+ All Categories
Home > Documents > AIMI Note Curs Modulul

AIMI Note Curs Modulul

Date post: 22-Oct-2015
Category:
Upload: lavinia-raicu
View: 53 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
AIMI Note Curs Modulul
67
Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 N o t e d e c u r s ş i d e s e m i n a r A I M I Afaceri în medii instabile 2013-2014 Bucureşti, 2013
Transcript

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Note de curs şi de seminar AIMI

Afaceri în medii instabile

2013-2014

Bucureşti, 2013

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Cuprins

MODULUL 2. ........................................................................................................................................ 4

O caracterizare a mediului de afaceri ................................................................................................. 4

Europa 2020 în România ...................................................................................................................... 4

Tema de discuţie: Raportul Doing Business 2013 în viziunea Băncii Mondiale ...................... 5

Temă de discuţie: România, tot mai integrată în economia globală ........................................ 8

Temă de discuţie: Index of Economic Freedom ......................................................................... 9

Evidenţe din realitatea economică – Evoluţia economică a Europei din T3 2011 până în T2

2013 .................................................................................................................................................. 10

Temă de discuţie: European growth and renewal ................................................................... 11

Temă de discuţie: Annual Growth Survey - Analiza anuală a creşterii (AAC) 2013 ........... 12

Temă de discuţie: Raportul Competitivităţii UE 2013 ............................................................ 13

Creşterea economică în ţările UE11 .............................................................................................. 16

Programul de convergenţă 2013-2016 ........................................................................................... 17

OUTPUT-ul PIB.............................................................................................................................. 18

România în proiecţiile FMI ............................................................................................................ 19

Schimbarea modelului de creştere economică .............................................................................. 20

Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM)................................................................... 30

Managementul riscului ....................................................................................................................... 33

Temă de discuţie: Infografice ale riscurilor.............................................................................. 33

Riscul în mediul economic şi social – problematică generală ..................................................... 35

Teme de discuţie: Riscurile omniprezente ................................................................................ 37

Temă de discuţie: Lebedele negre .............................................................................................. 41

Riscul de ţară ................................................................................................................................... 43

Evaluările de risc de ţară pentru România în 2013 ..................................................................... 45

Temă de discuţie: “De ei depinde dobânda voastră la credite. Cine sunt cei care dau rating-

urile României?“ ......................................................................................................................... 46

Temă de discuţie: Moody’s critică reformarea agenţiilor de rating ...................................... 47

Evaluarea riscului de intrare în incapacitate de plată ................................................................. 48

Banca Naţională a României 2013 - Raportul asupra stabilităţii financiare ............................. 49

COFACE – evaluarea riscului de ţară .......................................................................................... 50

Indexul Transparency International ......................................................................................... 51

Implicaţii în plan economic ale evaluărilor de risc de ţară ......................................................... 51

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Evaluarea riscului la nivel sectorial .............................................................................................. 53

Temă de discuţie: Riscul și Consiliile de administrație ale companiilor ................................ 58

Studiul Marsh: Reglementarea are un impact minim în reducerea riscurilor operaţionale 59

Temă de discuţie: Economia «Gri» ........................................................................................... 59

Temă de discuţie: Falimentul statelor ....................................................................................... 61

Bibliografie .......................................................................................................................................... 64

Indicele tabelelor ................................................................................................................................. 66

Indicele figurilor.................................................................................................................................. 66

Observaţie:

Pasajele / paragrafele în limba engleză sunt opţionale; rolul lor este informativ.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

MODULUL 2.

Concepte importante: Cicluri economice

Indicatori de avans

Mediu de afaceri

Risc

Predictabilitate/impredictibilitate

Intrebări – listă de sugestii de discuţie pentru forumul online

Comentaţi asupra caracteristicilor mediului de afaceri – în viziunea raportului Doing Business

Comentaţi asupra dinamicii indicatorilor de caracterizare a mediului de afaceri – în viziunea raportului

Doing Business al Băncii Mondiala

Descrieţi metricile folosite pentru aprecierea libertăţii economice. Ce puncte forte/slabe identificaţi pentru

România?

Comentaţi asupra avansului / progresului României pe indicatorii Strategiei Europa 2020. Care dintre

acesştia semnalizează sursă de instabilitate?

Definiţi riscul ... la nivel de ţară/sectoria/ de firmă.

Ce dimensiuni ale riscurilor puteţi descrie?

Cum se caracterizează riscurile globale? Ce înseamnă resilienţa unui sistem economic?

Comentaţi asupra listei de riscuri şi oportunităţi invocate de ancheta „The Ernst & Young Turn risks and

opportunities into results 2013” – sunt aplicabile şi României?

Care este tendinţa evaluărilor de risc de ţară pentru România ?

Ce efecte are downgrade-ul (înrăutătirea) ratingurilor de ţară) ?

Ratingurile de ţară – relevanţă la nivelul micro?

Credibilitatea evaluărilor de risc de ţară

Riscuri pentru desfăşurarea afacerilor – în sectorul…. (vezi evaluarea COFACE)

Ce indică lipsa de transparenţă a mediului de afaceri?

Cum aţi propune o actualizare a modelului CLEAR?

O caracterizare a mediului de afaceri

Europa 2020 în România1

România se confruntă cu o serie de provocări pe termen mediu în încercarea de a asigura o

creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Reprezentând 49% din media

UE, PIB-ul pe cap de locuitor al României este unul dintre cei mai relevanţi indicatori

ai decalajului de dezvoltare a ţării. Printre provocări se numără în special necesitatea

de a spori participarea pe piaţa forţei de muncă, îmbunătăţirea competitivităţii globale

şi reformarea administraţiei publice. Fondurile UE pot reprezenta o sursă importantă

de investiţii publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări.

Economia României a crescut cu 0,7% în 2012, iar Comisia prevede o redresare modestă în

2013, creşterea urmând să ajungă la aproximativ 1,6%, determinată în principal de

cererea internă şi de investiţii. Piaţa forţei de muncă s-a redresat într-o anumită

măsură în 2012, însă persistă provocări, în special şomajul ridicat în rândul tinerilor.

Şomajul a scăzut de la 7,4% în 2011, la 7% în 2012, dar se estimează că şomajul în

rândul tinerilor, în prezent de aproximativ 23%, va rămâne la un nivel ridicat.

Recomandările Comisiei Europene pentru România pe scurt (2013)

Comisia a emis opt recomandări pentru România, menite să o ajute să-şi îmbunătăţească

performanţa economică.

Punerea în aplicare a unui program preventiv. În 2011, autorităţile române au negociat cu

Comisia Europeană şi FMI un program preventiv de ajustare economică. În martie

1 http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/index_ro.htm

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program.

Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013.

Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile. Deşi poziţia bugetară s-a îmbunătăţit

în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor fiscale constituie o provocare

majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe

termen lung. Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării

impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină

reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în vârstă.

Reformarea sectorului sanitar. În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore,

cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management

defectuos. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea

sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind

asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor.

Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia. În 2012, România înregistra o rată

scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar rata de activitate în rândul

tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze calitatea

politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede,

Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de

sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai

afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească

legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activare.

Reforma învăţământului. România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte

creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea

timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare

reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul

terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar

trebui îmbunătăţit.

Modernizarea administraţiei publice. Capacitatea administrativă redusă este o preocupare

majoră pentru România, care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE.

Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice.

Mediul de afaceri. Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un

mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării.

Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă

eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri

administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile. De asemenea, România

ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi

eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de corupţie, în special în

domeniul achiziţiilor publice.

Energie şi transporturi. România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă

în sectorul energetic şi în cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea

preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a

organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere.

Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvoltată din UE,

aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan

amplu pe termen lung.

Tema de discuţie: Raportul Doing Business 2013 în viziunea Băncii Mondiale Criza a fost un catalizator pentru declanşarea reformelor în mai multe state. Datele raportului Doing

Business 2013 (DB) arată că în ciuda crizei, statele au continuat să îşi reformeze legislaţia de business şi să se

concentreze pe întărirea instituţiilor cheie. Atunci când doreşte să investească într-o ţară, investitorii caută

informaţii despre două aspecte: nivelul fiscalităţii şi atractivitatea mediului local de afaceri. E greu de decis unde

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

este mai bine să porneşti o afacere: într-un stat cu fiscalitate joasă dar cu corupţie mai ridicată sau într-unul cu

taxe ridicate dar cu mediu de afaceri stabil şi predictibil. Dacă în privinţa fiscalităţii comparaţiile sunt relativ

uşor de făcut, nu acelaşi lucru se poate spune despre cât de prietenos e un mediu de afaceri faţă de altul. Banca

Mondială realizează anual un raport Doing Business care evaluează toţi indicatorii care dau măsura

predictibilităţii unui mediu de afaceri. DB arată cât de uşor sau cât de dificil este pentru companiile din

categoria întreprinderilor mici şi mijlocii din peste 185 de ţări să îşi desfăşoare activitatea respectând

reglementările legale – Easiness of Doing Business.

In metodologia de alcătuire a clasamentului au fost incluşi noi indicatori referitori la alimentarea cu

energia electrică, în general cuprinde 10 indicatori de sinteză şi acoperă 185 de economii. DB analizează

prevederile din legislaţie care se aplică într-un climat de afaceri naţional activităţii agenţilor economici pe toată

durata de existenţă a întreprinderilor - de la înfiinţare, în derularea activităţii comerciale, (inclusiv în legătură cu

comerţul exterior şi modalitatea de plată a taxelor şi impozitelor) şi până la închiderea afacerii şi / sau

soluţionarea cazurilor de insolvenţă.

În conformitate cu Raportul Băncii Mondiale Doing Business 2013, România s-a clasat pe locul 72

după Bulgaria (66). România se poziţionează după ţări precum Cehia, Polonia, Bulgaria şi Ungaria, dar înaintea

Croaţiei şi Italiei. Indicatorii la care România stă mai puţin bine la capitolul performanţe sunt cei legaţi de

obţinerea permiselor de construcţie (#129), accesul la electricitate (#168) şi legislaţia în domeniul insolvenţei

(#102). Spre exemplu, unei companii mici sau medii îi ia între 7 şi 8 luni ca să se conecteze la energie electrică,

în comparatie cu un stat OECD, unde acest lucru nu durează mai mult de 3 luni. De asemenea, pentru a ridica un

depozit de pildă, procedurile şi documentele necesare fac imposibil acest lucru înainte de 10 luni, faţă de 4 luni

cât durează într-un stat OECD.

Tabelul 1. Poziţionarea României în anii 2010-2013 - calitatea mediului de afaceri Doing Business (DB)

Topic Rankings DB 2013 DB 2012 DB 2011 DB 2010

Inceperea unei afaceri 68 61 44 41

Obţinerea autorizaţiilor de construcţie 129 125 84 93

Racordarea – reţea energie electrică 168 167 - -

Inregistrarea proprietăţii 72 70 92 92

Obţinerea creditelor 12 9 15 14

Protecţia investitorilor 49 46 44 41

Plata taxelor 136 157 151 147

Tranzacţii transnaţionale 72 69 47 48

Impunerea/executarea contractelor 60 56 54 53

Rezolvarea insolvenţelor 102 101 102 92

Sursa: http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/

Concluziile raportului Doing Business 2013 1). România se află pe locul 72 in topul Bancii Mondiale privind mediul de afaceri. Locul 12 este cea

mai bună poziţie pe care România a obţinut-o în top la sectiunea ,,creşterea accesului la credit".

2). Deşi timpul necesar infiinţării unei afaceri a scazut de la 14 la 10 zile, România a coborât în 2011 în

clasament la acest capitol, ajungând pe locul 68.

3). In privinţa accesului la electricitate, România se afla pe locul 168, cu trei poziţii mai jos faţă de anul

trecut. Deşi numarul procedurilor şi al zilelor necesare pentru obtinerea racordului la electricitate a stagnat la

şapte, respectiv 223, costul demersului a crescut cu 27,3%, până la 584,2% din venitul mediu anual per capita.

4). Plata taxelor de catre companii a fost simplificată, numărul plăţilor scăzând de la 113 la 41, urcând

România în clasament până pe locul 136 la nivel mondial (oricum, mai bun faţă de locul 154 obţinut în 2011).

Cu toate acestea, la nivel european companiile trebuie să plătească în medie doar 12 taxe.

5). Cazurile nerezolvate de insolvenţă au făcut ca România să coboare în clasament cu cinci pozitii,

până pe locul 102. Deşi durata procesului de rezolvare a insolventelor şi costul ca procentaj din valoarea

firmelor au rămas aceleaşi, rata de recuperare a crescut cu 0,6 centi pe dolar, până la 29,2 centi pe dolar.

6). Locul 72 este singura poziţie pe care România a reuşit să o păstreze în clasamentul general, la

comerţul internaţional. Astfel, importurile necesită tot cinci documente, 12 zile şi un cost de 1.485 de dolari pe

container.

7). România se clasează în primele 50 de ţări şi la capitolul protejarea investitorilor. Deşi in 2012

aceasta ocupă pozitia 46, în topul 2013 a coborât trei poziţii, până pe locul 49. Punctul forte al mediului de

afaceri din România este transparenţa. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte tragerea la rspundere a

administratorilor firmelor, uşurinta deschiderii de procese în instanta de către acţionari şi nivelul protecţiei

investitorilor sunt puncte încă slabe ale României.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 1. Evaluarea performanţelor pe 10 direcţii ale indicatorului „Uşurinţa de a face afaceri” – poziţionarea în

eşantionul de 185 state (în 2013) – Rang/poziţionare în cadrul eşantinului

Sursa: http://www.doingbusiness.org/rankings

Raportul Doing Business 2013 a introdus un criteriu nou "distanţa faţă de frontieră - distance to

frontier", care măsoară eficienţa reglementărilor de business implementate; acest indicator arată cât de

mult i-au ajutat pe întreprinzători reformele măsurând "distanţa" dintre economiile ţărilor respective

fata de cele ale statelor aflate "la frontieră"- adică cei mai buni performeri. Cu cât nivelul acestui

indicator este mai ridicat, cu atât eficienţa sistemului este mai ridicată. România avea un "scor" de 60

în 2004, în ceea ce priveşte acest indicator, iar acum are 67.1 ceea ce înseamnă că acum e mai aproape

de ceea ce considerăm un "optim" faţă de cum era acum 8 ani.

Figura 2. Distanţa faţă de frontieră pentru România

Chiar dacă indicatorii relevaţi de raportul Doing Business se concentrează asupra companiilor mici şi

medii, foarte mulţi decidenţi politici asociază mişcarea acestor indicatori cu cei legaţi de fluxul investiţiilor

străine directe (ISD). Raportul din anul 2013 prezintă un studiu de caz privind legătura dintre investiţiile

străine directe şi locul în clasamentul DB. Legătura este mai mult decât relevantă - cele mai performante

economii din topul indicatorilor Doing Business au atras investiţii directe de 50,384 milioane USD, în vreme ce

ultimii zece clasaţi au atras doar 1,257 milioane USD. Tările cu cele mai bune performanţe au atras de peste 50

de ori mai multe investiţii străine directe decât ţările cu performanţele cele mai scăzute. Aceasta nu implică o

relaţie de cauzalitate, dar indică faptul că Doing Business reflectă mai mult aspectele legate de climatul general

de investiţii, decât ceea ce contează doar pentru firmele mici şi mijlocii.

Figura 3. Legătură puternică între evaluarile Distanţei faţă de frontoieră şi volumul ISD per capita - Better

overall regulation is correlated with more FDI inflows per capita

68 129

168

72 12

49

136

72

60

102

0

50

100

150

200

inceperea unei afaceri

obtinerea autorizatiilor de

constructie

obtinere contract

electricitate

inregistrarea proprietatii

obtinerea creditelor

protectia investitorilor

plata taxelor

tranzactii transnationale

impunerea contractelor

rezolvarea insolventelor

România 2012

România 2013

60

63,9

66,1 66,1 66,3 65,6 65,4

67,1

56

58

60

62

64

66

68

DB 2006 DB 2007 DB 2008 DB 2009 DB 2010 DB 2011 DB 2012 DB 2013

Scorul Distanta fata de frontiera in rapoartele Doing Business

Romania

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Temă de discuţie: România, tot mai integrată în economia globală

România s-a clasat pe locul 31 în Indexul de globalizare publicat de Ernst & Young2, în condiţiile in

care globalizarea a continuat să avanseze în cele mai importante 60 de economii din lume.

Tabelul 2. Rank Country 2012 score Change in score since 2011

1 Hong Kong 7,81 0,06

2 Singapore 6,31 -0,02

3 Ireland 5,63 0,08

4 Belgium 5,49 0,11

5 Switzerland 5,30 0,04

6 Netherlands 5,19 0,02

7 Sweden 4,96 0,01

8 Denmark 4,94 0,01

9 Hungary 4,75 0,07

10 United Kingdom 4,74 0,03

31 Romania 4.10 0.05

2 http://www.ey.com/GL/en/Issues/Driving-growth/Globalization---Looking-beyond-the-obvious

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 4. Lista de indicatori pentru Globalization

Index

Conform acestui clasament, o serie de ţări cu

economii in crestere rapidă, precum Vietnam,

Malaezia, Tailanda, Filipine, dar şi ţări mai mici

din Europa, precum Belgia şi Slovacia, şi-au

imbunătăţit simţitor indicele de globalizare. In plus,

apar tot mai multe pieţe, din afara ţărilor BRIC

(Brazilia, Rusia, India si China), care inregistreaza

creşteri rapide şi se transformă în puncte fierbinti

ale business-ului global, graţie perceptiei ca sunt

mai bine integrate global decât ţările BRIC în

privinta comertului, a investitiilor, precum si din

perspectiva criteriilor culturale si tehnologice. În

contextul în care majoritatea prognozelor privind

PIB-ul global prevăd o creştere cuprinsă între 3% şi

3,5% pentru 2013 şi o creştere modestă pentru anii

ce vor urma, indexul Ernst & Young estimează că

globalizarea va continua să se extindă, iar

tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei

vor constitui principalele pârghii de dezvoltare.

Evoluţia României este în linie cu media

globală, rezultate deosebite fiind consemnate la

capitolul mişcarea forţei de muncă, cu 0,77 de

puncte peste media globală. In schimb, România

s-a plasat cu 0,51 puncte sub medie la capitolul

"Schimburi de tehnologie şi idei", iar la

"Miscarea capitalului si finantelor" cu 0,25

puncte sub medie.

România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul

studiului. "România va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de

integrarea comercială tot mai strânsă cu Uniunea Europeană. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în

cadrul uniunii, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a

serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel

prognozat anterior", apreciază raportul.Conform unui sondaj al Ernst & Young, directorii executivi intervievati

au confirmat că America de Nord şi Europa de Vest rămân piete esenţiale pentru protejarea rezultatelor lor

financiare. Desi investitiile noi în aceste regiuni rămân neuniforme, costurile ridicate ale energiei, micsorarea

diferentelor cu costurile de munca între pietele dezvoltate si cele emergente si ciclurile de viata tot mai scurte

ale produselor determină organizaţiile globale să-şi mute operatiunile de productie mai aproape de pieţele de

desfacere.

Temă de discuţie: Index of Economic Freedom

România se plasează peste nivelul mediul asociat eşantionului în ceea ce priveşte libertatea fiscală,

cea de afaceri, monetară, a muncii, comercială, de investiţii şi financiară. Zece indicatori stau la baza calculului

pentru scorul libertăţii economice - la jumătate dintre acestea s-a constatat înrăutăţirea în cazul României şi

anume la: libertatea faţă de corupţie, cheltuielile guvernamentale, libertatea de afaceri, libertatea monetară şi cea

comercială, două au avut o evoluţie pozitivă (libertatea fiscală şi cea privind piaţa muncii), iar trei au stagnat -

drepturile de proprietate, libertatea financiară şi libertatea de a investi.

Tabelul 3. Evaluarea pentru România – categorii principale de indicatori

Country

Populatio

n

(Millions)

GDP

(Billions,

PPP)

GDP

Growth

Rate (%)

5 Year GDP

Growth

Rate (%)

GDP per

Capita

(PPP)

Unemployme

nt (%)

Inflatio

n (%)

FDI Inflow

(Millions)

Public Debt

(% of GDP)

Romania 21.4 $267.2 2.5 1.4 $12,476 5.1 5.8 $2,670.4 33.0

Dintr-un eşantion de 177 de state din întreaga lume, România se plasează pe locul 59 în ceea ce

priveşte libertatea economică, iar scorul său total este de 65,1 (mai mare decât media globală de 59,6 puncte),

potrivit unui clasament al Heritage Foundation realizat în parteneriat cu Wall Street Journal3.

Figura 5. Evoluţia în dinamică - Scoruri ale libertăţii economice – România, USA şi Entitatea „Lume”

3 potrivit www.econtext.ro în legătură cu „Index of Economic Freedom" publicat de „The Wall Street Journal" sau

http://www.heritage.org/index/country/romania

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Sursă: http://www.heritage.org/index/pdf/2013/countries/romania.pdf

Evidenţe din realitatea economică – Evoluţia economică a Europei din T3 2011 până în

T2 2013

Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea (T2) 2013, cu o creştere economică de 0,3% faţă

de primele trei luni, după o perioadă de un an şi jumătate de contracţie economică, cea mai indelungată

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

de la adoptarea monedei unice4. In T1 2013, PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,3% faţă de ultimul

trimestru din 2012. Cele mai abrupte contracţii au fost inregistrate in Cipru (-5,2%), Grecia (-4,6%),

Italia şi Portugalia (-2% fiecare).

Economia zonei euro a ieşit din cea mai lungă recesiune în principal datorită creşterilor înregistrate de

Germania şi Franta, pe fondul unei perioade prelungite de linişte pe pieţele financiare de la izbucnirea

crizei datoriilor de stat, în urmă cu trei ani, potrivit Bloomberg.

Faţă de primul trimestru, cele mai solide creşteri ale PIB din UE au fost înregistrate în Germania,

Cehia, Finlanda (0,7% fiecare), Lituania şi Marea Britanie (0,6%), la polul opus situându-se Cipru (-

1,4%), Italia si Olanda (-0,2%). In T2 2013 faţă de T2 2012, ţările UE cu cele mai robuste rate de

creştere economică sunt Letonia (4,3%), Lituania (4,1%), Estonia şi Marea Britanie (1,4%), respectiv

România cu 1,2%. România ocupă locul 5 în topul celor mai mari creşteri economice din ţările UE. A

înregistrat o creştere economică de 0,3% în T2 faţă de T1, PIB urcând cu 1,2% raportat la aceeaşi

perioadă a anului trecut.

Figura 6. Premiantele şi codaşele UE. Parcursul României

5

Temă de discuţie: European growth and renewal: The path from crisis to recovery -

McKinsey Global Institute6

Europe is growing again, but the recovery is uneven and under threat from the continuing eurozone debt crisis.

Europe has significant strengths on which to build but needs to address profound long-term challenges that could

limit its future growth. McKinsey Global Institute (MGI) sets out a perspective on where the European economy

stands today, the challenges it faces, and the very considerable strengths on which it can build. MGI also sets out

seven priorities for action. Each requires joint action by policy makers and business leaders. Findings include:

Economic growth is recovering unevenly. While most of Europe (defined as all members of the

European Union plus Norway and Switzerland) is expected to return to pre-crisis GDP levels by 2012, recovery in

Southern Europe, Ireland, and the United Kingdom is forecast to take considerably longer. The debt crisis and

speculation about the possibility of sovereign defaults cast doubt on the resilience of the recovery.

Europe has very significant, and sometimes underappreciated, strengths on which to build a sustained

recovery. As the world's largest integrated economy, Europe is home to 124 Fortune 500 corporations. Several

European countries have successfully reformed labor and product markets and can now serve as examples for

others to follow. Europe is home to some of the most vibrant cities in the world and has a high quality of life.

All European economies face a set of profound long-term challenges that, if unaddressed, will limit their

future growth potential. Private- and public-sector deleveraging is only just starting and could weigh on growth for

some time. Structural imbalances have left Southern Europe with a 4.6 per cent current account deficit today. Old-

age dependency is set to double. Labor utilization is 20% below US levels, and Europe’s productivity gap with the

4 Sursă: http://www.mediafax.ro/economic/zona-euro-a-iesit-din-recesiune-in-trimestrul-al-doilea-ce-tari-au-avut-cele-mai-

mari-cresteri-ale-pib-11252181 5 http://www.incont.ro/infografice/evolutia-economica-a-europei-din-t3-2011-pana-in-t2-2013-premiantele-si-codasele-ue-

parcursul-romaniei.html 6 Roxburgh, C., Mischke , J., European growth and renewal: The path from crisis to recovery, July 2011; @McKinsey &

Company, http://www.mckinsey.com/insights/europe/european_growth_and_renewal_path_to_recovery

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

United States is widening again. Rising energy prices and competition from emerging economies will place

increasing strain on Europe.

