„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI !

PUBLICA IA$

DIN JUDE UL C L RA I$ Ă Ă ȘARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIA AL ZONEI$Ă

pe e-ziare.ro i presa onlinș e

PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION' Ă '

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI

Ziarul local

Nr. 3 Anul XXVIII, , 201 , pre 2 lei395 Luni 22 Iulie 9 %

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATEȘ

Edi!ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

CEL MAI MARE

TIRAJ

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

Ca s fius n toas , mami îmi d

s m nânc numaipe te ecologic!

ăă ă ă ă

ă ăș

-PEŞTE ECOLOGIC, LA CĂLĂRAŞI?-DA, DE LA RASA!

PE TE ECOLOGIC

LA C L RA I!Ș

Ă Ă Ș

COMENZI LA TEL: 0730.592.400, 0730.592.403, 0730.592.404

*MAGAZINULDE LA RASA

PIA A CENTRAL# Ă

PIA A ORIZONT#

La prezentarea acestui CARD DEFIDELITATE pute!i beneficia dereduceri între 5 și 20%, în farmacia șiplafarele noastre, la medicamenteeliberate pe bază de prescrip!iemedicală, în regim compensat șigratuit medicamente fără prescrip!ie medicală (OTC-uri)preparate magistrale și oficinale produse parafarmaceutice șisuplimente alimentare/ nutritive plante medicinale și produsedin/pe bază de plante medicinale șidermato-cosmetice ă (pentru copii).

:

; ;;;

; produse cosmetice; produse de puericultur

GAFE TV!

PREZENTATOAREI RĂMASE CĂ E VORBA DE ACORD!NU ACORD POLITIC, CI... GRAMATICAL!

“ ”

CEL MAI MARE SUCCESÎN VIA$Ă ÎL AU TINERIICU NOTE DE 7 SAU 8!

VRE$I SĂ FI$I PREȘEDIN$I DE ASOCIA$II DE LOCATARI?PUNE$I DRACU’ MÂNA ȘI VĂ PREGĂTI$I PENTRU ASTA!

MIGRAN$IIDE LA...

SLOBOZIA!

4-5

7

3

„Jurnalul de C l ra i“editeaz i suplimentele:

Jurnalul de C l ra i GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINAN E

MONITORUL PRIM RIEI C l ra iJurnalul de CULTURJurnalul de OLTENI A

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

ă ă șă ș

ă ă ș

'Ă ă ă ș

Ă'

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - pagina 2Ă Ă Ș 393 18 ulie JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 393 18 ulie 7

Raymond Daniel MADINOAE

Adresa redac iei:%

Tehnoredactare, grafic :ă

Telefonul de urgen :%ă

TIPARUL EXECUTAT LA

Departament Publicitate

Subredac ia Olteni a:% %

Subredac ia SPANIA%

(în centrul municipiului,lâng Consiliul Jude ean)ă %

Sara MARTINEZ (coordonator)

Liviu NECULA

E-mail: stiri@calarasi1.ro

Tipografia Jurnalul de C l ra iă ă ș

Gra iela SOARE 0721/901865%

Vladimir SUSARENKO-redactor

Subredac ia REPUBLICAMOLDOVA

%

C l ra i, Str. Sf. Nicolae,Bl.A25,

ă ă ș

Tel: 0721901865

Iacob MÂNDRESCU- redactor

Valentina PODBEGLÎI-redactor efș

calarasi1@calarasi1.ro

Pentru orice informa ii sausesiz ri, apela i, NON-STOP la

0722/413742

%ă %

Ruxandra IONESCU

Ana BEJENARI- redactor

Editat de:Trustul Na ional de Pres% ă

SORIDA PRESS&MEDIA STARPre edint : prof. Daniela

DANCIUș ă

ArtFOTO:

Redactor- ef:șMonica Ioana SAIOC

Editorialist: prof.dr.SorinDANCIU

Director Coordonator:

„JURNALUL DE C L RA I“Ă Ă ȘREDAC IA'

Gra iela Soare%

Liviu NECULARedactori:

Secretar de redac ie:%

Liviu NECULAGra iela SOARE%

Persoanele fizice care sunt atestate în momentul de fa!ăsă fieadministratori de bloc vor putea să-și păstrezefunc!ia numai dacă vor ob!ine un certificat de calificareprofesională. Evident, asta dacă nu de!in deja unasemenea document. Concret, administratorii vor aveala dispozi!ie o perioadă de 12 luni de la intrarea în

vigoare a legii, adică până la 28 septembrie 2019.

