ai capital [i putere `n comuna Chiajna“ - Suplimentul …din cunoscu]ii mei au de spus pove[ti din...

$Page 1: ai capital [i putere `n comuna Chiajna“ - Suplimentul …din cunoscu]ii mei au de spus pove[ti din acestea. Mai de-mult am nimerit `n casa unui b\rbat care fusese ucis de urs. Animalul$
ANUL X » NR. 439 » 26 aprilie – 2 mai 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

FOCUS: TINERII ARTI{TI

Alina Andrei facepoze cu oamenidin hârtie

R\zvan Chiru]\

Alinei Andrei ì place s\ fotogra-fieze, dar se fere[te s\ fie fotogra-fiat\. Nu-[i arat\ fa]a nici m\carpe pagina sa de Facebook, a[a`ncât o revist\ a numit-o repre-zentanta genera]iei A – anonime.„Habar nu am din ce genera]iefac parte, ì las pe al]ii s\ se gân-deasc\ la asta. ~mi v\d de fo-tografiile [i pove[tile mele“, a r\s -puns când am `ntrebat-o despre„clasificare“.

» pag. 2-3

Cronic\ de carte

AVANPREMIER|

INTERVIU CU SCRIITORUL IONU} CHIVA

„Literatura român\ estecomuna Chiajna. {i cât decomic este s\ ai capital [iputere `n comuna Chiajna“

Citi]i interviul realizat de R\zvan Chiru]\ `n » paginile 8-9

Adrian Buz – 1989„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinromanul 1989 de Adrian Buz, careva ap\rea `n curând `n colec]ia„Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

» pag. 12

Zece ani i-au trebuit scriitorului Ionu] Chiva s\ revin\ cu un volum `n colec]ia „Ego Proz\“ a Editurii Polirom. ~n 2004, a debutat cu romanul 69, care-l anun]a pe Chiva ca un viitor mare romancier. ~ntre timp, a preferat s\ scoat\ pe pia]\ o cartede poezie, institu]ia moart\ a po[tei, [i abia acum, `n 2014, s\ publice din nou proz\.13 povestiri scurte adunate sub titlul Boddah speriat.

AlegeriFlorin Irimia

Expo ’58 de Jonathan Coe se reco-mand\ a fi o carte despre felul `ncare, uneori, ne rat\m [ansele de adeveni altcineva pentru c\, din di-verse motive, unele `ntemeiate, al-tele mai pu]in, nu putem s\ nedezb\r\m de ceea ce suntem deja.

» pag. 10

Bustul lui P\unescu,comunismulidealizat [iinteresul electoral

George Onofrei

Nici bine nu a trecut Pa[tele, c\ unnou subiect a aprins, cel pu]in laIa[i, spiritele. Subprefectul jude -]ului mpreun\ cu unul dintre vice-primarii ora[ului s-au pus pe trea -b\ imediat dup\ scurta vacan]\: aupromis s\ „ctitoreasc\“ un bust alpoetului Adrian P\unescu, n preaj -ma teiului lui Eminescu din ParculCopou.

» pag. 11

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 439 » 26 aprilie – 2 mai 2014

2 » campanie

ALINA ANDREI:

„Când nu fotografiezoameni `n carne [i oase,fac poze cu cei din hârtie“

Alinei Andrei ì place s\ fotografieze, dar sefere[te s\ fie fotografiat\. Nu-[i arat\ fa]a nicim\car pe pagina sa de Facebook, a[a `ncât orevist\ a numit-o reprezentanta genera]iei A – anonime. „Habar nu am din ce genera]ie facparte, ì las pe al]ii s\ se gândeasc\ la asta. ~miv\d de fotografiile [i pove[tile mele“, a r\spunscând am `ntrebat-o despre „clasificare“. AlineiAndrei ì place cel mai mult s\ fotografieze

oameni de hârtie, b\rci de hârtie [i c\ni. Maidemult poza baloane. Uneori `n fa]a aparatului eistau fete [i b\ie]i, ca `n revistele de mod\, dar nuchiar ca acolo, ale ei sunt doar „false fotografiide mod\“. De[i locuie[te `n Bra[ov, nu a f\cutdecât dou\ sau trei poze cu ur[i, „ca amintire“.De ce a[a? Ve]i afla dac\ citi]i interviul cu AlinaAndrei pân\ la cap\t, ca s\ fac [i eu o „fals\reclam\“. (R\zvan Chiru]\)

„~mi schi]ez [i decupezoamenii la cafea“

Ce `]i place cel mai mult s\ fotografiezi? Pozele pe care le-ai f\cut pân\ acumsunt din game foarte diferite. Singurii care se repet\ sunt oamenii de hârtie.

Pove[ti [i, când spun asta, nu m\ refer la literatur\ pentru copii. Fie c\ pozez oamenisau obiecte, imaginea mereu este cu „ceva de povestit“. ~n ultima vreme prefer s\ fo-tografiez post-it-uri, c\ni [i b\rci de hârtie pe care scriu. O perioad\ am pozat baloanepe care le l\sam noaptea prin ora[, s\ fie g\site [i luate de trec\tori. Le numeam baloaneantidepresive. Când pozez trec\tori, mi place s\ cad\ pe ei [uvoaie [i rotocoale de soarecare nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar apar apoi `n fotografii. Le numesc „maliete“,

un termen inventat de Bo-ris Vian `n „Spuma Zile-lor“. Când nu vreau s\ ex-plic, spun simplu: oamenicu gogoloaie de soare pecap.

De ce oamenii de hârtie[i, mai ales, de ce doar oa-meni albi?

Seria de acum se nu -me[te „Când nu am modele,ì fotografiez pe ei“. E sim -plu. Când nu fotografiez oa-meni `n carne [i oase, facpoze cu cei din hârtie. Vreaus\ fie cât mai minimaliste,aproape f\r\ culori – mode-lele din hârtie [i mici textelegate tot de portrete, imagini.De obicei `mi schi]ez [i de-cupez oamenii la cafea, laore imposibile din noaptesau foarte devreme dimi-nea]a. ~i las prin cas\, iardac\ nu ì fotografiez cu-rând, uit de ei [i ì descop\rdup\ o lun\ prin c\r]i, gen]i,buzunare.

„Pielea goal\ scandalizeaz\mai mult decât violen]a“

O mare parte dintre fotografiile talele distribui pe Facebook, care e pen-tru tine ca o expozi]ie permanent\,`n care adaugi mereu piese noi. Caresunt avantajele [i dezavantajele unuiastfel de mediu de expunere?

Da, Facebook-ul e un mediu bun de ex-punere, mult mai bun decât o galerie de lanoi unde lumea intr\ doar la vernisaj, pen-tru socializare [i pi[coturi. Am primitreac]ii extreme, de genul: „nu [tiu cinee[ti, dar v\zându-]i fotografiile am vrut s\m\ urc `n tren, s\ vin s\ te cunosc“, pân\la „nu câ[tigi bani mul]i, deci nu e[ti fo-tograf profesionist“. Dezavantaje: totul sepetrece extrem de rapid [i ce postezi sepoate pierde n News Feed prin statusurilealtora, cum ar fi: „Sunt `n club cu prie -tenii, ce cool e“, „A venit prim\vara“, „Eluni, ce trist“ etc. Cred totu[i c\ predo -min\ avantajele. Am v\zut multe foto -grafii, desene, articole [i filme interesante.

Recent, una dintre fotografiile tale,un nud, a fost blocat de re]eaua desocializare. De câte ori ]i s-a `ntâm-plat asta [i ce con]ineau celelaltepoze „incriminate“?

Pe lumea asta se `ntâmpl\ porc\riimult mai mari decât cenzurarea fotogra-fiilor pe Facebook. Era vorba de nuduri.Unele au fost [terse, altele nu, dar nu m\mir.

Pielea goal\ scandalizeaz\ mai multdecât violen]a, de[i n-ar trebui. Dac\ e s\-iar\]i unui trec\tor o poz\ cu un om`mbr\cat care ]ine un cu]it `n mân\ [i alta

cu un individ f\r\ haine, va fi intrigat maimult de a doua fotografie. ~n cartierul meutr\ie[te o femeie alcoolic\, poate [i ne -bun\, nu [tiu. Oricum, o v\d des pe strad\.Doi b\rba]i se l\udau n gura mare c\ „i-aub\gat min]ile `n cap“. Oameni la 45-50 deani, cu familii. Au g\sit-o `n pielea goa l\,`n fa]a blocului. Spuneau c\ au b\tut-opentru binele copiilor care se jucau acolo.S\ n-o vad\ „`n curul gol“, c\ e „ru[ine“.A[a c\ acei copii au v\zut c\ e `n regul\ s\love[ti cu pumnii [i picioarele un om doarpentru c\ nu avea hainele pe el.


campanie « 3

„Un prieten era s\ fier\nit de un urs polar“

Vorbe[ti mult despre ur[ii din Bra[ov, dar eu nu amv\zut nici o poz\ de a ta cu ur[i. Nu exist\ sau mi-asc\pat mie?

Locuiesc relativ aproape de p\dure [i am crescut auzind:„Nu te juca acolo, c\ te m\nânc\ ursul“. Cineva s-a dus dimi-nea]a s\ ia pâine [i a v\zut unul mare lâng\ Dacia vecinului,

altcineva a dat peste un pui n Pia]a Sfatului, noaptea. Mul]idin cunoscu]ii mei au de spus pove[ti din acestea. Mai de-mult am nimerit n casa unui b\rbat care fusese ucis de urs.Animalul era r\nit, iar b\rbatul se plimba prin p\dure. }inminte [i acum, familia se numea Jelescu. Ursul acela maiomorâse un om [i ì r\nise pe al]ii. Altcineva mi-a ar\tat ocicatrice de pe mân\. Fusese mu[cat de unul mai mic, cânda vrut s\-i dea ciocolat\. Nimeni nu e cu adev\rat speriat. ~ncartierul R\c\d\u, acum câ]iva ani, oamenii le aruncau eu-genii [i pâine, se pozau cu ei.

Am doar dou\ sau trei poze cu ur[i la containere, f\cuteca amintire. Imediat dup\ ce i-am pozat i-am visat `ntr-o

cofet\rie urât\ de lâng\ teatru, stând la mas\ [i mâncândamandine. Totul p\rea firesc [i nimeni nu se mira. ~n visaveam trei aparate de fotografiat. Unul f\r\ film, altul stri-cat, iar ultimul f\r\ baterie. Co[mar, desigur.

