AFACERI IN MEDIU INSTABIL

2013 – 2014

MODUL 1

Prof. dr. Daniela Hincu

d_hincu@yahoo.com

1 AIMI 2013 - 2014

Cuprins:

Introducere – concepte, relevanta subiectului

Simptome ale instabilitatii. Metode de analiza -pentru

mediul intern/extern pentru o entitate economica

Teme de discutie:

Banca Mondiala 3I

Evaluari ale competitivitatii macro.

Romania in strategia Europa 2020

2 AIMI 2013 - 2014

Instabilitate – concepte asociate, simptome si metode de analiza

Concepte asociate (des)Crestere economica

Competitivitate

Criza

(Dez)Echilibru

Hazard

Incertitudine

Perturbatii

Risc

Variabilitate

Volatilitate

Vulnerabilitate

3 AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social (1) viteze mai mari de desfăşurare a unor fenomene: Cresterea emisiilor de CO2,

Epuizarea la nivel global a resursei de APA (de o anumita calitate)

Intensificarea somajului – noi segmente ale populatiei afectate major

Reducerea ciclurilor de viata ale produselor /tehnologiilor /industriilor

Ritmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de inrautarire a unor conditii de mediu

schimbări/ruperi/inversări de ritm pentru indicatori macroeconomici: indicatori ce exprima cresterea economica – rata de crestere anuala a PIB

schimbări de tendinţă (de exemplu, legi de creştere exponenţială – rata de penetrare a telefoniei mobile, “subtierea” calsei de mijloc)

dificultatea de a raspunde unor cerinte (de ex., generate “ridicarea” unor standarde de calitate sau ale unei suprastructuri)

Romania - rate mici de absorbtie a fondurilor europene

Noi tipuri de riscuri economice, sociale, tehnologice . – riscuri cibernetice

4 AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilităţii în mediul economico - social (2)

- instabilitate in dinamică ptr. diversi indicatori, volatilitate, oscilatii,

amplitudini mai mari între limitele maxime şi minime ale unui indicator Exemplu: oscilatiile cursului de schimb valutar ptr. Romania. Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de la Maastricht, de a caror indeplinire depinde adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. Romania are ca obiectiv intrarea in zona euro in 2014. Potrivit criteriilor de la Maastricht, moneda nationala poate fluctua intr-o banda de variatie de plus/minus 15%, variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentuala maxima fata de media ultimilor doi ani. Incertitudinea generează volatilitate – de ex., evoluţia indicelui BET-FI …. Piaţa de capital are, prin definiţie, un caracter mai volatil decât alte pieţe (cea de mărfuri)

dispersii mari faţă de medie – ex. exprimarea decalajelor, convergenta slaba fata de

media europeana

Incertitudine in crestere – dificultatea de a face previziuni pe termen lung sau impredictabilitate / complexitate crescută a formelor de desfăşurare a unor procese -

de exemplu: manifestarea unor întârzieri, apariţia unor noi modele sociale/de afaceri (in mediu virtual): publicitate online, forumuri ale clientilor, grupuri de lobby, retele sociale, triburi digitale evidenţierea unor legături netradiţionale de tip feed-back, formarea de parteneriate inedite etc.;

5 AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social (3) ieşirea din tipare tradiţionale

Ex: legea Pareto sau legea 20/80 - "80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. Legea a fost enuntata de Vilfredo Frederico Pareto (1848-1923) in legatura cu posesia unor terenuri in proportie de 80% de catre 20% din cei mai bogati oameni ai timpului; este folosita ca principiu al managementului – 20% din personal realizeaza 80% din rezultate, 20% din produsele vandute aduc 80% din cifra de afaceri, etc. Mai ramane valabila Legea Pareto in economia digitala? Ex: Orase falimentate Ex: superdatele, braindrain Ex: noi forme de munca