Persoanele fizice atestate în prezent pentru func!ia deadministrator de bloc vor trebui să ob!ină un certificat decalificare profesională, dacă nu au deja unul, prevedeun act normativ aplicabil din septembrie 2018. Practic,această condi ! ie va f i obl igator ie pentru caadministratorii să-și păstreze func!ia și după intrarea învigoare a viitoarei Legi a asocia!iilor de proprietari.Legea nr. 196/2018 privind înfiin!area, organizarea șifunc!ionarea asocia!iilor de proprietari și administrareacondominiilor a apărut luni în Monitorul Oficial și se vaaplica din 28 septembrie 2018. La acel moment, se vaabroga cadrul legal actual constituit de Legea nr.230/2007.

„Persoanele fizice atestate pentru func! ia deadministrator în conformitate cu prevederile Legii nr.230/2007 privind înfiin!area, organizarea și func!ionareaasocia!iilor de proprietari, cu modificările și completărileulterioare, pot îndeplini func!ia de administrator numaidacă, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare aprezentei legi, ob!in certificate de calificare profesionalăcare dovedesc calificarea profesională pentru aîndeplini ocupa!ia de administrator, în conformitate cuprezenta lege”, este explicat în documentul recentoficializat. Potrivit noii legi, certificatul de calificareprofesională va reprezenta actul care dovedeștecalificarea profesională a persoanelor fizice pentru a fiadministratori de bloc. Practic, doar persoanele care îlde ! in vor putea fi atestate apoi de primarullocalită!iipentru a îndeplini ocupa!ia de administrator debloc. Actualmente, Legea nr. 230/2007 și normele salede aplicare prevăd doar obliga!ia administratorilor de a fiatesta!i de către primar, atestatul având drept scop„certificarea calită!ilor profesionale ale persoanelor caredoresc să practice activitatea de administrare aimobilelor la asocia!iile de proprietari”. Cu alte cuvinte,acum nu se face nicio referire la o obliga!ie de a ob!ineun certificat de calificare profesională.

Îndemnul săptămânii –

ANUN' PUBLIC

Observa!ii/comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul A.P.M Călărași, (tel/fax 0242315035 / 0242 311926) în termen de 18 zile de la data publicării primului anun!.

Prima versiune a planului/programului poate fi consultată la sediulAgen!iei pentru Protec!iaMediului Călărași din Șos. Chiciu, nr. 2, de luni până joi între orele 09 – 12.

NEGOI'Ă FLORICA, ARNĂUTU TĂNASE, cu adresa în București, sector 5, stradaGaroafei, nr.60 , titular al planului/ programului “PUZ construire locuin%ă propunereparcelare UTR 10, Sat Postăvari” situat în Com. Frumușani, Jud. Calarași, tarla 4, parcela4/11 și tarla 4/1, parcela 1/3, 4/10, în suprafa!ă de 4961 mp, anunŃă publicul interesatasupra depunerii solicitării de ob!inere a pentru planul/programulmen!ionat și declanșarea etapei de încadrare.

avizului de mediu

Informare

Această investi!ie este nouă.

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificările și completărileulterioare, , cu adresa în București, str. Aleea Botorani, nr.4, bloc V82, sc.3, et. 8, ap.89, sector 5, inten!ionează să solicite de la A.N.”ApeleRomâne” Direc!ia Apelor Buzău Ialomi!a, , pentrurealizarea lucrărilor , pentruterenul situat în Com. Frumușani, Jud. Călărași, tarla 12, în suprafa!ă de 1076 mp.

TITULARUL BARBU VASILE

aviz de gospodarire a apelor«P.U.Z. CONSTRUIRE SPA'IU COMERCIAL PARTER»

Persoanele care doresc să ob!ină informa!ii suplimentare cu privire la solicitarea avizuluide gospodărire a apelor, pot contacta solicitantul de aviz la adresa men!ionată.Persoanele care doresc să transmită observa!ii, sugestii și recomandări se pot adresasolicitantului sau la adresa București, str. Aleea Botorani, nr. 4, bl. V82, sc.3, et. 8, ap.89,sector 5, după data de 22.07.2019.

Informare

Persoanele care doresc să ob!ină informa!ii suplimentare cu privire la solicitarea avizului degospodărire a apelor, pot contacta solicitantul de aviz la adresa men!ionată.

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificările și completărileulterioare, cu adresa înBucurești,Aleea Niculi!el, nr. 6, bl. E6, sc 1, ap. 16, sector 4, inten!ionează să solicite de laA.N.”Apele Române” Direc!ia Apelor Buzău Ialomi!a, , pentrurealizarea lucrărilor

TITULARII STOIAN DANIELA și AȘTEFANEI GEORGE COSMIN

aviz de gospodărire a apelor«P.U.Z. CONSTRUIRE LOCUIN'Ă ȘI ZONĂ MIXTĂ –UTR 62 SAT

FRUMUȘANI», pentru terenul situat în Com. Frumușani, Jud. Călărași, tarla 1, parcelele 1,2 si3, în suprafa!ă de 4376 mp.

Persoanele care doresc să transmită observa!ii, sugestii și recomandări se pot adresasolicitantului sau la adresa: București, Aleea Niculi!el, nr. 6, bl. E6, sc 1, ap. 16, sector 4, dupădata de 22.07.2019.

Această investi!ie este nouă.

1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate lasediul APM Călărași șoseaua Chiciu, nr 2, Jud. Călărași în zilele de luni – vineri între orele9 – 12 precum și la următoarea adresă de internet www. apmcl.anpm.ro.

2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce privește con!inutul raportuluiprivind impactul asupra mediului la sediul autorită!ii competente pentru protec!ia mediului.

Anun% public privind decizia etapei de încadrare

ION MARIAN, ION FLORINA „CONSTRUIRE HALĂ DEPOZITAREUTILJE AGRICOLE”

, titulari ai proiectuluianun!ă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare

de către A.P.M. Călărași în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediuluipentru proiectul „CONSTRUIRE HALĂ DEPOZITARE UTILJE AGRICOLE” amplasat încom. Frumușani, Jud. Călărași.

Publicul interesat poate înainta comentarii/ observa!ii la proiectul deciziei de încadrare întermen de 10 zile de la data publicării anun!ului pe pagina de internet a autorită!iicompetente pentru protec!ia mediului.

VRE$I SĂ FI$I PREȘEDIN$I DE ASOCIA$II DE LOCATARI?PUNE$I DRACU’ MÂNA ȘI VĂ PREGĂTI$I PENTRU ASTA!PENTRU A RĂMÂNE ÎN FUNC$IE, ADMINISTRATORII

DE BLOC VOR AVEA NEVOIE DE UN CERTIFICATDE CALIFICARE PROFESIONALĂ

Telefon: 0242315303 / 0242334506Email: office@vemsrl.roWeb: www.vemsrl.roAdresă: Str. Cornişei, Nr.26, Bl.C8, Sc.1, Ap.2, CălăraşiProgram: Luni-Vineri: 08:00-17:00 Sâmbătă: 09:00-12:00

BIROTICĂ, MOCHETE,JALUZELE, TÂMPLĂRIE PVC

PIERDUT seria B nr. 1592839 pentruCERTIFICAT DE ÎNREGISTRARES.C. ALICE COM S.R.L. cu sediul în Călărași, str. Sfântul Nicolae, nr. 76, jud.Călărași, RCI J51/82/2004, CUI 16181043. Se declară nul.

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 393 18 ulie 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 393 18 ulie 3

Her Majesty’s Revenue and Customs (HMRC), Fiscul Marii Britanii, îi va re!ine Simonei Halep nu cu mult mai pu!in de jumătate din premiulfinanciar care i se cuvine după ce a intrat în istorie ca prima româncă ce își adjudecă titlul de campioană la Wimbledon, transmite Profit.ro. 7.500+45.000+990.000 = impozit datorat de 1.042.500 lire sterline.Astfel, câștigul Simonei de la Wimbledon va fi taxat de Fiscul UK cu o rată efectivă de44,36%. Halep își va putea deduce din baza de impunere unele cheltuieli legate direct de participarea la turneul de la Wimbledon, cum ar fitransportul, cazarea sau masa, ceea ce ar mai reduce din suma datorată Fiscului. Pe de altă parte, însă, orice astfel de cheltuieli suportate deorganizatori în beneficiul sportivilor participan!i sunt considerate venituri din punct de vedere fiscal și incluse în baza de impozitare. Campioanaromâncă nu va fi nevoită să facă niciun efort pentru a se conforma legisla!iei fiscale britanice. Suma datorată de ea către HMRC va fi re!inută lasursă de către organizatorii turneului de la Wimbledon din premiul total cuvenit lui Halep și virată Fiscului. Dar asta nu este totul. Codul Fiscalbritanic prevede că se taxează și veniturile ob!inute de sportivii străini participan!i la competi!ii în UK din contracte de publicitate sau de promo!ie,de exemplu în cazurile în care promovează contra cost echipamentele sportive ale unei anumite mărci. Cu cât numărul de zile petrecut de unsportiv la o competi!ie în Marea Britanie este mai mare, cu atât este taxat mai mult pe veniturile din această sursă.

ĂSTA DA... FISC!ANALIZA ZILEI

Evolu!ia descendentă a indicilor ROBOR a continuat și ieri, pefondul tendin!ei de scădere a infla!iei. La aceasta a contribuit șioperaŃiunea de sterilizare a lichidită!ii realizată de BNR, care a atrasla începutul săptămânii 17,07 miliarde lei din pia Ńa interbancară îndepozite cu sca denŃa la o săptămână şi o dobândă de 2,5%, egalăcu cea de politică monetară.Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, a revenit la 3,13%, minim al ultimelorpatru luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor lacreditele ipotecare, a atins un nou minim al ultimelor patru luni de la3,29%.Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în func!ie de rata dobânziiplătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la altebănci, a scăzut la 3,40%, iar cel la 12 luni la 3,46%.

Cursul euro a coborât de la 4,7345 la 47326 lei, în a șaptea sediintăconsecutivă în care media s-a situat peste pragul de 4,73 lei.Transferurile s-au efectuat în culoarul 4,732 – 4,735 lei, cele de laora 14:00 realizându-se la 4,732 lei.

Moneda elve!iană a reînceput să se aprecieze pe pie!eleinterna!ionale, 1,106 – 1,109 franci/euro, odată cu creștereaaversiunii fa!ă de risc, ceea ce a făcut ca media ei să urce de la4,2663 la 4,2744 lei.

Leul s-a apreciat ieri comparativ cu euro și dolarul, în timp ce indiciiROBOR se men!ineau pe o pantă descendentă.

Uncia de aur, considerată drept un „refugiu” în perioadele tulburi,creștea pe pie!ele specializate la 1.419 – 1.424 dolari, mai sus cupeste 1,3% fa!ă de miercuri, ceea ce a provocat majorarea preŃuluigramului de aur la 192,5382 lei, maxim al ultimilor șapte ani.

Media dolarului american a scăzut de la 4,2201 la 4,2139 lei, în timpce cota!iile din pia!a locală coborau la 4,209 – 4,223 lei.

Monedele din regiune erau stabile fa!ă de euro. Cea poloneză setranzac!iona între 4,255 și 4,269 zlo!i iar cea maghiară fluctua înculoarul 326,3 – 326,8 forin!i.

Atrage aten!ia un raport al FMI, conform căruia dolarul americaneste supraevaluat cu 6 – 12% în raport cu fundamentale saleeconomice.

Indicele de ReferinŃă pentru Creditele acordate Consumatorilor(IRRC), care se va aplica până la sfârșitul lui septembrie, a fost

calculat de banca centrală la 2,63%.

Reapari!ia temerilor privind inflamarea conflictului comercial dintreSUAși China, după ce președintele Donald Trump a acuzat Beijingulcă nu își respectă promisiunile de a importa produse agricoleamericane, a dus la aprecierea euro la 1,1206 – 1,1244 dolari.

Sunt folosite date și informa"ii disponibile până la ora 14:00

Radu Georgescu

Bitcoin a scăzut pe pie!ele specializate până la 9.120 dolari, în urmaaudierii unui director al Facebook în Congresul american în legăturăcu planul de lansare a criptomonedei Libra.

JURNALUL

ECONOMIC

Parcul Central, Str. Independen ei, nr. 20 tel: 0242.312.800 web: www.culturalcl.ro%Pre ul biletelor este acela i pt. filme 3D i 2D: 8 lei - copii cu vârste de maxim 14 ani i 12 lei - persoane cu vârstepeste 14 ani. Nu se efectueaz rezerv ri. Biletele pot fi cump rate cu o s pt mân înainte de data spectacolului.

! ș ș șă ă ă ă ă ă

Regele Leu - 3DAnna - 2D Ape ucigașe - 2D23 - 25 iulie

17 și 20 00Ora: :00 :26 iulie- 1 august

17 00 și 20 00Ora: : :

Vineri 26 iulie: ora 12:30S mb t :

ora 10:30 12:30â ă ă, duminică 27, 28 iulie

şi

CINEMA 3D/2D

UȘOARĂ SCĂDERE A EUROCÂ$I BANI I-AU LUAT BRITANICII SIMONEI HALEP!

MIGRAN$II DE LA... SLOBOZIA!

O întâmplare desprinsă parcă din filmele detragicomedie, în care zeci de turiști care se întorceaucu autocarul din Turcia au fost martorii unor episoadehalucinante, a avut loc, zilele trecute, după intrarea în!ară. Călătorii au descoperit trei transfugi, ascunșisub autocarul care străbătuse aproape 700 dekilometri, fără ca migran!ii să fie văzu!i de autorită!ilede frontieră, care i-au verificat în !ările prin caretrecuseră. Autocarul cu 36 de turiști, din Slobozia, aintrat în !ară pe la Vama Veche în noaptea de 1 iulie.Zeci de autovehicule așteptau la rând. Într-un final,

dupa verificarea sumara a pașapoartelor, autocarul apornit spre Slobozia. Și aici începe povesteacontroversata a adevaratei „capturari” a celor treitransfugi. „Poli!iștii de frontieră din cadrul Gărzii deCoastă, împreună cu lucrători ai IPJ Constan!a și IJJConstan!a, au descoperit, ascunşi sub un autocar,trei cetăŃeni din Algeria, Palestina și Maroc, careintenŃionau să ajungă în vestul Europei. Persoaneleau fost predate autorită!ilor de frontieră bulgare, învederea continuarii cercetarilor”, a fost comunicatultransmis, în aceeași zi, de Garda de Coasta.

Turiștii s-au revoltat, nu pentru că au stat zeci de orepe drum, cu copiii după ei, ci pentru că Poli!ia de

Frontieră a dezinformat opinia publică. Cei treimigran!i au fost, de fapt, descoperi!i de turiști. Era înjurul orei 2.30 când niște femei, aflate în spateleautocarului, au auzit bubuituri din podea. Au alertatimediat ghidul. Autocarul a fost oprit la Eforie Sud.Bărba!ii au căutat, mai întâi, în cala de bagaje.Auzeau „Help”. Când s-au băgat sub autocar, audescoperit pe cardan (puntea care face legătura întrecutia de viteze și motor), lega!i în chingi, doi tineri.Erau extenua!i, unul dintre ei folosea un inhalator,fiind astmatic. Bucuria lor la aflarea veștii ca sunt înRomânia a fost scurta. Ghidul a sunat imediat la 112.În doar câteva minute a sosit o echipa de poli!iști șijandarmi din Eforie, apoi, poli!iștii de frontiera de laMangalia.

TURIȘTII DIN SLOBOZIA AU AVUT TREITRANSFUGI SUB AUTOCAR PE CARE

EI I-AU DESCOPERIT NU VAMEȘII!

AU SUNAT LA 112

Deși erau pe drum de 17 ore, pentru că, timp de peste5 ore, fuseseră controla!i și la frontiera bulgarădinspre Turcia, turiștii au fost întorși cu autocarul laVama Veche, pentru cercetări. „Au facut reconstituirecu cei doi refugia!i, au fotografiat, au urcat autocarulpe o rampa, l-au cautat în toate cotloanele, l-au filmatpe dedesubt. Aproape 12 ore am stat, așa, la VamaVeche, având și trei nepo!ei cu mine, cu soarele încap, obosi!i”, ne-a declarat Neculae Nicolae, unuldintre turiști. Când bărbatul a rugat un poli!ist defrontieră să urgenteze verificările, acesta, supărat, i-ar fi spus: „Crede!i că noi o să primim o bilă albă că i-a!i găsit voi, și nu poli!iștii de frontieră?” Iar CristinaBita își amintește, revoltata, ca au stat atâtea ore înpicioare, fara apa, mâncând ce mai aveau în gen!i,pâna au venit un translator și poli!iștii de frontiera dinBulgaria: „)ipau la noi, ca și cum am fi știut de

transfugi, îl amenin!au pe șofer că îi confiscăautocarul și „te privește cum îi duci pe ăștia de aiciînapoi”.Pai dacă noi știam de ei, am mai fi sunat la112, i-am mai fi păzit până la sosirea celor caretrebuiau să îi gaseasca de fapt?”, întreaba, indigată,doamna Cristina.

Și tot pe ea o pufnește și râsul când, la finalulinvestiga!iilor, femeile au inceput sa !ipe îngrozite.Văzuseră un picior de om, apoi al doilea, căzând desub autocar. Era un al treilea transfug, ascuns înmicul compartiment unde era roata de rezervă aautocarului. „Ăsta a stat mai comod decât ceilal!i,care erau cu spatele aproape ars, avea două sticle încare se urinase, dar și mâncare. Dacă mai răbda 10-15 minute acolo, plecam cu el, că domnii vameși nu-lgăsiseră”, se amuză Neculae Nicolae. Se pare catransfugii s-au ascuns sub autocar în parcarea din

Istanbul, în care autocarul stătuse patru zile.Parcagiul turc îi întrebase când se întorc și le-a spussă nu miște autocarul. „Acum suntem încă sub șoculcelor văzute, dar mai încolo o să privim călătoria astaca pe o aventură. Dar nu e corect ce fac poli!iștii defrontieră. Noi îi găsim pe transfugi, noi îi anun!ăm, îipunem pe tavă și ei sus!in că este meritul lor. Probabilcă deja și-au încasat prima pentru marea lor ispravă.Nu vrem nimic, doar să se știe adevărul”, încheiedomnul Neculae.

Contacta!i de EVZ, reprezentan!ii Poli!iei deFrontieră Constan!a admit, acum, că turiștii i-au găsitpe transfugi și că ini!ial aceștia au descoperit doicetă!eni străini și, ulterior, pe al treilea. Iar la final, caun gest de recunoaștere a ajutorului, „apreciemsprijinul cetă!enilor, pentru aportul deosebit pe care l-au avut, prin semnalarea autorită!ilor despreexisten!a unor persoane ascunse în autocar”.

CERCETĂRI DE 12 ORE ÎN VAMA VECHE,ÎN SOARE, FĂRĂ APĂ ȘI MÂNCARE

SURPRIZA DIN ROATA DE REZERVĂ, ÎNCIUDA „CONTROLUL AMĂNUN$IT”

CE SPUNE POLI$IA DE FRONTIERĂ

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 393 18 ulie 5

Mul!i oameni nu în!eleg drumul pe care merge educa!iaîn România. Și nici nu au cum să în!eleagă. Dacă nu ailucrat vreodată în business, ca să VEZI și să SIM)I cumse pune problema… e foarte greu de în!eles ce estegreșit. Și, mai mult de atât, dacă persiști să mergiparalel cu drumul, fiind convins că mergi pe drumulbun, e și mai greu să în!elegi cealaltă Românie, ceacare se chinuie să producă plusvaloare.

Intrat în școală, un copil înva!ă de la cea mai micavârstă că profesorul este un fel de zeu pe care nutrebuie să-l deranjezi cu întrebări. Pe care nu-ldeturnezi de la modul în care și-a propus să desfășoareo oră. Este intrată în cultura noastră idea că, la școală,copiii trebuie să fie ascultători, umili. "Să fii cuminte. Săascul!i pe doamna.". Un copil educat 18 ani întruumilin!ă nu se va transforma într-un "tigru" lamaturitate.

Ne creștem copiii fără să le dăm posibilitatea săexprime ce simt fa!ă de o idee, fa!ă de o materie, unprofesor sau sistem. Ne creștem copiii cu for!a, iar ei nuse pot opune la asta. Ne creștem copiii fără aten!ie lanevoile lor, la stilul lor de învă!are sau adaptatvremurilor lor. Încercăm din răsputeri să men!inem unsistem învechit peste o genera!ie cu totul altfel decât

am fost noi vreodată. De aceea, chiar și cei mai bunielevi urăsc la propriu școala. Dar și asta ni se parenormal și o vedem ca pe un fel de sacrificiu la caretrebuie să se supună. Realitatea este că nu trebuie.

Suntem !ara paradoxului în care profesorii se simt celmai bine pregăti!i, dar avem cei mai slab pregăti!i copiila nivel global. Realitatea? Tinerii pleacă să studieze înstrainătate. Iar în ultimul an a crescut sim!itor numărulpărin!ilor ce își trimit copiii să facă liceul în străinătate.99,8% dintre copiii cu care lucrăm pleacă la studii înstrăinătate. No comment.

Business-urile vor oameni cu abilită!i clare, specifice, întimp ce sistemul de educa!ie din România investește încultura lor generală.

"Tigri", adică oameni dezinvol!i, comunicativi,colaborativi. Plini de energie și creativi. Oameniasuma!i, deschiși, capabili să-și exprime punctul devedere, capabili să ia decizii, constructivi. Cu obiectiveclar setate. Adică invers fa!ă de produsul final aleduca!iei na!ionale.

Tinerii sunt alinia!i perfect cu ceea ce își dorescbusiness-urile. Ei vor să studieze lucruri practice. Dinpăcate, nu au ocazia. Să mai adăugăm și faptul căteoria studiată este de cele mai multe ori aliniată anilor‘70?

Declarativ, ne propunem să creștem lideri și, dinpăcate, creștem oameni fără încredere de sine.Inconștien!i de propriul poten!ial. Încrederea de sineeste boala na!ională cu cea mai mare inciden!ă înrândul popula!iei. Nu vorbește nimeni despre asta.Creștem copiii într-o stare de frică zilnică cu metode deacum 100 de ani.

Din păcate încă suntem mândri și tributari unui modelde gândire învechit. "A terminat cu 10!!!", "A intrat la…","E cel mai bun din clasă!" Haide!i să ne întrebăm la cefolosesc aceste rezultate. Care este finalitatea formăriiunui tânăr. Care este planul lui.