Returning to a sustained path to economic growth and renewal will require innovation in European policy making

together with bold leadership from the private sector. The seven priorities highlighted are: consolidating Europe's

fiscal position, expanding the supply of skilled labor mainly through senior participation, using structural reforms

to fuel innovation and growth in services, boosting public-sector productivity, unlocking the potential of

sustainable resources, winning in tradable goods and services and supporting innovation.

Temă de discuţie: Annual Growth Survey - Analiza anuală a creşterii (AAC) 2013

Principalul mesaj al AAC este acela că, deşi politicile UE încep să dea rezultate – deficitele scad,

tensiunile de pe pieţele financiare se atenuează şi apar semne de îmbunătăţire a competitivităţii în unele state

membre – este necesară continuarea reformei pentru a genera o creştere economică durabilă şi noi locuri de

muncă. Comisia Europeană consideră că cele cinci priorităţi prezentate în AAC 2011 (MEMO/11/821) rămân

valabile: continuarea unei consolidări fiscale diferenţiate şi favorabile creşterii economice; reluarea activităţii

normale de creditare a economiei; promovarea creşterii economice şi a competitivităţii în prezent şi în viitor;

abordarea aspectelor legate de şomaj şi a consecinţelor sociale ale crizei şi modernizarea administraţiei publice.

AAC subliniază că situaţia de pe piaţa muncii necesită o reacţie urgentă. În ultimele 12 luni, numărul

şomerilor a crescut cu 2 milioane, iar în prezent, numărul total al persoanelor care nu au un loc de muncă fiind

de peste 25 de milioane; şomajul pe termen lung a atins cote alarmante, iar, în multe ţări, situaţia tinerilor s-a

deteriorat în mod dramatic. AAC subliniază priorităţile în vederea pregătirii unei redresări generatoare de locuri

de muncă, a îmbunătăţirii capacităţii de inserţie profesională şi a promovării incluziunii sociale. Confruntate cu

o creştere a numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, statele membre ar trebui să promoveze

serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi să accelereze politicile active în domeniul pieţei forţei de

muncă”, inclusiv asistenţa oferită persoanelor care îşi caută un loc de muncă, stagii de ucenicie, sprijin acordat

antreprenorilor şi stagii de calitate.

Situaţia tinerilor este deosebit de îngrijorătoare, în multe ţări, şomajul în rândul tinerilor ajungând la

50%. Comisia a înfiinţat echipe de acţiune pentru a ajuta cele opt state membre cu cele mai ridicate niveluri de

şomaj în rândul tinerilor în redirecţionarea fondurilor UE pentru formarea profesională şi programe de sprijin

(MEMO/12/100). De asemenea, AAC invită statele membre să dezvolte o „garanţie pentru tineret”, prin care

fiecare persoană cu vârsta sub 25 de ani primeşte o ofertă de un loc de muncă, beneficiază de posibilitatea de a-

şi continua studiile sau de un stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau din momentul în care

a devenit şomer.

AAC pune accentul pe protecţia categoriilor celor mai vulnerabile. Impozitele pe venit şi

contribuţiile la asigurările sociale ar trebui să fie reduse, în special în cazul persoanelor cu salarii mici, şi ar

trebui intensificate reformele menite să simplifice legislaţia muncii şi să dezvolte programe de lucru flexibile,

precum şi să asigure o evoluţie a salariilor care să sprijine crearea de locuri de muncă. De asemenea, sunt

necesare eforturi suplimentare pentru a asigura eficacitatea sistemelor de protecţie socială şi dezvoltarea

strategiilor de incluziune activă pentru a contracara efectele crizei.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 7. Somajul în rândul tinerilor

Sursă: Business Magazin, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/171/34-35-poster.jpg

Temă de discuţie: Raportul Competitivităţii UE - Nu există creştere şi joburi fără industrie

20137

Revenirea din cea mai severă criză de după război se desfăşoară inegal în statele membre ale UE şi în

diferitele sectoare industriale. Puţine state (România, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia şi Lituania) au

7 http://cursdeguvernare.ro/raportul-competitivitatii-ue-2013-romania-ramane-slab-competitiva-in-ciuda-revenirii-

industriei.html

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

revenit cu succes la nivelul valorii producţiei industriale de produse prelucrate de dinaintea crizei, în

timp ce majoritatea este departe de asta.

Figura 8. Double-dip of EU manufacturing production Figura 9. EU recovery in comparative perspective

“Industria prelucrătoare deţine un rol mai important în România decât media la nivelul UE (24,7%

faţă de 15,5 % din valoarea adăugată totală în 2011) dar înregistrează o productivitate şi o

concurenţă scăzute. În acelaşi timp, capacitatea administrativă pentru elaborarea de politici şi

punerea în aplicare este nesatisfăcătoare”, precizează raportul în profilul de ţară al României.

România rămâne slab competitivă în ciuda revenirii industriei. România se numără printre puţinele

state din UE care au revenit la nivelul valorii producţiei industriale de produse prelucrate de dinaintea

crizei, se spune în Raportul Competitivităţii 2013 al Comisiei Europene8 intitulat “Nu există

creştere şi joburi fără industrie”. Asta nu înseamnă însă că România a intrat în rândul statelor cu

performanţe economice importante. Ea rămâne printre ultimele ţări la capitolul competitivităţii, alături

de celelalte ţări din estul Europei. Cu excepţia sectoarelor high-tech şi a celor care produc bunuri de

necesitate, majoritatea sectoarelor nu şi-au revenit din criză, se spune în Raport. Cu o cerere slabă a

pieţei interne, producţia a crescut mai mult din cererea externă, în special în domeniul farmaceutic şi în

cel al echipamentelor de transport.

Figura 10. Modificarea valorii producţiei industriale de produse prelucrate, martie 2013 faţă de ianuarie 2008.

8 European Competitiveness Report 2013; Toward knowledge driven re-industrialisation;

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/competitiveness-analysis/european-competitiveness-

report/files/eu-2013-eur-comp-rep_en.pdf

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 11. EU manufacturing recovery by sector

Notă: Developments are shown since the peak in EU aggregate manufacturing output in January 2008 to March 2013. HT,

HMT, LT and LMT denote high-tech, medium-high-tech, low-tech and medium-low-tech manufacturing industries

Temă de discuţie:Analiză Coface / România 2012 – puncte tari şi puncte slabe: creştere,

exporturi, costul finanţării, investiţii directe

Analiza Coface include aspecte legate de păstrarea unui volum preponderent al pieţei domestice,

menţinerea rezervei valutare la un nivel semnificativ şi stabilizarea gradului de îndatorare publică mult

sub media UE. Riscurile identificate se referă la politicile economice guvernamentale prociclice, gradul

de îndatorare relativ ridicat al sectorului privat, instabilitatea politică şi lipsa de predictibilitate fiscală.

Analiza Coface pune accent pe dificultăţile de finanţare ale economiei româneşti. Incertitudinea din

zona euro, aversiunea faţă de risc a investitorilor şi instabilitatea politică au contribuit la înjumătăţirea

investiţiilor străine directe (ISD) în raport cu anul 2011. Or, în 2011, nivelul consemnat al ISD a fost cu

80% mai redus faţă de anul 2008. Mai mult, în pofida îmbunătăţirii soldului schimburilor extrene,

gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin ISD inregistrat la sfârşitul lunii mai a anului curent

a scăzut semnificativ iar perspectivele sunt pesimiste. De altfel, gradul de concentrare al ISD a crescut

în ultimii ani şi plasează originea a aproape trei sferturi din fonduri în Austria, Italia, Germania, Franţa

şi Spania, ţări ce se confruntă cu propriile probleme.

Temă de discuţie: Barometru economic şi activitatea de restructurare în anul 2012

(Prezentare a rezultatelor din România, comparativ cu cele din Germania) Studiul Roland Berger

Strategy Consultants: Cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants reflectă modul în care managerii percep

criza datoriilor suverane şi efectele acesteia asupra accesului la finanţare si economiei reale.

• Dacă managerii germani tind să fie mai optimişti, cei români se aşteaptă la un impact major al crizei

datoriilor publice asupra economiei noastre: 80% estimează câ varful crizei încă nu a fost atins;

• Aşteptările privind economia noastră continua să fie moderate, majoritatea estimând o crestere PIB de

1%-2% in 2013 – nivel mai scăzut decât în Germania;

• In medie, managerii români tind să fie mai preocupaţi de impactul crizei datoriilor publice asupra

economiei romnesti si asupra companiilor lor

• O majoritate clară a respondenţilor români (54%) vad posibilă, si chiar probabila, o noua recesiune in

Romania – prin comparaţie, 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de risc;

• Spre deosebire de managerii germani, majoritatea celor români considera că Grecia va părăsi zona

euro; nu există însă o teamă generalizată de destrămare a monedei unice;

• Deşi atât managerii români cât şi cei germani fac faţă aceloraşi provocări privind accesul la finanţare,

perspectiva din România este totusi mai sumbră în ceea ce priveşte acest aspect.

Analizand sectoarele de activitate, serviciile financiare cunosc impactul cel mai puternic atat in

Romania cât şi în Germania. In România, insă, sectorul constructiilor, precum şi retailul, bunurile

de consum si industria auto par sa fie considerabil mai afectate. Economia germană se dovedeste

mai stabilă, cu un impact mai restrâns asupra majorităţii industriilor majore şi deci asupra economiei

reale. Energia şi utilităţile, sectorul farmaceutic şi media par sa fie cele mai stabile in faţa crizei.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Pe lângă acţiunile de stimulare a cresterii vânzărilor, reducerile de costuri si programele de crestere a

eficientei, o mai bună gestiune a riscului se află de asemenea printre principalele prioritati din

România. De aceea, acţiunile de restructurare sunt in continuare in centrul atentiei managerilor,

problemele de lichiditate având o importanta specială. Când vine vorba de gestiunea riscului, deşi

riscurile legate de preţul materiilor prime sunt considerate ca fiind deosebit de importante, riscul

valutar este totuşi văzut ca având impact pe o scară mai largă. In România, situaţia s-a inversat faţă de

2011, în condiţiile în care riscul legat de materiile prime s-a menţinut stabil, în timp ce riscul legat de

cursul de schimb a crescut semnificativ în importanţă (78% in 2012 faţă de 48% in 2011). Această

preocupare se explică, în principal, pe fondul recentei devalorizări a monedei naţionale, cauzate de

criza de incredere indusă de instabilitatea politică internă şi impactul crescut al crizei datoriilor publice.

Transferul riscurilor către consumatori este numit ca cea mai importanta măsură de protectie, insa

poate fi dificil de implementat. In ceea ce priveşte factorii de succes in implementarea masurilor de

restructurare, angajamentul managementului rămane aspectul cel mai important, desi mai putin

semnificativ ca în anul 2011. Implementarea rapidă, pe de altă parte, a inregistrat cea mai mare crestere

in importanţă atât in Germania cât şi în România.

Concluzia? Pe măsura ce incertitudinea se prelungeste şi contextul socio-economic este intr-o

continua schimbare, capacitatea de reacţie rapidă devine crucială pentru creştere… şi chiar pentru

supravietuire!

Creşterea economică în ţările UE11 a înregistrat o scădere în anul 2012 şi se menţine la

nivele scăzute şi în 2013 pe fondul unei încrederi externe slăbite

Creşterea economică înregistrată la nivelul statelor UE11 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania,

Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria şi Croaţia) din regiune a scăzut în anul 2012 şi se va

menţine la nivele scăzute şi în anul 2013 pe fondul continuării recesiunii manifestate în zona Euro care

erodează cererea la nivel intern, potrivit Raportului Economic Periodic pentru Statele UE11 ("EU11

Regular Economic Report"9) publicat de Banca Mondială.

Conform raportului, cererea la nivel intern, în special investiţiile, s-au contractat în majoritatea ţărilor,

consecinţa fiind aceea că exporturile nete au reprezentat singurul factor de creştere în regiunea UE11. În

plus, numărul ţărilor UE11 afectate de recesiune s-a dublat ajungând la patru, adică Cehia şi Ungaria au

ajuns în această situaţie alături de Slovenia şi Croaţia.

Tabelul 4. Dinamica creşterii economice în EU11

Ritmul de creştere economică (%) 2012 2013 2014

UE11 0,8 0,8 2,0

Bulgaria 0,8 1,2 2,1

Croaţia -2,0 -0,4 1,5

Cehia -1,3 -0,4 1,6

Estonia 3,2 3,0 4,0

Letonia 5,6 3,6 4,1

Lituania 3,6 3,0 3,5

Ungaria -1,7 0,3 1,5

Polonia 1,9 1,0 2,0

România 0,7 1,7 2,2

Slovenia -2,3 -2,3 -0,1

Slovacia 2,0 0,7 2,0

Activitatea economică slabă la nivelul ţărilor UE11 a avut drept consecinţă pierderea unor locuri de

muncă. Incertitudinea prelungită, restructurările la nivel de organizaţii precum şi recesiunea înregistrată în unele ţări

UE11 au condus la creşteri ale valorilor şomajului în toată această regiune. După ce s-a stabilizat undeva în jurul

valorii de aproximativ 10% în cea mai mare parte din 2010 şi 2011, rata şomajului a depăşit valoarea de 11% la

începutul anului 2013. Creşterea numărului de locuri de muncă a înregistrat valori negative pe toată durata anului

2012, ceea ce a afectat domeniul construcţiilor, al industriilor şi – în mod special - administraţia publică.

9 Korczyc, E., Laco, M., Vincelette, G.A., Madzarevic-Sujster, S., Loichinger, E., (2013). EU11 regular economic report:

macroeconomic report - economic recovery on hold: special topic - determinants of job creation in EU11: evidence from

firm level data. Washington DC; World Bank. http://documents.worldbank.org/curated/en/2013/06/17854302/eu11-regular-

economic-report-macroeconomic-report-economic-recovery-hold-special-topic-determinants-joc-creation-eu11-evidence-

firm-level-data

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Chiar şi în situaţia în care exporturile nete au sprijinit creşterea economică din 2012, raportul observă că

performanţele comerciale în UE11 au fost dezamăgitoare. Atât exporturile cât şi importurile au înregistrat o

frânare, în condiţiile în care comerţul mondial a staţionat din cauza creşterii economice lente în ţările cu venituri mari,

precum şi din cauza perioadelor recurente de neîncredere în viitorul monedei Euro. În anul 2013 importurile şi

exporturile UE11 au început să scadă, pe măsură ce fluxurile comerciale intra-UE au început şi ele să înregistreze un

ritm încetinit. Deşi expansiunea pe pieţele non-UE a continuat să contribuie la generarea unor rezultate comerciale

favorabile pentru UE11, totuşi nu a putut compensa cererile slabe la export înregistrate din UE.

Fluxurile de investiţii străine directe nete (FDI) către ţările UE11 au rămas stabile, iar datoria externă

brută a crescut doar cu valori modeste datorită împrumuturilor suverane. Raportul dintre datoria publică şi PIB a

înregistrat şi el o creştere uşoară la nivelul anului 2012, pe fondul unor consolidări fiscale mai scăzute decât cele

planificate.

În condiţiile în care măsurile fiscale stricte au înregistrat o relaxare în anul 2012, raportul evidenţiază că

guvernele ţărilor UE11 şi-au îndeplinit în mare parte angajamentele fiscale. În plus faţă de această situaţie, aceste state

şi-au continuat reformele structurale fiscale pe termen mediu şi lung, în scopul de a-şi consolida finanţele publice.

Între timp, băncile centrale din ţările UE11 şi-au accelerat politicile monetare de expansiune, depăşind poziţiile

permisive adoptate anterior. În ciuda unei ameliorări substanţiale înregistrată pe pieţele financiare începând din vara

anului 2012, condiţiile de acordare a împrumuturilor bancare către debitori aparţinând economiei reale în ţările UE11

au rămas stricte. Cota împrumuturilor neperformante în ţările UE11 a fost încă mare, ceea ce a înfrânat creşterea reală

a creditului. Inflaţia a continuat şi ea să se manifeste datorită nivelului scăzut al cererii pe pieţele locale şi datorită

unui declin semnificativ al preţurilor la energie.

Există indicii conform cărora regiunea UE11 îşi va continua creşterea în 2013, deşi într-un ritm lent. Cu

condiţia ca zona economică Euro să se consolideze, perspectiva pe termen scurt la nivelul ţărilor UE11 se aşteaptă să

se îmbunătăţească treptat. În timp ce în anul 2013 nivelul creşterii economice în statele UE11 va continua să se situeze

sub valoarea potenţialului său real din cauza cererii scăzute manifestate pe piaţa locală, a constrângerilor fiscale

continue şi datorită stopării creşterii creditării precum şi din cauza mediului extern caracterizat de provocări există

însă aşteptări conform cărora procesul de creştere va fi reluat în anul 2014. Este posibil ca piaţa muncii să poate

înregistra o revenire doar pe termen mediu.

Menţinerea unei politici fiscale prudente şi a unei creşteri economice sustenabile în ţările UE11 rămâne o

prioritate pe baza căreia să se reducă impactul advers al şocurilor potenţiale înregistrate în zona Euro. Politicile fiscale

vor rămâne restrictive, însă conform unor aşteptări viteza consolidării fiscale va continua să se menţină la cote scăzute

şi prin urmare efectul acesteia asupra creşterii economice va fi mai puţin negativ comparativ cu valorile din anul 2012.

Politicile monetare vor continua să sprijine creşterea economică, înregistrându-se în continuare reduceri la nivelul

ratelor stabilite prin politici în unele ţări ale UE11, în timp ce alte ţări vor adopta măsuri neconvenţionale, chiar dacă

posibilităţile de îmbunătăţire a situaţiei monetare sunt deja restrânse.

Programul de convergenţă pentru intervalul 2013-2016

Programul de convergenţă adoptat de Guvern mizează pe o creştere economică de

1,6% în 2013 şi de 2,2% în 2014. Pentru anul 2013 populaţia ocupată se aşteaptă să se

majoreze cu 0,5%, iar salariaţii cu 0,7%. Adoptarea euro este menţinută pentru o data la care

vor fi atinse criteriul nominal şi real de convergenţă. In timp ce perspectivele activităţii

economice sunt încă, în principal, afectate de tendinţe negative, distribuţia riscurilor a devenit

mult mai echilibrată.

"Relansarea creşterii economice va fi initial determinată de cresterea cererii externe urmând ca

investitiile interne şi consumul intern să crească mai tarziu în cursul anului, iar până n 2014 se aşteaptă ca

cererea internă să devină principalul motor al consolidării creşterii PIB. Contrastul dintre situatia mai bună a

pieţelor financiare şi perspectivele macroeconomice modeste pentru 2013 se datorează in mare masură

procesului de ajustare a bilanţurilor, care continuă să influenţeze negativ creşterea economică pe termen

scurt".

Figura 12.Indicatori macroeoconomici Figura 13. Proiecţii macroeconomice

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

În privinţa deficitului structural, Guvernul susţine că acesta va scădea de la 2,4% în

2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit

structural – limită impusă statelor aflate în program de asistenţă internaţională, care au

adoptat noul Compact fiscal al UE. Datoria publică se menţine sub pragul de 60% al

criteriilor Maastricht, deşi se află în creştere. În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar

pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.

Criteriul inflaţiei, pentru aderarea la zona euro, se dovedeşte cel mai greu de atins,

însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ţinte staţionare de

ţintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.

OUTPUT-ul PIB10

Decalajul de producţie (”output gap” în lb. engleză) măsoară diferenţa dintre PIB

efectiv realizat şi PIB potenţial (care presupune utilizarea cu maximă eficienţă a factorilor de

producţie). O diferenţă mare între cele două mărimi arată o rată problematică de creştere. Un

decalaj pozitiv indică o creştere a costurilor de producţie şi inflaţie iar unul negativ o

subutilizare a resurselor disponibile. Tabelul 5. Dimanica decalajului de produţie pentru România în 2002-2011

Decalajul de producţie va rămâne negativ şi la o valoare considerabilă pe termen

mediu pentru economia românească, potrivit raportului înaintat FMI. Reluarea unor ritmuri

de creştere susţinută, de 5% -6%, precum cele de dinaintea crizei, nu este posibilă fără

reforme majore, care să atragă investiţii şi să genereze noi locuri de muncă. Deocamdată,

prognoza actuală a FMI în privinţa creşterii potenţiale (care săm nu genereze o inflaţie de

natură să erodeze câştigurile obţinute) a României pentru următorii 5 ani fost reaşezată în jos

faţă de prognozele anterioare. Tabelul 6. Creşterea potenţială pe termen mediu

An 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Creştere potenţială 1,4 1,8 2,2 2,7 2,9 3,1

De la ultima evaluare a ţării, România a pierdut teren în raport cu ţările din regiune în

termeni de percepţie a corupţiei, uşurinţei de a derula afaceri şi competitivitate. Agenda

reformelor ar trebui să se concentreze asupra calităţii mediului instituţional şi de

reglementare, şi reformarea întreprinderilor de stat, îndeosebi în sectoarele energiei şi

transporturilor. Modernizarea sistemului de sănătate şi protecţia categoriilor vulnerabile sunt

amintite şi ele între priorităţi, împreună cu accesarea fondurilor europene, menită să

deblocheze un important potenţial de creştere. Sistemele publice de sănătate şi învăţământ

sunt subfinanţate şi de slabă calitate în termeni relativi, climatul de afaceri ar trebui să fie mai

primitor iar sectoarele de energie şi transport sunt dominate de întreprinderi de stat

ineficiente.

Potrivit estimărilor FMI, deşi decalajul de producţie se va atenua treptat pe termen

mediu (în următorii 5), el va rămâne în domeniul negativ, ceea ce va afecta ritmul de

dezvoltare al României. Decalajul dintre performanţa economică actuală a României şi

10 FMI: ”Criza a lăsat urme adânci”. Potenţialul de creştere a României în următorii ani: de la forţarea creşterii la slaba

folosire a resurselor, Marin Pană, 24.10.2012

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

potenţialul ei s-ar putea închide abia în 2016. In acest moment, PIB real este sub cel potenţial,

ceea ce se traduce prin faptul că ratele şomajului sunt mari, iar nivelul de ocupare scăzut. De

abia după închiderea acestui "gap" gradul de ocupare va creşte susţinut şi astfel tot mai mulţi

români vor beneficia de sporul nivelului de trai.

România în proiecţiile FMI

Economia globală a intrat într-un ritm de recuperare din criză în trei viteze, iar

România aleargă pe culoarul ţărilor emergente11

, având o creştere a PIB prognozată la 1,6%

în anul 2013 şi 2% în anul 2014, susţine Fondul Monetar Internaţional, în raportul World

Economic Outlook 201312. ”Ceea ce fost până acum a fost o recuperare cu două viteze –

puternică în piaţa emergentă şi în economiile în curs de dezvoltare, dar mai slabă în

economiile avansate – este de a deveni o recuperare trei viteze. Pieţele emergente şi

economiile în curs de dezvoltare cresc încă puternic, dar în cazul economiilor avansate, se

pare că există o bifurcare tot mai mare între Statele Unite ale Americii, pe de o parte, şi zona

euro, pe de altă”, se arată în raportul FMI. o Creşterea economiilor pieţelor emergente şi în curs de dezvoltare este estimată la 5,3% în 2013 şi 5,7%

în 2014.

o Creşterea în Statele Unite se estimează a fi de 1,9% în 2013 şi 3% în 2014.

o În schimb, creşterea în zona euro se estimează a fi – 0,3% (scădere) în 2013 şi 1,1% în 2014.

o Pentru tot grupul din care face parte România, ”Emerging Europe”, FMI prognozează în anul 2013 o

creştere de 2,2%, iar pentru 2014 de 2,8%, făcând ca ţara noastră să se situeze sub media acestei zone

economice.