Un prieten era s\ fie r\nit de un urs polar. ~n Munchen,la gr\dina zoologic\. Eram lâng\ un zid din sticl\. Ne uitamcum se juca cu un butoi imens, pe jum\tate plin cu ap\. ~larunca `n aer [i-l prindea. La un moment dat butoiul a zbu-rat peste zid [i-a c\zut la milimetru, lâng\ capul acelui pri-eten. To]i au ]ipat, n afar\ de el care s-a purtat ca [i cum nus-ar fi `ntâmplat nimic. S-a [ters de ap\ [i m-a `ntrebat dac\vreau s\ mergem la cafea.

„~n trecutscriam [i eseuri“

~]i place s\ [i scrii, se vede [i din faptul c\ maiadaugi cuvinte `n unele fotografii. Ce s-a `ntâmplatcu acel „o fotografie face cât o mie de cuvinte“?

La `nceput a fost scrisul, abia apoi m-am apucat de fo-tografiat. Nu le separ. Textele pot fi citite [i separat deimagini – uneori scriu de exemplu: Fotografie cu Marius,Boris Vian [i Bjork, la mine pe balcon, [i cu Tom Waits`ntre ghivece – f\r\ ca imaginea n sine s\ existe, desigur.Sunt fotografii imaginare. Am [i poze la care nu simtnevoia s\ scriu, mai ales la cele `n care atmosfera e im-portant\, nu conceptul. ~n trecut scriam [i eseuri pe carele publicam `n diverse reviste pe hârtie sau online.

„{i mai interesante mi se par visele con[tiente“

Pe 2 martie, ai scris: „Post-it lipit acum pe u[a de ladormitor, pentru mâine: F\ pozele despre vise!/ De-cupeaz\ mai mul]i oameni/ ur[i din carton/ Las\naibii ciocolata!“. Ce ai realizat din ce ]i-ai propusatunci?

Mi-am f\cut oameni [i ur[i, p\s\ri [i câini din hârtie.Pozele despre acele vise nu, ci despre altele. Uneori, `n au-tobuz, aud necunoscu]i povestind ce au visat peste noapte.Nu des, dar se `ntâmpl\. O feti]\ spunea c\ are un co[marcare se tot repet\, cu oameni f\r\ fe]e care intr\ peste ea n

cas\ [i vor s\-i fac\ r\u. {i c\ de fiecare dat\ n vis fuge, nupoate s\ ]ipe [i nu [tie unde ì sunt p\rin]ii. Poate o s\ fo-tografiez visele altora. {i mai interesante mi se par viselecon[tiente, locurile acelea unde se duc oamenii când suntcu ochii deschi[i [i-[i v\d de treburile lor, n mod mecanic.De exemplu, vezi un om pe scaun, `n autobuz, dar el e defapt la mama naibii: ntr-o cas\ din trecut, vorbind cu rudecare nu mai tr\iesc acum, sau `noat\ `n lacul din ultimacarte citit\. Altfel m\ obosesc toate supersti]iile, inter-pret\rile viselor, [i n-am r\bdare s\ ascult nici teorii legatede Jung [i Freud.

„Fotografiez prieteni, cunoscu]i,uneori, rar, fotomodele“

Atunci când nu fotografiezi oameni de hârtie, fo-tografiezi `n special fete. Cine `]i sunt modelele?De ce nu pozezi la fel de des [i b\ie]i?

Cred c\ totul a pornit de la o prieten\ care `[i lua re-viste de mod\. R\sfoindu-le, mi se p\reau stupide. Pa-rantez\: `ntre timp nu mi-am schimbat p\rerea. Nu m\intereseaz\ moda `n sine, tendin]ele. Totu[i, am vrut s\fac imagini care s\ se apropie oarecum de pictoriale. S\spun pove[ti prin felul cum sunt mbr\cate modelele (deobicei eu aleg hainele), expresia lor, loca]ie, lumin\, cro-matic\. Ca `ntr-un tablou sau cadru decupat dintr-unfilm. Le numesc false fotografii de mod\. Chiar dac\ le-amf\cut cu modele diferite, `n perioade lungi de timp, toateau `n comun o anumit\ atmosfer\. Prefer locuri obi[nu-ite. Locuin]e normale, str\zi pe care merg zilnic. Fo-tografiez prieteni, cunoscu]i, uneori, rar, fotomodele.

Prima serie de genul acesta am f\cut-o cu un actorcare recita versuri n gar\; acum lucreaz\ cu marionete.Am mai fotografiat un tân\r aruncând avioane din hâr-tie, pe doi care se preg\teau s\ plece `n Mongolia (`ntretimp s-au r\zgândit) [i pe un tân\r din Letonia, parc\,care a fost manechin. Cu ultimul am vorbit foarte pu]in,`n englez\, dar ne-am `n]eles cât s\ ias\ fotografiile a[acum am vrut.

O alt\ fals\ fotografie de mod\ la care ]in este cu unprieten. Ne plimbasem toat\ ziua. Când ne-am apropiatde cas\, obosi]i, i-am f\cut o ultim\ fotografie lâng\ untufi[ de-un verde intens. ~n ultima vreme am fotografiato coregraf\ care e [i dansatoare. Preg\te[te un spectacol[i-[i caut\ partener de dans. I-am f\cut un om din car-ton, mare de tot, poate prea gras, [i am pozat-o cu el pebloc. Am mai pozat-o dansând `n copaci.

4 » opinii


Avem, `n România vesel\ pe ca-re o ducem `n spinare zi de zi, oa-meni vii [i oameni mor]i care nuau `ncercat niciodat\ a[a ceva. Oa-meni care nu au tr\it nici o se-cund\ `n consecin]a unui senti-ment de sfial\. Ne`nfrica]i, au tes-tat toate limitele umane. Toate li-mitele celor din jurul lor care, dinru[ine, de multe ori, le-au trecut cuvederea ]opârl\niile.

Spa]iul virtual cel mai insalu-bru nu este internetul. Cel pu]in,nu are atâtea efecte secundarepar[ive pe cât le are un alt mediu:televiziunea. Internetul exist\ fi-indc\ a existat mai `ntâi televiziu-nea; celebrit\]ile cancerigene carese propag\ acum cu viteza luminiiprintre utilizatorii de re]ele socialenu sunt altceva decât avatarurilecelor care au ap\rut [i `nc\ maiapar pe micul ecran (tot mai lat, totmai plat). Mai simplu: ce vede]icând `nchide]i ochii, dup\ ce v\ ui-ta]i tâmp la soare câteva secunde?;

evident, o imagine `n negativ a p\ -l\l\ii de pe cer. ~n spa]iul virtualmodern, revedem ceea ce avem de-ja `nmagazinat `n receptorii dinochi [i `n celulele din creier.

De asta, probabil, nu mai mir\pe mul]i nesim]irea domnuluiprim-ministru al României, VictorPonta, când `ncearc\ s\-[i vând\imaginea de Noe `ntr-o arc\ gonfla-bil\, pe care o `mping ni[te oamenirup]i de oboseal\, prin ape decâ]iva centimetri.

Din acela[i motiv, cât se poatede plauzibil, nici o piatr\ cubic\din zonele istorice ale Ia[ului nu semai desprinde de mortar ca s\ deafuga la Gar\, când edilii vor s\-i ri-dice, `n Parcul Copou, un bust luiAdrian P\unescu. ~n acela[i timp,pe nici un om avizat din Prim\riaora[ului nu l-au apucat crampeledin cauz\ c\ poe]i mari din Ia[i,disp\ru]i `n ultimii ani, nu suntnici m\car `n programul social„Prima statuie“.

De bun\ seam\, pe Victor Ponta[i pe Adrian P\unescu ì desparteun ocean de c\r]i citite. R\ut\cio[ii[i reali[tii ar ad\uga: „{i scrise!“.~ns\ ì une[te, pe cei doi [i pe cei ca-re le ]in isonul, `nc\ vreo câteva: deimpostur\, de tupeu dus pân\ la co-ta ro[ie a nesim]irii, de ignorare asemenilor, de arogan]\ `n form\continuat\, de, de, de... Toate asteasunt validate, de bun\ seam\, de ser-vilismul celor care ì accept\ `n di-mensiunea lor metafizic\ falsificat\.

Victor Ponta [i Adrian P\unes-cu sunt, la scar\ istoric\, ni[te pig-mei cu foarte mult tupeu. F\r\ru[ine, f\r\ frici de tipul: „B\i, oareazi am f\cut bine când am...?“.Domniile lor, vii sau moarte, ar tre-bui l\sate s\ se consume ca o lan-tern\ cu baterii de proast\ calitate.

~n fond, vina nu e a dân[ilor, ci acelor care le-au sau le accept\ dera -pajele. Nu pot s\ n]eleg de ce oame -nii din Inspectoratul pentru Situa]iide Urgen]\ au consim]it s\ trag\ o

b\rcu]\ printr-o balt\ `n care dom-nul Ponta se sim]ea precum farao-nul Keops n fa]a dezvelirii proprieipiramide. Nu am s\ pricep nicio-dat\ de ce reporterii televiziunilors-au aruncat `ntr-o alt\ barc\, tras\tot de nenoroci]ii sclavi de la ISU,ca s\-l filmeze pe acest simulacrude om de stat de la Palatul Victoria.N-am s\ m\ dumiresc de ce oame-nii inunda]i, cu gospod\riile fer-feni]\, i-au deschis u[a lui Ponta ca

unui mili]ian venit `n anchet\, cu oatitudine umil\ de criminali caretocmai ascunseser\ mortul `n beci.

N-am s\ `n]eleg niciodat\ de cetrebuie s\ tr\iesc `ntr-o asemenea]ar\, care se poate desprinde defini-tiv de vechile metehne prin simplegesturi sanitare. A, da, uitasem:pen tru asta, [i tu, cet\]ean cinstitf\r\ demnit\]i, trebuie s\ tr\ie[ticu spectrul ru[inii deasupra capu-lui. E atât de simplu!

MOMENTE {I FÂ}E

B\lioara domnului Noe [i bustul poetului multipereche

1.

Cel mai fain lucru din Londra `mipar personajele pe care le po]i ntâl-ni aici. Bune de pozat, de poveste.Dac\ cineva s-ar apuca de o an-chet\ social\ `n Trafalgar Square,cred c\ ar afla cel pu]in câteva sutede pove[ti uimitoare de spre trecu-tul unor oameni care se preumbl\pe-aici, numai `ntr-o s\pt\mân\. ~ncâteva zile de observa]ie, am v\zutoameni care mi-au l\sat impresiac\ undeva `n trecutul lor au p\scutcapre `n Sahara, elefan]i, `n Africa,au vânat lei sau au fost culeg\toride miere pe vârful mun]ilor. Nu-mai pe lâng\ eschimo[i [i canibalinu cred s\ fi trecut, dar nu bag mâ-na `n foc.

N-am statistici, dar sunt convinsc\ num\rul neeuropenilor din Lon-dra l-a dep\[it demult pe cel al eu-ropenilor sadea. Nu-i o remarc\ ra -sist\, ci doar o observa]ie care m\face s\ râd de [tirea c\ românii [ibulgarii ar putea invada Anglia. {ic\ asta ar fi vizibil cu ochiul liber.

