Anulu VII. Nr. 86. fise de due ori in septemana : Jol-a si Domlneo'a ; ra candu va pretinde im-portanti'a materieloru, va esi de trei se

de patra ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. a. diumetate de anu 4 fl. v. a. patrariu 2 1. v. a.

pentru Bomania si strainetate: pe anu intregu 12 fl. v. a. diumetate de anu 6 fl. v. a.

Pesta, joi in 2/14 noemvre 1872. Prenumeratiuni se facu la toti dd. cores- ' pnndinti ai nostri, si de a dreptulu la Re-dactiune Stationsgasse N r . 1, unde sunt a se adresai corespundintiele, ce pri-vescu Redactiunea, administratiunea su speditur'a ; cte vor fi nefrancate, nu se vor primi, ra cele anonime nu se vor publica

Pentru anuncle si alte comunicatiuni de interesu privatu se respunde cte 7 cr. de linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului cte 30 or. pen

tru una data se antecipa.

P e s t a , in 13 noemvre 1872 .

Due m a r i cest iuni sunt cari p re ocupa as tad i ce rcur i l e legelat ive si guverniali ; un 'a , revisiunea pactului uniu-nale cu Croaia, adeca modificarea a r t . de lege XXX d e la 1 8 6 8 ; r ' a l ta regula -rea si r e sp . codificarea dreptului de municipalitate alu Capitalei Buda-Pesta.

I n p r i m ' a pr iv in t ia , comisiunea reg-nicolare a Croa iei deja si-a subs te rnu tu postula te le si ele deja se publ ica si a p r e -t iuiescu p r i n foile pub l i c e .

Pos tu l a t e l e aces tea sun t de n a t u r a a) pol i t ica , b) finantiaria.

Pos tu l a t e l e pol i t ice t indu a emancipa p o p o r u l u Croaiei , Slavoniei si Dalmaiei de influinti 'a cea mare , am pot dice abso lu ta , a domni loru magiar i .

Aceste pos tu la te poli t ice de frunte sun t : a) d e n u m i r e a Banului Croaiei p r i n MSa fora con t rasemnatur 'a si influinti'a mini-s ter iului m a g i a r u ; b ) imul t i r ea rep resen tant i loru Croaiei la Diet'a c o m u n a din Pesta, conformu popora t iunei Croaiei, carea p r i n disolverea confinialoru mili-nri V a spor i tu insemna tu ; c) alegerea de lega t i lo ru c roa i p e n t r u cuele comune numa i p r i n m e m b r i i croa i de la Diet 'a ungu r sca ; d ) l rg i r ea autonomiei resp. compet in t ie i d ie te i c roat ice b u n a ra pr in d r e p t u l u de a r egu l a ea insasi cuele r e c r u t r e i si p r e s t e t o t u ale oblega mentulu i seu mi l i t a r iu ; in fine e) p e n t r u des legarea cause loru cont roverse in p r i vint i 'a compet in t ie i seu in terpre tr i i legii, Croa i i p r o p u n u crearea unui t r i buna lu s u p r e m u de s ta tu , cus ta tor iu d in cinci m e m b r i alei p re vitia de diet 'a c roa ta si d in cinci alei de diet 'a u n g u rsca.

I n privint i 'a finantiaria, postula te le croate t i ndu mai vertosu : a) a revmdic dietei croat ice nedependin tea regulare a driloru d i rec te ; b) reducerea cuotei impuse Croaiei p r in pac tu lu de la 1868 pen t ru afacerile comune ale imperiului , scadiend'o cam la a t rei-a p a r t e !

Pa r ' c nici n 'a r mai fi t rebuint ia s observmu, c cri tele ce se facu ace-s toru postula te pr in foile magiare si ma-giarne, guvernial i B opositiunali , p r in pucine punte recunoscu indrepta t i rea si recomenda acorda rea loru, astfelu in ctu, dca din aceste voci ale pu-blicisticei am av s deducemu consecin- e, a r t r ebu i s dicemu : din ncercarea de complanare amica a diferintieloru intre Croaia si domnii magiar i as tadi la potere u'o s se alga nimic'a, ci discordi'a si lupt 'a a re s se cont inue!

P a n a c a n d u ? De buna sma pana a tunci , candu

se va afl unu Alesandru, carele se des-\ege controvers 'a cu spad 'a !

Cea la l ta mare cest iune nu este a t tu de mare , ctu de curisa, si nici a t tu de curisa, c tu de caracteris t ica, si nic i a t tu de caracterist ica, c tu de grea si periculsa.

Ar r egu la cum a r regula dd. m a -giari d rep tu lu de au tonomia municipale a capitalei , a r impreuna pr bucurosu ambele urbi , Pesta si Buda si inca si lo-curile vec ine , a n u m e opidulu cameralu Buda-vecbia si p red iu lu Insulei Marga-reta si coloni'a indus t r ia le Pesta-nua,pen-tru ca astfelu s in temeedie o capi ta le artificiale de a p r p e 300 ,000 suflete, d in grupe frte-frte resfirate, s iar acorda acestei Capi ta le o sfera de ac t iv i t a t e c u se p te de l a rga si o represen-tant ia des tu lu de l ibera lu compusa ; insa ce li face mar i scrupul i , ii neliniscesce si dore nespusu e, c in acs ta capitale

cam 6 0 % ale popora t iune i in t rege sunt nemi , cam 2 0 % ovrei, si asia r nemi , cam 1 5 % slavi si abia vr'o 45% magiari !

Adevera tu , t t e aceste elemente si mai ver tosu cele 240 .000 de nemi si j idani , as tadi sun t fora pretensiuni nat iunal i , asia d icendu in viti 'a publ ica magiar i p r buni , mca r c cei mai pucini sciu l imb'a magia ra si vorbescu mai pres te to tu nemtiesce; da r ce mai sci i ! Legea asia n u m i t a p e n t r u na t iuna l i t t i d rapresentant ie loru municipal i d rep tu lu de a-si a lege l imb'a afaceriloru, si deja o a cinci-a p a r t e a junge ca s cra respec ta rea limbei sale in afacerile m u -nicipali ; daca acum intr 'o b u n a di-mint ia nemi i nostr i s'ar de tep ta si pre temeiulu legii a r decre ta l imb'a ger mana de l imba oficiale a municipali tatei , ca-o de o da ta i lus t r 'a capi ta le a Ma-giariei mar i , p e n t r u carea t ir 'a a sacrificata si sacrifica dieci de miline, ca-o de o da t a devenita o m a r e si po t in te u rbe germana , unu formidabile antepos tu alu Germaniei mari , si misiunea ma-giar ismului in Oriinte, chiar esistinti 'a lui, per ic l i t a ta !

Totu omulu deci 'si p te int ipu , ce fiori t r e b u e s cupr ind p re asiaticii nostri, p r e cei-ce mereu se p repa ra a nghi i lumea, candu recuge ta acelu pe ri elu amenint ia tor iu !

Deci aces t a cest iune ag i t a in momentu spiritele in modu am pot dice dras t icu si t rag i -comicu !

P a n a s vina caus 'a p r e t ape tu in corpur i le legiui tor ie, ea deja se desbate cu mul ta seriositate in c lubulu deakis t i -loru. Acestu c lubu la acsta ocasiune mai mul tu ca al ta da ta se a r ta n u ca o aduna re consul ta tr ia , ci chiar ca adevera tu lu p a r l a m e n t u ; se t ienu ora-tiuni formale si ce aci se decide, aceea oblga pe membr i , adeca p r e maior i t a tea dietei, adeca aceea este lege !

In acestu c lubu deci septeman 'a t re cu ta Dek si Gorove p ronunciara discursuri a supr 'a amint i te i cestiuni, despre cari foile dekis te dieu, c mer i ta a fi nu-mera te in t re cele mai emininti din epoch'a gloriei pa r lamentu lu i magiaru .

Dek, int ie leptulu tierii, cu cele mai minuna t e a rgumen te , pe cari insa d in capulu locului a dech ia ra tu c nu voesce s le repetisca in cas'a ablegat i loru, s'a nisuitu a demons t ra c, nu e de l ipsa a suscepe in legea de municipal i ta te pen t ru capitale o dispuset iune modifica-tr ia a legii de na t iuna l i t a te si res t r in-ga t r ia a d rep tu lu i alegerii de limba, adeca decre ta tr ia a l imbei mag ia re de l imba eschisiva pen t ru afaceri si desbateri , ci c ajunge a se increde spi r i tu lui pa t r io t icu a poporat iunei , carea si de aci nainte , casi pan ' acuma, de b u n a via va p s t r a l imb'a magia ra de l imba a deli-bera t iun i lo ru si manipula t iuni loru sale publice.

Dek se teme c, chiar pr in t r 'o lege re8tringatria s 'ar va tem susceptibi l i ta tea si s'ar p rovoca reac t iunea poporatiunei. Ei, dar ' cu to tu lu altfelu cugeta tu rm 'a cea mare a magiar i loru celoru mici! In choru acsta t u r m a str iga, c Dek nu cunsce spir i tu iu popora t iunei de rondu, elu nu scie c acestu spi-r i tu este cu to tu lu ge rmanu si t inde a se sustien si afirma si in vit i 'a publ ica , pr in oficia. Deci ei c e r u : imperativulu legei, forti'a de susu, eschiderea din cor-pulu representativu si din oficia a celoru ce nu pr imescu l imb'a mag ia r a de eschisiva ; cu unu cuventu, ei p r e t i ndu pum-nulu la gur'a tuturoru cetatieniloru ce vor

s vorbsca si s scria altfelu de ctu in limb'a magiara !

ta , u n d e am ajunsu cu liberalis-mulu, cu l tur 'a si to lerant i 'a ns t ra magiara . Asia 'n pele !