11 Piata emergentă - un eufemism pentru ţările sărace, aproximativ 5/6 din populatia globului trăieste in tari in curs de dezvoltare. Pietele

emergente produc mai puţin de 1/5 din produsul total mondial. Economistii dezbat problema, dacă o tara in curs de dezvoltare, poate deveni stat dezvoltat si in cat timp - motivul este profitul limitat pe capital. Explicatia este simpla: cum tarile sărace pornesc cu mai putin capital, in

mod teoretic ar trebui sa intoarca mai mult profit decat tarile dezvoltate pentru fiecare sector cu noi investitii; insa acest efect este contrazis

de datele statistice, studiile aratand ca in urma analizarii corelatiei dintre PIB si cresterea economica, se observa ca tarile sarace cresc mult mai lent. Economistii pe teme de dezvoltare spun ca aceasta se intampla pentru ca tarile in curs de dezvoltare au probleme unice care cer

diferite politici ale solutiilor fata de cele oferite de tarile dezvoltate.O noua teorie sustine insa ca este o convergenţa conditionala, aducand in

discutie factori ca rata de fertilitate a unei tari, capitalul uman, si politicile guvernamentale.In acest caz, tarile sarace ar avea un ritm de crestere mai mare decat al tarilor dezoltate.Cum insa in realitate nici unul din factorii de mai sus nu sunt constanti, convergenta absoluta nu

exista. Politicile guvernamentale se pare ca sunt cruciale.Tari cu o politica liber-deschisa, in principal schimb liber si mentinerea si asigurea

dreptului de proprietate au reusit sa-si creasca rata de crestere economica. Economiile de piata (deschise) au crescut mult mai mult decat economiile inchise. Desi pleaca oricum cu un mare dezavantaj, exista dovezi ca anumite tari in dezvoltare nu se pot ridica pentru ca isi

irosesc propriile resurse. Institutiile care produc o guvernare eficienta a economiei, sunt cruciale.Pe de alta parte, acele tari care stiu cum sa-

si foloseasca resursele pot creste rapid.Adevarul este ca cele mai spectaculoase cresteri economice apartin unui subgrup de tari cu performante exceptionale din grupul tarilor in curs de dezvoltare. 12 World Economic Outlook - Transitions and Tensions, October 2013, World Economic and Financial Surveys

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 14. Proiecţii de creştere a PIB în lume, (variaţie procentuală)

Sursa: World Economic Outlook, October 2013

Figura 15. Probabilitatea de recesiune, 2013:Q2–2014:Q1 (%)

Sursa: World Economic Outlook, October 2013

În pofida dificultăţilor economice din ţară, România este văzută de FMI drept o

economie în creştere, în grupul pieţelor emergente. În 2012, România figurează cu o

creştere economică de 0,3%. Pentru România, FMI prognozează în anul 2013 o creştere

economică de 1,6%, o creştere a preţurilor de consum cu 4,6% pe media anului, o balanţă

negativă de cont curent de -4,2% şi o rată a şomajului de 7%.

Pentru anul 2014, FMI estimează în dreptul României 2% creştere economică, 2,9%

majorarea preţurilor de consum, – 4,5% balanţă de cont curent şi 6,9% şomaj.

Schimbarea modelului de creştere economică13

Unii analişti critică creşterea bazată pe consum excesiv (finanţat prin credit), care a

dus la criza izbucnită în 2007. Mai precis, s-ar dori bazarea creşterii pe investiţii nu pe

consum. Alţii vorbesc despre ritmul de creştere economică, care ar trebui să fie întotdeauna la

un anumit nivel, nu aşa, oricum apare el în procesul creşterii economice. Astfel şi consumul

ar fi mai temperat. În sfârşit, s-a sugerat şi crearea unor politici pentru a orienta investiţiile

străine către anumite ramuri ale economiei, considerate, pe criterii neclare, mai benefice

pentru economie.

Pentru a vedea în ce măsură este posibil să nu mai bazăm creşterea pe consum sau să

controlăm ritmul de creştere economică, e firesc să amintim ce spune teoria creşterii

13 Lucian Croitoru ”Despre schimbarea modelului de creştere şi forma fără fond”

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

economice. Teoria arată că factorii creşterii sunt progresul ştiinţei şi al cunoaşterii privind

producţia, creşterea calificărilor forţei de muncă şi stimulentele (Jovanovic, 2000).

Croitoru argumentează “că schimbarea exogenă a modelului de creştere economică

este o problemă falsă, care nu are soluţie şi de care nu ar trebui să ne ocupăm”.

Teoria creşterii economice a lui Solow, în care producţia depinde de capital (ca

rezultat al ştiinţei), de muncă (rezultat al calificărilor), şi de progresul tehnic (care apare când

există stimulente pentru a dezvolta ştiinţa şi calificările). Această abordare arată că, în cele

din urmă, creşterea depinde de stimulente adecvate pentru a crea ştiinţă şi calificări. Acestea

din urmă pot apărea prin învăţarea din experienţă, dar este dovedit că cercetarea apare mai cu

seamă în laboratoare. Cu cât acestea sunt mai numeroase şi mai performante, cu atât şansele

de a produce inovaţii sunt mai mari.

Şansele de a produce şi a aplica mai multe inovaţii sunt cu atât mai mari cu cât

economia este mai mare, mai specializată (Lucas, 1988), mai bine localizată geografic, are

politici şi, aşa cum subliniază Acemoglu şi Robinson (2012), instituţii mai bune. O economie

ca a României are şanse reduse să producă noi inovaţii înaintea celor care investesc masiv în

cercetare, dar aceasta nu este o problemă deoarece inovaţiile se pot cumpăra. Iar dacă nu poţi

să le cumperi, poţi adecva stimulentele astfel încât să ai investiţii străine. Unităţile astfel

realizate produc pentru consumul celor din ţară şi/sau al celor din străinătate. Dacă toţi ar

decide să nu mai bazeze creşterea pe consum, cei care exportă ar trebui să reducă exporturile.

În consecinţă, bazarea creşterii economice pe exporturi, nu pe consum, aşa cum s-a

sugerat, este ilogică. Logic este să cauţi să acoperi cu producţia din ţara ta, ocupând forţa de

muncă din ţara ta, nu numai consumul intern, dar şi parte din consumul altor ţări. Dar nu se

poate lua o decizie administrativă în acest sens. Decizia aceasta o iau producătorii privaţi,

competitivi, care pot să producă şi pentru export sau exclusiv pentru export. Ei sunt singurii

care vor decide în ce domenii să facă investiţii străine pentru a satisface consumul intern sau

să exporte.

Acum să privim factorii creşterii economice într-un mod mai general. Pornim de la

trăsăturile profunde ale omului: din dorinţa omului de a avea bunuri şi servicii şi din raţiunea

sa, aşa cum arată Fukuyama, rezultă forţa pe care el o numeşte „logica ştiinţei moderne”,

forţă care duce la prosperitate14

. Deci, la nivel global, în ciuda inegalităţilor, creşterea

consumului este garantată de natura umană. Important, thymos-ul (spiritualitatea) omului

alimentează „dorinţa sa de a fi respectat”, o forţă care împinge societarea spre democraţie.

Aceasta explică de ce abia când societatea a început să fie liberală a putut aplica cunoştinţele

ştiinţifice pe scară largă. Înainte, au fost perioade lungi în care societăţile nu au fost deschise

la inovaţii sau au fost chiar ostile acestora.

Aceasta nu înseamnă că în democraţii nu poate exista ostilitate împotriva noilor

tehnologii. Majorităţile care sunt ameninţate de noile tehnologii pot vota împotriva adoptării

tehnologiilor care le-ar uza moral calificările şi le-ar scoate de pe piaţa muncii (Krusell şi

Rios-Rull, 1996). De asemenea, majoritatea se poate opune şi măsurilor de reformă necesare

14 prosperitatea economica (welfare economics) este economia cu "suflet", este o ramura a economiei care foloseste tehnici microeconomice

ca sa determine simultan eficienta alocativa intr-o economie si distributia veniturilor asociata cu ea. Prosperitatea economica analizeaza

starea sociala de prosperitate, indiferent de modalitatea de masurare, in termeni de activitati economice ai indivizilor din respectiva societate. Prosperitatea economica, in mod normal, ia preferinte individuale ca fiind date si stipuleaza o imbunatatire a bunastarii in termeni

din Eficienta Pareto, de la starea sociala A la starea sociala B, daca cel putin o persoana prefera B si nimeni nu i se opune. Nu exista nici o

cerinta obligatorie a unei marimi cantitative unice a imbunatatirii prosperitatii presupuse. Un alt aspect al bunasatrii se refera la distributia veniturilor/bunurilor, incluzand egalitatea ca o dimensiune viitoare a bunastarii. Exista doua abordari a prosperitatii economice: varianta

Neoclasica si varianta Noua. Varianata Neoclasica a fost dezvoltata de Edgeworth, Sidgwick, Marshall si Pigou si presupune ca: utilitatea

este cardinala, adica masurabila pe o anumita scara, prin observatie si judecata; preferinta este data si stabila; consumul aditional ofera din ce in ce mai mici cresteri in utilitate (micsorand utilitatea marginala); toti indivizii au functii utilitare interpesonale comparabile Cu aceste

ipoteze, este posibil sa construiesti o functie de prosperitate sociala prin simpla suma a fiecarei functie utilitara. Varianta Noua este bazata

pe analiza lui Pareto, Hicks si a lui Kaldor. Recunoaste explicit diferentele dintre partea de eficienta a disciplinei si partea de distributie si le si trateaza diferit. Intrebarile referitoare la eficienta sunt rezolvate cu elemente din Eficienta lui Pareto si teste compensatorii Kaldor-Hicks,

in timp ce intrebarile referitoare la distributie sunt acoperite in specificatiile functionale a bunastarii sociale. Eficienta este distribuita in

masuri cardinale ale utilitatii cum ar fi utilitatea ordinala.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

pentru a adecva stimulentele la cerinţele creşterii. Aceasta înseamnă că pot fi perioade în care

investiţiile pot să nu crească în ritmul în care este ştiinţa în stare să le producă.

Având aceste precizări făcute, ideea că modelul de creştere ar trebui schimbat de la

consum la investiţii nu ţine. Investiţiile pot creşte mai repede decât consumul numai pentru o

perioadă scurtă de timp. Investiţiile în ştiinţă şi apoi în implementarea rezultatelor ei sunt

făcute pentru că se presupune că cineva vrea sa consume produsele pentru producerea cărora

s-au făcut investiţiile.

Că aşa stau lucrurile este cert: ponderea investiţiilor în PIB este în cel mai bun caz

30%, restul fiind, în principal, consumul. Cu cât se consumă mai mult dintr-un produs, sau cu

cât mai multe noi produse apar, cu atât se vor face investiţii pentru a produce noile

infrastructuri fizice de capital în care vor fi produse. Pentru a utiliza aceste structuri, forţa de

muncă trebuie să aibe calificări compatibile cu noile inovaţii. Iar pentru ca acest lucru să se

întâmple, stimulentele se reaşează permanent pentru a determina noi investiţii cât şi continua

adaptare a calificărilor forţei de muncă.

Cei care propun schimbarea modelului de creştere cu scopul de a obţine o rată de

creştere „adecvată” fac implicit ipoteza că o astfel de rată există şi că poate fi obţinută prin

politici. Ideea pe care noi o susţinem aici este aceeea că o astfel de rată nu poate exista în

mod permanent. Principalul nostru argument este acela că forţele principale care conduc atât

ciclul financiar, cât şi ciclul de afaceri sunt euforia şi panica, două forţe ale pieţei extrem de

puternice, care îşi au originea în natura umană (Croitoru, 2013).

În practică, ritmul de creştere este influenţat de deciziile private şi de cele publice.

Contribuţia acestora la formarea ritmului de creştere depinde însă de starea economiei.

Importanţa deciziilor publice creşte în perioadele în care cererea agregată scade în urma unei

crize, conducând la un gap deflaţionist al producţiei. În această situaţie, în principiu, lărgirea

deficitelor bugetare poate fi utilizată pentru a (supra)compensa scăderile în cererea privată

determinate de panică şi de pesimismul care o urmează. La rândul lor, băncile centrale pot

reduce ratele nominale ale dobânzii pentru a stimula consumul privat. Mai mult, dacă pieţele

nu finanţează deficitele mărite ale unor state supraîndatorate, făcând astfel imposibilă

relaxarea politicii fiscale sau chiar întărirea ei, băncile centrale pot creşte baza monetară dacă

cererea agregată s-a prăbuşit şi ratele dobânzii de politică monetară au ajuns la zero.

Este posibil însă ca politicile macroeconomice să nu poată stimula creşterea chiar

dacă producţia este semnificativ sub potenţial. Situaţia apare dacă politicile fiscale sunt

constrânse de pieţe să fie contracţioniste şi dacă economia se confruntă cu şocuri pe partea

ofertei care duc inflaţia la niveluri înalte, ameninţănd dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste.

Acesta a fost cazul unor economii emergente, inclusiv a economiei româneşti, în ultimii ani.

Dar, în principiu, atât timp cât nivelul producţiei rămâne sub potenţial, este legitim pentru

politicile macroeconomice să încerce impunerea unei rate de creştere economică mai mari

decât rata de creştere potenţială. Cu cât este rata actuală mai mare decât cea potenţială, cu atât

se va închide mai repede gap-ul dintre nivelul producţiei actuale şi cel al producţiei

potenţiale.

După ce risipirea panicii şi a pesimismului permit depăşirea crizei, apare un moment

la care economia devine euforică, iar situaţia se schimbă dramatic. După ce producţia atinge

nivelul potenţial, este posibil ca deciziile private conduse de euforie să ducă rata de creştere

economică la niveluri mai mari decât rata potenţială. O astfel de situaţie ar duce nivelul actual

al producţiei peste nivelul potenţial. În acest caz, în principiu, întărirea politicilor

macroeconomice este necesară pentru a reduce rata de creştere la nivelul ei potenţial, evitând

astfel dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi escaladarea inflaţiei.

În sfârşit, trecem la discutarea celei mai înşelătoare şi dilematice situaţii posibile.

Aceasta apare atunci când după o perioadă prelungită de euforie, treptat, inflaţia se

stabilizează la niveluri joase, iar deciziile private conduse de euforie duc atât nivelul potenţial

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

al producţiei, cât şi rata de creştere potenţială la niveluri relativ înalte. Acum nivelul actual al

producţiei cât şi rata actuală de creştere se situează, pentru o lungă perioadă la valorile

potenţiale. Acesta a fost cazul înainte de izbucnirea crizei în 2007 în foarte multe ţări.

Coexistenţa inflaţiei joase şi stabile cu egalitatea prelungită la niveluri înalte dintre rata

efectivă de creştere şi rata potenţială duce la o situaţie paradoxală: pe de o parte, se

acumulează dezechilibre reflectate în creşterea gradului de îndatorare a cvasitotalităţii

entităţilor private (boom alimentat de credit), iar pe de altă parte, intervenţia politicilor

macroeconomice devine imposibilă.

În acest caz, politica monetară nu poată tempera creşterea economică relativ înaltă,

deoarece inflaţia este joasă şi stabilă, adică este aşa cum doreşte banca centrală. Dacă ar întări

politica monetară, banca centrală ar produce anticipaţii deflaţioniste şi eventual deflaţie, din

cauză că ar muta producţia sub potenţial. Evident, publicul şi politicienii ar critica această

decizie. Astfel, politica monetară nu ar putea contribui la temperarea boom-ului.

De asemenea, politica fiscală ar fi impotentă. Presupunând că nu este cuprinsă de

euforia cvasigeneralizată, şi nu va acţiona prociclic, autoritatea fiscală ar putea întări politica

fiscală. Un impuls fiscal contracţionist (şi contraciclic dacă avem în vedere ciclul financiar

definit de creşterea preţurilor activelor) ar duce nivelul producţiei sub potenţial. Acest lucru

nu este politic aceptabil, iar dacă totuşi se întâmplă, banca centrală ar trebui să reducă

dobânda pentru a evita o eventuală deflaţie. Această acţiune ar duce la creşterea consumului

privat şi ar compensa scăderea consumului determinată de contracţia fiscală. În final, în

consum nu s-ar produce nicio modificare. Dar dezechilibrele ar continua să se acumuleze.

Unii spun că politicile macroprundenţiale ar putea fi de folos într-o astfel de situaţie.

Dar e greu de crezut că firmele şi oamenii vor dori să se conformeze de facto cerinţelor

macroprudenţiale. Ei vor urma viziunile lor subiective despre viitor, nu viziunile subiective

ale reglementatorilor (Croitoru, 2013), astfel că măsurile (reglementările) (macro)prudenţiale

nu vor fi eficiente.

În final, creşterea economică va fi relativ înaltă, compatibilă cu inflaţia relativ

scăzută, dar incompatibilă cu dezechilibrele care se acumulează din cauza creşterii preţurilor

activelor (aprecierea monedei, creşterea preţurilor la case etc). În mod inevitabil, o criză

apare pentru a elimina dezechilibrele. În urma crizei, pot apărea, aşa cum se vede în prezent,

analişti care să propună schimbarea modelului de creştere astfel încât creşterea să aibă loc

numai la ritmuri „adecvate”.

Perspectiv prezentată de noi aici arată însă că o astfel de propunere este lipsită de

sens. Inflaţia joasă şi stabilă contribuie la prelungirea perioadelor inevitabile de euforie, astfel

că rata de creştere ajunge în mod cert neadecvată pentru stabilitatea finaciară. Iar dacă inflaţia

nu este o preocupare, în periada de euforie rata înaltă de creştere poate deveni inadecvată din

ambele perspective.

Argumentele prezentate de noi susţin ideea că modelul de creştere economică nu

poate fi impus de o autoritate administrativă. … Modelul de creştere este rezultanta

miliardelor de decizii private care au loc în fiecare zi, adică a unui proces continuu de alegeri

libere, în care votul este cumpărarea bunurilor.

Temă de discuţie:

Paul Krugman (laureat cu Premiul Nobel pentru Economie în 2008) a fost unul dintre primii economişti care

au atras atenţia că măsurile prea dure de austeritate vor sugruma creşterea economică şi vor cauza o perioadă

prelungită de vulnerabilitate la nivel mondial. In 2010, economistul spunea că riscul de reintrare în recesiune în

următorii doi ani este de 30-40%. „Am repetat deja greşeala făcută în 1937, retrăgând sprijinul fiscal mult prea

devreme şi perpetuând ratele ridicate ale şomajului. Cei care refuză să înveţe din istorie sunt condamnaţi să o

repete. Am refuzat şi suntem condamnaţi".

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Temă de discuţie: Golden Growth: Restoring the Lustre of the European Economic Model15

The growth model for Europe has been a powerful engine for economic convergence over the

last five decades.

The Golden Growth Report evaluates the six principals of Europe's growth model: trade,

finance, enterprise, innovation, labor, and government.

Adjustments are now needed to restart the European convergence machine in order to improve

competitiveness and raise living standards.

The report documents the impressive achievements of the European growth model over the last 50 years.

Accounting for the stresses it is experiencing and assessing the longer-term challenges that Europe will face, the

report then evaluates the six principal components of the model: Trade, Finance, Enterprise, Innovation,

Labor and Government. It finds that the European growth model has been a powerful engine for economic

convergence, helping developing countries in Europe catch up to their richer neighbors and become high-

income economies. But recent changes in and outside Europe necessitate change. The report proposes the

adjustments needed to make trade and finance work even better, to encourage enterprise and innovation in parts

of Europe which have begun to lag, and address shortcomings in the functioning of labor markets and

governments. The changes proposed would restart the European convergence machine, make Europe's

enterprises competitive, and help Europeans afford the highest standards of living in the world.

Temă de discuţie: Figura 16. Curentul „Prea mari pentru a eşua – Too big to fail”

Sursa: Business magazine http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-141

M. Isărescu: iulie 2013 - Pe piaţa românească nu există bănci "too big to fail"

16

15 Gill, Indermit S.; Raiser, Martin. 2012. Golden growth: restoring the lustre of the European economic model. Vol. 2 of

Golden growth : restoring the lustre of the European economic model. Washington D.C. - The World Bank.

http://documents.worldbank.org/curated/en/2012/04/16234385/golden-growth-restoring-lustre-european-economic-model 16 http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/151553/isarescu-banci-too-big-to-fail.html#ixzz2ixXh236Y

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

"E nevoie de ieşirea ordonată a institutiilor din piaţă, în special a celor mari, «too big to fail». Si in

acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. Deşi instrumentele de preluare de active cu

asumare pasive sau de banca punte au existat, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor «too

big to fail». Din fericire, în România nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele

internationale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va

introduce recapitalizarea internă", a spus Isarescu. Cele mai mari bănci în funcţie de active sunt BCR,

BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi Unicredit Tiriac. Seful băncii centrale a arătat ca una

lecţiile crizei o reprezintă riscul falimentului unei instituţii de credit foarte mari, care poate să afecteze

atât stabilitatea financiară cât întreaga economie a unei ţări.

Temă de discuţie: “Abenomics: Risks after Early Success?”

“Abenomics”17

is an ambitious new policy framework announced for Japan in December 2012, which

has three main elements or “arrows”: monetary easing, flexible fiscal policy, and structural reforms18

.

The goals of Abenomics are ending deflation, raising growth in a durable manner, and reversing the

rising debt. The initiative has already buoyed Japan’s near-term outlook, but medium-term inflation

expectations are still substantially below the 2 percent inflation target, highlighting risks that the target

will not be met by 2015 as currently envisaged without more policy stimulus. But more stimulus could

jeopardize theachievement of the other main elements and could also set back much-needed reductions

in fiscal vulnerability. The new policy framework had an immediate financial market impact. From December 2012 to June 2013,

the Nikkei equity price index rose by about 30 percent and the exchange rate depreciated strongly, in real

effective terms, by 17 percent. Bond yields declined briefly to historic lows, but subsequently rebounded

slightly. The package has already lifted growth and boosted the near-term outlook. IMF staff estimates

suggest that the new policy framework explains between a third and half of the 3.9 percent GDP growth

(seasonally adjusted annual rate) in the first half of 2013, after two quarters of negative or low growth. The

total effect of the package on real GDP growth for 2013 as a whole is expected to be about 1.3 percentage

points. Some of this increase is due to wealth effects from rising equity prices, which are estimated to

increase consumption and output by about 0.3 and 0.2 percent, respectively. Another 0.4 percentage point of

the output effect is due to the depreciation of the exchange rate; the remainder represents effects through

other channels. Reflecting these developments, the current World Economic Outlook baseline projections

incorporate the effects of aggressive monetary easing as well as expected fiscal policy adjustments through

2015.

Invitaţie la lectură: Kotler, P., Caslione, J.A., (2009) Chaotics: Managementul şi marketingul în era

turbulenţelor, Editura Publica, Bucureşti, 2009 Scurtă prezentare19

Cartea a aparut in anul 2009, intr-o perioada in care companiile din toata lumea incercau sa inteleaga efectele

recesiunii economice si sa identifice masurile cele mai potrivite noului climat in care au ajuns sa opereze.

Obiectivul principal al cartii este sa prezinte o abordare structurata de gestionare a activitatilor unei companii in

contextul situatiei curente a economiei si care, nu in ultimul rand, sa asigure sustenabilitatea pe termen lung a

companiei. Autorii încep prin a prezenta caracteristicile generale ale climatului economic actual si a principalelor

cauze care au condus la aceasta situatie. In opinia autorilor, climatul economic actual nu este un climat temporar de

criza economică, ci un climat permanent de relativa instabilitate economica, de turbulenta. Cauzele identificate in

legatura cu modificarea mediului economic sunt legate de dezvoltarea economiilor emergente, in urma

fenomenului de globalizare si a inlesnirii accesului la tehnologie, precum si de acumularea de capital a acestor

17 După două decade în care creşterea economică a fost un fenomen rarisim, iar stagnarea etalonul, Japonia începe treptat să

emită semnale ce relevă un trend de creştere asemănător cu cel din anii ’80. Dacă la început era privit cu scepticism, astăzi,

premierul Shinzo Abe este considerat factorul determinant în procesul de relansare economică al Japoniei. Prin modelul său

economic, deseori supranumit ,,Abenomics’’, premierul nipon a reuşit să impună un ritm de creştere ce a atras multe priviri şi

a determinat numeroase reacţii din parte principalilor parteneri economici. Planul conceput de către guvernul condus de prim

ministrul Shinzo Abe este de inspiraţie keynesiană şi cuprinde o abordare în trei faze. Primele două faze sunt destul de strâns

legate fiind implementate aproape concomitent. Prima fază implică politici monetare agresive, în timp ce a doua fază constă

în cheltuieli fiscale ce se ridică la 2% din produsul intern brut. Astfel, Japonia a fixat o inflaţie de 2% şi a devalorizat yen-ul

consistent, în plus la începutul anului 2013 guvernul a aprobat injectarea a nu mai puţin de 10 trilioane de yeni în economie.

Cea de-a treia etapă, şi poate cea mai importantă, implică reforme structurale care să stimuleze investiţiile.