îndepărtarea faţă de tendinţe (divergenţa faţă de o zonă/regiune) Ex: digital divide, convergenta in UE

aparitia unor noi legi – legea Moore, legea randamentelor in crestere pentru resursa informationala Legea Moore - 1965, revista Electronics Magazine a publicat o lucrare a lui G. Moore, in care acesta observa ca numarul de circuite integrate se va dubla in fiecare an, proces ce va fi insotit de o reducere pe masura a preturilor. Cunoscuta sub denumirea de "Legea lui Moore", aceasta observatie a stat la baza unei dezvoltari extraordinare a tehnologiei in intreaga lume. Moore si-a revizuit observatia in 1975, pentru a adauga faptul ca numarul tranzistorilor inclusi intr-un circuit integrat se dubleaza la aproximativ doi ani. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pe care au fost create microprocesoare de catre o industrie a semiconductorilor in plin avant. Aceste "creiere ale computerelor", alaturi de alte tipuri de circuite integrate, au facut posibila aparitia si dezvoltarea PC-ului, a Internetului, a telefoanelor mobile si a jocurilor video. Impact economic. In afara acestei observatii cu privire la cresterea complexitatii circuitelor integrate, "Legea lui Moore" sugereaza si o scadere a costurilor. Pe masura ce componentele pe baza de siliciu castiga in performanta, pretul lor de productie scade. Microprocesoarele din ziua de azi conduc totul, de la jucarii la schimbarea luminilor semaforului. O carte postala muzicala in valoare de doar cativa dolari contine un microprocesor mai puternic decat cele mai rapide calculatoare mainframe produse cu cateva zeci de ani in urma.

agravarea unor decalaje in timp/disparităţi (regionale, de ex.) – extremizarea saraciei severe, excluziune sociala

6 AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social (4)

transformarea unor probleme economice în fenomene sociale:

somaj – saracie – crestere economica

conditionarea unor surse de instabilitate din anumite zone

culturale sau sociale în efecte economice negative – conflicte

religioase/etnice, stramutari masive ale unor populatii, migratii

ale lucratorilor

Tema de discutie:

Cercuri virtuoase in cresterea economica/dezvoltarea umana

Cercuri vicioase ….

7 AIMI 2013 - 2014

Metode de analiză

Analiza SWOT (Strenght, Weakness, Opportunity, Threat)

Analiza SPIN (Situation, Problem, Implication, Need Pay Off)

Analiza STEEP (Social, Technological, Economical, Environmental and Political)

Analiza de impact – CIA (Cross-impact analysis), TIA (Trend impact analysis)

Metode de tip analiză a eficienţei/eficacităţii (analiza cost-beneficiu, analiza risc-beneficiu,

analiza cost-utilitate etc.)

8 AIMI 2013 - 2014

Raportul de avertisment privind potenţialul

de criză - early warning Conceptul a fost dezvoltat pentru situaţiile de prevenire a conflictelor şi de violenţe

pe scară largă.

Recent, experienţa din sud-estul Europei, mai ales din perspectiva UNDP, a impus lărgirea acestui concept. Crizele din această parte a lumii au fost provocate de proasta conducere a unor economii instabile, de incapacitatea statului de a furniza bunuri publice de bază, cum ar fi menţinerea ordinii şi impunerea legii, de incapacitatea actorilor politici de a împărţi echitabil resursele între diversele grupuri etnice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza politicile, aceste rapoarte ar trebui să avertizeze asupra erorilor de politici publice şi să ofere soluţii de rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea evoluţiilor politice, sociale şi economice, în special a celor care riscă să degenereze în situaţii de criză.

Extinderea conceptului este justificată şi de o altă realitate sud-est europeană: statele de aici sunt fie prea noi, fie prea slabe, astfel încât în aproape toate aceste ţări are loc un proces de redefinire a rolului statului.