2.

Ies `mpreun\ cu Ralu din MuzeulNa]ional [i-mi b\une capul de câtetablouri am v\zut vreme de câtevaceasuri. Sincer, nu-s un mare fan alpicturii, dar n-am rezistat tenta]ieis\ arunc o privire la numele maridin galerie. C\ru]e de van goghi,rembranji, matiji, renoairi, picas-soi, velasqueji etc., plus o ton\ de

al]i pictori interesan]i de care nicinu auzisem. Totu[i, `mi b\une ca-pul [i ì spun lu’ Ralu s\ ne a[ez\mpe o piatr\ din Trafalgar Square,c\-mi vine s\ fac ca ciocârlia, aler-gând prin pia]\, urlând: „Tablouri!Tablouri! Tablouri!“.

Ne a[ez\m, ne aprindem câte o]igar\. Eu m\ simt cumva ca un bo-ier. Nu cred s\ fi v\zut `n Londramai mult de doi-trei oameni care s\fumeze ]ig\ri adev\rate, la pachet(cum mi-am luat eu de-acas\, [tiindce m\ a[teapt\ aici). ~n Anglia ]i -g\rile s scumpe de numa’-numa’ [imai to]i fum\torii au la purt\tor ominifabric\ – punguli]\ cu tutun,punguli]\ cu foi, cutiu]\ cu filtre,cutiu]\ de `nvârtit ]ig\ri; ai nevoiede-o pia]\ ca s\-]i desf\[ori ustensi-lele! – din care ies un fel de joint-uriam\râte ce dispar dup\ trei fumuri.

Lâng\ noi vine [i se a[az\ o tip\bizar\. Sigur o s\-mi cear\ o ]igar\,m\ gândesc (cum se `ntâmpl\ defiecare dat\ când scot pachetul lavedere). Dar nu, st\ pu]in, apoi sestrecoar\ prin mul]ime [i schimb\câteva vorbe pe fug\ cu un tip bi-zar. Se ntoarce [i vine ]int\ la mine,

vorbind o englez\ impecabil\, de lamama ei:

— Uite, `]i dau un sfat: niciodat\s\ nu mai umbli prin Londra cu bu-zunarul f\r\ fermoar tras.

~i mul]u mesc, ncercând s\ scur-tez conversa]ia cu, se vede treaba, onebun\.

— {tii ce-s eu? Sunt hoa]\ de bu-zunare. Te puteam fura `ntr-o se-cund\. S\-]i ar\t cum.

Se a[az\ lâng\ mine [i-mi arat\cât de u[or se putea strecura mâna`n buzunarul meu [i pa!

Parc\ tot nu-mi vine s\-i cred po-vestea, parc\ tot o a[tept s\-mi cea -r\ o ]igar\ `n schimbul sfatului.

— {i cu b\rbatul cu care-ai vor-bit `n mul]ime, ce-i? o `ntreb.

— {i el e ho] de buzunare, dar nusuntem `mpreun\. Eu lucrez pecont propriu.

Cite[te pe fa]a mea c\ tot nu ocred. Se ridic\:

— Uite la doamna aia. S\-]i ar\tcum se face.

— Te rog, nu! ì zic, dându-miseama c\ lucrurile devin serioase.

— Doar o demonstra]ie, m\ asi-gur\ ea. N-o fur de data asta.

Se duce, se a[az\ lâng\ doamn\,ì strecoar\ mâna `n buzunarul dela sacou [i o scoate `ntr-o clipit\.F\r\ nimic, din fericire. Revine `nfa]a mea.

— Ai v\zut ce simplu e?V\d. {i nici m\car nu-mi cere o

]igar\ pentru asta.

3.

La Turnul Londrei, v\d un cu-plu de turi[ti chiauni, `nvârtindu-sepe lâng\ intrare. Nem]i, dup\ cumi-aud vorbind. Nu [tiu de unde s\cumpere bilete, pe unde se intr\ exact.Urm\resc semnele, merg pân\ laun ghi[eu `ndep\rtat, se `ntorc [inimeresc din nou lâng\ mine. Cevatot nu n]eleg. Se duc la un nene m -br\cat ca un lord medieval, un „ofi-cial“ al Turnului. Femeia `ntreab\ceva, lordul ì r\spunde cu gesturilargi. B\rbatul se bag\ [i el `n dis-cu]ie, vrea [i el s\ se l\mureasc\.Lordul `l prive[te furios de la `n\l -]imea celor aproape doi metri ai s\i[i ]ip\:

— ~n ]ara asta, când vorbesc cu ofemeie, tu a[tep]i!

Pastile made in UK

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Ru[inea este un sentiment nobil. Ea nu func]ioneaz\ decât `n penumbra lucidit\]ii. Cualte cuvinte, po]i s\ fii un nesim]it cu rucsacul plin, penibil pân\ la lacrimi, dar s\ nu ainici un fel de jen\, dac\ nu te pi[c\ pe la coate con[tiin]a. De fapt, ca s\ ai ru[ine, `]itrebuie educa]ie. Altfel spus, orice sentiment care e precedat de un presentiment aretoate [ansele s\ nu se produc\. {ti]i vorba aia popular\: „Mi-e fric\ s\ nu m\ fac decacao!“. Unii se mânjesc din cap pân\ `n picioare [i vor s\ fie aplauda]i.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din Petrila

Am auzit-o pe un tren de naveti[tide weekend, oameni de la sat ple-ca]i s\ lucreze la ora[, unii dintre eimuncitori de câteva genera]ii, decând se industrializase zona. Ei, [ioamenii \ia povesteau c\ la uzinalor venise de curând un inginerspecializat din Germania de Vest,care urma s\ verifice prin halelede-acolo nu [tiu ce – [i nici nu e im-portant. Important e c\ „neam]ul“venise cu o trus\ de scule cum numai v\zuser\ bie]ii români tr\itorisub comunism. Bosch sau ceva ase -m\n\tor. Oricum, o trus\ niche-lat\, cu un design cuceritor, plin\de chei, chei]e, [ublere, microme-tre [i ce-o mai fi fost pe-acolo. Toateluceau, toate erau aranjate frumos,pe m\rimi, `n trepte ce se `n\l]auartistic când deschideai trusa. Mo-delul e u[or de recunoscut, fiindc\azi se g\se[te prin toate magazine-le. Atunci `ns\... era un Mercedesintrat `ntr-un garaj plin de Dacii1300 defecte. {i, desigur, muncitoriiromâni s-au gândit imediat cum s\fac\ s\-i fure sculele neam]ului.Dac\ nu toat\ trusa, m\car câtevachei. Doar c\ `n hala unde `l remar-caser\ muncitorii neam]ul `[i ve-dea de treab\ singur la verific\risau ce-o fi f\cut acolo, a[a c\ oame-nii no[tri nu prea ajungeau prin

preajma lui. Iar neam]ul, probabilavertizat de cineva, `[i c\ra mereutrusa dup\ el, n-o l\sa o clip\ dinmân\.

{i-atunci, cu talentul la improvi-za]ii specific neamului, au folositun troliu ce circula pe deasupra ha-lei, cu un scripete pe care `l mane-vrau de la distan]\ [i pe care au fi-xat un disc `nmuiat `n catran fier-binte. Când neam]ul a ajuns cu tru-sa lui de scule prin zona troliului,muncitorii au manevrat discretmecanismul [i au coborât discul cucatran lipicios peste trusa neam -]ului. S-au lipit acolo câteva chei,câteva scule, oamenii au tras repe-de troliul, au cules captura [i aulansat iar discul deasupra trusei ni-chelate. Nu [tiu acum câte chei vorfi furat sau la ce le vor fi folositchei le alea, dar povesteau cu mare`ncântare cum au pândit s\ vad\fa]a neam]ului din momentul cânda descoperit furtul. Nedumerit,chiar speriat, str\inul naiv s-a uitatpeste tot `n jur: nici ]ipenie de om.O fi v\zut, n-o fi v\zut urmele de ca-tran de pe trusa lui, cert este c\ ar\mas cu o impresie remarcabil\din România. Oamenii \[tia, [i-o fizis, te fur\ [i de la distan]\. Nu m-a[mira ca azi s\ fie unul dintre cei ca-re perpetueaz\ cli[eele astea discri-minatorii la adresa neamului nos-tru harnic [i ospitalier.

Bun, cu str\inii oricum ne-aml\murit. Interesant\ e `ns\ percep -]ia românului generic asupra fur-tului. Deformat de comunism – cuasta sunt de acord –, românul gene-ric [tia c\ trebuia s\ fure ca s\ su-pravie]uiasc\. Sau c\ trebuia s\ fure

de la un stat care `l fur\. Cei de la]ar\ furau de la colectiv, din recol-tele CAP-ului, f\cute pe p\mânturi-le care erau ale lor. Cei de la ora[furau din uzina `n care lucrau, dinalimentara unde erau gestionari,din birourile unde erau func]io-nari. Carne, tabl\, pantofi, agrafede birou, pixuri, buc\]i de plastic,benzin\ [i motorin\ din rezervoa-rele ma[inilor de serviciu – orice sefura, orice putea fi luat de la stat [ifolosit la casa omului. Au ap\rut [ire]ele de comer] paralel, cu m\r -furi furate [i vândute pe pia]a nea -gr\, iar apoi, inevitabil, [i re]ele deprotec]ie pentru ho]i [i vânz\toriila negru, din care f\ceau parte mili -]ieni care `nchideau ochii [i `[i pri-meau partea, iar apoi pl\teau [i ei ocot\ superiorilor lor, ca s\ `nchid\[i ei ochii. {i, `ncetul cu `ncetul,fur tul de la stat a devenit cea maieficient\ [i mai imaginativ\ activi-tate na]ional\.

Semnificativ\ este `ns\ atitudi-nea care s-a format n timp [i care eilustrat\ foarte bine de povestea demai sus. Oamenii \ia, muncitoriinaveti[ti, nu furau de la stat, ci dela un cet\]ean oarecare – e drept,str\in, adic\ mai bogat, care „aveade unde“. {i povesteau `ntâmpla-rea cu o mândrie evident\, ca pe ofapt\ eroic\, un fel de haiducie sau,mai degrab\, un exerci]iu de `n tre -]inere, un fel de aerobic pentru fur-turi. {i-atunci cât de tare putem s\ne sup\r\m pe str\ini dac\ zic [i ei,odat\ cu noi – poate doar pe un tonmai pu]in admirativ: „Mare ho], ro-mânu’!“.

Am r\mas dator des\pt\mâna trecut\ cu opoveste despre micilefurti[aguri locale, auzit\odinioar\, `n aniicomunismului. Povestea`[i are tâlcul ei, fiindc\ eparte din autoimaginearomâneasc\, din felul `ncare ne vedem noi pe noi.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

O ]ar\ de ho]i (III)


6 » muzic\

{i totu[i casa lui GeorgeEnescu de la Mih\ilenitrebuie salvat\ [i restaurat\!

Din p\cate, la televiziunea român\se pot auzi tot felul de enormit\]i, ca-re r\mân f\r\ replic\ chiar atuncicând e vorba de ziari[ti de bun\-cre-din]\. ~n cazul casei de la Mih\i leni,ultimele le-am auzit la TVR Ia[i, re-luate apoi par]ial [i de TVR 2, dinpartea dlui D\nu] Hu]u, responsabilcu protec]ia monumentelor istorice`n jude]ul Boto[ani.

Enormitatea cea mai mare esteopinia dlui Hu]u [i a celor de la Di-rec]ia de Cultur\ [i Patrimoniu dinBoto[ani, potrivit c\rora – cum rela-teaz\ Gabriela Baiardi, autoarea re-portajului TVR – „starea de colaps[a casei enesciene] nu trebuie pri-vit\ ca o tragedie“, fiindc\ oricumcasa trebuie reconstruit\ du p\achizi]ionare. Gândi]i-v\ ce `nseam -n\ o asemenea „gândire“ la nivelul`ntregului patrimoniu arhitectonical României, din perspectiva tutu-ror cet\]ilor, a bisericilor [i a restu-lui monumentelor `n ruin\, ce `[ia[teapt\ restaurarea. Ideea c\ toatepot fi aduse [i l\sate `n stare de co-laps, fiindc\ „tot vor trebui reconstrui-te“, cap\t\ propor]ii monstru oase[i, n ultim\ instan]\, criminale.

Este `ns\ o declara]ie semnifica-tiv\ pentru mentalitatea multorfunc]ionari, de la Ministerul Culturiipân\ la nivel de jude], ajun[i `n pos-turi de r\spundere dup\ alte criterii

decât capacitatea de a `ndeplini ca-ietul de sarcini al func]iei lor, de aface tot ce le st\ `n putin]\ pentru aconserva, nu a distruge patrimoniularhitectonic existent [i a minimali-za cheltuielile de restaurare. Pus\al\turi de declara]iile recente alenou-vechiului ministru al Culturii,Kelemen Hunor, f\cute la Radio Ro-mânia Cultural, potrivit c\ruia `nbugetul Ministerului Culturii nuexist\ anul acesta absolut nici unban pentru cerce t\ri arheologice [irestaur\ri, opinia dlui Hu]u de-monstreaz\ cât de iresponsabile audevenit abordarea [i gestionarea si-tua]iei patrimoniului României subactualul guvern Ponta...

{eful Direc]iei de Cultur\ [i Pa-trimoniu de la Boto[ani a devenitbrusc, pe de alt\ parte, extrem delarg la suflet [i tolerant; nimeni nuar putea fi tras la r\spundere pentrustarea catastrofal\ a casei lui Geor-ge Enescu, fiindc\, dup\ el, „aceiproprietari nu au preluat casa ntr-ostare bun\“ (sic!). S\-l fi omenit„acei...“ pentru a spune o ase meneaenormitate? Casa de la Mih\ileni estede 40 de ani pe mâna familiei poli]is-tului de vam\, a c\rui inten]ie,f\cut\ public\, de a o d\râma a de-clan[at campania de salvare, m pre -u n\ cu pianista Raluca {tirb\], prins\pt\mânalul nostru [i Radio Euro-pa Liber\, `n urm\ cu aproape doiani! Iar casa, potrivit amintirilor tu-turor celor din Mih\ileni care ne-aucontactat, era `ntr-o stare foarte ac-ceptabil\ pân\ `n 1989, fiind `ngri-jit\ ani de zile de profesorii [i [cola-rii din sat, inclus\ `n patrimoniulPrim\riei ca monument al locului

[i purtând pe ea o... plac\ memo-rial\. Degradarea casei a `nceputabia dup\ revolu]ia liberatoare amanelelor [i a mentalit\]ilor primi-tive, iar de atunci au trecut peste 20de ani `n care, odat\ cu dispari]iapl\cii comemorative, statutul ei decas\ memorial\ a fost „dat uit\rii“,`ncepând cu cei responsabili cu ad-ministrarea patrimoniului `n ju-de]ul Boto[ani.

Toate acestea pentru a nu maiaminti clauza scris\, la „punerea ladispozi]ie“ a casei de c\tre GeorgeEnescu, veri[oarei sale Eugenia Di-mitriu, de la care cl\direa a ajuns ngrija actualilor pseudo-proprietari[i demolatori: „casa cu gr\dina `mivor fi restituite n bun\ stare, ]inândsocoteal\ de vechime“... E adev\ratc\ Enescu nu mai exist\ ast\zi decâtca efigie a unui festival zis de „brand“[i dotat ve[nic cu milioane de eurodin bugetul statului. Un stat care sefofileaz\ de câteva luni, prin func]io-narii s\i bo to[\neni, de la pla ta celor10-15 mii de euro, necesari achizi -]ion\rii urgente a „monumentuluiistoric“ `n vederea restau r\rii, obiat\ cas\ de ]ar\ transformat\ voit`n ruin\ [i, implicit, de mai bine deun an de zile, `ntr-o pat\ penibil\ peimaginea României `n lume.

{i totu[i, casa de la Mih\ileni tre-buie salvat\, fie [i numai fiindc\ esteunica mo[tenire in situ, real\, a tim-purilor enesciene, dup\ ce „cuibulmo[ieresc“ de la Cracalia a fost in-cendiat de un Mitrea Cocor, iar casade la Liveni, reconstruit\ de dou\ori, pân\ la a se uita cum era ampla-sat [i organizat originalul...

Regret, `n ideal, c\„Suplimentul de cultur\“ nu are [i... un post deteleviziune pentru a ]ine lacald ceea ce se nume[te ocampanie de pres\. Casa luiGeorge Enescu de laMih\ileni `mi apare adeseaca prizoniera unor terori[tif\r\ c\p\tâi [i f\r\ vreunDumnezeu. A unor„terori[ti“ ce au luat caostatici cultura na]ional\ [icele mai pre]ioase simboluriale ei. Iar toat\ lumea tace,`n frunte cu muzicienii Ro -mâniei [i cu al lor Radio Na -]ional. „Ostaticii“ români –`ntre care Enescu este dedeparte cel mai important –ar trebui s\ fie aminti]i `nfiecare sear\ pe postulna]ional care este RomâniaMuzical, pân\ la eliberarealor, a[a cum au procedat lunide zile posturile deteleviziune din Fran]a cu ziari[tii ]\rii lor lua]iostatici `n Africa [i `n Siria.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu sunt chiar un ortodox practi-cant, precum inenarabilul pianistHary Tavitian, de[i frecventez bi-sericile, de preferin]\ `n zilelecând nu se ]in slujbe, ca s\ le potadmira arhitectura, picturile [imobilierul. Ateu n-am fost din sta-diul embrionar, fiindc\ necesita-tea care i determin\ pe oameni s\procreeze ]ine mai mult de sufletdecât de instinct. E numit\ deunii poe]i credin]\ `n dragoste.Mama [i tata erau simpli românitradi]ionali, [i ar trebui s\ m\ de-zic de mine nsumi dac\ m-a[ con -verti intempestiv, (pre)f\cându-m\budist ori catar, mahomedan sauadept al cultului voodoo. Spun obanalitate, dar dac\ exist\ un Spi-rit care guverneaz\ Universul, fiec\-i zicem Dumnezeu, Yahve, Al-lah, Brahma sau Zoroastru, el nuse poate manifesta decât iubindu-[icrea]ia cu o ur\ grea, cum sun\vorba celebr\. A]i `ntâlnit vreo-dat\ o pereche de `ndr\gos ti]i, cuadev\rat `ndr\gosti]i, care se iu-besc altfel decât n defini]ia lui Cio-ran? Nici `nchin\torii obs tina]i aivreunei religii nu sunt departe deenun]ul amintit, iar despre excese-le [i ravagiile fundamentali[tilorde toate neamurile nu-i cazul s\ po-menim, destul c\ ne confrunt\mcu ele pe nepus\ mas\...

Recitesc paragraful de mai sus[i-mi dau seama c\, pornit de la oidee, am ajuns la alta. Cam a[a se`ntâmpl\ cu muzica de jazz, de -spre care voiam s\ adun câtevafraze, f\r\ preten]ia unor conside-ra]iuni subtile. Prilejul mi-a fostoferit chiar `n S\pt\mâna Patimi-lor, când excesul de ploi nu foartereci, prin care m-a[ fi plimbat ae-risindu-mi psihicul, cum izbutescvara, m-a ]inut la gura difuzoare-lor. Nu mi-a priit nici o pies\ din-tre cele care `mi umplu orele deabstinen]\ de la via]a concret\, genblues, punk, heavy-metal, progresiv

sau new-wave. Doar jazz, n varia-tele sale forme [i expresii, desprecare exist\ atâtea texte [i refe-rin]e `ncât m\ simt scutit s\ battobele, xilofoanele sau tamburine-le, inventând pre]i o zit\]i inutiledespre senza]ii inefabile (sic!).

Am `nceput cu A Pasha’s Ab-stinence, un album `nregistrat `nianuarie 2014 la Timi[oara, n stu-dioul DSPro, sub atenta suprave-ghere a lui Lukinich Attila (omulresponsabil, `ntre altele, [i de mi-nunatul sunet r\scolitor Thy Veils).Trioul alc\tuit din Sebastian Spâ-nache, pian, Csaba Santa, bas, [iRadu Pieloiu, tobe, ì are ca invi-ta]i pe noul album, al doilea dindiscografia ce promite a fi lung\ [iconsistent\, pe vocalista polonez\Joanna Kucharczyk, pe chitaris-tul George Dumitriu, pe clarine-tistul Alex Simu, pe multilateraltalentatul instrumentist, vocalist[i animator Berti Barbera (c\ruiaì datorez favoarea de-a fi primitacest disc), precum [i cvartetulalc\tuit din C\t\lina Trinc\ (vioa -r\), Otilia Mari]a (vioar\), IulianaBirtea (viol\) [i Lidia Cosmin(violoncel). Nu m\ pot l\uda cuaudi]ii specializate de jazz, a[a c\n-am s\ fac pe de[teptul scriind ceinova]ii melodice, orchestrale sautematice aduc cei trei `n muzicade gen. Ce pot certifica, f\r\ s\-mifie jen\, este sentimentul de pli n\ -tate singular\ pe care mi l-au in-dus cele 9 compozi]ii puse pe acestdisc. M-am l\sat furat de armonii-le, pe cât de cumin]i `n aparen]\,pe atât de bogate `n sugestii subli -mi nale, toate reflectând, sau punând`n stare emergent\, o dorin ]\ maiprofund\ decât ceea ce credeam afi profund n mine. N-o mai numesc!