Conform Fondului Monetar Internaţional (FMI), această etapă este decisivă căci dacă Tokyo va da greş în eforturile sale de

atragere a investiţiilor private şi în subsidiar de reducere a şomajului, atunci ar exista riscuri destul de mari ca reînvigorarea

economiei să nu se mai producă. 18 Sursă: World Economic Outlook: Transitions and Tensions, October 2013 IMF 19 http://www.ensight.ro/ro/despre-noi/ensight-te-invita-la-lectura/chaotics-managementul-si-marketingul-in-era-turbulentelor/

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

state atat la nivelul companiilor, cat si la nivel statal. Prin natura lor, aceste cauze nu sunt legate de recesiunea

economica si, implicit, nu vor disparea in urma redresarii.

Noua realitate economică are impact asupra perceptiilor managerilor de varf privind contextul de desfasurare a

activitatii companiei si, mai ales, privind actiunile de intreprins pentru realizarea cresterii companiei. In capitolul

2, autorii prezinta cele mai populare actiuni nepotrivite, pe care managerii le au in vizor in aceasta perioada, cum

ar fi reducerea costurilor la nivel general, disponibilizarile in masa si analizeaza evolutia unor companii care au

aplicat sau nu aceste masuri. Incepand cu capitolul 3 sunt prezentate masurile potrivite supravietuirii si dezvoltarii

in noul context economic. Autorii structureaza aceste masuri in ceea ce ei numesc Chaotics Management

SystemTM, un set de actiuni si instrumente de analiza si monitorizare adaptate noii realitati economice. Acest

sistem vine ca raspuns la planul intocmit pe termen mediu, un instrument care, in opinia autorilor, nu poate

identifica riscurile la care sunt predispuse companiile in ziua de azi. Chaotics Management SystemTM presupune

urmarirea a trei pasi: identificarea si analizarea slabiciunilor companiei prin intocmirea in mod continuu a unui

raport de analiza SWOT, identificarea mai multor scenarii favorabile sau nefavorabile ale viitorului companiei,

setarea de directii strategice pentru fiecare scenariu in parte si aplicarea acestor directii strategice la nivel

operational. Pentru monitorizarea intregii activitati sunt propuse si prezentate diagrame si rapoarte adaptate.

Temă de discuţie: Anchetă asupra opiniei managerilor Economic Condition Snapshot

September 2013, McKinkey Global Survey results20

Global executives are increasingly positive about the direction of the world economy, though in the

latest survey on economic conditions. Executives’ optimism for the global economy is increasing, as

they anticipate future growth from developed markets. Geopolitical instability tops the list of risks to

global growth.

Figura 17. Intrebările – Opinia asupra calităţii condiţiile pentru perioada ultimelor 6 luni şi Sursele de îngrijorare

pe termen scurt-mediu

Higher hopes for global growth

Developing-market dilemmas - Unemployment, inflation, and

exchange rates are greater concerns in the developing world.

20 http://www.mckinsey.com/insights/economic_studies/economic_conditions_snapshot_september_2013_mckinsey_global_survey_results

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 18. Intrebările – Opinia asupra celor mai aşteptate evoluţii pentru creşterea pieţelor emergente şi Topul

celor mai importante 5 riscuri pentru economia naţională a respondenţilor

Across emerging economies, executives see different

paths to growth.

Ongoing geopolitical risks - Executives’ greatest worries are

low demand and, especially in North America, geopolitical risk.

Instrument interactiv: What executives think about the economy: 2004 to now De accesat: http://www.mckinsey.com/insights/economic_studies/what_executives_think_about_the_economy_2004_to_now

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Temă de discuţie: Figura 19. IMM în România – vector al creşterii economice?

Sursa: revista Business Magazin, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-

slideshow7908584/slide-16

Temă de discuţie: Suprataxarea bogaţilor, creşterea impozitelor şi a asistenţei sociale nu sunt soluţii

pentru că nu reduc inegalităţile şi afectează economiile. Mai degrabă este nevoie de o agendă progresistă care

să combată monopolurile, de o reformă a legislaţiei muncii, de o creştere a vârstei de pensionare şi de tăieri de

subvenţii şi deduceri de venituri, scrie The Economist. În general forţele globalizării şi inovarea tehnică au

redus inegalităţile la nivel global, pe măsură ce statele sărace au recuperat decalajul faţă de cele bogate.

Dar pe plan intern, inegalităţile au crescut. Chiar dacă inegalităţile dintre ţările sărace şi cele bogate au mai

scăzut odată cu globalizarea şi tehnologizarea, pe plan intern acestea rămân pregnante. Peste două treimi din

locuitorii planetei trăiesc în ţări unde aceste disparităţi de venituri au crescut din 1980. Şi în statele emergente

inegalităţile sunt mari, iar corupţia endemică riscă să sufoce creşterea economică. În ţări precum Rusia, China

sau India, mulţi bani sunt deturnaţi de firme de stat. Oligarhia şi monopolurile nu atrag antreprenori adevăraţi.

Una dintre trăsăturile generice ale statelor emergente din Asia care diminuează creşterea şi sporeşte

inegalităţile este corupţia. Clientela politicienilor are acces privilegiat la pământ, resurse naturale şi contracte

guvernamentale. În China, cele mai bune afaceri se fac cu statul care controlează mare parte din resurse,

industriile şi sistemul financiar. Inegalităţile de venit în aceste state nu se datorează însă doar corupţiei.

Strategiile guvernamentale au sufocat şi ele creşterea economică, sporind disparităţile. Pentru a păstra creşterea

economică şi a reduce simultan inegalităţile este nevoie, în primul rând, de atacarea monopolurilor. Mai ales

statele emergente trebuie să introducă mai multă transparenţă în contractele cu statul, o legislaţie eficientă anti-

trust şi să elimine distorsiunile din legislaţia muncii, scrie The Economist.

De asemenea, statele trebuie să ţină în frâu cheltuielile legate de asistenţa pentru săraci şi tineri. Cât

despre statele bogate, acestea trebuie să reducă ritmul sporirii cheltuielilor pentru vârstnici prin creşterea

dramatică a vârstei de pensionare şi prin cântărirea mai riguroasă a eligibilităţii acestora pentru ajutoare de stat.

Sursa: The Economist / Noul progresism: Cum pot fi combătute inegalităţile, fără să afectezi creşterea

economică

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Temă de discuţie: Figura 20. Antreprenori de/în România

Sursa: http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-35

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 21. Intreprinzătorul român – dintr-o privire (2013)

sursa: Business magazin, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/172/34-35-poster.jpg

Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM)

GEM confirmă că variabilele instituţionale şi demografice, cultura antreprenorială şi

gradul de bunăstare al economiei conturează caracteristicile antreprenoriale ale unei ţări.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Scopul principal al programului GEM este de a studia relaţia complexă dintre antreprenoriat

şi creşterea economică, măsurând nivelul activităţii antreprenoriale în comparaţie

internaţională pentru a descoperi factorii de influenţă ai nivelului activităţii antreprenoriale şi

a identifica politicile care pot stimula nivelul activităţii antreprenoriale. GEM, ca şi program

de cercetare, se concentrează asupra factorilor de influenţă ai creşterii economice şi asupra

antreprenoriatului, pornind de la fenomenul larg acceptat că antreprenoriatul este una dintre

forţele majore care influenţează starea economiilor. GEM demonstrează existenţa legăturii

dintre nivelul dezvoltării economice al unei ţări şi rata activităţii antreprenoriale în stadiu

incipient.

Ratele activităţii antreprenoriale în România (%)

Întreprinzători în formare

Proprietari de firme noi

Proprietari de firme consacrate

Întreprinzători în stadiu incipient.

Acceptând cadrul teoretic al GEM21

, termenii pentru caracterizarea activităţii

antreprenoriale în rândul populaţiei adulte sunt: Intreprinzătorii în formare sunt cei care planifică activ demararea unei afaceri. Aceşti întreprinzători au

întreprins acţiuni concrete în ultimele 12 luni pentru a porni a nouă afacere pe care singuri sau

împreună cu alţii o vor deţine. Activităţile precum organizarea unei echipe, căutarea unor echipamente,

economisirea unor sume pentru demarare sau pregătirea unui plan de afaceri pot fi considerate ca

activităţi întreprinse pentru demararea unei afaceri. Aceste afaceri nu au efectuat plăţi de salarii sau

orice alte plăţi către proprietar în ultimele trei luni.

Proprietarii de firme noi sunt acei întreprinzători care deţin şi administrează o firmă în funcţiune care a

plătit salarii sau a efectuat orice alte plăţi către proprietari pe o perioadă între patru şi 42 de luni. Aceste

firme au fost demarate de o perioadă mai mică de 42 de luni.

Întreprinzătorii în stadiu incipient cuprind atât întreprinzătorii în formare, cât şi întreprinzătorii de

firme noi.

Proprietarii de firme consacrate sunt acei întreprinzători care deţin şi administrează o firmă care a

plătit salarii sau a efectuat orice alte plăţi către proprietari pentru o perioadă mai mare de 42 de luni.

Tabelul 7. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de activităţi Aspecte ale activităţii antreprenoriale Clasament general Clasament în cadrul economiilor bazate pe

eficienţă

2007 (42)

2008 (43)

2009 (54)

2010 (59)

2008 (17) 2009 (22) 2010 (24)

Potenţiali antreprenori 24 28 42 39 14 20 21

Antreprenori în curs de formare 31 37 41 40 16 18 21

Antreprenori cu afaceri tinere 38 41 41 58 17 19 24

Antreprenori în fază iniţială 37 40 42 53 16 18 23

Antreprenori în fază iniţială

orientaţi pe necesităţi

32 27 34 40 15 20 22

Antreprenori în fază iniţială

orientaţi pe oportunităţi

38 43 48 53 17 19 23

Antreprenori cu afaceri stabile 37 42 46 56 16 20 22

Rata de discontinuitate 18 25 20 34 12 12 17

21 GEM este un program de cercetare iniţiat în anul 1997 de către cercetătorii din domeniul antreprenoriatului din London

Business School şi Babson College. Scopul principal al programului GEM este de a studia relaţia complexă dintre

antreprenoriat şi creşterea economică, măsurând nivelul activităţii antreprenoriale în comparaţie internaţională pentru a

descoperi factorii de influenţă ai nivelului activităţii antreprenoriale şi a identifica politicile care pot stimula nivelul

activităţii antreprenoriale. GEM, ca şi program de cercetare, se concentrează asupra factorilor de influenţă ai creşterii

economice şi asupra antreprenoriatului, pornind de la fenomenul larg acceptat că antreprenoriatul este una dintre forţele

majore care influenţează starea economiilor.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 22. Antreprenoriatul din România în 2012 în funcţie de activităţi

Tabelul 8. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de atitudini şi percepţii antreprenoriale Clasament general Clasament în cadrul economiilor bazate pe

eficienţă

2007 2008 2009 2010 2008 2009 2010

Oportunităţi percepute 35 35 51 56 15 21 24

Capacitaţi percepute 39 41 50 53 16 21 21

Frica de eşec 35 12 5 5 4 1 3

Reţelele sociale/Capitalul 18 26 40 38 12 18 18

Antreprenoriatul ca opţiune

dezirabilă pentru carieră

27 - 42 32 - 20 18

Antreprenoriatul de succes 34 29 40 45 11 16 16

Atenţia mass-media faţă de

antreprenoriat

32 30 44 47 13 19 20

Figura 23. Antreprenoriatul din România în 2012 - atitudini şi percepţii antreprenoriale

Tabelul 9. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de aspiraţii antreprenoriale Clasament general Clasament în cadrul economiilor bazate pe

eficienţă

2007 2008 2009 2010 2008 2009 2010

Aşteptări de creştere a activităţii

antreprenoriale încă din faza iniţială

23 30 47 39 14 20 18

O piaţă pentru noi produse orientată către

activitatea antreprenorială în fază iniţială

30 26 39 33 10 13 14

Orientarea către pieţe internaţionale a

activităţii antreprenoriale în fază iniţială

16 1 9 4 1 3 3

6 4

9

4 4

24

38

5 3

8 7 3

21

47

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Rata antreprenoriatului -

faza de formare

Noi afaceri detinute Rata antreprenoriatului - faza timpurie (TEA)

Rata de discontinuitate

Rata antreprenoriatului - faza de maturitate

Rata de antreprenoriat bazat pe necesitate

(% din TEA)

Rata de antreprenoriat bazat pe oportunitate

(% din TEA)

Romania Medie pe EU

37 38 41

27

71 74

55

31

42 39

13

58

69

50

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Perceptia oportunitatilor Perceptia asupra abilitatilor

Teama de esec Intentie de antreprenoriat

Antreprenoriatul ca a alternativa solida de cariera profesionala

Statut ridicat pentru antreprenorul de succes

Atentie in media pentru antreprenoriat

Romania Medie pe EU

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Riscul şi Managementul riscului

Temă de discuţie: Infografice ale riscurilor Figura 24. O lume de riscuri dintr-o privire

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-114

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 25. Incurcatele căi ale riscului

Sursa: http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-110

Concepte importante:

Risc – funcţie a probabilităţii (frecvenţa), a apariţiei hazardului, a magnitudinii şi consecinţele

posibile ale acestora.

Hazard – o proprietate (a substanţelor, micro-organismelor ş.a.), o situaţie naturală sau creată

de om, sau fenomene naturale, care în anumite circumstanţe pot provoca daune.

Evaluarea hazardurilor – identificarea hazardurilor, a receptorilor lor potenţiali (oamenii, resursele

naturale, plantele, animalele) şi determinarea eventualelor consecinţe ale acestora.

Evaluarea riscurilor – procedeele de evaluare a riscului pot fi folosite la estimarea costurilor relative

şi a beneficiilor situaţiilor concrete, a activităţii preconizate şi/sau a programelor.

● Ambiguitatea se referă la incapacitatea decidentului de a determina cu claritate semnificaţia situaţiilor în care

urmează să acţioneze.

● Incertitudinea poate desemna capacitatea explicativ predictivă limitată la nedeterminarea cunoştinţelor

decidentului, fie că aceasta provine din nedeterminarea ontologică, fie din caracterul aproximativ al

cunoştinţelor existente la un moment dat. Prin incertitudine se înţelege lipsa de cunoştinţe privind consecinţele

prezente şi viitoare ale unei acţiuni, îndoiala despre ceva, lipsa de siguranţă şi ezitarea faţă de identificarea,

definirea ori demonstrarea cu claritate a adevărului sau realităţii unor concluzii, neîncrederea sau dubiul în ceea

ce priveşte direcţia sau localizarea cauzalităţii, caracterul vag, instabil şi inconsistent al unei convingeri etc.

Incertitudinea este complementul cunoaşterii întrucât reprezintă diferenţa între ceea ce este cunoscut şi ceea ce

trebuie cunoscut pentru a putea fi luate deciziile corecte sau cu alte cuvinte dezacordul dintre informaţie şi

ambianţă (evenimentele exogene semnificative).

Tabelul 10. Selected terms and definitions22

Risk The possibility of loss. It can be imposed from outside or taken on

voluntarily in the pursuit of opportunities

Risk management The process that involves confronting risks, preparing for them (ex ante risk

management), and coping with their effects (ex post risk management)

Uncertainty The situation of not knowing what the outcome will be

Exposure The conditions that determine the possible losses and benefits from given

shocks and trends

22 Managing Risk for Development, Concept Note, World Development Report 2014, October 30, 2012

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Resilience The ability of a system to absorb, cope, and recover from a negative shock,

while retaining or improving its functioning

Crisis A situation in which the adverse outcomes from risk become so severe and

generalized that the functioning of the system is threatened

Systemic risk Risk that is common to most members of an entire system. Also referred to

as covariate or aggregate risk

Riscul în mediul economic şi social – problematică generală

DEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - defineşte riscul ca fiind “posibilitatea de a

ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă, sau ca pe

un pericol posibil”.

Riscul reprezintă un pericol, un incovenient posibil faţă de care omul, în mod

conştient, încearcă să îşi creeze mijloace de atenuare a efectelor nedorite sau chiar să îl

înlăture. In general, termenul “a risca” are şi el mai multe sensuri:

a îşi pune viaţa în pericol;

a se expune unui pericol posibil;

a participa la o acţiune nesigură:

a acţiona la noroc;

a cuteza, a îndrăzni, a se încumeta.

Riscul apare în condiţiile necunoasterii efectelor pentru actiuni sau evenimente viitoare. O

definiţie acceptată a riscului descrie posibilitatea ca un eveniment viitor ce va apare, să aibă

un anume efect asupra obiectivelor organizaţiei, incluzând costuri, planificări, resurse umane

sau de natură tehnică. Riscul reprezintă posibilitatea apariţiei unui eveniment nedorit, cu

consecinţe periculoase pentru sănătatea şi viata oamenilor, sau pentru mediul înconjurător.

In general, evenimentele favorabile sau consecinţele lor sunt numite oportunităţi, iar cele

nefavorabile sunt numite riscuri. Sursa de risc poate fi identificată, şi adesea probabilitatea de

apariţie si impactul asupra proiectului sunt micşorate. Procesul de identificare si evaluare a

riscului duce la transformarea necunoaşterii şi incertitudinilor, în riscuri cunoscute, rezultând

o activitate mai bună de management.

Riscul descrie posibilitatea ca un rezultat anticipat să fie mai bun sau mai slab decât

cel aşteptat (să fie diferit de cel aşteptat), această trăsătură caracteristică accentuând asupra

echivalenţei riscului cu variabilitatea rezultatelor posibil a fi obţinute.

De cele mai multe ori, conotaţia riscului este negativă23

, manageri, investitori,

oameni de rând fiind interesanţi mai ales de nevalorificarea unor câştiguri. Mai recent, prin

risc se înţelege şi posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune celor anticipate – de

exemplu, Project Management Institute24

descriind riscul unui proiect menţionează “riscul

proiectului include atât ameninţările la adresa obiectivelor proiectului, cât şi oportunităţile

de îmbunătăţire a acestor obiective”.

23 O primă definire în acest sens a riscului este atribuită la Abraham Moivre (1711) în lucrarea “De mensura Sortis” care

preciza “riscul pierderii oricărei sume este inversul asteptării, iar adevărata măsură a lui este dată de suma supusă

“întâmplării” şi probabilitatea pierderii”. 24 Guide to the Project Management Bogy of Knowledge, Project Management Institute, 2004

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Risc = f(probabilitate, impact)

Riscul are două componente principale, pentru un

eveniment dat:

Probabilitatea de apariţie a evenimentului

Impactul acestei apariţii (mărimea riscului)

Kevin W. Knight “Toate organizatiile, indiferent cât de mari sau mici sunt, se

confrunta cu factori interni si externi care creeaza incertitudini legate de posibilitatea acestora

de a putea sa atinga propriile obiectivele. Efectul acestei incertitudini reprezintă “riscul” care

este inerent in toate activităţile. De fapt, se poate sustine ca aceasta criza financiara mondiala

a rezultat din eşecul conducerii executive de a gestiona in mod eficient factorii de risc. Se

aşteaptă ca Standardul ISO 31000 să ajute industria şi comertul, atât la nivel public cât si

privat, sa iasă din criza. ”

Standardul ISO 31000 prevede principii, cadru de lucru si procese de gestionare a

oricarei forme de risc intr-un mod transparent, sistematic si credibil in cadrul oricarui

domeniu de aplicare si in orice context. Ghidul ISO 73:2009, Vocabular de gestionare a

riscului completează ISO 31000, oferind o colecţie de termeni si definitii referitoare la

managementul riscului.

Standardul recomandă ca organizatiile să dezvolte, sa puna in aplicare si sa

imbunatateasca in mod continuu un cadru de gestionare a riscului ca o componenta integranta

a sistemului de management. Prin implementarea ISO 31000, organizatiile pot compara

practicile lor de gestionare a riscului cu evaluari şi referinte recunoscute la nivel international,

oferind principii solide pentru gestionarea eficientă a activităţii interne.

Procesul de management al riscului Identificarea. Riscurile trebuie identificate mai intâi ca ele

să devina problematice, si să afecteze nefavorabil anumite

situaţii sau proiecte.

Analiza. Reprezintă conversia datelor despre un risc în date

privind modurile de acţiune asupra acestui risc.

Planificarea. Informatiile dobandite se transformă in decizii

si actiuni. Se creează planuri atât pentru riscurile

individuale, cât şi planuri de management integrat. In

general, pentru un risc se dezvolta mai multe planuri de

actiune.

Monitorizarea. Constă in urmărirea continuă a evolutiei

riscului şi a actiunilor întreprinse pentru reducerea efectelor

acestora.

Controlul. Corectează deviaţiile de la actiunile planificate,

imbunătătind continuu procesul de management.

Comunicarea. In majoritatea cazurilor, buna comunicare

este o caracteristică principală a succesului. Ea trebuie

aplicată pentru toate, şi intre toate resursele utilizate, fiind

legătura de bază între elementele ce caracterizează un bun

management de risc.

Figura 26. Reprezentarea rezultatelor de evaluare a riscului

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 27. The basic form of the Risk Impact/Probability Chart

Low impact/Low probability – Risks in the bottom left

corner are low level, and you can often ignore them.

Low impact/High probability – Risks in the top left corner

are of moderate importance – if these things happen, you

can cope with them and move on. However, you should try

to reduce the likelihood that they'll occur.

High impact/Low probability – Risks in the bottom right

corner are of high importance if they do occur, but they're

very unlikely to happen. For these, however, you should do

what you can to reduce the impact they'll have if they do

occur, and you should have contingency plans in place just

in case they do.

High impact/High probability – Risks towards the top

right corner are of critical importance. These are your top

priorities, and are risks that you must pay close attention to.

Figura 28. Tipuri de reprezentări grafice din analizele de risc

Teme de discuţie: Riscurile omniprezente

The bars represent the number of banking crises

that meet one of the following criteria: financial

distress in the banking system (significant bank

runs, losses in the banking system, and/or bank

liquidations); significant banking policy

interventions in the banking system (extensive

liquidity support of at least 5% of deposits and

liabilities to nonresidents; bank restructuring of

gross costs at least 3% of GDP; significant bank

nationalizations). The dashed line for natural

disasters represents the number of disaster events

that fulfill at least one of the following criteria:

100 or more people affected; 10 or more people

killed; declaration of a state of emergency, call

for international assistance.

Figura 29. Frecvenţa de apariţie în creştere a unor riscuri în activitatea

bancară, hazarde natural şi acte de violenţă - Increasing occurrence of

banking crises, natural disasters, and homicides25

25 Sursă: Laeven & Valencia 2012; CRED EM-DAT the International Disaster database; UNODC.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 30. Risk chain: an imposed risk derived from ...26

a negative shock a positive trend

Constraints to effective risk management27. People encounter many constraints that, alone or combined,

undermine their ability to manage risk responsibly and efficiently.

Some of the constraints are related to people‘s internal conditions:

o Lack of resources. People have limited income, assets, and other resources to acquire the knowledge

needed to assess the risk, self-protect, or obtain insurance against it. The poor are hence more vulnerable

to potential negative outcomes and less able to invest in innovative high-risk-high-return activities.

o Lack of information. Even with resources, people may have limited access to information to identify,

assess, and price risk to be able to make informed decisions. As a result, they may avoid taking risks that

present development opportunities or may take risks that are insufficiently assessed and hedged.

o Deep uncertainty. Decision making is further complicated by uncertainty that may be so large that it is

not possible to gauge the correct relationship between actions and their likely consequences or to assess

the value of specific outcomes.

o Cognitive failures. Even in the absence of deep uncertainty or information gaps, people may not be able

to transform information into knowledge. Cognitive failures limit their ability to process and apply the

knowledge and to capture possible links between different risk sources and their cumulative effects.

Recent evidence shows how schooling can improve decision making by enhancing cognitive functions.

o Behavioral biases. Even when people have the knowledge, they may be unable to turn it into action for

effective risk management. They may either underestimate or overestimate the risk of certain events.

Aversion to loss and social stigma attached to failure can lead to missed opportunities. Myopic behavior

about distant risks may prevent governments and society from acting responsibly to protect the

environment, passing the risk on to future generations. Cultural norms and biased risk perceptions may

drive behavior that puts some people at risk (cultural bias against using contraceptives, for example), or

that causes others to reject engaging in activities with higher risk but also higher potential returns.

