SUA şi China reprezintă cheia păcii în Asia pagina 3 .Elemente insolit® ale «mor ceremonii de învestitură pagina 12 P ro pagina ow ?§SUMARfl + Agenţia/2 ♦ Ko'Jt virtuţilor 8 + Poliluii/4 + Artă - cultura# ♦ Puhlui‘titdb-7 ♦ SporlM ♦ Omul ţi Micuţului /III ♦ I'viv'micnl/I / ♦ riiima t>rn/I2 zbir uMbp&okd&Bţ ANUL ISSN VII NR. 1875 1220-3203 LUNI 20 IANUARIE 1997 12 PAGINI 600 LEI Vremea va fî'îîicftîsa. Cerul va fi acoperit, dar nu se aşteaptă precipitaţii. Temperaturile maxime se vor situa între -3 şi 0oC, Pentru Cluj-Napoca, o maxinîă' temueâ de cca. -l'C, iar în orele dimineţii ceâ< -4X. Jeri Ja ora 13, la Cluj- Napoca, temperatura era dc -2CC, tar presiunea atmosferici <le 739 ntmUg. Meteorolog de seivieiuî Claudiu JIERMAN în pagina a 12-a: harta privind starea probabila a vremii, valabila pentru azL 5S& levoia de identitate a MARIA BANGEORZAN ~ oncurat, pe plan intern, de iminentele negocieri cu F.M.I. şi Banca Mondială,' de care , depinde, în mare măsură protecţia socială a românului de rînd, iar, pe plan extern, de tratativele cu Rusia în chestiunea lărgirii .NATO, evenimentuldin PDSR, Conferinţa .Naţională extraordinară a partidului, s-a.estompat. ■ _ ' ■ ■ înlocuirea lui Oliviu Gherman c u , ■ Ion Iliescu nu a constituit o surpriză, fiind anticipată de majoritatea . comentatorilor politici. , • Trecerea în eşalonul secund Consiliul Naţional al PDSR - a unor persoane de talia lui Ion Solcanu, Nicolae Văcăroiu, Vasile Văcaru, Viorel Hrebenciuc, OctaV Cosmîncă s a ar putea fi apreciată ca un act favorabil competenţei;. dacă ne ginotm ca au trecut în’primul eşalon - Biroul Executiv Central - unele nume cu autoritate, cum este cel al fostului ministru de Externe, T e o d o r, Meleşcanu. Mai mult de atît, este . vizibilă intenţia de disociere a celui mai puternic partid de opoziţie din România, de numele implicate în fosta guvernară, identificată că principala cauză a pierderii alegerilor. Este suficient să îi pomenim pe Nicolae Văcăroiu şi Viorel Hrebenciuc. Un nume de valoare a lipsitdintre aleşii sau re- aleşii PDSR: Gheorghe Tinca. Regretat de mulţi alegători, - indiferent din care parte a eşichierului politic, fostul ministru al Apărării Naţionale intenţionează, ; mai mult cş sigur, altceva decît o carieră politică. Altfel nu se explică “omisiunea” de vineri, dl Gheorghe Tinca rămînînd clafîn afara organelor de conducere ale ' partidului pentru care a candidat în i alegeri. ; "Negociat” sau imprevizibil, rezultatul Conferinţei Naţionale nu a adus o modificare de fond, ■ ' _____ * • ' ____J _______ / continuare în pagina a 12-a Uniunea Europeană doreşte corelarea programelor comunitare cu obiectivele noului Guvern român \ Delegaţia Comisiei Europene conduisă de Jean Trestour, şeful' Departamentului Europa Centrală şi de Est, şi-a încheiat, vineri, vizita de patru zile în România, dedicată corelării programelor' comunitare de asistenţă cu obiectivele politice, economice şi sociale ale noului. Guvern român. ... Delegaţia a avut întrevederi cu premierul Victor Ciorbea, cu secretarul general al Guvernului, Remus Opriş, cu ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Alexandru Athanasiu şi cu ministrul ^Integrării Europene, Alexandru Herlea. Printre-problemele abordate pe parcursul acestor discuţii s-au numărat chestiunea vizelor de intrare în spaţiul UE pentru cetăţenii români, evaluarea programului PHARE, inclusiv a stadiului proiectului de asistenţă pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană, asistenţa pentru reformarea administraţiei publice locale şi protecţia copilului, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Integrare Europeană. Au fost analizate, de asemenea, modul în care Comisia Europeană percepe transformările din România ultimelor luni, precum şi perspectivele de dezvoltare a/ dialogului structurat dintre România şi UE. Oficialii români şi europeni au abordat şi stadiul pregătirii reuniunii Consiliului de Asociere România-UE, programată pentru 26 martie 1997. Din delegaţia europeană a mai făcut parte Stergios Tatayas, reprezentantul pentru România âl organismului ~ comunitar. La convorbiri a participat şi dna Karen Fogg, şefa Delegaţiei ^Comisiei Europene în România. Trestour este primul oficial al Comisiei Europene care vizitează România după alegerile din noiembrie 1996. ' ■ Poetul M ai'in Sorescu premiat post-mortem la Chîşinău La Chişinău au fost date publicităţii premiile literare pe anul 1996; regretatul poet şi dramaturg Marin Sorescu fiind distins cu Marele Premiu (post-mortem) al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru întreaga sa operă. Cu Marele Premiu au mai fost răsplătiţi poetul Vasile Leviţchi şi eseistul Al.Paleologu. De asemenea, au fost acordate'numeroase alte premii pentru mai toate genurile literare (poezie, proză, critică literară, literatură pentru copii, rtraduceri etc.)- Printre premianţi figurează şi cunoscuţii literaţi din ţară, printre care Vasile Cristea, Nichita Danilov, Liviu Ioan Stoiciu, Alexandru Muşina, iar de la Paris - Monica Lovinescu. Editurile Porto- Franco din Galaţi şi Dacia din Cluj-Napoca ati primit, cu acelaşi prilej, premii speciale pentru propagarea literaturii si a autorilor basarabeni. Soţia lui Ilie Ilaşcu a fost primită, sîmbăta, dc preşedintele Constantinescu Preşedintele Emil Constantinescu a declarat, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu Nina Ilaşcii, soţia lui Ilie Ilaşcu, că acesta a devenit “un obiect de negocieri folosit de regimul din Transnistria pentru a obţine un statut politic cît mai avantajos". Lâ rîndul ei, Nina Ilaşcu a spus că speră ca preşedintele României să intervină Ja forurile internaţionale pentru eliberarea soţului său. Ea a arătat că, ultima oară cînd l-a văzut pe Ilaşcu, la 27 decembrie 1996, starea sănătăţii acestuia se agravase din cauza condiţiilor din închisoare. Preşedintele Constantinescu a invitat-o pe, Nina Ilaşcu, sîmbătă după-amiază, la un dejun. Aproape 5.000 de mineri s-au adunat, simbălă, la mitingul in favoarea lui Miron Cozma Aproape 5.000 de mineri au participat, sîmbătă, în centrul oraşului Petroşani, la o manifestaţie în sprijinul lui Miron Cozma.' . , Minerii s-au adunat în faţa Casei de Cultură, venind în coloane, din mai multe puncte ale oraşului. Protestatarii, de la minele Lonea, Livezeni, Dîlga, Petrila, Uricani şi Lupeni, alături de mineri din Mehedinţi, scandau lozinci în favoarea punerii în libertate a lui Miron Cozma: “Minerii şi Valea vor eliberarea”, “Nu staţi în balcoane că muriţi de foame”, ‘‘Murim, luptăm pe ■ Cozma. apărăm”. Unii dintre manifestanţi purtau afişe cu fotografia lui Miron Cozma. Protestatarii fluierau, după modelul manifesţanţilot de la Belgrad. Poliţia^ nu a mobilizat efective semnificative în zonă, iar atmosfera a fost relativ calmă. La miting a vorbit liderul sindical Ilie Torsan şi primarul oraşului Lupeni, Ion Napău. Ilie Torsan a anunţat că, în următoarea săptămînă, în fiecare oraş din Valea Jiului se vor desfăşura marşuri în favoarea lui Cozma. Primarul din Lupeni a spus manifestanţilor că nu Cozma i-a adus pe mineri la Bucureşti, ci ei au venit la chemarea puterii de atunci. Minerii consideră că Miron Cozma poate fi cercetat în stare de libertate întrucît, în viziunea lor, nu reprezintă un pericol social. * Cozma a fost arestat în 10 ianuarie, sub acuzaţiile de subminare a puterii de ştat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, încălcarea siguranţei circulaţiei pe calea ferata. Autorităţile locale au aprobat desfăşu- rarea manifestaţiei pînă la ora 19.00. Comunicat de la Comisia Naţională de Statistică în conformitate eu Ordonanţă' Guvernului nr. 70/1994, Comisia Naţională penlru Statistică aduce ia cunoştinţa agenţilor economici că în luna decembrie 1996, indiccic preţurilor de consum al populaţiei pentru actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale ce se au în vedere la determinarea profitului impozabil, este dc 110,3 la sută faţă dc luna noiembrie 1996 şi dc 156,9 la sută fată de luna deccmbrie 1995. Indicele preţurilor de consum în anul 1996'comparativ cu anul 1995 este de 138,8 la sută. Â vîndut peste 3.000 de tone de grîu subvenţionat Patronul unei firme particulare din Bucureşti a vîndut 3.295 de tone de grîu subvenţionat, cumpărat do la Agenţia Naţională a Produselor Agricole, informează MI. Florian Stan, 35 de ani ... ............ . patron şi administraVwT SC “La Belle Epoque Exim ’95" SRL, din Bucureşti, a prejudiciat statul c u '585.435.648 de lei, prin vînzarea a 3.295 de tone de grîu subvenţionat, pentru ■paaifcujg. cumpărat la preţul dc 319 lei/^Sscătre “Agroinvest tL, cu 410 lei/kg CENTRALA uni \ CLU1-NAPOCA şi către SC “Vest M.D. Trading” ' SRL, cu 440 lei/kg, ambele din Bucureşti. Cercetările sînt continuate de poliţiştii Direcţiei de combatere a criminalităţii economico- fmanciare din IGP, cu Florian Stan în stare de libertate. Oameni dc afaceri germani propun îmbunătăţirea relaţiilor .• t 9 economice si comerciale .v » • roinâno-gennane. ■ Premierul Victor Ciorbea 1 -a primit săptămînă trecută, la Palatul 'Victoria, pe Leopold Bill von Bredow,' ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, însoţit de.un grup de oameni de afaceri reprezentând cele mai puternice companii germane prezente -pe piaţa investiţională din România, în intervenţiile lor, oamenii de afaceri prezenţi lâ dialog, exponenţi ai unor concerne prestigioase, precum ABB,î Krupp Hoesh International, Siemens, Lufthansa etc., au semnalat principalele dificultăţi cu ■ care ■ se confruntă în general- investitorii străini pe piaţa românească şi care merg de la modul de evaluare â. capacităţilor de producţie oferite spre . vînzare, la sistemul nestimulătiv de impozitare şi investire a profiturilor şi pînă la ;• disfuncţionalităţile existente în activitatea bancară şi' serviciile vamale: J 4 Victor Ciorbea a afirmat că •multe dintre aspectele puse în discuţie se regăsesc şi în- programul de guvernare. El a apreciat ca deosebit de utile ' concluziile şi soluţiile prezentate deoaspe.ţii germani şi i-a asigurat că, odată cu îmbunătăţirea cadrului legislativ privind, investiţiile străine, guvernul pe'care-1 conduce este decis să lupte împotriva birocraţiei şi corupţiei. ; Vin olandezii în cadrul cooperării româno-olandeze, între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Amenajării Teritoriului şi Mediului din Olanda, vineri au avut loc discuţii privind semnarea unui Memorandum, între Ioan Oltean şi ambasadorul Olandei' la Bucureşti, Monique Frank., _ Activităţile bilaterale vor urmări armonizarea politicilor de protecţie a mediului cu standardele Uniunii -Europene; constituirea unui cadru legal şi instituţional pentru realizarea strategiilor de mediu; informarea şi participarea populaţiei ia realizarea acestor programe
Transcript
SUA şi China reprezintă cheia păcii în Asia
pagina 3
.Elemente insolit® ale «mor ceremonii de învestitură pagina 12
P r opa gina
ow
?§SUM ARfl+ Agenţia/2♦ Ko'Jt virtuţilor 8 + Poliluii/4+ Artă - cultura#♦ Puhlui‘titdb-7♦ SporlM♦ Omul ţi Micuţului /III♦ I 'v iv 'm ic n l/ I /♦ riiima t>rn/I2
zbir uMbp&okd&BţANUL
ISSNVII NR. 1875 1220-3203
LUNI20 IANUARIE 1997 12 PAGINI 600 LEI
Vremea va fî'îîicftîsa. Cerul va fi acoperit, dar nu se aşteaptă p rec ip ita ţii. Tem peraturile maxime se vor situa între -3 şi 0oC, Pentru Cluj-Napoca, o maxinîă' temueâ de cca. -l 'C , iar în orele dimineţii ceâ< -4X .
Jeri Ja ora 13, la Cluj- Napoca, temperatura era dc -2CC, tar presiunea atmosferici <le 739 ntmUg. Meteorolog de seivieiuî Claudiu JIERMAN
în p ag ina a 12-a: harta p riv ind starea p robab ila a vremii, valabila pentru azL
5S&
levoia de identitatea
M A R IA B A N G E O R Z A N ~
oncurat, pe plan intern, de iminentele negocieri cu F.M.I. şi Banca Mondială,' de care
, depinde, în mare măsură protecţia socială a românului de rînd, iar, pe plan extern, de tratativele cu Rusia în chestiunea lărgirii .N A T O , evenimentuldin PDSR, Conferinţa
.Naţională extraordinară a partidului, s-a.estompat. ■ _ '
■ ■ înlocuirea lui Oliviu Gherman c u ,■ Ion Iliescu nu a constituit o surpriză, fiind anticipată de m ajoritatea . comentatorilor politici. ,• Trecerea în eşalonul secund
Consiliul Naţional al PDSR - a unor persoane de talia lui Ion Solcanu, Nicolae Văcăroiu, Vasile Văcaru, Viorel Hrebenciuc, OctaV Cosmîncă s a ar putea fi apreciată ca un act favorabil competenţei;. dacă ne ginotm ca au trecut în’primul eşalon - Biroul Executiv Central - unele nume cu autoritate, cum este cel al fostului ministru de Externe, T e o d o r, Meleşcanu. Mai mult de atît, este . vizibilă intenţia de disociere a celui mai puternic partid de opoziţie din România, de numele implicate în fosta guvernară, identificată că principala cauză a p ierderii alegerilor. Este suficient să îi pomenim pe Nicolae Văcăroiu şi Viorel Hrebenciuc. Un nume de valoare a lipsitdintre aleşii sau re- aleşii PDSR: Gheorghe Tinca. Regretat de mulţi a legăto ri,
- indiferent din care parte a eşichierului politic, fostul ministru al Apărării Naţionale intenţionează, ; mai mult cş sigur, altceva decît o carieră politică. Altfel nu se explică “omisiunea” de vineri, dl Gheorghe Tinca răm înînd c la f î n a fara organelor de conducere a le ' partidului pentru care a candidat în
i alegeri. ;"N egociat” sau im previzibil,
rezultatul Conferinţei Naţionale nu a adus o modificare de fond,
■ ' _____ * • '____J _______/ continuare în pagina a 12-a
Uniunea Europeană doreşte corelarea programelor comunitare cu obiectivele noului Guvern român
\ Delegaţia Com isiei Europene conduisă de Jean Trestour, şe fu l' Departamentului Europa Centrală şi de Est, şi-a încheiat, vineri, vizita de patru zile în România, dedicată corelării programelor' comunitare de asistenţă cu obiectivele politice, economice şi sociale ale noului. Guvern român. ...
Delegaţia a avut întrevederi cu premierul Victor Ciorbea, cu secretarul general al Guvernului, Remus Opriş, cu ministrul M uncii şi Protecţiei Sociale, Alexandru Athanasiu şi cu m inistrul ^ In tegrării Europene, Alexandru Herlea.
Printre-problemele abordate pe parcursul acestor discuţii s-au numărat chestiunea vizelor de intrare în spaţiul UE pentru cetăţenii români, evaluarea program ului PHARE, inclusiv a stadiului proiectului de asistenţă pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană, asistenţa pentru reformarea adm inistraţiei publice locale şi protecţia copilului, se arată într-un com unicat al Departamentului pentru Integrare Europeană. Au fost analizate, de asemenea, modul în care Comisia Europeană percepe transformările din România ultimelor luni, precum şi
perspectivele d e dezvoltare a/ dialogului structurat dintre România şi UE. Oficialii români şi europeni au abordat şi stadiul pregătirii reuniunii Consiliului de Asociere România-UE, programată pentru 26 martie 1997.
Din delegaţia europeană a mai făcut parte Stergios Tatayas, reprezentantul pentru România âl organism ului
~ comunitar. La convorbiri a participat şi dna Karen Fogg, şefa Delegaţiei
^Comisiei Europene în România.Trestour este prim ul oficial al
Comisiei Europene care vizitează România după alegerile din noiembrie 1996. ' ■
Poetul M ai'in Sorescu premiat post-mortem la ChîşinăuLa Chişinău au fost date publicităţii premiile literare
pe anul 1996; regretatul poet şi dramaturg Marin Sorescu fiind distins cu Marele Premiu (post-mortem) al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru întreaga sa operă. Cu Marele Premiu au mai fost răsplătiţi poetul Vasile Leviţchi şi eseistul Al.Paleologu. De asemenea, au fost acordate'numeroase alte premii pentru mai toate genurile literare (poezie, proză, critică literară, literatură pentru
copii, rtraduceri etc.)- Printre premianţi figurează şi cunoscuţii literaţi din ţară, printre care Vasile Cristea, Nichita Danilov, Liviu Ioan Stoiciu, Alexandru Muşina, iar de la Paris - Monica Lovinescu. Editurile Porto- Franco din Galaţi şi Dacia din Cluj-Napoca ati primit, cu acelaşi prilej, premii speciale pentru propagarea literaturii si a autorilor basarabeni.
Soţia lui Ilie Ilaşcu a fost primită, sîmbăta, dc preşedintele Constantinescu
Preşedintele Emil Constantinescu a declarat, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu Nina Ilaşcii, soţia lui Ilie Ilaşcu, că acesta a devenit “un obiect de negocieri folosit de regimul din Transnistria pentru a
obţine un statut politic cît mai avantajos". Lâ rîndul ei, Nina Ilaşcu a spus că speră ca preşedintele României să intervină Ja forurile internaţionale pentru eliberarea soţului său. Ea a arătat că, ultima oară cînd l-a văzut pe Ilaşcu,
la 27 decembrie 1996, starea sănătăţii acestuia se agravase din cauza condiţiilor din închisoare. Preşedintele Constantinescu a invitat-o pe, Nina Ilaşcu, sîmbătă după-amiază, la un dejun.
Aproape 5.000 de mineri s-au adunat, simbălă, la mitingul in favoarea lui Miron CozmaAproape 5.000 de m ineri au
participat, sîmbătă, în centrul oraşului Petroşani, la o manifestaţie în sprijinul lui Miron Cozma.' ., Minerii s-au adunat în faţa Casei de Cultură, venind în coloane, din mai multe puncte ale oraşului. Protestatarii, de la minele Lonea, Livezeni, Dîlga, Petrila, Uricani şi Lupeni, alături de mineri din Mehedinţi, scandau lozinci în favoarea punerii în libertate a lui Miron Cozma: “Minerii şi Valea vor eliberarea”, “Nu staţi în balcoane că muriţi de foame”, ‘‘Murim, luptăm pe ■
Cozm a. apărăm” . U nii d intre manifestanţi purtau afişe cu fotografia lui M iron Cozma. Protestatarii fluierau, după modelul manifesţanţilot de la Belgrad. Poliţia^ nu a mobilizat efective semnificative în zonă, iar atmosfera a fost relativ calmă. La miting a vorbit liderul sindical Ilie Torsan şi primarul oraşului Lupeni, Ion Napău. Ilie Torsan a anunţat că, în următoarea săptămînă, în fiecare oraş din Valea Jiului se vor desfăşura m arşuri în favoarea lui Cozma. Prim arul din Lupeni a spus
manifestanţilor că nu Cozma i-a adus pe mineri la Bucureşti, ci ei au venit la chemarea puterii de atunci.
Minerii consideră că Miron Cozma poate fi cercetat în stare de libertate întrucît, în viziunea lor, nu reprezintă un pericol social. *
Cozma a fost arestat în 10 ianuarie, sub acuzaţiile de subminare a puterii de ştat, nerespectarea regim ului armelor şi m uniţiilor, încălcarea siguranţei circulaţiei pe calea ferata.
Autorităţile locale au aprobat desfăşurarea manifestaţiei pînă la ora 19.00.
Comunicat de la Comisia Naţională de Statistică
în conformitate eu Ordonanţă' Guvernului nr. 70/1994, Comisia Naţională penlru Statistică aduce ia cunoştinţa agenţilor economici că în luna decembrie 1996, indiccic preţurilor de consum al populaţiei pentru actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale ce se au în vedere la determinarea profitului impozabil, este dc 110,3 la sută faţă dc luna noiembrie 1996 şi dc 156,9 la sută fată de luna deccmbrie 1995. Indicele preţurilor de consum în anul 1996'comparativ cu anul 1995 este de 138,8 la sută.
 vîndut peste 3.000 de tone de grîu subvenţionatPatronul unei firme particulare
din Bucureşti a vîndut 3.295 de tone de grîu subvenţionat, cum părat do la A genţia Naţională a Produselor Agricole, informează MI.
Florian Stan, 35 de ani . . . ............ .patron şi administraVwT
SC “La Belle Epoque Exim ’95" SRL, din Bucureşti, a prejudiciat statul c u '585.435.648 de lei, prin vînzarea a 3.295 de tone de grîu subvenţionat, pentru ■paa ifc u jg. cumpărat la preţul dc 319 lei/^Sscătre “Agroinvest
tL, cu 410 lei/kgCENTRALA uni
\ CLU1-NAPOCA
şi către SC “Vest M.D. Trading” ' SRL, cu 440 lei/kg, ambele din Bucureşti.
Cercetările sînt continuate de poliţiştii Direcţiei de combatere a crim inalităţii econom ico- fmanciare din IGP, cu Florian Stan în stare de libertate.
Oameni dc afaceri germani propun
îmbunătăţirea relaţiilor.• t 9
economice si comerciale .v » • roinâno-gennane.