Am ascultat apoi alte [i altediscuri de jazz, timpul fiind r\b -d\tor cu unul c\ruia nu-i pas\ detrecerea lui. De semnalat Viati-cum, al trioului Esbjörn Sven-sson, pian, Dan Berglund, bas, [iMagnus Öström, tobe, ap\rut `n2005, la ACT Music. De[i titlurileg\site de nordici deturneaz\aten]ia `ntr-alt\ direc]ie decât atimi[orenilor, con]inutul func]io-neaz\ n acela[i fel, ca revelator alstr\fundurilor fiin]ei.

Azi, de Pa[ti, zi f\r\ ploaie, re -ascult – a câta oar\? – trioul dinTimi[oara...

Jazz dinTimi[oara


teatru « 7

~n Gare Centrale, din când `n cândforma]ii camerale sus]in scurteconcerte de muzic\ simfonic\. ~nsta]iile de metrou, crea]ii de designurban [i art\ sculptural\ sunt ex-puse permanent, `nviorând vizualatmosfera underground-ului. ~n fie-care vineri, `n pauza de prânz, `nfoayerul Teatrului Regal La Mon-naie, turi[tii [i localnicii pot audiaconcertini de 40 de minute contraunui pre] simbolic. La Burs\, ve-chea burs\, o expozi]ie ingenioas\etala crea]ii sculpturale realizatedin piese de Lego.

S\ revin la circ, a c\rui s\rb\ -toare mondial\ s-a f\cut la Bruxel-les prin spectacole stradale `ncadrul evenimentului „Hopla! Lafête des arts du cirque“. Bruxelleseste una dintre capitalele care be-neficiaz\ de o [coal\ superioar\ un-de arta circului e studiat\ organi-zat, sub `ndrumarea speciali[tilor,École de Cirque de Bruxelles. ~n

Europa a[ez\minte similare exist\`n Fran]a, Centre National des Artsdu Cirque (CNAC) la Châlons-sur-Champagne, `n Elve]ia, o confede-ra]ie a [colilor de circ, `n Italia. {iunde-i st\ cel mai bine dac\ nuprintre oameni acestei `ndeletni-ciri histrionice acceptat\ printrearte ceva mai recent? Spectaculozi-tatea ei ne d\ fiori chiar [i la matu-ritate. Mai ales de când s-a apropiatatât de mult de arta teatrului [i acâ[tigat prin schimbul de mijloacede expresivitate pe care l-a f\cut cualte arte ale spectacolului. ~n insti-tutele superioare de gen se studiaz\nu numai elemente de fizic\, meca-nic\, echilibristic\, biologie, dar [idramaturgia circului, unde se `n -va ]\ elaborarea scenariului pentruun spectacol profesionist, cum tre-buie integrate `ntr-o mic\ povestetrucurile, jongleriile, acroba]iile,echilibristica pe care le execut\ ar -ti[tii. Noul circ asta presupune, un

spectacol elaborat, `n care privito-rilor li se transmite o poveste.

Noul circ a devenit art\

Noul circ e legat mai ales de spa]iulcultural francez, `nceputurile salefiind localizate `n deceniile [apte [iopt ale veacului trecut. Circul ca di-vertisment facil, previzibil, ambu-lant, ca reprezenta]ie cu numereobligatorii (dresuri de animale,clov nerii, jonglerii, acroba]ii, ma -gie), care s\ taie respira]ia privito-rilor, cu muzica de al\muri live,c\l\torind dintr-un loc `ntr-altul afost resuscitat prin `mprumuturicreative din teatru, muzic\, dans,cinematografie, cabaret, arte plas-tice, dar [i din sport. A fost rafinat[i transformat el `nsu[i `n art\ `nseria celor ale spectacolului. Trans-formarea a afectat benefic compo-nentele tradi]ionale, dar a [i con-servat multe. Spectacolele de circcontemporan mizeaz\ tot pe emo -]ie, pe team\, bucurie, uimire, sur-priz\, pe „uau“-ul ca reac]ie de r\s -puns la ceea ce se petrece `n aren\ori `n scen\. Doar c\ acum se plea -c\ de la o tem\, tratat\ narativ, cumuzic\ compus\ ori aleas\ special,coregrafie, ecleraj, proiec]ii [i efec -te video sau alt ingredient necesarpentru fascinarea privitorilor. Com -pozi]ia dramatic\ e de tipul celeidin teatru, iar impactul estetic pre -valeaz\, ca `n orice gen al artelorspectacolului. „Numerele“ [i „pro-gramul“ se concentreaz\ pe un tipde specializare (clovnerie, acroba -]ie, jonglerie), creativitatea arti[ ti -lor, diversitatea, inova]ia preva lând`n fa]a des\vâr[irii prin repetare aexecu]iilor. Cât mai mult nou, teme[i abord\ri inedite, sensuri po ten -]ate prin combinarea corporalit\ -]ii, gestualit\]ii cu interpre tareaartistic\, `ntrucât efectele esteticepri meaz\. Str\lucirea [i g\ l\gia –ro[ul, auriul, `n general culorilestridente [i muzica de al\ muri pre -dominau, urm\rind atragerea a ten -]iei – s-au estompat `n solu]ii mi -nimaliste ori scenografii sofisti-cate. Dintre companiile care [i-auf\cut din noul circ un program es-tetic faimoase sunt Cirque duSoleil (Canada), teatrul ecvestru allui Bartabas de la Zingaro, CirquePlume, Les Arts Sautes (Fran]a),Rigolo (Elve]ia) etc. Poeticul, uma -nul ca univers special, rela]iile in-terpersonale, aspectele sociologice

sunt tot atâtea zone spre care ar -ti[tii din circul contemporan [i-au`ndreptat interesul.

La Bruxelles, Pia]a St. Catheri-ne, unde am dat peste arti[tii decirc care au invadat practic toatespa]iile apte s\ g\zduiasc\ o repre-zenta]ie, era mai animat\ decât deobicei. Foarte animat\. Cu o zi`nainte, scene, practicabile pentrupublic, vagona[e [i corturi anun -]au evenimentul. ~n fa]a catedraleiSt. Catherine, evoluau acroba]ii! Pefunii groase, la n\l]ime, jucându-secu adrenalina. Pe o alt\ latur\ aedificiului, un cuplu de arti[ti f\ceaechilibristic\ [i probe de for]\ la obar\ mobil\, pe care urcau, cobo-rau, se sprijineau ntr-o gimnastic\pentru al]ii imposibil\ chiar [i cupicioarele pe p\mânt! Pe muzic\,`ntr-o mic\ povestioar\ a doi poz-na[i care fac tot felul de [otii. Ideeaspectacolului Companiei Carré Cu-rieux era aceea a tandemului, asprijinului de care ai nevoie pentrua reu[i. ~ntre câteva terase, undegur manzii [i potoleau pofta cu mou-les frites, homar ori alte specialit\]i

din fructe de mare, `ntr-un bazingolit de ap\, copiii participau la totfelul de ateliere. ~nv\]au s\ mearg\pe un butoi, s\ fac\ jonglerii cu bi-le, cu bile [i sfoar\, s\ p\[easc\ pe ofrânghie suspendat\, s\ fac\ tum-be. Deasupra unui alt bazin, Vis-met, de dimensiuni mult mai mari[i plin cu ap\, o mul]ime de echi-libri[ti cu vârste `ntre 10 [i 60 deani se deplasau, dansau [i f\ceaumici trucuri pe sârme, cu lungi ba-re de echilibru purtate `n mâini.Pentru ca toat\ lumea s\ afle deaceast\ s\rb\toare, Manekken Pisera `mbr\cat `n clovn. Mica statu-et\ neagr\, simbol al ora[ului, afost costumat\ `n clovn `n semn derespect fa]\ de ziua mondial\ a cir-cului [i a evenimentului „Hopla!“.A devenit o tradi]ie ca personajulcu care se fotografiaz\ milioanelede turi[ti ce trec pe aici s\ fie costu-mat `n acord cu diverse evenimen-te majore din via]a ora[ului. ZiuaMondial\ a Circului, din 2009, `nfiecare a treia sâmb\t\ a lui aprilie,anul acesta 19 aprilie, a fost unuldintre ele.

Vive le cirque!La Bruxelles, de ziua lui, circul a ie[it `n strad\! La propriu! De altfel, metropola e unora[-spectacol, fiecare pia]\ sau parc devenind amplasament ideal pentru arti[tiicare doresc s\ se exprime `n v\zul lumii. Viziunea asupra culturii e aici mai pu]intradi]ionalist\, crea]ia artistic\ e coborât\ printre trec\tori [i integrat\ `n via]acotidian\, e foarte apropiat\ de cet\]eni.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

8 » interviu


INTERVIU CU SCRIITORUL IONU} CHIVA:

„Literatura român\ este comunaChiajna. {i cât de comic este s\ aicapital [i putere `n comuna Chiajna“

Interviu realizat de R\zvan Chiru]\

Ai publicat pân\ acum un ro-man, o carte de poezie [i acumo carte de povestiri scurte. Dece ai „baleiat“ printre genuri[i nu te hot\r\[ti la unul sin-gur?

Ar fi exagerat s\ mi se interzic\povestirile doar pentru c\ am debu-tat cu roman. Sunt totu[i legate`ntre ele, fac parte din neamul maimare al prozei – un anarhist ameri -can se [i mira la un moment dat c\debutez cu roman; `mi spunea c\ laei `ncepi cu povestiri, fratele meu.Vezi, e tradi]ia asta venit\ poatedintr-un fapt de via]\ – tinerii scri-itori americani sperau s\ vând\povestiri la jurnale [i s\-[i `ncro-peasc\ câteva luni de via]\ dinbanii lua]i pe ele, [i asta a devenit,iat\, tradi]ie `n sine, s-a mutat u[orvectorul. Cât despre poezii, ca s\mai [i glumim pu]in, nu [tiu dac\e[ti con[tient de faptul c\ [i Nico-lae Breban are un volum de poezii,are un titlu cu elegii, nu mai [tiu,deci avem [i noi dreptul la elegiilenoastre.

Pe de alt\ parte, ai publicatdoar trei c\r]i `n zece ani, camo carte [i jum\tate pe cinci-nal. Al]i scriitori români lan -seaz\ [i câte un volum pe an.

De ce atât de pu]in? Pentru c\fratele t\u e ninja, nu gospodar.Scriu foarte rar cu pl\cere, [i cândnu scriu cu pl\cere se simte, e o anumit\ sec\ciune sup\r\toare.Apoi, nu fac asta pentru o carier\,latura social\ a scrisului mi s-aatrofiat tot mai mult, probabil `ntimp o s\ m\ `ntorc la adolescen]\,când scriam `ntr-un caiet pe carenu-l vedea nimeni (pentru c\ nuavea cine s\-l vad\, nu pentru c\ a[fi fost eu foarte secretos&enigma -tic, dar asta e alt\ poveste). Apoi,

am f\cut mult timp numai munciinfecte – noi am fost colegi la ziar,chiar dou\ ziare: p\i eu vineri abiaa[teptam s\ scap din redac]ie [i s\m\ bag `ntr-o be]ie de asta gen sfâr -[itul lumii, din care m\ mai sculamsâmb\t\ seara când, scuz\-m\, eram un tân\r normal [i u[or ca oalbinu]\, ie[eam [i eu `n ora[. Du-minic\ la munc\ [i tot a[a, d\-i cunoi apari]ii, d\-i cu noi edi]ii de târ-guri de carte [i toate lucrurile asteaextrem de fierbin]i. ~n condi]iileastea, sensurile vie]ii las\ scena ul-timei [tiri [i lira, plm, nu mai vi-breaz\. A fost o poveste destul deanimalic\, de sinistr\ asta cu coti -dianul, de[i [i-a avut farmecul ei.Cred c\ se poate rezuma totul prinfaptul c\ nici m\car nu-mi justificexisten]a `n lume ca scriitor, ulti -mul lucru pe care l-a[ spune uneinoi cuno[tin]e ar fi c\ scriu. Dac\m\ `ntreab\ cineva cu ce m\ ocup,ì zic de jobul pe care `l am `n mo-mentul respectiv. Ar fi [i penibil s\fie altfel.

Boddah speriat e a doua carteautofic]ional\, dac\ nu cumvachiar autobiografic\, pe care oscrii. Pare c\ `]i place foartemult acest mod de a crea, in-spirat din propria via]\. Caree motivul?

Nu-mi plac scriitorii „cu imagi-na]ie“, ar fi cel mai bine s\ r\mân\s\-[i scrie fantasy-urile [i s\ m\lase `n pace. }in minte c\ am avutcâteva meciuri oribile pe tema astacu Silviu Gherman când mergeamla cenaclu la Litere – venea o dat\cu o povestire despre un extratere-stru care se strecoar\ `ntr-o echip\de speologi `n anul 1923, apoi cu unc\lug\r zen care se `mpiedic\ `ng\leata cu ap\, n]elegi. Dup\ ce ammai crescut, mi-am dat seama c\\sta-i omul, tr\ie[te `n desene ani-mate [i toate astea erau o prelungi -re natural\ a lui, i veneau din vise,dintr-o fraz\ de la o reclam\ etc.Dar, `]i spun, reac]ia era visce ral\,

sim]eam cum mi se scoal\ p\ rul peceaf\ când `ncepea s\ ci teas c\ „amap\sat butonul ro[u, dar raza beta5era blocat\“.

Apropo de fantasy, ce-i, frate, is-teria asta cu Game of Thrones? {i,`n general, cu fantasy [i istoric (câtmai `n medieval, cât mai `n spate).Uneori `mi spun c\ sunt eu maiacru, dar e posibil chiar s\ tr\imcea mai tâmpit\ epoc\ cultural\, s\fac parte din cea mai inept\, maihedonist\, mai infantilizat\ ge -nera]ie care a fost pe lume. Serialecu pira]i, plm. PIRA}I.

Revenind la ce m\ `ntrebi, ne-pl\cându-mi imagina]ia, nepl\cân-du-mi „creatorii de lumi“ (`ntr-unsens mai exact decât l are de obiceino]iunea), mi-a pl\cut `n schimbProust `n via]\. {i am mai mers peideea asta destul de r\spândit\ c\,dac\ scrii, ar fi bine s\ scrii desprelucruri pe care le cuno[ti. Dar astanu m\ face neap\rat un auto -fic]ional, m\car [i formal am pove-stiri la a treia, povestiri din mediistr\ine mie oarecum, chiar [i o po -vestire cu o tip\ ca personaj cen-tral, sau cea cu Boddah, câinele `n -grozit, care porne[te de la, totu[i, oalt\ povestire a unui alt scriitor, deci efectiv din literatur\. AdrianSchiop e un autofic]ional pur [i dur

dac\ vrei. Dar abia acum observ c\spuneai c\ e a doua carte autofic -]ional\ etc. Care dintre cele trei nu]i s-a p\rut autofic]ional\?

~n 2005, am mai f\cut un inter-viu cu tine pentru „Suplimen-tul de cultur\“, la scurt timpdup\ apari]ia romanului t\ude debut, 69. A trecut dejadestul de mult timp [i `]i pro -pun un experiment. Voi re-pune câteva dintre `ntreb\rilede atunci, s\ vedem cumva `noglind\ ce s-a schimbat orip\strat din pozi]iile tale dinurm\ cu aproape zece ani.

Bravo, frumos experiment, mi-arfi pl\cut s\ [i am habar ce ]i-amr\spuns atunci (a[ putea sa bag ungoogle, `ns\ ar `nsemna s\ tri[ezdoar ca s\ nu m\ ar\t ca imbecilulvesel care sunt, spune [i uit\ – cumv\zusem la un prieten pe FB ungraf – „FUT {I UIT“). Bine, [i tu e[ticam nebun dac\ mai ai pe undeva`ntreb\rile alea. Cât de nebun e[tiexact? ☺

Interviul e `n arhiva revistei☺. Prin urmare, prima `ntre-bare din 2005 suna cam a[a„Un prieten mi te-a recomandat

ca unul dintre tinerii scriitoridin colec]ia «Ego. Proz\», dela Polirom, cu [anse reale de adeveni «vedet\ cultural\». Câtde mult te reprezint\ o astfelde recomandare?“. Ca cititoriis\ nu mai caute pe net, o s\scriu aici [i afirma]iile tale deatunci (lui Ionu] Chiva nu i-amar\tat [i ce a r\spuns ini]ial,tocmai pentru a nu fi influ-en]at – n.m.): „Fiind mai su-perficial pe partea asta fri vol\a chestiei, normal c\ mi-arpl\cea s\ fiu vedet\ cultu ral\.Dar nu cred c\ unul care edoar scriitor, a[a cum sunt [io s\ r\mân eu, poate deveni `nmomentul de fa]\ vedet\ cul-tural\. Pentru asta trebuie s\fii un intelectual cu priz\, cucarism\. Un romancier – unpoet cu atât mai pu]in – nu arenici o [ans\ s\ capete o popu-laritate extrem\. Am impre-sia c\ `ntre consumatorii decultur\ sunt ni[te pr\p\stiiimense de grup, pe care doarni[te personalit\]i cu capaci-tate sintetic\ i-ar putea mul -]umi. Un scriitor `[i va avea`ntotdeauna un public relativrestrâns, depinde, desigur, de

Zece ani i-au trebuit scriitorului Ionu] Chiva s\ revin\cu un volum `n colec]ia „Ego Proz\“ a Editurii Polirom.~n 2004, a debutat cu romanul 69, care-l anun]a peChiva ca un viitor mare romancier. ~ntre timp, apreferat s\ scoat\ pe pia]\ o carte de poezie, institu]iamoart\ a po[tei, [i abia acum, `n 2014, s\ publice dinnou proz\. 13 povestiri scurte adunate sub titlulBoddah speriat.

interviu « 9


la caz la caz. Aici vorbim deun scriitor pur sânge“. Cumr\spunzi `n 2014 la aceea[i`ntrebare? Crezi c\ ai devenito vedet\ cultural\ `ntre timp?

Nu, nu am ajuns o vedet\ cultu -ral\, nici nu am avut vreodat\ `ngând asta. Unu, c\ de la Ple[u laDan Puric, eu [i b\ie]ii cu care um-blam atunci râdeam de vedeteleculturale. („Treaba ta“, `mi spuneape vremea aia o doamn\, „pe Lii -ceanu nici eu nu-l suport, dar pePle[ulic\ `l iubesc.“) Nu mi sepotrivea ontologic s\ ajung cineva,mie mi-au pl\cut mereu b\ie]ii mailoseri a[a, mai de teras\&fun. Esingurul mediu `n care `nfloresc;m-am uitat pe ni[te poze f\cute`ntr-o circumstan]\ n care nu eramcu loserii mei, nu-mi pria, [i,fr\]ioare, am o fa]\, un zâmbet de\sta strâns, chinuit, gen s\ m\ iacineva [i s\ m\ duc\ de aici lateras\&fun. Pe de alt\ parte, pri -vit\ corect, lucid, literatura româ -n\ este comuna Chiajna. Vedet\cultural\ `nseamn\ acumulare decapital [i putere. Cât de comic este`ns\ s\ ai capital [i putere `n comu-na Chiajna. Sau s\ fii un cet\]eanrespectat, salutat când se d\ pestrad\. Chiar azi mi-au c\zut ochiipe FB pe captcha la un articol `ncare am v\zut c\ se spunea de untân\r c\ are „o s\n\toas\ voin]\ deputere“ [i de aceea scrie `n multereviste titrate.

Ar mai fi, `n plus, [i faptul c\ euveneam totu[i cumva din contra-cultur\, din pop [i a[a mai departe[i oricât m-a[ fi conservatorizat`ntre timp, ar fi fost ciudat, bulver-sant s\ patronez din mainstream.A[a c\ nu m-am f\cut vedet\ cul-tural\ – lumea cultural\ mi-a [i fostmereu, ca [i cea universitar\, fun-damental str\in\, când nu directinamic\ –, ci mi-am consolidat oni[\ undeva la grani]a comunei, cuun picior `n\untru [i altul afar\.Oricum, destul de departe cât s\ nuaduc\ po[ta pân\ la mine revisteletitrate, ci doar s\ mai aud a[a ca unecou când sunt b\t\lii de putere `nChiajna. Dar [i s\ r\mân stupefiatcând mai trece pe drum câte uncet\]ean care-mi aduce aminte c\mult\ lume tr\ie[te `n Chiajna [ic\ e [i comuna asta un loc cu via]\,

cu drame, `ntâmpl\ri despre carese vorbe[te o s\pt\mân\ sau poatechiar câteva luni. Un loc pasional(poate nu e o `ntâmplare c\ cei maitru poe]i ai genera]iei mele, MariusIanu[ [i Ruxandra Novac, umbl\tot a[a, prin p\durile de pe la mar-ginea comunei, le mai spun s\teniinumele când se adun\ pe lâng\ unfoc [i apoi `[i strâng mai bine co-jocul).