Asta doar la nivel declarativ. Doar pe hârtie. O strategieeste definită simplu, are logică, este intuitivă și î!i daiseama imediat de consecin!e. O strategie răspunde laîntrebarea: "Ce-ar ac!iuni X ar trebui minim să facempentru a ob!ine Y?". Noi nu știm nici măcar ce vrem să

ob!inem prin sistemul na!ional de educa!ie. La noi seschimbă regulile jocului o data cu fiecare schimbare deministru și în!elegi, la fel de intuitiv, că nu avem ostrategie, o direc!ie. Schimbările la care sunt supușicopiii sunt doar de formă. Nu mai dai bacul așa, îl daiinvers. Stai ca nu mai sunt 12 clase. Faci 13 pentru că,de acum, vom schimba denumirea clasei 0 în clasa 1.Stai că a scăzut nivelul gândirii matematice. Atunci haisă inventăm bac-ul fără mate. Genial… Strategic.

Talentul este poarta tinerilor spre succes. Școala aregrijă să le inhibe orice umbra de talent. În schimb,business-urile caută talente. Și nu prea găsesc.

Școala din România deturnează iremediabil tinerii de ladezvoltarea talentelor lor și îi aliniază egal într-unsistem cu cerin!e specifice, clare, uniforme. Dar,talentul nu este uniform. To!i copiii trebuie să știe săcalculeze aria unui… Cred că cel mai mare bine pe carepo!i să-l faci unui copil este să-i hrănești talentul, să nu-llași să se stingă. Și aici, tot respectul pentru părin!iicare în!eleg acest lucru și investesc constant în talentulcopiilor lor. Mediul de business are nevoie de talente, înorice domeniu. Pentru că talentul produce cea maimare plusvaloare. Lucrurile comune sunt și vor rămânemediocre.

Școală, efort personal, mii de ore de medita!ii. Nu maivorbesc de sistemul actual de notare. Desuet. Dar,extrem de facil pentru profesor. A scris copilul cuvânt-ulX, primește punctele. Nu l-a scris, nu primește nimic.

Cel mai mare OZN pentru "cultivatorii" genera!iilortinere este evaluarea inteligen!ei.

Nu există niciun studiu în lumea asta care să arate că afi de 10 pe linie la școală înseamnă succes garantat.Dimpotrivă. În toate studiile longitudinale realizatepână în prezent, cel mai mare succes în via!ă îl au tineriicu note de 7-8. De ce? Pentru că ei sunt cei care autimpul necesar să-și dezvolte abilită!ile cerute demediul de business. Pentru că ei sunt cei care auinteligen!a celor de 10, dar nu vor să și-o alinieze unuisistem în care nu cred. Ei sunt cei mai mari critici aisistemului școlar. În timp ce tinerii de 10 suntpreocupa!i de note și de învă!at perfec!iunea, cei de 7-8deprind școala vie!ii. Înva!ă să argumenteze, sătesteze. Își asumă eșecul și nu renun!ă.

Business-urile apreciază inteligen!a. O idee inteligentăproduce plusvaloare. Și cea mai simplă metodă deevaluare a inteligen!ei este plusvaloarea. Dar, dacăsistemul de educa!ie este excesiv teoretic, cum arputea el vreodată să evalueze plusvaloarea?

Astăzi avem nevoie de oameni care să dezvolteRomânia, oameni care să gândească antreprenorial,care să determine schimbări micro în sectoarele lor deactivitate, cu gândul că suma schimbărilor lor vadetermina una macro, o evolu!ie firească a societă!ii.Asta ar fi normalitatea.

Realitatea este că to!i tinerii determina!i, curajoși și cuini!iativă reușesc să-și trăiască mai bine via!a.

Inteligen!a înseamnă memorare de idei/concepte noiPLUS efortul de a face ceva cu ceea ce ai memorat. Dea integra ceea ce este nou în ceea ce știi deja. În aschimba ceea ce știi deja, integrand practic ce aimemorat.

Vorbeam cu un profesor care, cu maximă sinceritate,îmi spunea că nu știe cum să evalueze inteligen!a laistorie. Da, este greu. Nu merge pe un sistemmecanicist de tipul "Dacă…, atunci…". Pentru căinteligen!a înseamnă creativitate. Cum evaluezcreativitatea? Tot OZN. Punând accentul pe memorare,în timp, IQ-ul copiilor noștri scade. Îi pasă cuiva?

În paralel nu pot să nu văd !ări care au implementat ostrategie coerentă în domeniul educa!iei. Sunt !ări careîn 20-30 de ani au înflorit, plecând de la (aproape) zero.Finlanda, Irlanda, Singapore etc. sunt studii de caz.Dacă la ei se poate, mă gândesc că s-ar putea și la noi.Cum?