People may face additional constraints related to their external environment:

Externalities and moral hazard. Risks undertaken by some people may impose losses on others. Firms

perceived as too-important-to-fail impose negative externalities.vi Failure to internalize them (by requiring firms

to hold higher capital, for example) creates incentives for excessive risk taking and makes risk management

actions of the affected people insufficient. Positive externalities, such as knowledge spillovers, may reduce

incentives to innovate, because innovators cannot take full advantage of their initiative.vii

o Missing markets, instruments. Markets in critical areas for risk management (credit, risk pooling, and

insurance products) may be missing, not functioning properly because of inadequate financial

infrastructure or high transaction costs, or are simply costly. Less than 3 percent of the population in

low-income countries has access to health insurance, compared with 31 percent in upper-middle-income

countries.

o Public goods and institutions. Public goods and services essential for risk management (stability, rule of

law, basic infrastructure) may not be available. Managing natural and environmental risks is difficult in

the absence of infrastructure, property rights for housing, or lack of enforcement of land use plans.

o Exclusion. Even if markets for risk management exist, some people may be excluded from them because

of their gender, ethnicity, and political background. They may have limited access to formal and

informal networks that offer insurance and protection. Gender discrimination is indeed a key obstacle to

risk management, especially if other factors of exclusion are also present.

Temă de discuţie: Riscurile globale28

Raportul Riscurile Globale 2013 (Forumul Economic Mondial) subliniază diferenţele majore între venituri

urmate de îndatorarea publică a guvernelor (dezechilibre fiscale) fiind cele mai pregnante riscuri identificate de

26 Managing Risk for Development, Concept Note, World Development Report 2014, October 30, 2012 27 Managing Risk for Development, Concept Note, World Development Report 2014, October 30, 2012; pg. 14 28

Global Risks 2013. An initiative of the Risks Response Network, Insight Report @2013 World Economic Forum

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

cei peste 1000 de experţi implicaţi în proiect – ceea ce reflectă o viziune mai pesimistă asupra următorilor 10

ani29

.

Top 5 riscuri în 2013 în funcţie de probabilitate:

1. Discrepanţe majore între veniturile populaţiei

2. Dezechilibre fiscale cornice

3. Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră

4. Criza apei potabile

5. Gestionarea greşită a îmbătrânirii populaţiei

Top 5 riscuri în funcţie de impact:

1. Eşec major al sistemului financiar

2. Criza apei potabile

3. Dezechilibre fiscale cornice

4. Criza alimentelor

5. Răspândirea armelor de distrugere în masă

Riscurile Globale 2013 analizează următoarele trei arii de risc:

1. Sănătatea şi încrederea excesivă în sistemele sanitare. Avansul tehnologic în domeniul sănătăţii a generat un

sentiment de încredere, iar omenirea a ajuns să se complacă cu această situaţie. Rezistenţa bacteriilor nocive la

antibiotice ar putea pune în mare dificultate sistemele sanitare, în timp ce interconectivitatea regiunilor permite

răspândirea rapidă a pandemiilor. Recomandarea este de a creşte nivelul de cooperare internaţională.

2. Economia şi mediu înconjurător supuse stresului. Urgenţele de ordin social şi economic mută multe dintre

investiţiile în protecţia contra schimbărilor climatice.

John Drzik, CEO al Oliver Wyman, parte a Marsh & McLennan Companies explică: Cele două furtuni –

economică şi ecologică – sunt pe cale de a se ciocni. Dacă nu alocăm resurse suficiente pentru a limita impactul

riscurilor de mediu, prosperitatea generaţiilor viitoare poate fi serios compromisă. Lideri politici şi ai mediului

de afaceri, dar şi oameni de ştiinţă trebuie să-şi unească forţele pentru a lupta cu aceste riscuri foarte complexe.

3. Dezastre Digitale. De la tipar la internet, a fost întotdeauna greu să anticipăm ce impact au noile tehnologii

asupra societăţii. Chiar dacă democratizarea informaţiei este, în principal, o forţă a binelui, există şi consecinţe

neprevăzute precum revoltele provocate de un videoclip anti-Islam de pe YouTube. Cum rolul media de a filtra

informaţia este erodat, trebuie găsită o soluţie împotriva viralităţii acestor dezastre.

Identifying global risks30 First are “preventable” risks, such as breakdowns in processes and mistakes by employees.

Second are “strategic” risks, which a company undertakes voluntarily, having weighed them against the potential

rewards.

Third are “external” risks; they are complex and go beyond a company’s scope to manage and mitigate (i.e. they

are exogenous in nature).

29 http://romania.marsh.com/Ştirişisfaturi/ComunicatedePresăMarsh/articleType/ArticleView/articleId/28087/Riscuri-

Globale-2013--Mai-multe-riscuri-generate-de-piete-si-mediul-inconjurator.aspx 30 Descriere inspirată din Kaplan, R.S., Mikes, A. (0212). Managing Risks: A New Framework. In Harvard Business

Review, 2012.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 31. Riscuri economice Figura 32. Riscuri la nivel societal

Response. One possible approach such risks rests with “systems thinking” and applying the concept of resilience

to countries.

Resilience - the capability to 1) adapt to changing contexts, 2) withstand sudden shocks and 3) recover to a desired

equilibrium, either the previous one or a new one, while preserving the continuity of its operations. The three

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

elements in this definition encompass both recoverability (the capacity for speedy recovery after a crisis) and

adaptability (timely adaptation in response to a changing environment).

The report introduces five components of resilience – robustness, redundancy, resourcefulness, response and

recovery – that can be applied to five country subsystems: the economic, environmental, governance,

infrastructure and social. The result is a diagnostic tool for decision-makers to assess and monitor national

resilience to global risks.

Figura 33. Resilience is Most Applicable to Unpredictable Risks with Little Knowledge about Effective

Measures

Source: Adapted from Comfort, L. K., Boin, A., & Demchak,

C. C. The Rise of Resilience, in Designing Resilience:

Preparing for extreme events. Pittsburg: University of

Pittsburgh Press, 2010

Source: Adapted from Martin-Breen, P. & Anderies, J.M.

“Resilience: A Literature Review”. Rockefeller

Foundation, http://www.rockefellerfoundation.org/news/publications/resilience-

literature-review, 2011.

Temă de discuţie: Lebedele negre

The black swan theory31 or theory of black swan events is a metaphor that describes an event that comes as a surprise, has

a major effect, and is often inappropriately rationalized after the fact with the benefit of hindsight. The theory was developed

by N. Taleb to explain:

1. The disproportionate role of high-profile, hard-to-predict, and rare events that are beyond the realm of normal

expectations in history, science, finance, and technology

2. The non-computability of the probability of the consequential rare events using scientific methods (owing to the

very nature of small probabilities)

3. The psychological biases that make people individually and collectively blind to uncertainty and unaware of the

massive role of the rare event in historical affairs

Unlike the earlier philosophical "black swan problem," the "black swan theory" refers only to unexpected events of large

magnitude and consequence and their dominant role in history. Such events, considered extreme outliers, collectively play

vastly larger roles than regular occurrences.

Unpredictable and highly impactful events having negative impacts - so-called "black swans" - are deemed to be

so unlikely that it is unreasonably expensive to prepare for them32. While thought to be rare events, black swans do occur

with regularity and increasing frequency. As global populations grow, people concentrate in coastal cities that rely on

advanced technologies. As a result, these population clusters are highly vulnerable to natural and technological disasters that

trigger these events. These events can evolve from human error, negligence, malicious actions or acts of nature. Regardless

of their cause, they:

Occur unpredictably or unexpectedly

Develop rapidly and continue for days, weeks, and even months

Are catastrophic in scale and broad in scope

Present hazards beyond immediate financial risks, jeopardizing lives, long-term health and the environment

Involve significant asset damage or loss.

The unexpected and catastrophic nature of a black swan event requires a flexible response to minimize impact and

enable a rapid recovery.

People make reasonable decisions limited by information availability, individual imagination and personal

perspective. While black swans will never exactly match what is developed and practiced, by undertaking the exercise, you

will be better equipped to respond should disaster occur. Black swans remain unexpected, so there is no way to prevent

them. But you can prepare to minimize their impact and position your organization to recover as quickly as possible.

What companies need is an understanding of how to guide an effective response - principles and protocols that can

be easily adapted to each unique situation.

31 http://en.wikipedia.org/wiki/Black_swan_theory 32 http://www.ey.com/GL/en/Services/Advisory/How-to-respond-to-catastrophic-events---Principles-and-protocols-for-

responding-to-unexpected-catastrophic-events

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 34. Evenimente tip „Lebede negre” în istoria recentă

Black swans are unexpected, unpreventable, and catastrophic. The principles and protocols presented here can help guide

your organization's response to an event. Implemented proactively, these guidelines can position your organization to

recover as quickly and effectively as possible.

Response principles

Definition, ownership and communication of catastrophic event response protocols. Adopt event-management

protocols and train for an event before it occurs.

Clearly defined, pre-established emergency management goals and values. Establish clearly-defined goals and

values so all responders can make decisions rapidly and assess the effectiveness of response actions − even before a formal

plan is developed.

Empowerment of local responders to take action. Enabling local responders to use established emergency

response procedures can result in more rapid resolution and containment.

Parallel planning and execution. Provide several response options, prioritizing them so secondary plans can be

immediately implemented should the preceding response fail.

Inventories of financial, personnel, physical and knowledge resources. Leaders should continually survey team

members and outside supporters to build complete inventories of these resources.

Leverage of external perspective and experience. Responders should be receptive to external perspectives and

prepared to incorporate these into the event's management.

Avoidance of false economy. Elevated response costs often pale in comparison to the recovery cost of an accident

that expands in duration and geography.

Rejection of political motivations. Responders at all levels must remain apolitical when combating an event.

Confrontation of moral and ethical dilemmas. Decisions based only on what is legally defensible, politically

expedient or self-serving can damage the company's reputation and adversely affect future business operations.

Acceptance of alternative viewpoints. Contrarian viewpoints may seem disruptive and time-consuming, but can

provide a different perspective against which to evaluate your response.

Response protocols

Event recognition. Define the state of the event to recognize and implement response protocols.

Organizational deployment. Contain event conditions and minimize adverse impacts by staffing an off-site

response team rapidly, lead by a single decision-maker.

Situation assessment. Understand the issues faced and outcomes desired to effectively select and execute

appropriate actions.

Alternative identification. Identify many prioritized alternatives.

Alternative selection. Evaluate each alternative for its associated risks and consequences, benefits, and the

organization's implementation capabilities.

Alternative execution. Follow the established performance standards and procedures for predicted events when

executing plans.

Continuous improvement. Assess all levels of the organization during performance and the incorporate lessons

learned into decisions, procedures and training programs.

Invitaţie la lectură: Taleb, N.N., (2008). Lebăda neagră, impactul foarte puţin probabilului, Editura Curtea Veche, 2008

Taleb, N.N., (2012) Antifragile: Things that Gain from Disorder, Random House, US33

33 In the introduction of the book, Taleb describes it as follows: "Some things benefit from shocks; they thrive and grow

when exposed to volatility, randomness, disorder, and stressors and love adventure, risk, and uncertainty. Yet, in spite of the

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Riscul de ţară

Riscul de ţară face obiectul analizei multor instituţii financiare sau agenţii specializate

de rating, fiecare având metodologii proprii de evaluare. Pe baza acestora, ţările sunt

clasificate în functie de profilul de risc (clase/ subclase de risc, din care două majore: cu risc

investitional scăzut şi cu risc investitional ridicat, atribuindu-li-se diferite calificative (rating-

uri) care constituie parametri decisivi pentru băncile sau instituţiile financiare internaţionale

în stabilirea conditiilor de creditare a diverselor state, precum şi pentru orientarea

investitorilor şi a fluxurilor de capital în spaţiul financiar globalizat.

Indiferent de particularităţile metodologiilor de evaluare a riscului de ţară, se poate

constata existenţa a două componente esenţiale, respectiv evaluarea riscului politic şi aceea a

riscului economico-financiar, care prezintă un grad ridicat de interdependenţă.

Principalele aspecte luate în considerare la evaluarea riscului politic sunt: stabilitatea

guvernului; condiţiile socio-economice ale populaţiei; profilul investiţional al ţării; nivelul

corupţiei; calitatea birocraţiei. Stabilitatea guvernului este apreciată prin capacitatea acestuia

de a-şi pune în aplicare programul de guvernare, precum şi prin abilitatea sa de a rămâne la

putere, fiind urmărite, ca elemente definitorii: unitatea guvernului, susţinerea de care se

bucură in parlament, precum şi sprijinul popular.

Criteriile care stau la baza determinării ratingului de ţară sunt numeroase, începând de

la valori cantitative şi terminând cu cele calitative, acestea având la rândul lor un sistem bine

stabilit de cuantificare.

● In categoria factorilor calitativi supuşi procesului de cuantificare se includ:

- progresul în crearea unui sistem politic cât mai bine conturat,

- progresul în realizarea stabilităţii financiare şi a creşterii economice,

- dinamica comerţului şi a investiţiilor străine directe,

- calitatea în conducerea marilor întreprinderi etc.

● Dintre factorii cantitativi:

- indicatori macroeconomici: PIB, rata deprecierii monedei naţionale, rata inflaţiei, rata

şomajului, venitul mediu net lunar, deficitul contului curent precum şi a balanţei de plăţi,

nivelul datoriei interne şi externe, etc.

Importanţa atribuită în parte acestor indicatori în determinarea ratingului de ţară variază de la

o agenţie la alta, dar calificativele acordate se înscriu în aceeaşi categorie. Figura 35. Tipurile de calificative în rating-ul de ţară

ubiquity of the phenomenon, there is no word for the exact opposite of fragile. Let us call it antifragile. Antifragility is

beyond resilience or robustness. The resilient resists shocks and stays the same; the antifragile gets better.”

"Simply, antifragility is defined as a convex response to a stressor or source of harm (for some range of variation), leading to

a positive sensitivity to increase in volatility (or variability, stress, dispersion of outcomes, or uncertainty, what is grouped

under the designation "disorder cluster"). Likewise fragility is defined as a concave sensitivity to stressors, leading a

negative sensitivity to increase in volatility. The relation between fragility, convexity, and sensitivity to disorder is

mathematical, obtained by theorem, not derived from empirical data mining or some historical narrative. It is a priori."

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Ratingurile sunt simbolizate de literele A şi B, urmate de combinaţii logice ale acestora cu literele mici

a şi b. Agenţia Moody’s (Moody’s Investors Service) utilizează în plus si cifrele 1, 2 si 3 pentru

obligaiunile cu rating între Aa şi B pentru a defini cu cât mai multă exactitate şi fineţe gradul de risc al

respectivelor titluri financiare. Cifra 1 indică cea mai buna poziţie in cadrul grupei respective de rating

(spre exemplu Aa1 sau Baa1), iar cifra 3 cea mai slabă (spre exemplu, Aa3 sau Ba3). Cei de la

Standard&Poor’s folosesc pentru aceleaşi motive semnele algebrice “+“ şi “-“ cu semnificaţii

evidente.

Gradele de investiţie (Aaa, Baa, AAA) sunt clasificate în cazul tuturor agenţiilor de rating în

două mari clase de risc: ● corespunzător economiilor sustenabile, având un risc scăzut, cel mai bun factor de risc fiind

considerat Aaa în cazul Moody’s sau AAA pentru Standard &Poor’s, Fitch IBCA. Urmează o clasă de

risc mai ridicat, aflat totuşi, în sfera de oportunităţi investiţionale, acestea evoluând de la Baa1 la

Baa3, în cazul Moody’s sau BBB+ la BBB- în cazul celorlalte trei agenţii de rating. Aceste ratinguri se

atribuie în general, economiilor naţionale cu o evoluţie globală de la bună la foarte bună.

● a două clasă de risc privind cuantificarea riscului de ţară şi care vizează economiile cu evoluţie

negativă, începând cu economiile naţionale aflate într-un stadiu de tranzit. (clasa Ba1 până la B3

în cazul agenţiei Moody’s sau BB+ până la B- pentru următoarele agenţii şi ajungând la economii

naţionale cu cel mai ridicat grad de risc (de la Caa1 la Caa3 în cazul ratingului acordat de Moody’s).

Principala formă de manifestare a unui grad mare de risc - incapacitatea de plată poate fi

determinată de următoarele situaţii: eforturi financiare impuse de participarea la un conflict

armat, reducerea veniturilor din export ca urmare a scăderii preţurilor mondiale la produsele

respective sau a recesiunii globale, costul exagerat al importurilor ca urmare a creşterii

preţurilor la importurile esenţiale, întreruperea sau crearea de condiţii dificile exporturilor ca

urmare a impunerii unui embargo sau a unor crize, cererea exagerată de importuri prin

supraevaluarea monedei naţionale, serviciul excesiv al datoriei externe din cauza unor

dobânzi ridicate sau grad de îndatorare exagerat, reducerea sau încetarea intrărilor de capital,

întreruperea temporară sau încetarea definitivă a sprijinului financiar extern, reducerea

transferurilor financiare private ale cetăţenilor statului respectiv care lucrează în străinătate,

dificultăţi care apar în activitatea principalelor bănci sau a sistemului bancar în general în ţara

respectivă, poziţia şi stabilitatea monedei naţionale.

Majorarea riscului de ţară afectează in mod direct instrumentele supuse ratingului suveran

(emisiuni de titluri de stat sau obligatiuni guvernamentale, de cele mai multe ori denominate

in valută pe termen lung), prin creşterea dobânzilor aferente acestui tip de împrumut de pe

pieţele internationale de capital, scumpind astfel, uneori sensibil, costurile finanţării externe.

Deci, ratinguri mai mici se traduc prin dobânzi mai mari la împrumuturile obţinute pe pieţele

financiare internaţionale. Un rating mai slab acordat României nu afectează numai statul

român, ci şi firmele particulare care obţin finanţări de pe pieţele internaţionale, fiind

cunoscut faptul că există un fel de regulă care nu permite unei entităţi naţionale (agent

economic privat sau de stat) să obţină un rating peste cel al ţării de origine.

Ratingul unui agent economic dintr-o anumită ţară este puternic influenţat de ratingul ţării

respective, el neputând fi în general, mai mare decât cel primit de aceasta. Astfel companiile

româneşti sunt dezavantajate în comparaţie cu cele din UE, accesul lor la finanţări externe

fiind plătit mai scump, fapt ce se reflectă în creşterea costurilor şi diminuarea competitivităţii

sau a profitului.

Efecte în mediul economic

Orice downgrade nu face altceva decât să îngreuneze activitatea bancilor de atragere

de surse din exterior

Costul finanţărilor în euro atrase de băncile din România din străinătate s-ar putea

scumpi cu câteva puncte procentuale, ceea ce se va reflecta in majorarea

corespunzătoare a dobânzilor la creditele în euro accesate de romani (eventual!), in

urma deciziilor agenţiilor de evaluare de a coborî ratingul Romaniei.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

In opinia Fitch, principalii factori de risc care ar putea conduce la o acţiune pozitivă

de rating sunt: un efort sustinut de continuare a reformelor structurale, incluzand vanzarea sau

restructurarea companiilor de stat, precum si o reducere mai rapidă a datoriei externe decat

preconizeaza agenţia de evaluare. In sens invers, principalii factori de risc care ar putea

declanşa o actiune negativă de rating sunt o relaxare fiscală semnificativă care să puna în

pericol stabilitatea finantelor publice; incetinirea ritmului de implementare a reformelor

structurale, de exemplu ca urmare a instabilităţii politice; turbulenţe pe piata mai mari decât

cele incluse în scenariul de baza al Fitch care sa erodeze rezervele fiscale si valutare ale

Romaniei.

Evaluările de risc de ţară pentru România în 2013

Moody's este singura dintre marile agenţii de rating care a mentinut România pe toata perioada crizei financiare în categoria

ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe termen lung. In prezent, Moody's atribuie României calificativul "Baa3",

ultimul din categoria recomandată investitiilor pe termen lung, cu perspectiva stabilă. Ratingul 'Baa3' cu perspectivă

negativă atribuit ia în calcul consolidarea fiscală realizată în ultimii doi ani dar este constrâns în continuare de perspectivele

slabe de creștere economică. Un alt factor care limitează calificativul României este expunerea la volatilitatea piețelor

financiare globale, din cauza dependenței de finanțarea externă atât pentru acoperirea necesităților de finanțare ale

Guvernului cât și în sectorul privat, consideră Moody's. Această vulnerabilitate este redusă de capacitatea României de a

beneficia de sprijinul financiar al UE, Băncii Mondiale și FMI. Agenția de evaluare subliniază că ar putea revizui

perspectiva de rating asociată ratingului României (la stabilă de la negativă) dacă procesul de consolidare fiscală va continua,

ritmul de creștere economică va accelera și dacă tendința actuală înregistrată de calitatea activelor băncilor și creditarea

bancară s-ar inversa. Pe de altă parte, ratingul României ar putea fi supus unor presiuni în jos dacă consolidarea fiscală și

ajustarea contului curent ar fi inversate sau dacă economia românească ar traversa o încetinire prelungită din cauza scăderii

competitivității internaționale.34. Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile de credit ale României la "BB+" pentru finantarea pe termen lung,

respectiv la "B" pentru datorii pe termen scurt, cu perspectivă stabilă, apreciind ca procesul de consolidare fiscală va

continua, cu riscuri in privinta perspectivelor economiei. S&P mentine astfel Romania in categoria speculativă, sau "junk",

nerecomandată pentru investiţii pe termen lung35. Calificativul "BB+" atribuit datoriilor pe termen lung ale statului român

este cu o treaptă sub categoria "investment grade". Ratingurile României sunt limitate de nivelul relativ scăzut al PIB pe

locuitor, de cadrul institutional aflat încă in curs de dezvoltare, de vulnerabilitatea faţă de socurile externe şi de nivelul incă

ridicat, dar în scădere, al datoriei externe. Fitch acordă României pentru datoriile pe termen lung în valută

calificativul "BBB-", cu perspectiva stabila, de asemenea in afara

clasei investment grade36. "BBB-" este primul rating din categoria

calificativelor care plasează un stat în rândul ţărilor cu risc scăzut

pentru investiţii (investment grade). Fitch subliniază că decizia sa

se datorează consolidării finanţelor publice, reducerii

dezechilibrelor externe, rezervelor valutare precum şi tendinţei de

îmbunătăţire a cresterii economice. Agenţia de evaluare consideră

că România a reuşit să-şi consolideze finanţele publice, după 2

programe consecutive de asistenţă financiară internatională, şi in

consecinţă estimează că Guvernul de la Bucuresti işi va indeplini

obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din

PIB in 2014. De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să se

stabilizeze la sub 40% din PIB în 2013-2015, in linie cu media

ţărilor din aceeaşi categorie de rating.

34 http://www1.agerpres.ro/economie/2013/10/18/moody-s-romania-va-inregistra-o-crestere-economica-mai-mica-decat-alte-

state-din-categoria-baa3-13-36-21 35 Standard&Poor's a scos Romania din categoria statelor cu risc scazut de investitii (investment grade) in 2008. 36 Septembrie 2013; http://www.ziare.com/economie/rating/fitch-confirma-ratingul-romaniei-la-bbb-minus-cu-perspectiva-

stabila-1256823

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 36. Evaluările de risc de ţară - 2012

Sursa: Business Magazin; http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-

slideshow7908584/slide-136

Temă de discuţie: “De ei depinde dobânda voastră la credite. Cine sunt cei care dau

rating-urile României?“37

Andreas Treichl, şeful bancii austriece Erste Bank, spunea, într-un interviu acordat Ziarului Financiar,

ca sunt prea multe analize, sugestii şi prognoze prin toata presa, când de fapt nimeni nu stie exact cum vor

evolua pietele. "A fost o prostie să credem ca Islanda este o ţară de rating AAA (stabil), asa cum este o prostie

să mai ai incredere intr-un rating acordat de Standard & Poor’s", spunea Treichl, după ce Erste anunţase că are

o expunere de 300 mil. euro faţă de principalele 3 bănci din Islanda, nationalizate in ultimul moment pentru a nu

intra in faliment. El cataloga multe din prognozele analiştilor internationali pentru România drept inepţii şi

spunea ca cei mai multi dintre acestia îşi dau cu parerea in necunoştinta de cauza: "Cred că poţi citi 5.000 de

pagini despre economia României scrise de analisti de 28 de ani care se pretind profesori de economie". Multe

sunt adevarate aiureli, susţinea Treichl, si ar trebui publicate la un loc si dezbatute in scolile de economie, pentru

a demonstra ce departe de realitate se poate ajunge daca analistii nu inteleg ce se intampla de fapt. Parerea sa nu

era deloc neobisnuită, nefiind nici singulara, nici cea mai vehementa.