9 AIMI 2013 - 2014

Strategia Europa 2020

(http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm)

Obiective, indicatori, tinte pentru SM (state membre)

Starea curenta si progres – Cazul Romania

(http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/country-specific-recommendations/index_en.htm)

10 AIMI 2013 - 2014

Strategia “Europa 2020” In prezent, Europa se confruntă cu provocări structurale majore - globalizarea, schimbările climatice şi

îmbătrânirea populaţiei. Criza economică imprimă tuturor acestor probleme un caracter mult mai presant, fapt ce impune un răspuns mai hotărât şi mai coerent la nivel politic. Restabilirea stabilităţii macroeconomice şi redirijarea finanţelor publice către o cale durabilă sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.

Pornind de la acest tablou socio-economic, Uniunea Euroepeana a trebuit să-şi definească direcţia în care îşi propune să evolueze până în anul 2020, având ca punct de plecare - ianuarie 2011, dată la care Agenda Lisabona 2000, va fi deja expirată.

3 mari formule de creştere economică, în decada urmatoare: 1. creştere economică inteligentă (consolidarea cunoaşterii, inovaţie, educaţie, societate digitală); 2. creştere economică durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a competitivităţii); 3. creştere economică inclusivă (participare sporita pe pieţele muncii, dobândirea de noi abilităţi

profesionale şi diminuarea sărăciei). Noul plan strategic european îşi redefineste ambiţia de a face din economia Europei cea mai performantă din

lume şi propune, în schimb, un model economico-social care să răspundă provocărilor actuale, cum sunt globalizarea accelerată, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările climatice.

Comisia Europeană a propus cinci obiective principale, care ar trebui îndeplinite până în 2020: 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare; îndeplinirea obiectivului 20/20/20 în materie de climă şi energie; rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia

tânără ar trebui să aibă studii superiore; numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

11 AIMI 2013 - 2014

12

Pentru cele cinci obiective propuse de CE in noua strategie, optiunile Romaniei pot fi schitate astfel:

Rata de ocupare a populatiei cu varsta intre 20 si 64 de ani – minimum 75 %. In stabilirea obiectivelor

complementare, tinerii trebuie vizati atat din perspectiva participarii lor la educatie si formare, cat si din perspectiva

evitarii riscului de excluziune sociala.

Nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare – 3% din PIB-ul UE. Mentinerea pentru 2020 a obiectivului de

3% ar putea fi realista pentru unele SM, dar pentru Romania va reprezenta o serioasa provocare, chiar presiune, cu

atat mai mult cu cat obiectivele fixate in contextul strategiei Europa 2020 sunt interconectate. In cazul Romaniei, la

constrangerile de natura bugetara si financiara se adauga dificultatile generate de o slaba capacitate de absorbtie a

fondurilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii (atat cele de la bugetul de stat, conform Planului national de cercetare

– dezvoltare si inovare, cat si din sursele comunitare).

Atingerea obiectivului “20/20/20” (sau 30/20/20, in cazul respectarii anumitor conditii) referitor la schimbarile

climatice si energie. Romania nu intrevede dificultati in atingerea obiectivului de 20% aferent surselor regenerabile de

energie (RES) si considera ca potentialul national in acest domeniu, sistemul de promovare al RES si aplicarea

prevederilor Directivei 2009/28/CE vor avea contributii importante in acest sens. In ceea ce priveste eficienta

energetica, obiectivul de 20% este indicativ si este importanta analizarea oportunitatii stabilirii de obiective

obligatorii. Romania are in vedere necesitatea mentinerii perspective de crestere a consumului de energie pentru

relansarea economica scontata. Referitor la emisiile de gaze cu efect de sera, Romania considera fundamentala

respectarea deciziei Consiliului European din decembrie 2009 privind efectuarea de catre COM a evaluarii

compatibilitatii obiectivelor asumate de tarile terte, pentru a asigura un “level playing field” global pentru standardele

de mediu. Numai in baza acestei evaluari poate fi avuta in vedere posibilitatea modificarii angajamentului UE de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30 % pana in 2020.