E[ti consecvent, din câte v\d.De altfel, chiar [i anterior ace -lui interviu din 2005, afirmaic\ nu te intereseaz\ chiar atâtde mult s\ confirmi.

Da, a[a am spus [i a[a era. E pla-ca asta la debut, c\ s\-l vedem dac\confirm\. O prostie repetat\ cu mor -g\, ca aia cu oasele tari ale roman -cierului. O butad\ practic. O pri -me[te fiecare debutant, au auzit-oto]i de cel pu]in câteva ori. Ce s\confirmi `n fa]a cui? Dar dac\ d\ma[ina peste tine [i mori [i nu maiconfirmi? Apropo de aia cu oaseletari, am citit de curând c\ a ap\rutun fragment dintr-un jurnal ineditde-al lui Alexandru Mu[ina [i avea[i el ura asta pe butada cu oaseletari, ce coinciden]\. Dar nu-i de mi-rare, am vorbit de câteva ori maimult [i a fost perfect, m-am sim]itde parc\ eram pe teras\ cu b\ie]iimei de[tep]i. Mi-a povestit MariusIanu[ c\ s-au ntâlnit la un momentdat `ntr-un troleu aglomerat `n Bu-cure[ti, au tr\nc\nit, nu [tiu ce, [iapoi Mu[ina s-a dat jos mai repededecât Marius [i i-a strigat din u[\:„La revedere, Marius! {i s\ [tii c\scrii ni[te poezii foarte frumoase!“,[i Marius a mai r\mas vreo treista]ii s\ poarte stigma `ntr-un tro -leu aglomerat din Bucure[ti. Glu -ma asta m\ v\d foarte bine f\când-o[i eu. De altfel, ca s\ vezi pân\ undepot merge cu dragostea fa]\ deglume, pân\ mult mai jos mai exact,eram `n Ploie[ti, tot cu Marius,a[teptam s\ scoatem „Fracturi“din tipografie [i `ntre timp trebuianeap\rat s\ urin\m, dar unde? Amintrat `ntr-o policlinic\ [i, conformplanului, ne-am pref\ cut `ntâi c\ne uit\m la avizier, ca s\ ne stre-cur\m u[or apoi la toalet\, ca oa-meni veni]i cu o treab\ la doctor [icare, `n extensie, pot folosi toaleta,

dar eu nu m-am st\pânit [i i-amstrigat: „Uite, Marius, la venericepo]i s\ vii mar]i pân\ `n 12!“ [iatunci portarul a devenit atent [iMarius s-a uitat la mine: „{i acumunde urin\m, Ionu]?“. {i aveam cuadev\rat nevoie, `mi venea s\ m\uit [i eu la mine [i s\ m\ `ntreb:„Da, Ionu], acum unde?“. {i pri -vind pe geam `n fa]\ [i `n spate sevedea un bulevard cochet, parc\ ce-va cu platani?, cu trotuarul lucindnegru `n ploaia de octombrie, cir-culat de oameni de la munc\, detineri, de ma[ini `n dou\ sensuri...

Tot `n 2005 te `ntrebam „ce te`ndeamn\ s\ scrii?“ (AtunciIonu] Chiva a r\spuns: „Suntunii scriitori care `[i pun`ntrebarea asta. Orice scriitorare, ascuns sau mai pe fa]\,un anumit soi de fanatism, ce-va care-i spune «Trebuie s\scriu». E un impuls suficientde puternic. Nu [tiu `ns\ dece, pentru c\ b\nuiesc c\mul]i scriitori, ca [i cititoriilor, ar fi mult mai ferici]i dac\nu ar face asta, mai ales c\ exist\ suficiente mijloace deentertainment. Eu m-am apu-cat de scris de frica `nv\]\ -toarei mele, care b\tea r\u.Aceasta mi-a cerut, prin clase-le I-IV, o compunere. Apoi, amtot citit c\r]i, `n adolescen]\am avut prieteni pu]ini, fete [imai pu]ine. Stai dup\-masa `ncas\, plou\, bagi o poezie“.) Cesim]i `n 2014?

Nu [tiu, p\pu[\, s\ scriu e `nnatura mea, o fac ca animalele.That’s how I roll gen.

Declarai `n urm\ cu un dece-niu c\ `]i plac scriitorii cu ob-sesii. (La `ntrebarea care suntale lui, Chiva a r\spuns: „Da,am obsesiile mele. Am obsesiade a ur` tot ce `nseamn\ lite -ratur\ digresiv\, mi-e antipa -tic\. Nu suport c\r]ile `n carese face introspec]ie, se dezbatidei. ~mi r\mân str\ine, caproz\. {i mai am o obsesiegreu de exprimat: a unei anu-mite gravit\]i `n scris, dar nuuna impus\, agresiv\. Ca laPavese, el nu `]i spune nicio-dat\: «Fii atent c\ eu suntfoarte serios, vorbesc desprelucruri grave». Dar vezi astadin proz\. M\ gândesc la Sa -tele tale, pe care l-am recititde curând. E o chestie simpl\,pe care o sim]i. Lucrurile suntfoarte `n serios. ~n cele maibune pagini din Preda e la fel.Sunt numeroase feluri de aevada, prin ludic, s\ ai curajulde a `nfrunta posibilitatea dea fi penibil. Apoi a[ mai vreas\ scriu o carte cult\, ca Por-tocala mecanic\, dup\ carevin filmul, banii, femeile...“).

Te `ntreb din nou care suntACUM obsesiile tale?

Da, `mi plac a[a, obsesionali,repetitivi, monocorzi, ca poetul Ba-covia. Obsesiile mele, sunt plin deele, unele „mari“, altele „mici“, unele[tiute, de mine vreau s\ zic, [i al-tele nu. Uite, eram ieri pe Dis cu]iaSecret\ [i ì `ntreb pe b\ie]i: „B\ib\ie]i, deci am v\zut mai demult laTV un film despre Rimbaud, fran -]uzesc, [i la TV se numea simplu,Rimbaud, dar, desigur, nu exist\un film artistic numit Rimbaud [iatunci v\ `ntreb – care [tie un filmfran]uzesc despre Rimbaud `n care`l arat\ pe om de la etapa deja desuferin]e [i comer] [i abia la finalse face o scurt\ referire la poeziilescrise anterior?“. Mi-au spus c\ ammai `ntrebat [i acum un an [i c\r\spunsul e acela[i, nu, nu [timnimic despre c\catul t\u de film. ~]idai seama, eu periodic m\ gândescce film era \la [i m\ duc [i `ntreb [io s-o ]in a[a pân\ la moarte. Suntun b\iat tic\it, lucrurile trebuief\cute `ntr-o anumit\ ordine decând m\ scol, c\ altfel m\ sup\r, ob-sesiv-compulsiv cred c\ i zice. Alteobsesii le g\se[ti prin c\r]i, alcoo -lul, nu doar c\ se bea, dar ritmulmeu interior, al frazelor deci, e unul alcoolic. Repeti]ia cuvintelor`ntr-un paragraf, apoi `n dou\, `ntrei. Câteva culori. Mi[c\rile, ges-turile, am obsesia asta de a fi pe câtse poate de rupt discursiv. Deci nuse poate s\ nu fii discursiv deloc-de-loc, oamenii cred lucruri [i despreele ]in discursuri, dar am obsesiaasta s\ le tot sparg, cu un gest, cu omi[care de camer\. Ai v\zut une-ori la scriitorii ru[i cât vor be[te unpersonaj? Vine linia de dialog [i pe urm\ d\-i b\taie, uneori zece-dou\j’ de pagini, f\r\ jen\.

~n fine, ultima `ntrebare deatunci [i de acum: cum `]i veziviitorul literar? R\spunsult\u din 2005 a fost: „E cam `ndou\ feluri. Pân\ acum mi-lvedeam publicând relativ rar,bine, rar pentru literatura

român\. O luam u[or, f\r\grab\, `nc\ vreo trei, patruc\r]i de acelea[i dimensiuni.Dar, `n ultimul timp, a `nce -put s\ `mi apar\ [i gândul,`nfior\tor `n felul lui, c\ eposibil s\ nu mai scriu. Sau s\scriu poezii. Nu [tiu. Dar nici -odat\ n-am [tiut. Pân\ s\ `miapar\ cartea la Polirom n-amcrezut, nu m\ a[teptam `n niciun fel. Eram `ntr-un mâl din\sta, nici nu `mi d\dusem li-cen]a, eram loser, loser, defi -nitiv. Eram foarte aiurea. Vi sam s\ `mi apar\ cartea,sun\ a cli[eu, dar a[a era, numaic\ a fost [i pentru mine o sur-priz\ când am v\zut-o tip\ -rit\, când am fost ales s\ facpar te din colec]ia de proz\.Mi-ar pl\ cea, `mi dau seamaacum, s\ fiu redactor pe au-tori români la o editur\. M\gândesc c\ e foarte mi[to“.Dup\ aproape zece ani, putemad\uga [i extensia: cum `]ivezi [i trecutul?

{i n-a fost a[a cum am zis???Mult timp n-am mai scris, poeziiam scris, trei c\r]i am scris, la a pa-tra scriu, deci toate-n una, pe scurtNostradamus. Dar m-am obi[nuitcu asta, c\-s Nostradamus, v\d lu-cruri viitoare sau [tiu lucruri pecare nu am cum s\ le [tiu – eram totpe Discu]ia Secret\ [i Hit Grrl, ofat\ foarte inteligent\ [i talentat\, a`ncercat iar s\ ne spun\ cu tragediahamsterilor, pentru c\ pân\ atuncinu o l\sasem. ~n fine, o las, [i apuc\s\ ne spun\ c\ i-a adus la hamsterfemel\ s\-i `mperecheze [i au f\cutpui. {i i-au mâncat, i-o tai laconic.A[a era. A mutat femela cu câ]ivapui r\ma[i. {i i-a futut, vin tot eu casabia lui Damocles. {i, `ntr-adev\r,`n terarium ap\ruse o serie nou\de pui. Nostradamus, ascult\ ce-]izic. (Lavinia Brani[te era scârbit\4ever, c\ ce e mai groaznic decât omam\ care-[i m\nânc\ puiul, [iatunci am avansat ideea cu puiulcare `[i m\nânc\ mama, dar nuaveam dreptate.)

Tatonarea universului deco[mar existen]ial al unui c\]el

De ce ai considerat c\ povestirea „Boddah speriat“, inclus\ `ncele 13 din noua ta carte, trebuie s\ dea [i titlul volumului?

Suna bine ca titlu, m-am consultat [i cu editura [i a r\mas a[a. {inici nu-i o povestire a[a de rea, e tatonarea universului de co[mar existen]ial (spaime, repeti]ie, confort) al unui c\]el, un ciob\nesc aus-tralian aici. {i mai este despre limbaj, despre bridge-uri de comuni-care, confuzii etc. Altfel, Boddah era prietenul imaginar al lui tataeKurt Cobain, `n copil\rie d\dea vina pe el când f\cea prostii, [i cânda f\cut ultima tr\znaie din via]a sa, tot lui i-a scris.