Dupa lungul sir de falimente si nationalizari inregistrate la nivel mondial, astfel de reactii se aud tot

mai puternic, si cele trei mari agenţii de rating - Standard & Poor's, Moody's Investors şi Fitch Ratings - au fost

atacate din toate directiile. Li s-a imputat ca de-a lungul anilor de boom economic au acordat ratinguri umflate

unor companii, actiuni sau credite, iar cand acestea s-au prabusit, au atras dupa ele o buna parte a economiei

internationale. Contestatarii, si nu sunt deloc putini, spun azi ca influenta acestor institutii asupra jocului pietelor

este mult prea mare si ca activitatea agentiilor de rating trebuie mai bine reglementata. Incepand cu falimentul

Lehman Brothers, toate agentiile au fost tarate prin tribunale pentru neglijenta, fraudă şi inselaciune, iar unii

investitori au inceput să parieze pe scaderea actiunilor celor trei companii, prin operatiuni de shorting - vanzarea

unor actiuni imprumutate, care nu le apartin, si pe care trebuie sa le inapoieze la termenul stabilit (ca sa fie o

37 Sursa: Revista Business Magazin, 20 ianuarie 2010, Andrei Nastase http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-

financiare/de-ei-depinde-dobanda-voastra-la-credite-cine-sunt-cei-care-dau-rating-le-romaniei-5343791/?p=3

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

operatiune profitabila, actiunile trebuie sa scada cat mai mult, pentru ca răscumpararea lor sa fie cat mai ieftina

si sa acopere si comisionul de la imprumut).

Analistul financiar D. Cabat, managing partner al firmei de consultanta Financial View, consideră ca

agentiile de rating sunt exact la fel de bune pe cât sunt personalul şi procedurile lor interne. "In ultima

perioada, pe fondul cresterii economice prelungite din tarile dezvoltate, a existat o presiune constanta pe agentiile de rating

pentru a deveni mai putin critice cu anumite aspecte din activitatea companiilor şi, implicit, cu ratingurile de tara. El

considera ca aceste influenţe, uneori politice, alteori de natura economica, au determinat o scădere a

profesionalismului. Acum, România mai primeşte calificativ cu recomandare de investiţie (investment grade)

doar din partea Moody’s, pentru ca Fitch şi S&P au retrogradat, incă din 2008, ratingul de credit al ţării noastre

la nivel speculativ (non-investment grade, sau junk). Asta înseamnă că finantarea economiei se face cu costuri

mult mai ridicate decât pentru alte tari, chiar din zona noastra, ale căror ratinguri sunt mai bune. Prima treaptă

sub ratingul cu recomandare de investitie, adică de la care începe ratingul speculativ, este BB, actualul rating al

Romaniei după Fitch şi S&P (Moody's îşi mentine ratingul cu recomandare de investitii, Baa3, cu perspectiva

stabilă).

Prin urmare, creşterea ratingului de ţară este, măcar la nivel declarativ, o prioritate pentru guvern,

pentru că în afara costurilor mai ridicate de finanţare, ratingurile pot influenţa decizia investitorilor de a (re)veni

sau nu în România.

Mihai Sfintescu, directorul fondului de investiţii 3TS Capital Partners, spune ca ratingurile de tara sunt

esentiale pentru investitorii in instrumente de credit (obligatiuni, imprumuturi sindicalizate s.a.) şi au importanta

lor si pentru limitele de credit ale bancilor comerciale internationale. "Investitorii in public equity isi stabilesc de

multe ori limitele de expunere in functie de rating, iar fondurile de pensii au, in general, restrictii privind investitiile care nu

au calificativ cu recomandare de investitie", spune Sfintescu. El aminteste de George Soros, care a facut celebru

rationamentul sau cu profetiile care se autoimplinesc (self-fulfilling prophecies), potrivit caruia emiterea unei

opinii pozitive sau negative de către un participant notabil la piaţă sfârşeste prin a influenţa piaţa. Cu alte

cuvinte, spune Sfintescu, gândirea noastră influentează realitatea pe care ne-o reprezentam, şi acest rationament

este valabil şi pentru agenţiile de rating. El consideră că cele trei instituţii pot influenta economia pe care o

analizează, intrucat participanţii la piata vor reacţiona la opinia agenţiilor şi astfel vor remodela realităţile

economice astfel încât ele vor corespunde cu rezultatele studiilor. Sfintescu compară situatia de mai sus cu una

în care, ipotetic, guvernatorul BNR ar spune ca un euro va ajunge la nivelul de cinci lei, lumea ar actiona in

virtutea acestei prognoze şi, artificial, ar conduce cursul spre valoarea estimată.

Temă de discuţie: 2011 Moody’s critică reformarea agenţiilor de rating38

Într-o scrisoare adresată liderilor europeni, Moody's a criticat vehement proiectele de control asupra

agenţiilor de rating, considerând că acestea 'vor tăia statelor şi întreprinderilor europene accesul pe piaţă'. Într-o

scrisoare trimisă ministrului polonez de finanţe, a cărui ţară asigura preşedinţia Consiliului European, precum şi

omologilor acestuia, şeful agenţiei de rating Moody's, Michel Madelain, consideră că măsurile pe care europenii

le au în vedere 'vor creşte volatilitatea pieţelor'.

Deşi proiectele de reglementare nu au fost încă dezvăluite, Moody's a criticat mai ales faptul că liderii

europeni vor să fixeze ei înşişi criteriile de rating şi să împiedice ca aceeaşi agenţie să noteze aceeaşi ţară mai

mulţi ani la rând.

Moody's avertizează că 'aceste măsuri ignoră modalitatea în care investitorii folosesc agenţiile de

rating', potrivit Agerpres.

Preşedintele pentru Europa al Moody's, Frederic Drevon, a subliniat că prin împiedicarea publicării

notei acordate unui stat 's-ar diminua încrederea şi s-ar crea volatilitate'.

Temă de discuţie: Februarie 2013 Criza financiară: Washingtonul intenţionează să

depună o plângere împotriva S&P Autorităţile americane intenţionează să depună o plângere împotriva Standard & Poor’s (S&P) pentru

proasta evaluare a riscului prezentat de numite active înaintea crizei financiare, a anunţat luni agenţia de rating,

considerând acuzaţia ca fiind “nejustificată”. “Divizia civilă a Departamentului de Justiţie (DoJ) a informat compania

că are intenţia de a depune o plângere în civil împotriva S&P”, a indicat agenţia de evaluare financiară într-un

comunicat, confirmând informaţii apărute în Wall Street Journal.

S&P precizează că plângerea ministerului se va concentra pe evaluările sale din 2007 privind “anumite

obligaţiuni americane garantate prin creanţe (CDO)”, produse financiare complexe legate de împrumuturile

imobiliare riscante (“subprime”). Expunerea extrem de mare a multor bănci la acest tip de produse financiare a

fost una din cauzele principale ale crizei financiare mondiale care a debutat în 2007-2008.

38 Sursa: Moody’s critică reformarea agenţiilor de rating, noiembrie 2011, Vlad Negrescu

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

S&P “regretă profund” că evaluările sale “nu au reuşit să anticipeze pe deplin deteriorarea rapidă a

condiţiilor pe piaţa ipotecară americană în timpul acestei perioade tumultoase”, se arată în comunicat. “O plângere a

DoJ este fără fundament factual sau legal”, afirmă totuşi agenţia, dând asigurări că analiştii săi au lucrat cu bună

credinţă. S&P precizează că a “examinat aceleaşi date privind obligaţiunile riscante ca restul pieţei, inclusiv ca

responsabili ai guvernului american care au spus public în 2007 că problemele de pe piaţa subprime păreau sub control”.

Agenţia subliniază de asemenea că instrumentele financiare evocate de autorităţile americane au primit la acea

vreme note similare din partea concurenţilor săi.

Evaluarea riscului de intrare în incapacitate de plată

Iunie 2012 - Potrivit unui top realizat de Business Insider, expertii au luat in considerare costurile de

asigurare a unei datorii de 10.000 de dolari pe un an. In termeni economici, acesta este costul de asigurare la

restructurare/default - CDS (indicele de credit default swap)39

, ce presupune costurile la care sunt asigurate

obligatiunile suverane împotriva riscului de faliment. Topul primelor 20 de ţări care sunt cele mai amenintate de

faliment (cu cea mai mare probabilitate de default) curpinde: Grecia, Argentina, Cipru, Ucraina, Portugalia,

Venezuela, Egipt, Irlanda, Ungaria, Croatia, Spania, Italia, Liban, România, Dubai, Bahrein, Vietnam, Bulgaria,

Lituania si Islanda. Astfel, România ocupă poziţia a 14-a în clasamentul respectiv.

2013 Gunter Deuber (Raiffeisen Research) a concluzionat într-un articol din Financial Times (FT)

(„Romania - so far so good but more must be done”) că "Romania a devenit una dintre cele mai performante economii

din UE"40

. Deuber vorbeşte în FT despre macrostabilitate, creşterea producţiei industriale, a exporturilor şi chiar

de un excedent de cont curent în primul trimestru. Adică simplu spus, exportăm mai mult decât importăm.

Desigur, analistul evidentiază şi riscurile economice şi politice ale Romaniei, insă in privinta asta el aminteşte

rolul important al noului acord de tip preventiv incheiat recent cu FMI. Acordul înseamnă de fapt garanţia ca

FMI poate debloca imediat banii in cazul unei situatii periculoase (pentru capitalul plasat de investitori în ţarţ).

Iar adevărul este că pentru a-şi plasa banii, investitorii preferă oricând o garanţie din partea FMI, decât

incurajările optimiste din articolul FT. Evident, putem fi recunoscători pentru acest semnal pozitiv, promovat

tocmai de FT şi emis prin vocea unei bănci recunoscute pentru precauţia sa. Si la urma urmei ce alternative mai

au investitorii in regiune? Ungaria tocmai a invitat FMI sa isi inchida biroul de la Budapesta; Bulgaria are parte

de tulburari sociale serioase, tocmai ceea ce nu convine investitorilor; Ucraina este perfuzată doar de o conducta

de gaz, dar risca un faliment in perioada urmatoare, iar Polonia a incetinit economic in primul semestru. Ciudat

in acest optimism local de vara este ca senzatia pozitiva nu este resimtita si la nivelul oamenilor. Al

consumatorilor, cum ar spune investitorii.

Figura 37. Probabilitatea de default a României, faţă de reperele Germaniei (cel mai scăzut risc) şi Argentinei

(cel mai ridicat risc). Sursa: DB Research

39 CDS-ul determină randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziţia de titluri suverane. În plus, influenţează şi

costul finanţării externe pentru companii şi bănci. 40 http: //www.ziare.com/economie/analiza-economica/romania-pana-acum-e-bine-tara-e-la-reducere-1250041

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Banca Naţională a României 2013 - Raportul asupra stabilităţii financiare Evoluţia cotaţiilor CDS pentru România s-a înscris în tendinţele manifestate de investitori pentru

întreaga regiune. În 2013, acestea au fluctuat cu o amplitudine relativ moderată în jurul nivelului de 200 de

puncte de bază, comparativ cu o medie de aproximativ 346 de puncte de bază înregistrată în decursul anului

2012. Turbulenţele generate de informaţiile cu privire la eventuala iniţiere a reducerii treptate a injecţiilor de

lichiditate ale Fed au condus la creşterea pe o perioadă scurtă de timp a cotaţiilor CDS pentru ţările din regiune.

Excepţie a făcut însă Cehia, în cazul căreia cotaţiile CDS au reacţionat nesemnificativ la semnalele negative din

pieţele financiare.

Figura 38. Cotaţii CDS pe 5 ani

BNR Raportul stabilităţii financiare 2013 - Vulnerabilităţile identificate în anul 2013, conform acestor analize

sunt: (i) deteriorarea profitabilităţii instituţiilor de credit în contextul unui mediu economic fragil; (ii)

menţinerea tensiunilor generate de criza datoriilor suverane, deşi la un nivel mai scăzut comparativ cu cel

înregistrat la data raportului anterior; (iii) reevaluarea primei de risc pe pieţele financiare globale şi (iv) creşterea

riscului finanţării instituţiilor de credit în ţările cu problem fi nanciare în sectorului public.

Pentru a gestiona volatilitatea mare a fluxurilor de capital (volatilitate care are impact semnificativ asupra unei

economii mici şi deschise precum cea a ţării noastre), Banca Naţională a României a utilizat, în implementarea

politicii monetare, o combinaţie de trei factori: (i) acceptarea unei anumite flexibilităţi în evoluţia cursului de

schimb; (ii) utilizarea rezervei valutare pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb şi (iii) admiterea unei

variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară. În plus, pentru contracararea efectelor volatilităţii asupra economiei,

Banca Naţională a României a implementat măsuri macroprudenţiale suplimentare vizând fluxurile noi de credit

în valută pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar.

Figura 39. Poziţie fiscală a ţărilor din EU

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

COFACE – evaluarea riscului de ţară

Country rating - măsoară riscul mediu al aparitiei incidentelor de plată inregistrate de

companiile dintr-o anumită ţară. Metodologia Coface ia în calcul: Perspectivele economice şi

politice ale ţării, Experienta de plată a Coface, in calitate de asigurator de credite comerciale,

Climatul de business.

Evaluarea Coface a riscului de ţară măsoară dimensiunea medie a nivelului de neplată de

către societăţile intr-o tară dată, in cadrul tranzactiilor comerciale ale acestora, pe termen

scurt; acesta nu se referă la datoria suverană. Pentru a stabili riscul de ţară, Coface combină

perspectiva economică, financiară şi politică a ţării, experienţa de plată a Coface şi evaluarea

climatului de afaceri. Evaluările au o scală de şapte niveluri: A1, A2, A3, A4, B, C, D şi pot

avea şi un status referitor la monitorizare. A1: mediul economic şi politic sigur ce are efecte pozitive asupra unui obicei de plata deja bun al

companiilor. Foarte slaba probabilitate de neplată ;

A2: probabilitatea de neplată este inca slaba, chiar si in cazul in care mediul economic si politic al unei tari

sau istoricul platilor companiilor nu este la fel de bun ca cel al tarilor cu rating A1 ;

A3: circumstanţe politice sau economice contrare pot duce la un comportament de plata inrautatit, care este

deja mai scăzut decat cel al categoriilor anterioare, chiar daca probabilitatea de neplata este inca slaba ;

A4: un istoric al plăţilor mediocru, ce se poate inrautati din cauza unui mediu economic si politic ce se

deterioreaza. Cu toate acestea, probabilitatea de neplată este incă admisibilă;

B: un mediu economic şi politic instabil, capabil să afecteze în continuare un istoric al plăţilor deja sărac ;

C: un mediu economic şi politic foarte instabil, ce poate afecta un comportament de plată deja deteriorat ;

D: profilul cu înalt grad de risc al mediului economic şi politic al unei ţări va înrăutăţi un istoric al plăţilor

deja foarte deteriorate. Pentru comparaţie în timp - Septembrie 2012 - Agenţia de evaluare a riscului Coface a menţinut ratingul B al

României şi a revizuit estimarea de creştere economică. Europa Centrală şi de Est va avea un avans de 1,9% din PIB, în timp

ce România va inregistra o crestere de 1% din PIB, în scadere faţă de estimarea anterioară, de 2%. Agentia estimează o

creştere economica de 2,8% din PIB pentru Polonia, 0,4% pentru Bulgaria, 4,5% pentru Letonia, 2,5% pentru Lituania, 1,6%

pentru Estonia, 2,9% pentru Slovacia, 2,8% pentru Turcia si scadere economica de 1,3% pentru Cehia şi 1,6% pentru

Ungaria. Pentru zona euro, Coface estimează o scadere economică de 0,5% din PIB in 2012, pentru SUA o crestere de 2%,

pentru statele emergente (Brazilia, Rusia, China, India), o creştere de 4,8%, iar la nivel global, un avans de 2,7%. In ceea ce

priveşte ratingul de tara, în regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun rating este acordat Cehiei - A2, dar în scadere, in

timp ce Estonia, Polonia si Slovacia au calificativul A3. Cel mai slab rating (C) îl are Serbia.

Figura 40. Evaluarea COFACE pentru România în 2013

Temă de discuţie: Indicele de percepţie a corupţiei

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Indexul IPC (Indicele de Percepţie a Corupţiei) Transparency International măsoară nivelurile de

percepţie a corupţiei din sectorul public, bazându-se pe mai multe studii ale expertilor şi mediului de afaceri.

Indicele de Percepţie a Corupţiei este un indice compozit, care se bazează pe datele privind corupţia din

sondajele specializate efectuate de mai multe instituţii independente de renume; reflectă opinia oamenilor de

afaceri şi a analiştilor din întreaga lume, inclusiv a experţilor din tarile evaluate.

Indicele de percepţie a corupţiei (IPC sau CPI Corruption Perceptions Index) raportat de International

Transparency, este menit să caracterizeze la nivel societal modul de percepere de către oamenii de afaceri,

profesionişti şi cetăţeni de rând gradul de corupţie41

. IPC măsoară în mod particular numai percepţiile asupra

politicile publice care se referă la corupţie, mai degrabă decât să încerce să evalueze "corupţia" ca un întreg prin

intermediul unor măsuri relativ obiective (de altfel, foarte dificil de identificat aceste metrici).

In raport cu indicele IPC, România a înregistrat în anul 2011 scorul de 3.6 (pe o scară de la 10 la 1)

ocupând poziţia 26 din eşanţionul de 27 de ţări; Bulgaria, s-a situat pe ultima poziţie, cu scorul de 3.3.

Pentru România şi Bulgaria, ţara de comparaţie în ceea ce priveşte un anume context geo-politic şi de

apartenenţă la UE, se observă din tabelul următor evoluţia în perioada 2002-2012 care indică niveluri

total neatractive ale acestui fenomen – asociate ponderii mari a economiei „gri” şi a evaziunii fiscale.

Tabelul 11. Evoluţia indicelui de percepţie a corupţiei (2002-2012)

201242

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002

România 44 3.6 3.7 3.8 3.8 3.7 3.1 3.0 2.9 2.8 2.6

Bulgaria 41 3.3 3.6

Sursa: Worldwide Corruption Perceptions ranking of countries, Transparency International

Starea nefavorabilă ale persistenţei şi generalizării în societatea românească a faptelor de corupţie, sub

varii forme, este pusă în evidenţă de un sondaj Eurobarometru (2011) realizat de Comisia Europeană

pentru statele membre UE, care relevă un procent de 96% dintre români sunt "total de acord" că, în

România, corupţia este o problemă majoră. Astfel, 89% dintre români sunt "total de acord" că există

corupţie în instituţiile centrale/naţionale din România, iar 82% dintre români consideră corupţia ca

făcând parte din cultura de afaceri a ţării lor.

Transparenţa informaţiilor publice creează noi oportunităţi pentru mediul de afaceri. Estimările OECD

arată că beneficiile economice totale directe şi indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la

nivelul întregii economii a UE se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. În România, instituţiile

publice generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. Beneficiul

economic se ridică la aproximativ 1,4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa

informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale şi poate genera rapid un plus de 1% la creşterea

economică a României. Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2,7 puncte

procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB în perioada 2009-2012. În acelaşi timp, a avut loc

îmbunătăţirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin

reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe şi tarife, desfiinţării, comasării şi reorganizării a

141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat.

Implicaţii în plan economic ale evaluărilor de risc de ţară

Studii ale PricewaterhouseCoopers (2004) referă la impactul lipsei de transparenţă a

mediului de afaceri asupra costului capitalului atras: factorul O43

, investiţiile directe

"pierdute" din cauza opacităţii, "suprataxa“ şi prima de risc (sau dobânda suplimentară)

plătită la împrumuturi din cauza neîncrederii investitorilor şi lipsa de transparenţă.

Studiul calculează indicele de opacitate (sau Factor-O); acesta cuantifică efectele

adverse al lipsei de transparenţă pe care ţările cu indice mare de opacitate îl au de plătit in

competitia internationala pentru atragerea de fonduri de pe pietele de capital (fie acestea sub

forma investiţiilor de capital sau împrumuturilor). Opacitatea a fost definită ca lipsa unor

41 http://en.wikipedia.org/wiki/Corruption_Perceptions_Index 42 Transparency International a actualizat metodologia pentru Indicele de Percepție al Corupției 2012; Indicele de Percepție

al Corupției este prezentat pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat). 43 The Opacity Index, Launching a new measure of the effects of opacity on the cost and availability of capital in countries

world-wide, A Project of the PricewaterhouseCoopers Endowment for the Study of Transparency and Sustainability January

2001,

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

practici coerente, clare, precise, uşor de inteles şi acceptate de pieţele internaţionale de

capital. Factorul O este un indice compozit, iîn calculul caruia s-au considerat: corupţia,

sistemul legislativ, politicile macroeconomice promovate de guverne, standardele şi practicile

de contabilitate, inclusiv conducerea întreprinderilor şi informarea investitorilor şi

reglementări specifice mediului de afaceri.

Modelul CLEAR: corruption – law – economics - accounting-regulations;

- este comparat cu indicele de opacitate al unor ţări de referinţă (SUA, Marea.

Britanie, Singapore şi Chile). Au fost chestionaţi patru categorii de subiecţi din fiecare ţară:

bancheri, analişti ai pietei de capital, reprezentanţi ai conducerii firmelor cu operaţiuni în

ţările respective şi personalul rezident al firmei PricewaterhouseCoopers.

Tabelul 12. Modelul CLEAR – Factorul O

Ţările din categoria in care a fost încadrată România (grupa IV) pierd în medie, 221%

investiţii străine pe an din cauza percepţiei ca ţări lipsite de transparenţă. România ar fi putut

să atragă în medie cu 221% mai multe investiţii străine dacă Factorul O =71 s-ar reduce la

nivelul ţărilor de referinţă, cu alte cuvinte dacă nu ar fi percepută de investitori ca fiind o ţară

lipsită de practici coerente, clare, precise, uşor de inteles şi acceptate la nivel internaţional.

Tabelul 13. Efectul opacităţii asupra investiţiilor

străine

Figura 41. Costurile opacităţii în termeni de ISD -

Indicele agregat al opacităţii creat pe baza evaluărilor de:

corupţie, opacitate legislativă, opacitate în materie de

politici economice, standarde de reprezentativitate,

standarde de reglementare)

Suprataxa. O creştere a indicelui de opacitate de la nivelul Singapore (29) la 71, in

cazul României, are acelaşi efect negativ asupra investitiilor (interne şi internationale) ca o

crestere de 34% a impozitului pe profit (la nivelul 2005 respectiv de la 25% la 59%).

In timp de guvernele ţărilor în curs dezvoltare ofera facilităţi fiscale sub forma

diverselor scutiri sau reduceri de taxe şi impozite pentru a atrage ISD, o reducere a indicelui

de opacitate (cu alte cuvinte, o mai bună transparenţă a mediului de afaceri) ar fi un bun

substitut şi care, în plus, nu ar afecta bugetul de stat. Tabelul 14. Valorile pentru “suprataxă”

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Evaluarea riscului la nivel sectorial

Sector @ratings measure the average level of non-payment risk associated with companies in individual

economic sectors. A rating reflects the influence of the economic outlook and average company financial

situation on payment behaviour in short-term commercial transactions in a particular sector. It combines three

types of measurements:

- the vulnerability of economic conditions in the sector, which reflects the influence of market

prospects, price levels, and production costs on company solvency

- company financial solidity in the sector, which reflects the capability of companies to cope with

economic downturns

- payment experience on transactions payable in the short-term as reflected by Coface databases.

Coface establishes Sector @ratings on ten levels ranging from A+ for the lowest risks to D for the highest

according to the following definitions:

(A+, A, A-) The economic environment has been good in the sector and has had a positive influence on

the company financial situation. Payment experience has been satisfactory. Default probability has

been low on average.

(B+, B, B-) In an essentially favourable economic environment nonetheless not safe from short-term

deterioration with negative repercussions on the company financial situation, payment behaviour is

generally correct and default probability acceptable.

(C+, C, C-) In a very uncertain sectoral environment combined with a very vulnerable company

financial situation, payment behaviour is relatively poor with default probability disquietingly high.

D In an unfavourable sectoral environment, a deteriorated company financial situation which is at the

root of generally poor payment behaviour. Default probability is high.

2012 PANORAMA RISCURILOR SECTORIALE: COFACE reduce evaluarea riscului de credit

pentru trei sectoare de activitate: chimic, farmaceutic si auto

Chimicele: riscul evoluează de la clasa "mediu" către "ridicat" in Europa si in Asia Emergenta. In

Europa, profitabilitatea companiilor chimice a scazut cu 19% intr-un an, datorita cererii lente si competitiei din

partea exportatorilor americani. In Asia Emergenta şi cu precadere in China, IMM-urile au devenit primele victime

ale “uscării” ofertei de creditare.