To!i copii au talent la ceva. Nu există copil care să nu

aibă preferin!e, care să nu simtă plăcerea de a faceceva anume. Unii la muzică, unii la desen, al!ii la vorbit,al!ii la a scoate esen!ialul din orice sau în a observalucruri. Nu contează în ce domeniu ai talent, conteazădoar să-l hranești, să-l antrenezi.

Un sistem de educa!ie bazat strict pe memorare estenăucitor. Milioane de tineri sunt for!a!i să memorezeaberant fraze, texte, formule. Un volum uriaș deinforma!ie fără noimă în capul lor. Nu este de mirarenivelul actual de analfabetism func!ional. Estenormalitatea sistemului în care schimbarea este doarde formă, nu de fond. Schimbarea de fond ar trebui săpună copilul și dezvoltarea lui în centrul aten!iei. Acumse pune în centrul aten!iei volumul de cunoștin!e. Eltrebuie acumulat. Cu orice pre!.

Știm că oamenii se dezvoltă diferit. Copiii evolueazădiferit. Mental, emo!ional, social etc. Dar, cerin!eleșcolare le cer opusul, adică să fie la fel, să se raportezela aceleași repere. Înregimenta!i în clase, merg cu to!iiînainte, fără să știe unde sau de ce. Acest sistem deeduca!ie a fost clădit special în epoca de expansiuneindustrială. Atunci aveam nevoie de mul!i oameniforma!i "la fel" pentru a face fa!ă nevoii masive de"personal".

Dar astăzi? Astăzi mai este nevoie de așa ceva? Nu.Cu certitudine, nu. Mii de absolven!i de ASE sau Dreptnu își găsesc drumul după absolvire. Mii de tineri seraportează doar la examene și își finalizează studiilefără să vină în pia!ă cu ceva special. Fără să aducăvreo contribu!ie, fie ea și infimă. Avem mase amorfe deabsolven!i mototoli!i prin examene inutile, fără gândireproprie sau ini!iativă.

Exact asta este problema noastră. Lucrăm cu copii cunote foarte bune, dar incapabili, spre exemplu, săsus!ină un speech public sau să aibă o opiniepersonală. Lucrăm cu copii premian!i constant, darcare nu au încredere în ceea ce sunt sau pot fi.

Primul este starea profund negativă pe care o trăiesccontinuu elevii. Frica eșecului este atât de mare încât îiparalizează. Îi blochează. Frica înseamnă încordare.Asta duce la ezitare. La lipsa ini!iativei. Celălalt efectadvers pe care vreau să-l men!ionez este privarea deexperien!ă. Ce știi să faci? – întreabă angajatorii.Nimic…

În școala de la noi, eșecul nu are ce căuta. Eșeculînseamnă rușinea familiei și a grupului de colegi sauprieteni din care faci parte. Școala îi pregătește pe tinerisă fie perfec!i. Să nu greșească niciodată. Fără să segândească la efectele adverse unei astfel de abordări.

O regulă de bază în business este să eșuezi de câte orieste nevoie până vei reuși. Mai mult, în !ări maidezvoltate, au apărut companii care te ajută să eșuezicontrolat. Știu, pare suspect. Cum adică să eșuezi?Realitatea este că eșecul este o sursă extraordinară deexperien!ă și învă!are reală. În business î!i este permissă eșuezi.

Ovidiu Atanasiu - contributors.ro

CEL MAI MARE SUCCES ÎN VIA$Ă ÎL AU TINERII CU NOTE DE 7 SAU 8!

1. BUSINESS-UL ARE NEVOIE DE "TIGRI" ȘI NOIPRODUCEM "IEPURAȘI". PE BANDĂ RULANTĂ.

2. DISTAN$A DINTRE TEORIE ȘI PRACTICĂESTE APROAPE SINUCIGAȘĂ

3. "DACĂ NU EȘTI DE 10, NU AI NICIO ȘANSĂÎN VIA$Ă". ASTA TRANSMITE ȘCOALA.

4. "SPUNE-MI CE TALENT AI CA SĂ$I-L SCOATEM RAPID DIN CAP"

5. "NU CONTEAZĂ CE CREZI TU.CONTEAZĂ CÂT AI MEMORAT!"

6. MÂNDRI CĂ SUNTEM ÎMPOTRIVA NATURII

7. EDUCA$IA ESTE STRATEGIE NA$IONALĂ

8. "NU AI VOIE SĂ EȘUEZI. DACĂ AIFĂCUT-O, E DIN VINA TA!"

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 393 18 ulie 4