre cum să continue.
Sfaturi pentru formator■■ Utilizarea împrejurimilor poate avea loc înainte sau după ziua
de curs, în pauze sau în timpul cursurilor.■■ Activitatea poate fi doar o introducere pentru găsirea de noi
oportunităţi pentru a avea activităţi fizice pe toată durata zilei. Este foarte important ca acestea să fie practice, realizabile şi să nu coste nimic.
■■ Formatorul trebuie să se asigure că motivaţia porneşte de la cursanţi.
Rezumatul activităţiiActivitatea are ca scop brainstorming-ul şi căutarea concretă de variante de activităţi fizice ce pot fi realizate în interiorul şi exteriorul clădirii.
3.2 Utilizarea experienţei direct în lecţie
2–20 5–30 minute
ArgumentOamenii tind adesea să creadă că învăţarea este cea mai efici-entă atunci când cursantul stă într-o sală de clasă, ascultându-l pe profesor. Însă învăţarea are loc şi prin ascultarea experienţei celorlalţi. Multe persoane învaţă mai bine atunci când realizează şi o activitate fizică în timp ce ascultă. Aşadar este posibil ca în acelaşi timp cu lecţia să se desfăşoare şi o activitate fizică.
Obiective■■ Activităţi fizice desfăşurate în acelaşi timp cu învăţarea unei
lecţii
Metode de lucru■■ Lucru în perechi
■■ Discuţii libere
Mijloace auxiliare■■ Câte un ceas pentru fiecare pereche
Descrierea activităţii
Explicaţia ce urmează prezintă două exemple de activităţi ce pot fi utilizate.
Activitatea 1
Mergeţi si Vorbiţi: În situaţii normale de învăţare, atunci când doi sau mai mulţi cursanţi discută ei sunt de obicei aşezaţi. În loc să se stea jos şi să se discute există posibilitatea de a se plimba şi a discuta în acelaşi timp. Această acţiune ar face organismul activ, iar în acelaşi timp scopul cursului ar fi discutat. Formatorul descrie obiectivele discuţiei, direcţia în care să se plimbe cursan-ţii (în interior/afară) şi programul.
Activitatea 2
Evaluarea pregătirii: Atunci când tema este despre atitudini şi evaluări, o metodă de evaluare poate fi, de exemplu, metoda „în linie”. La un capăt al liniei sunt cursanţii cu atitudini „pozitive”, iar în partea opusă, pe cei cu atitudinile „negative” faţă de un obiectiv al lecţiei. Între ei, plasaţi-i pe acei cursanţi cu puncte de vedere pozitive şi negative în acelaşi timp. Este foarte important ca nimeni să nu simtă că este greşit să ai unul sau celălalt punct de vedere. Obiectivul este de a înţelege perspective diferite ale obiectivului.
20
3. In
activ
itate
a fiz
ică
20
3. In
activ
itate
a fiz
ică
Sfaturi pentru formator■■ „Mergeţi si Vorbiţi” poate fi folositor când un grup nou începe
să lucreze şi cursanţii fac cunoştinţă unii cu ceilalţi.■■ Evaluarea pregătirii: Atunci când cursanţii stau în linie şi dis-
cută despre atitudini/valori, cursantul din spate îi poate face cursantului din faţa sa masaj la gât şi la umeri. Atunci când direcţia mişcărilor se schimbă, rolurile se pot inversa. Această activitate relaxează gâtul şi umerii. Formatorul trebuie să ia în considerare faptul că această activitate poate fi considerată tabu în unele culturi sau pentru anumite persoane.
Rezumatul activităţiiÎn situaţiile de învăţare, puteţi introduce activitatea fizică ca efect secundar: utilizarea discuţiilor şi plimbatul în acelaşi timp sau utilizarea discuţiilor ca situaţie vizuală şi activă.
ArgumentMuşchii din organism au propria memorie. Când staţi într-o pozi-ţie necorespunzătoare, muşchii îşi amintesc faptul că sunt prea scurţi sau prea lungi. Este important ca muşchii să memoreze cât de scurţi/ lungi trebuie să fie. Dacă staţi jos o perioadă mai lungă de timp, circulaţia sangvină din diferite părţi ale corpului va avea şi ea de suferit. Din punctul de vedere al siguranţei la locul de muncă, fiecare dintre noi este responsabil pentru a-şi face munca
cât mai sigură. Într-o situaţie şcolară cursanţii sunt şi ei implicaţi în aspecte legate de siguranţă. De aceea este important să luăm acest lucru ca parte a educaţiei. Multe lucruri mărunte din timpul zilei pot fi extrem de importante. Fiecare oră în care stăm jos are nevoie de scurte pauze în care să ne întindem. Este bine să existe pauze, în zilele în care staţi mai mult jos.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a importanţei pauzelor
scurte, în care să se schimbe tensiunea musculară■■ Informare cu privire la poziţiile de stat în şezut la şcoală/locul
de muncă şi la modul în care putem avea grijă de muşchi■■ Prezentarea unor scurte activităţi pentru circulaţia sângelui
Metode de lucru■■ Activităţi concrete ce permit corpului să devină cât se poate de
simetric şi activează circulaţia în toate părţile corpului■■ Urmărirea unui videoclip sau a instrucţiunilor formatorului, cu
ajutorul unor imagini
Mijloace auxiliare■■ DVD player■■ Imagini
Descrierea activităţiiFormatorul trebuie să îi facă pe cursanţi să conştientizeze propria poziţie în şezut. Capul, gâtul şi umerii trebuie s fie drepţi. Pieptul trebuie tras spre în afară, stomacul spre înăuntru, iar spatele tre-buie să fie uşor înclinat. Picioarele trebuie ţinute în unghi drept, pentru ca sângele să poată circula prin vene.
Circulaţia sângelui
Cu atenţia concentrată pe inimă şi respiraţie, durează doar 30 de secunde să se activeze circulaţia sangvină. Cursanţii trebuie
să se ridice şi să alerge pe loc cât de repede pot. În acelaşi timp, trebuie să bată din palme cât de repede pot. Într-un timp foarte scurt, sângele începe să circule din nou şi respiraţia este mai rapidă.
Activităţi de întindere
Trebuie să vă întindeţi muşchii de două ori pe oră. Muşchii ce devin mai scurţi decât este normal şi cei ce devin mai lungi decât este normal trebuie să ajungă în poziţia opusă. Ridicaţi-vă şi întindeţi-vă corpul, ca să devină mai lung: trageţi umerii în afară, ca să se îndrepte. Ridicaţi braţele şi ţineţi capul cât de sus puteţi, în aşa fel încât gâtul să fie cât mai drept. Staţi pe vârfuri şi întindeţi-vă cât de mult puteţi, în aşa fel încât să aveţi o poziţie asemănătoare literei X.
Gimnastică de pauză
Ridicaţi-vă. Luaţi o poziţie corectă. Lăsaţi-vă gâtul liber; ridicaţi capul cât de sus puteţi. Aplecaţi bărbia până simţiţi că gâtul este întins. Aplecaţi capul spre dreapta. Îndreptaţi din nou gâtul şi apoi aplecaţi capul spre stânga. Îndreptaţi din nou gâtul. Aple-caţi capul în faţă. Nu vă forţaţi, toate aceste poziţii trebuie să fie comode. Rotiţi umărul drept din faţă spre spate, apoi în sens invers. Repetaţi mişcările şi pentru umărul stâng. Îndoiţi picioa-rele cu mişcări simple. Ridicaţi braţul drept şi întindeţi-vă ca şi cum aţi culege un măr de foarte sus din copac. Repetaţi mişcarea cu braţul stâng. Staţi pe vârfuri şi întindeţi-vă tot corpul atunci când „culegeţi mere”.
Lăsaţi corpul în jos, relaxându-vă total, braţele atârnând în jos. Începeţi să vă ridicaţi încet şi cu grijă. Concentraţi-vă pe fiecare vertebră în parte, până ce vă îndreptaţi coloana.
Ridicaţi genunchiul drept cât de sus puteţi. Repetaţi acţiunea pentru celălalt genunchi. Întindeţi piciorul drept şi trasaţi un cerc în aer, cu degetul mare de la picior. Repetaţi acţiunea pentru piciorul stâng. Întindeţi tot corpul, staţi pe vârfuri şi ridicaţi capul
şi ambele braţe cât de sus puteţi. Relaxaţi-vă! Luaţi o poziţie corectă din nou. Staţi jos şi continuaţi. Staţi jos în poziţie corectă. După câtva timp, repetaţi toate mişcările. Apoi staţi jos din nou, în poziţie corectă.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul poate folosi imaginile ca temă a zilei. Se poate
începe cu o imagine pe zi, pentru ca, pe o perioadă mai lungă, să se ajungă la chestiuni specifice referitoare la diferite grupe de muşchi.
■■ Formatorul poate utiliza uşor DVD-ul într-un context mai larg. Poate fi folosită şi muzica în acelaşi timp cu DVD-ul.
■■ Formatorul trebuie să informeze cursanţii că îşi pot activa sin-guri circulaţia sangvină la nivelul picioarelor, rotind gleznele şi întinzând şi îndoind picioarele în timp ce stau jos.
Rezumatul activităţiiFormatorul face o pauză în timpul cursului/lucrului şi îi încu-rajează pe cursanţi să facă activităţi fizice concrete, urmând instrucţiunile de pe DVD sau utilizând imagini pentru a-i determi-na pe cursanţi să îşi întindă muşchii şi să-şi activeze circulaţia sangvină. Activităţile pot dura chiar şi un singur minut.
3.4 Reflecţii asupra propriei mele situaţii
1–20 60 minute R.3.4
ArgumentA începe cu o activitate fizică este un pas important, ce poate necesita uneori sprijin în ceea ce priveşte inspiraţia sau/şi cunoş-
22
3. In
activ
itate
a fiz
ică
22
3. In
activ
itate
a fiz
ică
tinţele despre variantele posibile. Aşadar, e bine dacă formatorul conduce acest proces. Ideea este de a dirija o discuţie mai pro-fundă despre activităţile existente şi cele ce pot fi începute şi de a conştientiza beneficiile şi sacrificiile ce trebuie făcute.