Rata abandonului scolar timpuriu – situatia nationala actual nu este de natura sa sustina un obiectiv national

prea ambitios dar, prin intensificarea eforturilor de coordonare a politicilor educationale cu cele sociale, este posibila

scaderea semnificativa a acestui indicator.

Reducerea cu 20 de milioane a cetatenilor europeni amenintati de saracie. Realizarea acestui obiectiv este

dificila chiar la nivelul UE, avand in vedere conditiile economice specific SM.

Asadar, Romania impartaseste abordarea COM cu privire la modul in care se pot asigura perspective mai bune pentru

economia UE si sustine asigurarea convergentei eforturilor comunitare si ale SM in efortul comun de a-si depasi

actual criza si de a define un cadru de consolidare a competitivitatii europene pentru urmatorul deceniu. AIMI 2013 - 2014

Europa 2020 – accent pe cunoastere

Cresterea economica bazata pe cunoastere: noua strategie trebuie sa ofere conditii cadru

adecvate pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente si punerea in comun a resurselor

publice si private.

Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-un Spatiu European al Cercetarii eficient,

eficace si cu finantare adecvata. Politicile de educatie vor trebui reformate astfel incat randamentul

lor sa creasca si sa conduca la combaterea excluziunii sociale si a saraciei.

Educatia si cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioritati

pentru realizarea societatii europene bazata pe cunoastere. Trebuie intreprinse

masuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale sa

fie folosite la potentialul lor maxim.

Dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza incluziunea:

Beneficiile economiei bazate pe cunoastere depind de contributia directa a fortei de munca,

competentele acesteia constituind un element central pentru cresterea economica europeana.

Flexicuritatea va ocupa un loc central in urmatorul deceniu, fiind instrumentul care poate raspunde

adecvat provocarilor impuse de noi locuri de munca care necesita competente noi. Mobilitatea

fortei de munca trebuie sa contribuie la o mai buna corelare a cererii si ofertei pe piata muncii, dar

si la asigurarea necesarului de noi competente.

Intarirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiva in

asumarea riscurilor si a capacitatii de inovare reprezinta un instrument care

contribuie la asigurarea competitivitatii.

13 AIMI 2013 - 2014

EU 27 Europe 2020 a strategy for jobs

and smart, sustainable and inclusive growth, is based on five EU headline targets which are currently measured by eight headline indicators.

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators

14 AIMI 2013 - 2014

Romania 2013

15 AIMI 2013 - 2014

PIB-ul pe cap de locuitor în fiecare regiune NUTS2 ca procent din

media UE-27 / Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power

standard (PPS),by NUTS 2 regions, 2010 (% of the EU-27 average, EU-27=100) (NUTS 2 sunt importante pentru identificarea eligibilităţii pentru fondurile structurale)

16

PIB-ul din regiunile NUTS 2

din UE s-a situat între 6500

SPC (27% din media UE-27)

în Severozapaden (Bulgaria)

și 80300 SPC (328% din

media UE-27) în zona

centrală a capitalei Regatului

Unit, Londra; factorul dintre

cele două valori extreme ale

distribuţiei a fost de 12,4 la 1.

AIMI 2013 - 2014

Dispersia PIB pe

regiuni NUTS 2, 2000

și 2009 (%) Sursă: Eurostat (nama_r_e0digdp), (nama_r_e2gdp) și (demo_r_d3avg)

17 AIMI 2013 - 2014

Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power standard (PPS), by NUTS 3 regions, 2009 (% of the EU-27 average, EU-27 = 100)

The graph shows the range of the highest to lowest region for each country; the black vertical line is the average (mean); the green circular marker is the capital city region; the name of the region with the highest value is also included; Spain, 2007 (except for Asturias (ES120), Cantabria (ES130), Navarra (ES220), La Rioja (ES230), Madrid (ES300), Murcia (ES620), Cueta (ES630) and Melilla (ES640)); note that two NUTS 3 regions exist for the capital city of the United Kingdom (Inner London - West and Inner London - East).