Farmaceuticele in Europa: riscul este "ridicat". In Asia Emergenta si in Amercica de Nord notam o

stabilizare relativa (riscul este considerat moderat si respectiv mediu). In Europa, farmaciile (ale caror vaznari si

marje de profit sunt in declin) si distribuitorii sunt afectati de masuri de reducere a cresterii cheltuielilor cu

sanatatea.

Industria auto europeană, cel mai afectat sector: riscul este retrogradat in clasa "foarte ridicat". Criza

din 2009 a schimbat drastic miza pentru industria globala auto. Industria auto europeana a fost afectata in special si

si-a continuat declinul, confruntandu-se cu costuri strucrurale de productie ridicate si lipsa desfacerii pe piata

interna. Noul val de falimente din sectorul auto din Franta ilustreaza problema europeana: intre august 2012 si iulie

2013, numarul lor a crescut cu 11%. Mai grav decat atat, costul financiar al acestor falimente pentru furnizori este

de 35%, ca urmare a unui numar crescut de companii mari falimentare, in special din randul comerciantilor mari

(58% din total) si sub-contractorilor (24% din total). Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat la nivel national,

toate sectoarele incluse, numarul falimentelor a crescut cu numai 6%, iar costul a scazut cu 5.8%.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 42. Indicatori de performanţă România:

Chimicele: se confirmă tendintele de grupare a companiior din aceasta industrie in doua

categorii –unele obisnuit performante si altele obisnuit pierzatoare – atat in termeni legati de cifra de

afaceri (52% dintre companii au reusit cresterea cifrei de afaceri in 2012 generand nu mai putin de 83%

din totalul cifrei de afaceri sectoriale), cat si in ceea ce priveste profitabilitatea (ponderea firmelor

profitabile a cunoscut oscilatii minore, scazand cu 2% ca numar de companii si crescand cu 1% ca

pondere in totalul cifrei de afaceri).

Farmaceuticele: desi numarul firmelor cu profit din sector a scazut cu 5% in 2012 fata de

2011, calibrul acestor companiilor profitabile a crescut, ele avand o pondere in cifra de afaceri totala cu

8% mai mare decat in anul anterior. 63% dintre companiile activand in industria farmaceutica au

cunoscut o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri in 2012, acestea avand de altfel si cea mai importanta

contributie la cifra de afaceri totala (84%). Gradul de indatorare al sectorului se mentine la un nivel

satisfacator (64%), insa valoarea ridicata a capitalului de lucru raportata la cifra de afaceri (15%),

specifica de altfel sectoarelor cu termene de incasare foarte extinse, poate indica faptul ca prea mult

capital este blocat in active curente, al caror grad de lichiditate devine incert.

Industria auto: cu toate ca 54% dintre companiile cu activitati economice relevante in ultimii

2 ani financiari au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri in 2012 faţă de 2011, la nivelul sectorului a

scăzut în acelaşi timp ponderea companiilor profitabile (-5% raportat la numărul de companii active si -

10% raportat la ponderea lor în totalul cifrei de afaceri). Gradul de îndatorare la nivel sectorial (71%) a

depăşit pragul considerat optim, atingând nivelul de la care poate afecta capacitatea de finanţare

viitoare a sectorului. Capitalul de lucru are valori reduse (doar 2% din cifra de afaceri), indicând

deteriorarea capacităţii de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin active curente exigibile.

Temă de discuţie:

Figura 43. Turn risks and opportunities into results - The Ernst & Young report 2013”44

Risks Opportunities

1. Regulation and compliance* 1. Improving execution of strategy across

business functions*

2. Cost cutting* 2. Investing in process, tools and training to

achieve greater productivity*

3. Managing talent* 3. Investing in IT*

4. Pricing pressure* 4. Innovating in products, services and

operations*

5. Emerging technologies 5. Emerging market demand growth*

6. Market risks* 6. Investing in cleantech*

7. Expansion of government’s role* 7. Excellence in investor relations

8. Slow recovery/double-dip recession* 8. New marketing channels*

9. Social acceptance risk/CSR* 9. Mergers and acquisitions

10. Access to credit 10. Public-private partnership

*Risks and opportunities which 2012 survey respondents believe to be even greater than those surveyed in 2011. Sursa: http://www.ey.com/GL/en/Services/Advisory/Turn-risks-and-opportunities-into-results-2013---CFO-Report

44

Turn risks and opportunities into results. Exploring the top 10 risks and opportunities for global organizations, Global report,

http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/The_top_10_risks_and_opportunities_for_global_organizations/$FILE/Business%20Challenge

%20main%20report-%20SCORED.pdf

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Risk impact on various sectors

Regulation and compliance

Cost cutting

Managing talent

Pricing pressure

Emerging technologies

Market risks

Expansion of government’s role

Slow recovery/double-dip recession

Social acceptance risk/CSR

Access to credit

Figura 44. The Ernst & Young business risk radar 2013 - Top 10 global business risks

Compliance threats originate in politics, law, regulation or

corporate governance.

Financial threats stem from volatility in markets and the real

economy.

Strategic threats are related to customers, competitors and

investors.

Operational threats affect the processes, systems, people and

overall value chain of a business.

The risk heat map presents an alternate view of the top risks,

taking into account the information the executives we

surveyed have provided on their risk mitigation strategies.

The risks in the upper-right hand corner are those of greatest

concern. Respondents have, on average, rated these as

having a relatively higher impact on their organization. At

the same time, respondents are relatively more likely to

indicate that additional risk management measures are

necessary to manage these risks effectively, but that these

measures have not yet been taken. While the placement of

risks on this heat map is not always based taking into

account risk mitigation efforts – provides an alternate view

of the risks that may be most important. This view highlights

cost cutting and managing talent as being of particular

concern.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

The Ernst & Young business risk radar 2010 - Top 10 global business risks

Tema de discuţie: “Risk: Seeing around the corners”, McKinsey & Company, October

2009

Figura 45. Cascading risks (2009)

Sursa: http://www.mckinsey.com/insights/risk_management/risk_seeing_around_the_corners

Riscuri majore care ameninţă astăzi mediile de afaceri45

cele mai mari pericole la care sunt

supuse firmele din România sunt problemele de cash-flow, riscul asumat prin

creditarea clienţilor, riscul ce derivă din structura finanţării firmei şi cel legat de

45 Riscuri majore care ameninţă astăzi mediile de afaceri”, Daniel Catana, 11 Martie 2009;

http://www.capital.ro/articol/riscuri-majore-care-ameninta-astazi-mediile-de-afaceri-117437.html

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

dificultăţile în a accesa capitalul. Este foarte important ca managementul să se asigure

că firma are lichidităţi corespunzătoare, cu ajutorul cărora să absoarbă mai uşor

şocurile din piaţă. Cash-ul companiei trebuie gestionat în mod riguros, şi nivelul

acestuia trebuie cunoscut în permanenţă. Companiile pot realiza acest lucru folosind

un management disciplinat al cash-ului: cheltuielile sunt reduse sau amânate şi

accentul este pus pe încasări .

Reducerea capitalului de lucru va genera, de asemenea, mai mult cash. Acest lucru se

poare realiza prin reducerea activelor curente (în special a celor neperformante), printr-un

management mai strâns al stocurilor şi printr-o rată de colectare mai bună. Cel de-al doilea

mare pericol la care sunt supuse companiile autohtone derivă din riscul de creditare a

clienţilor, care afectează în mod direct cash-flow-ul firmelor.

În opinia consultanţilor, clienţii trebuie împărţiţi în segmente, în funcţie de ratingul

aferent riscului de credit, calculat pentru fiecare dintre aceştia. În acelaşi timp, în perioadele

de criză, termenele de plată trebuie scurtate cât de mult posibil.

Firmele pot reduce riscul prin evitarea acordării de credite clienţilor cu risc ridicat sau

celor mai puţin importanţi din punct de vedere strategic. Riscul de creditare a unui client

trebuie să fie întotdeauna pus în balanţă cu potenţialul unei vânzări marginale.

Un alt risc la care sunt supuse firmele autohtone este cel care provine din structura de

finanţare. Pentru a optimiza această structură şi pentru a beneficia de oportunităţile de

finanţare disponibile, companiile trebuie să îşi cunoască în fiecare moment gradul de

îndatorare şi să îl ţină sub observaţie şi pe cel al clienţilor. Identificarea unor modalităţi de a

întări bilanţul, reducând creditele şi alte datorii, va avea ca rezultat o diminuare a riscului

financiar şi o îmbunătăţire a percepţiei pe care o au creditorii despre abilitatea companiei de

a-şi plăti datoriile. Ameninţări globale

1. REPUTAŢIA. Consultanţii Ernst & Young consideră că unul dintre riscurile cu care se vor confrunta firmele

este ca reputaţia acestora şi chiar a unor întregi industrii să fie ameninţată. Firmele din domeniul petrolului şi

gazelor pot intra în conflicte legate de preţurile prea mari şi de poluarea mediului, iar opinia publică îşi pierde

încrederea în industria financiar-bancară, ca urmare a crizei şi a fraudelor.

2. MANAGEMENTUL TALENTELOR. Va fi un risc major la care vor fi supuse companiile în acest an, pentru

că păstrarea celor mai performanţi angajaţi devine o provocare, în condiţiile în care salariile scad şi bonusurile

dispar.

3. FUZIUNILE ŞI ACHIZIŢIILE. Înrăutăţirea condiţiilor de creditare a încetinit ritmul achiziţiilor şi fuziunilor,

dar alianţele şi parteneriatele rămân foarte importante pentru strategiile de afaceri ale firmelor.

4. ACCENTUAREA RECESIUNII. Agravarea problemelor din domeniul financiar şi scăderea continuă a

preţurilor din sectorul imobiliar pot conduce la o recesiune globală, care va avea un efect puternic asupra

economiilor emergente.

5. REGLEMENTAREA. Intervenţia statului în economie într-o măsură tot mai mare, prin reglementarea unor

industrii întregi, poate afecta firmele la nivel global.

Domenii ameninţate 1. INDUSTRIA BANCARĂ. Cel mai mare risc cu care se va confrunta acest domeniu în 2009 este legat de

impactul asupra reputaţiei. Alte pericole majore care ar putea afecta băncile sunt cele ce derivă din şocurile

financiare globale, riscul de intervenţie a statului, prin impunerea de noi legi şi reglementări. Un alt risc este

acela ca măsurile de control intern să nu funcţioneze în mod corespunzător şi să apară noi fraude de proporţii.

2. INDUSTRIA AUTO. Cele mai mari riscuri la care va fi supusă această industrie la nivel global în 2009 sunt

legate de criza creditelor, de lichiditate şi de controlul costurilor. Un alt pericol major este posibilitatea ca

majoritatea clienţilor să îşi schimbe preferinţele, în mod dramatic, într-un interval foarte scurt de timp. Acest

lucru s-a întâmplat deja în cazul producătorilor americani, care erau în mare măsură axaţi pe producţia de SUV-

uri.

3. INDUSTRIA BUNURILOR DE LARG CONSUM VA ÎNFRUNTA RISCURI MAJORE ÎN 2009.

Consumatorii îşi pot schimba în mod dramatic preferinţele şi există posibilitatea să apară presiuni pentru

scăderea preţurilor, în timp ce materiile prime se pot scumpi. Preocupările tot mai multor consumatori pentru

protecţia mediului şi apariţia unor reglementări stricte cu privire la mediu pot reprezenta un pericol pentru

situaţia financiară a multor companii.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

4. IMOBILIARE. Cel mai mare risc pentru acest domeniu este ca impactul crizei creditului să continue. Un alt

pericol este volatilitatea foarte ridicată a indicatorilor macroeconomici, dar şi a preţurilor.

5. PETROL ŞI GAZE. Cel mai mare risc pentru această industrie derivă din pericolul ca accesul la resurse să fie

restricţionat pe motive politice. Alte riscuri identificate de consultanţi se referă la posibilitatea apariţiei unor

incertitudini în ceea ce priveşte reglementarea acestui domeniu.

Temă de discuţie: Riscul și Consiliile de administrație ale companiilor

Traversăm probabil una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere al gestionării riscurilor

pentru o companie46

. Din punct de vedere economic, cu toate că cea mai gravă criză a ultimelor generații pare a

fi trecut, frici profunde se leagă încă de refacerea economiei. În particular, economiile Greciei, Spaniei, Italiei și

Portugaliei sunt un clar semnal de alarmă asupra relației vicioase pe care o au cu deficitele anumite țări din zona

Euro.

Din punct de vedere geopolitic, evenimente precum instabilitatea din Orientul Mijlociu și Nordul

Africii sau tsunami-ul din Japonia subliniază clar varietatea de riscuri cu care se confruntă o companie.

Acestea variază de la riscuri politice la cele legate de întreruperea lanțului de furnizori. Alte riscuri includ

catastrofe naturale, amenințările noilor tehnologii, schimbări climatice și demografice. Cel mai important

aspect este faptul că niciunul dintre aceste riscuri nu este independent, toate sunt într-o oarecare relație

între ele. Toți acești factori s-au combinat pentru a genera un mediu în care consiliile de administrație trebuie să

ia în considerare un număr mare de riscuri care fluctuează în intensitate și care sunt direct legate între ele. În

ziua de astăzi, investitorii, angajații și autoritățile de reglementare vor să știe exact cum sunt luate deciziile

importante și trebuie să fie convinși că adiministratorii iau în considerare riscurile relevante în activitatea

companiei.

Cele mai importante riscuri pentru administratori

Riscurile politice sunt clar evidențiate de cele mai recente evenimente din Orientul Mijlociu și nordul

Africii. Guvernele considerate relativ stabile (cum ar fi Bahrain, Egipt, Arabia Saudită, Siria) sunt provocate să

răspundă unor nemulțumiri generalizate. Pe o scară mai largă, previziunile conform cărora BRIC (Brazilia,

Rusia, India, China) sunt economiile care vor deține supremaţia în economia mondială și declinul hegemoniei

Statelor Unite înseamnă că spectrul politic mondial s-a schimbat pentru totdeauna.

Un alt aspect al riscului politic este legat de creșterea „economiei ilegale”. Această stare de fapt a fost

subliniată și în raportul Riscurile Globale 2011, în care se evidenţiază un număr de riscuri cheie: fragilitatea

statului, comerțul ilicit, crimă organizată și corupția. Comerțul ilicit este evaluat acum la circa 7-10% din

economia mondială, iar în unele țări aceasta este sursa principală de venit. Aceste riscuri crează costuri imense

pentru companiile corecte și pentru statele slabe.

Lanţurile de furnizori. Am lansat deja ideea că riscurile sunt interconectate, dar dacă ne vom

concentra asupra riscurilor legate de lanțurile de furnizori vom vedea că organizațiile globale sunt cele mai

expuse din acest punct de vedere. Concentrarea companiilor spre dezvoltarea unor lanțuri de furnizori cât mai

eficiente din punct de vedere al timpului de livrare a dus la crearea unor sisteme extrem de complicate. Acestea

au acoperire extinsă atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere al numărului mare de furnizori

implicați. Acest lucru se datorează în principal capacității mari de producție din Asia de sud-est. Consecința

acestei situații este o expunere majoră la risc a tuturor acestor lanțuri de furnizori globali.

Nevoia de schimbare a acestor sisteme sub presiunea diverșilor factori externi precum criza economică

a condus multe companii pe drumul către faliment. Companiile reacționează la actualele condiții de piață prin

reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței. În același timp, furnizorii se confruntă cu probleme de

lichiditate concomitent cu eforturile de a fi mai competitivi ca preț. În cazul cutremurului urmat de tsunami în Japonia, Marsh avertizează, companiile trebuie să se

pregătească pentru întreruperi în cadrul lanțului de aprovizionare generate de cutremurul și tsunami-ul din

Japonia. Mii de companii multinaționale care se bazează pe furnizori niponi de bunuri și servicii, dar și pe piața

de desfacere japoneză se pot aștepta la probleme în următoarele luni. „Dat fiind faptul că prioritățile imediate ale

Japoniei sunt cele sociale și nu cele economice, efectele asupra economiei mondiale ale acestui dezastru se vor resimți treptat pe o perioadă lungă de timp, multe dintre acestea nefiind încă vizibile. Companiile multinaționale care au furnizori

japonezi sau livrează către această piață ar trebui să plece acum de la premiza că afacerea lor va fi sever afectată și trebuie

să își dezvolte o strategie de a minimaliza impactul acestui dezastru”, a explicat G. Lynch, Șef al departamentului

Supply Chain Risk Management în cadrul Marsh Risk Consulting.

Dincolo de distrugerile fizice cauzate de cutremur și tsunami, mare parte a întreruperilor lanțului de

aprovizionare-desfacere vor fi cauzate de problemele de infrastructura, furnizarea energiei, accesul la rețeaua de

46

http://romaniabeta.marsh.com/Ştirişisfaturi/StudiişiMaterialeinformative/Articole/ID/26144/Riscul-si-Consiliile-de-administratie-ale-

companiilor.aspx

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

transport și la porturi. Primul impact va fi resimțit de companiile de tehnologie, cele din siderurgie și auto,

urmate îndeaproape de industria de echipamente medicale, comunicații, distribuție autoturisme, construcţia de

nave, aviație și de produse electronice de uz casnic. Lynch a adăugat: „Această situație este un nou semnal de

alarmă la adresa companiilor pentru a-și îmbunătăți managementul lanțului aprovizionare-desfacere. În ciuda

evenimentelor catastrofale care și-au pus amprenta asupra activității multor companii multinaţionale, o mare parte dintre

acestea continuă să fie ineficiente în gestionarea întreruperilor în lanțul lor de furnizori.” „Multinationalele au nevoie de o

înțelegere cât mai bună a lanțului de aprovizionare-desfacere, inclusiv în piețele în care îşi distribuie produsele şi serviciile

şi în rândul furnizorilor care îi aprovizionează cu elemente cheie ale activității lor. Un plan eficient poate face o diferență

vitală pentru supraviețuirea unei companii.”

Studiul Marsh: Reglementarea are un impact minim în reducerea riscurilor

operaţionale

Managerii de risc din cadrul instituţiilor financiare europene profită de oportunitatea creată de criza

financiară pentru a demonstra cum pot crea valoare adăugată şi cum pot aduce o linişte necesară în consiliile de

administraţie a companiilor47

. Studiul Marsh relevă faptul că rolul unui manager de risc într-o instituţie

financiară a crescut semnificativ odată cu criza financiară, 68% dintre respondeţi declarând că au acum un

statut mai important în cadrul organizaţiilor în care lucrează. Maturizarea departamentelor de gestiune a

riscurilor are un impact direct asupra riscului pe care companiile sunt acum dispuse să şi-l asume, astfel: 34%

dintre respondenţi declară că apetitul pentru risc a crescut în ultimii trei ani, comparat cu doar 18% în 2009.

Raportul Marsh indică un acord general în rândul managerilor de risc, aceştia consideră în proporţie de

61% că noile reglementări din domeniu au făcut foarte puţin, sau deloc, în sensul reducerii expunerii la riscurile

operaţionale. Mai mult, doar 14% consideră reglementarea un risc major în următoarele 18 luni. Raportul mai

subliniază faptul că există o creştere a atenţiei acordate riscurilor asociate lichidităţii şi creditului comercial.

Peste două treimi dintre respondenţi (69%) au subliniat riscul de credit comercial şi 56% au ales riscurile legate

de lichidităţi drept prioritare în următoarele 18 luni, comparat cu 37%, respectiv 22% în 2009.

Iată care sunt riscurile prioritare pentru instituţiile financiare:

• Credit comercial – 69% • Competitori – 15%

• Lichiditate – 56% • Riscuri legate de piaţă – 15%

• Riscuri operaţionale – 25% • Reglementare şi protecţionism – 14%

• Inflaţie – 24% • Condiţiile economice globale – 12%

Temă de discuţie: Economia «Gri»

Economia subterană/economia neobservată reprezintă totalul activităţilor economice care sunt ascunse

observaţiilor statistice (conceptual diferă de economia ilegală48

, de cea ascunsă49

, sau de economia informală50

).

Conform Sistemului Conturilor Naţionale 93 (SCN) şi Sistemului European de Conturi 95 (SEC) producţia este

definită ca o activitate în care intrările (forţa de muncă, capitalul, bunurile şi serviciile) sunt utilizate pentru

producerea ieşirilor (bunurilor şi serviciilor). Din punct de vedere statistic, în sfera economiei neobservate se

include: - activităţi neînregistrate (activitatea ilegală executată de o unitate instituţională sau activitatea unităţilor

de producţie cărora nu li s-a cerut să se înregistreze legal sau nu s-au înregistrat în mod deliberat).

- Subraportarea – presupune raportarea unei valori mai mici decât realitatea, rezultatul final fiind

subevaluarea profitului întreprinderilor, pe seama valorii adăugate.

47 Raportul Marsh „New Risk Management Insights for Financial Institutions” 2009 detaliază informaţiile culese de la risk

managers şi experţi în gestiunea riscului de la 120 de instituţii financiare de top din Europa, Orientul Mijlociu, dar şi Africa. http://www.marsh.dk/presse/artikler/documents/NewRiskManagementInsightsforFinancialInstitutionsReportJune2009_001.pdf 48 Producţia ilegală cuprinde activităţi ilegale (în valoare adăugată): producţia şi comerţul de droguri, de pornografie, de copiere de filme, casete, cărţi, software fără plata drepturilor de autor, jocuri de noroc fără licenţă, contrabanda, hoţia, mita şi şantajul. Deşi parţial, unele

dintre aceste tipuri de producţie se află la frontiera producţiei conform statisticii conturilor naţionale, multe nu sunt incluse din motive

practice/metodologice şi lipsă a datelor in aceste estimări statistice. 49 Economia ascunsă reprezintă activităţile produse legal, dar care sunt ascunse intenţionat (prin procedee precum: neplata impozitelor pe

venit, a taxei pe valoarea adăugată sau alte impozite, neplata contribuţiilor la asigurările sociale, evitarea procedurilor administrative:

completarea chestionarea statistice sau a altor documente administrative). Aceasta cuprinde toate activităţile care sunt ascunse intenţionat cu scopul de a reduce costurile de producţie nerespectând standardele administrateive («ascunsă din punct de vedere economic») şi activităţile

necuprinse în conturi din cauza deficienţei în metodologia statistică. 50 Sectorul informal cuprinde, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, unităţile de producţie cu un nivel scăzut de organizare, capital mic sau fără delimitare între capital şi muncă şi cu relaţii de muncă bazata mai degrabă pe relaţii de înrudire decât pe contracte formale.

Aceste unităţi fac parte, cel mai adesea, din sectorul gospodăriilor populaţiei, proprietarii acestora fiind responsabili în totalitate de toate

obligaţiile financiare şi nefinanciare impuse de procesul producţiei.

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

- Non-răspuns – aspect legat de senzitivitatea sistemului statistic, de capacitatea sa de a asigura o rată

normală de răspunsuri pentru anchetele efectuate.

- Lipsa datelor actualizate – aspect cauzat de eventualele deficienţe în înregistrarea datelor statistice sau în

evidenţele administrative asupra întreprinderilor (schimbări de structură/mărime/obiect de activitate ale unităţilor

de producţie).

Identificarea economiei neobservate în România se face la nivelul sectoarelor: formal şi informal. Sectorul formal în România cuprinde unităţile productive recunoscute ca entităţi legale şi reglementate prin Lega

31/1990 şi 36/1991, Deciziile Guvernului privind instituţiile publice şi alte acte normative. Următoarele unităţi fac parte din

sectorul formal: unităţile deţinute de Guvern cu autonomie în decizii (cvasi-societăţi precum cele cu activitate în domeniul

energetic, transport pe căi ferate, metro, etc.); întreprinderi, bănci, societăţi de asigurare, sindicate, partide politice,

organizaţii religioase şi alte unităţi care formează instituţiile fără scop lucrativ. In conformitate cu Legea Contabilităţii

82/1991, toate aceste unităţi tin un set complet de conturi (legea se aplică şi acelor unităţi care nu sunt entităţi independente

şi care au sediul în altă ţară sau funcţionează în ţară şi aparţin unor persoane legale din străinătate). In general, declaraţiile

contabile pentru societăţi acoperă contul de profit şi pierderi, bilanţul, provizioane pentru pierderi, active patrimoniale şi

creanţe, repartizarea profitului. Aceste declaraţii se depun la Ministerul Finanţelor şi acesta agregă datele pe sectoare şi pe

forme de proprietate, la nivel de cifre CAEN. Toate unităţile din sectorul formal sunt înregistrate în Registrul Fiscal (ţinut de

Ministerul Finanţelor), Registrul Comerţului (ţinut de Camera de Comerţ) şi Registrul Statistic (ţinut de Institutul Naţional

de Statistică). Instituţiile publice au un set specific de conturi şi datele lor sunt incluse în sectorul public, bugetul asigurărilor

sociale, bugetele locale şi fondurile bugetare stabilite pentru scopuri speciale.