Obiective■■ Reflecţia asupra activităţilor realizate şi asupra activităţilor
posibile■■ Evaluarea efectelor activităţilor
Metode de lucru■■ Discuţii libere■■ Realizarea unui plan personal ce va fi aplicat■■ Evaluarea activităţilor
Mijloace auxiliare■■ Pix■■ Model de plan
Descrierea activităţiiFormatorul începe cu o discuţie privind activităţile fizice pe care le fac deja cursanţii. Sunt suficiente aceste activităţi pentru o viaţă sănătoasă sau numărul de activităţi trebuie să crească? Cursan-tul este îndeajuns de motivat pentru a face ceva? Trebuie discutat despre tipurile de activităţi ce pot fi făcute. Trebuie discutate şi activităţile scurte, de zi cu zi, şi cele ce necesită o perioadă mai lungă de pregătire. Mai mult decât atât, trebuie discutat în grup despre lucrurile la care cursanţii trebuie să renunţe, precum şi despre ce trebuie să se întâmple înainte ca participanţii să vrea să înceapă.
Formatorul, împreună cu cursanţii, alcătuieşte un plan pentru noile activităţi, ţinând cont de activităţi şi de când vor fi ele efectuate, precum şi de cerinţele pentru ele.
După o perioadă, va avea loc o discuţie de evaluare. Ce au făcut, de fapt, cursanţii? Ce a fost plăcut/ bine? Au sacrificat ceva? Ce anume? Ce mai poate fi făcut pentru ca activităţile să fie plăcute şi complete? Poate fi conceput un plan nou pentru fiecare săptămână.
Sfaturi pentru formator■■ Această activitate poate fi realizată cu un grup ce are nevoie de
supervizare mai atentă decât în cazul unui curs tipic.■■ Formatorul poate utiliza broşura informativă Health Box pentru
a avea suficiente informaţii despre importanţa activităţilor fizice.
■■ Mentoratul poate fi o metodă utilă de a continua aceste acti-vităţi.
Rezumatul activităţiiSupervizarea îi ajută pe cursanţi să găsească motivaţie şi să implementeze mai multe activităţi fizice în viaţa lor şi să găseas-că motivaţia necesară pentru şi mai multe activităţi fizice.
ArgumentObţinerea unei condiţii fizice bune necesită un echilibru al activi-tăţilor fizice. Organismul are nevoie de activităţi fizice susţinute, precum şi activităţi moderate, însă musculatura necesită întărire
generală, dar şi antrenamente echilibrate. Un grafic personal de tip plăcintă al activităţilor fizice, care să reflecte activităţile plăcute şi cele pe care individul le poate realiza, este o activitate percepută ca fiind pozitivă.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare ale diferitelor activităţi de
care poate avea nevoie organismul.
Metode de lucru■■ Planificarea propriului program de antrenament al cursantului.
Mijloace auxiliare■■ Hârtie şi pixuri■■ Calculator cu conexiune la internet şi videoproiector
Descrierea activităţiiFormatorul trebuie să se familiarizeze cu conceptul de grafic de tip plăcintă al mişcării (pagină web în anexă). El/ea trebuie să discute cu cursanţii despre tipul de activitate fizică pe care îl desfăşoară. Cursanţii ce fac deja activităţi fizice pot fi lăsaţi să îşi realizeze singuri graficul de tip plăcintă. Formatorul realizează propriul grafic pe o foaie de hârtie şi le cere cursanţilor să se gândească la activităţile fizice ce pot fi făcute pe parcursul unei săptămâni. Ei trebuie să determine ce activităţi fizice moderate pot fi desfăşurate timp de aproximativ 2,5 ore pe săptămână. Formatorul le cere cursanţilor să noteze diferitele activităţi în partea superioară a graficului. Şi să se gândească la activităţile intense ce pot fi desfăşurate în aproximativ 1,25 ore. Cursanţii notează aceste activităţi în partea inferioară a graficului. Mus-culatura necesită antrenament de întărire, echilibrat, de două ori pe săptămână. Cursanţii ar trebui să noteze două tipuri diferite de antrenamente pentru musculatură: unul în partea dreaptă a graficului şi unul, în cea stângă. Formatorul explică faptul că, la
nevoie, graficul mişcării poate fi ajustat pentru fiecare săptămâ-nă. Cel mai important lucru este să se observe şi noteze diferite activităţi ce pot fi îndeplinite individual de cursanţi. Motivarea cursanţilor este foarte importantă, întrucât nimeni nu îi poate forţa să facă anumite lucruri.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul le poate da acelor cursanţi ce nu fac niciun fel de
activitate fizică, sau fac activităţi fizice foarte rar, planul de la activitatea 3.4.
■■ Formatorul trebuie să ofere feedback pozitiv atunci când cursanţii au îndeplinit toate activităţile din grafic timp de o săptămână.
■■ Motivarea unui cursant este foarte importantă; formatorul nu trebuie să îi forţeze să devină mai activi.
Rezumatul activităţiiFormatorul îi lasă pe cursanţi să deseneze propriul lor grafic, în care notează activităţi moderate sau intense, precum şi antrena-mentul de întărire, echilibrat, al muşchilor.
3.6 Activităţi din copilărie sau din diferite culturi
8–20 20 minute
ArgumentActivităţile specifice copilăriei, care se făceau pe vremuri, nu sunt întotdeauna activităţile pe care le ştiu/fac copiii în ziua de azi. Dacă reflectaţi la activităţile ce erau făcute pe vremuri şi le arătaţi grupului de cursanţi, pe termen lung, acestea ar putea ajunge să fie făcute de cursanţi în lecţii. Cursanţii pot folosi activităţile pentru propriii copii. Consecinţa poate fi aceea că un cursant adult poate să devină mai activ din punct de vedere fizic.
Obiective■■ Axarea pe activităţi pe care cursantul le-a făcut la vârsta
copilăriei■■ Punerea în practică a activităţilor din copilărie
Metode de lucru■■ Discuţii libere■■ Lucru în grupuri
Mijloace auxiliare■■ Hârtie şi pixuri■■ Locaţii pentru activităţi şi accesorii necesare activităţilor
Descrierea activităţiiDe obicei, cursanţii au desfăşurat, în copilărie, activităţi fizice, cum ar fi diferite sporturi, jocuri, experienţe în natură, etc. Acest lucru reprezintă o ocazie de a afla mai multe despre alte culturi. Formatorul îi încurajează pe cursanţi să împărtăşească propria experienţă cu ceilalţi cursanţi. Formatorul poate alege în fiecare
zi un exemplu diferit de activitate, până când toţi cursanţii au prezentat activităţi din copilărie. Împreună cu cursanţii, formato-rul discută despre modul în care se pot folosi activităţile cu copiii cursanţilor şi ce rezultate bune poate avea aceasta. De exemplu: mai mult timp petrecut cu copiii, mai multe activităţi fizice în familie, etc.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul are nevoie de un plan pentru acei cursanţi ce
nu pot/ nu doresc să găsească nicio activitate pe care să o desfăşoare.
■■ Formatorul poate face acest exerciţiu şi dintr-o perspectivă culturală, cu mâncăruri şi activităţi din diferite culturi.
Rezumatul activităţiiFormatorul utilizează experienţa din copilărie a cursanţilor la acti-vităţile fizice. După ce află despre mai multe activităţi diferite de la toţi cursanţii, formatorul discută despre posibilitatea de a uti-liza acele activităţi în familie, cu copii sau cu persoane în vârstă.
3.7 O Zi / după-amiază de activităţi
2–30 3–5 ore R.3.7
ArgumentCând se lucrează cu un grup de cursanţi, poate apărea nevoia / posibilitatea de a face lucruri împreună. Dacă se utilizează o zi / după amiază pentru o activitate de grup, grupul poate se simte mai în siguranţă. Este posibil să porniţi o relaţie de grup printr-o zi de activitate, însă se potriveşte şi în mijlocul sau la finalul unei activităţi de grup sau cu ocazii disparate. O activitate de o zi/
25
3. In
activ
itate
a fiz
ică
25
3. In
activ
itate
a fiz
ică
după amiază se poate concentra pe lucruri diferite. O posibilitate ar putea-o constitui activităţile fizice.
Obiective■■ Formarea unui grup■■ Activitate fizică
Metode de lucru■■ Lucrul în grup
Mijloace auxiliare■■ Depinde în totalitate de activitatea spre care se ţinteşte
Descrierea activităţiiFormatorul, împreună cu cursanţii, plănuieşte o activitate de o zi/după amiază. Ei trebuie să ia în considerare următoarele între-bări: Care ar putea fi scopul zilei? Cum ar putea fi acesta înde-plinit în siguranţă? Care sunt mijloacele auxiliare de care este
nevoie? Trebuie aleasă o activitate ce se potriveşte cel mai bine cu împrejurimile, cu anotimpul şi cu grupul. După eveniment, cur-sanţii trebuie să ofere feedback pentru activităţile desfăşurate.
Sfaturi pentru formator■■ Pentru a începe lucrul cu un grup de cursanţi, poate fi util
pentru dinamica grupului dacă începeţi în natură, cu activităţi fizice concrete şi/sau cu activităţi de team building.
■■ Dacă e posibil, formatorul poate să desfăşoare cursul în natură.
■■ Dacă timpul este prea scurt pentru acest gen de activitate, formatorul trebuie să aleagă o activitate ce nu necesită atât de mult timp.
Rezumatul activităţiiSe alege o activitate pentru o zi sau o după amiază, planificată şi realizată de formator, împreună cu cursanţii.
26
4. F
umat
ul
26
4. F
umat
ul
4. Fumatul
Fumatul sau lipsa lui pot fi caracterizate ca indicatori care arată diferenţe majore între stilurile de viaţă individuale. Fumatul face parte dintr-o grupare de comportamente ale oamenilor care ţin de un stil de viaţă (ne)sănătos. Nu e nicio îndoială că fumatul poate influenţa sănătatea într-un mod crucial:‘În ciuda unor progrese considerabile, numărul fumătorilor din UE continuă să fie mare – aproximativ o treime din populaţie – şi problemele asociate de sănătate include cam 650.000 de decese cauzate de fumat în fiecare an. Aproape o jumătate dintre cei care mor au vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani – mult sub speranţa medie de viaţă. Eurobaro-metrul 332 (2009)’1
Acest subiect – împreună cu consumul de alcool şi de substanţe şi activitatea fizică – invadează stilul personal de viaţă al oamenilor la modul cel mai concret. Este important de ştiut faptul că obiceiurile legate de fumat au adesea legătură cu sentimentele de autonomie personală.