Source: Eurostat (online data code: nama_r_e2gdp)

18 AIMI 2013 - 2014

Gross Domestic Product (GDP) per capita and Actual Individual Consumption (AIC) in the Member

States ranged from 45% to 274% of the EU27 average in 2011

GDP per capita, expressed in PPS, published by Eurostat, the statistical Office of the European Union (covering the 27 EU Member States, three EFTA countries, one acceding state, four candidate countries and two potential candidate countries).

Actual Individual Consumption per capita in the Member States ranged from 44% to 150% of the EU27 average

While GDP per capita is often used as an indicator of countries' level of welfare, it is not the only such indicator. An alternative welfare indicator, better adapted to reflect the situation of households, is Actual Individual Consumption (AIC) per capita4. Generally, levels of AIC per capita are more homogeneous than those of GDP but still there are substantial differences between the Member States. In 2011, AIC per capita expressed in PPS ranged between 44% of the EU average in Bulgaria to 150% in Luxembourg.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-20062012-AP/EN/2-20062012-AP-EN.PDF

19 AIMI 2013 - 2014

Exemplificare:

Disparitati regionale – baza in anul 2008 (2)

Indici de disparitate PIB/locuitor - calculaţi conform metodologiei Institutului Naţional de Statistică, prin raportarea nivelului regional la nivelul naţional.

Sursa: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2016, Comisia Nationala de Prognoza

20 AIMI 2013 - 2014

Exemplificare: Disparitati regionale (2)

Decalaje regionale - Fiecare regiune faţă de regiunea Vest (regiunea Bucureşti Ilfov nu a fost luată ca bază - outlier), aflată pe locul doi din punct de vedere al dezvoltării economice pe întreaga perioadă.

Sursa: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2016, Comisia Nationala de Prognoza

21 AIMI 2013 - 2014

EUROSTAT - Regional gross domestic product (PPS per inhabitant), by NUTS 2 regions – ROMANIA GDP (gross domestic product) is an indicator of the output of a country or a region. It reflects the total value of all goods and services produced less the value of goods and services used for intermediate consumption in their production. Expressing GDP in PPS (purchasing power standards) eliminates differences in price levels between countries. Calculations on a per inhabitant basis allow for the comparison of economies and regions significantly different in absolute size. GDP per inhabitant in PPS is the key variable for determining the eligibility of NUTS 2 regions in the framework of the European Union's structural policy. Every region in the EU is covered by cohesion policy: however, most structural funds are directed to NUTS level 2 regions whose GDP per inhabitant is less than 75 % of the EU-27 average (on the basis of a three-year average). Source: Eurostat (tgs00006)

22

18 20 21 22 24 23 25 26 29 30 29

56 57 59 63

68

77

84

92

117

111 111

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

0

20

40

60

80

100

120

140

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov Sud-VestOltenia Vest

AIMI 2013 - 2014

Proportion of resident population in economically stronger and weaker regions Regions whose GDP per inhabitant, in PPS, moved upwards or downwards over the 75% threshold of the average EU-27. by NUTS 2 regions, average 2005-07 compared with average 1998-2000

23 AIMI 2013 - 2014

Teme de discutie:

Evaluari ale competitivitatii Global Competitiveness Report 2013-2014. Modele teoretice preluate in

metodologiile de evaluare – Diamantul Porter, Global Entrepreneurship

Monitor (GEM)

IMD World Competitiveness Yearbook. The 2013-2050 Roadmap

Rapoartele de competitivitate Evaluarea economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale -

Knowledge Assessment methodology - KAM:

www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopment

www.worldbank.org/kam

“The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations”, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005

Source: Measuring knowledge in the world’s economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index

24 AIMI 2013 - 2014

Evaluari ale competitivitatii – WEF Sursa: The Global Competitiveness Report 2012-2013, World Economic Forum; autori: Michael E.