■ Premierul Victor Ciorbea 1-a primit săptămînă trecută, la Palatul 'V ic to ria , pe Leopold Bill von Bredow,' am basadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, însoţit de.un grup de oameni de afaceri reprezentând cele mai puternice companii germane prezente -pe piaţa investiţională din România, în intervenţiile lor, oamenii de afaceri prezenţi lâ dialog, exponenţi ai unor concerne prestigioase, precum ABB,î Krupp Hoesh International, Siemens, Lufthansa etc., au sem nalat principalele dificultăţi cu ■ care ■ se confruntă în general- investitorii străini pe piaţa românească şi care merg de la modul de evaluare â. capacităţilor de producţie oferite spre . vînzare, la sistemul nestimulătiv de impozitare şi investire a profiturilor şi pînă la ;• disfuncţionalităţile existente în activitatea bancară şi' serviciile vamale: J 4
Victor Ciorbea a afirmat că •multe dintre aspectele puse în discuţie se regăsesc şi în- programul de guvernare. El a apreciat ca deosebit de utile ' concluziile şi soluţiile prezentate d e o a sp e .ţi i germani şi i-a asigurat că, odată cu îmbunătăţirea cadrului legislativ privind, investiţiile străine, guvernul pe'care-1 conduce este decis să lupte împotriva birocraţiei şi corupţiei. ;
Vin olandeziiîn cadrul cooperării
rom âno-olandeze, între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din Rom ânia şi M inisterul Amenajării Teritoriului şi Mediului din Olanda, vineri au avut loc discuţii privind semnarea unui Memorandum, între Ioan Oltean şi am basadorul O landei' la Bucureşti, Monique Frank.,_ Activităţile bilaterale vor urmări armonizarea politicilor de protecţie a m ediului cu standardele U niunii -Europene; constituirea unui cadru legal şi institu ţional pentru realizarea strategiilor de mediu; inform area şi participarea populaţiei ia realizarea acestor programe
ADEVARULd e C l u i _ AGENDA luni, 20 ianuarie 1997 (T)
• Azi: Calendarul ortodox'. + Cuv.Eftimie cel Mare; Sf.Mc.V^s şi Euseblu; Calendarul greco- catolic. Sf.Eutimiu cel Mare, cuv. (+ 473); Calendarul romano-catolic: Şs.Fabian, m.pp. şi Sebastian,in.
• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv.Maxim Mărturisitorul; Sf.Mc.Evghenie, Neofit şi Valerian; Calendarul greco- catolic: Ss.MaximMărturisitorul, cuv. (+ 662); Neofit, m. (+ cea. 309); Calendarul romano-catolic: Sf.Agneza, fc. m.
li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind lama Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
Preţ bilet: români - 95.000 lei străini - 65 dolari;
Str.Ghcorghc J)oja nr.l 1 'TELEFOANE: 19-78-06;
' / TEL/FAX: 19-32-21. _
CURSE INTERNAŢIONALE y din Autogara II: ; i
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de tuni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00. ::
INFORMAŢII A utogara I : 14-24-26
• A u togara II: 43-52-78
® îlR |
PLECĂRI D IN C L U J-N A P O C A .
v principalele direcţii ’
trenuri accderate, rapide şi intercity •BAIA MAR£,SATU MARE (prin Dq): 14,57 .
A G EN ŢII UE V O IA J CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)
19-24-75 (internaţional)
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"
\ ‘ . 20-24 ianuarie'i Medicină interna. Dr. M.Suciu20 (14-16), Dr. G. Răfan22 (12-14), dr. S.Loga24 (1446), dr. L.Barbâalbă !2,24 (10-12), dr,L.Rasa20 (16-17),
dr. D'.Stănescu 23 (14-16), dr.C. Ioviţă 22 (12-14), dr. I.Boilă 20, 21, 23, 24 (10-12), dr. D .B eldean^ (14-16); Interne. Dr.F.Ghennan 22 (10-12), 20(15,30-17), dr.I.Paţiu 22 (15-17), dr. Aiancu21 (11-12;, dr.Gh.Uza20 (13-15), dr. Cs.Szakâcs 22 (14-16), dr. C.Vlad 22 (14-16), dr.D.Pîrv 20 (15-16); R eum ato log ie . Dr. F. Bayrakdar22,24(15-17),dr. I.Alb 21 (12-14), dr. C.Zotta 24 (13-15); Ginecologie. D r.t.Fodor21,23 (10- 12); Chirurgie. Dr.C.Cosma 21, 23 (10-12), dr.I’.I’ilca 23 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea21 (13-15); dr. M.Fritea21 (14-16), dr. M.liayrakdar 24 (15-17), dr. D.Tcmpcleanu 20 (13-15); Ecograf: Dr.M.Câlin24 (10-12); Dermatologie. Dr. H.Radu 23 (i2- 14); Psihiatrie. Dr.C.ŞteIan23 (14-16); Ortopedie. Dr.Z.Popa 20 (11- 12); Neurologie: Dr.C. Trandafirescu21 (13-15); O.R.L. Dr. C.Rădulescu 20 (12-14), dr.I.Mihali 24 (12-14); Psihologie. Psih. L.Boilâ 21 (15,30-17). ,,- Programarea bolnavilor de luni pînă vineri, între orele 12-14,Ta telefon 16-78-22 sau la sediul policlinicii," aleea Miciiş nr.3, Bl. 12, ap. 12.
"7rogramele staţiilor de radi O
; RADIO CLUJV
Luni, 20 ianuarie: 6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio IaŞi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova .şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Rotonda literară, rcdactor Dora Pavel. 11,30 Diapazon. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru
BIBLIOTECI
dumneavoastră. Telefonul nostru 064 [ 187266. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. .19,10 Partidele politice. 19,30 Magazin sportiv. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Serata muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programujjfi.
18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea "B.B.C. World
Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dim ineaţa, România!
■ B.C.U. "Lucian B laga” (strada C linicilor 2): O rarr zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica:
'închis. ' 1 ‘ .■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN
GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 9-:
‘ 19,45; v ineri: 9-17,4 5 ;J sîmbâtă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Marc nr.l), ORAR: luni-joi: 9- 19,45; v ineri; 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE' (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR:' luni, miercurii joi: 14-19,45; marţi, vineri:
' 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis.. SALA DE LECTURĂ (Str. M.
Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45;'sîmbâtă: 9-13,45; duminica - închis. M EDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: !9-I9,45; sîmbâtă: 9-13,45; duminica - înch is . CENTRUL DEDOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFO RM A ŢII ‘ COMUNITARE LOCALE (S tr. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,'00; sîmbâta- d u m in ic a :.:v , .închis. FILIALA ECONOMICO;JURIDICĂ (S irE inste in . nr. 14), ORAR: luni, m iercuri: 8-15; m a rţi,- jo i: 13-19,45; vineri:,* 8 -13;. sîmbăta, duminica închisă■ B iblio teca Acfdemiei (strada
K ogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbâtă 8 - 12.45; 14 - 1 K.45; duminică:
-închis . . . •■ B iblio teca G erm ană (strada
Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, stmbâta-durninicâ - închis. ;-
■ B iblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni - vineri 12 - 16
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu II). Orar; luni, miercuri: 14 - 19; m arţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă ş i duminică: închisi Biblioteca ”Heltai" (strada Clinicilor
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ) . Orar: marţi: 18 - 19; jo i 1 9 -2 0 .■ Biblioteca Centrului Cultural Francez
(strada I.I.C. Brâturau 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German " H erm an n . _ O berth" (str. M emorandumuluil8). O rar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. ,* B iblioteca "V aleriu Bologa” a
Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.
21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătâ: 10-14. Ştiinţe socialc şi comportamentale.- - -
Luni, 20 ianuarie Programul 1: 13,00 Actualilăti;
13.10 TVR Iaşi; 14,00 TVR Gluj- Napoca; 14,50 TVR Timişoara;16.00 Actualităţi; 16,05 De luni pînă luni. Retrospectiva evenimentelor politice interne ale săptămînii; 16,35 Turism şi agroturism. Turismul de iarnă în zona şubmontană; 17,05 Emisiune în limba maghiară; 18,35 Grendizer (desene animate); 19,00 Atlas; 19,30 Serial: Salvaţi de clopoţel;20.00 Actualităţi; 20,50 Baywatch (SUA); 21,45 Teatrul Raţional de
“Televiziune prezintă : „Don 'Juan sau dragostea pentru geometrie” (ultima parte); 22,55 Transfocator. Numai bătrîn să nu fii! Violenţa fizică,împotrivă persoanelor de vîrstă a treia; 23,25 Actualităţi; 23,40 Cultura în lume; 0,10 Skip Rock ’95 . în, recital formaţiile Nightlosers şi Altar; 0,55 Tenis Australian Open (rezumat).
Programul 2: 13,00 Actualităţi;13.10 Politica între ideal şi real; 13,35 Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,25 Tenis Australian Open (rez.); 15,25 Serial: Perla Neagră (r); 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Măseaua de minte. Emisiune de educaţie pentru tineret, Uutcnberg contra Marconi şi Lumiere; 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 în faţa dvs. Realizator V.Arachelian;20.00 Arte vizuale. Repere în noua , arhitectură românească (II); 20,30 Tribuna noncoformiştilor; 2 1,00 TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Sfinx; 22,05 Tribuna partidelor parlamentare; 22,30. Serial: Cei din Mogador; 23,25 Magazin sportiv internaţional; 0,30 Muzica e viata mea!
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa! 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r);-10,00 Serial: Grace (r);11.00 Film: Blonde Fist (Anglia
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis V .' , ;
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.G Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi martir închis
■ Muzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu~2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei
(str. .Memorandumului nr.2 l): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
■ Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbâtă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Knil Isac" (strada
Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeut Zoologic: zilnic între orele 9-
15; sîmbâtă si duminică între orele 10-14.
("A ctualitatea”/ Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cuţsul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 14,00- 19,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara- la Cluj-Napoca. 22,00-24,00 Caleidoscop - realizator Florin Pctrcscu. Emisiune cu caracter cultural-ştiinţific. 24,00-1,00 Supcr Vip! Vip! Ura! - realizator George Stanca. Vedete în studio, incursiune în viaţa invizibilă . a personalităţilor într-un dialog cu ascultătorii.
1991); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: The Sting II (SUA, 1983);15.00 Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45
-Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial: Grace; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut: ştiri. sportive; 18,25 Am întîlnit şi români fericiţi!;19.00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Johliny be Good (SUA 1987); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H ; 23,00 Procesul etapei (I); 0,00 Ştirile Pro- TV; 0,20 Procesul etapei (II); f,30 Sport la minut - ştiri sportive.
Marţi, 21 .ianuarie Programul 1: 7,00 TVM.
Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: franceză, engleză; 11,05 Film: Ora vrăjitoarelor (r); 12,35 Desene animate; 13,05 Muzica pentru toti; 14,10 TVR Iasi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,35 Desene animate; 16,10 Fii tu însuţi!;: 16,45 Convieţuiri; 17,35 Cazuri şi necazuri în dragoste; 18,30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,55 Medicina pentru toţi; 19,25 Serial: Katts şi cîinele; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: Cuţitul în apă; 22,30 Reflector; 23,00 Actualităţi; 23,15 Iluminaţii; 23,40 Gong! Emisiune de actualitate teatrală; 0,10 Festivalul Coca Cola -, Timişoara ’96. în recital Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers;.0,40 Tenis Australian Open (rez.)
Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin satelit; 11,25 Desene animate; 11,50 ” Don
Juan sau dragostea peT geometrie” (teatru, p.n/r); 13 Punct de întîlnire. Un drum viaţă; 13,25 Ala-Bala-Portocj14.10 Tenis Australian Open (115.10 Limbi străine: france; engleza (r); 16,10 Serial: Alejani17.00 23 de milioane (1); 17 Serial: Andrea Celeste; 18,30 de milioane (II); 19,45 PeisoualitB în Top: Nae Caranfil, regizor;Cu cărţile pe: faţă;-21,00 T\V Mesager; 21,30 Căsuţa cu povet. 21,35 între da şi nuk Dialeclii tranziţiei; 22,05 Credo; 23,: Teatrul Naţional de Televiziit prezintă „Idolul şi Ion Anapoc de George Mihail Zamfirescu.
PRO TV-: 7,00 Ora 7, k dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr neliniştit (r); 9,45 Sport la miu:10.00 Serial: Grace (r); 10,30 Seri M.A.S.H. (r); 11,00 Fii Delinquents (SUA 1957); 12, Ştiri; 13,00 Film: Falling in Lo Âgain; (SUA 1980); 15,00 Set Verdict: crimă!; 16,00 Serial: şi neliniştit; 16,45 Serial: înrot de iubire; 17,30 Serial: Grace;Ştiri; 1.8,05 Sport la minut: ş; sportive;> 18,15 Serial: Cagney Lacey; 1,9,00 Ştii şi cîştigi!; 19, Ştirile Pro Tv; 20,00 Seri Chicago I lope; 21,00 Serial: Sec i de familie; 21,50 Ştirile Pro22.00 Serial: Familia Bundy; 22. Serial: M.A.S.H.; 23, Deşteaptă-te, române! (talksta 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Şport|| minut - ştiri sportive; 0,40 Fiţ i Delinquents (r); ţ 2,30 ^eri|| Chicago Hope (r). a
Redacţia nu îşi asumă re iA \ sabililalea pentru schimbările interne | în programele posturilor ie televiza jS
dezbinat - film; 21,15 în dialog cu parlamentarii; 21,25 Gîntec, joc şi voie bună; 21,55 Ştiri; 22,00 Paris „lumini” - reportaj; 22,30 Legenda Iui Big Fpot - film. • .
. -Luni, 20 ianuarie- $,25 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 100 de grade,- reportaj; 11,15 Violul - film; 17,15 Trei destine rserial; 18,00 în spiritul- legii; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Introspectiva britanică;19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,20 Bibi şi prietenii lui- desene animate; 19,45 Oraşul
9.00 Program Travel (r); 11,00 Program Discovery (r)- 13,00 Videotext; 15.,00 Program Travel: Planeta Dominicăi; Pierduţi în inima Africii; Vizitînd lumea; La răspîntie de drumuri; -Valea Loirei, Franţa; Plăcerea de a călători; Planeta Dominicăi; Floyd în Spania; Restaurant Show; Plăcerea de a călători; 19,00 Program Discovery: Dosarele justiţiei; Apele adînci, un joc mortal; Săptămînă rechinilor; Animale care" mănîncă. oameni; Forţele misterioase de dincolo;23.00 Videotext; 0,00 Program Discovery (r); 2,00 Program Travel (r); 4,00 închiderea programului. • 1 -
Opera Română;prezintă luni, 20 ianuarie ori 18,30: Aida de Giuseppţ Verdi. --
FARM ACIIFarmacii cti serviciul]
permanent:' , • Farmachl "Corafami”,' str. Ion Meşter nr. 4,| telefon 17-51-05.
Garda de noapte: Farmacif; nr.2 "Perla”, slr.Gh.Doja nr.3î( telefon 19-48-54, orar 20-8.
(Biochimie - lîacteriologie Imuaolofii Parazitologie Determinare Rh - Ttf de sarcina - Ântigen HBS - Eliss Tai Examinări citologice peatru depislirt | cancerului de col «lerin - Investiţi pentru sterilitatea feminină şi masculii ZILNIC,, inclusiv DUMINIC-
orele 7,- 21 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7R e ze rv a re , consultaţii
v Ia te L 4 1 .4 1 .6 3 .
iL L
17 - 23 IA N U A R IE 1997
REPUBLICA - Curaj în linia înlîi - SUA - premieră (10; 12; 14,30; 17; 19,30) * VICTORIA- Campionul - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA- Stigmatul iubirii - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - sala A: 17-19.01: Martorul incomod - SUA (13; 15; 17; 19); 21-23.01: Labirintul raor(ii - SUA (13;
15; 17; 19); sala B: Reacţie în lanţ - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Masca - SUA (11; .13; 15; 17; 19).3 TURDA: FOX' - îngerii păzitori - Franţa - premieră; TINERETULUI - La marginea iadului - SUA - premieră. '
DEJ: ARTA - Un liceu periculos” - SUA - premieră;
M artorul incomod - SUA - premieră.
GHERLA: PACEA - Goana după cadou - SUA - premieră; Răzbunătorul - India.
S.C. Dental ROVfl S0C0L0V
Calea Moţilor 106, ap.5 Tratam ente
stom atologice complexe:> terapie> pro te tică [ceramică)
■ > chirurgie (rezecţii, tripla'12- Progra mări la tel.: 43002®
Zilnic orar: 9-19 sîm băta 9-14
Pentru studenţi, pensionari şomeri, reducere 20%-
PROF. UNIV. Dr.Dr. ANGELA CĂLUGĂDU
Str, Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)
Td.: 42.56.18; tel/fac"
luni, 20 ianuarie 1997 ROZA V1NTURILORA O S V A R U Lde Clui
(Reuter) i (Reuter, AFP) s : : (a f p )
l!.iZI!!ll(l iţi PUTUI IA M I J I m w m i'imiii miutaiiii
ti un ii R\ri;wm
' Un Minim militar confidenţial JLWdlnic' faptul că ra/N'iul dc eku la din kurdistan. siiil-istnl I'umci, sc alia U originc-i unu g-imc Inrgi dc trauntf psihologice in riniiul lnipol»>r turce, comparabile ui expi-ncnli militarilor ameruam în Vietnam rulhiiririlc dc carc sînl afectaţi militarii liir -i includ deprisie. schi/otrcnic, pierderea memoriu m insomnii. potrivii studiului ru lm t du un membrii al Ai-aikinici Vkdicale Mililarc din Ankara
Jn clmiiUiil do Inpla. in care nn sc slie do unde va aparca peneolul. sentimentul de ne-ijiitorare. de neîncrederi în tortele proprii si probibililalca dc a nu pulea .sa Iaca tata penalului sini lot aiiiia faeton care provoacă SiniW.se afulimii ti/iec si psihologice". afirmă siiidiul.
Impele înrce se coiilrunta dv 12 ani cti gherila separatista a Partidului Munutonlordm Kimlistan (I'MK) m reui'inia iniinloas'i din siid-istul jirn Peste 21 DUO di- oameni şi-au pierdut viaţa. Oiiciitliitlile militare recunosc ca condiţiile pentru amialHsînldiliule deoarece atît recruţi lipsilt de experienţa. cit si arni.il 1 rigulala au de lacul taţa unor luptători de ghcrik experimentali I uptelc nu prea dau senini de acalmie în pofida rijvtaielor declaram oficiale ut rebelii sînt pe punctul de a li înlrînli. Familii îndurerate cari-si conduc la groapa lin uusi aprc/inlă ceva wbisnml în nii|li'.iiek: de înlonnare tiirasti
Observatorii apreciază c.'i lupta turcilor în kiinlistan scamana ui ra/bmul din Vietnam prin taptul ca mihlari lara experienţa sînt îi>rUti să poarte un ra/boi de gherila pn.lungii împotriva imui inamic nev a/ut Ambele pani au loslacii/ate dc comilcrca de abu/nri împotriva civililor.
Documentul nu specilicâ ce procentaj dintre iiiililan - din carc uiulii sînt rccniuti imediat
1 după împlinirea vîslei de 2d de ani - sînt akclati ( omportanknle antisociali sînt înlilmle la 2 7 .fc, M suta dintre milit.iri Acestor oameni le esk greu sâ-M i.i'iUriiL/e impulsurile. au nn prag scăzut de toleranta si m am ksu slineăcio in rajwiurilc sociale. Mulii dinlre ei sînt agresivi, rir indisciplina akclia/a ncuativ moralul allora ,’J!n comportaiiiinl antisocial a lust constant m iazul a 27 laMitadmiu puscusn marini amencam urc au lupt il în Vn tnam si cari. au a\ ui probleme jKihiCt. in timpul războiului”. st alimia m siudm
ACORDUL PRIVII HEItRONUL SCOATE I EVIIIIIŢi ROLUL-MIE AL SUA î.\ PROCESUL IIE PACE DIN ORIElWUL MIJLOCIU
Acordul privind Hebronul realizat între Israel şi palestinieni a scos în evidenţă lotal-cheie pe care îl joacă Statele Unite în proccsul de pace din Orientul Mijlociu, în pofida ambiţiilor diplomatice crescîndc ale europenilor în această regiunc.Palcstinicnii şi ţările arabe au. pledat în favoarea acordării unui , rol mai important europenilor, pentru a contracara ceea ce consideră a fi atitudinea proisraeliană a americanilor, iar Franţa a lansat o adevărată ofensivă diplomatică, pentru a spori influenţa Uniunii Europene (UE), principalul donator de fonduri şi partener comercial din regiune.
„Americanii au dorit să se folosească de europeni pentru a mai tempera pretenţiile israclienilor”, a afirmat Ibrahim Karawan, directorul Programului pentru Orientul Mijlociu al Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS) de la Londra. „Dar avînd în vaiere că Israelul se opune ca europenii să joace un
rol activ şi insistă ca americanii să fie singurii mediatori, cei care au mizat pe rolul europenilor vor fi dezamăgiţi”, a opinat el.
Ailie Saundcrs, de la „Royal. United Services Institute” (RUSI), a afirmat că în ultimele luni diplomaţia europeană a devenit mai eficientă, reuşind să intensifice presiunea exercitată de opinia publică asupra, aripii conservatoare a guvernului israclian, pentru a respecta acordurile încheiate anterior cu palestinicnii.„Europcnii au reuşit să exercite o influenţă sporită, dar singurii câte pot obţine un rezultat concret sînt americanii”, a afirmat ea.
Statele Unite, unde există un puternic' jobby proisraelian, consideră statul evreu drept principalul lor aliat. Deşi palestinienii şi ţările arabe acuză Washingtonul .. de lipsă de imparţialitate în medierea păcii, ei sînt- conştienţi dc precaritatea poziţiei europenilor.
Franţa şi-a manifestat simpatiile pro-arabc, conform tradiţiei gualiste. iar Marea Britanie a
devenit din ce în ce mai critică Ia adresa Israelului. în schimb, Germania, Olanda şi alte ţâri europene nu doresc să facă presiuni asupra statului evreu. „Nu există o politică externă europeană comună şi nici sloganuri comune. Ambiţia europenilor dc a juca un rol mai important este legitimă, darea nu corespunde realităţii”, a afirmat Karawan.
Diplomaţi curopcani şi-au exprimat însă îndoiala că UE va obţine rezultate notabile în situaţiile grave de criză din regiune. Ei oferă drept exemplu în acest sens nu numai disputa privind Hebronul, ci şi criza din aprilie anul trecut cînd Statele Unite, Rusia şi ţările europene au trimis diplomaţi în regiune ca să înccrce să medieze un acord de încetare a focului între Israel şi gherilele Ilczbollah în sudul Libanului. Statele Unite nici măcar nu încearcă să-şi mascheze iritarea faţă dc intervenţiile altor ţări, pe care le consideră drept o interferenţă în aceste negocieri, şi aşa destul de dificile, care ar fi mai bine să fie lăsate în .seama unicei superputen rămase în lume...
ş (Reuter)
PREMIERUL JAPONIEI: SUA SI C I » REPREZINTĂ CHEIA PĂCII IN ASIAPremierul japonez Ryutaro.