Sun temu p r curioi s vedemu, ,um o s se scape domnii de impasulu ce insisi si l 'au creatu p r in barbar i smulu eschisivismului loru.

Baronele de Majthnyi, coraisariulu regiu pentru essaminarea strei averiloru natiunali serbesoi, continua a face dispusetiuni si a esser-ci influintie ou totulu de alta natura si compe-tintia, de ctu ce i este misiunea, dispusetiuni administrative'bisericesci, si influintie de a dreptulu politice.

Acsta activitate a sa, pana atunci, pana candu decretulu numirei si insarcinrei sale, celu publicatu in buletinulu guverniului, suna curatu numai pentru fonduri, porta pe facia timbrulu abusului si alu usurpatiunei, si se pte califica de scandalu politicu.

Nu ne mirmu deci c diu deputatu natiunale serbescu A. Trifunatz, mai dilele trecute fece in acsta privintia in diet'a tierei o interpelatiune energica capului guverniului magiaru ; si asemenea nu ne vom mir, dca la acsta interpelatiune guverniulu va tac, su va respunde mistificandu!

Noi marturisimu, c nu potemu s pricepemu, ce interesu are acestu regimu magiaru, de a prsenta lumei astfeliu de scandalu bata-toriu la ochi !

Pricepemu si reounscemu pe deplinu, c nu este motivu ratiunabile, cu care s se pta justifica o misiune a unui comisariu gu-vernialu civilu, strainu de limba si de confesiune, strainu de inima si de pricepere, strainu in tta calificatiunea si pusetiunea sa publica, si totui ou deplinu dreptu de ingerintia in tte afacerile administrative ale unei biserice autonome, da, acst'a pricepemu : insa dca o data gurer-niulu de astadi alu domniloru magiari a pusu la o parte consideratiunile de dreptu si dreptate si eoitate, si a pornitu a calc oblu in pioira tte respeotele ce detoresoe popraloru nemagiare si specialu in casulu presinte natiunei serbesci, celu pucinu decorulu, bun'a-cuviintia ai unu ordine su o sistema resi-care ar trebui s observe, pentru ca arbitriulu B cinismulu se nu bata in modu chiar frivolu la ochi si celu pucinu MSa Imperatulu s remanu scuti tu de compromisiune ; si asia dara am fi asteptatu, se decrete formalminte si s publice in au-diulu lumei, cumca ne-avendu acestu gu-verniu ncredere nici intr'unu serbu, nici chiar in aceia pre cari ii utilisdia de unelte, punendu-i cu frtia in fruntea bisericei, din necesitate absoluta s'a datu potere deplina dlui Majthnyi in tte afacerile bisericei ortodosse serbesci; si atunci amu sei, c cu ce drepjtulucra" diu Majthnyi, si activitatea sa s'ar pot numi despotia, arbitriu, sacrilegiu, su ori cum altfeliu, numai nu usurpatiune si scandalu ! si atunci spiritele s'ar pot super si necagi, nu insa indigna B revolta pentru astfeliu de pasire !

Noi, cari tocmai petreouramu 56 dile in Carlovetiu si avuramu ocasiune a ne informa sl despre Neoplanta, noi cari conversaramu cu faptorii principali sl ai partitei natiunali opo-sitiunale, B ai partitei regimului, noi|potemu ineredinti din cugetu curatu c, portarea guverniului si a comisariului plenipotente alu seu, b. Majthnyi in tte prtile vatema, indigna si revolta spiritele !

Cine a mai vediutu candu-va, ca intr'unu statu ce se dice constitutiunalu si civilisatu, intr'o biserica recunescuta prin lege de autonoma, si a crei autonomia este rugulata printr'unu statutu santiunatu de MSa Domnitoriulu, unu

organu strainu alu guverniului s mrga pana a censura si nimici elu de adreptulu decisiunile corpuriloru autonome legali, ba si pana a dissolve aceste corporatiuni autonome !

Diu comisariu regiu facia de comunitatea bisericsca a serbiloru din Neoplanta, astfeliu a proceBU, si printr'unu cerculariu alu seu elu amenintia cu asemenea procedere pre tte co-munittile bisericesci setbesci, cari la o provocare din partea dsale nu si-ar nimici ele insesi decisiunile ce displcu dlui comisariu !

Ce na in astfeliu de mprejurri ni mai vine nepriceputu este, c poporulu serbescu, in superarea sa a supr'a capiloru bisericesci sustienuti de guverniu, rabd tte, dar nu-s i i refugiulu, nu caut aperarea drepturiloru sale attu de brutalu clcate si batjocurile la capii sei bisericesci !

Astfeliu ruptur'a intre erbi si guverniulu magiaru si brbaii redicati de acest'a infrun-tea natiunei serbesci pre di ce m e r g e totu mai multu cresce si totu mai nevindecabile devine !

Astfeliu se nainta pre vediute si semtite procesulu de instrainare si dissolutiune totale !

In diet'a Tirolului s'a escatu unu con-flictu aprigu intre maioritatea sa federal is -tica si intre regimulu dualisticu-centralisa-toriu din Viena. Rectorulu magnificu alu Uni-versitatei de Insbruck este membru virilistu alu dietei, dar asta data de rectore fu alesu profe-sorulu XJIVmann, cu eschiderea de Ia a legere a facultatei teologice; cu tte insa regimulu intari alegerea si dsa se prsenta in dieta, cerendu a fi recunoscutu de membru. De aci se nascii con-flictulu. Se fece o agera interpelatiune guver niului pentru confirmarea alegerei si alesu lu nu f primitu pana nu va d regimulu desluciri si dovda despre legalitatea alegerei.

Gruverniulu pretinde c, diet'a n'are dreptulu d'a essamin alegerea de rectore, ci numai decretulu confirmatoriu alu regimului, r p e n tru casulu dca diet'a ar insiste pretensiunei desvoltate in interpelatiune, amenintia cu nchiderea sesiunei ei si ordonarea de alegeri directe pentru senatulu imperiale.

Prin acsta pasire guverniulu crede a-si asecur unu avantagiu mare la alegeri, cari de altmintrelea, fcute prin dieta, pururi au esitu in contra dualismului-centralisticu ; precandu rasi tirolesii opositiunali credu, c guverniulu prin pirea sa se incurca si compromite totu mat multu cu totu cu politic'a si respeo-tive cu sistem'a sa absurda.

Ieri se deschise in Berlinu nuu'a camera a Prussiei. Scimu c pentru respingerea legei municipale prin cas'a boeriloru, s e s iunea de mai nainte a fostu disolvata. Acum cas'a boeriloru va fi sporita ou unu numeru considerabile de membri nuoi, mai liberali; pre langa acst 'a, pe cum spune cuventulu de tronu, in proieptulu de lege se vor face niscari emendamente, nu essen-tiali, ci oari s servsca de punte pentru ciocoii renitinti, ca s pta cu onre accepta sl ei ac -sta lege, la oare corn'a tiene cu totu de adin-sulu ; si asi este tta speranti'a c nuu'a ca-mera va vot legea municipale, des i cevas i pucinu modificata.

Alt'a, ce cu multa mndria anunc ia cu-ventulu de deschidere e. starea cea favora-bile a finantieloru tierei, carea face posibi le multe imbunatatiri publice.

Pentru de a preveni si paralis o nuaa renitintia a casei boeriloru in contra legei muni-nicipale, organele pana sl cele inspirate de principele Bismark punu in vedere unu plann seriosu de reformare a Casei boeriloru, firesce cu reducerea influintiei precumpenitrie a j u n -keriloru. Ba unele voci mergu pana a anuncia, c diu Bismark, ar nutri dorinti d'a contopi diet'a Prussiei cu parlamentulu imperiului si astfeliu a face cu totulu de prisosu cas'a de as-tadi a boieriloru.

In fine mai amintimu la acestu locu despre una focu mare ce de curendu devasta Bostonulu, un'a dintre cele dantai urbi comerciale din Ame-rioa-nordica. Au arsu mulime de case si chiar in portu pre mare 950 de corbii comerciali, in ctu daun'a se pretiuesce Ia 80 de miline dolari, dupa banii nostri, ca la 170 de miline de florini v. a. Numerulu meniloru periti la acesta ocasiune nu este inca constatatu ; pana aima insa se scie de vr'o 7080 nefericii.

Primirea fonduriloru din Carlovetiu. Pesta, in 13 noemvre 1872.

Caus'a Romaniloru ortodossi din Bna t si Ungaria , in pr iv int i ' a fonduri loru bisericesci din Carlovetiu este regulata , si pa r t ea ce p r in impacat iunea de anu s'a aco rda tu romani loru este pr i mita .

Alalta-ieri , adeca luni nptea, sosi aici comissiunea ns t ra pr imi tr ia si ieri sera fondurile se t r anspor t a r la Aradu.

Pen t ru final'a r egu la re si pr imire, pr in co'ntielegere rec iproca s'a fostu de-fiptu u l t imulu te rminu pe ult imele dile ale lui op tomvre si resp . cele d 'antaiu ale lui noemvre cal. n.