Porter, Harvard University; Klaus Schwab, World Economic Forum

• Competitiveness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the level of productivity of a country;

• Productivity of an economy - is measured by the value of goods and services produced per unit of the nation’s human, capital, and natural resources. Productivity depends both on the value of a nation’s products and services, measured by the prices they can command in open markets, and the efficiency with which they can be produced.

The level of productivity

sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy; more competitive economies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens.

determines the rates of return obtained by investments in an economy.

• Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital, and natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on the microeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both local and subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and the externalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries.

Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.

25 AIMI 2013 - 2014

Economia cunoasterii si performanta economica Corelatia dintre acumularea de cunoastere (masurata de KEI) si nivelul de dezvoltare economica

(PIB/capita) este estimat prin coeficientul de determinare de 87%.

26 AIMI 2013 - 2014

Relatia dintre KEI si rata medie de crestere

viitoare a PIB/lucrator

27

That higher KEI values are associated with higher rates of future economic growth (with other factors held constant) suggests that

larger stocks of knowledge stock do indeed cause higher levels of economic growth and development.

A one-unit improvement in the KEI - equivalent to an increase in ranking of one decile or 13 positions- leads to an increase of

0.49 percentage points in economic growth, after accounting for initial conditions.

AIMI 2013 - 2014

Evaluarea KAM ptr. Romania (basic scoreboard)

28 AIMI 2013 - 2014

Evaluarea Bancii Mondiale KAM Romania in 2012 si in 1995

29

9.3

6.92

5.96

6.4

6.41

5.62

7.72

6.55

8.37

6.62

6.1

5.86

Bariere tarifare si netarifare, 2011

Calitatea reglementarii, 2009

Legislatie, 2009

Plati si taxe de redevente (US$/pop.) 2009

Nr de articole in reviste de Stiinta si Inginerie / Mil. Pers, 2007

Brevete recunoscute de USPTO / Mil. Pers, medie 2005-2009

Numar mediu de ani de scolarizare, 2010

Rata bruta de inmatriculare in invatamantul mediu, 2009

Rata bruta de inmatriculare in invatamantul superior, 2009

Numar linii telefonice la 1000 pers, 2009

Numar computere la 1000 pers, 2008

Numar de utilizatori Internet la 1000 pers, 2009

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

2012 1995

AIMI 2013 - 2014

KEI in dinamica 1995-2012

30 AIMI 2013 - 2014

KEI in dinamica

RO 5,91; 6,82

Uzbekistan

4,78; 3,14

Estonia

7,94; 8,4

y = 1.0781x - 0.6923

R 2 = 0.9438

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

0 2 4 6 8 10 12KEI 1995

KE

I 2

01

2

31 AIMI 2013 - 2014

Cadrul economic 2012 Romania

7.68

4.68

3.28

4.51

7.29

4.35

5.15

7.52

5.39

4.04

6.92

5.96

4.86

6.3

6.37

5.34

5.76

9.3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Gr. Capital Formation as % of GDP, 2005-2009

Trade as % of GDP, 2009

Tariff & Nontariff Barriers, 2011

Soundness of Banks (1-7), 2010

Exports of Goods and Services as % of GDP, 2009

Interest Rate Spread, 2009

Intensity of Local Competition (1-7), 2010

Domestic Credit to Private Sector as % of GDP, 2009

Cost to Register a Business as % of GNI Per Capita, 2011

Days to Start a Business, 2011

Cost to Enforce a Contract (% of Debt), 2011

Regulatory Quality, 2009

Rule of Law, 2009

Government Effectiveness, 2009

Voice and Accountability, 2009

Political Stability, 2009

Control of Corruption, 2009

Press Freedom (1-100), 2010

32 AIMI 2013 - 2014

Tema de discutie

Banca Mondiala “3 I”

33 AIMI 2013 - 2014

34

Banca Mondială a pus punctul pe 3 “I": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România,

caracterizate prin "învăţare şi experimentare"

In perioada de tranziţie, mediul de afaceri din România a fost orientat către experimentare şi învăţare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrările şi ieşirile de firme de pe piaţă, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondială (BM).