Hashimoto a declarat că pacea şi progresul în Asia depind.de continuarea prezenţei militare americane^ ş i . dc transformarea Chinei într-un membru constructiv al comunităţii internaţionale. „Sînt convins că prezenţa unei Chine stabile din punct de vedere politic şi prospere din punct de vedere economic, legată prin relaţii de încredere cu restul lumii ar fi în interesul tuturor”, a declarat Hashimoto într-un important discurs dc politică externă.
„Acum, cînd China urmează- calea modernizării prin politica sa de reformă şi de deschidere, ea iao parte mai activă în toate domeniile”, a declarat Hashimoto. .„Este important ca restul lumii să
sprijine această tendinţă politică şi să intensifice dialoguri şi schimburi cuprinzătoare cu China,-astfel-mat această ţară să-şi poată consolida poziţia de partener constructiv în comunitatea internaţională”. .- 'La.sfîrşitul unui turneu de vizite care a inclus cinci ţări din Asia de sud-est, Hashimoto a declarat că pentru a, asigura pacca în regiune cel mai important factor este prezenţa americană. Hashimoto nu a precizat posibilele surse de conflict, dar - răspunzînd unor întrebări după discurs - a făcut apel la China şi la Taiwan „să încerce să-şi soluţioneze cu calm problemele . prin ' dialog”: ,-JBineînţeles, nu salutăm eventuale tensiuni’în strîmtoarea Taiwan”, a adăugat Hashimoto, fâcînd referire,
se pare, la'acţiunile’ belicoase ale Chinei, de anul trecut din apropierea insulei cu acelaşi nume, care au determinat Statele Unite s ă , trimită două portavioane în această zonă. i - ’ i
Relaţiile dintre Japonia şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), formată din şapte membri - care grupează Brunei, Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam -
-sînt de asemenea importante, a precizat Hashimoto. ,-,Dată fiind importanţa, sporită a ASEAN ca o entitate cu un glas distinct în comunitatea internaţionali, cred că este extrem dc necesar să intensificăm dialogurile politice, dintre Japonia şi ASEAN la diferite niveluri’ , a declarat Hashimoto.
im w i im t ra ira iA iiii m f l M M j ;
i\ u ra iu rm iit m w ra rmFranU a cxplu/at în Spania pe fostul nr. 2
al 1TA, Josu Arkaus Armia, alias „Joşii dc M ondragon” , gest cc reflectă întărirea cooperam celor doua Lin în lupta anlilcronstâ, dai circ provoaca indignarea separatiştilor basci. Josu Arkaus A rana, care fusese arestat în Franţa în martie l ‘J01 şi condamnat la fi ani închisoare pentm asocicrc eu delinevenji, este urinaiît în Spania pcntni Irei dclietc legale dc apartenenţa la o bandă inaimati. J’îna la arcslaiea sa l,i Bianil/ ( sutl-\t-stul Franţei), Jo su dc MonJragon"’ era considerat drept „Uieotenenliil'’ Iui l-raneisco Mnjiiea (iamtcndia, ali.is „l’akito", pe alunei şef al organizaţiei anuale basce.Arkans Arana nn lâeea obiectul unei ceren tic extrădare din partea Spaniei, dar o comisie de expulzare estimase la 12 dceembric că prezenta sa în F’ranţa eonstitma un pericol grav pentru ordinea publică. î:\plu/arca sa a provocat o sene dc nemulţumiri în cercurile separatiste basce, .,1’ansiil a ales expulzarea rapidă”, sctu in pagina întii cutuiianul separatist „Egrn”, .subliniind „ilegalitatea acestei decizii". „Potrivit legilor liancc/e”. Ministerul de Interne „nu putea acţiona” înaintea examinării recursului prezentat de Arkaus Arana împotriva „interdicţiei dreptului său de rezidenta" în Franţa, adăuga cotidianul citat^ Această expulzare „nişuioasă” arată „ o data în plus că forţa şi lalnmca de stal sînt d^isupia oricăror altor considerente" şi ea „legile Iraneez.c nu \ aloreaza nimic în fala deciziilor Minisifiiilm de Interne'1 francez, a afirmat Kannelo 1 anda, unul dintre conducătorii coaliţiei separatiste J ic n i Halasuna” (11H, braţul politic al Ii l'A).
Anul trecut, FranUi expulzase in Spania, urmînd acccaşi pioeedura, şapte menibii pre/umliM <u liTA, printre oaie fostul nr. 1 al organizaţiei, Jose Antonio UmiUkuetxea Bcngoetxcii, alias „Josu I'cinera’'. in alara expul/Arilor, consolidarea cooperăm dmlrc Pans şi Madtul a pennis, după venirea la putere în mai anul tieeut a guverniiliii conservator spaniol, arestarea în Franţa a şase conducători ai I-TA. Acc.st val <lc arestau, care a zguduit puternic organizaţia armată,
. potrivit surselor spaniole, este lara precedent după nimicirea conducem HfA in martie 19**2 la Bidart (sud-vcslnl Franţei).
, (AFP şi Reuter) (AFP) ' (AFP, Reuter)
AFLAT.tN VIZITA ÎN GKIIMIA, GEXEIULUL LEBED FIl\J\TA ÎSISPORESTB PREZEATÂ ECONOMICA
: Aflat în prima sa vizită la Bonn, generalul- Alcksandr Lebed a- prevestit la 15 ianuarie „ o explozie socială în Rusia în decurs dc o lună
-««jumătate”-ş i a prezentat un'.., proiect .de', program pentru ;■ campania să. electorală pentru - alegeri prezidenţiale^, pe care le ... consideră indispensabile ţinînd • seama de starea sănătăţii lui Dorişi,-. Elţîn.!: . . ’.l.'
Evocînd starea precară a sănătăţii..,. preşedintelui nis, care a fost din ;
nou spitalizat, el a spus:„Nu cred - că Boris Elţîn yâ renunţa la prerogativele sale de bună voie, dar drama lui umană s-a transfonnat într-o dramă a întregii ţări”. : - '■ Lebed a prezentăt un proiect de
program' electoral conţinînd ■unuâtoarele idei:„Crearea unei societăţi cu şanse egale pentm , fiecare, constmirca unui stat în care să domnească legea, carc să nu-i , mai mintă pe cetăţenii săi, în care Tuncţionarul să slujească statul şi
invers; crearea unui mecanism clezvoltat al cconomici de piaţă;- lichidarea corupţiei funcţionarilor,' : carc pune în • pericol siguranţa statului". în.opinia sa. „în Ri^ia; tiu există democraţi, pcntin că n-a" existat niciodată democraţie., Trebuie sî ne ridicăm la nivelul ■ democraţiilor occidentale. Cei ce se consideră democraţi ::şînt nişte ■ mincinoşi”, a insistat Lebed,
adăugind: „Datoria mea este de a crea condiţiile necesare pentm ca. nepoţii mei să poată să afirme că sînt adevăraţi jdemocraţi”,
Referiridu-se la propunerea .de reunificare a Rusiei cu Republica. Belams, el a icafirmat că este vorba de „o diversiune pentru a abate atenţia populaţiei de la problemele interne ale ţâ rii.. Problema Republicii Belarus este manipulată dc mult timp de Rusia, dar nu este,o problemă serioasă”, a adăugat el.. Fostul secretar al Consiliului de
securitaţe .al Rusiei' a. solicitat. Germaniei o . cooperare amicală, - adresîndu-i invitaţia de a investi în ţara lui. .c- ■
Lebed, sosit în Germania pentruo vizită de cinci zile, a fost primit de lideml grapului parlamentar al Uniunilor Creştine, crcştin- dcmocratul Wolţgang, Schaueble, „eminenţă cenaşic”. a lui Helmut Kohl. Nu este însă prevăzută nicio întîlnirc cu vreun membru al guvernului. - - :. .( s Lebed a anunţat, în schimb, că a fost invitat de „aparatul prezidenţial” american în Statele .Unite, unde intenţionează să meargă, începînd din 19 ianuarie, pentru a asista, la învestitura preşedintelui Bill Clinton dc, la 20 ianuarie. A refuzat totuşi să confirme dacă jnvjtaţia i-a fost adresată dc Clinton personal. ■
IN AZERMIDJANBILL CLIM CERE SEMU1 SA RATIFICE COMU
ASUPRA ARMELOR CHIMICEI'ranla şi-a spont pie/cnU
etononiicâ în A/eibaidjan închuiiid la 13 îanuanc la Paris un important acord în doiih-miil pctrolici ţii aceasta republică c\-so\ictica din ( aucaz. unde sini deja puici mo iniplsmale companii Hiiglo-aineiicane. tim pu l l; lf-Aqmlaiie a devenit principalul operator in esploal irca num important zicaminl depetr.'ldin Marca Caspică, in largul coastelor m asului I enkoian. I.a Palatul Elvsic a Fost semnat un conliaet în acest sens în prezenta preşedinţilor laciiiies Cliirac si Ciauiar Alicv, allal în viziiâ oficială la Paris. Societatea 1 oi.il este asociată li acest eonlracl cu un piocenl Jc 10 la sula.
/.ăcâminliil dc la Lcnkoran este estimat la 50 milioane de tone de tijei, o mică parte din rezervele totale ale A/eibaidjanulm, evaluate la un iniliaid de lone, din care in prezent sînt extrase doai X milioane fala dc 40 de milioane cit se extrageau in perioada icgimiilui sovietic în ai castă
Funia a pătruns lîrziu în
Azerbuulian, devenit independent în 1991, pnmele eonliaile impiatante în doincm'il petrolul fund oblinule ik com paniile anglo-saxone. Butisli Petroleum si Anioeo (amenc'ina) I ranta ai putea s.1 obtma şi alte eontiaefe ca. de evtîiiplii, cel icleriti.r la trat-irii apelor din capitala
■ Uaku prm lirma DegiVuiont, (j expertiza si control asupia linanleli'r publice de ealre F râ u 1 a /ud Şi cunipai nea unei labilei dc eimenl de v.alre societatea Lafargc.
Pe plan politie, preşedintele Jacques < liiiae a leinnoil hotăiîiea F'ranţei de a înlesni soluţionarea
1 cnzei din regiunea Nagornîi- Karabah, un teritoriu ;izeibaid|an eu o populaţie maji.'rilară armeana, in urma liniilor olensive mililaie din1992 şi 1993, aiinenu ocupă circa 20 l.i sulă din teritoriul
Dc la ’l ianuarie Parisul coprezidează, împreună cu Moscova, conferinţa de la
■ M insk, o em anaţie a „grupului de la MinskM din carc fac parte 11 ţări
Preşedintele Bill Clinton a lansat ; Senatului un apel lâ ratificarea cu
■„promptitudine” a Convenţiei' asupra armelor chimice, mai ales pentru a nu leza interesele industriei : americane. Bill Clinton a lansat acest nou apel Senatului cu ocazia celei de-a pafta aniversări a semnării convenţiei, care urmează să intre în vigoare la 29 aprilie.
O ratificare a, acestei convenţii ■ internaţionale decâtre SUA înainte de intrarea sa în vigoare este : „extraordinar de- importantă”, a : afirmat . Bill Clinton într-un comunicat. în cazcontrar, a declarat el, securitatea naţională şi interesele economice ale SUA-vor avea de suferit, Dacă SUA nu vor ratifica această convenţie, ele nu vor putea să fie membre ale organismului însărcinat să vegheze asupra apM rii sale. Nici un american nu va mai putea să participe la mecanismele de verificare a tratatului, a afirmat preşedintele. Pe, plan economic, el a reamintit că industria chimică americană, ale' cărei exporturi au depăşit. 60 miliarde de dolari în 1995,-ar face obiectul unor măsuri „punitive” ce i-ar putea aduce pierderi de pînă la 600 milioane de dolari pe an în contracte pentru export ’ şi ar determina suprimarea „multor locuri de muncă”. /■■ :
. Convenţia, ce va intra în vigoare chiar dacă SUA nu au ratificat-o, - vizează interzicerea . fabricării şi deţinerii de astfel de arme chimice. Senatul avea iniţial de gînd să demareze procesul de ratificare în toamna trecută, dar a renunţat îff ultimul moment, după cît se pare la cererea caîndidatului republican la alegerile prezidenţiale, Bob Dole, 1 carc nu dorea ca rivalul său democrat, Bill Clinton, să prezinte ratificarea ca pe un succcs personaL
Detractorii republicanii ai . tratatului afirmă că acesta tiu va 1 - opri „statele paria” care-nu au semnat Convenţia să producă în ,' continuare arme chimice, dar el v a '; supune în schimb circa 8.000 de companii americane unor inspecţii- amănunţiteji unor cazuri de spionaj: industrial.'
lohn Holum, director al Agenţiei pentm Controlul Armamentelor şi Dezarmare, a declarat ^că administraţia a iniţiat convorbiri preliminare cu lideml majorităţii în Senat şj cu alţi reprezentanţi, dar nu s-a obţinut pînă acum nici un angajament. „Obiectivul principal este de a angaja o amplă campanie- publică de susţinere a tratatului”, a declarat J.Holum, care a'precizat că preşedintele Clinton „s-a implicat personal” în această problemă.
ADEVARUL. d e C i t i i POLITICĂ luni, 20 ianuarie f 9 9 7 ( 4
P.N.Ţ. nu crede în necesitatea
Consiliului Naţional de Acţiune împotriva
Corupţiei *Odată cu ridicarea raţiunii îp douâ
picioare s-au aplicat sancţiuni desprinse din legi nescrise (cutume) sau scrise, împotriva actelor criminale de orice natură.
Ca urmare, raţiunea secolului nu poate şi nu trebuie sâ , lase nesancţionate actele de corupţie cu toată gama de infracţiuni existente sub această denumire. "
Ne surprinde însă măsura luată de preşedintele României, care este om de drept, constînd în instituirea Consiliului Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei. .
Statul are instituţii specializate în cercetarea actelor infracţionale şi credem că nu este necesară şi legală existenţa umii organism care să dubleze, competenţa Ministerului Public priritMin exerciţiu de litispedenţâ. v '
Sîntem îndreptăţiţi să criticăm în accst contcxt invitaţia prezidenţială adresată cetăţenilor, ca aceştia să ■ semnaleze tot cc ştiu în legătură cu fenomenul corupţiei.
Prin acest apel cetăţenii sînt chemaţi să devină informatori ai sistemului iniţiat de preşedintele ţării." PNŢ este însă dator, să încunoştinţeze pe actualul preşedinte că actele de corupţie au început cu prima guvernare post decembristă, iar dosarele în cauză existente în anchetă pînă la 3 noiembrie 1996 au fost clasate din lipsă de probe.
Totodată ne exprimăm dezacordul faţă de acţiunile represive practicate de actuală putere pe considerente politice, calificîndu-le total neconstituţionale şi asemănătoare cu practicile politice, cunoscute în
-România după al doilea război mondial, practici dezavuate de fosta opoziţie CDR.Virgil LAMBRU; preşedinte
Philippe LEVESCU,. - Cristinel ŞARPE,
vicepreşedinţi
PUNR îi cere preşedinteluiRomâniei s;t ia parte la mai multescdinle ale Guvernului unde sînt » i
.dezbătute principalele p ro b lem e'
De la începutul mandatului său, Guvernul Ciorbea nu a întreprins nimic în vederea: limitării haosului
• din domeniul preţurilor şi al tarifelor, stopării devalorizării zilnice a monedei naţionale; elaborării şi aplicării unor programe dc protecţie reală a economiei naţionale şi a populaţiei.
în prezent, Guvernul Ciorbea lucrează la proiectul Legii bugetului dc stat pe anul 1997, la programul de protecţie socială şi la un program de refoimă cu efecte extrem de dure asupra populaţiei. De asemenea, Guvernul este antrenat în numeroase dialoguri -cu reprezentanţii sindicatelor, patronatului şi a organismelor financiare internaţionale, în acelaşi timp, Guvernul sprijină iniţiativa preşedintelui României de luptă împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
Totodată, Guvernul Ciorbea a desfăşurat şi arc programate mai multe acţiuni de politică externă. •
în această perioadă extrem de critică prin carc trece ţara şi Guvernul Ciorbea, Biroul Permanent al PUNR a hotărît şi s-a adresat preşedintelui României, • domnul Emil Constantincscu, solicitîndu-i ca, în baza art. 87 din Constituţie, sâ ia parte şi sâ prezideze mai multe şedinţe ale Guvernului unde sînt dezbătute principalele probleme de interes naţional privind politica internă şi externă a României.
Biroul Permanent al Partidului Unitătii Naţionale Române
Poziţia Partidului Socialist privind evoluţia nivelului de trai (II)Declaraţiile unor oficialităţi
guvernamentale, conform cărora, prin măsurile preconizate, se va.acoperi 75% din rata inflaţiei, înseamnă în realitate o reducere de 25% a nivelului de trai, respectiv un salariu real de cca. 50% faţă de octombrie 1990, în loc de 72,2% realizat în noiembrie 1996. \
Dezbaterea acestor măsuri, pe baze tripartite, de Guvern, sindicate şi patronat, cere maximă transparenţă şi operativitate, fiindcă nu trebuie să se aştepte apariţia unor fenomene sociale destabilizatoare. Pentru fundamentarea unor soluţii cît mai realiste în acest sens, Partidul Socialist consideră că trebuie avute în vedere următoarele măsuri:
a) utilizarea unor date şi indicatori cît mai apropiaţi de realitate în privinţa
. evoluţiei inflaţiei şi a prognozei acesteia
pe întreg anul 1997, inclusiv a unor alternative elaborate de sindicate;
b) luarea în considerare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice privind minimul de trai (pragul,de sărăcie) pentru diferitele tipuri de gospodării din mediul urban şi rural; . '
c) evitarea unor erori practicate de guvernarea anterioară cu privire la determinarea compensaţiilor pentru majorarea preţurilor la energia electrică şi combustibili prin folosirea unor date statistice medii privind consumul acestora (80-100 Kwh-pe familie), fără a se ţine seama de componenţa
• familiilor, de mediul rezidenţial şi de faptul că în perioadele reci ale anului,
/numeroase familii sărace sînt nevoite să recurgă la încălzirea cu energie electrică;
d) evitarea, pe cît posibil, a nivelării salariilor, pensiilor etc.;
e) punerea în aplicare a unui sistem eficient de control al preţurilor
Aplicarea măsurilor de protecţie socială nu se poate concepe fără măsuri hotărîte şi imediate pentru menţinerea şi extinderea utilizării capacităţilor de producţie viabile existente în economia naţională şi fără înlăturarea pierderilor pe care le suportă economia naţională datorită: evaziunii fiscale şi vamale, a blocajului financiar, a unităţilor falimentare fără perspective, precum'şi a lipsei de protecţie pentru producţia naţională industrială şi agricolă. ,
Partidul Socialist constată că, la peste două luni de la alegerile genejale, astfel de măsuri, însoţite de cele privind protecţia socială, nu se fac deloc simţite.
Totodată, trebuie subliniat că şi guvernarea anterioară • ^poartă răspunderea pentru tărăgănarea reformei şi pentru frîul liber pe care l-a dat fenomenelor inflaţioniste..
Iată de ce, în opinia Partidului Socialist aplicarea concomitentă a m ă su rilo r econom ice şi s o c ia l s tr in g e n t necesare p e n tr i r e s tru c tu ra re a p roducţiei şi îm b u n ă tă ţirea ca lită ţii acesteia , precum şi pentru protecţia socială necesară în cond iţiile evoluţiei concrete a inflaţiei, rep rez in tă o cerinţă esenţială pentru depăşirea perioadei extrem de dificile pe ca re o traversează România.
Alexandru RUS, membru al Comitetul Executiv
al P.S., preşedintele Organizaţiei judeţene Cluj
fv Reporter: D-le ministru, v-aş ruga să ne vorbiţi mai întîi despre acest minister, de ce a fost creat?
R adu Boroianu! Vreau să vă spun, în primul rînd, că nu este vorba de un minister propriu-zis, ci de o structură ministerială condusă de un ministru, a cărui titulatură este “ministru delegat pe lîngă prim ul ministru pentru informaţii publice”, structura aparţinînd h i forma actuală aparatului central al Guvernului. Ea nu este înfiinţată acum,: există din 1990, cu rezultate dintre cele mai bizare: a început cu dreptul, a continuat cu stîngul şi a -dispărut- în ceaţă. Ea este foarte necesară şi există sub o formă sau-alta pretutindeni în lume. Sînt ţări, chiar în apropierea noastră, care nu se ascund, şi: îşi fac chiar ministere ale propagandei, chiar dacă titulatura a căpătat conotaţii 'negative în timp. Celelalte; au agenţii naţionale pentru informaţii, cum sînt SUA. Deci, iată, structurile există pretutindeni şi ele au, în general, două componente, ca şi a noastră, şi anume una care se ocupă de informaţii publice
, vrea sa stalşi alta care se ocupă de promovarea
„ ţării şi a iniţiativelor guvernamentale. Pe de o parte, Ja noi ar fi vorba ca aceste informaţii publice să apară cu adevărat în toate structurile centrale ale statului. Ele nu există acum, noi nu avem obiceiul informaţiei publice, avem chiar 6 lege păgubitoare care socoteşte secret de stat orice ar putea să fie informaţie publică, şi lucrul nu este deloc în folosul nici intern şi nici extern al României. V; i '
R eporter: Din acest punct de vedere, legislativ, ce dem ersuri credeţi că ar trebui făcute?
Radu Boroianu: Pe de o parte Vom face, într-un timp relativ scurt, o cerere de amendare fundamentală a legii secretului de stat, iar pe de altă parte; vom promova o lege a informaţiei publice. . ->; ■
R eporter: în ce rap o rt se va prezenta această structură ministerială cu mass media, cu presa scrisă, cu cea audio-vizuală? . ’
Radu Boroianu: Nu va avea un raport special, ci raportul pe care trebuie
să-l aibă orice structură guvernamentală. Pe de o parte să existe, mai ales pentru noi, care ne numim o
. structură ministerială a informaţiei publice, să putem să vă punem la dispoziţia dvs, celor care lucraţi în presă
r şi în audio-vizual, tot ce este informaţie publică, dar nu va fi o relaţie specială, deoarece pentru această relaţie specială există un birou de presă şi un purtător de cuvînt al Guvernului. Noi nu vom accepta să subordonăm, aşa cum a fost Ia un moment dat cazul, instituţii centrale, chiar dacă bugetate de stat sub
. o form ă sau alta, structurii guvernamentale. r . v '-
Reporter: Ce rezultate doriţi să aveţi pe plan extern?
R adu B oro ianu : Noi avem un azimut foarte aproape: iulie, Madrid, şi vom colabora cil MAE şi cu structuri
^asem ănătoare 5nouă în plan central pentru integrare europeană, în aşa fel
'încît Rom ânia să se prezinte cu imaginea sa reală în faţa discuţiei despre intrarea în NATO din luna iulie a.c. Pe de altă parte, nu putem să facem o altă
promovare României decît este ea. Ct; j alte cuvinte, imaginea României trebuisf j să corespundă realităţii interne ş i prit j asta nu vom putea să facem altceva, decît să înccrcăm să deblocăm imaginea: , foarte schingiuită pe care o aie, J România, şi care nu co respunde | realităţii integrale; pe de altă parte, însaf- * sîntem într-un fel la mîna ce lo rla lţ i adm inistratori care, sp e răm nou printr-un program coerent, vor schim b; această faţă internă şi atunci n e v a l mai uşor s-o prezentăm în ex tern , y
Reporter: Din punct de v e d e r f i politic, cum se va reflecta în im ag in es lî R om âniei acea s tă s t r u c t u r i ministerială?
Radu Boroianu: Pozitiv. N o i v o m avea parteneri în străinătate. Pînă a c u m , celelalte.structuri de acest tip d in s t r ă i nătate nu îşi găseau parteneri a i c i şi dovada a fost faptul că foarte m u lţi d i n tre ambasadorii străini aflaţi în m is iu n e !la Bucureşti au ţinut să su b lin iere acest lucru vizitîndu-ne şi. o f e r in d u - n e posibilităţi noi de colaborare.
c T o p '96 JCîtă politică
îiicape în ziare?
Agenţia ROMEDIA a urmărit cu atenţie modul în care cotidianele centrale au reflectat viaţa politică românească, pe întreg anul trecut. Cu atît mai mult, cu cît 1996 a fost un an cu trei tipuri de alegeri - locale, generale şi prezidenţiale.
Pe baza datelor furnizate de monitorizarea a 15 cotidiane care au apărut la Bucureşti în 1996, specialiştii agenţiei au întocmit, "pentru prima oară în România, un clasament al acestora în funcţie de atenţia acordată fenomenului politic. Reamintim că, în metodologia de cuantificare adoptată de ROMEDIA, s-au reţinut' referirile privind partidele politice în informaţiile publicate în cele 15 cotidiane. Au fost excluse din analiză referirile făcute în comentarii sau în alte articole de opinie. ‘
In acest clasament inedit, primul loc este deţinut cu autoritate de
- “Cronica Română”, cu o medie de 923 referiri pe lună. De altfel, cotidianul şi-a făcut public obiectivul de a reflecta pe larg viaţa politică a ţării. Şi chiar dacă săptămînalul profilat pe acest domeniu nu a încetat să mai fie scos dc redacţie, în schimb paginile cotidianului au continuat să fie dominate de ştirea politică. Exceptînd ultimul trimestru, “Cronica Română” a fost mereu în fruntea plutonului, sub accst raport.
Cu 701 referiri, pc locul al II-lea se află “ Jurnalul Naţional”, avînd
o evoluţie constantă pe tot parcursul anului. .
. - Urmează un pluton, din care se cuvine să remarcăm “ Ziua” (578 referiri - locul III) şi, “România Liberă” (472 referiri - locul VII).Ce le apropie în analiza agenţiei, .chiar dacă bilanţul lor final este ; diferit? Din punct de vedere statistic, însă, este de observat finişul amîndorura: în trimestrul IV al anului 1996, atît “Ziua”, cît şi “România Liberă” au recuperat serios din handicapul acumulat în restul anului. Din pluton, celelalte cotidiane au avut o evoluţie fără suisuri şi coborîsuri bruşte: 4. -
-“A devăru l” ’ (549);' 5. “Evenimentul Zilei” (537) şi 6. “Azi” (496). , n
Alte trei cotidiane “Acţualitatea” (446), “Curierul Naţional” (437) şi “Cotidianul” (414) - nu au vădit ambiţii de a excela în prezentarea fenomenului politic românesc, fiecare din motive diferite.
Ultimul pluton este dominat în mod evident de “Vocea României” (350), care, începînd din trimestrul al II-lea al anului trecut, şi-a
, multiplicat de 4 ori interesul pentru , politică. Nu întîmplător, momentul a coincis cu declanşarea campaniei electorale pentru “locale”, dar şi cu instalarea unui nou director.
Campania electorală, mai cu seamă cea din toamnă, a declanşat energii latente şi la “ Dimineaţa”, carc, în luna de vîrf, noiembrie, a adunat 359 de referiri despre partidele politice, mult peste nivelul său obişnuit din restul anului. Dar nu a mai reuşit să clintească ziarul din poziţia de ocupant al ultimului Ioc, cu 234 de referiri.
(ROMEDIA)
Către locuitorii judeţu lu i C lu j
Scrisoare deschisăClujul, graţie eminenţilor săi
profesori şi alesei sale clase academice, mi-a trezit în tinereţe curiozitatea pentru cercetare şi, cu deosebire, mi-a oferit încrederea şi marea sa onoare în alegerile din 3 noiembrie 1996 de a fi membru în Parlamentul României. -
îi anunţ, totodată, pe clujeni şi pe conjudeţenii lor - oameni cu o gîndire modernă şi spirit democratic, calităţi ce s-au văzut încă o dată cu ocazia alegerilor pomenite, dar şi oameni iubitori de tradiţie străbună - că eu sînt specialist în relaţii şi drept, internaţional şi secretar al Comisiei de Politică, Externă a . Camerei Deputaţilor. Aşa fiind, nu-mi voi cruţa eforturile pentru ca la această cumpănă de veac să pun umărul - după putinţa mea, oricît ar părea ea de mică faţă de iriiensitatea
.sarcinii - pentru ca României să-.i fie garantată securitatea -
'internaţională într-o altă manieră, mult mai certă şi mai durabilă, decît în trecut. Este vorba de-â crea, acum, condiţii reale ca să nu mai fim permanent victima agresiunilor şi dominaţiei străine, venite în ultimele două sccole preponderent din Est, datorită imperialismului rusesc; care, în plus, a rupt naţiunea română în două - crimă ale cărei răni ne dor şi astăzi.-Sîntem una din cele trei naţiuni ale lumii încă divizate...
Garanţia securităţii ţării nu este de conceput decît prin caracterul, inteligenţa şi munca noastră tenace, prin adm iterea în NATO şi integrarea în Occident. O parte a românilor ardeleni, cei aparţinînd Şcolii Blajului şi legăturii cu Roma,
au-început o astfel de integrare c u circa trei sute de ani în .u r in ă ! Occidentul nu e mai bun d e c î t
- Orientul pentru că-i victorios, c i e s te victorios pentru că-i mai p o tr iv it naturii esenţiale a omului, îndeoseb i aspiraţiei lui spre libertate. .
Le declar maghiarilor din ju d e ţu l Cluj că dacă respectă unitatea şi integritatea României - ceea ce este evident că o fac în majoritatea lor zdrobitoare - vor avea în persoana jnea un apărător sincer al drepturilor |: lor. Nu există în lumea în care i intrăm, o altă cale d e c ît • întrajutorarea şi prietenia noastră, care îşi au temelia de neclintit în principiul bunei credinţe.
Preocupat - şi ocupat - în principal cu relaţiile noastre externe şi nelocuind în Cluj, poate că nu voi reuşi să fiu, fizic, alături de Dumneavoastră atît cît ar trebui şi cît mi-aş dori eu. Totuşi, îmi voi facc un program de prezenţă în judeţ pe care o să vi-1 comunic pentru a putea avea un contact relativ normal.De asemenea, îi rog pe cei ce ar dori să mi se adreseze cu vreo problemă, de orice ordin ar fi ea (nu doar extern) să o facă în'scris pe adresa: Parlam entul României, Camera Deputaţilor, Comisia de Politică Externă.. Sau acasă: Bucureşti, str. Paris nr. 10 bis sector I; tel. 650 60 14. ■ ^! închei, asigurîndu-vă încă o dată
de toată dragostea mea şi de stima ce v-o port.
Dumnezeu; să nc-ajute!
Iftene POP, deputat de Cluj
;Mfaî l
(V ) luni, 20 ianuarie 1997 ARIĂ-CUITURĂÂ D l ^ Ş O L ]
Astăzi. la ora 19. in Sala Mare a Casei Universitarilor.Un oaspete de seamă revine pe scena Filarmonicii clujene:
maestrul ADRIAN SUNSHINEUn concert programat într-o zi de luni poate
avea dezavantajul de a trece neobservat iubitorilor muzicii simfonice, ce au deja reflexul zilei de
^vineri. Tocmai de aceea atragem atenţia asupra’ unui eveniment artistic de anvergură...
Concertul simfonic extraordinar susţinut astăzi de către Orchestra Filarmonicii “Transilvania” prezintă mai înlîi de toate un interes repertorial" pentru cei ce regăsesc în muzica lui Brahms.şi Schumanh profunzimea şi lirismul epocii romantice. Uvertura “Academica” şi Simfonia a 2-a de Brahms, precum şi .Concertul pentru pian şi orchestră de Schumann (interpretat de către Oxana Corjos), vor cîştigă în expresie graţie baghetei dirijorului englez Adrian Sunshine.
Discipol al renumiţilor Pierre Monteux şi Paul Klecki, artistul şi-a'iacut intrarea în viaţa muzicală dirijînd opera bufă “II Mondo'della Luna”, la Londra. Succesul acelei reprezentaţii i-a adus
r muzicianului primele invitaţii în Germania, Franţa, Spania, Israel, Portugalia. Au urmat ani din ce în ce mai bogaţi în evenimente artistice, cu o extindere * a vieţii, activităţii sale concertistice în 40 de ţări, " pe continentele european, asiatic, nord şi sud- american. Colaborarea sa cu orchestrele din estul Europei are rădăcini adînci în timp; încă din .1971 - Adrian Sunshine a efectuat un turneu care includea Polonia, România şi Rusia. De atunci muzicianul a revenit cu regularitate în această zonă geografică, în calitate de “guest conductor”.
l iI
Cu toate că vizitele în România' au rămas ca o constantă pentru agenda sa muzicală, ele au vizat mai cu seamă capitala, unde Adrian Sunshine a dirijat anual Orchestra Filarmonicii “George Enescu” Revenirea lâ Cluj este cu atît mai dorită (de către public şi orchestră, deopotrivă), cu cît ea are loc după 16 ani de absenţă a maestrului de pe scena clujeană.
> Bianca TIPLEA TEMES
Actualitatea culturală • A ctualitatea culturală
. Reamintim melomanilor că nuine seară, la ora 18,30, Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima” va găzdui recitalul cam eral susţinut de D orina M angra - vioară, Liviu Gocan- clarinet şi Valentin Ivanof - pian. în programul recitalului piese de Bartok, Haciaturian, Strawinski. Miercuri, 22 ianuarie a._c., la ora 18,30, în Sala 59 a Academiei de Muzică va avea loc un recital de oboi şi muzică de cameră, susţinut de studenţi ai clasei prof. univ. Aurel Marc; colaborează Firuta^Mesaros si
Ioan Rotund; la pian: Mihaela Gavriş şi Cristina Mureşan; la oboi: A drian Cioban, Radu Gorcea, O lim piu Oancea, Romanino Popa, Hary Noemi, Daniel Spătar, Dana Miholca, Szovcrdi Eniko, Ferencz Jânos; li se vor alătura: Florin Ţârlea - flaut, Cosmin Craciunescu - clarinet şi Florin Cîrlejan - fagot, în program: Bacii, Albinoni, Vivaldi, Bozza, Britten, Hindemith şi Devlenne. Tot miercuri, la ora 18,30, de această
. dată în Sala Studio, vă invităm la recitalul de canto susţinut de
studenţi de la clasele: lect. univ.- Elena Andrieş, lect; univ. Ana Rusu, lect. univ. Kirkosa Julia, asist. univ. Ramona Eremia. La pian: Ligia Ghilea şi Bodor Andrea. în programul serii piese de Mozart, Schubert, Meyerbeer, R im ski^K orsakov, V erdi şi Enescu. Recitalurile amintite sînt înscrise în calendarul manifestărilor ocazionate de cea de a XXXII-a ediţie a Stagiunii de recitalu ri şi concerte a Academiei de Muzică. . A
' M.B.
Universitatea Populară
Programul zilei de marţi, 21* ianuarie a. c., Cuprinde: la ora 17,30 expunerea părintelui Simion Cristea; la ora 18,30 expunerea: “Mintea umană şi mintea artificială”. Prezintă: conf. univ. dr. Stanca Silaghi.
SIMPOZION la "VATRA ROMÂNEASCĂMîine, 21 ianuarie 1997, la ora 16,00, Comitetul Director
al Uniunii “Vatra Românească” Cluj organizează la sediul său din B-dul Eroilor nr. 2, Simpozionul: “24 Ianuarie 1859 - Unirea Moldovei cu Ţara Românească - im portant momeîit istoric în dezvoltarea modernă a României” . Vor prezenta comunicări: Ioan Câmpeanu, Vasile Lechinţan, Damian Todiţa, N. Buculci. .
' (N. BUCULEI)
Invitaţie la operă
AIDA de G. VerdiOpera Română din Cluj-
Napoca prezintă în această seară, la ora 18,30, sub bagheta dirijorului Gheorghe Victor D um ănescu, spectacolul cu opera “A ida” de Giuseppe Verdi. Rolul titular aduce evoluţia so p ran e i R odica
““T o m a , revenită recent din E lveţia, de la Ziirich şi Schaffhausen, unde a interpretat cu deosebit succes, în patru spectacole, rolul Turandot din opera cu acelaşi titlu de G. Puccini, ca invitată în turneul Operei Naţionale din Sofia. Aceasta, ca urmare a apariţiei artistei clujene pe prima scenă de operă din Bulgaria, în acest rol, îrv decembrie 1996. Din distribuţia serii mai fac parte:
.m ezzosoprana Ana O ros - Amneris, te n o ru l V aleriu Turcu - Radames, basul Titus Pauliuc - Ramsis, basul Marius Chioreanu - Regele Egiptului, barjtonul Marius Truiculescu- Amonasro, te n o ru l D an Dumitrana - Un sol, soprana C orina P ăşteanu - Marea Preoteasă; solişti balerini:. Anca O priş, Dan O răd an , L ivia Tulbure-Gună, Carmen Stan, Emilian Beldii; regia artistică: Anghel I. Arbore; asistent regie: Rodica Popescu Moisa; scenografia: Silviu Bogdan; maestru de cor: Tiberiu Popa; coregrafia: Gabriela Taub; asistent coregraf: Ileana Todea.
Reprezentaţia din această seară prilejuieşte retragerea din activitatea artistică a unui grup de artişti corişti: Gheorghe Călătan - tenor, Doina Bob- Creţu - soprană, Vasile Dan - tenor, Virgil Dobârtă - tenor, Comei Gocan - tenor, Gheorghe Mureşan - tenor şi Gabriela Wagner - soprană. Pe parcursul unei activităţi artistice de peste trei decenii coriştii care se despart în această Scară de scena Operei Române şi-au adus contribuţia la marile realizări artistice ale operei clujene, Ia prem ierele de înaltă ţinută artistică, la turneele naţionale şi internaţionale, dar şi la susţinerea repertoriului curent al instituţiei.
Dorina MICAN
Religiile lumii, sub redacţia lui Jean Delumeau, Editura Humanitas,Bucureşti/1996, 736 pag.
7 v '■ ' . .*•' V ; si | :t \ ' i ./ ' ' * v , • ■ C '
Cartea Religiile lumii este o veritabilă lucrare de referinţă, utilă unor variate categorii de cititori (atît profesional cît şi social), indiferent dacă aceştia sînt credincioşi sau- atei, indiferent de apartenenţă la un cult (religios). Ea a apărut într-un moment deosebit al spiritualităţii mondiale, caracterizat de către autorul-editor printr-o ■ nebuloasă de credinţe difuze, tendinţa spre sincretism, atracţia
spre ezoterism dar (din păcate) şi prin revenirea la integrismul agresiv care se accentuează sub ochii noştri în interiorul majorităţii religiilor. Pentru un cititor mai pretenţios sau mai dornic de cît mai multă informaţie o putem alătura altor lucrări (fără ca aceasta să marcheze un semn de egalitate) pe care le-am prezentat în aceste,pagini: The Oxford Illustralcd History of Christianity (22 oct. '96),
Marile religii (25 sept. '96).Editorul, mai corect, îngrijitorul
acestei uriaşe cărţi de referinţă (ea are formatul 22,5/15 cm) este Jean Delumeau cunoscut de cititorii români prin lucrările Frica în Occident, (secolele XIV-XVIII),O cetate asediată, voi I şi D, 1986 şi Civilizaţia Renaşterii, vqI. I şi ÎI, 1995, ambele apărute la Editura , Meridiane. Fiecare capitol a fost încredinţat unui autor aparţinător religiei analizate, dar Jean Delumeau, conştient de riscul unei astfel de întreprinderi, ne previne: “trecînd de la un autor la altul el [cititorul] va descoperi mai întîi mari diferenţe de ton şi accent”, totodată el observă că: “un autor poate fi mai didactic, un altul poate fi mai inspirat” şi: “este un dialog dificil pentru că pune faţă'în faţă religii ale Cărţii şi religii care nu\ au aşa ceva”. Autorii capitolelor sînt: Olivier Clement, Jean Bauberot, Jean Rogues, Maurice- Ruben ~ Hayoun, Azzedine Guellouz, Michel Hulin, Lakshmi Kapani, Jean-Noel Robert, Mohan Wijayaratna, Kristofer Schipper, Leon Vandermeeiscb, Jean-Piems Berthon, Masanori Toki, Issiaka- Prosper Laleye, Henri Tincq, Franţoise Champion. . . -
Religiile lumii este împărţită în următoarele capitole: Creştinismul (Cristos din mărturisirea de credinţă/Biblia şi creştinismul/ Existenţa creştină şi* nădejdea mîntuirii), Catolicismul (Ce se înţelege prin catolicism?/ O mie de ani de “catolicism”/- Două mari
trăsături ale catolicismului/ Conciliul din secolul al XX-lea şi viitorul), Biserica ortodoxă (Scurtă istorie/ Aspecte ale ortodoxiei), Protestantismul (Cîteva etape ţie istoriei sale/Unitatea şi diversitatea familiei protestante), Iudaismul (Marile texte ale tradiţiei/ Principiile credinţei/ Practici şi rituri/ Religie şi societate/ Renaşterea evreiască), Islamul (Dogmă şi credinţă/ A-i succede Profetului?/ Izvoare: şi fundamente/ Viaţa religioasă: “stîlpii islamului / Religie şi societate), Hinduismul (Dogme şi credinţe/ Trăsături specifice/ Viaţa religioasă), Jainismul, Religia Sikh, Budismul (Istorie şi fundamente/ Budismul în ţările Theravadei/ Marele vehicul în India şi în Extremul Orient), Daoismul (Ideile directoare/ Viaţa religioasă), Confucianismul, Şintoismul (Repere istorice şi situaţia actuală/ Şintoismul, religie etnică în Japonia), Religiile Africii Negre (Crearea lumii/ Crearea zeilor şi a omului/ Fiinţa supremă, Dumnezeu/ Statutul flintei umane/ Cultul/Rolul femeii), Exacerbarea cxtrcmismelor religioase în lume (Creştinism:, penticostalism protestant şi integrism catolic/ Islam: Coranul împotriva puterii/ Iudaismul: afirmareaultratradiţionaliştilor în Israel/ Hinduismul: întoarcerea vechilor: demoni), Spirit religios difuz, eclectism şi sincretisme (De la declinul religiilor instituite la “improvizaţie / Religie difuză şi religie “â la. carte”/. Noile
religiozităţi mistico-ezoterice: o descompunere a spiritului religios/ Dincolo de societăţile occidentale). Cartea este prefaţată de Jean Delumeau tot el semnînd, în final, un Mesaj. c
Ne cerem scuze pentru că în afara enumerării capitolelor (multe) şi a principalelor idei conţinute nu ne putem extinde spaţiul; amintim, totuşi, nu în ultimul rînd, traducătorii: Angela P a p , Carol Lîtman, Rodica Buburuzan, Bogdan Budeş, Constantin Lucian, Florentina Vişan, Iulia Waniek, Toader Saulea şi Carmen Stoean.
Importanţa cărţii Religiile lumii rezidă în faptul că ea sugerează o metodă şi deschide un drum, “asta nu duce la un ecumenism facil. Nu acesta este scopul nostru - spune Delumeau - vrem, în schimb, să facilităm, la credincioşii din diferite religii ale lumii, dialogul ş i ' capacitatea de a-I asculta şi pe celălalt”. Şi, cu toate acestea, “lucrarea nu este «neutră», toţi participanţii <dau cuvîntul», toţi sînt «pe picior de egalitate», «ei îşi propun religia cu înţelegere, încercînd să transmită ce are ea mai bun»”. încheiem această succintă prezentare ca- ultimele cuvinte ale lui Delumeau, din Mesaj: “în T ibet, se povesteşte fabula următoare:« într-o zi, am văzut ceva mişeîndu-se în depărtare. Am crezut că era un anim al M-am apropiat şi mi-am dat seama că era un om. S-a apropiat şi el şi am văzut că era fratele meu.»”
, Adrian GRĂNESCU
Drept la replică:Cunoscutul cronicar Mircea
Popa ambiţionează, de mai mult timp, sâ fie considerat părintele criticii şi istoriei literare clujene, cel care dă girul valorii oricărei cărţi m u apărute. Mi-a făcut şi mie onoarea de a consemna apariţia a două (din cele 4) cărţi publicate in 1996. Nu spiritul critic mimat de acesta e ceea ce mă deranjează, ci lipsa de obiectivitate şi o vizibilă atitudine mai răutăcioasă (dovedită în destul de multe alte cazuri, in ultimul timp). îri cazul primei cărţi cronicarul insistă excesiv (şi aproape exclusiv) pe paginarea cărţii şi a erorilor tipografice
Cronicar sau corector?sau pe originea autorilor traduşi, în ziarul Adevărul de Cluj (ari. 7, nr. 1873, p. 4) din 17.01.1997, Domnia Sa ia la refec şi volumul meu Adnotări. Articole şi studii de istorie literară. Evident, cum era de aşteptat, dinsul nu găseşte, nici in cazul acestuia, (aproape) nimic important de reţinut. Cu excepţia, din nou, a greşelilor .de tipar, care-i fac, se pare plăcere, servindu-i ca argumente esenţiale in demersul său critic.
Fac dintru început precizarea că, publicînd acest volum, n-am avut ambiţia de a-l convinge pe intransigentul domn Popa să-mi semneze certificatul de naştere ca istoric literar. Am fost convins
de fap tu l că multe din informaţiile cuprinse de textele cărţii sînt deja cunoscute, căci ele fuseseră publicate chiar de mine, cu 10-15 ani in urmă, in diverse reviste literar-culturale. Dacă dl M. Popa nu şi-ar face lecturile pe: diagonală, ar f i reţinut, în majoritatea cazurilor, data şi locul unde aceste articole au apărut. Pun tot pe seama grabei sale (arhicunoscute) şi "neînţelegerile" de care face dovadă cronicarul: am în vedere cel puţin textele despre originea ardeleană a. Iui Eminescu (chestiune deloc epuizată de I. Roşu, cum se crede), “tinerii oţetiţi ”, "caiul” Montani şi al elevilor blăjeni, datele şi
informaţiile' (inclusivdocumentele de arhivă citate) despre Nicolaus Olahus etc. In plus, găseşte de cuviinţă să declare: "... în general, aspectele de care se ocupă sînt minore şi colaterale şi au fost, cele. mai multe, clarificate în cărţile ş i> monografiile publicate între timp” (care, cînd, unde?). în aceeaşi notă, se sugerează îndoieli privind “elementele de nou ta te” cu priv ire la documentele din arhiva Goga date publicităţii ("majoritatea pieselor fiind deja publicate”). Exemple concrete, domnule Popa, căci doar astfel afirmaţiile dvs. au greutatea dorită şi pot proba lipsa de consistenţă a
cărţii discutate. Chiar dacă nu aveţi timp de " fleacuri”) experienţa şi renumele ce-l aveţi v-ar f i obligat să depăşiţi faza generalităţilor şi a acuzaţiilor fără suport. Faptul că, cîndva, aţi publicat şi dvs. inclusiv documente din arhiva lui O. Goga, n-a fo st considerat de I mine ca o interdicţie de a mai ataca vreodată acest subiect (şi altele ale cărţii). Cu sau fără aprobarea'dvs., chiar şi fără | certificatul de istoric literar, semnat, evident, de dvs., voi continua să mă ocup şi pe viitor de asemenea aspecte... minore
" Şi co la tera le”. Vă las dvs. onoarea de a pune coadă la prună în istoria şi cr itica literară românească.
Dan BRUDAŞCU
PUBLICITATE ( H'J-N\1'C>CA:lunj-\incriX-16;vîmliăl 19-1-4;IcLTjs I9-7.VIM;SUBR11)A( '|1 \ ' l l Kl) lu n i-v in e ri 8-16; tcl/faî31-4J-23;SUBREDACŢ[ADEJ: Iuni-vrncri8-16;lcl/fax21- ft0-~5 luni, 20 ianuarie 1997 ( 6
DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE Şl CONTROLULUI FINANCIAR
DE STATA JUDEŢULUI CLUJO R G AN IZE AZ A
licitaţie publică deschisăîn data de 11.02.1997, ora 10, la sediul instituţiei, respectiv Piaţa Avram Iancu nr.19,
camera 117, privind încheierea de contracte de prestări servicii pentru valorificarea mărfurilor devenite proprietate de stat p rin confiscare, abandon etc., conform H.G. 662/ 1991, respectiv: , , J •• \ • - ’ V
a) Comisionul cedat societăţilo r com ercia le pentru com ercializarea bunurilor proprietate de stat în regim de consignaţie. v :
b) Transport local de m ărfuri (Societăţi com erciale deţinătoare de autovehicule cu o capacitate de 1-10 tone).
c) închirierea unui'spaţiu închis de aproxim ativ 100-150 m2, pentru depozitarea
mărfurilor. , • „ '
lor. ' : •
Societăţile comerciale, indiferent de form a de proprietate, interesate a participa-la licitaţie, pe unul din punctele prezentate (a, b, c, d), vor depune la sediul DGFPCFS jud.Cluj, etaj II, cam era 101, pînă la data de 31 ianuarie a.c,, oferta de participare care să cuprindă: , - :
a) p en tru j ic i ta re a c o m is io n u lu i: num ărul şi adresa m agazinelor deţinute de societatea comercială, suprafaţa de v înzare şi depozitare, cifra de afaceri prin com erţ cu amănuntul pe anul 1996, grupa de produse şi com isionul solicitat. J
b) p e n tru tr a n s p o r t: num ărul şi capacita tea de transport pe tipuri de autovehicule (de la 1 la 10 tone), preţul/km de transport m arfa (local şi în judeţ) şi preţul/oră de staţionare.
c) p e n tru sp a ţii d e d e p o z ita re : p reţu l/m 2, condiţii de pază, m anipulare şi păstrare.d) p en tru e v a lu a re a c a l i ta t iv ă a b u n u r i lo r : se va prezenta în ofertă avizele legale
privind calitatea societăţii com erciale de a expertiza produsele alim entare şi de folosinţă îndelungată. 'Y
Toate ofertele depuse vor fi analizate de com isia desemnată în acest scop, urm înd ca solicitantului să i se com unice în scris adm iterea sau nu a participării la licitaţie. c
RELAŢII SUPLIMENTARE LA DGFPCFS JUD.CLUJ,PIAŢA A.IANCU NR.19, CAMERA 101, TELEFON 191670 /175.
A T E L I E R P R O D U C Ţ IE c o m im p e x ) Str.Oaşului nr.27, Cluj-Napoca
Tel/Fax: 064/ 435418,
Vinde prin
S 7 1 m i i m r j s i n ~ ? i n
Ş din m ilrul cartierului Mănăştur Sl.l.l HON) E
Mai comercializăm: PALMELAMINAT POST FORMING,
ADEVĂRULde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturile dumneavoastră!
C it iţ i z iln ic
ADEVĂRULde Cluj
Începînd cu data de 20 ianuarie1997, ca urmare aBotărîrii nr.4 din 9.01.1997a
majorează amenzile pe mijloacele de transport în comun,pentnicâlătoriigâsiţideorganeledecontr6l fărăbUetsauabonamentvalabil, dupăcum urmează:
♦ de la 8.000 tei la 15.000 lei - pentru. cei care plătescpeloc(fărăasemaiîncheiaproces-verbal de contravenţie); ' 7 *dela20.000lei-25.000leila30.000-40.000lei pentm cei care nu plătesc pe lot amenda şi se încheieproces-verbal de contravenţie.Jumătate din minim (15.000 lei) se poate achita îri decurs de 48 ore de la data comiterii contravenţiei la Biroul controlori de pe B-dul 21 decembrie 1989 nr.8l-8l
Atenţbnămdin noupubliculcălătorsăevite în orice perioadă din zifolosireamijloacelorde transport în comunfărăaaveabiletcompostatîncursarespectivâ sau abonament valabil.Solicităm de asemenea o atenţie mai mare a călătorilor faţă de controlorii de bilete care sînt obligaţi să poarte ecuson şi legitimaţiile de control tipRATUQpentniaseevitaabuzurileunorcăăţeni care se pot da drept controlorifolosind ecusoane şi legitimaţiifalse.
CENTRUL DE DEZVOLTARE MANAGERIALĂ CLUJ
Organizează selecţie pentru un post de:
SECRETARĂpentru o organizaţie non-profit cu sediul în Cluj-Napoca. Se doreşte o persoană:
, • tânără (25 - 40 ani)V cu cunoştinţe de limba engleză şi maghiară • interesată de munca cu oamenii
Colectivul tânăr, mediul plăcut şi salariul atractiv sunt argumente care să vă convingă să încercaţi.Cuniculum Vitae va fi depus la Centml de Dezvoltare Managerială, str. Borzeşti nr. 17-19, tel. 430001, 430002, fax. 430003, până la data de 24.01.1997 -
(396086)
SCPECO SACLU JANUNŢĂ
organizarea
LICITAŢIEI PUBLICEîn data de 10 februarie 1997, ora 11,30,
spaţii economice în clădirea nouă din Calea Dorobanţilor nr.3.
înscrierea la licitaţie, condiţii de participare, sînt cuprinse în caietul de sarcini care se poate obţine la înscriere de la secretariatul societăţii, contra cost, zilnic între orele 8,00-15,00.________________ - • (763726)
a c u m /
966e h ™
4.599.000 sa — ^ TVA i n c l u sL i * com putere tel/fax: 198814-194917
SC PEC O SA C LU JANU NŢA - ; v : ~
organizarea LICITA ŢIEIPU BLICE în data de 10 februarie 1997, ora 10, la sediul din Calea Dorobanţilor nr.3 pentru închirierea spaţiului pentru BUFET INCINTĂ în depozit PECO CLUJ I - Someşeni. (763725)
Calculatorul - o necesitate ! •G u ajutorul nostru A C U M aveţi posibilitatea să îl cum păraţi şi dumneavoastra.
• IBM 386 D X ,12M b, 120HDD,VGA co lo r
Preţ: 2.194.800 lei (inclusiv TVA)• IMPRIMANTE M O D E P S O N / IBM
Ş'înteţi interesat să lucraţi pentru COMPANIA nr.I în lume în industria restaurantelor quick-service? •
McDonald’s vă oferă acum această posibilitate, ca MANAGER DE RESTAURANT
. ' în oraşul Cluj-NapocaCandidatul potrivit va avea:♦ vîrsta între 23-33 ani,♦ studii superioare♦ o personalitate dinamică, flexibilă, ambiţioasă, dorinţa de a face carieră în această activitate♦ cunoştinţe de limba engleză, preferabil♦ domiciliul în Cluj-Napoca.: - •
McDonald’s vă oferă:♦ pregătire corespunzătoare în România♦ perspectivele profesionale ale unei companii internaţionale♦ salariu în funcţie de performanţa individuală♦ lucrul într-o echipă tînără, motivată
Dacă doriţi să vă alăturaţi nouă, vă rugăm să trimiteţi un CV şi o scrisoare de motivaţie pînă la data de 20 februarie, la adresa:
McDonald’s Romania, str.Fabrica de Glucoza nr.2-4, sector 2, Bucureşti,
cartier Mănăştur str. Bucegi nr. 6 bl. E3 sc. I et. I ap. 6, preţ convenabil. (375813)
• Cumpăr urgent, cu plata pe loc,. 2 camere Grigorescu. Tel 43-12-95.(389909) - • '
• Vînd apartament 3 camere pe str. A. Vlaicu. Tel 15-05-04. (389954) ;
• Cumpăr apartament 2 camere sau garsonieră. Plata în lei, fără intermediari. Tel 14-88-09 după ora 16. (389989)
• Vînd urgent apartament 2 camere, ocupabil imediat Relaţii la te l 12-18-63 între orele 18-21. (390001)
• Vînd cameră confort.Tel 13-86- 20(390019) - ,
• Vînd urgent apartament 2 camere finisat, str. Bucureşti nr. 64, BL D15, et. 7, ap. 47. Tel 18-20-47. (390020) . .
• Vînd garaj de beton nou,- nemontat. Tel 41-44-36 dimineaţa şi 15-95-41 seara. (390022)
• Vînd Ford Sierra an 1990,1598 cmc catalizator înmatriculabil 6800 DM şi Ford Escort an 1985 1271 cmc neînmatriculat 2000 DM. Tel.17-01-88 ofele 8-11 si 20-22 (375611)■ • Vînd Ford Sierra Laser 1986 neînmatriculabil. Informaţii la tel. 19-77-83. (375767)• Vînd Aro 10 fabricat 1990. Str.
Cîmpului nr. 90 silnic oră 10-17.(375795) ‘ . / ’■
• Vînd piese de Renault 9. Telefon 43-27-78 orele 8-13. (389983) . .
• Vînd VW Transporter neînmatriculat, 2800 DM. Tel 15-85-44 sau 12-49-98. (390003)
• Vînd Ford Scorpio 1989 pentru pretenţioşi, tel 12-71-53. (390006)'
• Vînd VWCaravelle. Tel 18-90-25.(390008) ' '
• VîndDaeia 1307 neridicată. Tel 19-60-07.(390012) ,• Vînd talon cu carte Dacia 1310,
piese si motor. Tel 16-79-82 (390018)
• , Vînd Ford Taunus 1600, an fabricaţie 1978,4 uşi, înmatriculat, cu carte de identitate, 210Q.DM. Tel 19-19-23 sau 17-08-57. (390028)
SCHIMBURI DE V LOCUINŢĂ
• Schimb apartament 2 camere str. Buftea cu apartament 2 camere, str. 13 Septembrie. Tel. 14-09-42. (375810) ' / v ■ *:
• -Schimb locuinţă ILL Sibiu: 1 cameră, bucătărie, cămară, baie, suprafaţă 55 mp, cu similar Cluj. Tel 069/21-74-62. (389659) '
ÎNCHIRIERI* Dau chirie locuinţă. TeL
43-00-81 (375788)
* Vînd cameră video sigilată marca Sony V-8. Preţ 900 USD. Telefon 19-40-56. (375536)
• Cumpăr ieftin televizor color defect. Tel 41-13-97 orele 9-19.(389922)
• SC Pesaro Europa SRL vinde piese auto Vest, haine import Italia, preţuri accesibile. Str. Actorului nr. 4, Tel 41-47-16. (389877)
• Vînd VW Passat avariat sau pentru piese de schimb, anul de fabricaţie 1985, motor 1600 cmc. Informaţii la teL 16-16-95. (375477)
• Vînd conveetor pe gaz1 pentru încălzit (în casă) noii şi diferite obiecte de uz casnic. Tel. 13-01-24. .(375697) ^
• Vînd PC 386-486 cu garanţie. Str. Brateş nr. 5 ap. .19. (375765)
• Vînd 2 calorifere fontă 15-10 elemenţi, str.Dorobanţilor 113, bl.17.ap.88 Mărăşti, după ora 17. Preţ negociabil. (S)
• Vînd sobă pentru încălzit pe gaze si curent, turcească. Telefon18-61-95.(389985)
• Ofer chirie. Tel. 13-51-11. (375721)
• Caut chirie. Tel. 13-51-11. (375723)
• Caut de închiriat garsonieră sau gazdă. Tei 41-45-58. (389966)
• Intermediem chirii. Tel 19-09- 28. (389967) ’ : T :
• Dăm în chirie .spaţiu ultra central pentru atelier sau depozit. Tel. 13-08-92; 43-23-94 orele 9-16 (375494) _ !' • SC Smeralda SRL Sibiu caută spre închiriere spaţiu comercial cu suprafaţa de 700-1000 mp. Relaţii suplimentare Ia tel. 16-76-90 între orele 17-19. (375774)
• Dau în chirie imobil pentru birou si depozit. Tel., 15-64-09.(375808)
• Dau în chirie garsonieră. Tel18-85-08. (389968)
• Dau în chirie apartament 2 camere Mănăştur. Tel 18-90-25.(390007) ' ’ . ' ;
• Transport'marfă. Tel. 17- 26-33. (375768)
• SC Radu şi Adi, angajează' ospătare tinere şi oameni de ordine competente. Relaţii str. Fabricii nr. 4 la Select Ciob 2000 între orele 19-21.(375809)
• Transport local maria 1,5 tone, 10 mc, ieftin. Tel 13-20- 64. (389914)
• Caut deţinători de spaţii comerciale în vederea colaborării. Tel 19-70-27 fax 43-17-03.' (389952)
• Executăm deratizări. Tel17-11-88 (389963)
• întocmim societăţi comerciale, acte adiţionale, asociaţii, fundaţii Tel 32-43-09 după ora 18. (390013)
• SC Nov Impex SRL anunţă fabricalrea unui nou produs “franzelă albă” 1,200 kg, la preţul de 2000 lei bucata, începînd cu data de01.01.1997.(390014) ;
• SC Cuptorul fermecat SRL; anunţă fabricarea unui nou produs “franzelă albă” 1,200 kg, la preţul de 2000 lei bucata, începînd cu data de01.01.1997. (390015)
• SC Cuptorul Fermecat SRL angajează brutari femei şi bărbaţi. Cei interesaţi să se prezinte marţi, 21 ianuarie 1997, orele 13, în str. Bumbeşti nr. 8, cartier Dîmbu] Rotund. (390016)
• Angajăm magazioner,• preferabil cu experienţă în domeniu. Telefon 19-55-30 sau19-77-50 ora 8-17. (390039)
• Vînd caroserie, piese VW GolfII dezasamblat. Str. Mecanicilor nr. 52.(371589) • '■ • Vînd Daeia break 1993,33000 km Tel. 41-64-55 (382058)
• Vînd piese Mazda 626. Telefon 15-21-14 după ora l 8. (389960)
• Vînd pui dobermann femelă. TeL 43-26-47. (375775)• Vînd femelă Rotweiler 18 luni
deosebită. TeL 13-57-55. (375679)• - Vînd pui Rottweiler cu
• Dau în chirie spaţiu comercial. Tel. 14-04-23. (375629)
• Doresc să închiriez spaţiu în zona centrală aproximativ 150 mp -250 mp. Tel 15-66-29 orele 12-15 (390017)
• Caut chirie valută. Tel 43-00-81. (390052)
• închiriez 60 mp pivniţă în piaţa M. Viteazu nr. 25-26 ap.7, plata anticipat. Tel. 13-90- 80. (375772)
• Dau în chirie garsonieră în Zorilor, fără telefoa TeL 43- 81-63.(375821)
• Caut să închiriez casă, chiar nemobilată. Tel. 13-56-11. (375701)
• Efectuăm transport marfă 1,5 tone şi internaţional. TeL 13-90-98 (375297) ’ '
• Transport marfă. Tel. 43-28-01. (375539)
• Societate comercială angajează inginer chimist şi menajeră cu contract de muncă. Tel. 13-63-81. (375741) ' ’
• SC Lipoplast societate româno- germană angajează reprezentant zonal în promovarea unor produse: specifice. Informaţii tel. 41-21-28. (375755)
Cursuri contabilitate. Telefon; 15-16-04.(375803)
• Găuri în beton. Tel. 16-61-00 (374608)
• •;Căsătorii în- Italia. Tel 43-12- 95(389910) .
• SC Suprem SA angajează urgent contabilă. Concurs în data de 22 ianuarie 1997, ora 16. Telefon 14-21-22; 15-48-80 sau15-79-57.(390043)
• Ofer împrumut. Tel. 19-07-44. (375797)
• Ofer împrumut. Tel. 19-59-90.(375816)',
• Ofer împrumut. Tel 16-99-13. (390037)
• Numiţii Bodea Vaier şi Livia, domiciliaţi în Dej, str.Avram Iancu nr.26 judeţul Cluj, sînt chemaţi în judecată la Judecătoria Dej, Dosar nr.2375/96 termen 5.03.1997. (341559)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost soţ, tată, bunic COVACIU IOAN în vîrstă de 75 ani. înhumarea va avea loc luni 20 ianuarie1997 la Capela Cimitirului centraL Familia. (375794)
• Cu durere în suflet, ne despărţim de cel care a fost bunicul şi străbunicul nostru HEDEŞ IACOB. Nu te vom uita niciodată'. Simona, Romică, Cristiana şi Andrei(375805)
.* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru, bunic şi străbunic HEDEŞ IACOB în vîrstă de 84 ani. înmormîntarea va avea loc în comuna Budeşti judeţul Bistriţa Năsăud în data de 21 ianuarie ora 13. Odihnească- se în pace. Familia îndurerată.(375806)
• Sîntem alături de colegul nostru Urcan Marcel în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă ă mamei sale. dragi. Colegii de la Oficiul-' de Poştă şi Telecomunicaţii din Apahida;(375796)
• Sîntem alături de colegii noştri Hedeş Romulus şi Hedeş Maria în marea durere pricinuită de moartea tatălui şi ' spcrului drag şi le transmitem întreaga noastră compasiune. Să-i fie ţărîna uşoară.-Colectivul SCPP şi colectivul de la Florăriile nr. 1,2.3,4,5. (375807)
• • Un ultim omagiu IUDITHEI SALAMON fosta noastră co leg i : răpită fulgerător dintre noi. Colectivul SC “Cartimpex” Cluj. (375811)
* Asociaţiade locatari bloc.II C B-dul C. Brâncuşi nr. 1 este alături de familia Cioica în marea durere pricinuită de m oartea mamei dragi şi transmite sincere condoleanţe. (375814)
• Sîntem alături de Dana şi Delia în durerea suferită de pierderea tatălui şi soţului drag; Corul Operei Române. (375823) —
• Acum un an s-au stins deodată pentru că nu se puteau despărţi! Astăzi, la un an de dureroasă absenţă, mulţumim tuturor celor care, fie şi doar pentru o clipă şi-au am intit de prof. LIVIA şi IOAN FURCOVICI. Corina şi Emil Sitarn. (375802)
• Mulţumim tuturor celor care cu gîndul, vorba sau fapta, au fost alături de noi la despărţirea de cel care a fost iubitu l nostru MORAR TUDOR. Familia îndurerată (375801)
A D E V A R U Ld e CBui SPORT luni, 20 ianuarie 1997 (Y )
N E V O IA D E ID O L I
Dc mult, dc foarte mult timp, Clujul nu a mai avut un idol. Am sperat, în tot accst timp, să apară vreunul, iar dacă acesta nu a apărut, am încercat să ni-1 fabricăm, să-l inventăm chiar, după “chipul şi asemănarea” idealurilor noastre, din acea nevoie instinctivă a omului de rînd care nu poate trăi fără exemple, lâră etaloane, tară... idoli.
Clujul a avut idolii lui. Nume mari ale sportului românesc, rostite cu respect şi admiraţie şi azi, chiar dacă praful timpului s-a aşternut peste ele. A rămas doar amintirea şi cîte o placă înălţată pe frontispiciul stadioanelor şi sălilor de sport. .Odată cu-nacele generaţii de sportivi, de excepţie au dispărut şi idolii. Clujul a, căzut în mediocritate. A încercat să şi-l facă idol pe gazon pe Neluţu Sabău, iar în sala de sport pe Ghilă Mureşan. Dar timpul oferit Clujului de Sabău şi Mureşan a fost unul " prea 7 : scurt, nerămînîndu-i decît să-i admire cum devin idolii altora. . '
Şi iata un om care nu este al Cetăţii, dar care ar putea deveni prin adopţiune sufletească, un om care ar putea fi idolul mult aşteptat. El este Ovidiu' Maier, fotbalistul care în această lume dominată de bani, pune mai presus de orice, ideea de suflet, ideea de echipă. Clujul a făcut cam tot ce se putea face, chiar şi dacă numai, în intenţii, ca Ovidiu să răinînă alături de el şi să-f pună alături tle ceilalţi idoli ai săi. Ovidiu a simţit şi nu a uitat acest lucru. Şi a rămas al Clujului. Lecţia dată de Ovidiu celor care au venit să-l.tîrguiască pe “verzi” buni, pare de neînţeles pentru ei şi, poate, şi pentru noi.
De aceea, Ovidiu are toate şansele să devină idolul mult aşteptat. Timpul va confirma sau va infirma aşteptările Clujului.
Cristian BARA
După Coppa det Mondo (Italia 1990) fotbaliştii români , au început să aibă cău ta re 'pe piaţa profesionistă europeană. Italia, Spania, Olanda şi Germania au fost ţările în ale căror campionate au început să evolueze fotbaliştii tricolori. Să ne reamintim de cîţiva din cei care atunci au luat contact cu adevăratul fotbal profesionist şi modul cums-au adaptat rigorilor lui.
Gică Hagi a fost racolat de Real Madrid, unde şi-a etalat marele său talent, a făcut apoio escală în Italia, la “Brescia Romena” lui Mircea Lucescu; —ajutînd-o să promoveze în Serie A,, s-a reîntors în Spania la o altă formaţie titrată, F.C.Barcelona de unde a plecat datorită unor neînţelegeri cu 'Johann CruyfT, pentru a se opri la Galatasaray Istambul în actualul sezon competiţional. Nu poate fi vorba de o criză de adaptabilitate ci, eventual, de una de orgoliu.
Gică . Popescu este cel mai perfect exemplu de adaptabilitate la rigorile fotbalului profesionist. El a început cu Olanda, respectiv cu P.S.Eindhoven, a trecut Canalul Mînecii în Anglia pentru un scurt răstimp pentru a se opri, în cel de al treilea său periplu, în însorita Spanie la F.C. Barcelona, echipă al cărei căpitan a fost înscăunat, ca dovadă a valorii de fotbalist de talie internaţională pe care Gică Popescu a etalat-o,din plin. " ' \ ;
Tot cu Olanda a început şi Ion Ovidiu ’ Sabău, la tuşă. Acum, Răducioiu s-a reîntors în Spania, la fosta Feyenoord Rotterdam, după care a coborît în Italia, sa echipă. Sperăm să fi trecut peste criza deNumai că, treptat, rezistenţa sa fizică a devenit vulnerabilă şi o serie de accidentări şi recidive l-au cam scos din circuitul marii performanţe din... naţională.
Un alt exemplu excelent de adaptabilitate: cel al lui Dan Petrescu, rămas după 1990 pentru cîteva sezoane în Italia, pentru început la Foggia apoi la Genoa, pentru
CRIZA DE ADAPTABILITATEca strămutat în Anglia să se adapteze rigorilor fotbalului insular cîştigîndu-şi binemeritata recunoaştere, atît la Sheffield Wednesday cît mai ales acum, la Chelsea. .
Uşoare dar nesemnificative crize de inadaptabilitate a etalat.Florin Radu Răducioiu. Poate şi pentru faptul că a început prea de timpuriu truda de jucător profesionist. A început cariera de profesionist în Italia, ajungînd după Bari şi Brescia în curtea lui A.C.Milan, alături de marile somităţi ale trupei lui Fabio Capello, a cărui “optică” nu prea i-a fost favorabilă. Drept urmare a fost vîndut în Spania la Espanyol după care a fost din nou “comercializat” şi expediat în Anglia unde l-a reîntîlnit, la West Ham, pe colegul de la naţională, Ilie Dumitrescu. Nu ştiu în ce măsură s-a molipsit de aerele de vedetă ale.lui- Ilie, dar treptat a început să facă şi Răducioiu
adaptabilitate şi să redevină tunarul de temut, de care are nevoie şi naţionala. Adaptabilitate similară şi pentru Ionuţ Lupescu, în al şaptelea an în Germania, acum într-o uşoară cumpănă după travaliul mare depus într-o ţară cu un fotbal specific, de luptă, rigurozitate şi rezistenţă (este vorba şi de o
accidentare).: Singurul dintre tricolori, .
dintre cei dc la care ne aşteptam să “dea lovitura” ca profesionist dar care, la modul
- lamentabil, a ratat ocazia de a se afirma pe “piaţa engleză” a fost Hie Dumitrescu. “Achiziţionat” le un preţ destul de pipărat ţinînd cont că era vorba de un fotbalist din Europa de Est, chiar dacă s-a afirmat cu strălucire la World Cup (mai ales în meciul cu Argentina), Ilie Dumitrescu şi-a pierdut treptat, aura, criza de adaptabilitate soldîndu-se, recent, cu părăsirea “insulei” pentru a se opri în îndepărtatul Mexic (ţară considerată, după Japonia, a doua “groapă în care sucombă elefanţii”). Numai că odată cu această “deplasare” peste Atlantic s-a risipit şi valoarea, fiindcă talentul fără jocuri nu este competitiv şi drept urmare Ilie Dumitrescu s-a autoeliminat şi din echipa reprezentativă a României. Ar mai fi de adăugat că talentul fără muncă şi disciplină se evaporează, nu valorează n im ic .r Plecînd , în M exic el s-a autoînmormîntat. Păcat.
Romeo V. CÎRTAN
Fotbal internaţional US Cup 1997
Anglia ■ 23:• Chelsea-Derby 3-1 (Wise
36’, Leboeuf 44', Hughes 85' - Asânovic 25’);
• C oventry-M anchester United 0-2 (Giggs40', Solskjaer 79'); :
• Leicester-Wimbledon 1-0(Haskey 73’);
• Liverpool-Aston Villa 3-0 (Carragher 50', Collymore 58', Fawler 63’);
Nottingham-Tottenham’ s-au disputat duminică, iar West Ham-Leeds se dispută azi. Clasamentul: L iverpool, 46, Manchester 44, Arsenal 40, Newcastle 39, Wimbledon 38, Chelsea 38, Aston Villa 36, Sheffield 31 etc.
Middlesborough a obţinut un frumos succes graţie reuşitelor a . doi .italieni (Gianluca Festa faeîndu-şi debutul cu această ocazie) şi doi brazilieni (atît de
_ criticaţi pentru toanele lor...), dar rămîne în coada plutonului datorită recentei depunetări pentru nedeplasarea la Blackburn. Liverpool se menţine în frunte (debutantul Jamie Carragher răscumpărînd cartonaşul galben luat după doar20 de secunde de Premier League cu primul gol al partidei) dar Manchester-ul continuă să le “sufle în ceafă”. Deşi dacă-şi cîştigă- toate restanţele Wimbledon încă poate trece* în fruntea clasamentului, aspiraţiile “Dons’-ilor la titlu au cam fost aduse... Ja sol de golul lui Emile Heskey. “Drama etapei” s-a produs la “The Dell”, unde se disputa “meciul” dintre Kenny Dalglish şi fostul său coechipier la Liverpool şi în naţionala
; scoţiană Graeme Souness, ambii cu remarcabile rezultate (ca antrenori) la... alte echipe. După golul lui Les Ferdinand din prima repriză, reuşita lui Clark părea să fi înclinat definitiv
' balanţa în favoarea oaspeţilor, care se şi vedeau instalaţi pe podiumul clasamentului. Dar, într-un final incandescent," “copilul teribil” al gazdelor
■ (bucuria şi durerea de cap a lui Souness) a înscris golul egalării în prelungiri!
Tradiţionalul turneu organizat pe “Rose BowH-ul din Pasadena (California), ă debutat cu o surpriză, Peru adm inistrînd gazdelor prima înfiîngere în zece meciuri internaţionale, în urma golului lui German Carty. In ce a la ltă : partidă a., zilei inaugurale, Mexic a întrecut Danemarca cu 3-1. Deţinătorii trofeului au punctat prin Enrique Alfaro, Luis Femandez şi Carlos, Harmosillo, danezii reducînd scorul prin Brian Steen Nielsen. ... . i, /
Turneul de la MelboumeAustralienii şi-au împărţit
atenţia între tenis şi fotbal, 10.496 spectatori asistînd la debutul lui Teny Venables în calitate de antrenor al naţionalei “Aussie”. Gazdele au dispus de Noua Zeelandă cu 1-0 (Matthew Bingley 25') într-o victorie lipsită de glorie. în cealaltă partidă a patrulaterului de pe “Lakeside Stadium”, Coreea de Sud a învins Norvegia cu acelaşi scor (Kiffi Doo-hoon 56').
Cupa Franţei Primul turDupă ce în singurul meci al
zilei de vineri Laval a spulberat
aspiraţiile Monaco-ului de a realiza “tripla”, eliminînd cu
__l-0 pe actuala lideră a clasamentului, şocul zilei de sîmbătă l-a furnizat Vitrolles. Amatorii din divizia a 3-a au
7 învins cu 2-1 Nantes-ul după prelungiri, M anfreditransformînd în min. 110 un penalty acordat pentru henţ în careu. Nancy şi Le Havre au fost;
: eliminate de echipe de liga secundă, echipa lui Loţi Boloni pier/înd cu 3-1 în prelungiri la
: Sochaux. Iată rezultatele înregistrate: ; : ;
Laval-Monaco 1-0; Arine- Tieres - Boulogne 0-3; Aubervilliers-Red Star Paris 1-2; Bourges-Lens 0-3; Brive- Bordeaux 1-3 d.p.; Carquefou- Cacn 0-1; Clermont-Lorient 3-2; Creteil-Louhans Cuiseaux5-0; Fecamp-Avranches 4-3; La Roche sur Yon >Bastia 2-4; Martiques-Istres 3-1; Mont de Marson-Guingamp 0-1 d.p.; Murat-Cannes 1-2; Niort-Le Havre 2-1; Paris F.C.-Poitiers 3- 2; Raon l’Etape - Toulouse 1-1 d.p., 4-3 pen.; Reims-Rennes.2-
partidele Aurillac-Villefranche, Besanţon-PSG, Epinal-Troyes, M etz-M ontpellier, N io rt S t. Liguaire-Toulouse F o n ta in e , Schiltigeim -Strassbourg ş i W asquehal-Amiens. M e c iu l Lille-Olympique Marseille a fo s t amînat pentru circa o lună, în dispută fiind... dreptul d e a organiza partida! OM a “ieşit” acasă în urma tragerii la so rţi, dar (ţinînd cont că terenul lo r e în plin proces de m odernizare în vederea CM 1998) com itetul de organizare ăl Cupei Franţei a desemnat-o gazdă pe Lille. O M a cîştigat apelul la.comisia d e specialitate, dar o rganizatorii competiţiei nu au revenit asupTS” hotărîrii lor. In aceste cond iţii, Olympique ă refuzat (“pe b u n ă dreptate”) să facă deplasarea l a Lille.
Radu C. MUNTEANU
H A N D BA L“n ; w -
HiDROTEMCA CONSTIŢi
28-23(15-13) t f ; :Partidă în cadrul Diviziei
A feminine (grupa 7-12), disputată duminică în Sala sporturilor “Horea Detnian” Victorie meritată a clujenilor. Amănunte în numărul de marţi. ■ ; '
RUGBY Turneu/ celor cinci naţiuniIRLANDA - CIUCA BĂTĂILOR!
• Irlanda -F ran ţa 15-32 (12-12) • '
Ir lan da nu a m ai din 1983. Nu a reuşit nici în v in s F ra n ţa nici sîm bătă pe propriul gazon acasă, nici în deplasare al stadionului “Lansdowne
f *
Ȕ
, v - !'i' * *v s$11
c Irlandezii au păşit, din nou, cu stîngul. 3
R o ad”, în fa ţa a peste5 0 .00 0 de suporteri. S-au întîlnit echipele cotate la
-bursa pariurilor cu ultima ş a n s ă ( Ir la n d a ) şi cu şansa a doua (Franţa) şi s-au confirm at calculele hîrtiei, chiar dacă la pauză scorul era încă nedecis, 12-12, iar imediat după aceea irlandezii luaseră pentru prim a şi ultim a ejată conducerea ,cu 15- 12. Irlanda continuă astfel şirul prezenţelor modeste, mai mult decît discrete în “T u rn e u l c e lo r c inci naţiuni”, ei nereuşind să în tre ru p ă s e ria neagră care a culminat cu recenta înfrîngere pe teren propriu în faţa mai puţin cotatului “c in c is p reze ce " ita lian . Cele 17 titluri cîştigate în turneul Irlanda ră’mîn doaro amintire, ca de altfel si
ultimul cucerit în anul... 1 9 8 5 . P a rt id a a fo s t d e c is ă în fin a l d e în c e rc ă r ile fra n c e z u lu i' Venditti, care a culcat de trei ori balonul în terenul de ţintă al jucătorilor cu trifoiul pe piept. Francezii au mai marcat prin Galthie (încercare) şi Cataignede (trei transformări şi două lo v itu ri d e p e n a lita te ). Punctele irlandezilor au fost m arcate, în totalitate, d e E lw o o d , c a re a - transform at cinci Jovituri de pedeap să-
lată şi “cincisprezecele” în v in găto r: S ad o u rn y - V e n d itt i, C a s ta ig n e d e , D o u rth e N ta m a c k - Penaud, Galthie-Galifano, D a i M a s o , Tournaire, M erle , M iorin, B enazzi, Pelous, Benetton.
Meciul de la Edinburgh a debutat cu o lovitură de penalitate transformată de fundaşul galez Neil Jenkins, dar gazdele au revenit imediat prin l.p.-ul lui Sheppard şi eseul lui Craig Hasting (fratele celebrului Gavin), transformat, de acelaşi Sheppard. Quinnell a reuşit la rîndu-i un eseu şi transformarea lui Jenkins părea să încheie prima repriză la; egalitate. Dar, în urma unei ofensive lansate de scoţieni în ultimul minut, Chalmers a înscris un drop aducînd din nou gazdele în avantaj: 13-10.
în debutul reprizei secunde, Sheppard a mărit scorul Ia 16-10. A urmat însă o perioadă de furibundă dominare galeză. în minutul 51 Jenkins a reuşit primul fcseu al unui fundaş în 'Turneul celor cinci naţiuni" îu ultimii cjnci ani, aflîndu-se la locul potrivit pentru a recepţiona pasa lui Garetb Thomas. în min. 53. Arwel Thomas a scăpat pe centru în eseu, fiind imitat trei minute mai tîrziu de fostul căpitan galez Ieuan Ewan. Toate eseurile au fost transformate de Neil Jenkins, care a devenit astfel al 5-lea jucător din istoria rugby-ului care a treacut de ştacheta a cinci sute de puncte în meciuri-test, oprindu-se la 519 cu o lovitură de penalitate transformată în finalul meciului. Anterior, Sheppard marcase la rîndu-i trei puncte. Acest 19-34 este prima victorie reuşită-de galezi la Murrayfield din 1985 încoace.
Iată formaţiile aliniate de cele 2 echipe: Scoţia: Sheppard, Stanger, Logan, Ârmstrong, Chalmers, Townsend, Hastings, Webb, Waldon, Wainright (cpt), Wallace, Hilton, Gr. Ellis, Stuart, Reid. ' ,
luni, 20 ianuarie 1997 SPORTa d e v ă r u l d e C l m
Ziua întîi, sîmbătă, 18 ianuarie
■
Prescon - "U" AR D A F, un m ec i de un d ram a tism rar în tîln it. La blocaj dublul S toian - D u d aş -
Ideea numită simplu Pro Volley Show a pornit numai din nevoia mărturisită de a face o cît mai bună propagandă voleiului românesc şi de a stabili o relaţie cit mai trainică între sport - performanţă - public prin interm ediul Pro Tv, un post de televiziune dinamic. In acelaşi timp. Pro Volley Show a pomii şi din dorinţa de ridicare a voleiului românesc, de stim ulare a tinerelor talente şi descoperire de noi valori. A fost preferat C lujul, oraş fanion al voleiului
românesc în momentul de faţă. A fost preferat şi pentru că primele patru echipe din campionatul naţional sînt din Ardeal. Alături de “U” ARDAF au fost prezente Prescon Tractorul Braşov, Elcond Zalău, şi “ U” Explorări Baia M are. v' .•••••
Evenimentul în sine, cu peste 4.500 de spectatori în prima zi şi tot atîţia în a doua, se înscrie în şi pe linia celor mai bune show-uri (unic în România),, evenim entul sportiv şi artistic derulîndu-se într-un ritm alert şi
atrăgător. Momentele artistice s-au numit focurile de artificii, mascotele celor patru echipe'majoretele, jocurile . de lumini şi umbre. Cele sportive au fost date de meciurile turneului, meciul demonstrativ, concursul celor mai buni • (atac urcare, serviciu la punct fix, combinaţia cea mai spectaculoasă)., Ziua îritîi, sîmbătă, 18 ianuarie, a fost
ziua sem ifinalelor, încheiate cu următoarele rezultate...
"U" Explorări Baia Mare - Elcond Zalău :
3-1 (-13, 8, 5; 6)
E x p lo ră ri: Boţea - Pop/ cpt. - Crăciun - Sindreştean - Pricop - Oros (Alexa). Antrenor Adrian Arbuzo.v. Elcond: Vlaicu/ cpt. - Iancu (Boroian,. Stoica), Korca (Păun) - Ciontoş (Boroian) - Abraham (Udriştean) - Lazăr (Ilieş). Antrenori M ircea Spătăceanu, Vasile Ştreang • arbitri' Cornel Malaxia (Tîrgovişte), Nicolae
Meciul a fost disputat doar în primul set, din al doilea .băimărenii punînd stăpînire pe joc, la toate capitolele. Şi nu au fost'puţine. Echipa băimăreană a • fost mult mai motivată fizic şi tehnic, şi-a .ordonat tiiai bine jocul în linia a D-a şi în atac. La Elcond, doar Vlaicu şi-a făcut jocul obişnuit, bun pe tot
. parcursul jocului. Dar este foarte greu sa faci faţă de unul singur.
Prescon Tractorul Braşov - "U" ARDAF
3-2(13, 11,-15,-10, 16)P rescon: Căşvean (O ancea) -
Drăghici (Mihai) - Peţa - Amiceru (Golban) - Ferariu - Bircă. Antrenor Daniel Banu. “ U” A R D A F: Mărginean (Filip) - Man (Agoşton, Horfaş), Grozav/cpt. (Togan) - Stoian- Dudaş (Sanislav, Togan) - Oprea. Antrenor Neculae Pap • arbitri Franz Szilagyi (Bucureşti), Ioan Martin (Cluj- Napoca) • blocaje 21-15; servicii greşite7-11; puncte din servicii 3-3; greşeli tehnice ll-7 ; durata 119 minute (38, 31,35,15) • remarcaţi Căşvean, Bircă,
.Ferariu (Prescon), Grozav, Stoian, Mărginean (“l T \ '
Meciul a avut de toate, în primul rînd
însă a avut spectacol. Era normal să fie ; aşa dacă ne gîndim la valoarea- apropiată A. celor două echipe. Au
cîştigat braşovenii, mai motivaţi în linia a D-a, în apărare şi dublaj al apărării,
’ mai inventivi în atac. Clujenii au excelat prin Grozav, Stoian şi Mărginean, eficienţi în atacul lansat din linia a D-a. Pentru elujeni este valabil un lucru, pe lîngă forţă (şi echipa nu duce lipsă de ea) mai trebuie subtilitate şi fineţe.
Duminică, 19 ianuarie, s-au disputat finala mică, locurile 3/4, Elcond - “U” ARDAF • şi finala mare, locurile 1/2, Explorări - Prescon Braşov. Dat fiind ora tîrzie la care meciurile au luat sfirşit, rezultatele finale, clasamentul, laureaţii show-ului vor putea fi citite în ziarul nostru de mîine, 21 ianuarie. ;
D e m o s te n e Ş O F R O N Foto: Io n P liT C V
li!
......
B alet la fileu
Openul AustralieConchita şi Arantxa sucombă, fetele noastre continuă!
CDk.O
en’o>E
xCDC
' CD
în partidele de sîmbătă contînd pentru turul 3, Irina. Spîrlea a întrecut-o cu 6-1, 6-3. pe italianca Silvia Farina şi o va întîlni luni dimineaţa pe slovaca Karina Habsudova, învingătoare cu 7-3, 7-6 asupra tailandezei Shiing Wang. Ruxandra Dragomir a învins-o cu un dublu6-1 pe am ericanca K ristin Brandi şi o va întîlni pe marea
' favorită Martina Hingis, care aspiră să devină cea mai tînără cîştigătoare a unui turneu de Grand Slam în eta open. în turul3 elveţianca a dispus cu 6-2,6-1 de austriaca Barbara Schett. Bomba zilei de sîmbătă a, constituit-o eliminarea favoritei numărul 2, Arantxa Sanchez- Vicario, de,către beîgianca Van Roost: 1-6, 6-4, 8-6, după ee jucătoarea spaniolă condusese cu5-2 în ultimal set. Celelalte partide de sîmbătă au consemnat rezultatele: R ubin (15) -
k leinova 6-1, .6-3; M ary-Jo: Femandez (14) - Nagyova 6-2,
- 6-1; Schnyder- Grzybowska7-6, 6-1.
Surpriza în turneul masculin a furnizat-o slovacul Hrbaty, care l-a eliminat cu 6-3,’ 7-6,6-7, abandon pe favoritul nr. 16, A lberto Berasategui. Iată rezultatele celorlalte partide contînd pentru turul 3: Sampras(1) - Woodforde 6-1, 6-0, 6-1; A. Costa (10) - Draper 6-4,6-2,7-5; Ferreira (8) - Furlan 6-4,6-4, 6-7, 6-1; Ivanisevic (3) - Woodruff 6-3,' 6-7, 6-3, 6-1; Ruud - Godwin 7-6, 6-7, 6-2,,7-6; C o u r ie r .( l l) - Tarango6-1, 7-6, 6-3; M uster (5) - Knippschild 6-4, 7-6, 6-3.
Duminică au început partidele contînd pentru turul 4. Surpriza zilei a constituit-o eliminarea lui Steffi Graf, după 45 de partide fără înfrîngere. După ce a pierdut cu- 6-2 în primul set al partidei
cu sudafricana Amanda Coetzer . (fav. 12) Steffi a condus cu 5-2 în setul secund pentru a pierde apoi 5 ghemuri la rînd, acuzînd din plin căldura de 40 de grade din “cuptorul”, de la Flinders Park. F av o rita ; num ărul 3, Conchiia Martinez a pierdut la rîndu-i în faţa belgiencei Sabine Appelm ans: 6-2, 5-7, 1-6. într-o rundă complet bulversată, Mary Pierce a eliminat-o cu6-2, 6-3 pe favorita nr. 5 Anke Huber, iar Kimberley. Po cu7-6,6-4 pe campioana olimpică, Lindsay Davcnport.
în turul 4 al turneului masculin, Chang (fav. 2) a trecut cu 4-6, 6-2,' 6 -1 ,. 6-1 de Medvedev, Mantilla (14) cu7-6,6-2,6-1 de Washington, iar Moya cu 6-3 ,1-6 ,3-6 ,6-2 ,6-4 de Bjorkman. în ultimul meci al zilei s-au întîlnit Enqvist (7) - şi Rios (9).
R ad u C. M U N T E A N U
Ne propunem să dăm purs invitaţiei ' lansate în numerele anterioare ale
“Adevărului de Cluj” de reputatul prof. univ. Dorin Alm ăşan, prin expunerea opiniilor noastre în legătură cu cauzele “‘căderii libere” în care se află jocurile sportive de la noi din ţară. De la început, ne simţim datori să atragem atcnjia asupra complexităţii problemei, asupra sferei generale în care se manifestă fenomenul, sub incidenţa căruia se atlă şi jocurile sportive, precum şi asupra dificultăţii punerii în practică a soluţiilor dc redresare a activităţii sportive din municipiul Cluj- Napoca şi din ţară,
La o radiografie globală a situaţiei actuale în domeniu se constată, în principal, următoarele:
1. Persistenţa unei optici depăşite asu p ra re la ţie i om -m uncâ în domeniul educaţiei fizice şi sportului
2. Existenţa unei situaţii precare la nivelul bazei materiale din sistemul de educaţie fizică şi sport şcolar şi universitar.
3. Existenţa unei situaţii precare la nivelul bazei materiale din sistemul activităţilor tip “loisir”, cu accent pe
segmentul tineret. , ,4. Preocuparea sporadică sau chiar
lip sa de p re o c u p a re serioasă (ştiin ţifică ) p en tru iden tificarea indivizilor supradotaţi pentru sportul de perform anţă prin desfăşurarea unei .activităţi de selecţie d irija te sistematic.
De corecta înţelegere şi interpretare a primului punct- (relaţia , om - muncă) depinde posibilitatea elaborării unei strategii coerente de' optimizare a întregii activităţi de educaţie fizică şi sport, pe termen mediu şi lung. -
Considerăm că, în momentul de faţă şi în perspectivă, această relaţie trebuie privita prin prisma idealului economic de azi, valabil în toate domeniile de activitate/inclusiv în domeniul sportiv: OBŢINEREA UNUI RANDAMENT M AX IM CU M IN IM U M DE EFORT!
Formulăm punctele noastre de vedere în 'leg ă tu ră cu posib ilită ţile de revigorare a sportului de performanţă, ţinînd cont în permanenţă de acest ideal,
precum şi de faptul că munca este aceea care are un caracter variabil şi nu omul şi, ca urmare, nu omul trebuie supus muncii, ci invers, munca trebuie supusă omului.'P e rfo rm an ţe le sportive, ca şi performanţele în muncă sau în orice domeniu de activitate, nu pot apare decît în urma interacţiunii între aşa- numitele variabile, situaţionale şi cele individuale. Variabilele situaţionale sînt în principal cele reprezentate de condiţiile, metodele şi mijloacele d e . muncă (punctele 1, 2, 3), iar cele individuale sînt reprezentate în principal de aptitudini şi însuşiri de personalitate, interese şi motivaţii (pct. 4). Considerăm, deci, că putem tinde către idealul am intit num ai dacă acţionăm în, direcţia modernizării dom eniului, punînd accentul pe condiţiile, metodele şi mijloacele de muncă, în aşa fel îneît toate acestea să corespundă şi să se adapteze cerinţelor individuale şi nu invers. Ţinem să atragem atenţia însă că această adaptare
a condiţiilor de , m uncă la particularităţile individuale este mai costisitoare decît vechea concepţie (sau attuala), care pune accentul: pe adaptarea omului la unele condiţii de muncă precare, în vederea obţinerii de performanţe superioare cu orice preţ. Pentru a proceda însă la o modernizare, la,o schimbare în bine a activităţii din domeniul sportiv, este necesar s ă . acceptăm soluţiile, variantele mai costisitoare, referitoare la condiţiile de muncă. Opinia noastră este că situaţia existentă în sportul de performanţă se
"datorează interpretării greşite a relaţiei om - muncă, accentul punîndu-se pînă în momentul de faţă pe rezultatele muncii (performanţele de nivel înalt) obţinute printr-un volum de muncă
: exagerat, neglijîndu-se, chiar sacrificîndu-se, factorul uman. De asemenea, s-a pus accentul pe crearea unor condiţii de muncă (antrenament) acceptabile aproape exclusiv la v îrf (nivel de lot naţional), neglijîndu-se
-aproape total crearea posibilităţilor reale
de practicare a sportului şcolar şi universitar, precum şi a segmentului de tineret neangrenat în reţeaua învăţămintului, ca urmare absolvirii ciclului gimnazial (peste 15-16 ani).
Din cele expuse mai suş rezultă, cao concluzie generală, necesitatea începerii modernizării sau reformei în sport, prin elaborarea unor programe fundamentate ştiinţific, pragmatice, coerente, asupra optimizării aspectelor tratate de noi, pe termen mediu şi lung ,: care, pe baza unor iniţiative din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport să fie supuse discuţiei autorităţilor locale (Consiliul local şi judeţean), în ■ vederea identificării surselor posibile de finanţare, precum şi a posibilităţii' aplicării graduale a acestora.
Despre probleme concrete cuprinse la pct. 2, 3 şi 4 şi modalităţile de rezolvare a acestora ne propunem să discutăm în numerele viitoare.
. L e c to r u n iv . T ra ia n B O C U U n iv ers ita te a d e M e d ic in ă şi
F a rm a c ie " Iu liu H a ţ ie g a n ii" C lu j-N ap o ca
A D E V A R U Lde Cluj OMUL SI SOCIETATEA luni, 20 ianuarie 1997 ( (A
As Ro M E D IC Aaşteaptă încă girul Guvernului
Modemul centru d e , diagnoză- şi terapie ambulatorie,, deşi a fost inaugurat dc 10 zile, încă nu ; şi-a început pe-, deplin activitatea. Acest lucru se datorează întîrzierii aprobărilor'de la Ministerul' Sănătăţii. Pentru a - putea ' funcţiona, centrul are nevoie dc a angrena un adevărat sistem de asigurări sociale. Rodica Levi, directoarea administrativă a As Ro MEDICA, ne-a declarat că “centrul nu reprezintă doar un proiect pilot în ceea ce priveşte diagnoza, ci poate fi considerat şi un centru pilot., pentru implementarea asigurărilor sociale” Acordul ministerului există, d a r - găsirea m o d a lită ţilo r de aplicare mai necesită timp.'" încă din 1993 cînd As Ro MEDICA a cîştigat licitaţia organizată de M inisterul Sănătăţii, principalul motiv fiind “preţurile deosebit de : scăzute pe care le practică”.0 metodă folosită în premieră naţională este rezonanţa \ magnetică, scopul acesteia fiind diagnosticarea tumorilor....
■şi corpurilor străine din Organism, pe baza unui cîmp magnetic foarte puternic. Un singur examen medical de 'v acest gen costă 100 de dolari. Taxele -pentru celelalte, examene Scuter c u : computer ' tomograf, inâmograf, aparate de ecografic, gastro
enterologie, oftalmologie, litotripsie, sînt sub preţul de
. 100^ de dolari.' Oricum, preţurile care sînt vehiculate
, sînt peste media posibilităţilor reale ale populaţiei. Direcţia As 4 Ro MEDICA ' ne precizează că preţurile v$r fi suportate de către Guvern în proporţie de 85 la sută, restul revenind centrului. In privinţa plăţilor, au fost semnate contracte cu fostul Executiv, actualul ministru al Sănătăţii dîndu-şi şi el av izu l,,, Modalitatea de plată este- propusă a fi făcută printr-un sistem de cecuri. Conducerea centrului va stabili, de comun acord cu ministerul de resort, numărul de cecuri care vor fi repartizate Direcţiei Sanitare' Cluj şi direcţiilor judeţelor limitrofe. “In momentul actual nu avem activitate propriu-zisă. Pînă la sosirea acordului, este o perioadă de simulare, de continuare a . şcolarizării personalului. Medicii care lucrează pe aceste aparate, au decis îm preună ... cu comisia academică (forul conducător al unităţii), să aleaga cazurile mai deosebite din clinicile , clujene pe care să—Ie diagnosticheze”, declară d-na director. Semnalele primite, de către conducerea centrului, atestă că, în maxim o lună dc zile, se va găsi o rezolvare la această situatie.
L. PURDEA
O nouă şansă de recuperare pentru copiii surdo-muţi:
R A T U C le -ă d o n a i u n c a lc u la to r 586>. La sfîrşitul săptăm înii.
trecute, Centrul de reabilitare a auzului şi limbajului, din cadrul Şcolii de Surzi nr.l, a primit o donaţie din partea; salariaţilor RATUC. Aceasta constă dintr-un computer performant 586 care va servi activităţii ./ specifice : de recuperare a copiilor, surdo- , muţi şi pentru cercetarea ştiinţifică în domeniu.: Cei opt copii (de vîrstă între 3-6 ani), din grupa de centru d o i,; sînt adevăraţii beneficiari ai donaţiei. Posibilităţile care le oferă utilizarea calculatorului pentru recuperarea copiilor deficienţi de auz şi limbaj sînt foarte largi, deoarece permit stimularea multisenzorială (vizuală, auditivă), absolut, necesară. pentru dezvoltarea, limbajului şi gîndirii acestora.. Deşi pentru noi românii, pare
un “fenomen” deosebit, în Occident, folosirea tehnicilor respective este uzuală. Din
- această cauză apăre şi problema procurării de programe educative speciale, existente doar în străinătate." Costul acşstor programe este destul de ridicat şi, în plus, odată achiziţionate acestea ar trebui adaptate pentru copiii români. Alţi bani, altă ' distracţie. • Alternativa ar fi ca softiştii români să creeze asemenea programe. Pînă atunci, oricare dintre cele două variante
■ ar fi aleasă, este nevoie de bani pentrux a fi cumpărate. Este cunoscut faptul că Ministerul Învăţămîntului dispune de un buget limitat în ceea ce priveşte dotarea instituţiilor de învăţămînt, aşa că singura soluţie rămîne sponsorizările făcute de oameni generoşi. .
Dl Ovidiu Radu, lider de
sindicat al RATUC Cluj- Napoca, ne declară că este al treilea an în care se fac astfel de donaţii din partea salariaţilor i Regiei. “încă din 1994 am iniţiat asemenea, acţiuni. Acestea au constat din produse alimentare, obiecte de folosinţă îndelungată (la leagănul de copii şi căminul de bătrîni), chiar ş i , o microcentrala termică (la Centrul de recuperare a copiilor cu deficienţe “Sfînta Maria”)”.
Costurile darului făcut copiilor su rd o -m u ţi. după sărbătorite de iarnă au fost de5,5 milioane de lei, sumă care a fost adunată de la ce i'1.900 de salariaţi ai RATUC. Sindicatul RATUC a promis că va păstră legătura cu Centrul de reabilitare a auzului şi limbajului din Cluj- Napoca, oferindu-şi ajutorul şi pentru rezolvarea altor nevoi.
Ideea sindicatului de la
RATUC de . a veni' în întîm pinarea celor care aşteaptă ajutor nu numai de la buget, ci şi din sponsorizări, s-a dovedit extrem de utilă, surclasînd sponsorizările pentru diverse baluri şi întruniri. Ar fi o sugestie-invitaţie şi pentru cei ce au posibilităţi financiare, deoarece calculatorul este abia primul pas spre utilizarea tehnicii de calcul în recuperarea copiilor deficienţi.
Cu siguranţă că ar fi mai util ca softiştii împătimiţi să renunţe la pasiuni de genul spargerilor de coduri şi să se profileze pe lucniri mai utile.Ii aşteptăm noi, îi aşteaptă RATUC, dar, mai cu seamă, îi aşteaptă copiii.
Luminiţa PURDEA
Primele încercări cu performantul calculator donat de Sindicatul RATUC au stîrnit interesul copiilor de la grupa de centru nr. 2. “ ; Fotografiile: Eugen OLARIU
Sătenii din Tînganu au devastat
locuinţele a trei familii de ţigani
Locuitorii; satului: Tînganu, comuna Cemica- SAI, au devastat, vineri seara, locuinţele a trei familii d e ' ţigării din localitate. ■-
- Sătenii îi acuză pe ţigani că ei sînt la originea tuturor- infracţiunilor care au loc în localitate. Conflictul a început după ce, în urmă cu două zile, Cristian Badea, barman'la bufetul din localitate, a fost înjunghiat dc unul dintre . fraţii' “Belele”,, ţigan lără ocupaţie. ■_ '
Românii au spart geamurile şi uşile de la trei case de ţigani. Nu s-au înregistrat victime. Lă Tînganu locuiesc douăzeci de familii de ţigani.
Sătenii au ameninţat că| vor alunga toţi ţiganii din . localitate. •
• în zonă au fost mobilizate forje dc poliţie.
Belgia: Festivalul muzicii noi româneşti | wod|ficari ale codului penalPrimul Festival, al muzicii M inisterul flamand, MAE, / muzician, român. In încheiere,
contemporane româneşti, cu Ministerul Culturii din România, . soprana belgiană EIs Crommanparticiparea exclusivă a unor şi-au daţ concursul ansamblurile interpreţi belgieni s-a desfăşurat .^ belgiene Pcntafoon, Spectra şila Centrul Cultural din Gand, în 00/2, şi clarinetistul Yladzilele de. 10-12 ianuarie a.c. Wcverbcrgli. Ca un omagiu adus
,;La festival, organizat de lui George Enescu, festivalulFundaţia Belgiană-Orpheus şi muzicii noi româneşti în BelgiaBrtn-Radio 3, în colaborare cu a început cu o lucrarea marelui
a interpretat lieduri în limba română. De menţionat că la festival au asistat, între alţii, com pozitorii români Liana Alexandra, Şerban Nichîfor, Adrian Pop, Dan Voiculeseu.
“ T M D M E A D E P M I E P E D E P S IT A CU S E V E R I W E ” (V I)
Medicii ruşi descoperă un nou tratament
contra calvltlei *
M edicii , ruşi au descoperit un nou tralament contra calviţici; relatează France Presse. Acest tratament constă în special în întinderea pielii din zonă. Iară' păr pentru a încuraja creşterea de noi vase sangvine ce .. permit dezvoltarea" „celulelor
" capilare. Viktbr Moroz, d in ; conducerea unui. institut chirurgical din Moscova, a declarat că implanturi de substanţe chimice speciale în zona fără păr au ca reacţie creşterea “podoabei capilare”, precizează AFP.
Peste 18 milioane de şomeri în UE la sfîrşitul lunii noiembrie
Uniunea Europeană (UE) număra la sfîrşitul lunii noiembrie ; 18,2 milioane persoane fără slujbă, ceea ce reprezintă 10,9 la sută din populaţia activă, rată care s-a stabilizat în ultimele opt luni, raportează OficiuLeuropean pentru Statistici, Eurostat, citat de; France Presse. în luna noiembrie 1995, rata medie a şomajului în UE se ridica la 10,8 la sută din populaţia activă,
într-un an, şomajul a scăzut, conform, Eurostat, în Marea Britanic, Irlanda şi Danemarca, sporind în acelaşi interval în Germania şi Franţa. Cele două ţări care înregistrau în noiembrie cele mai scăzute rate ale şomajului sînt Luxembrug (3,3 la sută) şi Austria (4,1a sută), în vreme ce Spania (22,3 la sută), Finlanda (1*5,3 la sută) şi Franţa (12,5 la sută) erau ţările cu şomaj ridicat. Rata şomajului a fost, în luna octombrie, de 5,4
‘ la sută în Statele Unite şi de 3,4 la sută în Japonia!
Trădarea de patrie este cea mai importantă de stat sau altă activitate I gravă infracţiune îndreptată publică importantă, în. injptejurâri^ | împotriva statului. Definiţia ei care fac ca fapta să pună în pericol | trebuie redată în întregime: fapta 'siguranţa statului, se pedepseşte cu■ cetăţeanului român sau a persoanei detenţiune pe viaţă sau cu
fără cetăţenie, domiciliată pe închisoare de la 15 lă 25 de ani şiI teritoriul statului roman, de a intra interzicerea unor drepturi.| în legătură cu o persoană sau cu o Concepţiile totalitare mimai au ce | organizaţie străină, ori cu agenţUi căuta în viaţa publică.: Propaganda . acestora în scopul de a suprima sau •/. care se desfăşoară public, prin viu I ştirbi* unitatea şi indivizibilitatea,, grai sau scris, în vederea instaurării I suveranitatea sau independenţa | statului, prin acţiuni de provocare .I de război contra ţării sau de:
înlesnire a ocupaţiei mililare străine,I ori de subminare economică sau |, politică a statului, ori de aservire | faţă de o putere străină sau de . ajutare a unei puteri străine, pentru■ desfăşurarea; unei activităţi I duşmănoase împotriva siguranţei
unui stat totalitar, se pedepseşte cu . închisoare de la 61uni la 5 ani şi
interzicerea unor • drepturi. Propaganda trebuie să aibă un caracter sistematic şi să constea în răspîndirea sau în apologia unor idei, concepţii sau doctrine făcute
'cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi,, adepţi.: Iniţierea, organizarea. - sâvîrsirea - sau
Primarul din Gherla pe terenLa sfîrşitul săptămînii trecute, văzînd că nimeni nu ia nici
" măsură pentru creşterea presiunii apei-potabile în localitate, primarul oraşului Gherla, domnul Nicolae Pop s-a urcat în :! i;işină şi s-a deplasat personal în cîteva blocuri din cartierul “Intre ape”, unde s-a convins la faţa locului de realitatea cruntă, dar adevărată. Dacă la etajele I şi II mai picură apa, la etajele superioare robinetele se... usucă pe zi cc trece. Ne găsim în plină iarnă, dar cc va fi la vară? Oricum, primarul din Gherla sc zbate pentru apă; dar o picătură într-un pahar, este prea puţin pentru soarta locatarilor din cartierul gherlean “între ape”.,.
' SZ. Cs.
| statului, se pedepseşte cu detenţiune .sprijinirea de'acţiuiu care pot punei . pe viaţă sau cu închisoare de la 15 în pericol sub orice fonnâ ordinea
la 20.de ani .şi interzicerea unor: constituţională, caracterul naţional,I drepturi. Tot pentru trădare .de suveran, independent,-unitar şi| patrie poate fi pedepsit cetăţeanul: indivizibil al statului" român,-se
n u ■■ j - , . . . . . I român sau petxoana fără cetăţenie, pedepsesc cu închisoare de la 51arorumoeil Uin Traialgar oquare ameninţaţi care predă teritorii; oraşe, poziţii : ; i 5 ani şi interzicerea unor drepturi,P il o v l o r m i n o r o a l i r i n î n f n m o l a r a - ’ ’ de apărare, depozitări, instalaţii ale ; Fapta de a îndemna publicul la bU C A IC IIIIII la lC d ... p i III lll lU II IC Id lc ■ . I forţelor armate române sau care săvîrşirea- acestor fapte »se
Porum beii din Trăfalgar' 'proliferării acestei “ populaţii I ^escapârării. Trădător de patrie pedepseşte cu închisoare dela 2 IaSquare, consideraţi una din cele invadatoare”- consiliul | - ^ e f 1 Care:*Cf ţ Partca; : 7 ’M,; ^ acîiunea a f * *• ’ . r : | inamicului sau efectuează, acţiuni unnare savirşirea unei infracţiuni
m unicipal al cartierului | ^ natUTă favoriZezc activitatea ' la care s-a îndemnat, pedeapsa este Westminster a cerut | : duşmanului ori să slăbească puterea cea prevăzută de lege pentru acea Departamentului Patrimoniului, r de luptă a forţelor armate române de carc depinde Trafalgar . sau a armatelor aliate. Deşi în Square, să nu mai-reînnoiască Europa au loc prefaceri sociale şi licenţele vînzătorilor de stradă, I politice adînci şi se încearcă să se care oferă turiştilor grăunţe ca | instaureze un climat de linişte şi să hrănească porumbeii. în I siguranţă, trădătorii nu sînt lăsaţi paralel însă, direcţia de turism i să-şi facă de cap. Pentru interese
mai mari atracţii turistice la Londra, 'sîn t ameninţaţi cu exterminarea prin înfometare, pericolul care planează asupra lor în acest sens decurge - potrivit relatării agenţiei France Presse - dinfaptul că majoritatea londonezilor nu agreează porum beii, din cauza
stncaciuniloţ pe “ fe ace*tia le din Londra a” săiit V ănărarca ! mcschine sînt în stare de orice. Ofac, iar autontaţile .capitalei “ n .^°™ra a sânt m apararca | jnfractiunc [ot atît de perjcuioasâbritanice îi consideră drept ; un famihanlor porumbei, susţinmd . ^ şi’atcntatui ^ pune în pericolpericol public pentru sănătatea ca aceştia fac parte integrantă dm . siguranţa statului. Acest atentatoamenilor şi pentru faţadele peisajul celebrei pieţe, la fel ca I g^yîrsit contra vieţii,- integrităţiiclădirilor. , / - şi coloana pe care se înalţă ( corporale ori sănătăţiiunei persoane
Preocupat de îngrădirea < monumentul amiralului Nelson. | . care îndeplineşte o activitate
infracţiune. întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin violenţă a ordinei constituţionale, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 dc arii şi interzicerea unor
: drepturi. Dacă pentru realizarea acestor infracţiuni grave, se iniţiază ori formează asociaţii sau grupări subversive, ~ pedeapsa ■ este detentiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 dc ani şi interzicerea unor drepturi. • ' : ; v
Jurist, Ion GHERCIOIU
f i i ) luni, 20 ianuarie <997 , EVENIMENT .
— Noul Guvern va găsi — fondurile necesare pentru
participarea militarilor români la misiunile
de menţinere a păcii
Guvernul va găsi fondurile nccesarc pentru
’ participarea, m ilitarilor români la noi misiuni de menţinere a păcii, a declarat,' joi, pentru MEDIAFAX, V ictor'B abiuc, ministrul Apărării Naţionale.- '" r ;
Babiuc a dezminţit afirmaţiile* predecesorului său, Gheorghe Tinca, prin care- acesta susţine că Rornânia nu-şi mai poate permite, din punct de Vedere
<financiar, participarea Ia noi misiuni de menţinere a păcii.
M inistrul Apărării N aţionale a arătat că programul de guvernare al cabinetului Ciorbea prevede şi sporirea numărului şi a ca p ac ită ţii: de acţiune a unităţilor de “căşti albastre”. Această operaţiune se va face - concom itent ' eu reducerea num ărului de unităţi şi mari unităţi cu grad
redus de operativitate şi cu capacitate de luptă incompletă.
Babiuc consideră cănu se pune problem adisponibilizării unor cadre militare, ci’ “redislocării de funcţii”, printr-un program bine definitivat, care să antreneze cît m ai' puţine sacrificii sociale. •
Ministrul Babiuc a pledat pentru* profesionalizarea ' Armatei Române, începută
< deja -prin : angajarea m ilitarilor pe bază de contract. El riu s-a putut pronunţa asupra desfiinţării serviciu lui m ilitarobligatoriu, arătînd doar căo astfel de măsură este,, deocam dată, exclusă. . “Putem renunţa la serviciul militar obligatoriu doar după profesionalizarea definitivă a . armatei”,- a declarat Babiuc/
El a menţionat că varianta „serviciului militar alternativ
nu este exclusă, ca etapă intermediară, însă consideră că este p rea; devreme să se p ronun ţe: asupra acestei chestiuni.■ în Rom ânia, serviciul:
.m ilita r alternativ este efectuat de cei care, din considerente religioase, nu pot participa la instrucţie şi pregătire militară.'
Şi violatori, s i tîlhariîn Turda-sînt multe baruri.