Smb ta in 2 noemvre s'a infaci-siatu in Carlovetiu II. Sa diu eppu alu Aradului Procopiu Ivacicoviciu ca presiedinte alu comisiunei romane , si cu diu Julianu Janeulescu, ca membru din par tea sinodului eparchia lu de Caransebesiu, r m a r t i in 5 noemvre s'a infaoisiatu diu V. Babesiu, ca reprsen tan te a lu delega-t iunei romane si m e m b r u alu comisiunei pr imitrie . Din caus 'a urgint iei , de o par te , r de a l t ' a a neregular i t t i i comu-nicat iunei in acestu t impu, p re cum si din conBideratiune pen t ru s ta rea ba t r e -netieloru si morbosi t t i i dlui eppu-pre-siedinte, calatori 'a a t r ebu i tu s se faca p r in Aradu, Temisira, Baziasiu, si de aci pro Dunare in susu, o cltoria cu multe greu t i si neplcer i mpreuna t .

In Carlovetiu mai an ta iu de t o t e p r in t r 'unu procesu verbalu s'a adusu in cura tu cu adminis t ra t iunea fonduriloru de acolo, cifrele pretensiuni loru speciali si modulu respunderei acelora in nume-rar iu , in obl iga iuni publ ice si pr ivate si in interese res tan t i .

Membrii adminis t ra t iune! fonduriloru serbesci s u n t : Esc. Sa adminis t ro-rele patr iarchiei , eppulu de Pacra t iu , Nicanore Gruiciu, eppulu nou-numitu alu Neoplantei , Germanu Angeliciu, p r ima-r iulu u rbe i Carlovetiu Stef. Risticiu, con-siliariulu finantiariu Nenadoviciu ca contabile, si secretar iulu na t iuna le J. Ciriciu. Cu acesti-a deci a avu tu comisiunea rom a n a de lucru.

De locu la pr im'a intalnire, s'au facutu comisiunei romane unele dificulti, la car i acst 'a nu se potea a tepta .

Pr im'a dificultate a fostu in privinti 'a intereseloru ce p r in pac tu lu incheiatu, competu pr t i i r omane de la 1. iuliu 1 8 7 1 . De ra ce ministeriulu ungurescu de cul tu in ordinat iunea sa din 1 1 maiu a. c. p r iu carea a comunica tu sanc iunea maiestatica pen t ru impaca t iunea fcuta, 8pecificandu cele-ce s u n t a se d Romaniloru, a t r e cu tu cu vederea acele interese, adminis t ra t iunea fonduriloru din Carlovetiu nu se credea nici detoria , nici ndrep t i t a respunde acele interese ce ajungu sum'a de 23 ,220 fi. In acsta pr iv int ia comisiunea romana a s tarui tu a se telegraf in da ta ministrului si a cere deslegare resp. i nd rumare telegrafica speciale. Acst 'a s'a facutu ; romani i din a loru pa r t e m e a a u solicitatu, si astfeliu vineri in 8 noemvre sr 'a a sositu deslegare ministeriale, corespundiatr ia pre tens iunei romani loru.

Alte dificulti s'au facutu in pr i vint i 'a cameteloru dupa capi ta lu lu in bani, carele se a re t c a j a c u t u de la t impu lu resolutiunei imperatesci, adeca de la inceputu lu lui maiu a. c. incci, nefolositu in cas'a na t iuna le ; mai depa r t e in privinti 'a cameteloru restant i de la de-toriele p r iva te ce ni se cedeau si p r e cari res tan t ie t rebuia s le pr imsca r o mani i in t ipu de numerar iu ; in fine in pr ivint i 'a uno ru compensri dupa h r -tiele de statu si d u p a unele sume redi -cate an tec ipando .

Tote aceste dificulti au t r ebu i tu dela turate , pana a ajunge la ac tulu p r i -mirei, si ele to te s'au de la tura tu pr in ca-p a c i t n reciproce, in co'ntielegere fra-tisca, facendu si un ' a si a l t 'a pa r t e concesiuni ecitabil i .

La u rma s'a s tatori tu form'a docu-minteloru pen t ru adeverirea predre i si primirei asemenea pr in co'ntielegere

comuna, astfeliu, i n ctu s se economi-sedie spese si tacse de mii de florini.

Sumele pr imite dupa regularea tu -tu ro ru cestiuniloru si respect ive dubie-tt i loru ce se escasera s'au calculatu astfeliu :

I. Capitalulu de 300 ,000 fl. s'a ur -ca t u p r in interesele de la 1. Iuliu 1871 la 323 ,200 fl. v. a.

Spre acoper i rea acestei sume s 'au cesu :

a ) Oblegatiuni pr ivate , deplinu ipo-tecate , in valre do 247 ,650 fl.

(NB ! Dupa invoila t r ebu ia s pri-mimu 253 ,000 fl. in obliga iuni private, da r p re langa acesta suma nu se po teau complan interesele restant i , r obliga iuni fora interese res tan t i nu se aflau in fondu.)

b) interesele res tant i dupa acele oblegatiuni, 8 la numeru , facu : 26 ,244 fl. 50 c r ;

c) oblegat iuni rura l i ungaro-bana-tice, t re i piese in valre nominale de 26 ,250 fl;

(NB! Dupa invoila romanii erau oblegat i a pr imi numai 2 5 , 0 0 0 ; da r aces ta suma nu se potea compune din essis-t int i le oblegat iuni de as ta categoria, r d'alta pa r t e perderea ce aci s'a causa tu pr in pr imirea in valre nominale a plusului de 1250 fl. s'a compensatu prin rescumperarea in bani ga t 'a de ca t ra adminis t ra t iunea fonduriloru serbesci a unei asemenea oblegatiuni din cele lal te duue fonduri ale romani loru , to tu i n pret iu nominale.)

Aceste t re i postur i dau sum'a de 300,144 fl. 50 cr. v. a.

Restulu de 23 ,075 fl. 50 cr. s'a res punsu in numerar iu , adeca cu bani g a f a .

II. Fundus instructus dioecesis Ara-diensis s'a p r e d a t u si resp . pr imi tu cu tote actele adminis t ra t iunal i , mai i n t r egu in oblegatiuni p r iva te ipotecate, in valre to ta le de 8150 fl. 22 cr. v. a.

III. Fondulu seminarialu to tu asemenea, in valre de 2 0 2 3 fl. 68 cr. v. a.

S'a mai compensatu 600 fl. interese cari d u p a o oblegat iune p r i va t a erau respunse pan ' la finitulu lui dec. 1872 innainte .

Astfeliu va lrea t u t u r o r u celoru pr imite este i m p r e u n a ; 333,994 fl. 40 cr. v. a.

r spesele ce s'au facutu cu to te opera iuni le redicrei acestei sume sunt : 684 fl. Remanendu asi da ra aceste fonduri in rea lu de 333,310 fl. 40 cr.

Dispusetiunile ce vor fi a se face pr in adminis t ra t iunea ns t ra provis . din Aradu, le vom at inge a tunc i candu vom av fericirea d' po t repor ta si despre desfacerea fondur i lo ru colari din Buda-Pesta, ce pan ' acum mai ver tosu p e n t r u ne'nfacisiarea regu la ta a membri loru erbi nu s'a p o t u t u finalisa, in care pr ivint ia insa in u rm 'a inte t i r i loru ce s'au facutu p r in regimu, si si la pa t r i a reha tu lu d in Carlovetiu, spermu c curendu vom reui s ni a jungemu scopulu.

Totu de o da t a s'a combina tu cu adminis t ra t iunea fonduri loru din Carlovet iu acea mesura, ca din ambele par t i s se incunosciintiedie detorasii cari s'au cesu romani loru , despre acsta cessiune si s se indrume a respunde restantiele la adminis t ra t iunea romana din Aradu, si fiindu c res tant ie le s'au d a t u romaniloru in t ipu de bani g a f a , s li se anuncie, cumca acele r e s t an t i e de la 1. noemvre se pr ivescu de capitale scadiute si se vor comput la respundere cu cte 6%.

At t ' a este ce credemu de lipsa a aduce la conosciintia publ ica despre aceste fonduri, pr in a crora pr imire acsta causa s'a t e rmina tu finalminte.

Comitetulu din Sibiiu alu activist i loru romani din Ardlu

a indrep ta tu catra metropoliti i nos t r i ba-ronu A. Siaguna si Dr. Vancea o adresa in caus 'a conchiamri i unu i congresu nat iunalu, ca a l tu ra re la reportulu seu ca t ra publ iculu romanu . Ambele acte fiindu de mare impor tan t ia p e n t r u is to-ri 'a I rementr i loru politice ale Transilvaniei in er 'a domniei de as tad i a ele

mentului magiaru , le r ep roducemu aci, desi cam tardiu, spre sciinti 'a on. pub l icu alu nostru. Adres 'a suna :

E s c e 1 e n t i a ! Candu acestu comitetu, spre indeplinirea

punctului alu 2. alu programei conferintiei natiunali din 56 maiu, adeca de a ae stabili o procedere solidara in tienut'a politica a romaniloru din Transilvania prin unu congresu natiunalu si-a luatu libertatea prin adres'a din 7 maiu a. c. a Ve rog, ca se primii ambii Metropoliti natiunali conducerea causei natiunali si s luai intiativ'a pentru conebi amare unei conferintie generali ; am satisfacutu prin acesta rogare dorintiei unei mari parti a romaniloru transilvneni.

De atunci incoia s'au convinsu acestu comitetu, precum ori-ce romanu, c acea do-rintia este a tuturoru romaniloru, cci mprtirile fcute de catra cluburile natiunali locali acestui comitetu, dupa vcea diurnaleloru romane si alte esperintie fcute, toti romanii, fora deosebire de colre politica, dorescu solidaritatea si intielegerea comuna in unu congresu natiunalu; deci nu numai noi, ci potemu dice, naiunea Etrga Ve chiama pre Esc. Vstra, oa s o intruniti in unu oongresu spre stabilirea unei tienute solidari.

Amintimu dara cu attu mai mare bucuria, c Escel. Vstre ati primitu acea rogare a nstra carea s'a prefacutu in a tuturoru romaniloru din Transilvania si totu odat ati esope-ratu sl concesiunea naltului regimu, dupa carea congresulu are s se tiena dupa finirea ale-geriloru de deputai dietali, carea dj s'a apropiatu.

Deci pana acum nu s'a ivitu nici o pedeca in contr'a efeptuirei congresului natiunalu, si nici prin conferinti'a tienuta la Alba-Iulia in 2 iuniu a. o. carea a atinsu numai cestiunea participarei la alegerile dietali, indigitata in puntulu 1. aiu programei conferintiei romaniloru transilvneni din 5 maiu ; ba, toomai acestu incidentu, ce au aparutu in micarea politica a romaniloru, a doveditu sl mai mare necesitate pentru unu congresu natiunalu, precum ne-am esprimatu noi in manifestati>mea nstra din 23 Iuniu.

In asceptarea congresului, acestu comitetu, din partea s'a dupa promisiunea data in apelulu din 8/20 iuniu a. o. adresatu publicului romanu, a eliberatu unu materialu despre cuele si postulatele romaniloru, pre care avemu onre a Vi-lu substerne aici sub ./, carele s'a publioatu si s'a impartitu in tote locurile, spre a prepara pre poporulu romanu din Transilvania pana la tianerea congresului, fora de a prejudec noi prin acestu opu ctu mai putienu altoru preri a connatiunaliloru nostri.

Cu aceste descoperiri ne grabimu a ne adresa catra Esc. Vstre vediendu, c alegerile dietali se apropia de finitu si c chiamarea congresului se face urgenta.

Precum in prim'a nstra adresa, asia sl acum lasmu acsta conchiamare, modalitatea, loculu si tote cele mpreunate ou acstacestiu-ne, la intielept'a judecata a Esc. Vstre ; ni permitemu inse, a ne descoperi in privinti'a modalitatei conchiamrii o prere a nstra, neprejudecatria, si adeca, de a se oonohiam la congresu : 1. toti fortiii membri ai congre-seloru natiunali din 1861 si 1863, si pre langa acesti-a 2. a tramite fie-care jurisdictiune politica, prin clubulu ei natiunalu cte 23 membrii acreditai. 3. a se invita sl deputai romani; ce vor fi alei pentru dieta, eugetandu c acsta modalitate de o parte ar aprob bun'a intielegere ce domni mai inainte in naiune si intre conductorii ei, ar esprim ncrederea in brbaii, cari au promovatu caus'a natiunale si in aotele loru ; ra de alta parte ar av ocasiune a reprsenta pre naiune in congresu attu inteliginti'a cea vechia si esperta in cuele natiunali,ctusl o sucrescintiei nua a ei.

* *

*

Reportulu comitetului este acest'a: Catra publiculn romanu !

Dupa o ndelunga ateptare zadarnica, ce se va justifica mai la vale, subsemnatulu comitetu alu conferintiei natiunale tienute in Sibiiu la 56 maiu a. c , dupa devisa sa de a nu asounde afacerile sale in caus'a natiunei, se simte indemnatu a d publicului romanu urmatoriulu reportu despre lucrrile sale si a-si ehiarific pusetiunea sa.

Este cunoscutu, c comitetulu acest'a a primitu sarcin'a, de a pune in lucrare progra-mulu de activitate alu susu amintitei conferintie si adeca :

1. a ifflistnn pe romani s participe la alegerile dietali ;

2. a midiloci apoi prin Metropolitii na-tiunali convocarea unu congresu spre statorirea unui program natiunalu si a solidaritatei.

Soopulu oe l'am urmaritu prin aceste ac-iuni au fostu, de o parte, aperarea drepturiloru natiunei si a prtiloru ei, cu midiloce legali, ra de alta parte, impa-area intereseloru si pretensiuniloru natiunei romane cu sistem'a domitria in statu ; fiindu noi convini, c nu-mai acsta direciune politica pt s fia salutari pentru romani in tempulu si in impre-giurarile de facia.

Attu tendintiele ctu sl lucrrile nstre se vedu limpede din actele comitetului, publicate pana acum, si anumitu din protocolulu conferintiei din 56 maiu si adresele ndreptate catra ambii capi bisericescei natiunali (publicate in nr. 36 Tel. Rom.*) ; din apelulu acestui comitetu din 18/27 maiu (nr. 40 Tel. Rom.") ; din hartiole nstre ndreptate catra cluburile naionali si alte instruciuni catra inteliginti; din manifestatiunile comitetului din 8/20 iuniu si din 24 maiu (5 iuliu) nr. 47 si 51 T. Rom."; si in fine din elaboratulu comitetului despre Caus'a romana la 1872," ca materialu pentru unu program natiunalu, pe carele attu in diurnale ctu sl in brosiuri l'am impartasitu publicului romanu, spre a-lu prepara despre cuele natiunei pentru asceptatulu congresu natiunalu.

Cu tta acestea tendintie bune si lucrri neobosite pe cari cu consciintia curata si liniscita le supunemu judecatiei opiniunei publice si a istoriei si pre langa tote midilo-cele nstre morali, cci de alte midiloce noi n'am dispusu totui nu ne-am potutu bucura pana adi de resultatulu doritu.

Pre la inceputulu alegeriloru dietali'cea mai mare parte de romani, mai in tote eercu-rile electorali er preparata si dechiarata pentru activitate si participare la alegeri.

Dupa ce inse, toomai in decursulu aleg3-riloru, o conferintia conchiamata de catra 3 brbai pre 27 iuniu a. c. la Alba-Julia s'a enunciatu rasi pentru remanerea romaniloru in passivitate, apoi se scie pretutindeni c au urmatu intre alegatorii romani astfeliu de confjsiuni, cari au produsu astfeliu de resultate, de cari se rusinza fie-care romanu adeveratu. (In adeveru se rusindia. Albina.")

Intielegendu acestu comitetu, c pre ! langa tt din nou dechiarat'a passivitate, rasi

cu ocasiunea acelei conferintie, vre-o 34 brbai, cari au fostu si suntu conducetorii ideiei de passivitate absoluta, s'au intrunitu in o con ferintia privata la Blasiu, si au intratu in nes-cari pertractri despre cuele natiunali cu Escelinti'a Sa diu ministru-presiedinte, inaltu carui'a i-au asternutu sl unu memorialu, am crediutu si am asteptatu, c acelea lucrri se vor impartasi publicului romanu, c acest'a si cu toii dimpreun s scia, ce se tractza despre elu, si noi s ne scimu orienta in afacerile nstre, ca nu cum-va sl aci s apar colisiuni.

Dupa ce despre tote acestea nimio'a nu a strabatutu la lumina, si voindu acestu comitetu a pasi la indeplinirea punctului alu 2 alu programului conferintiei din 5i6 maiu, in privinti'a congresului natiunalu, a crui tienere er dejconcsa de inaltulu regimu, comitetulu in o siedintia a sa a invitatu si pre on. dnu Elia Macelariu, ca pre unu primu oonducatoriu alu passivitatiei si membru alu amintitei conferintie de la Blasiu, carui'a i s'a impartasitu fratiesce scopulu comitetului, si s'a rogatu a ni d desluciri, ca re nu s'ar altera conchiamarea congresului prin lucrrile si initiativ'a luata de catra acei 3 - 4 brbai la Blasiu, oa s evi-tmu ori-co conflictu in cuele natiunei.

Primindu noi dechiaratiuni multiumitrie, si ca adeca congresulu este de toti doritu, si lucrrile conferintiei de 34 brbai ar fi afaceri mai multu private ale loru, nu au intar-diatu comitetulu acest'a a se adressa cu rogarea de dto 10/22 iuliu 1872 (publioata mai susu Red.) catra ambii. Metropoliti natiunali, pentru convocarea congresului.

Escelentia Sa Archiepiscopulu si Metropolitulu ndreiu Baronu de Siaguna, primindu rogarea, ni-a impartasitu, c fora amenare se va pune in contielegere cu colegulu BOU ESC. Sa Metropolitulu Dr. Ioanu Vancia, comunicandu-i sl o modalitate despre compuuerea congresului. Inaltu acest'a insa dupa unu scurtu tempu a resorisu, c dupa oe cursulu trebiloru natiunali la dor in ti'a mai inalta (?!) a luatu alta direciune prealabila, e de parre, o inca nu a so.

situ tempulu o s se conohieme adunarea natiunala preatinsa.

Am asteptatu dara, ca din partea acelora brbai, o ari au intratu in aoeste tractatiuni eu inaltulu regiinu, s fimu noi, su publiculu romanu incunosoiintiati despre resultate, spre a ne pot orienta in ulteriorii nostri pasi, pre cari am aflatu eu cale mai bine a-i amena, de ctu c s se mai nasca noue confusiuni si neintie-legeri, cci cuprinsulu amintitului memorialu alu celoru 34 brbai, nici pana astadi nu ni este cunoscutu.

In cele spuse pana aici se justifica intar-diarea nstra. Dara totu odata de aci se va convinge fie-care romanu adeveratu, c pusetiunea acestui comitetu a devenitu attu de grea, inctu elu nu mai pt lu responsabilitatea a svpra-si, pentru nereesirea programului seu.

Pre langa aceea, c comitetulu nu a sla-bitu din activitatea sa, precum nici pre viitoriu nu se va abate de la prinoipiele sale, ci va fi totu de una gafa a lucra pentru realsarea loru, dca naiunea 'lu va rechiam si inteliginti'a romana i va d concursulu ei ; totui oomitetulu, facia de criticele si tristele impregiurri, in cari se afla romanii, nu au lasatu din vedere nici odata acea precautiune, ca se evitez'e ctu se pt ori-ce nue confusiuni, nue neintielegeri si nue stricatiuni in cuele natiunei, cci nu ambiiunea sa in lucrrile sale, ci cugotulu curatu, de a conlucra spre mbuntirea sortei poporului nostru, pre ctu ni ajungu poterile, iubirea de causa natiunala, si sinceritatea catra conatiolalii nostri, ne-au domnitu pre noi.

Lasmu dara s ne judece pre noi, si pre adversarii pareriloru si principieloru nstre, naiunea insasi,

Sibiiu, 19/27 oct. 1872. Paulu Dunca, m. p. Dr. Ioanu Borcia, m. p.

presiedinte. vice-pres. Dr. Hariu Puscariu, m. p.

notariu.

Langa Versietiu, in opt. In nrulu 81 alu acestui multu stimatu

diuariu am cetitu unu articulu, in care mai multi dintre fraii invetiatori compatimescu pe bravulu invetiatoriu Josifu Miocu din Brosteni, adaugendu o comun'a, in frunte cu eschisulu invetiatoriu Grema si cu preoii de acolo, vor s-lu alunge si s aduc pe satnulu loru de invetiatoriu. Asemenea suferu invetiatorii cei bravi mai n tote comunele in cari unii nemernici, lingusindu-se la steni, acetia, neprice-pendu c ei sunt cei amgii si retaciti, ii candidza pre ei cari porta numai numele de invetiatoriu, dar cu dreptu cuventu trebue se ne rusinmu a li esprim acelu multu insemna-toriu nume, cci unii ca acetia fia apti su nu devinu alei numai pentru c BCU se ama-gsca cu promisiuni d'a servi cu mai pucina l fa, su pentru c sunt nscui in locu, si pre asia numitulu Alvalucu." In inveoinat'a comuna N. inca se afla unu astfeliu de invetiatoriu, care numai prin intrigi caut s se faca placutu poporului, numindu-se si asemanandu-se cu Licurgu !! (Ddieu scie de unde a auditu densulu acestu nume, cci nu potu supune c elu ar fi studiatu Btori'a Spartaniloru, de ra ce nici nu soie bine ceti.)

Apelu la bravulu nostru poporu s nu asculte de astfelu de nemernici ci s-i alunge si cu furcoiulu s-i scta din satu, cci aceia vor s-i tiena in intunerecu si nesciintia, precum ei sunt si orbeca in intunerecu ca vai de ei. Apoi scimu din esperinti'a de tote dilele c colari buni numai de la invetiatori calificai potemu capet.

In specialu fruntaii din comune cari sunt de vdia la poporu si crora li jace la inima cultur'a si luminarea poporului, se alunge pre acei farisei B insielatori ai poporului.

Unu amicu alu invetiatoriloru buni.

Bolduru, (langa Lugosiu,) 23 octom. Cu simpati'a unui adeveratu printe ve

demu, pr stimate die Redactore, c ascultai lamentrile ce ne inadusiescu pe tta diu'a cu tote c in acelu estrasu din nrulu 83, din core-8pundinti'a nstra relativa la imprumutulu ce unii meni vreu s obtrudj comunei n3tre, nu se fac amintire despre acea ce fie-care membru alu comunei cu cea mai mare sete ascept ; totui suntemu forte multiumitori. Noi am tostu atinsu in aceea coespundintia si cum diu fispn alu nostru ni-a promisu de trei ori la rogarile lstre pe onrea lui de fo'ispan (!) c va esmite una comissiune pentru a revid cass'a comunale si pentru a constringe pe judele corn. de a-si d computulu de pre toti anii functiunei

sale, cci noi reprsentant comunei indaru l'am provocata de multe ori ; trecu insa dile, trecu septemani si luni si acea multu dorita si ateptata comissiune n'o s ni mai vina.

Acum o alta plaga ne ataca, de si acst'a nu se pt pune in comparatiune ou nenorocirea carea ni aduse judele cu notariulu, de candu ei domnescu in comun'a nstra firesce protegiatt de stepanirea mai nalta 1 Dar candu noi ca cretini dreptu oredintiosi ai anticei biserice orientale, vedemu cu ochii cum chiar capii bisericiloru comitu sacrilegiu, candu ne vedemu atacai si in autonomi'a nstra biseri-csoa colara ni vine a ne'ndoi c mai este in lume dreptate, si vr'o frica de pecate.

Nu e destulu c stepanirea politica ni ataca libertatea, ci sl cea bisericsca nu ni d pace 1 Par' c cine scie ce blasteme zaCu pe comun'a nstra !

On. publ. cetitoriu va fi sciindu pr bine c dupa organisarea cea nua a parochie-loru o comuna carea numera pana la 15 sute de suflete, numai unu parocu pt av, ra daca pestrece acestu numeru, unu parochu si unu capelanu etc. asemenea va fi scriindu c parochulu s fia dotatu cu unu salariu celu putienu de 400 fl. v. a. etc. Comuna nstra numera insa abi 1050 de suflete. Noi ce e dreptu, cu cea mai mare cldura am imbraco-siatu decisulu sinodalu eparchialu in carele apriatu se decreta reducerea parochieloru.

Cu att'a mai mare si justificata ni este indignatiunea., candu vedemu c abnormitatile si arbitriulu de pre timpulu ierarchiei serbesci sporesce si 'nfloresce. S'a incuibatu coler'a de absolutismu si de particularismu in tote patu-rele societii ; toti de susu si de diosu, de la om-nipotintele Lnyay pana la unu nemernicu jude comunale, toti pecatuescu, belescu si asuprescu pre bietulu poporu. Intrg'a nstra comuna este pentru intretienerea numai unui preotu. Judele corn. doresce insa sl unu alu doilea, se adresdia Eppului, si eppulu implinesce dorin-ti'a lui pentru mai scie Ddieu pentru ce. Soimu insa caus'a de ce faimosulu jude ambla in ruptulu capului pentru a ingreui comun'a cu alu doilea preotu.

Este caus'a pecatului, a mrturiei false ce a iacutu contra bunului preotu, pe care deci ac nu-lu pt suferi de pas tori u sufletescu alu seu.

Eta, cum pentru unu omu se calea autonomi'a unei biserici strbune, recascigate cu sudori de snge de meteorii natiunei nstre romane.

Ni s'a tramisu, fora de av lipsa, fora de concursu, fora nemicu, contra legei, cu datulu 6 apriliu a. c. nru bis. 288 mai unu preotu, carele a functiunatu de cinci ani in alta parochia, si unde si de presentu funotiunza, la noi inse vine spre inspectiunare numai candu i place si de-a lucra sesiunea parochiei vacante. Si spre ce scopu ? spre molcomire dupa cum suna acelu ordinu a partitei iritate contra preotului I. Jucu !

Dar ce felu de partita iritata ! ? re unu omu face o partita? se pt re ca ur.u jude com. se amagsca pe unu eppu?! Pr bine sciu omenii c pre nedreptu a fostu intemnitiatu bravulu nostru preotu I. Jucu. Seraci'a si amarulu ne-a cuprinsu intru tte. Omenii sunt indestuliti cu unu popa ; acest'a ne inde-stulesce pre toti si inca forte bine !

La noi nici nu se potu sustiene duoi preoi de re ce la noi s'a usuatu din vechime de la mosi strmoi, a nu se d adulu (birulu preotiescu) si venitele de la abia 11 sute suflete si inca in anii ceti rei, candu omenii singuri nu au oe manca, prin urmare nici pe funciuni, nu c nu vru, ci n'au de unde d popei. Apoi se ni mai dorimu noi inca unu popa? ar fi pr ridiculu! Noi am fostu si suntemu pentru reducere, n'avemu lipsa de duoi popi.

Si apoi diu eppu ar face bine se nu cam dee audiu la cele ce vorbesce judele si consotii sei de pe la Lugosiu, cci acele sunt mintiuni gole ! Era pre noi s nu ne mai infeste cu acelu trasu impinsu, coi suntemu destulu de necjii cu altele; caute densulu, ca mare sacer-dote alu lui Cristosu, a pstra legea mai cu ri-gorositate si s-si retramita capr'a in staululu de unde vre s fuga, c noi n'avemu lipsa inca de unu popa! Dar cu tte voimu in faci'a on. publicu a -lu face atentu la -ii Stat. org. si la conclusele sinodale in privinti'a reducerii parochieloru, ca s nu fia retacirea din urma mai rea de ctu cea d'antaiu ! Celu ce are urechi auda, si celu ce are minte in-tielga / Unu reprsentante in numele

celoru diece.

Brosceni, langa Oravitia, in opt. Onorabila Redactiune! In numerulu 81

alu multu pretiuitului dvstre durnalu, mai multi invetiatori" de langa Oravitia se ncerca a informa pre marele publicu alu Albinei," cumca venerabilulu senatu seolaru alu diecesei Caransebesiului a ordinatu inouisitiune contra invetiatoriului Josifu Miocu in urm'a denun-oiatiuniloru tendentise" ale unoru fruntai din comun'a Brosceni, cari uneltiri ar fi aflatu spri-ginu sl in preoii locali.

In ctu pentru procedur'a ven. senatu seolaru si nfruntrile ce i se facu in numit'a oorespondintia, lasu ca s se respunda atare membru alu aceluiai. C inse dnii mai multi invetiatori" plansorile nstre juste le reducu la denunciari tendentise, bagatele, si intrige tieranesci" cari termini si espresiuni, intre parantese disu, semna multu cu cele ale domniloru egemoni, candu vorbescu de poporulu nostru si de caus'a lui cea snta vinu cu permisiunea onorabilei Redactiuni s-mi facu in numele acestoru fruntai si a intregei comune, oeservatiunele mele ; sperandu c veti binevoi a-mi d ospitalitate in colonele pretiuitului Dvstre durnalu.

Traimu intru adeveru intr'unu tempu fatalu, precum se dice sl in corespondinti'a din cestiune, candu nime nu-si bate oapulu cu cercarea mai de aprpe si essaminarea de amarun-tulu a cutarui lucru, ca s se pta convinge si s-si ctige cunoscintia lmurit despre densulu. omenii tempului nostru ni se paru pr comodi, se lasa condui de antai'a impresiune. Scriu, vorbescu si lucra dupa cum li dicta mo-mentulu. Asia mi se pare a fi luoratu sl dnii mai multi invetiatori." Cci dca luau lucrulu mai soriosu si nu se lsau condui de afectulu colegialu, a buna sma nu esiau in publicu cu unu articlu, din motive ce vatam pe poporu s apera o causa cu totulu nedemna.

Invetiatoriulu Josifu Miocu este de siepte ani in comun'a nstra. Ce se atinge de testimoniale sale ludabili",nu potemu dice nimicu. Elu a fostu denumitu de invetiatoriu la noi, prin urmare n'au ajunsu in manele poporului ca s pta lu cunoscintia despre ele. In ctu inse despre portarea morala si politica a unui bar-batu de funciune si cu deosebire a unui invetiatoriu, mi se pare c numai acelu poporu pt judeca dreptu, in midiloculu cruia traesce, naintea cruia 'si deplinesce functiunele sale si cu carele ein nemidilocita coatingere, Si noi scimu c portarea invetiatoriului amintitu, a invetiatoriului nostru, nu a fostu buna. Acum dupa ce comisiunea investigatria si-a finitu lucrrile sale, nu mi se va pot dice c voescu s preocupu, dca aducu la cunoscintia publica portarea morala si politica a invetiatoriului nos-tru Josifu Miocu.

In decursulu celoru siepte ani, ce invetia-toriulu numitu a pretrecutu intre noi, n'a aflatu de demne casele nstre a le cerceta, ci a intre-tienutu relatiuni cu jidovulu din locu. Si dca aoeste relatiuni ar fi de o natura onorabila, nu ne-am poticni in ele, pentru c nu suntemu dedai si n'avemu dreptulu a restringe cuiva libertatea personala. Dara candu s'a doveditu c acele relatiuni sunt de o natura neonesta, candu suntemu convini c prin acelea se va-tema onrea brbatului, candu sl colarii sati-risidiandu dieu c acele relatiuni se intretieu numai pentru jupans'a balabusta," atunci dnii mai multi invetiatori" ne vor iert dra c am fa;utu noi fruntaii comunei paii necesari ca s incete scandalulu si s se stirpsca cui-bulu nemoralitatei din comun'a nstra.

Nevinovatulu invetiatoriu cu portare buna* pre langa acst'a mai posiede si alte vir-tui ludabile. Dsa a primitu banii de la prinii duoru prunci pentru ca s-ii invetie pre acesti-a cele optu viersuri (glasuri) si au trecutu dej ani si banii s'au dusu, ra pruncii nu sciu nici pana acum nimicu. Si dca prinii insie-lati cutza a se vaet unde-va, indata sunt timbrai de maliioi, sfetnici, intrigani de la tira" etc.

A trei-a virtute ludabila a invetiatoriului nostru este ea densulu a comisu pecatulu, oa se nu dieu crim'a, de a menatu pruncii de scla a casa si a primitu in loculu loru pre fraii loru mai mici, cari inca nu erau apti pentru scla si acst'a a facut'o dlui pentru bani, precum s'a doveditu naintea comisiunei investigatrie si precum se va mai dovedi, dca va cere necesitatea. Si dca preoii locali se punu in capulu trebei pentru ca s curme abusulu sunt spriginitori ai uneltiriloru tieranesci !"

Dara nu sum inca gata, mai am de a re-

porta unu oe importantu. Cinismulu acestui d. invetiatoriu nu are margini. Nimicu nu i e santu, fie-care midilocu i-e bunu, numai se ajungu la scopu. Elu a indemnatu pe soci'a sa se ese naintea comissiunei investigatrie si s denuncie c unn preotu din locu i-ar fi teutatu fidelitatea si onrea casatorsca. Noi ounscemu insa pe preotulu nostru; e unu caracteru solidu si onestu si pucini preoi sunt in giurulu acest'a casi densulu. A respinsu acsta insinuatiune neruinata intrg'a comuna ou dispretiu si indigna-tiune ; si o respingu sl eu in publicu, ca pe o apuctura condamnabila.

Din cele espuse, on. publicu cetitoriu se va convinge c ce bagetele au fostu plansorile nstre, ce meritu au dnii mai multi invetiatori cu corespundinti'a loru si in a crui parte este intrig'a, uneltirea.

Finesou ou observarea ca dnii invetiatori s nu pr alerge in publicu cu corespundintie spre aperarea colegiloru sei pana oe nu se vor informa pe deplinu, c atacatulu merita re su nu aperarea loru, cci altmintrele vor apare naintea poporului ca prtinitori ai reului, de ceea ce s-i fersca Ddieu.

Achimu Berceanu jude comunalu.

Din Toronictlu, in opt. (Reflesiune la banchetulu eppescu din

Bocsia.) Cu multa curiositate cetii in nrlu 80 alu multu pretiuitei Albine, despre petrecerea II. Sale Eppului Popasu in Boccea-mont. cu ooa-siunea adunrii generali a invetiatoriloru din dieces'a Caransebesiului, si me simtiamu forte ferice la inceputulu corespundintiei, cci supu-neamu c II. Sa oa romanu si totdeodat ca ar-chipastoriu si capu alu consistoriulu diecesanu, resp. alu senatului scolariu, aflandu-se in me-diloculu invetiatoriloru, se va interesa cu sufletu si cu inima de unu adeveratu printe si va dori a se convinge despre obstaculele ce ob-vinu din partea inimiciloru invetiamentului nostru poporalu, si despre dificultile ou cari se lupta partea cea mai mare a invetiatoriloru confesiunali ; dar deodat me prinser florile candu vediui c II. Sa sl acestu timpu l'a folositu de ocasiune binevenita spre a se recomenda guvernului magiaru attu de dusimanu na. Trista epocha pentru sclele si invetiatiorii confesiunali, sl mai trista pentru biserio'a lui Cristosu ai crui servitori s'au facutu propagatori de nemorala, asociandu-se su mai bine dicendu tereindu-se naintea unui guvernu stigma-tisatu de coruptu si corumpetoriu si nefericito-riu de popra chiar sl de catra Unguri.

Suferimu si patimimu necasuri din partea guvernului, dar apesati inoa din lganu de inimici seculari, le suportmu ; insa necasurile devinu nesuportabili oandu vedemu, ca insisi aceia, caroru li-e conorediuta conducerea invetiamentului in BOlele nstre oonf. ne vindu d'a valm'a pentru misielele loru scopuri personali.

Comun'a biser. din Bocsia onorza pe marele seu spe cu conductu de fclii, r elu

.multiamesce in publicu impilatoriului guvernu magiaru si nu- se sfiesce ca episcopu romanu gr. or. a mini naintea lumei c acestu guvernu se ingrigesce di'a si nptea pentru prosperarea scleloru nstre confesiunali.

Atragu insa ateniunea eppului Popasu precum si a altoru superioritti bisericesci si colare, Ia fatal'a sorte ce ne amenintia sclele, si la nesatiulu guvernului carele dupa ce va nghii sclele, 'si va intinde ghiarele si in biserica si srtea scleloru va lovi clerulu si bissric'a sl mai crancenu. Caveant Consules, da :a pre astfelu de conducetori ii mai potemu numi con-s uli ! Unu invetiatoriu confes.

Cetimu iu Gazet'a Transilvaniei : Spre orientare :

Ca Asociatiunea transilvana cu ocasiunea publicriloru de concurs la stipendiale si ajutriale sale, pe viitoriu s pta cruti spesele ce le-ar av cu solvirea tacseloru de insertiuni, comitetulu aceleia de aci ncolo va publica atari concurse in organulu seu oficiosu Transilvania," ce apare ac de cinci ani in Brasiovu.

Ni place a spera, cumca Redactiunile darialoru nstre natiunali, precum pana aci, asi si pre viitoriu vor binevoi a reproduce atari concurse in colonele darialoru ce redac-tdia."

Reflectmu pre onorabilulu comitetu alu asociatiunei c: este o contradicere intre a publica cestiunatele concurse numai in Transilvania" pentru crutiarea speseloru si intre ce-

rare ca s le publice sl oele laite diaria dupa Transilvania." Reflectmu mai de parte c noi, de cte ori ni s'a cerutu, am publicatu atari concurse pururi gratis si dca alte Redac-tiuni natiunale n'au urmatu asemenea, vin'a va fi de bunasma la onor. comitetu. Reflectmu in fine c, celu mai eorespundietoriu espediinte ni se impare a fi, ca atari concursuri s se tra-mita de adreptulu tuturoru Redactiuniloru, apoi fi'a oficiale a asociatiunei s le publice in modulu ei ofioialu, r cele laite Redaotiuni s le publice numai cte o data intre varieti. Acst'a nu costa nemica. A le reproduce din Transilvania" nu este in demana, pentru c de comunu RedaotiUnile n'au timpu nici d'a lu cunosciintia despre concursele publicate prin alte foi.

In caus 'a Propagandei," su dupa nu'a numire , a Daciei

Traiane" din Roma, ne afimu intr'o mare perplessitate.

Domnii si eei ce au binevoitu a prenumer prin noi, si cei ce au prenumeratu de a dreptulu, mereu ne intrba c ce e, de nu mai vine ? Nu li vine nici unu numeru ! Si unii ni ceru chiar banii jndereptu. Din Roma rasi ni se scrie cintregu cursulu acestui anu se va tipri intr'unu volume si acest'a ctu de ourendu se va tramite tuturoru prenumeratoriloru si va fi de unu contienutu, carele de securu va multiumi pre toti; cerendu-ni-se insa cu intetire tra-miterea sumei adunate la noi in tipu de prenu-meratiune, fiindu c trebuinti'a de bani este forte mare ! !

Noi pricepemu pe domnii din Roma si numai att'a ni pare forte reu, c domnialoru in privinti'a baniloru au ajunsu a semti att'a trebuintia de acei cti-va florini ce s'au adunatu la noi !

In faci'a cererei loru totui noi asi credemu c cei-ce ni-au tramisu bani de prenume-ratiune pentru acea fia periodica, ni-ii au tramisu pentru ca s-ii iuaintmu la Redactiunea fiei, si asia ori ctu ne,am socotitu, in fine a trebuitu s ne decidemu a-ii inaint.

Dupa cum se vede din darea nstra de sma in nrii Albinei 66, 67, 69, 71 si 75, si din rectificarea concerninte in nrulu 76, sum'a in-curaa la noi de la adresele acolo insirate, a fostu 41 fl. De atunci ni-au mai sositu 3 fl. sub a-dres'a: Nicol. Celigradeanu, ospetariu per Fest in ETateeg; deci in totale 44 fi. v. a. Acsta suma am spedat'o la Roma sub adres'a: Administrazione del giornale romano Dacia-Traiana" in Roma, piazza Borghese, pesso la typografia Giuseppe Aurelii.

Att'a este ce ne semtimu detori a lamuri, | attu domniloru interpelanti de diosu, ctu si celoru din Roma.

V a r i e t i . = (La cursurile pentru instruciunea

adultiloru) trebue s ne punemu cu umerii toti cti avemu la inima cultur'j poporului romanu : preoi, profesori, doceni, notari, cantori si orice altu mirnu inteligente. Cetirea, j scrierea, computulu, geografi'a si istri'a s fia obieotele j 3 fl. de individu si consoiinti'a binefacerii si a meritului catra patria si naiune nu sunt ndemnuri de ajunsu?! Asi s ni ajute parin-tele luminii, cum ne vomu impulp !

= (Amiculu poporului,") ca-l endar iu romanu pre anulu 1873, redesu si eda tu de diu Visarionu Romanu, a esi tu de sub t ipar iu si se p t cape t de la locur i le indicate in avisulu ce-lu ala-tu r mu acestui nru. Limb'a si st i lulu adeve ra tu romanescu in care se t ratdia-diferite t eme in aces tu calindariu, sun t destule mot ive ca fie-care romanu s-si p rocure Amiculu poporului."

Versamentulu alu IV. pentru gimnasiulu nostru din Bradu.

In urm'a apelului nostru pentru ajutora-rea gimnasiului din Bradu au mai incursu la subscrisulu urmatriele sume de la urmatriele adrese :

Din Beiusiu, prin diu Georgiu Vasilie-viciu, protopopu: Dnii Georgiu Vasilieviciu, protopre8viteru 5 fl. 40 cr. Demetriu Negreanu negutiatiu 3 fl ; Teodoru Fasie, adv. 2 fl ; Joane Dudulescu, lum'nariu 2 fl ; Stefanu Potoranu, subjude reg. cerc, Dioniaiu Poynar, jude reg. prim. cerc, Paulu Papu subpretore, Mihaiu Cosm'a, vice-not. opidanu, Petru Cociu, epitr.,

Gavrilu Cosma, Teodoru Ardeleanu, Teodora Papu, Vasiliu Parteniu Papu, Antoniu Di-triohu, Georgiu Breaneu, Paulu Botnariu, Ge-orgiu Papu, cte 1 fl ; Josifu Molnaru 80 cr. ; Joane Pantea 60 cr ; Vasiliu Sferlea 50 cr ; Petru Toica, Nicolau Cristea, Demetriu Mihali, Joanu Lazaru, Mihaiu Pantea cte 50 cr ; re-cine 20 cr. Sum'a totala 30 fl. v. a.

Prin diu notariu comunale Georgiu Popu s'a adunatu de la poporenii comunei Poiana-Sarata (Ssmez) sum'a de 4 fl. v. a.

Din Borosineu prin diu Floreanu Varga, jude reg. : Dnii Floreanu Varga 5 fl ; A. Moise Curtutiu de Cultoru 2 fl. Sava Fereu, subjude cerc. reg. 5 fl ; Kabdebi Jnos, rigorosante de medicina, 50 cr ; Juliu Krlitz 1 fl ; Georgiu Varga 2 fl ; Aureliu Petroviciu 2 fl ; N. N. 2 fl; Aloisu Smekar, Paulu Burgau, jude in Soco-dorn, Grigoriu Ambrusiu, Joane Savonescu, Petru Chirila cte 1 fl. Joanu Suciu, not. com. 3 fl. ; Flore Codreanu, primariu, Mihaiu Sier-banu, jude prim., Ioanu Toponu, Lucretia Toponu nasc Miora si Dimitrie Tiucudianu, si Cristina Codreanu nasc. Ciorogariu, fcte 1 fl ; Dimitrie Mornaola, Petru Zoldetia si Hirsch Bla not. cte 50 cr. Sum'a totala 35 fl. v. a.

Din Sibiiu prin diu Jacobu Bologa cont. aulicu 5 fl. v. a. Pentru a cunosce isvorulu acestei sume, lasu se urme epistol'a dlui Jac. Bologa din cuventu iu cuventu. Ea sun'a :

Pr stimate Domnule! Bravulu nostru artistu comicu si cantaretiu J . D. Jonescu din Galai, a datu in 10 ale lunei c. in teatrulu de aici una representatiune estraordinara in bene-ficiulu gimnasiului nostru din Bradu pentru in-curagiarea Iiteraturei romane si aretandu-me dupa aceea, mi-a descoperitu, c din venitulU acelei representatiuni, dupa detragerea spese-loru avute, a resultatu pentru numitulu gim-nasiu sum'a de 50 fi. adeca cinci dieci de fiorini in v. a. asi, ea in favrea acestui gimnasiu a renunciatu cetatea Sibiiul.ui ca proprietaritia a teatrului, la 15 fl. in m. a. pre carii de altmin-trelia i i dens'a dupa fie-care representatiune, ra orsiestrulu condusu de cunoscutulu miestru in musica Motti a lasatu 5 fl. m. a. din compe-tinti'a sa de 15 fl. pentru acestu scopu filan-trropicu.

Totu una data imanuandu-mi domnulu Jonescu acei 50 fl. me pofti a-i inaint eu la loculu destinatiunei loru.

Tramitu deci ou asemnatiune potala prin posta de mane la adres'a DTale sum'a amintita si Te rogu a face ca s se publice primirea ei in diurnalulu Albina."

In fine primesce etc. Jacobu Bologa m. p." Prin diu M. B. Stanescu dnii M. Basiliu

Stanescu 2 fl ; Josifu Botto 50 cr ; Corneliu Ratiu not. 50 or ; Sum'a 3 fl. v. a. Din acsta suma estragendu-se postportulu de 5 cr. remane pentru gimnasiu sum'a 2 fl. 95 cr.

Prin diu Dariu Puticu s'a tramisu sum'a de 10 fl. v. a. votata de adunarea generale a reuniunei invetiatoriloru din tractulu Lipovei.

Din Temisira, prin diu Paulu Rotariu 11 fl. v. a. Numele contribuitoriloru acestei sume s'au publicatu in Albina" nrulu 82 an. 1872.

Din Sibiiu prin diu J. Popescu protopres-viteru dnii J. Popescu 10 fl ; Petru Albu pri-mariu 10 fl ; Bucuru Cioranu 5 fl ; Okgman ne-desoifrabile 2 fl ; Maniu Droou juratu 10 fl ; M. Cuirianu 2 fl ; Buouru*Hoadre 2 fl ; M. Vidrig-hanu 1 fl ; Muciu 5 fl ; Joanu Ciucianu 2 fl ; Vasilie Blocu 2 fl ; Stanu Marinu 1 fl ; Comanu Mitrea 1 fl ; Petru Hoadria 5 fl ; Aleman Dan-caaiu 1 fl; Emili anu Cioranu 2 fl ; E. Brotte 10 fl ; S. Popoviciu 2 fl ; J. Romanu 1 fl ; Jonu Poplacenulu 2 fl ; Vasilie Drocu 1 fl ; Bucuru Duncusiu 3 fl ; Bara Bucuru 2 fl ; Petru Sim-tianu 1 fl ; Petru Aronu 1 fl ; Jonu Brutu 1 fl ; D. Ambosianu 50 or ; Sierbanu Cioranu 2 fl ; Savu Ribariu 50 cr ; Nicolae Drocu 1 fl ; Oprea Brote 50 cr ; E. Pasou 50 cr. S. Dancasiu Anioa 1 fl ; Aleman Brutus 2 fl ; D. Vidrigiunu jun. 1 fl ; Petru Dratomiri ] fl ; Comun'a Resinari 20 fl. v. a. Sum'a 115 fl.

Sum'a acestui versamentulu alu IV face 257 fl 95 cr. v. a. Sum'a versamentului I pu-blicata de subscrisulu face 212 si 1 ^ de 10 franci. Sum'a versamentului alu II este de 100 fl. 40 cr; ra sum'a versamentului alu III e de

Cumperare si vindere precum si schimbare de totu felulu de papire de statu.

obligaiuni de prioritate, sortiuri, actie de drumuiu de feru, de haute si industria.

Escomptare de cupone, Comande pentru burs'a c. r.

se essecuta pre bani gata seu o capara de 10%. Totu felulu de sortiuri

se vinda pre langa solviri in rate lunarie de la fl. in susu.

428 fl. 24 or. v. a Asia dara contribuirile oon-traae pana acuma de subscrisulu dau una suma de 998 fl. 59 cr. v. a.

Baia-de-Crisiu, in 4 nov. 1872. Georgiu Secula, advocatu.

Redactiunei acestei foi a tramisu dn'a A. Tempea din Toraculu-mare 5 fl. pre langa ur matri'a epistola :

Multu Stimate Domnule Redactoru ! Aci in aclusu am onre a Vi tramite pen

tru gimnasiulu de la Bradu colectaii 5 fl. v. a. del urmatriele dmne contribuitrie : Anna Marcoviciu, Julia Miulescu, Catarina Negronu, cte 1 fl. v. a. Eva Dragoiu, 5 cr. si de la sub-scris'a 1 fl. cr.

A St. DTale stimatria Anastasia Tempea,

nasc. Suciu.

Convocare. Din incredint iarea comitetului cen

trale alu reuniunei politice romane din Bihoru, pr in acst'a avemu onre a invita pre to t i romanii din cot tulu acest 'a la o adunare genera la ce se va tien la 18 noembre a. c. st. n. in local i tatea subscrisului presiedinte, s t rad 'a episcopului romanu, su la casu de lipsa, in sal 'a otelului Arborele verde."

Obiectulu consultrii va fi : modal i ta tea cum a r fi de a se in t roduce l imb'a romana de oficiala in comunele romanesci din comitatu .

Orade, in 25 octomvre 1872 .

Nicolau Zigr, m. s. Vas. Nistoru, m. s. notariu. presiedinte.

Concursu. Pentru staiunea de invetiatoriu la scl'a

confesionala gr. or. romana din comunitatea Dolova, protopresbiteratulu Panciovei, se publica concursu cu terminu pana in 12 novembre a. c. st. v.

Emolumentele sunt in bani 400 florini v. a. si cortelu liberu cu gradina.

Doritorii de a ocupa acestu postu, sunt avisati a-si tramite recursele nzestrate conformu statutului organicu, si adresate comitetului parochialu catra diu protopresbiteru Simeonu Dimitrieviciu in Panciova.

Dolova, in 25 ootovre 1872. 13 Comitetulu parochialu.

in contielegere cu diu protopresbiteru tractualu.

Concursu. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu

la scl'a confesiunala gr. or. din comun'a Pestre, prottulu Caransebesiului, se publica concursu cu terminu pana la 20 noemvre a. c. st. v. Emolumintele sunt: 300 fl. lfa anuala, 2 jugere de livda, cuartiiu naturalu si gradina pentru legumi. Doritorii au s substrna petitiuniie instruate in intielesulu statutului org. adresandu-le comitetului si sinodului parochialu prin protopresbiteratu, mai observandu-se o alesulu candidatu conformu -lui 72 din organisarea prov. de invetiamentu confesionalu, va av s dee diumetate din salariulu anualu ve-duvei remase dupa reposatulu invetiatoriu Georg. Sibisteanu pana la finea lui decemvre a. c.

Pestere in 20 octobre 1872. Comitetulu parochialu,

in contielegere cu dom. protopresbiteru alu Caransebesiului. 23

Concursu Se publioa pentru vaoantea paroohia din

comun'a Cerna, cottulu Temisiului, protop Jebelului.

Emolumintele sunt : una sesiune de pamentu aratoriu, biru de la 175 de case, parte gru, parte oucurudiu, de dupa pamentu, si stolele ndatinate.

Doritorii de a concurge au a-si tramite su-plicele adresate comitetului parochialu cu docu-mintele prescrise in statutulu organicu, catra Rev. d. protopresv. Alessandru Joanoviciu in Jebelu, pana la finea lui noemvre st. v.

Cerna in 29'optobre 1872. Comitetulu parochialu,

In contielegere cu protop. tractualu alu Jebelului. 13

Concursu Pentru ocuparea postului de invetiatoriu

la scl'a confe8. gr. or. romana din comun'a Brazova, protopopiatulu Fgetului, se publica concursu cu terminu pana in 10 nov. st. v. a. o.

Emolumintele sunt : 84 fi. v. a. in bani ; 15 meti de gru ; 24 meti de oucurudiu ; 100 lb. de sare ; 100 lb. de clisa, 15 lb. luminri ; 8 orgii de lemne, din cari este a se incaldi sl scl'a ; in fine cortelu liberu ou gradina de legume.

Doritorii de a ocupa acestu poatu sunt avisati a-si tramite recursele instruite in intielesulu statutului org. si adresate respectivului comitetu parochialu, rssmului dnu protopopu Atanasiu Ioanoviciu, in Fagetu.

Brazova, in 20 oct. st. v. 1872. Comitetulu parochialu.

cu soirea mea: 2 3 Atanasiu Joanoviciu,

protopresbiteru.

Concursu Pentru ocuparea postului de oapelanu

sistemisatu prin ordin, venerabilului consistoriu eparchialu din 12 oct. a. o. nr. 693, pre langa parochulu si asesorulu consistorialii Joanu Ste-fanovioiu din Mutniculu-mare, prottulu Caransebesiului. Emolumintele sunt: ' / 3partedin sesiunea parochiale si din venitele stolari. Doritorii de a ocup acestu postu au se substrna recursele instruite in intielesulu stat. org. adresandu-le catra comitetulu si sinodulu parochialu pana la 10 noemvre c. v.

Mutniculu-mare in 15 octobre 1872. Comitetulu parochialu,

in contielegere cu d. protopresbiteru ooncerninte. 33

Concursu. Pentru ocuparea postului de invet\aW\w

la scl'a confes. gr. or. romana din comun'a Povergina, protopopiatulu Fgetului, se publica concursu cu terminu pana in 10 nov. st. v. a. c.

Emolumintele sunt : 42 fl. v. a. in bani ; 8 meti de gru ; 16 meti de cuourudiu ; 50 lb. sare; 50 lb. clisa; 12V2 lb. luminri; 8 orgii de lemne, din cari este a se incaldi sl scl'a ; 3 lanti livda, si cort' lu liberu cu gradina de legume.

Doritorii de a ocup acestu postu sunt avisati a-si tramite recursele instruite in intielesulu statutului org. si adresate respectivului comitetu parochialu, rssmului dnu protopopu Atanasiu Joanoviciu, in Fagetu.

Povergina, in 20 oct. st. v. 1872. Comitetulu parochialu.

ou s cire a mea : 3 3 A tanasiu Joanoviciu,

protopresbiteru.

Cursurile la burs'a de Viena. (Dupa insciintiarea telegrafica din 13 nov.) Imprum. de statu oonvertatu cu 5 %

65.75 Imprum. natiunalu 70. ; Aciunile de creditu 336.60;sortiurile din 1860: 123.50 sortiurile dia 1864: 144.50 ; Oblegatiunile de sarcinarii de pamentu, cele ung. 80.50 ; ba-natice 79.50; transilv. 76.50 buoov. 76.50 argintulu 107 50 ; galbenii 6.15; napoleonii 8.65.

2 0 . 0 0 0 " l o T J i o L t i c3L P a r c l a e t e in diferite modeluri, din lemnu uscatu, forte gingasiu luorate, sunt de vindutu.

Prptiulu si conditiunile avantagiso.

J O S I F U S Z A B 0 9 fabrica ung. r. de curte, si prim'a ung. priv. de ferestri, usie si pavimente, Bttda, Albrechtsstrasse. 9-12

V I E N A .

Certificate partiale valibili pentru Il 11 tote sortiurile |l %J sortiuri de statu c. r. din 183S I I de a 40 . parte fl 6. I I sortiuri de statu c. r. din 1860 * * de a 20. parte fl. 8.

sortiuri ung, de premia din 1870 de a 20 parte fl. 7.

sortiuri tnreesei de drumuiu de fern din 1870 de a 20 parte fi. 4.

tg 20 (valibile 36 de sortiri)

lu TIPOGRAFIA LUI Emericu Bartalits.