Oficialii BM au publicat un studiul "Inovare, incluziune şi integrare: De la tranziţie la convergenţă în Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică", ce include concluziile Băncii Mondiale referitoare la perioada de tranziţie a ţărilor din Europa de Est şi fostul bloc sovietic, precum şi sugestii legate de măsurile ce vor trebui să fie luate de aceste state odată cu finalizarea procesului de tranziţie (iunie 2008).

Printre concluziile la care au ajuns analiştii BM se numără creşterea productivităţii, considerată ca fiind singura cale viabilă către o prosperitate de durată, existenţa "în aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurenţa şi finanţarea, care determină comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare şi convergenţă în direcţia celor existente în economiile de piaţă dezvoltate din Europa Occidentală, precum şi creşterea slabă a ocupării pretutindeni, reflectând interacţiunea dintre creşterea numărului de locuri de muncă în noile firme private care au putut ocupa nişe de piaţă inexistente în economia centralizat planificată, şi reducerea acestuia în întreprinderile de stat şi privatizate.

Banca Mondială susţine faptul că "ţările din Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică se confruntă acum cu o a treia tranziţie - îmbătrânirea populaţiei lor, care va încetini ritmul creşterii economice dacă numărul participanţilor la forţa de muncă nu se va mări, dacă resursele nu vor fi mai eficient utilizate şi dacă sistemele de pensii şi sănătate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".

AIMI 2013 - 2014

35

Banca Mondială a pus punctul pe 3 “I": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România,

caracterizate prin "învăţare şi experimentare“ (cont.)

Revenind la situaţia românilor în acest context, analiştii Băncii Mondiale au sesizat "productivitatea scăzută a firmelor nou intrate pe piaţă în Ungaria şi România, comparativ cu cele deja existente". Mai mult decât atât, aceasta este urmată de "o inversare a situaţiei în circa doi ani de la începerea activităţii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat către învăţare şi experimentare“.

Totodată, în cazul României, datele incluse în raportul BM arată că în primul an de la începerea activităţii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca în doi ani de la intrarea pe piaţă să obţină un câştig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se menţinea relativ constant încă doi ani, pentru ca ulterior, la şapte ani de la intrarea pe piaţă, companiile să aibă un câştig de productivitate cu puţin peste 10%. Rata de supravieţuire a noilor afaceri depăşea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% în primii patru ani de la intrarea pe piaţa din România a unei firme. Acelaşi raport arată că firmele cu "viaţă" de 7 ani aveau cota de supravieţuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaţie, incluziune şi inovare" vizează perioada 1993-2005).

Firmele au fost forţate să găsească metode de supravieţuire. În sprijinul ideilor menţionate anterior,

studiul subliniază faptul că "în România şi Ucraina, ratele de supravieţuire pentru primii patru ani erau relativ asemănătoare, de circa 70%. Nou intraţi erau cu aproximativ 30% mai puţin productivi în România, comparativ cu firmele existente, în timp ce în Ucraina erau cu 30% mai productivi".

Raportul BM arată că în timpul procesului de tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă, companiile au fost forţate să găsească diverse metode noi de a rezista pe piaţă. În cazul celor ce nu au reuşit să se adapteze în perioada menţionată au ieşit de pe piaţă, pe când firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieţuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea că intrările şi ieşirile de pe piaţă au contribuit, în statele din regiune, la

creşterea competitivităţii mediului de afaceri devine perfect valabilă.

AIMI 2013 - 2014

The Ernst & Young: Turn risks and opportunities into results 2013

AIMI 2013 - 2014 36

*Risks and opportunities which 2012 survey respondents believe to be even greater than those surveyed in 2011.

Top 10 risks and opportunities, in rank order: