„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI !

PUBLICA IA"

DIN JUDE UL C L RA I" Ă Ă ȘARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIA AL ZONEI"Ă

pe e-ziare.ro i presa onlinș e

PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION$ Ă $

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI

Ziarul local

Nr. 3 Anul XX , , pre 2 lei504 IX 24 - 27 Ianuarie 2020 % ,50

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATEȘ

Edi"ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

CEL MAI MARE

TIRAJ

Edi"ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

TURNEUL NA"IONAL DIREC"IA 5 - "POVESTEA NOASTRĂ - 30 de ani"Avem de spus o poveste, povestea celor 30 de ani, adiscurilor noastre, a cântecelor care au intrat în caseledumneavoastră și în via"a voastră, povestea celor 30de ani de satisfac"ii artistice și a celor 30 de aninorocoși, că muzica noastră v-a plăcut.

În acest turneu aducem pe scenă cântece care v-aubucurat în to"i acești ani plus unele noi-nou"e, pe care,dacă avem noroc, le ve"i iubi.

Vă mul"umim pentru tot și numele turneului nostru seleagă perfect cu titlul cântecului nostru: "POVESTEANOASTRĂ".

Semnează: Direc"ia 5.

LAN"UL COFETĂRIILOR ALINT !“ ”

“ ”Hai să te ALINT cu o prăjitură !

-

3

Centrul Cultural Jude$ean de Cultură și Crea$ie organizează

AZI, DE ZIUA UNIRII-

UN SPECTACOL

DE NEUITAT!

ARHIVA CONSILIULUI JUDE"EAN

CĂLĂRAȘI SE DIGITALIZEAZĂ

PROGRAMUL CADRU

DE AC"IUNI

PENTRU ANUL 2020

5

4

„Jurnalul de C l ra i“editeaz i suplimentele:

Jurnalul de C l ra i GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINAN E

MONITORUL PRIM RIEI C l ra iJurnalul de CULTURJurnalul de OLTENI A

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

ă ă șă ș

ă ă ș

$Ă ă ă ș

Ă$

Editat de:

Ana BEJENARI- redactorVladimir SUSARENKO-

redactor

Pre edint : prof. DanielaDANCIU

ș ă

Monica Ioana SAIOC

„JURNALUL DE C L RA I“Ă Ă Ș

Gra iela SOARE%

Departament Publicitate

Subredac ia Olteni a:% %

Subredac ia SPANIA%

ArtFOTO:

Director Coordonator:

Trustul Na ional de Pres% ăSORIDA PRESS&MEDIA STAR

Gra iela Soare%

Redactori:

Raymond Daniel MADINOAE

Sara MARTINEZ (coordonator)Subredac ia REPUBLICA

MOLDOVA%

Bogdan Alin Rogoz

REDAC IA$

Redactor- ef:ș

Bogdan Alin Rogoz

Ruxandra IONESCU

Secretar de redac ie:%

Gra iela SOARE 0721/901865%

Valentina PODBEGLÎI-redactor efș

Tipografia Jurnalul deC l ra iă ă ș

Iacob MÂNDRESCU- redactor

(în centrul municipiului,

Telefonul de urgen :%ă

C l ra i, Str. Sf. Nicolae,Bl.A25,

ă ă ș

lâng Consiliul Jude ean)ă %

Tehnoredactare, grafic :ă

E-mail: stiri@calarasi1.ro

Bogdan Alin Rogoz

Pentru orice informa ii sausesiz ri, apela i, NON-STOP la

0722/413742

%ă %

calarasi1@calarasi1.ro

TIPARUL EXECUTAT LA

Tel: 0721901865

Adresa redac iei:%

Subtilitatea sa, căci Mihai Vişoiu nu este un novice îndomeniu şi nici nu se joacă de-a literatura, constă înştiinŃa de a „fotografia” din cele mai bune unghiuri osituaŃie, de a surprinde „din mers” esenŃialul, de adecupa detaliile semnificative dintr-o întâmplare şi dea-şi construi, cu ochi de „arhitect”, textele. Noul volumde beletristică (Moartea dinaintea morŃii, Editura „AxisLibri”, GalaŃi, 2012, 436 de pagini) semnat de MihaiVişoiu cuprinde „romanul” intitulat Moartea dinainteamorŃii, o suită de povestiri cu boxeri, mai multe „prozescurte” – unele de factură lirică, altele cu o mizăalegorică, în spiritul tabletelor lui Geo Bogza –, textedin anii când autorul bătea la porŃile editurilor şi „notecritice” semnate de Romulus Vulpescu, MirceaDinescu, Marin Lupşanu şi alŃii, iar pe ultima copertăse află, în facsimil, un text (entuziast), de FănuşNeagu, datat „23 februarie 2009”. Impresia destructură eteroclită este sporită şi de plasarea învolum a povestirilor „Dragoste mare cât o cruce”,„Păuna lui Gore”, „Două găleŃi cu bani… şi unacrobat”, „Şchiopul”, „Oala”, „Ultima condamnare” şichiar „EliberaŃi ringul, ultima repriză!” între prozelescurte şi cele despre boxeri. Respectivele texte suntrupte, aşadar, de ansamblul din care ar fi trebuit săfacă parte: „Moartea dinaintea morŃii”. În „cartea” cuboxeri, Mihai Vişoiu alege situaŃii paradoxale (se luptăîn ring doi fraŃi, unui boxer i se cere să se lase învinsîn lupta cu un adversar din U.R.S.S., soŃia unuiadversar în declin îi cere pugilistului mai puternic săse lase învins şi, abia la duş, unde combatanŃii sespală unul pe celălalt, „învinsul” află că „învingătorul”nu avea habar de intervenŃia soŃiei sale etc.).tematica, insolită în literatura noastră, beneficiază deiscusinŃa unui adevărat „profesionist” în materie deproză beletristică. ExcepŃionala povestire „Păuna luiGore” este alcătuită din două secvenŃe, aceea în care„uriaşul” Gore pune la punct, într-o crâşmă dinmahalaua ploieşteană „Malu Roşu”, un grup descandalagii, dobândind, astfel, dintr-odată, ocategorică autoritate în faŃa celorlalŃi, şi cealaltă, încare sunt relatate venirea lui Gore şi a Păunei, soŃiasa, în mahala, şi moartea lui Gore, înjunghiat în modstupid, la o nuntă, de un „amărât”. La înmormântare,Păuna a adus lăutari şi, spre uimirea tuturor, a începutsă joace, o sârbă nebunească, pe mormântul soŃului:„Sârbă, o sârbă deasă! Şi-a înnodat basmaua subbărbie şi, după ce şi-a strivit lacrimile în podul palmei,a început să joace. Juca nebun, juca pe mormântul luiGore şi florile săreau într-o parte şi alta, ca varzatocată. Lumea, fricoasă, a rupt-o la fugă şi până lapoarta cimitirului nu s-a oprit. Lăutarii au întins-o şi ei.Dar Păuna, Păuna pitica, Păuna lui Gore îşi cântasingură şi Ńinea lanŃ sârba” (p. 153). Nu se ştie ceanume justifică acel „spectacol”: aşa i-a cerut Goresau aşa a jurat ea, când a rămas să crească cincicopii, singură, după ce Gore a fost trimis, vreme detrei ani, la ocnă, pentru că-l scuipase pe regele dintablou, într-o crâşmă.Cea de a doua secvenŃă începe într-un registru comic.La apariŃia familiei lui Gore în mahala, femeile iau înderâdere diferenŃa de statură dintre el şi „muierea” lui:„łaŃa Fana lui Gimbirlic, cea cu limba cuŃit, când avăzut-o, a strigat peste drum la Sandu lui Treipăduchi,ca s-o audă toate muierile: UitaŃi-vă, fetică, la asta,el câta-i mălaiul şi ea parcă ar fi greieroaică!

–

Femeile au râs, şi-au ascuns gurile ştirbe în colŃurilede basma. Cum o face când o vrea să-l pupe? Toate

se uitau acum când la el, căruia-i uitase Dumnezeumăsura, când la ea, care abia-i ajungea la mijloc. –Pupă şi ea unde ajunge, sări Leana lui Spiridon, careavea cinci copii de la cinci contingente, dar toŃideclaraŃi pe numele lui bărbat-su, care murise la treizile după nuntă, înjunghiat de Nicu Dinte, mort şi eldemult. – Taci, ce, tu nu ştii că broasca-i mică, darcască gura mare?” (p. 149). În final, este valorificată„damblaua” lui Gore care, în fiecare primăvară, înălŃaun zmeu „mare de tot, din două coli lipite cu cocă.Zmeu cu speteze, zbârnâitoare şi coadă lungă cât treihamuri. Pe zmeu scria toate înjurăturile pământului”pe care le trimitea, în felul acesta, lui Dumnezeu „săştie că Gore nu l-a uitat”. În următoarea primăvară,când a început războiul, în locul zmeului au apărut pecer înfricoşătoarele avioane de război. Respectivaglisare de la un joc cu valenŃele unei „simpaticeblasfemii”, la urgia războiului – de care se face vinovatDumnezeu! – evidenŃiază o indiscutabilă măiestrieauctorială: „În primăvara următoare, zmeul lui neaGore, cel cu înjurături să le citească Dumnezeu, nu s-a mai înălŃat. Războiul îşi începuse blestemul, înălŃândavioane şi nea Gore habar n-avea” (p. 153). TanŃaFrumoasa din „O dragoste mare cât o cruce” îl aşteptazadarnic pe Sandu, bărbatul ei, să se întoarcă de pefront. Fidela şi tânăra nevastă îşi duce viaŃa lucrând,cu acul, şorŃuri, rochii, nădragi, iar insistenŃelebărbaŃilor de care era dorită nu o interesau. RezistenŃaei s-a surpat într-o zi, când Fane şi-a obligat roibul, culovituri nemiloase de bici, să se târască în genunchipână la poarta Stelii. Prin fapta sa, el voia să-i arateTanŃei cât suferă din pricina iubirii ce i-o poartă demultă vreme. De mila calului (!), ea îşi calcă pe inimăşi îl cheamă, nu fără remuşcări de ordin moral, să vinăla ea chiar în seara aceea. De atunci a devenit, searăde seară, „gazda” căruŃaşilor din nouă mahalale.Având, acum, bani, TanŃa Frumoasa nu mai lucrapentru nimeni şi purta rochii înflorate şi basmale demătase. Nimeni nu bănuia adevăratul scop alneînŃelesului libertinaj al ei: cu banii adunaŃi dinvânzarea propriilor nuri, i-a ridicat o cruce enormă luiSandu, iar mai târziu a adus pietrari italieni s-oîmpodobească cu pietre strălucitoare. Într-o dimineaŃă,în ziua de ÎnălŃare, a fost găsită de ŃaŃa Floarea:„spânzurată de semnul drept al crucii mari, ce semănaacum, din bătaia pietrelor, cu umărul drept al luiSandu” (p. 165). În „EliberaŃi ringul, ultima repriză!”, ofemeie al cărei bărbat nu s-a mai întors de pe fronteste angajată de amantul său, „un major”, caspălătoreasă la Regiment. Nimeni nu ştie cu cine afost făcută fata ei „al dracului de frumoasă”. Întretimp,spălătoreasa mai născuse un băiat „care-i alcontingentului 42, dar nu se ştie dacă o fi de 32Infanterie sau 19 Artilerie”. Pe el îl trimitea maică-sa,când ea şi fiica sa aveau „mosafiri”, să cumpere vin dela łirilă. La şcoală, băiatul află de la cei care îşibăteau joc de el pe seama „mosafirilor” că în casa încare trăieşte se petrec lucruri îngrozitoare. Şi, într-o zi,când a fost trimis din nou să cumpere vin, s-a hotărâtsă afle adevărul. Şi iată ce a văzut, privind prin gauracheii: „Un soldat cu izmenele în vine trăgea depicioarele maică-sii, care se bălăbăneau la subsuorilelui. În camera din stânga, soră-sa se încolăcise, goalăpuşcă, după unul păros ca ursul” (p. 277). Scenaaceasta, pe care nu o va uita niciodată, i-a modificatradical felul de a fi. Ajunge boxer şi, în toamna lui ′53,îl învinge, la Bucureşti, în ring, făcându-l K.O., pecelebrul campion Ion Marin. Amintirea scenei dincopilărie, în momentele în care era dominat deadversari, îl mobiliza la maxim şi, în consecinŃă, îiînvingea în ultima repriză. Aşadar, ceea ce estenegativ în substanŃa sa se poate converti, în anumitecontexte, într-o acŃiune pozitivă, cum lasă autorul a seînŃelege printre rânduri, generalizând cu o amarăsubtilitate, aşa cum procedează, la momentul potrivit,în fiecare text. Personajul principal din „Două găleŃi debani… şi un acrobat” s-a întors fără un picior dinrăzboi. Îşi face unul de lemn şi, la hora de Bobotează,a jucat până „i s-a umplut scorbura piciorului cusânge, încleindu-se carnea cu lemnul” (p. 169). În sat,Sandu Vlase era duşmănit atât de cei pe care îibătuse crunt, înainte de a pleca în război, cât şi deneamurile acestora. La bâlciul de vară, el s-a hotărâtsă meargă pe sârmă, spre mirarea duşmanilor, strânşiîn jurul său şi în care „se încălzise sângele”. Hotărâreasa – de om demn – a fost generată de dorinŃalimpezirii lucrurilor: ori trăieşte normal (fără teamă) încolectivitate, ori moare. În împlinirea acestui scop,

existau două soluŃii: sau încăierarea cu duşmanii, încare putea să aibă şi sorŃi de izbândă, sau fatalul merspe sârmă. În clipele decisive, Sandu le propune să sebată, dar duşmanii, cinici, nu acceptă aceastăvariantă. Povestirea este retezată cu precizie acolounde trebuie, Mihai Vişoiu stăpânind cu abilitatecerinŃele impuse de realizarea unor finaluri impecabile.Şi stilistic, şi prin conŃinut, povestirile amintite se potîncadra în tematica „MorŃii dinaintea morŃii” undetalentul prozatorului se manifestă în toatăsplendoarea, sub semnul hiperrealismului cultivat dePanait Istrati (în anumite scrieri), de Brunea-Fox, deGeo Bogza, în Poemul Petrolifer şi în Poemulinvectivă, de Eugen Barbu, în Groapa şi, astăzi, deRadu Aldulescu. În „Moartea dinaintea morŃii”,naratorul îşi povesteşte, ignorând desfăşurareacronologică a factologiei, copilăria şi adolescenŃapetrecute printre oamenii din mahalaua ploieşteană„Malu Roşu”: oameni primitivi – s-ar putea spune – înreacŃii, de vreme ce socoteau că cine nu face puşcărieeste asemenea celor care nu au fost botezaŃi. Înacelaşi timp, primitivitatea lor este expresia uneiancestrale demnităŃi, ce nu avea nevoie de ofertelecivilizatorii ale legilor scrise. Întâmplările trăite – dure,dureroase, unele groteşti –, cele văzute sau celeauzite de narator, la Malul Roşu, alcătuiesc nucleul debază al romanului ce însumează 107 pagini şi care seconstituie într-o monografie anti-sentimentală aPloieştilor în vremea războiului şi în deceniul următor.În partea a doua a romanului, personajul trece, înspiritul – actualizat – al prozei picareşti, prin feluriteexperienŃe de viaŃă. Retrospectivul şi, în consecinŃă,„falsul” jurnal, în care este adus în prim-plan ceea ce arămas „viu” şi de neuitat în memoria autorului, esteredactat cu sentimentul că existenŃa sa „reprezintă undestin”, în dependenŃa de fluctuaŃia ostilă a vremurilor.În cea de a doua parte a „romanului” este lăsată înurmă lumea de la Malul Roşu, naratorul preferândpovestirea avatarurilor sale de „nomad”, care nu sepoate fixa geografic, într-o lume aflată ea însăşi într-oderutantă mişcare. Cel care recita, plângând, încopilărie, la serbări, poezia „Câinele sergentului” şicare a îndurat semnificaŃia ştanpilei „Respins” pedosarul de înscriere la şcoala medie sau la liceu, şicare a muncit la desfundarea W.C.-urilor, la caleaferată unde spărgea piatră şi căra pe braŃe traverseleŃinute în catran etc., ajunge profesor şi chiar ziarist.Treptat, rememorarea de factură caleidoscopică şicare proiectează epic o autentică traumă a identităŃiieste părăsită în favoarea unui rechizitoriu socio-politicsusŃinut cu citate – extrase din presă – din articolelejustiŃiare şi lucide ale celui care, după ′89, îşi contestăanterioara şi confortabila postură de ziarist: adică„mâncător de c…”, aşa cum spune însuşi autorul. În„Moartea dinaintea morŃii”, un fel de „roman al vieŃiimele”, prozatorul Mihai Vişoiu nu reconstituie „o viaŃă”,ci o trăieşte din nou, în spiritul obiectivităŃiiautenticiste, în orizontul fostului timp prezent, fărănostalgii şi fără obsesia – specifică memorialiştilor – atimpului „care se duce”. Revenirile – metatextuale –asupra scopului urmărit în acest „jurnal” şi asupramodalităŃilor epice de factură anti-calofilă de caredepinde propria scriitură (şi care se regăsesc, indirect,şi în comentariile despre proza surprinzătoare, citită lacenaclu de un fost pugilist!), unifică, în felul unuirefren, amalgamul factologic. Acceptând principiulpreeminenŃei vieŃii asupra literaturii, Mihai Vişoiupreferă notaŃia reportericească, fără complicaŃii epiceşi fără zorzoane literaturizante. Subtilitatea sa, căciMihai Vişoiu nu este un novice în domeniu şi nici nuse joacă de-a literatura, constă în ştiinŃa de a„fotografia” din cele mai bune unghiuri o situaŃie, de asurprinde „din mers” esenŃialul, de a decupa detaliilesemnificative dintr-o întâmplare şi de a-şi construi, cuochi de „arhitect”, textele. Desigur, la aceste aspectese adaugă şi altele: capacitatea de a mânui cumăiestrie „clasică” dialogurile, de a schimba în chipfiresc registrele afective şi cele epice şi de a schiŃa,fără mofturi de tip ultramodernist sau minimalist,portrete, caractere şi, respectiv, atmosfera de care arenevoie evenimentul focalizat. Prin „amintirile” de la„Malu Roşu”, prin povestirile comentate mai sus, dar şiprin cele despre pugilişti, Mihai Vişoiu se află în rândulcelor mai valoroşi prozatori ai literaturii noastre de azi.Mircea BÂRSILĂ, Argeş, Anul XIII (XLVIII), Nr. 9(375), septembrie 2013