Sectorul informal cuprinde asociaţiile familiale şi lucrătorii pe cont propriu a căror activitate este reglementată

printr-o lege specifică (decretul lege 54/1990). Declaraţiile pe venit anual sunt depuse anual la Ministerul Finanţelor şi se

referă la veniturile brute, veniturile impozabile şi impozitele pe venit, pe tipuri de activităţi.

Figura 46. Ponderile Economiei „gri” în diverse ţări

Figura 47. Ponderile Economiei „gri” pot fi reduse prin „digitalizarea afacerilor”

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Temă de discuţie: Falimentul statelor

In loc de introducere…

Nouriel Roubini: Statele au acum de ales între faliment şi inflaţie pentru a se salva51

Reformele financiare care se discută acum la nivel global au doar efect de cosmetizare şi nu vor

preveni apariţia unor noi crize, a spus celebrul economist Nouriel Roubini, într-un discurs la London

School of Economics.

Pesimism şi în privinţa prezentului: Roubini crede că statele cu datorii mari nu se pot salva decât

optând fie pentru faliment fie pentru o inflaţie galopantă.

Al nouălea raport anual asupra statelor eşuate România se menţine pe penultimul loc în UE la capitolul stabilităţii, un punctaj mai slab înregistrând

doar Ciprul, potrivit clasamentului statelor \"eşuate\" (Failed State Index), întocmit de organizaţia Fund

for Peace şi publicat de Foreign Policy52

.

Clasamentul cuprinde 177 de ţări, clasificate în 10 categorii. Sunt analizaţi 12 indicatori politici,

economici şi sociali, fiecare fiind evaluat cu o notă de la l la 10: cu cât această notă este mai mai mare,

cu atât punctajul este mai slab, iar nota globală acordată fiecărei ţări este suma acestor punctaje. La fel

ca în clasamentul pe anul 2012, statele cu cel mai redus nivel al stabilităţii sunt Somalia şi RD Congo,

cu 113.9 şi respectiv 111.9 puncte, în timp ce statele cele mai stabile, ultimele în acestă ierarhie, situate

pe locurile 177 şi 178, rămân în continuare Suedia şi Finlanda, cu 19.7 şi respectiv 18 puncte.

România este plasată pe locul 130, cu 57.4 puncte, în categoria ţărilor „stabile”. Faţă de clasamentul

din anul 2012, când s-a situat în aceeaşi categorie pe poziţia 126 cu 59.5 puncte, a înregistrat un uşor

progres.

51 http://www.money.ro/nouriel-roubini-statele-au-acum-de-ales-intre-faliment-si-inflatie-pentru-a-se-salva_574861.html 52 Indexul Statelor Eşuate - Raport special FP: Clasamentul anual al celor mai fragile 60 de ţări din lume, pregătit de Fund

for Peace

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Tabelul 15. Valorile pentru „Indexul statelor eşuate”

Rank Country Demogr

aphic

Pressure

s

Refugee

s and

IDPs

Group

Grievan

ce

Human

Flight

Uneven

Develop

ment

Poverty

and

Economi

c

Decline

Legitima

cy of the

State

Public

Services

Human

Rights

Security

Apparat

us

Factiona

lized

Elites

External

Intervent

ion

To

tal

1 Somalia 9.5 10.0 9.3 8.9 8.4 9.4 9.5 9.8 10.0 9.7 10.0 9.4 113.9

2 Congo (D. R.) 10.0 10.0 9.4 7.1 8.8 8.5 9.6 9.5 9.8 10.0 9.5 9.7 111.9

3 Sudan 8.8 10.0 10.0 8.4 8.5 7.8 9.6 8.8 9.3 9.8 10.0 10.0 111.0

4 South Sudan 8.9 10.0 10.0 6.5 8.9 8.6 9.1 9.8 9.3 9.6 9.8 10.0 110.6

130 Romania 4.3 2.7 6.3 4.7 5.3 5.7 6.4 4.3 3.9 4.1 5.2 4.6 57.4

132 Bulgaria 4.4 3.1 4.6 4.9 5.1 5.0 4.8 4.4 3.7 4.7 5.3 5.0 55.0

154 Czech Republic 2.5 2.2 3.8 3.4 3.8 4.5 4.1 3.7 2.4 2.1 4.2 3.2 39.9

155 Uruguay 3.8 1.9 2.8 4.7 4.4 3.6 1.7 3.4 2.3 3.7 2.7 3.5 38.4

156 Japan 5.4 3.7 3.8 2.0 1.8 3.7 2.2 2.5 3.0 1.7 2.6 3.7 36.1

157 South Korea 3.0 2.0 3.1 3.9 2.9 2.0 2.9 1.9 2.6 2.1 3.6 5.4 35.4

158 Singapore 2.5 1.1 2.7 3.3 3.7 3.0 3.2 1.9 4.9 1.5 4.0 2.2 34.0

159 United States 3.0 2.3 4.2 1.0 4.8 3.2 2.3 2.4 3.2 2.2 3.9 1.0 33.5

160 United Kingdom 2.5 2.7 5.0 2.1 3.6 4.1 1.6 2.3 1.8 2.7 3.5 1.3 33.2

161 France 2.7 2.2 5.9 1.9 4.3 4.0 2.2 1.5 2.4 2.3 1.9 1.4 32.6

161 Portugal 2.8 1.6 2.3 2.6 3.4 5.4 2.1 3.5 2.7 1.6 1.3 3.3 32.6

163 Slovenia 2.5 1.4 3.3 3.2 4.5 3.6 2.8 2.1 2.5 2.5 1.6 2.3 32.3

164 Belgium 2.5 1.6 4.1 1.8 3.8 3.5 2.1 2.2 1.5 2.0 3.9 2.0 30.9

165 Germany 2.4 3.6 4.3 2.2 3.9 2.6 1.4 1.8 1.9 2.2 2.0 1.4 29.7

166 Austria 2.3 2.4 4.3 1.6 4.0 1.9 1.5 1.5 2.0 1.1 2.7 1.6 26.9

166 Netherlands 3.0 2.4 4.1 2.2 2.3 3.5 1.0 1.5 1.0 1.8 2.6 1.5 26.9

168 Canada 2.6 2.1 3.1 2.1 3.5 1.8 1.5 2.0 2.0 1.8 2.5 1.0 26.0

169 Australia 3.3 2.7 3.6 1.1 3.3 2.1 1.0 1.8 2.2 1.7 1.6 1.0 25.4

170 Ireland 2.2 1.4 1.6 2.8 2.5 3.9 1.9 1.9 1.3 1.8 1.3 2.2 24.8

171 Iceland 1.6 1.6 1.0 2.8 1.7 3.7 1.4 1.6 1.3 1.0 1.8 5.2 24.7

172 Luxembourg 1.7 1.8 2.8 2.1 1.5 1.5 1.9 1.3 1.0 2.3 3.4 2.0 23.3

173 New Zealand 2.1 1.1 3.5 2.4 3.4 3.6 0.5 1.8 1.2 1.1 1.1 1.0 22.7

174 Denmark 2.5 1.6 3.4 1.9 1.6 1.9 1.0 1.4 1.7 1.5 1.4 2.0 21.9

175 Switzerland 2.1 1.5 3.5 2.1 2.3 2.3 0.8 1.4 1.7 1.4 1.0 1.4 21.5

175 Norway 2.0 1.9 3.6 1.6 1.5 1.9 0.5 1.4 1.9 2.7 1.1 1.3 21.5

177 Sweden 2.5 2.4 1.0 1.7 1.7 1.7 0.5 1.9 1.3 2.2 1.8 1.0 19.7

178 Finland 1.9 1.6 1.4 2.3 1.0 3.2 1.0 1.5 1.1 1.0 1.1 1.0 18.0

Sursa: The Failed State Index, October 2013 (Foreign Policy)

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Bibliografie: AKERLOF, G.A., SHILLER, R.J., (2010). Spirite animale. Despre felul în care psihologia umană influenţează

economia şi ce înseamnă asta pentru capitalismul global, Editura Publica, Bucureşti, 2010

ANDERSON, C., (2006). The long tail – how endless choice is creating unlimited demand, Random House

Business books, 2006

BALL, P., (2004). Critical Mass – how one thing leads to another, The Random House Group Limited, 2004

BOEHLJE M., GRAY A.W., DETRE J.D., (2005) Strategy Development in a Turbulent Business Climate:

Concepts and Methods; International Food and Agribusiness Management Review, Volume 8, Issue 2,

2005

BURKE, R., COOPER, C. L., (2006). Leading in turbulent times, Blackwell Publishing Ltd; 2004

EIKEN, S., VELIN, O., (2006) Gestion de Crise, La response de l’entreprise, EFE – Edition Formation

Entreprise, 2006

DRUCKER, P., (1999) Realităţile lumii de mâine, Editura Teora, Bucureşti, 1999

DRUCKER, P., (2006) Despre profesia de manager, A Harvard Business Review, Editura Meteor Press,

Bucureşti, 2006

FRIEDMAN, G., (2009). Următorii 100 de ani, previziuni pentru secolul XXI, Editura Litera, 2009

GERSTBERGER, C., YANEVA, D., (2013). Analysis of EU-27 household final consumption expenditure —

Baltic countries and Greece still suffering most from the economic and financial crisis, EUROSTAT

Statistics in focus, 2/2013

GILL, I.S.; RAISER, M., (2012) Golden growth: restoring the lustre of the European economic model. Vol. 2 of

Golden growth: restoring the lustre of the European economic model. 2012. Washington D.C. - The

Worldbank. http://documents.worldbank.org/curated/en/2012/04/16234385/golden-growth-restoring-

lustre-european-economic-model

GLADWELL, M., (2009) Excepţionalii (outliers). Povestea succesului, Editura Publica, 2009

GREENSPAN, A., (2009) Era turbulenţelor, Editura Publica, 2009

HUŢU, C., (2003) Cultură, Schimbare, Competiţie, Editura Economică, Bucureşti, 2003

JESSUA, C., LABROUSSE, C., VITRY, D., (2006) Dicţionar de ştiinţe economice, Editura ARC, 2006

KLEIN, N., (2008) Doctrina şocului. Naşterea capitalismului dezastrelor, Editura Vellant, 2008

KORCZYC, E.; LACO, M.; VINCELETTE, G.A.; MADZAREVIC-SUJSTER, S.; LOICHINGER, E. (2013).

EU11 regular economic report: macroeconomic report - economic recovery on hold : special topic -

determinants of job creation in EU11: evidence from firm level data. Washington DC; World Bank.

http://documents.worldbank.org/curated/en/2013/06/17854302/eu11-regular-economic-report-

macroeconomic-report-economic-recovery-hold-special-topic-determinants-joc-creation-eu11-

evidence-firm-level-data

KOTLER, P., CASLIONE, J.A., (2009). Chaotics. Management şi marketing în era turbulenţelor, Editura

Publica, Bucureşti, 2009

KRUGMAN, P., (2009). Intoarcerea economiei declinului şi criza din 2008, Editura PUBLICA, 2009

LARKIN, J. M., (2003) Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Editura comunicare.ro, 2003

MORRIS, C., (2010). Criza economică şi profeţii ei, Warren Buffett, George Soros, Paul Volcker, Editura

Litera, Bucureşti, 2010

MOSS KANTER, R., (2006) Frontierele managementului; A Harvard Business Review Book, Editura Meteor

Press, Bucuresti, 2006

NEILSON, G., MARTIN, K., POWERS, E., The secrets to successful strategy execution, Harvard business

review, www.hbr.org

NICULAE, T., GHERGHITA, I., GHERGHITA, D., (2006). Comunicarea Organizaţională Şi Managementul

Situaţiilor De Criză, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor

ROSENZWEIG, R.W., (2002). Making brilliant decisions in turbulent times, Review Virtual Strategist – A

Journal of Strategy & Business Transformation, Issue 2/Spring 2002

ROUBINI, N., MIHM, S., (2010). Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor, Editura Publica,

2010

ROXBURGH, C., MIRCHKE, J., (2011). European growth and renewal: The Path from Crisis to Recovery,

McKinsey Global Institute, July 2011

ROXBURGH, C., MIRCHKE, J., REGOUT, B., ARCHETTI, D., CHAU, A., D’APRILE, P., (2010) Beyound

Austerity: a Path to economic Growth and Renewal in Europe, McKinsey Global Institute, October

2010,

STIRGLITZ, J.E., (2010). In cădere liberă. America, piaţa liberă şi prăbuşirea economiei globale, Editura

Publica, 2010

TALEB, N.N., (2008). Lebăda neagră, impactul foarte puţin probabilului, Editura Curtea Veche, 2008

WONG, S., KWOCK, N., (2004) „Managing in turbulent times – The Adaptive Enterprise”, The SGV Review,

March 2004

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Harvard Business Essentials – Crisis Management – Master the Skills to Prevent Disasters, 2004

Harvard Business Review on Managing Uncertainty, 1999

Harvard Business Review on Making Smarter Decisions, 2007

* * * Key Readings in Crisis Management, Systems and Structures for Prevention and Recovery, Editors: Denis

Smith, Dominic Elliott, Roulledge, 2006

Programul de convergenţă 2013-2016, Guvernul României

Annual Growth Survey 2013 - Analiza anuală a creşterii 2013: trasarea parcursului către redresarea economic,

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1274_ro.htm

European Economic Forecast, European Economy 1|2013 © European Union, 2013

Doing Business 2013: Smarter Regulations for Small and Medium-Size Enterprises, Doing Business Published:

October 23, 2012

Doing Business, 2013, World Bank http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/

World Investment Report (WIR) 2012: Towards A New Generation of Investment Policies© United Nations,

2012

The Global Competitiveness Report, ediţia 2013-2014 (http://www.weforum.org/reports/global-

competitiveness-report-2013-2014

World Competitiveness Yearbook, IMD 2013, www.imd.ch/wcc

http://ec.europa.eu/research/era/facts/figures/key_figures_en.htm

Innovation Union Scoreboard – The Innovation Union’s Performance Scoreboard For Research And Innovation,

February 2011

Managing growth in a volatile world © 2012 The International Bank for Reconstruction and Development / The

World Bank

Global Economic Prospects, Navigating Strong Currents, January 2011. The International Bank for

Reconstruction and Development / The World Bank

Global Risks Report 2013, World Economic Forum

Global Economic Prospects, Crisis, Finance, and Growth, 2010 The International Bank for Reconstruction and

Development / The World Bank

World Economic Outlook (WEO) “Coping with High Debt and Sluggish Growth”, October 2012, ©2012

International Monetary Fund

World Economic Outlook (WEO) „Growth Resuming, Dangers Remain”, April 2012 ©2012 International

Monetary Fund

World Economic Outlook (WEO), „Slowing Growth, Rising Risks”, September 2011, ©2011 International

Monetary Fund

World Economic Outlook (WEO), „Tensions from the Two-Speed Recovery: Unemployment, Commodities,

And Capital Flows”, April 2011, ©2011 International Monetary Fund

World Economic Outlook (WEO), „Recovery, Risk, And Rebalancing”, October 2010, ©2010 International

Monetary Fund

Measuring Globalisation: OECD Economic Globalisation Indicators 2010, @OECD

The Ernst & Young report “Turn risks and opportunities into results” 2013

The Ernst & Young “Business Risk Report 2011”

“The Top 10 Risks for Business - A Sector-Wide View of the Risks Facing Businesses across the Globe” - The

Ernst & Young “Business Risk Report 2010”

http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Business_risk_report_2010/$FILE/EY_Business_risk_re

port_2010.pdf

THE 2009 Shift Index “Measuring the Forces of Long-Term Change”, John Hagel III, John Seely Brown, Lang

Davison, Deloitte Center for the Edge

2013 The Index of Economic Freedom, http://www.heritage.org/index/

Global Entrepreneurship Monitor (GEM) 2013 www.gemconsortium.org

Human Development Report 2013 “The Rise of the South: Human Progress in a Diverse World”,

http://www.undp.org/content/undp/en/home/librarypage/hdr/human-development-report-2013/

Indicele de percepţie a coruptiei 2012

http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/2012/index.html

KOF Index of Globalization, http://globalization.kof.ethz.ch/;

http://www.mrglobalization.com/globalisation/292-measuring-globalization

The A.T. Kearney/Foreign Policy Magazine Globalization Index,

http://www.foreignpolicy.com/articles/2001/01/01/measuring_globalization

The Failed State Index October 2013, (FP) Foreign Policy,

http://www.foreignpolicy.com/articles/2013/06/24/2013_failed_states_interactive_map

"Europe 2020: Commission proposes new economic strategy", European Commission

"Annex 1 – Europe 2020: an Overview", European Commission

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

"Strategy for Employment and growth", European Council

The European Business Cycle clock; http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/BCC2/group1/xdis_en.html

Communication from the Commission to the European Parliament, The Council, The European Economic and

Social Committee and the Committee of the Regions, Annual Growth Survey: advancing the EU's

comprehensive response to the crisis, Brussels, 12.1.2010, COM(2011) 11 final

Eastern Europe: On the way to rebirth? CEE Barometer 2011, November 2011, Horvath & Partners

Management Consulting S.R.L.;

http://rbd.doingbusiness.ro/en/7/latest-articles/1/629/eastern-europe-on-the-way-to-rebirth-cee-barometer-2011

Economic Conditions Snapshot, September 2013: McKinsey Global Survey results

European Economic Forecast, European Economy 1|2013 © European Union, 2013

Indicele tabelelor Tabelul 18. Poziţionarea României în anii 2010-2013 - calitatea mediului de afaceri Doing Business (DB) ............................ 6

Tabelul 19. ................................................................................................................................................................................. 8

Tabelul 20. Evaluarea pentru România – categorii principale de indicatori............................................................................... 9

Tabelul 21. Dinamica creşterii economice în EU11 ................................................................................................................. 16

Tabelul 22. Dimanica decalajului de produţie pentru România în 2002-2011 ......................................................................... 18

Tabelul 23. Creşterea potenţială pe termen mediu ................................................................................................................... 18

Tabelul 24. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de activităţi .................................................................... 31

Tabelul 25. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de atitudini şi percepţii antreprenoriale.......................... 32

Tabelul 26. Clasamentul antreprenoriatului din România în funcţie de aspiraţii antreprenoriale ............................................ 32

Tabelul 27. Selected terms and definitions .............................................................................................................................. 34

Tabelul 28. Evoluţia indicelui de percepţie a corupţiei (2002-2012) ....................................................................................... 51

Tabelul 29. Modelul CLEAR – Factorul O .............................................................................................................................. 52

Tabelul 30. Efectul opacităţii asupra investiţiilor străine ......................................................................................................... 52

Tabelul 31. Valorile pentru “suprataxă” .................................................................................................................................. 52

Tabelul 32. Valorile pentru „Indexul statelor eşuate” .............................................................................................................. 62

Indicele figurilor Figura 48. Evaluarea performanţelor pe 10 direcţii ale indicatorului „Uşurinţa de a face afaceri” – poziţionarea în eşantionul

de 185 state (în 2013) – Rang/poziţionare în cadrul eşantinului ................................................................................................ 7

Figura 49. Distanţa faţă de frontieră pentru România ................................................................................................................ 7

Figura 50. Legătură puternică între evaluarile Distanţei faţă de frontoieră şi volumul ISD per capita - Better overall

regulation is correlated with more FDI inflows per capita ......................................................................................................... 7

Figura 51. Lista de indicatori pentru Globalization Index ......................................................................................................... 9

Figura 52. Evoluţia în dinamică - Scoruri ale libertăţii economice – România, USA şi Entitatea „Lume”................................ 9

Figura 53. Premiantele şi codaşele UE. Parcursul României ................................................................................................... 11

Figura 54. Somajul în rândul tinerilor ...................................................................................................................................... 13

Figura 55. Double-dip of EU manufacturing production ......................................................................................................... 14

Figura 56. EU recovery in comparative perspective ................................................................................................................ 14

Figura 57. Modificarea valorii producţiei industriale de produse prelucrate, martie 2013 faţă de ianuarie 2008. ................... 14

Figura 58. EU manufacturing recovery by sector .................................................................................................................... 15

Figura 59.Indicatori macroeoconomici .................................................................................................................................... 17

Figura 60. Proiecţii macroeconomice ...................................................................................................................................... 17

Figura 61. Proiecţii de creştere a PIB în lume, (variaţie procentuală) ...................................................................................... 20

Figura 62. Probabilitatea de recesiune, 2013:Q2–2014:Q1 (%) ............................................................................................... 20

Figura 63. Curentul „Prea mari pentru a eşua – Too big to fail” .............................................................................................. 24

Figura 64. Intrebările – Opinia asupra calităţii condiţiile pentru perioada ultimelor 6 luni şi Sursele de îngrijorare pe termen

scurt-mediu .............................................................................................................................................................................. 26

Figura 65. Intrebările – Opinia asupra celor mai aşteptate evoluţii pentru creşterea pieţelor emergente şi Topul celor mai

importante 5 riscuri pentru economia naţională a respondenţilor ............................................................................................ 27

Figura 66. IMM în România – vector al creşterii economice? ................................................................................................. 28

Figura 67. Antreprenori de/în România ................................................................................................................................... 29

Figura 68. Intreprinzătorul român – dintr-o privire (2013) ...................................................................................................... 30

Figura 69. Antreprenoriatul din România în 2012 în funcţie de activităţi ................................................................................ 32

Figura 70. Antreprenoriatul din România în 2012 - atitudini şi percepţii antreprenoriale ....................................................... 32

Figura 71. O lume de riscuri dintr-o privire ............................................................................................................................. 33

Figura 72. Incurcatele căi ale riscului ...................................................................................................................................... 34

Figura 73. Reprezentarea rezultatelor de evaluare a riscului.................................................................................................... 36

Figura 74. The basic form of the Risk Impact/Probability Chart ............................................................................................. 37

Afaceri în medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Figura 75. Tipuri de reprezentări grafice din analizele de risc ................................................................................................. 37

Figura 76. Frecvenţa de apariţie în creştere a unor riscuri în activitatea bancară, hazarde natural şi acte de violenţă -

Increasing occurrence of banking crises, natural disasters, and homicides .............................................................................. 37

Figura 77. Risk chain: an imposed risk derived from ... .......................................................................................................... 38

Figura 78. Riscuri economice .................................................................................................................................................. 40

Figura 79. Riscuri la nivel societal ........................................................................................................................................... 40

Figura 80. Resilience is Most Applicable to Unpredictable Risks with Little Knowledge about Effective Measures ............. 41

Figura 81. Evenimente tip „Lebede negre” în istoria recentă ................................................................................................... 42

Figura 82. Tipurile de calificative în rating-ul de ţară.............................................................................................................. 43

Figura 83. Evaluările de risc de ţară - 2012 ............................................................................................................................. 46

Figura 84. Probabilitatea de default a României, faţă de reperele Germaniei (cel mai scăzut risc) şi Argentinei (cel mai ridicat

risc). Sursa: DB Research ........................................................................................................................................................ 48

Figura 85. Cotaţii CDS pe 5 ani ............................................................................................................................................... 49

Figura 86. Poziţie fiscală a ţărilor din EU ................................................................................................................................ 49

Figura 87. Evaluarea COFACE pentru România în 2013 ........................................................................................................ 50

Figura 88. Costurile opacităţii în termeni de ISD - Indicele agregat al opacităţii creat pe baza evaluărilor de: corupţie,

opacitate legislativă, opacitate în materie de politici economice, standarde de reprezentativitate, standarde de reglementare)

................................................................................................................................................................................................. 52

Figura 89. Indicatori de performanţă România: ....................................................................................................................... 54

Figura 90. Turn risks and opportunities into results - The Ernst & Young report 2013” ........................................................ 54

Figura 91. The Ernst & Young business risk radar 2013 - Top 10 global business risks ......................................................... 55

Figura 92. Cascading risks (2009) ........................................................................................................................................... 56

Figura 93. Ponderile Economiei „gri” în diverse ţări ............................................................................................................... 60

Figura 94. Ponderile Economiei „gri” pot fi reduse prin „digitalizarea afacerilor” ................................................................ 60


Recommended