Acest lucru are ca rezultat un conflict între:
■ Schimbarea cunoştinţelor (în ziua de astăzi ştim mult mau multe despre impactul tutunului decât în anii din urmă);
■ Spiritul politicilor (UE promovează o strategie preventivă clară şi sprijină în mod activ multe iniţiative şi proiecte
care se ocupă de prevenirea fumatului sau de renunţarea la acest obicei);
■ Diferite culturi din diferite state membre ale UE şi ■ Nu în ultimul rând: fiecare om în parte.
Ultima noţiune menţionată – individul – este punctul în care intră în acţiune abordarea Health Box: indivizii care sunt excluşi de la participarea socio-economică, din diverse motive, sunt grupul-ţintă: cursurile, consilierea la cursurile de formare şi cea individuală oferă ocazii adecvate pentru a intra în contact cu aceste grupuri “mai puţin uşor de atins”. Diferite abordări didactice ale activităţilor prezentate în modulul acesta pot fi adaptate cu uşurinţă la contexte spe-cifice de învăţare. De asemenea, sunt posibile schimbările datorate specificităţii culturale iar facilitatorii pot schimba materialul oferit sau pot crea materiale noi. În timpul pilo-tării Health Box, am văzut ambele variante.Modulul care se ocupă de comportamentul legat de fumat (sau lipsa acestuia) poate fi uşor integrat într-un curs sau în consilierea individuală.Modulul are o relevanţă clară pentru creşterea gradului de conştientizare al fenomenului şi pentru a da putere partici-panţilor: la nivel minim, ar trebui crescut şi promovat gra-dul de conştientizare, iar după aceea, trebuie întreprinse acţiuni pentru ca participanţii să recunoască posibilităţile pentru schimbare.
ArgumentÎn general, oamenii sunt conştienţi de faptul că fumatul nu este un comportament sănătos. Prin campaniile de informare din ţările lor, ei primesc cel puţin informaţii generale şi îşi formează în linii mari o părere despre acest subiect. Formatorii se confruntă cu efortul de a face primii paşi spre această temă în cadrul cursuri-lor de formare oferite adulţilor: aceasta este ocazia de a construi o bază pentru a îndeplini obiectivul de reducere a numărului de ţigări fumate sau de renunţare la fumat.
Obiective■■ Introducerea subiectului în cadrul cursului■■ Crearea unei baze de lucru pentru următorii paşi■■ Deschiderea formatorului spre posibile variaţii pe tema dată■■ Informarea fumătorilor despre faptul că nimeni nu îi poate
forţa să îşi schimbe comportamentul: totuşi, în timpul cursu-lui, cursanţii trebuie foarte bine informaţi despre regulile pe care vor trebui să le urmeze
Metode de lucru■■ Prezentarea materialului (imagini, benzi desenate, articole de ziar)■■ Oferirea de întrebări deschise cum ar fi: Ce imagine creează
acest actor care fumează?■■ Discuţii de grup
Mijloace auxiliare■■ Imagini – de ex. imagini cu conţinut interesant, provocator (copii
ce fumează, ilustrate cu femei din Cuba, care fumează, etc.)
■■ Articole de ziar (trebuie să fie un ziar de actualitate, ce prezintă subiecte locale/naţionale)
■■ Benzi desenate (Lucky Luke, Big Cat Carlo…staruri bine cunoscute de pe plan naţional sau internaţional ce pozează cu ţigara în gură)
Descrierea activităţiiDupă o scurtă introducere verbală, le este prezentat cursanţilor materialul descris mai sus. După prima reacţie spontană a cur-sanţilor, este pusă întrebarea deschisă (vezi „metoda de formare aplicată”). Discuţia va aduce noi aspecte legate de materialul prezentat. Formatorul moderează discuţia şi este atent la diferi-tele poziţii din grup. La sfârşit este necesar o scurtă rezumare a diferitelor opinii.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să-şi verifice propriile atitudini faţă de
fumat / renunţarea la fumat.■■ Formatorul trebuie să ţină cont de faptul că persoanele ce au
parte de multe obstacole în viaţă şi sunt marginalizate sunt adesea fumători dependenţi. Fumatul poate avea o funcţie de relaxare şi poate fi privit adesea ca unul dintre ultimele lucruri asuprea cărora pot decide singuri. Fumatul poate fi perceput ca un semn de autonomie personală.
■■ Formatorul trebuie să cunoască foarte bine materialul (ima-gini, benzi desenate, articole de ziar). În cazul în care aveţi un personaj preferat, puteţi da mai multe detalii despre acesta. (de ex. vârsta lui Lucky Luke)
■■ Formatorul trebuie să încerce să creeze o atmosferă deschisă, cu întrebări deschise, şi să modereze discuţia – temele invită „luptători” din ambele capete ale spectrului.
■■ Formatorul trebuie să rezume părerile diferitelor tabere din cadrul grupului fără a fi extrem de academic: în acest caz, metoda cooperării este FOARTE importantă.
28
4. F
umat
ul
28
4. F
umat
ul
■■ Această activitate se poate desfăşura într-o ambianţă mai puţin formală: discuţiile pot avea loc în pauza ce urmează; o idee bună poate fi aceea de a începe cu această unitate atunci când cursanţii întârzie la curs datorită faptului că ieşiseră sa fumeze?!
■■ Formatorul poate să utilizeze şi alte imagini, dar trebuie să se potrivească în contextul cursului.
Rezumatul activităţiiCursanţii împărtăşesc diferitele puncte de vedere. Ei învaţă mai multe unii despre alţii la nivel personal. Acest fapt contribuie la crearea unui imagini de ansamblu mai clară a diferitelor nevoi ale fiecărei tabere din grup (de ex. persoanele care nu fumează sunt rareori încântate că trebuie să îi aştepte şi să fie deranjate de fumătorii care se întorc târziu din pauze…)
ReferinţeCarr, Allen: Easy Way to Stop Smoking: Be a Happy Non-smoker
for the Rest of Your Life (Allen Carrs Easy Way), Penguin 2009
4.2 Mediile (ne)fumătorilor
tot grupul – inclusiv 15 minute cei ce nu fumează
ArgumentDe obicei, în primele zile ale unui curs de formare, cursanţii se familiarizează cu noul mediu. Li se prezintă mediul în care vor lucra şi li se comunică ce trebuie şi ce au voie să facă în acest cadru. Cursanţii trebuie să fie informaţi cu privire la regulile companiei.
Obiective■■ Informarea cursanţilor cu privire la ce au voie şi ce nu au voie
să facă■■ Oferirea unui climat în care cursanţii să se simtă în siguranţă■■ Stabilirea de reguli pentru şedinţele de lucru viitoare
Metode de lucru■■ Mergem şi vorbim■■ Discuţie: Stabilirea de reguli
Mijloace auxiliare■■ Nu sunt
Descrierea activităţiiParticipanţii sunt întâmpinaţi cu căldură. Ei sunt informaţi despre aspectele organizatorice. În acest context, sunt invitaţi cu toţii să facă un tur al clădirii, prezentându-li-se şi spaţiile pentru fumat de afară.
Sfaturi pentru formator■■ Dacă lucrează singur, formatorul trebuie să joace şi rolul de şef
al casei şi le prezinte cursanţilor regulile.■■ O persoană dependentă de fumat reprezintă o realitate – cadrul
cursului de asemenea. Trebuie manageriate diferite nevoi. Dar: fumătorii nu trebuie să fie cei ce conduc cursul! Acesta trebuie să fie un obiectiv clar. Dacă formatorul este fumător, este evidentă funcţia sa în rol de model demn de urmat!
Rezumatul activităţiiCursanţii cunosc mai bine locul în care se va tine cursul. De asemenea, învaţă mai multe despre managementul timpului. În funcţie de planul clădirii, “pauza de ţigară” poate necesita diferite durate de timp. Însă pot fi învăţate câteva reguli clare. Cursanţii pot învăţa cum să-şi controleze propriile nevoi.
29
4. F
umat
ul
29
4. F
umat
ul
4.3 Imaginaţi-vă că trăiţi fără (Lăsaţi-vă de fumat)
6–14 45–60 minute R.4.3
ArgumentToţi avem nevoie de o imagine pozitivă, de o idea atractivă pentru planurile pe care le facem. Avantajele pe care sperăm să le câşti-găm, ne fac să mergem înainte: imaginea unei vacanţe frumoase în următoarele săptămâni ne motivează şi ne ajută să facem faţă problemelor zilnice de la locul de muncă. Persoanele dependente de fumat (şi alte comportamente dăunătoare) au nevoie de o imagine pozitivă care să îi ajute să trăiască fără.
Obiective■■ Să îi faceţi pe oameni să se gândească la posibilele avantaje
ale schimbării comportamentului■■ Sensibilizarea cursanţilor la nevoile lor individuale
Metode de lucru■■ Relaxarea■■ Călătoriile imaginare■■ Pictura■■ Crearea de colaje
Mijloace auxiliare■■ Muzică■■ Flipchart■■ Reviste / imagini / hârtie / culori■■ Sala în care se desfăşoară cursul trebuie să aibă o atmosferă
primitoare, adecvată: (vedeţi ce preferinţe culturale au cur-sanţii!)
Descrierea activităţii
Grupul trebuie să fie deschis la metodele creative sau trebuie să se familiarizeze cu astfel de metode printr-un număr de exerciţii “neobişnuite” ce fac parte din Health Box.
Formatorul îi invită pe cursanţi să adopte o poziţie confortabilă (atât cât permite mediul) şi pune publicului nişte întrebări de fond. Cursanţii au suficient timp să se gândească la acele întrebări prin prisma propriilor gânduri, idei, poze etc. După circa 10 minute, grupurile sunt aduse din nou la prezent până când ochii tuturor sunt deschişi din nou. În acest moment toată lumea poate utiliza tehnica aleasă anterior – sau alege din nou – şi vizualizează ceea ce le-a trecut prin minte în timpul călătoriei imaginare. La sfârşit, cursanţii trebuie să se ocupe de propriile rezultate creative.
Sfaturi pentru formator
■■ Formatorul ar trebui să aibă experiență şi să îi placă procesele de lucru nestructurate, deschise.
■■ Formatorul trebuie să verifice dacă cursanţii sunt de acord cu acest gen de activitate – uneori procesul poate deveni mai adânc decât aţi putea crede!
■■ Aspecte legate de sexul participanţilor: Bărbaţii din grupuri mixte sunt frecvent reticenţi la acest gen de lucru. Formatorul trebuie să se ocupe de ei. Dacă şi el e bărbat, poate fi mai uşor să îi motiveze pentru lucru “de fete”. Dacă preferă alt gen de muncă, formatorul trebuie să se folosească de acest potenţial şi să nu se simtă ofensat.
■■ Formatorul trebuie să fie conştient de faptul că unor par-ticipanţi acest gen de exerciţiu li se poate părea absurd şi ridicol şi nu sunt foarte înţelegători şi deschişi la asemenea experimente.
■■ Adulţii ce nu participă foarte des la viaţa socială nu sunt obişnuiţi cu metode creative. Le este frică să nu fie trataţi ca
30
4. F
umat
ul
30
4. F
umat
ul
nişte “copii” – aşadar acest gen de muncă necesită încredere şi respect între formator şi cursant.
■■ Formatorul ar putea include şi o activitate din tema „Elimina-rea stresului”.
Rezumatul activităţiiAcest gen de activitate poate fi extrem de personal. Ea îi poate ajuta pe cursanţi să pătrundă mai adânc şi să descopere poten-ţiale neştiute. Persoana poate deveni mai puternică dacă aceasta este deja “pe drum” sau poate da un prim concept alternativ pentru începerea unei vieţi noi fără fumat.
4.4 O nouă înţelegere: un contract cu mine-însumi
8–20 30–50 minute R.4.4
ArgumentForţele creatoare care sprijină personalitatea şi comportamentul fiecăruia pot fi identificate prin metode diferite. O asemenea stra-tegie poate fi să-i determinaţi pe participanţi să încheie contracte cu propria persoană: paşii concreţi care sunt scrişi în contract îi pot ajuta pe participanţi să descopere resurse ascunse şi le poate arăta ce au de făcut, în ce moment. Obiectivele trebuie formulate într-o manieră realistă.
Obiective■■ Reflectarea la propriul comportament şi identificarea paşilor
utili■■ Atingerea obiectivului (de a renunţa la fumat) prin paşi mici şi
realişti, care să facă obiectivul mai realist
■■ Fiecare participant căruia i-a plăcut exerciţiul ar trebui să aibă la sfârşit încheiat un contract
Metode de lucru
■■ Lucru în perechi sau în grupuri mici
■■ Discuţie de grup
■■ Lucru individual
Mijloace auxiliare
■■ Flipchart
■■ Articole de papetărie obişnuite
Descrierea activităţii
Formatorul explică activitatea participanţilor şi le dă informaţii despre cum ar trebui formulat un contract – ce trebuie şi ce nu trebuie trecut în el. Ar putea fi util să explice ce trebuie luat în considerare atunci când se formulează obiectivele. Acestea ar trebui să fie obiective SMART (Specific, Măsurabil, Abordabil, Relevant, încadrat în Timp). Mici exemple pot fi utile pentru a-i orienta pe cei care vor să „urce dealul” într-o singură etapă.
Sfaturi pentru formator
■■ Formatorul parcurge modelul de contract (vedeţi la resurse). Încercaţi să inventaţi propriile exemple. Formatorul poate să descrie punctele forte şi etapele acestei metode.
■■ Această activitate se pretează cel mai bine la un grup de fumă-tori – şi la fumători care vor să se lase de fumat!
■■ Formatorul trebuie să ţină seama de faptul că această metodă e pentru participanţii „avansaţi”: poate fi o sarcină destul de provocatoare: respectarea termenelor contractului cere un angajament foarte serios din partea celui care a făcut con-tractul.
31
4. F
umat
ul
31
4. F
umat
ul
■■ E posibil ca participanţii să respingă din start ideea. Forma-torul nu le poate cere să facă un contract cu ei înşişi pentru a renunţa la fumat. Trebuie să fie alegerea lor.
■■ Această activitate are multe caracteristici ce ţin de manage-mentul proiectelor. Ea poate fi transferată cu uşurinţă şi la alte teme Health Box.
Rezumatul activităţiiAceastă activitate e un instrument adecvat pentru persoanele „avansate” de care aminteam mai sus, cei care caută sugestii utile, care să îi ajute să găsească propriul mod de a-şi schimba viaţa. Pentru cei care sunt la început de drum, activitatea le poate arăta ce e util, dacă decid să înceapă procesul la o dată ulterioară.
4.5 Listă de sugestii
8–18 15–30 minute R.4.5
ArgumentDacă participanţii decid să fumeze mai puţin sau să renunţe la fumat, exemplele bune pot fi la fel de folositoare ca nişte simple sugestii pentru a găsi propriile strategii de reducere a numărului de ţigări sau renunţarea la fumat, depăşirea momentelor de slă-biciune sau confruntarea reacţiilor negative din partea familiei sau prietenilor. În acest scop, participanţii creează ei-înşişi o listă cu sugestii utile. Lista poate fi completată cu sfaturile utile ale altor foşti fumători, de pe internet.
Obiective■■ Oferirea unui instrument practic participanţilor care vor să-şi
schimbe obiceiurile legate de fumat
Metode de lucru■■ Studiu pe internet / în literatura de specialitate / cu alte
persoane
■■ Discuţie de grup
■■ Auto-evaluare/auto-reflecţie
■■ Creativitatea în contextul specific de învăţare
Mijloace auxiliare■■ Flipchart sau tablă albă
■■ Camere foto şi video
■■ Orice obiect util pentru scenă şi pentru interpretare
■■ Calculator cu conexiune la internet
Descrierea activităţii
Lucru în perechi: Participanţii pot aduna sugestii şi sfaturi utile. Pot folosi orice mijloc media care le place sau la care au acces. Interviurile cu experţii din grup pot duce la o listă utilă de suges-tii. Lista ar trebui discutată şi prezentată ulterior în plen. Pentru a face rezultatele vizibile, faceţi copii xerox sau salvaţi rezultatele pe o platformă la care să aibă acces fiecare membru.
Sfaturi pentru formator■■ În timpul adunării rezultatelor şi a discuţiilor, formatorul tre-
buie să ţină minte că unele sugestii pot părea mai utile decât altele. Obiectivul e acela de a avea un instrument la îndemâna tuturor membrilor grupului.
■■ Această activitate poate fi folosită şi pentru multe alte chesti-uni legate de sănătate.
32
4. F
umat
ul
32
4. F
umat
ul
Rezumatul activităţiiPoate fi un input foarte scurt, cu aplicabilitate practică mare. Avantajul e că participanţii pot încerca, alege sau sări peste anumite sugestii, care le plac sau care nu li se par utile.
4.6 Cultura tv: fumatul ieri şi astăzi
8–20 30–90 minute R.4.6
ArgumentConştientizarea riscurilor asociate cu consumul de tutun s-a modificat considerabil în ultimii ani. Lăsaţi cursanţii să caute pe YouTube, să vadă dacă găsesc diferite stiluri de comportament. Televiziunea e şi ea o oglindă a culturii cotidiene, fiind principalul canal de cunoaştere.
Obiective■■ Reflectarea la propriul comportament■■ Creşterea gradului de conştientizare a principalelor canale de
cunoaştere■■ Conştientizarea faptului că, pe de o parte, fumatul e o ches-
tiune personală şi, pe de altă parte, o chestiune care face parte din contextul european şi o problemă de costuri pentru sistemul de sănătate
Metode de lucru■■ Lucru în grupuri mici■■ Discuţie de grup■■ Auto-evaluare/auto-reflecţie■■ Studiu
Mijloace auxiliare■■ Calculator cu conexiune la internet■■ Televizor, filme
Descrierea activităţiiCursanţii primesc drept sarcină să caute informaţii pe internet. Participanţii mai maturi pot fi întrebaţi dacă în copilărie sau în tinereţe, actorii din filmele pe care le urmăreau fumau sau nu. Dacă nu îşi amintesc, pot căuta pe internet. Participanţii sunt împărţiţi în grupuri mici şi li se cere să discute şi să găsească răspunsul la următoarele întrebări:
■■ Ce îi face pe actori să fumeze în acea scenă?■■ Ce vor să exprime prin fumat?
După o perioadă de lucru în grupuri mici, se pot reuni şi prezenta exemplele lor în plen. În timpul discuţiei în plen, cursanţii pot compara situaţia din trecut şi cea din prezent.
Sfaturi pentru formator■■ Un exemplu din mediul naţional al cursanţilor ar fi extrem de
util.■■ Acest exerciţiu ar putea fi o unealtă creatoare, care să ducă la
dialog – doar în cazul în care indivizii se simt comod să lucre-ze cu asemenea mijloace media! Încă mai e o diferenţă între generaţii în ceea ce priveşte folosirea calculatorului.
■■ Formatorul poate să se gândească la cultura TV din propria ţară. Există diferenţe între generaţii, în ceea ce priveşte uti-lizarea ei? Această experienţă îi va influenţa pe cursanţi la această sarcină.
■■ Acest exerciţiu poate fi un sprijin pentru relaxare şi pentru for-marea echipei: vizionarea de filme, rememorarea de situaţii din trecut creează calităţi emoţionale, iar oamenii sunt mai dispuşi să îşi împărtăşească experienţele.
■■ Ar putea fi interesant să diferenţiaţi în acest context modelele masculine şi cele feminine.
33
4. F
umat
ul
33
4. F
umat
ul
Rezumatul activităţiiAceastă sesiune activează calităţi diferite ale participanţilor – amintirile bune şi cele mai puţin bune, precum şi experienţele personale, pot fi împărtăşite, dialogul personal în grupurile mici poate crea un sentiment pozitiv de grup. Aspectele legate de sexe arată reguli diferite pentru prezent şi trecut.
4.7 Activitate de reflecţie
1–18 15–30 minute R.4.7
ArgumentObservarea şi reflectarea la propriul comportament ne ajută să înţelegem anumite obiceiuri sau să detecteze situaţii în care fumătorii tind să aprindă o ţigară. Acesta ar putea fi un prim pas în iniţierea unei comportament învăţat. Dacă sunt şi nefumători în grup, ei pot reflecta la alte tipuri de comportament învăţat, cum ar fi folosirea prea mult a televizorului, mâncarea ciocolatei înainte de culcare, etc. În acest sens, participanţii sunt invitați să ţină un jurnal referitor la fumat, în care să noteze toate situaţiile în care fumează (sau adoptă alte tipuri de comportament învăţat pe care ar dori să îl schimbe).
Obiective■■ Să ofere instrumente participanţilor care vor să identifice
comportamente şi acţiuni legate de fumat■■ Reflectarea la propriul comportament şi identificarea motivelor
pentru o schimbare■■ Să îi facă pe participanţi promotorii propriei sănătăţi
Metode de lucru■■ Auto-evaluarea/auto-reflecţia
Mijloace auxiliare■■ Jurnal pentru fiecare participant
Descrierea activităţiiParticipanţii primesc o listă structurată cu întrebări combinate cu un orar în care pot insera zilnic consumul de tutun (sau alte obiceiuri pe care ar dori să le schimbe). Acest lucru se face individual şi se discută în grup doar la cerere. O discuţie comună îi poate ajuta pe fumători să detecteze asemănări între compor-tamentele lor.
Sfaturi pentru formator■■ Dacă formatorul are mai multe cursuri de formare cu acelaşi
grup şi îi sprijină pe participanţi în legătură cu mai multe subiecte, cum e consilierea pe probleme personale, ar putea să îi întrebe cum se descurcă cu renunţarea la fumat şi la alte lucruri. Ar putea fi un sprijin care să-i facă să se simtă mai puternici.
Rezumatul activităţiiEste o sarcină concretă, care poate construi punţi de legătură cu alte forme de comunicare şi schimburi personale.
34
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
34
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
5. Introducere la tema “Stresul”
Stresul reprezintă o disproporţie între cerere şi abilitate, un dezechilibru între obiective şi resurse. În ziua de astăzi, mulţi oameni au ambiţii şi aşteptări mari, nu numai pentru propriile persoane, dar şi pentru familiile şi copiii lor. Vrem tot ce are viaţa să ne ofere şi nu suntem dispuşi să ne mulţumim cu mai puţin, deşi o zi nu are destule ore pentru acest lucru.Stresul e un sentiment foarte subiectiv. Adesea, circumstan-ţele de viaţă influenţează sentimentul de stres sau relaxare al unei persoane.Stresul poate apărea şi atunci când o persoană se simte lipsi-tă de valoare. Persoanele dezavantajate din punct de vedere socio-economic sunt stresate din cauza situaţiei lor de viaţă. Această presiune permanentă dulce adesea la sentimentul că situaţiile din viaţa de zi cu zi sunt greu de suportat. În acest caz, dezvoltarea auto-reflecţiei şi a conştiinţei de sine, combinată cu discuţia de grup, par a fi foarte importante, pentru a da acestor persoane posibilitatea de a comunica în ce priveşte situaţia lor şi pentru sentimentele pe care le au, dar şi pentru ca aceştia să recunoască motivele pentru comportamentul lor în situaţii de stres.Dacă oamenii acceptă sau “cred” faptul că stresul e cauzat doar de factorii externi, de societate, de “viaţă” – nu se poate face prea mult pentru individ. Este important să accep-taţi aceste înţelegeri generale – dar şi să vă concentraţi asupra lucrurilor pentru care fiecare om îşi poate asuma responsabilitatea sau este deja responsabil.Exerciţiile Health Box sunt elaborate pentru a-i ajuta pe cur-sanţi să reflecteze la situaţiile concrete din viaţa de zi cu zi în care se simt stresaţi, arătând şi impactul stresului asupra sănătăţii fizice şi mintale.Exerciţiile de mai jos au drept scop sprijinirea unor asemenea iniţiative, fiind incluse în educaţia formală/non-formală care îi vizează adulţi.
5.1 Discuţie pe baza unei benzi desenate sau a unui articol de ziar
4–20 20 minute
ArgumentExperienţele personale de stres nu sunt uşor de comparat, deoa-rece stresul e un sentiment personal. Acest articol îi sprijină pe participanţi să vorbească despre stresul lor, ce înseamnă pentru ei, cu ajutorul unor benzi desenate care au ca subiect stresul.
Obiective■■ Să vorbească despre senzaţiile lor de stres■■ Să reflecteze la senzaţiile de stres
Metode de lucru■■ Lucru în echipă■■ Discuţie de grup
Mijloace auxiliare■■ Calculator cu conexiune la internet■■ Benzi desenate■■ Articole de ziar
Descrierea activităţiiExistă două modalităţi diferite de organizare a acestei activităţi:Prima variantă e organizarea exerciţiului cu ajutorul internetului. Formatorul îi ajută pe participanţi să caute pe internet benzi desenate sau articole de ziar care să aibă ca subiect „stresul”. Acest lucru poate fi făcut în perechi.
35
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
35
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
Dacă nu există posibilitatea să folosiţi internetul, formatorul poate aduce câteva benzi desenate sau articole din presă pe care trebuie să le pregătească dinainte.
În funcţie de modul în care au găsit participanţii informaţia:a. Ei prezintă rezultatele căutării lorb. Formează grupuri mici care discută aportul benzii desenate
sau al articolului
Cele mai importante întrebări sunt acestea:■■ Cum interpretaţi banda desenată?■■ Aţi fost vreodată într-o situaţie similară?■■ Ar putea să se întâmple aşa ceva în viaţa reală?■■ Ce ar putea să se întâmple în continuarea benzii desenate?
În plen, fiecare pereche/grup are două minute pentru a prezenta rezultatele principale celorlalţi participanţi.
Sfaturi pentru formator■■ Dacă nu aveţi la dispoziţie calculatoare, formatorul trebuie să
facă copii după benzi desenate şi să aducă ziare sau reviste în care sunt articole pe tema „stresului”, în funcţie de numărul de participanţi.
■■ Formatorul trebuie să modereze prezentările de la sfârşitul activităţii.
■■ Acest exerciţiu poate fi utilizat şi pentru subiectele „Alcool” şi „Fumat”.
Rezumatul activităţiiCursanţii sunt încurajaţi să vorbească despre stres cu ajutorul unor benzi desenate pe această temă. În timp ce lucrează în perechi, cursanţii pot povesti şi experienţe personale.
5.2 Auto testarea pe internet
5–20 15 minute R.5.2
ArgumentOamenilor le place să se testeze singuri. Poate fi un exerciţiu scurt, care să atragă atenţia asupra situaţiilor stresante ale fiecărui participant şi care să le dea o idee mai bună despre condiţia lor.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a situaţiilor de stres■■ Oferirea de impresii asupra condiţiei lor şi reflectarea la
aceasta■■ Căutarea de materiale pe acest subiect pe internet (e.g. cur-
sanţii ar putea găsi singuri testele?)
Metode de lucru■■ Lucru individual■■ Lucru la calculator■■ Discuţie de grup
Mijloace auxiliare■■ Calculatoare cu conexiune la internet
Descrierea activităţiiParticipanţii sunt rugaţi să folosească internetul pentru a găsi linkuri referitoare la stres/teste de măsurare a stresului.Fiecare participant face testul şi îşi analizează rezultatele.Rezultatele pot fi discutate în plen: De ce credeţi că rezultatele sunt corecte/greşite? De ce?
36
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
36
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
Sfaturi pentru formator■■ Formatorii le pot cere cursanţilor să caute un test de măsurare
a stresului sau să aducă un link de pe internet.■■ Formatorii trebuie să se asigure că participanţii ştiu cum să
caute pe internet.■■ Formatorul ar putea să le arate cum se face această căutare.■■ Formatorul poate prezenta cele mai cunoscute motoare de
căutare: Google, Yahoo, Wikipedia, Ask, etc.
Rezumatul activităţiiParticipanţii fac un test pe internet. Rezultatele sunt discutate în plen.
5.3 Să facem o plimbare (imaginară)
4–20 10 minute R.5.3
ArgumentAceasta este o activitate de percepţie şi relaxare. Participanţii se concentrează pe moderator sau pe formator, care spune o poves-te, creând imagini în imaginaţia indivizilor. Concentrându-se la imagini, participanţii uită de situaţia lor prezentă, care ar putea fi stresantă.
Obiective■■ Activarea percepţiei■■ Relaxarea■■ Mişcarea■■ Activarea tuturor simţurilor
Metode de lucru■■ Tehnică de relaxare
Mijloace auxiliare■■ O cameră destul de mare, în care cursanţii să se poată plimba
Descrierea activităţiiÎn sala de curs ar trebui să fie destul spaţiu pentru ca participan-ţii să se poată plimba (sau alegeţi o metodă alternativă, în care participanţii stau jos şi închid ochii). Formatorul spune o poveste, descrie o plimbare la ţară, cu diferite imagini (plimbarea pe o stradă, pe o pajişte, mersul desculţ pe pietre, etc). Participanţii urmăresc povestea, reacţionând la diferite descrieri ale mediului în care se află.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să fie conştient că pot exista cursanţi căro-
ra să nu le placă acest gen de activitate – participarea trebuie să fie opţională.
■■ Formatorul ar putea să încerce variaţii ale peisajului.
Rezumatul activităţiiAceastă activitate este una de relaxare şi mişcare, în care parti-cipanţii fac o plimbare imaginară. Formatorul moderează activi-tatea, descriind mediul în care are loc plimbarea.
37
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
37
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
5.4 Deveniţi un expert în cercetările asupra stresului
4–20 30 minute
ArgumentAcest exerciţiu pune accentul pe obţinerea de informaţii despre stres şi efectele lui asupra sănătăţii. Internetul ar trebui folosit ca sursă pentru colectarea a cât mai multe informaţii pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre acest subiect.
Obiective■■ Participanţii învaţă cum să caute anumite subiecte pe internet
(folosind motoarele de căutare)■■ Participanţii află mai multe despre simptomele caracteristice
ale stresului şi despre efectul lor asupra sănătăţii individului
Metode de lucru■■ Căutări pe internet■■ Discuţii de grup
Mijloace auxiliare■■ Calculator cu conexiune la internet
Descrierea activităţiiAceastă activitate poate fi realizată lucrând individual sau pe perechi. Sarcina e căutarea şi adunarea de informaţii despre stres pe internet, pentru a afla simptomele caracteristice ale stre-sului şi efectul lor asupra sănătăţii. În funcţie de competenţele IT ale participanţilor, aceştia pot fi încurajaţi să utilizeze motoarele de căutare. La sfârşit, participanţii vor scrie un rezumat al rezul-tatelor căutării şi a surselor utilizate.
Sfaturi pentru formator■■ Dacă formatorul le cere participanţilor să folosească interne-
tul, el trebuie să se asigure că toţi participanţii ştiu cum să utilizeze internetul sau, dacă lucrează în perechi, măcar unul dintre cei doi ştie cum să-l utilizeze.
■■ Dacă nimeni nu ştie să utilizeze internetul, formatorul trebuie să folosească alt exerciţiu sau să îi lase pe participanţi să caute în ziare şi jurnale.
■■ Formatorul poate da exemple.■■ Înaintea începerii căutărilor, poate avea loc o discuţie pe tema:
„Ce se întâmplă în organismul meu când sunt stresat?”
Rezumatul activităţiiParticipanţii adună informaţii de pe internet pentru a găsi simp-tomele caracteristice ale stresului şi efectul lor asupra sănătăţii.
5.5 Zgomote relaxante – tăceri stresante
4–20 15–30 minute
ArgumentSuntem obişnuiţi să credem că zgomotele sunt legate strict şi o cauză a stresului, iar liniştea e un remediu pentru stres şi o situaţie relaxantă. E interesant de luat în calcul şi de conțtientizat faptul că adesea avem de-a face cu tăceri stresante şi nu profi-tăm de zgomotele relaxante.
Obiective■■ Oamenii trebuie să conştientizeze sunetele sau absenţa lor,
care ar putea să-i facă să se simtă sau să devină stresaţi
38
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
38
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
■■ Găsirea de noi metode de relaxare, transformând sunetele nedorite în ceva tolerabil sau chiar plăcut
■■ Găsirea unor noi metode de relaxare
Metode de lucru■■ Conversaţie/discuţie în clasă
■■ Brainstorming
■■ Jocuri de simulare
Mijloace auxiliare■■ Flipchart
■■ Cameră video
■■ Reportofon
■■ Calculator cu proiector şi conexiune la internet
Descrierea activităţii
Formatorul le cere cursanţilor să noteze sau să reproducă o serie de zgomote pe care le consideră stresante şi să scrie o listă cu motive pentru care liniştea e relaxantă.
Apoi cere grupului să reevalueze acele sunete şi liniştea, privindu-le dintr-o perspectivă total opusă, încercând să găsească o faţă pozitivă pentru zgomote şi una negativă pentru linişte.
De exemplu, dacă lista de zgomote stresante include muzica tare, care nu poate fi evitată în unele locuri publice, acea muzică poate fi considerată un sunet relaxant dacă persoana se concentrează asupra melodiei, nu asupra faptului că se aude tare.
Liniştea poate fi considerată stresantă când se aşteaptă un răspuns de la cineva, dar acea persoană tace, iar în cameră e linişte totală.
Apoi formatorul le cere să experimenteze cu aceste zgomote sau cu absenţa lor timp de o săptămână şi să discute în plen rezulta-tele, sentimentele şi consecinţele.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul îi ajută pe participanţi, dându-le dinainte ponturi
pentru sunete sau motive pentru linişte.■■ Formatorul îi ajută să înregistreze sau să filmeze activitatea,
dacă e posibil.■■ Formatorul utilizează acest material din nou, la discuţii, în
clasă.■■ Formatorul trebuie să se asigure că discuţia nu devine prea
specifică.■■ Formatorul ar putea folosi filmuleţe sau înregistrări cu sunete
contrastante, cum sunt zgomotele din trafic.
Rezumatul activităţiiCursanţii adună diferite zgomote pe care le asociază cu situaţii de stres, dar şi cu situaţii în care e linişte. În discuţia în plen, ei reflectează la sentimentele pe care le au în legătură cu zgomotele şi cu liniştea. Atunci când se gândesc la zgomote în alt context, înţelesul sentimentului se poate schimba.
5.6 Cum să alungaţi stresul din viaţă
4–20 30–60 minute
ArgumentLumea are puncte de vedere diferite în ceea ce priveşte stresul. Dar, indiferent de motivele pentru care ne simţim stresaţi, pare de dorit să avem o viaţă lipsită de stres. În acest exerciţiu de creativitate, participanţii sunt încurajaţi să îşi imagineze o viaţă fără stres. Exerciţiul ar trebui să ducă la un proces de gândire creativă, pentru a găsi idei şi asocieri referitoare la cum să trăim viaţa fără stres. Astfel, participanţii pot avea noi asociaţii şi idei
39
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
39
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
în legătură cu propria viaţă. E important ca acest grup de creaţie să fie şi plăcut pentru cursanţi. Ideile pot include un aspect amuzant, pentru ca aspectele dificile din viaţă să nu fie în lumina reflectoarelor.
Obiective■■ Dezvoltarea de tehnici noi şi creative de prevenire a stresului■■ Creativitatea în idei şi în acţiuni■■ Aducerea unei părţi amuzante în lucrul în grup
Metode de lucru■■ Lucru în grup■■ Brainstorming■■ Tehnici creative: pictura, scrisul, designul
Mijloace auxiliare■■ Calculator sau obiecte de papetărie obişnuite■■ 2 coli A4■■ Reviste, ziare■■ Pixuri■■ lipici
Descrierea activităţiiParticipanţii lucrează în grupuri mici, de 4–5 persoane. Sarcina lor este aceea de a crea un fluturaş sau un pliant din 2 coli A4 pentru a promova o viaţă fără stres şi modalităţile în care poate fi făcut acest lucru. Pliantul ar trebui să includă ponturi despre cum poate fi atins ţelul de a duce o viaţă fără stres. Pot fi promovate chiar şi ideile neconvenţionale sau nerealiste. Pot fi integrate în pliant imagini, desene şi benzi desenate. Pliantul poate fi făcut manual, cu creioanele, pe hârtie, sau poate fi creat pe calculator. După finalizarea pliantului, fiecare grup ar trebui să prezinte în plen instrumentul lor de promovare.
Sfaturi pentru formator■■ Ca introducere la acest exerciţiu, formatorul poate încuraja o
discuţie despre ce înseamnă stresul pentru participanţi – când şi de ce se simt stresaţi?
■■ Acest exerciţiu poate fi făcut şi la un curs de TIC sau la cursuri de formare unde există calculatoare pe care se poate face design şi grafică.
■■ Formatorul trebuie să-i încurajeze pe cursanţi să gândească creativ – e acceptată orice idee!
■■ Formatorul trebuie să faciliteze şi să modereze orice discuţie care rezultă.
■■ Acest exerciţiu poate fi folosit şi pentru tema „Alcool” şi „Fumat”.
Rezumatul activităţiiLucrând în grupuri mici, participanţii creează o broşură/un pliant care să promoveze o viaţă fără stres şi care să ofere sugestii pentru cum se poate ajunge la ea. Toate ideile şi strategiile pot fi promovate. Rezultatele – broşurile finalizate – sunt prezentate în plen.
5.7 Colajul: viziunile unei lumi fără stres
4–20 15–30 minute
ArgumentO viaţă fără stres pare complet imposibilă pentru mulţi dintre noi. În funcţie de viaţa şi situaţia personală a fiecăruia, ne simţim stresaţi din motive diferite. În acest exerciţiu de creativitate, par-ticipanţii sunt încurajaţi să-şi imagineze o viaţă fără stres – au voie să creeze o viziune, chiar un vis. Prin metode creative pot fi
40
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
40
5. In
trodu
cere
la te
ma
“Stre
sul”
adunate multe idei. Uneori, se dovedeşte că unele dintre ele nu sunt chiar atât de imposibile pe cât păreau la început. Prin pre-zentarea fiecărei lucrări, participanţii pot aduna idei şi viziuni noi.
Obiective■■ Creativitatea■■ Crearea de viziuni■■ Visarea să devină posibile
Metode de lucru■■ Tehnici creative■■ Lucru individual■■ Discuţii de grup
Mijloace auxiliare■■ Reviste, ziare, imagini■■ Lipici, foarfece, pixuri, creioane şi orice fel de material pentru
colaj
Descrierea activităţiiCursanţii trebuie să facă un colaj cu imagini, imaginându-şi o viaţă fără stres. Fiecare participant lucrează la propriul poster, decupând imagini şi titluri/sloganuri din reviste şi ziare care să arate asocierile lui. După terminarea lucrului, fiecare participant îşi prezintă lucrarea.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul îi poate ajuta pe cursanţi să înceapă exerciţiul
dându-le exemple: când şi de ce se simt stresaţi?■■ Formatorul trebuie să aducă destul material pentru producerea
colajelor.
Rezumatul activităţiiÎn aceeaşi lucrare, participanţii fac un fel de colaj care descrie viziunea lor pentru o lume fără stres. Pot scrie, picta sau decupa şi lipi imagini, sloganuri/titluri din ziare, reviste, cataloage, etc. Prezentând celorlalţi lucrările lor, pot apărea idei şi viziuni noi, care nu sunt atât de imposibile pe cât păreau la început.
41
6. A
buzu
l de
subs
tanţ
e
41
6. A
buzu
l de
subs
tanţ
e
6. Abuzul de substanţe
Abuzul de substanţe este un subiect dificil şi emoţional, deoarece există multe mituri şi idei preconcepute des-pre folosirea, riscurile şi problemele ce apar. Abuzul de substanţe nu este o chestiune ce îi priveşte doar pe tineri; sunt multe droguri care pot dăuna sănătăţii şi stă-rii de bine a organismului, indiferent de vârsta individu-lui. Următorul set de activităţi vrea să ofere formatorilor posibilitatea de a evalua nevoile grupului lor, pentru a implica participanţii la curs la un proces de creştere a gradului de conştientizare. Activităţile sunt amuzante, dar oferă şi informaţii factuale, pentru a permite discu-ţiile referitoare la implicaţiile asupra sănătăţii. În acest context, nu vor fi oferite doar informaţii, ci se va creşte şi gradul de conştientizare al participanţilor. Mai mult decât atât, vor fi prezentate substanţe care au un efect dăunător asupra sănătăţii şi a stării de bine.
Odată implicaţi în proces, se speră ca participanţii să se simtă informaţi şi să aibă puterea de a face alegeri pozitive în ce priveşte stilul de viaţă sau de a-i sprijini pe ceilalţi să facă schimbări în ceea ce priveşte sănătatea sau starea de bine a organismului.
Este important de remarcat faptul că aceste activităţi nu fac parte dintr-un plan de reabilitare şi nu oferă un cadru pentru managementul susţinut al unei dependen-ţe/al sevrajului, ci constituie doar o bază pentru învăţare şi înţelegere.
6.1 Chestionar referitor la gradul de conştientizare a drogurilor
4–20 30 minute R.6.1
ArgumentExistă foarte multe neînţelegeri legate de abuzul de droguri şi de substanţe. Formatul de tip chestionar este o modalitate rapidă de a transmite informaţii şi de a risipi mituri ce înconjoară anumite droguri/ substanţe. Chestionarul trebuie să îl ajute pe cursant să reflecteze la potenţialul drogurilor de a face rău şi să îl încurajeze să ia decizii bazate pe informaţii care să încurajeze împuternici-rea şi siguranţa personală.
Obiective■■ Creşterea nivelului de conştientizare a tipurilor de droguri şi
a efectelor lor■■ Împuternicirea şi informarea cursantului■■ Pornirea de reflecţii şi discuţii legate de anumite droguri.
Metodă de lucru■■ Discuţii de grup■■ Auto-evaluare/ Auto-reflecţie
Descrierea activităţiiFormatorul va pregăti înainte chestionare referitoare la abuzul de droguri şi substanţe. Acest exerciţiu are rolul de a permite cursantului să dezvolte înţelegere şi conştientizare a drogurilor. Întrebările trebuie să fie faptice şi scurte şi să aibă legătură doar cu creşterea nivelului de conştientizare. Formatorul trebuie să aleagă 10 droguri şi să pună întrebări referitoare la implicaţiile fiecăruia dintre ele asupra sănătăţii. După completarea chestio-narului, cursanţii fac schimb între ei şi îşi corectează unii altora răspunsurile. Perioada de timp necesară notării chestionarelor trebuie folosită şi pentru a genera discuţii pe tema implicaţiilor pentru sănătate şi a înţelegerii anterioare a cursanţilor.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să se pregătească cercetând implicaţiile
pentru sănătate (ref 1, ref 2).■■ O foaie de hârtie cu chestionarul, pregătită anterior, pentru a
fi dată spre completare.■■ O foaie de hârtie cu răspunsuri, pregătită anterior, pentru a fi
data după completarea chestionarului şi a fi luată acasă de cursanţi.
Rezumatul activităţiiCursanţii lucrează independent pentru a răspunde la chestionar şi pentru a nota chestionarele colegilor. Ei trebuie să discute rezul-tatele în grup pentru a permite înţelegerea completă.
Referinţehttp://www.talktofrank.com
6.2 Distrugerea miturilor
8–20 15–40 minute R.6.2
ArgumentExistă multe mituri şi idei preconcepute referitoare la droguri şi abuzul de substanţe. Trăim într-o lume în care folosirea drogu-rilor este o realitate, iar miturile şi concepţiile greşite apar când luăm decizia corectă în baza înţelegerii şi a influenţei. Abuzul de droguri nu este doar problema unei persoane tinere, există multe droguri ce pot dăuna sănătăţii şi stării de bine, indiferent de vârsta individului. Acest exerciţiu se referă la o varietate de substanţe ce pot dăuna (unele pot fi legale, de exemplu: alcoolul şi tutunul) şi adresează modului în care cursantul poate acumula cunoştinţe pentru a putea lua decizii pozitive legate de stilul de viaţă în ceea ce priveşte utilizarea drogurilor.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a drogurilor şi substanţe-
lor ce dăunează sănătăţii şi stării de bine■■ Cursanţii trebuie să conştientizeze relaţia dintre substanţe şi
deciziile mai puţin bune legate de stilul de■■ Deschiderea discuţiilor cu ceilalţi cursanţi pe tema abuzului
de substanţe■■ Distrugerea miturilor şi oferirea de informaţii corecte
Metode de lucru■■ Discuţii de grup (presupune deplasarea în sala de clasă)■■ Chestionar
■■ Cartonaşe laminate cu „Adevărat, Fals, Nu ştiu”■■ Hârtie/ pix pentru notiţe
Descrierea activităţiiPentru această activitate formatorul trebuie să pregătească o listă de mituri legate de consumul de substanţe sau droguri (pot fi substanţe halucinogene legale/ substanţe ilegale). Lista trebuie să conţină aproximativ 8 afirmaţii care să vizeze tema principală (abuzul de substanţe) şi să lege aceste afirmaţii de promovarea sănătăţii şi a comportamentelor şi obiceiurilor sănătoase. Forma-torul trebuie să pregătească cursantul, rugându-l să se gândească la propria părere despre cele 8 afirmaţii. Cartonaşele cu „Adevărat” şi „Fals” trebuie fixate pe pereţi opuşi ai sălii de clasă, permiţând deplasarea cursanţilor către ele în funcţie de răspunsul pe care îl consideră corect. Cursanţii vor fi rugaţi să se deplaseze către Ade-vărat sau Fals după fiecare afirmaţie citită de formator. De îndată ce cursanţii s-au aşezat fie lângă Adevărat sau lângă Fals, poate începe o discuţie de grup despre răspunsuri şi înţelegerea legată de acele răspunsuri. După o scurtă discuţie, poate fi dezvăluit adevă-ratul răspuns, ce poate fi din nou discutat.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să întrebe sau stimuleze discuţia pe baza
motivaţiei pe care a avut-o cursantul atunci când a ales ade-vărat sau fals.
■■ Formatorul trebuie să se gândească la vârsta cursantului şi să adreseze posibilele concepţii greşite ce pot fi percepute la acea vârstă.
■■ Această activitate poate fi integrată în diferite medii de învă-ţare, cum ar fi, de exemplu: cursurile de limbă, TIC, cursuri de comunicare.
■■ Pentru cursanţi ce nu se pot deplasa, pot fi făcute cartonaşe individuale „Adevărat/Fals” , ce vor fi ridicate urmând apoi discuţii.
Rezumatul activităţiiDupă sesiune, creaţi un forum (pe baza listei de întrebări) pentru a implica participanţii la discuţii ce permit grupul să se simtă bine informat şi puternic.
Referinţehttp://www.talktofrank.com
6.3 Galerie de portrete
6–20 30–40 minute R.6.3
ArgumentAcest exerciţiu urmăreşte modificările ce apar la nivel fizic în cazul abuzului de substanţe. El subliniază faptul că pot apărea modificări în exteriorul corpului în timp foarte scurt, iar aceste modificări reflectă distrugerile din interiorul acestuia.
Obiective■■ Încurajarea cursantului să se gândească la efectele interne,
precum şi la efectele externe ale abuzului de substanţe (atât legale cât şi ilegale)
■■ Oferirea posibilităţii de a fi creativ în ceea ce priveşte ideile şi lucrul
Metode de lucru■■ Lucrul în grup■■ Lucru în echipă■■ Utilizarea calculatorului■■ Tehnici creative cum ar fi pictura sau desenul
Mijloace auxiliare■■ Calculator sau■■ Forma unui cap desenată anterior■■ Articole de papetărie obişnuite
Descrierea activităţii
Cursanţii lucrează în perechi sau în grupuri mici. Sarcina lor este fie să creeze portretul unui individ ce abuzează de substanţe, fie să investigheze cu ajutorul internetului imagini legate de modifi-cările fizice ce pot să apară în cazul abuzului de substanţe. For-matorul trebuie să aibă pregătită o listă de maxim cinci substanţe pe care să o dea cursanţilor. În funcţie de metoda de instruire aleasă poate fi folosită fie căutarea pe calculator a unor imagini specifice abuzului de substanţe, fie încurajarea cursanţilor, pen-tru ca aceştia să indice, pe capul desenat, distrugerile ce apar în cazul abuzului de substanţe. Distrugerile pot fi desenate sau scrise pe desen. Ambele metode pot utiliza căutarea pe internet.
După terminarea sarcinii, permiteţi fiecărei echipe/ grup mic să îşi prezinte descoperirile în grupul mare.
Sfaturi pentru formator■■ Dacă este posibil, formatorul poate permite să fie utilizate
ambele metode (calculatorul şi desenele) pentru a-i implica pe toţi cursanţii.
■■ Formatorul trebuie să pregătească lista cu substanţele ce au cele mai mari potrivite efecte pentru a arăta abuzul.
■■ Formatorul trebuie să pregătească desenul sau căutarea pe internet în aşa fel încât să permită un sprijin în plus, în caz de nevoie.
■■ Formatorul trebuie să încurajeze cursanţii să fie cât mai crea-tivi – să folosească culori pentru a defini imagini.
■■ Formatorul trebuie să faciliteze şi să modereze discuţiile în aşa fel încât să vizeze şi potenţialul pentru restul organismului.
■■ Acest exerciţiu poate fi folosit şi în cadrul unei ore de TIC, pentru a exersa utilizarea programelor de design şi grafică.
Rezumatul activităţiiPentru a crea referinţe vizuale ale impactului utilizării drogurilor şi pentru a arăta impactul fizic al drogurilor precum şi pentru a încuraja cursanţii să îşi exploreze propriile afecte. Resursele ce rezultă pot fi expuse pentru ca mesajul să ajungă la cât mai multă lume.
ArgumentUn joc cu răspunsuri rapide pentru a identifica probleme de sănă-tate legate de abuzul de substanţe; acest format este o metodă rapidă de a face schimb de informaţii pentru a spori gradul de înţelegere şi pentru a împuternici cursantul în legătură cu sub-stanţele. Jocul trebuie să îi ajute pe cursanţi să se gândească la potenţialul drogurilor de a face rău şi să informeze procesul de luare a deciziilor complexe pentru a spori gradul de autonomie.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a tipurilor de droguri şi a
efectului lor■■ Împuternicirea şi informarea cursantului
■■ Pornirea unor discuţii şi reflecţii ce au legătură cu anumite droguri
Metode de lucru■■ Munca în echipă■■ Auto-evaluarea / auto-reflecţia
Mijloace auxiliare■■ Tabele■■ Cartonaşe realizate dinainte, cu informaţii pe ele
Descrierea activităţii
Formatorul pregăteşte dinainte un set de cartonaşe cu informaţii referitoare la droguri şi abuzul de substanţe. Acest exerciţiu are rolul de a încuraja cursantul să îşi dezvolte înţelegerea şi con-ştientizarea în legătură cu drogurile. Înainte de sesiune trebuie pregătit un set de minim 20 de cartonaşe laminate. Un set de zece cartonaşe trebuie să conţină numele substanţelor; celălalt set trebuie să conţină efectele secundare şi riscurile posibilele. Primul set trebuie să corespundă celui de-al doilea, de exemplu „cocaina”- substanţa din primul set, „dureri în piept şi probleme cu inima potenţial fatale” – setul al doilea. Cursanţii trebuie să stea în perechi şi să pună toate cartonaşele cu faţa în jos. Apoi, pe rând, trebuie să întoarcă una câte una cartonaşele şi să alcătuiască perechi, până când toate perechile au fost întoarse. Cursantul cu cele mai multe perechi este câştigătorul.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să se pregătească studiind implicaţiile
asupra sănătăţii (ref: 1, ref: 2).■■ Cartonaşele în perechi trebuie să conţină câte un mic simbol
identic în unul dintre colţuri, pentru a oferi un plus de sprijin cursantului atunci când acesta ia o decizie.
Rezumatul activităţiiCursanţii pot lucra în perechi pentru a procesa informaţia ce le este oferită în mod distractiv. După încheierea jocului, pentru a încuraja alegerile pozitive, pot urma scurte discuţii.
Referinţe1. http://www.talktofrank.com
2. http://www.wikipedia.org.uk
6.5 Drogurile nu te ucid!
6–20 1–2 ore
ArgumentExplorarea bolilor grave cauzate sau exacerbate de consumul de droguri şi încurajarea cursanţilor să se gândească la efectul pe care îl are abuzul de substanţe pe termen lung.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare asupra efectelor pe ter-
men lung ale abuzului de droguri■■ Încurajarea cursanţilor pentru ca aceştia să ia în considerare
implicaţiile holistice ale abuzului de substanţe■■ Sprijinirea cursantului în activităţile de cercetare
Metode de lucru■■ Prezentarea■■ Lucru în grup■■ Studiul
Mijloace auxiliare■■ Echipament necesar pentru prezentare■■ Acces la medii de cercetare (internet, biblioteca, etc.)
Descrierea activităţiiPregătiţi dinainte pentru grup o prezentare bazată pe povestea unei celebrităţi ce a murit din cauza unei boli legate de consumul de droguri (de ex. Truman Capote, Marilyn Monroe), subliniind faptul că frecvent bolile legate de consumul de droguri sunt cele fatale. Împărţiţi grupul mare în grupuri mai mici de cercetare şi daţi-le sarcina de a cerceta câte trei boli diferite cauzate sau exacerbate de abuzul de droguri. Alocaţi timp pentru a explora impactul acelor boli asupra individului. Alocaţi timp pentru ca grupurile să îşi facă cercetările şi apoi să le poată prezenta şi discuta în plen.
Sfaturi pentru formator■■ Prezentare poate fi realizată în stilul unui articol dintr-o „revis-
tă de celebrităţi” sau al unui necrolog multimedia pentru un impact mai mare.
■■ În cazul unora dintre grupuri poate fi necesar să acordaţi spri-jin suplimentar în cercetare.
■■ Exerciţiul poate fi mai focalizat când fiecare grup trebuie să cerceteze un mediu diferit, de exemplu: jurnale şi periodice, internet, bibliotecă.
■■ Sarcina poate fi extinsă pentru a include descrieri, simptome, tratamente şi pronostic al bolii pe care cursanţii o aleg.
■■ Activitatea poate fi desfăşurată pe parcursul mai multor şedinţe, diferite elemente de cercetare făcând obiectul unor activităţi independente de tip „temă pentru acasă”.
Rezumatul activităţiiCursanţii sunt încurajaţi să se gândească la impactul pe termen lung şi la efectele holistice ale abuzului de substanţe, în scopul
de a încuraja cercetarea şi discuţiile şi pentru a focaliza grupul şi reflecţia personală.
Referinţehttp://www.Wikipedia.org
6.6 Conştientizarea rolului mijloacelor media
6–15 90 minute
ArgumentInfluenţa publicităţii este parte a culturii noastre iar acest exer-ciţiu are rolul de a îi determina pe cursanţi să se gândească la modul în care publicitatea poate fi folosită pentru a transmite mesaje legate de abuzul de droguri.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a efectelor abuzului de
droguri■■ Explorarea diferitelor modalităţi media şi a impactului lor■■ Exprimarea de alegeri pozitive
Metode de lucru■■ Lucrul în grupuri mici■■ Comunicarea expresivă/ creativă■■ Discuţii de grup
Mijloace auxiliare■■ Hârtie şi pixuri■■ Materiale pentru desen
Descrierea activităţiiOferiţi cursanţilor exemple de reclame ce au mesaje puternice, apoi împărţiţi grupul mare în trei grupuri mici şi rugaţi-i pe cursanţi să se decidă asupra unui mesaj pozitiv (în legătură cu drogurile), pe care să îl exprime în propria lor reclamă (în această etapă pot fi verificate/ modificate uşor). Fiecărui grup i se alocă câte un mediu specific pentru reclamă: TV, radio, panou de recla-mă. Alocaţi suficient timp fiecărui grup pentru a îşi crea propria reclamă: grupul TV poate crea un storyboard, grupul radio poate crea un scurt scenariu, iar grupul panou de reclamă să producă o schiţă de poster. Fiecare grup prezintă/ interpretează propria reclamă în faţa grupului mare, urmând o discuţie de grup pe baza conţinutului mesajelor şi a impactului formatului media.
Sfaturi pentru formator■■ Formatorul trebuie să găsească exemple remarcabile de recla-
me cu mesaj (acestea pot fi pe diferite subiecte, din toate cele trei tipuri de formate media), pe care să le prezinte grupului.
Rezumatul activităţiiCursanţii explorează mesajele şi modul lor de prezentare şi în acelaşi timp lucrează creativ, cooperând.
Referinţe1. YouTube este o sursă bună pentru exemple de reclame TV2. Posturile de radio locale şi comerciale sunt o sursă bună pentru
reclame radio.
6.7 Consecinţele folosirii substanţelor
6–15 10–60 minute
ArgumentExplorarea consecinţelor abuzului de substanţe pe termen lung în mod distractiv, ce îi face pe oameni să se gândească la aceste probleme.
Obiective■■ Creşterea gradului de conştientizare a consecinţelor utilizării
greşite a drogurilor■■ Explorarea problemelor în mod distractiv şi accesibil
Metode de lucru■■ Povestire■■ Discuţii de grup
Mijloace auxiliare■■ Hârtie şi pixuri
Descrierea activităţiiDaţi fiecărui cursant câte o foaie de hârtie şi asiguraţi-va că au pix. Aşezaţi cursanţii din grup în cerc. Formatorul va pune câte şase întrebări, iar fiecare cursant trebuie să scrie răspunsul la câte o întrebare în partea superioară a paginii, să îndoaie pagina în aşa fel încât răspunsul să fie ascuns şi să dea hârtia colegului care stă lângă el. Cursantul următor adaugă răspunsul său al următoarea întrebare, împătureşte din nou hârtia în aşa fel încât răspunsul său să fie ascuns şi o dă mai departe. Continuaţi pro-cesul până ce a fost dat răspunsul la toate întrebările. Apoi hârtia este despăturită şi cursanţii citesc întreaga „poveste”, ce poate fi
48
6. A
buzu
l de
subs
tanţ
e
48
6. A
buzu
l de
subs
tanţ
e
nostimă sau emoţionantă însă în mod sigur încurcată. Discutaţi diferitele poveşti şi răspundeţi la întrebările ce pot să apară.
O sugestie pentru cele şase întrebări ar fi:■■ Descrieţi pe scurt personajul principal al poveştii dumnea-
voastră.■■ Care sunt circumstanţele sale?(casă, familie, activitate, etc.)■■ Cu cine petrece timpul?■■ De ce substanţă abuzează?■■ Ce efecte are aceasta asupra lor?■■ Care sunt consecinţele pe termen lung?
Sfaturi pentru formator■■ Această activitate se vrea a fi amuzantă, deci poate fi folosită
ca exerciţiu introductiv/ „de spart gheaţa”.
■■ Întrebările se pot adresa unui anume grup, de ex. sugeraţi un personaj pentru poveste.
■■ Întrebările să pot axa pe o anume substanţă, de ex. ce se întâmplă atunci când personajul se îmbată?
■■ Exerciţiul poate fi extins, încercând să descâlcească poveştile încurcate, pentru a avea o privire mai clară asupra consecin-ţelor.
Rezumatul activităţiiCursanţii sunt încurajaţi să îşi exprime şi să-şi adâncească înţelegerea asupra consecinţelor abuzului de substanţe printr-o activitate distractivă, ce are scopul de a încuraja participarea şi implicarea cu subiectul.