Chiar în centru. Locuri dc întîlnire pentru obişnuiţii lor. Intr-o zi călduroasă, la o bere/ într-unul din ele, Duriiitru Dorin Cornel s-a întîlnit cu Constantin Ştefan şi cu Hosu Ovidiu. Din vorbă în vorbă au ajuns şi la'... femei. Concluzia lor a fost că tare bine le-ar mai prinde una. •
. Dumitru cunoştea 'o studentă, mare, amatoare de astfel de distracţii colective.. Deci,- s-au dus să o caute. Negăsind-o, s-au dus la o discotecă. Aici, Dumitru, a ochit o Cată frumuşică, a invitat-o ladăns. în paşi de dans, conversînd, a invitat-o ia un pahar,. într-un bar din apropiere. Fata a , acceptat. A urcat în maşina în care erau ceilalţi doi convivi. Dumitru i-a spus că întîi vor trece pe acasă pe la el, să-şi schimbe cămaşa transpirată. • F etei nu i s-a părut nimic ciudat. Ajunşi în faţa ’ casei ''transpiratului", fata şi cu el au urcat. Aici, Dumitru t a propus
" fetei o altă distracţie; vă imaginaţi: dc ce natură.... Fata l-a refuzat, infonnîndu-1 că e, virgină. vOmul nostru a început să-şi prezinte ajuu-rile. Adică,
biletul de liberare din penitenciar (de unde ieşise recent, după ispăşirea unei pedepse pentru vătămare corporală gravă), pumnul şi cele mai crunte ameninţări-pe care le cunoştea, inclusiv că îşi va chema şi- prietenii să' se âmuze. Fata n-a avut încotro. S-a supus fanteziei partenerului de dans. A fost chemat şi Constantin. Scenariul s-a -repetat. Hosu -i-a curmat. ' Lacrimile victimei, rugăminţile, n-au făcut decît să-i întărite. Deci, âu luat-o de la capăt cu distracţia, toţi trei, simultan, eu schimbul, care cum putea. Ardoarea U s-a mai potolit spre ora 5 dimineaţa. I-au permis fetei sâ se îmbrace, dar au silit-o sâ . meargă acasă la un alt prieten de-aQor, al cărui,nume nu-1 dăm, mtrucît plîngerea penală împotriva acestuia a fost retrasă; de către victimă. Pp la ora 7,00, cînd s-a săturat şi prietenul, fata a fost dusă în preajma triajului, CFR,.vîrîlă într-un container, în care au intrat şi prea înfocaţii curtezani. în container; stimulaţi de am bianţă, şi-au- reluat activităţile sexuale. Din cînd în . cînd, aşa; ca stimul, îi mai^
*-r.
dădeau fetei cîte o palmă. Sau cîte un pumn. Pentru refacere, eroii tîrăsc fata într-un bar. Aici le vine geniala idee de a o “ închiria” unui străin. Străinul, însă, nu era prin zonă. Doar pîrliţi. Atunci, de ciu"dă, au forţat-o să intre în ,WC-ul barului, unde i-au smuls cu forţa : un inel şi-un cercel. Pe-al doilea, victima, I-a scos singură din ureche şi l-a predat.. Risca să rămînă şi fară ureche.
Instanţa, aflată în faţa acestui film de groază, s-a pronunţat prin sentinţă penală nr. 292/ 1996, condamnîndu-1 pe Dumitru pentru săvîrşirea infracţiunii de viol în formă
continuată, tîlhărie, ţinînd cont ' că este recidivist şi con top in- du-i pedeapsa şi cu restul rămas neexecutat la condam narea anţerioără: la 10 ani de detenţie. Constantin a fost condamnat, pentru aceleaşi isprăvi, Ia 7 ani, ţinîndu-se cont că este fără
■antecedente' penale. Hosu, neimplicat în tîlhărie, ci numai violator,; a prim it 5 ani, iar Dandoş Sebastian, complice la tîlhărie, cu antecedente penale, s-a ales cu 6 ani. Desigur,
- sen tin ţa este apelab ilă în termenul stabilit de lege, în cazul în care indivizii sînt nemulţumiţi de sentintâ.
v. ; D.C.
Deţinuţii pe scenă
Mâi multe resurseArmata Română poate fi atît de mare cît economia ţării i-o
permite , şi o reclamă interesele ţării/a declarat, Victor I^abiuC,ministrul Apărării Naţionale. • " - i '- " . . . '- . ' ' l i .."
Babiuc a precizat că, în principiu, “armata poate fi mai redusă în viitor”, pe baza unor criterii printre care se numără creşterea gradului de profesionalism în armată şi modernizarea înzestrării. ' v c
Limita de efective de 230.000 a fost apreciată, de către experţii militari, ca fiind suficientă, a mai arătat Babiuc. El nu s-a pronunţat asupra oportunităţii reducerii de efective militare sub. această cifră,- însă consideră că “în războiul modem nu numărul mare de oameni implicaţi în conflict este important, ci calificară şi eficienţa lor”.' Babiuc a menţionat că în reducerea efectivelor se ţine seama şi de “existenta unor riscuri de insecuritate”.
Rfil
'In cadrul unei vizite efectuate în Penitenciarul Gherla, general de divizie Ioan C h iş,’ şeful Direcţiei, . G enerale a Penitenciarelor1 a' subliniat importanţa, schimbării “acestor instituţii de culoare neagră în instituţii de cultură, unde modul de executare- a pedepsei constituie un adevărat proces de reso c ia liza re ' a . celor condamnaţi”. Domnia sa a făcut aluzie la diversificarea tipurilor de activităţi cultural-educative.
O atenţie deosebită se acordă înţelegerii de către factorii implicaţi a importanţei-pe careo are găsirea unor modalităţi de diversificare a - muncii, de influenţare pozitivă şi de atragere a cît mai multor parteneri de colaborare din rîndul
: comunităţii”. Aceasta a creat bazele aplicării unor experienţe educative cu valoare de simbol
;. ciun este Programul iniţiat recent sub genericul “Teatrul de •reabilitare socială” acţiune în derulare în colaborare cu UN1TER, ce vizează' sensibilizarea deţinuţilor faţă de responsabilităţile sociale ce trebuie să şi le asume, desfăşurat la penitenciarele Bucureşti, Mărgineni şi Tîrgşor. Sînt făcute pregătiri pentru ea în cursul acestei primăveri acţiunea să Continue şi în închisorile din Aiud şi Gherla. Deţinuţii actori
'„vor prezenta spectacole inspirate< şi din viaţa cotidiană a locatarilor
de dincolo dc gratii.
SZEKELY Csaba
Automobile de epocă vîndute la licitaţie,
la LondraT rei autom obile de epocă, de d im portan tă valoare,
p rovenind de la locuitori a i ju d e ţu lu i B acău , au fost vîndute în cadrul unor lic ita ţii o rganizate la Londra, "Iară pu tin ţă de a le m enţine în cadru l patrim oniului naţional, în lipsa unei leg i în dom eniu", a precizat prof. Eugen Şendrea, de . la .Oficiul pen tru patrim oniu Bacău.
; ■ (R O M P R ES )
Otrava care a ucis o fetită• - f
de un an jumateîntr-un număr anterior al ziarului nostru vă anunţam moartea
unei fetiţe de 18 luni, din cauza intoxicaţiei cu o . substanţă necunoscută. Era vorba despre Aldea Ioana. în urma analizelor toxicologice, s-a stabilit că substanţa a fost un insecticid carbamic si colururat, pe care fetita l-a ingerat din greşeală.•’ • ^ A ' D.C.
J 1*'
m amf
. '• ,î ! , 1r.*
“4L III-L E A RĂZBOI MONDIAL - C R IM ORGANIZATA” (I)* A apărut recent şi se mai află în librăriile clujene o carte cu
a:cest titlu sugestiv, avîndu-1 ea autor pe generalul Ion Piţulescu, fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Române. încă de
' pe copertă, cartea se recomandă ca fiind una ce cuprinde- dezvăluiri zguduitoare privind corupţia şi crima organizată îri
ţara noastră şi în lume. Apariţia ei constituie realmente un eveniment. Aceasta deoarece “radiografiază” cu obiectivitate racilele sociale ale sfârşitului de' yeac şi de mileniu de pe glob.
‘ în acelaşi timp, cartea este unică în felul ei. . Nici înainte şi nici ‘ după evenimentele din anul 1989, în România nu a mai. apăruto carte care să trateze existenţa şi activitatea unor grupuri de infractori, structurate pe ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale
conspirate, avînd ca principal scop obţinerea de profituri ilicite.' Aceasta ar constitui, după autorul cărţii_defmiţia a ceea ce se numeşte în mod curent sintagma crimă organizată, flagel care provoacă statelor lumii şi celor europene, în primul rînd,
■„ probleme majore ale securităţii lor interne.- Lupta statelor cu crima organizată, structurată pe nuclee
interne şi organizaţii internaţionale, l-a făcut pe autor să o denumească ca fiind drept al IH-lea război mondial. încă din' introducerea în lectura cărţii, autorul scoate în evidenţă pericolul existenţei crimei organizate şi eforturile pe care le fac statele'
' pentru prevenirea şi combaterea ei, în special a infracţiunilor care vizează degradarea mediului, spălarea banilor murdari, consumul şi traficul^de droguri şi actele teroriste. Pentru a
; accentua pericolul pe care-1 prezintă pentru România, autorul iredă o apreciere â lui Daniel Tarshys, ; secretarul general al Consiliului Europei, arătînd că: “Dacă crimei organizate i se 'permite să se dezvolte, însăşi fiinţa statului şi a instituţiilor sale democratice sînt periclitate,. în mod deosebit acolo unde democraţia este tînără şi figgilă”, ' ■ ■ ,/ Combaterea crimei organizate pe plan mondial se desfăşoară sub înaltul patronaj al O.N.U. Periodic au loc întîlniri şi dezbateri în cadrul diferitelor Organisme europene sau transnaţionale, unde se stabilesc măsurile necesare pentru combaterea şi eradicarea ei.O asemenea ocazie a fost şi Conferinţa asupra crimei organizate transnaţionale de la Neapole din anul 1994, care s-a.desfăşurat sub egida Consiliului Economic şi Social al Naţiunilor Unite, unde s-au stabilit temele prioritare ale cooperării în domeniu.
Din postura de observator atent, autorul care a deţinut funcţii de răspundere în domeniul combaterii crimei organizate, ne ‘ prezintă acest flagel din punct de vedere social, psihologic şi juridic. El ne arată că, prin caracterul secret şi bine organizat, crima organizată are un. impact social grav, constituind pentru state cancerul care slăbeşte puterea societăţii şi a guvernelor, măreşte preţul mărfurilor şi al serviciilor, controlează cu forţa banii sindicatelor şi ai organelor statului, dăunează agenţilor economici şi influenţează negativ situaţia economică şi activităţile şi fidelitatea faţă de legi şi îndatoriri ale oamenilor politici.
I . Traian CORNEANU
de C luj ziar independentANUL VII NR. 187S
ISSN 1SEO-3203
LUM 20 IANUARIE 1987 12 PAGINI 600 LEI
ULTIMA ORA luni, 20 ianuarie 1997 J hD
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
v •Vlăfleaţa^-^j «ciul-N -\ «Tarnlta ~
y * « g j * ■—o •Bâiţoara «Turda
' AB -
Elemente insolite ale unor ceremonii de învestire
în . istoria ceremoniilor de învestitură ale preşedinţilor americani au existat zgîrciţi şi risipitori, discursuri lungi sau foarte scurte, vreme de adevărată primăvară sau geruri polare, şefi ai executivului SUA tineri sau foarte în vîrstă. Dar* după cum scrie France Presse, în pofida unui ritual neschimbat de 200 de ani, care culminează cu depunerea unui jurămînt de 35 de cuvinte, învestirile preşedinţilor americani au fost, adeseori, punctate de surprizele unor evenimente insolite.
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 20.01, a.c. în ju ru l orei 15.
14 tone de cafea - abandonate lîngă o secţie de poliţie
Cele 14 tone de cafea Jacobs furate dintr-un depozit en-gros din comuna Panteliinon au fost abandonate, vineri, în apropierea Secţiei 9 Poliţie Bucureşti. O bandă de tîlhari înarmaţi a jefuit,- luni noaptea, depozitul din Panteliinon. Poliţia Capitalei a descoperit că spargerea a fost dată de acecaşi bandă carc a jefuit depozitele din Dobroieşti- SAI, in octombrie 1995. Membrii bandei Sînt identificaţi, dar nu au fost prinşi. ; .. - : • •• ’.
în 1793, George Washington dansează menuet la New York, în absenţa soţie»;sale, Marta, răm asă în Virginia. Capitoliul şi Washingtonul nu existau încă. - '
• în timpul balului inaugural, în 1809, preşedintele James M adison m ărturisea unui prieten: “Aş fi preferat să fiu în patul meu”. .
- • 1841, William Harrison a pronunţat cel inai lung discurs de învestitură din istoria Statelor Unite: 8.445 cuvinte. După ce l-a rostit, din această cauză s-a
îmbolnăvit de pneumonie şi a m urit la scurt tim p după învestitură.
La 22 noiembrie 1963, preşedintele Lindon. Johnson rosteşte numai 56 de cuvinte, atunci eînd accCptâ preşedinţia SUA, la bordul Air Force One. Este explicabil: ceremonia se desfăşura la numai cîteva ore după asasinarea preşedintelui John Kennedy. : :
• Ronald Reagan avea 69 de ani şi 349 de zile atunci cînd a devenit cel mai în vîrstă preşedinte din istoria americană. Cel mai tîriăr, Theodore Roosevelt, şef al statului american din 1905, avea 42 de ani si 322 zile.
Astăzi, Washington, are loc ceremonia de învestitură pentru al doileâ mandat al preşedintelui american, B ill C lin ton . Se va îm bogăţi "hronicu l" învestiturilor americane cii vreun-rfiou element insolit?
Lebed invitat la ceremoniaSenatorul republican de
Delawâre William Roth - preşedintele ~ Adunării A tlanticului de ' Nord, forumul parlam entar al
- NATO - este cel responsabil de misterioasa invitare a generalului rus în rezervă Alexandr Lebed la ceremonia de învestitură pentru un al doilea mandat al preşedintelui american, Bill Clinton, ceremonie ce va avea loc azi,
relatează REUTER. Un purtător de cuvînt al senatorului Roth a declarat că acesta a oferit trei bilete unui alegător din statul său, a cărui identitate nu a dezvăluit-o, cu scopul expres de a-1 invita pe Lebed la'festivităţi. Senatorul William Roth se va întîlni cu Lebed în cursul zilei de azi, pentru a discuta cu acesta extinderea Alianţei Nord- Atlantice. Lebed, care se consideră potenţialul succesoral
; preşedintelui rus, Boris Elţîn, a declarat cu insistenţă, săptămînă aceasta, că invitaţia i-a fost făcută de către însuşi Clinton. Casa Albă, care l-a sprijinit puternic pc Boris Elţîn, a negat
■ însă cele afirmate de Lebed. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Mike McCurry, a declarat, joi, că nu ştie cum Lebed “a obţinut un bilet pentru ceremonie, nu a fost invitat de- Statele Unite”. El a sugerat că
s-ar putea ca .Lebed să fie oaspetele Comitetului Mixt de învestitură, format din membri ai Congresului SUA, fapt negat, însă, de un purtător de cuvînt al acestui comitet, adîncind astfel misterul.
Toţi cei 535 de membri ai Congresului SUA au primit bilete pentru ceremonia de învestitură, care va avea loc p e . treptele din faţa Capitoliuiui.
• Ceremonia de învestire a lui Jimmy Carter, în 1977, care a mers pe J o s pe Pennsylvariia Avenue pînă la Casa Albă s-a dorit austeră, costînd circa 3,5 milioane dolari. Patru ani mai
. tîrziu, Ronald Reagan şi prietenii săi de la Hollywood au preferat o atmosferă de sărbătoare: factura cheltuielilor s-a ridicat la 15 milioane dolari.
• în timpul celei de-a doua ceremonii de învestire a lui U lysses Grant, m ercurul termometrelor arăta minus 8 grade Celsius: s-au servit curcani în aspic.
• Recordul în ceea ce priveşte temperatura îl deţin cele două. învestituri ale lui Ronald Reagan: , “cea măi primăvăratică”, în 1991, şi "cea mai geroasă", în 1985, minus 13, grade Celsius. '
Nevoia de identitate a PDSRi BIR vrea să participe la privatizarea unei bănci cu capital de stat
urmare din pagina 1judeeînd după nume. Rocadele dintre cele două eşaloane au semnificaţia lor, dar nu acesta este cel mai important lucru.
Esenţială a fost trecerea de la “centru-stînga” la stînga, şi-atît.Conform declaraţiilor noului preşedinte, se doreşte o stingă europeană,, modemă, în stare să polarizeze “forţele de stînga” româneşti. Uşor dc zis, dar dificil de ob'ţinut consensul stîngii,'într-un peisaj politic, eterogen, în care au derivat partide din partide. Din FSN s-au născut două'partidc de centru stînga, din PSM au luat naştere alte două partide de stînga. Nu este imposibil, dar este greu de crezut că alţi lideri de partide vor acccpta rolul de secund în noul şi marele partid âl stîngii, aflat în căutarea identităţii. Faptul că partidele stîngii n-au intrat în Parlament constituie un ascendent în netezirea căii comune. Pentru moment, a ieşit din discuţie- această opţiune, partidul d-lui Roman, care şi-a vedea.
Banca Internaţională a Religiilor (BIR) studiază posibilitatea participării la privatizarea unei bănci cu capital de stat din România,- a afirmat, sîmbătă, într-o conferinţă de presă, Ion Popescu, preşedintele BIR. “Avem în studiu o anume bancă de stat unde dorim să participăm la privatizare, dar numele acesteia nu-1 putem dezvălui în acest moment”, a declarat Popescu.
Privatizarea băncilor cu capital de stat este una din priorităţii^
definit titulatura de social- ■ democrat, dar participă la o guvernare de dreapta. I
PDSR,. un partid care şi-a | sacrificat doctrina, guvemînd | într-o perioadă post-socialistă i care impunea măsuri de dreapta, are oportunitatea de a se redefmi I şi a ajunge ceea ce s-a dorit încă | de la început. în această idee, teoretic, avem şansa reducerii aglomerării din zona centrală a scenei politice româneşti şi a I alcătuirii unei rotative |echilibrate. Dar, ca să fie cum | / f f C e i M # / « l l a S p i t a l l l l C l i M Ctrebuie, ar fi necesara o mai clara r « u w ^ i k u i M idefinire a doctrinei fortdor recuperare din Băile FelIXpolitice asociate la guvernare, I .actualul pol al puterii. I Un incendiu, în urma căruia sosirea pompierilor militari , din
Astfel , privite lucrurjle, se puteau înregistra zeci de reorigntarea spre stînga a PDSR ~
. programului de guvernare al actualului Executiv. Proiectul de privatizare a băncilor, aflat la Cameră şi Senat încă din legislatura
I trecută, a fost retrimis la Guvern, în timpul acestei legislaturi..| Prima bancă propusă pentru privatizare de guvernul Văcăroiu a | fost Banca Română de Dezvoltare (BRD). în prezent, în România I există'Şase bănci cu capital de. stat: Bancorex, Banca Comercială.
Română (BCR), Banca Agricolă, BRD, BaricPost şi EximBanc.
este un fapt pozitiv, care mai disipează din ceaţa doctrinară. Va fi capabil PDSR să se lepede de toţi cei care i-au corodat numele? Răniîne de văzut! Va deveni un partid serios de stînga şi va face opoziţie în consens cu
iarăşi vom
victime, a izbucnit, sîmbătă dimineaţă, în incinta Spitalului clinic de recuperare din Băile Felix, judeţul Bihor, în timp ce în interior se aflau 150 de bolnavi, informează Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. Focul a izbucnit în jurul orei 2.30, din cauza unei ţigări aruncate la înlîmplare de un pacient. La
Oradea, flăcările cuprinseseră un salon şi exista pericolul de propagare a incendiului la alte două. In cele trei saloane se aflau internaţi un număr de 150 de bolnavi. In ciuda panicii create, pompierii au reuşit să-i evacueze şi să-i salveze pe toţi pacienţii. Incendiul a fost stins în jurul orei 03.35. Au ars paturi, saltele, lenjerie şi uşile de acces dintre saloane.
0 sondă spaţială americană identifică
posibile forme de viaţă pe un satelit
al planetei JupiterNoi fotografii ale satelitului
Europa, al planetei Jupiter, efectuate şi transmise de sonda spaţială americană Galileo, sugerează posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe acest satelit, au anunţat, vineri, oameni de ştiinţă ai NASA, citaţi de REUTER.
Fotografiile efectuate de sonda spaţială, care s-a apropiat la o distanţă de 692 de km de satelitul Europa, la data de 19 decembrie a anului trecut, au dezvăluit oamenilor de ştiinţă prezenţa unei masive cantităţi de gheaţă, ce se întinde pe sute de kilometri, fiind brăzdată de erupţii ale unor vulcani. Oamenii de ştiinţă au declarat că există dovezi că apa, căldura şi unii compuşi organici s-ar fi putut combina, rezultînd un mediu propice apariţiei unor forme de viaţă incipiente.
"Cred că Europa este un laborator excelent pentru studiul existenţei unor posibile forme de viaţi Satelitul dispune dc toate ingredientele", a afinhai Jim Brown,. specialist planctologie. la Universitatea Brown, din Rhodc Island.
Oamenii de ştiinţă aşteaptă cu mare interes noi fotografii de mai aproape, ale satelitului, ce urmează să fie efectuate de sonda spaţială Galileo, ce se va apropia de Europa la o distantă de 587 km, la data de 20 februarie a acestui an.
Galileo, care a fost lansată în 1989 şi a ajuns la Jijpitei «s 1995, va înconjura planeta timp de doi ani.
;
a României valabile pentru 20.01.1997;DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI
SIIILING AUSTRIA 447,00DOLAR AUSTRALIA 3902,00FRANC BELGIA '1 5 3 ,0 0DOLAR CANADA 3747,00FRANC ELVEŢIA -3641,00MARCA GERMANĂ 3146,00COROANA DANEMARCA 825,00PESETAS SPANIA 37,65
MARCA FINLANDEZĂ 1056,00FRANC FRANŢA 932,00 ;LIRA STERLINĂ 8410,00 ;
![Melina Marchetta ]M-oW - Libris.ro pe... · 2017-03-24 · Fratele meu, Luca, e in a V-a la Sf. Sebastian, drept care s-a gAndit ci aqa ar fi mai convenabil pe termenlungpentru toat5.](https://static.documente.net/doc/80x56/5e4c2fa5e3e03b779507fba7/melina-marchetta-m-ow-pe-2017-03-24-fratele-meu-luca-e-in-a-v-a-la-sf.jpg)
![Melina Marchetta ]M-oW - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/782/Salvand-o pe Francesca - Melina... · e unpic mai imatur gi am auzit ciunii dintre prietenii mamei cred c[ l-a](https://static.documente.net/doc/80x56/5a744e407f8b9aea3e8bc128/melina-marchetta-m-ow-cdn4-pe-francesca-melinaaa-e-unpic-mai-imatur.jpg)