Fondator: prof.dr.SorinDANCIU

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 504 24 - 27 ianuarie 2020 7JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 504 24 - 27 ianuarie 2020 2

MIHAI VIȘOIU - POVESTIRI EXEMPLARE

- proiectul ordinii de zi, întocmit de Secretarul JudeŃului Călăraşi, înregistrat sub nr. 1382 din 23.01.2020;- prevederile art. 134 alin. (1), lit. a), (3) lit. a), (5), art. 135 alin. (1) – (3), art. 136 alin. (3), (8), (9), (10)

raportate la dispoziŃiile art. 182 alin. (4), art. 178 alin. (1), art. 179 alin. (1), (2) lit. a), art. 191 alin. (1) lit. b), (3) lit. a)din OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

privind convocarea Consiliului JudeŃean Călăraşi în şedinŃa ordinară

În temeiul art. 179 alin (1) și (2) lit. (a) din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 57/2019 privind Coduladministrativ,

Având în vedere:

DISPUNE:Art. 1. – 29 Ianuarie 2020, ora 12 ,Se convoacă Consiliul JudeŃean Călăraşi în şedinŃă ordinară, la data de în sala

de şedinŃe a acestuia din municipiul Călăraşi, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, cu următorul proiect al ordinei de zi:

00

1.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezmembrării în 4 loturi a imobilului înscris în Cartea funciară nr.28451 a UAT Călărași situat în localitatea Călărași, jude$ul Călărași, U.P. II Chiciu,

din data de 29.01.2020

2.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 213/2019 privind aprobarea taxelor și tarifelor, dincompeten%a Consiliului Jude%ean Călărași, pentru anul 2020,

3.Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Organigramei și a Statului de func$ii aleaparatului de specialitate al Consiliului Jude$ean Călărași,

ROMÂNIA JUDEłUL CĂLĂRAŞI CONSILIUL JUDEłEAN CĂLĂRAŞI

DISPOZIłIE

Preşedintele Consiliului JudeŃean Călăraşi,

6.Proiect de hotărâre pentru modificarea Statului de funcŃii al Spitalului de Psihiatrie Săpunari,

4.Proiect de hotărâre privind aprobarea Organigramei, a Statului de func%ii și a Regulamentului deOrganizare și Func%ionare ale Centrului Jude%ean de Cultură și Crea%ie Călărași,

8.Diverse

7.Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr. 163/2017 privind constituirea Comisiei pentruprotec%ia copilului Călărași,

preşedinte,ec. Vasile ILIU"Ă avizează, secretarul general al jude%ului, Emil MUȘAT

5.Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Organigramei și a Statului de func%ii ale SpitaluluiJude%ean de Urgen%ă ”Dr. POMPEI SAMARIAN” Călărași,

Adresez mul"umiri Inspectoratului de Jandarmi Călărași, conducerii acestei institu"ii, în specialsergen"ilor majori Doroban"u și Sîrbu pentru atitudinea demnă de care au dat dovadă chiar

dacă se aflau în timpul lor liber, referitor la găsirea și predarea unei borsete cu documente și

ANUN" DE MUL"UMIRE

Pierdut legitima$ie de handicap eliberată de DGASPC Călărași pe numele MIHALACHE ALEXANDRU

pentru transport local. Se declară nulă

ANUN$ PIERDERE

Beneficiarul cu sediul înNICULAE LUCICA, DINU MARIA, POPESCU ALEXANDRU, municipiul București, sector 3,strada Al.Emil Bota, nr.1, bl.M109, sc.1, ap.1, PUZ –"CONSTRUIRE ANSAMBLU DE LOCUIN$E P+2E" orașul Budești, strada Extravilan, Tarla 32, Parcela 46,nr.fn, jude%ul Călărași.

anunŃă decizia privind etapa de încadrare a planului/programuluiamplasat în

DocumentaŃia se supune procedurii de adoptare:-fără aviz de mediu, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare-fără evaluare adecvată, conform prevederilor OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioareInformaŃiile privind potenŃialul impact asupra mediului al planului/programului propus, pot fi consultate la sediul AgenŃiei pentruProtecŃia Mediului Călăraşi, şos. Chiciu, nr. 2, de luni până vineri între orele 9 - 12.

ANUNł DE MEDIU

ObservaŃiile publicului se primesc zilnic, sub semnătură şi cu date de identificare la sediul AgenŃiei pentru ProtecŃia MediuluiCălăraşi timp de 10 zile calendaristice de la data publicării.

Observa"iile publicului se primesc zilnic la sediul APM Călărași.Prezentul anun! va fi publicat atât în presă cât și la sediul administra!iei locale pe teritoriul căreia se varealiza investi!ia.

PRODCEREAL S.R.L.

PRODCEREAL S.R.L. anun"ă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentruproiectul înCONTRUIRE HALĂ MULTIFUNC$IONALĂ comuna Doroban%u, sat Doroban%u, jude%ul Călărași.Informa"iile privind proiectul propus pot fi consultare la sediul APM Călărași Șoseaua Chiciu, nr.2, jud.Călărași și lasediul titularului în zilele de luni - vineri, între orele 8 - 16.comuna Doroban%u, sat Doroban%u, jude%ul Călărași

Anun! public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

JURNALUL

ECONOMIC

Reducerea aversiunii fa"ă de risc pe pie"ele interna"ionales-a reflectat și prin scăderea euro și a francului elve"ian,care urcase mar"i la maximul ultimilor cinci ani. Cursuleuro a scăzut de la 4,7790 la 4,7786 lei, minimul ultimelordouă săptămâni, într-o ședin"ă în care tranzac"iile s-aurealizat în culoarul 4,776 – 4,78 lei. În următoarelesăptămâni leul va primi mai multă for"ă din parteaFinan"elor, care s-au împrumutat mar"i pe pie"ele externecu 3 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobliga"iunicu scaden"ele la 12 ani, respectiv 30 de ani. Niveluldobânzilor este unul ridicat, semn că bugetul statului aveao nevoie majoră să fie alimentat. Media dolarului americana urcat de la 4,3042 la 4,3095 lei. Moneda elve"iană sedeprecia la 1,073 – 1,078 franci/euro, oprindu-se astfel dincel mai puternic raliu ascendent din ultimii trei ani. Aceastaa făcut ca media să scadă de la 4,4503 la 4,4378 lei.Reamintim că maximul istoric de 4,4840 lei a fost atins în26 ianuarie 2015 Cursul lirei sterline a crescut de la5,6108 la 5,6295 lei, pie"ele men"inându-și speran"ele căBanca Angliei nu va reduce dobânda de politică monetară,la sfârșitul acestei luni. Uncia de aur creștea miercuri de la1.551 la 1.559 dolari pe pie"ele specializate, astfel căpreŃul gramului de aur stabilit de BNR a urcat de la215,2153 la 215,9731 lei. Indicele ROBOR la trei luni, înfuncŃie de care sunt calculate dobânzile la majoritateacreditelor în lei, a stagnat la 3,16%. Indicele la șase luni,

folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a opritla 3,26% iar cel la 12 luni a rămas la 3,31%, valoarestabilită la începutul săptămânii. Indicele ZEW, caremăsoară sentimental economic al investitorilor dinGermania, a crescut la 26,7 puncte, cea mai ridicatăvaloarea începând cu iulie 2015, conform datelor publicatemar"i. Aceste date pozitive au men"inut euro stabil, acestafluctuând între 1,1075 și 1,1095 dolari. Bitcoin continua săfluctueze miercuri, pe platfomele specializate, în culoarul8.600 – 8.800 dolari, conturat la începutul săptămânii.

RADU GEORGESCU

Pre ul biletelor este acela i pt. filme 3D i 2D: lei - copii cu vârste de maxim14 ani i lei - persoane cu vârste peste 14 ani. Nu se efectueaz rezerv ri.

Biletele pot fi cump rate cu o s pt mân înainte de data spectacolului.

" ș ș 12ș 18 ă ă

ă ă ă ă

CINEMA 3D/2D

24 – 26 ianuarie 2020, Orele: 17.00 (variantă subtitrată)

24—26 ianuarie 2020 (variantă dublată)

Regia: Stephen Gaghan

Rating: AG

Cu: Tom Holland, Robert Downey Jr., Emma Thompson, RamiMalek

Vineri, ora: 12.30

Gen film: Aventuri, Comedie, Familie, Fantastic

Premiera în România: 17.01.2020După ce și-a pierdut so"ia în urmă cu șapte ani, excentricul dr.John Dolittle, un veterinary extrem de îndrăgit din Angliavictoriană, se izolează în spatele por"ilor conacului său, singuracompanie fiindu-i o menajerie de animale exotice. Dar, cândtânăra regină Victoria se îmbolnăvește grav, Dolittle pornește cumari ezitări într-o călătorie plină de aventuri către o insulă miticăpentru a căuta leacul care o va vindeca pe regină.

Sâmbătă, duminică: orele 10.30 și 12.30

Dolittle - 3D

Parcul Central Str. Independen ei, nr. 20 tel: 0242.312.800 web: www.culturalcl.ro, % , ,

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 504 24 - 27 ianuarie 2020 3JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 504 24 - 27 ianuarie 2020 6

EURO A SCĂZUT LA MINIMUL

ULTIMELOR DOUĂ SĂPTĂMÂNI

UN COMER" CIVILIZAT PENTRU CĂLĂRĂȘENI, O PRIORITATE

A ADMINISTRA"IEI PUBLICE LOCALE CĂLĂRĂȘENE!

Două obiective destinate comer"ului vor fi RECONSTRUITE în acestan, iar un altul va fi modernizat și reabilitat! Sunt investi"ii care seridică la o sumă considerabilă, de circa 2,4 milioane de euro, bani dinfonduri proprii.1.Pia"a Centrală – fosta clădire a fost demolată imediat cum s-a

constatat afectarea gravă a structurii de rezisten"ă, un pericol iminentpentru comercian"ii care își desfășurau activitatea acolo. Dupăprocedurile obligatorii de achizi"ie publică, în toamna anului trecut afost semnat contractul de proiectare și execu"ie lucrări și proiectare.Proiectarea se află pe ultima sută de metri, astfel că estimăm calucrările să demareze la începutul primăverii. Noua clădire a Pie"eiCentrale și reabilitarea centrului pietonal (ce se va realiza cu fondurieuropene-circa 6 milioane de euro) vor revitaliza zona centrală vechea orașului.2.Bazar Big – 87 de spa"ii noi comerciale pe o suprafa"ă de 1549,42mp vor fi puse la dispozi"ie de viitorul Bazar Big, ale căror lucrări vordemara în aproximativ două luni, perioadă aferentă proiectării.Lucrările sunt estimate să dureze 5 luni și jumătate.3.Pia"a Orizont Hala de legume și fructe – un alt proiect important, demodernizare și reabilitare a actualei clădiri unde expun spre vânzareproducătorii de legume și fructe va prinde contur în acest an.Contractul de lucrări a fost semnat și în această primăvară vorîncepe lucrările. Investi"ia va completa toate investi"iile realizate deadministra"ia locală în ultimii ani din zona Orizont: pia"a în aer liber,zona pentru florari, pavajele refăcute.Alte investi"ii realizate de Primăria Călărași în ultimii ani, direct sauprin Serviciul Public Pie"e Oboare: asfaltare și tarabe noi în Pia"aCuza Vodă, pia"a în aer liber din Pia"a Orizont, sistematizare și gardnou Oborul săptămânal.

Centrul Cultural Jude$ean de Cultură și Crea$ie organizează

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-aînfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timpdupă numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și .ăriiRomânești.După mai mul"i ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorin"e au fost„mărun"i"i” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenitrealitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, latransformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducândpentru prima dată câteva elemente occidentale în via"a românilor.Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unirefiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificareavechilor principate, Moldova și .ara Românească, într-un Principat unit.În această zi de sărbătoare, Centrul Jude"ean de Cultură și Crea"ieCălărași, invită locuitorii jude"ului Călărași alături de artiști renumi"i șiîndrăgi"i, interpre"i de muzică populară Irina Loghin, Floarea Calotă,Mioara Velicu și Constantin Măgureanu, ansamblul folcloric”Bărăganul“, și artiștii de comedie Vasile Muraru și Valentina Fătu,începând cu ora 16.00, la Sala Barbu Știrbei Călărași, să petreacămomente de neuitat. Prezentator eveniment - Prof. Lavinia Vasile.Biletele se vor pune în vânzare începând cu data de 16 ianuarie 2020la casa de bilete a Centrului Jude"ean de Cultură și Crea"ie Călărași.

AZI - UN SPECTACOL DE NEUITAT!

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 504 24 - 27 ianuarie 2020 5

INSPEC$IA MUNCII ANUN$Ă

PROGRAMUL CADRU DE AC"IUNI

PENTRU ANUL 2020Pentru realizarea obiectivelor institu"ionale, în Programul Cadru deAcŃiuni al InspecŃiei Muncii pentru anul 2020, se desfăşoară acŃiuni decontrol de tip campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv,precum și controale programate sau inopinate, la toate categoriile deangajatori, focalizate pe domeniile de activitate economică în care aufost identificate riscuri. În acŃiunile de control, indiferent de tipulcontrolului, se verifică, în principal, îndeplinirea cerinŃelor legale privindîncadrarea în muncă, timpul de muncă şi timpul de odihnă, drepturilesalariale acordate, precum şi respectarea reglementărilor de domeniulsecuritate și sănătate în muncă. La aceste ac"iuni de control, seadaugă verificările ini"iate ca urmare a peti"iilor pe care ni le adreseazăcetă"enii, în situa"ia în care aceștia se consideră prejudicia"i în rela"iacu angajatorii. Anual, la nivel na"ional, sunt înregistrate și solu"ionateaproximativ 50.000 de peti"ii, ceea ce reflectă gradul ridicat deîncredere al cetăŃenilor în capacitatea InspecŃiei Muncii de a-i ajuta însoluŃionarea problemelor apărute. Cele mai frecvente încălcări alelegislaŃiei în domeniul relaŃiilor de muncă reclamate sunt cele legate deprevederile Codului Muncii: neplata salariilor, timpul de muncă șineplata orelor suplimentare, concedieri abuzive, nerespectareaprevederilor privind registrul de eviden"ă a salaria"ilor, reconstituireavechimii în muncă. În domeniul SSM, principalele aspecte reclamatede cetă"eni vizează: eliberarea adeverinŃelor pe grupe de muncă,condiŃiile de muncă necorespunzătoare, cercetarea și declarareaaccidentelor produse la locurile de muncă, nerespectarea cerin"elor desecuritate şi sănătate în muncă. În aceeași măsură, inspectorii demuncă sunt impar"iali și reprezintă un factor de echilibru între actorii de

pe pia"a muncii, sindicate și patronate, salaria"i și angajatori. Încercăm,prin toate ac"iunile noastre, de informare, de conștientizare sau decontrol preventiv, să fim activi și responsabili. Periodic, efectuămanalize concrete, urmărind îndeplinirea obiectivelor stabilite până lamaterializarea acestora în rezultate concrete. Astfel, Programul Cadrude AcŃiuni al InspecŃiei Muncii pentru anul 2020, reprezintă undocument de referin"ă, elaborat cu respectarea reglementărilorspecifice din domeniile de competen"ă ale institu"iei, ce "ine cont decerin"ele și orientările europene în domeniu. Am urmărit alocareaeficientă a resurselor existente pentru maximizarea rezultatelor, avândîn vedere că resursele umane, financiare și materiale sunt limitate.Până în acest moment, cu resursele avute la dispozi"ie, pot afirma că,de mai bine de 20 de ani, am reușit să ne îndeplinim misiunea, să fimla nivelul așteptărilor, adică oinstitu"ie puternică și de referin"ă,cu un rol important pe plan socialși cu rezultate remarcabile. Peaceastă cale, "in să le mul"umesccolegilor din Inspec"ia Muncii șidin inspectoratele teritoriale demuncă pentru tot efortul depus peparcusul anului, pentruseriozitatea și rigurozitatea cucare își îndeplinesc atribu"iile.”

ARHIVA CONSILIULUI JUDE"EAN CĂLĂRAȘI SE DIGITALIZEAZĂ

Începând cu luna august.2021, serviciile publice comunitare de eviden"ă apersoanelor vor elibera cartea electronică de identitate.Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în

sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sistemeinformatice ale altor institu"ii publice sau private, precum şi utilizareasemnăturii electronice, în condi"iile legii. Astfel autorită"ile publice sau privateîși vor putea dezvolta solu"ii informatice pentru a facilita accesul cetă"eanuluila diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cuefecte majore privind simplificarea rela"iei cu autorită"ile publice, creştereacalită"ii şi accesibilită"ii serviciilor publice.CEI va respecta cerin"ele Comisiei Europene privind securizareadocumentelor în contextul combaterii terorismului, al migra"iei ilegale, altraficului de droguri și de persoane, căr"ile de identitate actuale fiind realizatecu tehnologie din anii '90.Noul document de identificare va oferi cetă"enilor garan"ii suplimentare desecuritate, iar institu"iilor de drept public sau privat, certitudinea că persoanacare prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrisepe respectivul document.Proiectul de lege lansat în dezbatere publică, prevede posibilitateacetă"eanului de a opta pentru eliberarea unei căr"i electronice de identitate,cu sau fără imaginea impresiunilor papilare a celor două degete arătătoare,sau a unei căr"i de identitate simple, fără CIP, cu men"iunea că cea din urmănu va putea fi folosită ca document de călătorie în spa"iul european. În cazulminorilor, la solicitarea părin"ilor sau a reprezenta"ilor legali, se introduceposibilitatea eliberării unei căr"i de identitate simplă sau electronică,indiferent de vârsta copilului.CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică asistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitateade asigurat a titularului. Noul document de identitate nu va con"ine datemedicale, ci doar datele de identificare ale titularului. Cardul de sănătate îșiîncetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei căr"ielectronice de identitate. Pentru persoanele care nu vor solicita eliberareaunei căr"i electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri desănătate, în aceleași condi"ii din prezent.

EVIDEN$A PERSOANELOR

La momentul actual a fost predată în vederea scanării și digitizării, arhiva cecuprinde registrele de stare civilă întocmite de la 1921 până în prezent,urmând ca în etapa următoare să efectuăm auditul extern privind calitateafișierelor scanate și a informa"iilor digitizate. Jude"ul Călărași va introduce însistemul na"ional, la finalizarea procedurilor, un număr de aproximativ1.312.000 acte de stare civilă privind nașterea, căsătoria și decesulpersoanelor.Obiectivul general al proiectului este informatizarea sistemului de depunerea cererilor pentru înregistrarea și eliberarea efectivă a documentelor de starecivilă, precum și implementarea suportului necesar dezvoltării și accesăriiserviciilor electronice ce au la bază informa"ii primare de stare civilă, iardintre obiectivele specifice enumerăm: reducerea timpului necesar procesăriitranzac"iilor informa"iilor de stare civilă și a cheltuielilor de stocare ainforma"iilor pentru administra"iile locale și centrale pentru cele 4 evenimenteprimare de via"ă: naștere, căsătorie, divor", deces; digitizarea documentelorde stare civilă emise în ultimii 100 de ani, aferente evenimentelor de via"ăprimare: naștere, căsătorie, divor", deces; creșterea gradului deinteroperabilitate a sistemelor centrale și locale care prelucrează informa"iide stare civilă specifice serviciilor corelate cu cele 4 evenimente de via"ăprimare; stocarea electronică și gestiunea arhivistică a documentelordigitizate; creșterea nivelului de colaborare și comunicare între comunită"ilelocale și institu"iile publice în problematica stării civile.

STARE CIVILĂ

Direc"ia Comunitară de Eviden"ă a Persoanelor a jude"ului Călărași esteimplicată în proiectul na"ional ”Sistem informatic integrat pentru emitereaactelor de stare civilă – SIIEASC”, jude"ul Călărași fiind unul din cele 6jude"e care au demarat implementarea acestui proiect.

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificările șicompletările ulterioare, inten"ioneazăsă solicite de la A.N. âne Direc"ia Apelor Buzău Ialomi"a, avizde gospodărie a apelor, pentru realizarea lucrărilor

TITULARUL O.U.A.I 2a+3a Mănăstirea,"Apele Rom " –

„Reabilitarea șimodernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii a plotului SPP2a+3a,apar%inând O.U.A.I SPP 2a+3a Mănăstirea din amenajarea Olteni%a SurlariDoroban%u”, amplasate în localitatea Mănăstirea, jude"ul Călărași. Aceastăinvesti"ie este existentă. Persoanele care doresc să ob"ină informa"iisuplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărie a apelor, potcontacta solicitantul de aviz la adresa men"ionată. Persoanele care doresc sătransmită observa"ii, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului ing.Lungu Marian, telefon: 0742205607 după data de 08.01.2020.

INFORMARE INFORMARE

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificările șicompletările ulterioare,inten"ionează să solicite de la A.N. âne Direc"ia Apelor BuzăuIalomi"a, aviz de gospodărie a apelor, pentru realizarea lucrărilor

TITULARUL O.U.A.I SPP 3c Mănăstirea,"Apele Rom " –

„Reabilitareași modernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii a plotului SPP 3c,apar%inând O.U.A.I SPP 3c Mănăstirea din amenajarea Olteni%a SurlariDoroban%u”, amplasate în localitatea Mănăstirea, jude"ul Călărași. Aceastăinvesti"ie este existentă. Persoanele care doresc să ob"ină informa"iisuplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărie a apelor, potcontacta solicitantul de aviz la adresa men"ionată.Persoanele care doresc să transmită observa"ii, sugestii și recomandări se potadresa solicitantului ing. Lungu Marian, telefon: 0742205607 după data de08.01.2020.

Comentariile și propunerile scrise din partea publicului interesat se primesc la sediul și la sediul APMCălărași, mun. Călărași, șos. Chiciu, nr.2, jud. Călărași, de luni-joi între orele 9-16 și vineri între orele 9-12 până la data de 16.03.2020

DIREC$IA SILVICĂ CĂLĂRAȘI - OCOLUL SILVIC MITRENI

ANUN" DEZBATERE PUBLICĂ

DIREC$IA SILVICĂ CĂLĂRAȘI-OCOLUL SILVIC MITRENI, “AMENAJAMENTUL SILVIC AL OCOLULUI SILVIC MITRENI PENTRU UNITĂ$ILE DEPRODUC$IE UP I PARASCHIVA, UP II ALBINA, UP III FRASIN ULMENI, UP V ZĂVOAIELE ARGEȘULUI”

titular al, propus a fi amplasat în jude"ul Călărași, anun"ă publicul

interesat asupra finalizării raportului de mediu, ce poate fi consultat la sediul titularului, OCOLUL SILVIC MITRENI, în zilele de luni-vineri, între orele 9 - 14 și la sediulAPM Călărași, mun. Călărași, șos. Chiciu, nr.2, jud. Călărași, de luni-joi între orele 9-16 și vineri între orele 9-12 până la data de 16.03.2020.

DEZBATEREA PUBLICĂ va avea loc la sediul Ocolului Silvic Mitreni din str. Fundeni, nr.1, loc. Mitreni, jud. Călărași, în data de 17.03.2020, ora 11.

1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot ficonsultate la sediul autorită"ii competente pentru protec"ia mediului A.P.M.Călăraşi din Şoseaua Chiciu, nr. 2, jude"ul Călăraşi, în zilele de luni-vineri,între orele 9-12, precum și la următoarea adresă de internet:

.www.apmcl.anpm.ro

(titularul proiectului)

Publicul interesat poate înainta comentarii/observa"ii la proiectul deciziei deîncadrare în termen de 10 zile de la data publicării anun"ului pe pagina deinternet a autorită"ii competente pentru protec"ia mediului.

ANUNł PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Prezentul anun! va fi publicat atât în presă cât și la sediuladministra!iei locale pe teritoriul căreia se va realiza investi!ia.

O.U.A.I PRUNDU-CHIRNOGI, "Reabilitare șimodernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii a plotului de iriga%iiSPP13 din amenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș"

titular al proiectului

, anun"ă publiculinteresat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM Călărași, încadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul"Reabilitare și modernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii aplotului de iriga%ii SPP13 din amenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș",EXTRAVILAN.

propus a fi amplasat în jud.Călărași, com.Chirnogi, satul Chirnogi,

Publicul interesat poate înainta comentarii/observa"ii la proiectul deciziei deîncadrare în termen de 10 zile de la data publicării anun"ului pe pagina deinternet a autorită"ii competente pentru protec"ia mediului.

O.U.A.I PRUNDU-CHIRNOGI, "Reabilitare șimodernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii a plotului de iriga%iiSPP11 a+b și SPP15 din amenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș"

titular al proiectului

,anun"ă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de cătreAPM Călărași, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupramediului, pentru proiectul "Reabilitare și modernizarea infrastructuriisecundare de iriga%ii a plotului de iriga%ii SPP11 a+b și SPP15 dinamenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș", propus a fi amplasat înjud.Călărași, com.Chirnogi, satul Chirnogi, EXTRAVILAN.1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot ficonsultate la sediul autorită"ii competente pentru protec"ia mediului A.P.M.Călăraşi din Şoseaua Chiciu, nr. 2, jude"ul Călăraşi, în zilele de luni-vineri,între orele 9-12, precum și la următoarea adresă de internet:

.www.apmcl.anpm.ro

ANUNł PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE(titularul proiectului)

Prezentul anun! va fi publicat atât în presă cât și la sediuladministra!iei locale pe teritoriul căreia se va realiza investi!ia.

(titularul proiectului)ANUNł PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

O.U.A.I PRUNDU-CHIRNOGI, "Reabilitare șimodernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii a plotului de iriga%ii SPP7a și SPP16 din amenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș"

titular al proiectului

, anun"ăpublicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APMCălărași, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentruproiectul "Reabilitare și modernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii aplotului de iriga%ii SPP 7a și SPP16 din amenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș", propus a fi amplasat în jud.Călărași, com.Chirnogi, satulChirnogi, EXTRAVILAN.1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot ficonsultate la sediul autorită"ii competente pentru protec"ia mediului A.P.M.Călăraşi din Şoseaua Chiciu, nr. 2, jude"ul Călăraşi, în zilele de luni-vineri, întreorele 9-12, precum și la următoarea adresă de internet: .www.apmcl.anpm.roPublicul interesat poate înainta comentarii/observa"ii la proiectul deciziei deîncadrare în termen de 10 zile de la data publicării anun"ului pe pagina deinternet a autorită"ii competente pentru protec"ia mediului.Prezentul anun! va fi publicat atât în presă cât și la sediul administra!ieilocale pe teritoriul căreia se va realiza investi!ia.

ANUNł PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

O.U.A.I PRUNDU-CHIRNOGI, "Reabilitare șimodernizarea infrastructurii secundare de iriga%ii a plotului de iriga%iiSPP12 a+b și SPP14 din amenajarea de iriga%ii Gostinu-Geaca-Argeș"

titular al proiectului

,anun"ă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de cătreAPM Călărași, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului,pentru proiectul "Reabilitare și modernizarea infrastructurii secundare deiriga%ii a plotului de iriga%ii SPP12 a+b și SPP14 din amenajarea de iriga%iiGostinu-Geaca-Argeș", propus a fi amplasat în jud.Călărași, com.Chirnogi,satul Chirnogi, EXTRAVILAN.

Prezentul anun! va fi publicat atât în presă cât și la sediul administra!ieilocale pe teritoriul căreia se va realiza investi!ia.

1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot ficonsultate la sediul autorită"ii competente pentru protec"ia mediului A.P.M.Călăraşi din Şoseaua Chiciu, nr. 2, jude"ul Călăraşi, în zilele de luni-vineri, întreorele 9-12, precum și la următoarea adresă de internet: .www.apmcl.anpm.ro

(titularul proiectului)

Publicul interesat poate înainta comentarii/observa"ii la proiectul deciziei deîncadrare în termen de 10 zile de la data publicării anun"ului pe pagina deinternet a autorită"ii competente pentru protec"ia mediului.

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 504 24 - 27 ianuarie 2020 4