10 » carte

PE SCURT

Florin Irimia

~n Londra acelora[i ani, ThomasFoley, un tân\r [i modest angajat alBiroului Central de Informa]ii, seapropie [i el, dar f\r\ s\ [tie, de unmoment de cotitur\ `n via]\, unuldin acele momente când toate deci-ziile pe care le-ai luat par dintr-o -dat\ gre[ite [i alte oportunit\]i, lacare pân\ atunci nici nu te gândeai,se `nf\]i[eaz\ mai realizabile caoricând.

La prima vedere, Thomas ar pu-tea fi un b\rbat de invidiat. Locu-ie[te `ntr-o suburbie a marii metro-pole, are o slujb\ suficient de binepl\tit\, colegele din birou `nc\ semai ceart\ pe tema asem\n\rii luifie cu Gary Cooper, fie cu Dirk Bo-garte, iar când se `ntoarce acas\, `la[teapt\ o so]ie tân\r\ [i dr\gu]\care nu demult i-a n\scut o feti]\.Cu toate acestea, la o analiz\ maiam\nun]it\, ne d\m seama c\ lu-crurile nu sunt chiar atât de roz...~n primul rând, Thomas nu se d\ n

vânt dup\ Londra, `n al doilearând, atribu]iile sale constau dinscrierea de bro[uri despre s\n\ta-tea [i siguran]a publice, desprecum trebuie s\ travers\m strada [icum s\ avem grij\ s\ nu r\spândimgripa când suntem bolnavi [i alteasemenea lucruri, care cu greu arputea stârni admira]ia cuiva. ~n altreilea rând, Thomas nu e convinsc\ [i-a dorit o so]ie [i-un copil, de[islujba nu-l las\ s\ se gândeasc\prea mult la acest din urm\ aspect.Uneori se `ntreab\ dac\ n-ar puteaface mai mult, dac\ n-ar trebui s\aib\ preten]ii mai mari de la via]\,alteori, simte c\, dimpotriv\, aajuns chiar prea departe pentruunul ca el. ~ntr-adev\r, stima de si-ne [i acea predispozi]ie, foarte pro-nun]at\ la al]ii, de a (se auto)pro-mova nu reprezint\ punctele forteale lui Thomas.

Tocmai de aceea, nu trebuie s\ne mire surprinderea lui `n ziua `ncare i se propune s\ fac\ parte dindelega]ia care va merge la Bruxelles

pentru a se ocupa de pavilionul ex-pozi]ional al Marii Britanii. Ce-l fa-ce pe el atât de potrivit pentru oasemenea `ns\rcinare? Cu ce esteel mai breaz decât al]ii pentru a i seoferi o asemenea oportunitate?~ntreb\rile nu sunt chiar lipsite detemei. Atuurile sale par s\ fie alteledecât meritele profesionale. Estel\udat, f\r\ ndoial\, pentru contri-bu]ia sa important\ `n cadrul Bi-roului, unde lucreaz\ de 14 ani,pentru faptul de a fi reu[it s\ se des-curce `n via]\ pe cont propriu, darmai greu par s\ atârne originea sabelgian\ (mama sa este de pe lâng\Bruxelles) [i faptul c\ tat\l s\u este(„a fost“, `[i corecteaz\ Thomas su-periorii, pentru c\ a murit de cu-rând) hangiu, acest fapt `n direct\leg\tur\ cu viitoarea responsabili-tate a lui Thomas la Expo ’58, aceeade a supraveghea `ntreaga activita-te a pub-ului Britannia, ce se do -re[te a fi mândria Coroanei `n ma-terie de ospitalitate, bere brun\ [inelipsitul fish-n-chips.

La cei treizeci [i doi de ani ai s\i,Thomas este un naiv `n materie desecrete de stat, activit\]i de spionaj[i contra-spionaj, fuziune nuclear\[i alte asemenea chestiuni, chiardac\ lucreaz\ pentru Birou. Evi-dent, aceasta este, de fapt, recoman-darea lui cea mai solid\ – naivita-tea. ~n spatele „bunei `n]elegeri [icooper\ri dintre popoare“ se as-cund, ca `ntotdeauna, rivalit\]ileideologice tipice R\zboiului Rece,uneori cu incredibile repercusiuniasupra bunului mers al planetei,iar o expozi]ie de anvergura aceste-ia reprezint\ arena ideal\ pentruca ele s\ `nfrunte din nou. Doar c\tân\rul nostru va fi atras n aceast\`nfruntare f\r\ s\-[i dea seama [i-[i

va duce la `ndeplinire misiuneaf\r\ s\ fie foarte con[tient c\ i s-aatribuit una. Mai mult decât atât,din cauza ei (a naivit\]ii, a misiu-nii), dar [i a unei doze de confor-mism [i re]inere, tipic englezeasc\,Thomas `[i va rata, f\r\ doar [ipoate, propriul destin, alegând, `npofida tuturor instinctelor care-ispuneau c\ face o gre[eal\, s\-[i re-prime dragostea pentru Anneke, otân\r\ belgianc\ pe care o va cu-noa[te la Expozi]ie [i cu care vatr\i o intens\, dar foarte scurt\ po-veste de dragoste. Peste ani, pestemul]i ani, când va fi deja v\duv, lasfâr[itul unui mariaj anost [i ba-nal, o va c\uta din nou, numai c\atunci va fi deja prea târziu...

Cum s\ ratezi [ansa de a deveni altcineva

Expo ’58 este un roman care merit\citit din mai multe motive. O dat\pentru abilitatea lui Coe de a re-crea o lume apus\, `n care igno-ran]a [i/sau inocen]a tipice lui Fo-ley erau, de fapt, valabile pentru`ntreaga societate (una `n care, deexemplu, fumatul se recomand\gravidelor pentru a le mai calmadin stresul de a purta sarcina), dar`n care cinismul [i deziluzia con-temporane nu-[i aveau locul, `n ca-re oamenii `nc\ mai puteau n\ -d\jdui la o lume mai bun\ f\r\ s\par\ stupizi din cauza asta. Apoi,pentru umorul s\u englezesc, sub-til, fin [i ironic, care se combin\aici cu o nostalgie omniprezent\pentru ni[te vremuri mai simple,poate chiar mai frumoase (de[i nuchiar lipsite de anxiet\]i) [i, nu `nultimul rând, pentru c\, dincolo deintriga tipic\ unui roman de spionaj

[i de o anumit\ `nc\rc\tur\ speci-fic\ romanului de moravuri (ambe-le motive de sine st\t\toare pentruamatorii de gen), Expo ’58 se reco-mand\ pân\ la urm\ a fi o cartedespre felul `n care, uneori, nerat\m [ansele de a deveni altcinevapentru c\, din diverse motive, une-le `ntemeiate, altele mai pu]in, nuputem s\ ne dezb\r\m de ceea cesuntem deja. O situa]ie care nu sepoate rezolva prea u[or... dar citindcartea, m\car ne d\m seama c\ nusuntem singuri. Nu c\ asta ar re-prezenta neap\rat o consolare, darcu siguran]\ reprezint\ o confir-mare. Aceea c\ literatura de calita-te ne propune adesea `n personaje-le ei slabe (moral, caracterial)`ntruchip\ri de o for]\ impresio-nant\ a ceea ce-nseamn\ energiacreatoare a unui autor. ~n cazul defa]\, Jonathan Coe.

Jonathan Coe, Expo ’58, traducere din limba englez\ [i note de NadineVl\descu [i Sanda Watt, colec]ia„Biblioteca Polirom. Actual“, EdituraPolirom, 2014

~n 1958, Bruxelles-ul organiza cea mai mare expozi]ieuniversal\ de dup\ cel de-Al Doilea R\zboi Mondial,„`ntr-un moment `n care na]iunile europene implicate`n acea conflagra]ie se apropiau [i mai mult decooperarea pa[nic\ [i chiar de unificare – [i asta `ntr-oepoc\ `n care, pe de alt\ parte, tensiunile politicedintre NATO [i ]\rile blocului sovietic ajunseser\ laapogeu“.

Alegeri

Norman Manea `n România~n perioada 30 aprilie-18 mai 2014, NormanManea, unul dintre cei mai aprecia]i proza-tori [i esei[ti români [i cel mai tradus autorde limb\ român\, se va afla `n România pen-tru mai multe ntâlniri cu cititorii, cu prilejullans\rii volumului Plicuri [i portrete, edi]iaa II-a, rev\zut\ [i ad\ugit\, ap\rut de curândla Editura Polirom.

Norman Manea, laureat al mai multor pre-mii interna]ionale [i favorit `n ultimii ani laPremiul Nobel pentru Literatur\, al\turi descriitori precum Philip Roth sau Haruki Mu-rakami, `[i va `ntâlni cititorii din Sighi[oara,Bra[ov, Sibiu, Arad, Timi[oara, Bucure[ti.

Program de evenimente:– Sighi[oara: Norman Manea la Turnirul scriitorilorMiercuri, 30 aprilie, 14.00, Sala Baroc\ a

Prim\rieiLansarea volumului Plicuri [i portrete,

edi]ia a II-a; prezint\ Paul Cernat

Lansarea volumului Norman Manea –departe [i aproape, coord. Iulian Boldea [iClau diu Turcu[, Editura Arhipelag XXI

Seminar: Despre memorie [imulticultura litate

Moderatori: Carmen Mu[at, Ovidiu{imon ca

– Bra[ovNorman Manea la Universitatea

Transilvania din Bra[ovLuni, 5 mai, ora 11.00, Centrul Multicul-

tural al Universit\]ii TransilvaniaDezbatere pe tema „Limba exilat\ [i epis-

tolele ei“Proiec]ia filmului Exilul – un colaj. Nor-

man Manea `n dialog cu Andrei Ujic\Invita]i: Adrian L\c\tu[, Rodica Ilie,

Caius Dobrescu~ntâlnire cu cititorii la Libr\ria

„{t. O Iosif“Luni, 5 mai, ora 17.00Lansarea volumului Plicuri [i portrete,

edi]ia a II-a (Polirom, 2014){edin]\ de autografeParticip\, al\turi de autor: Adrian L\c\ -

tu[, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

– SibiuNorman Manea la Universitatea

„Lucian Blaga“ SibiuMar]i, 6 mai, ora 14.00, `n Aula Magna a

Bibliotecii Central Universitare (str. LucianBlaga nr. 2A)

Dezbatere pe tema „Limba exilat\ [i epis-tolele ei“

Proiec]ia filmului Exilul – un colaj. Nor-man Manea `n dialog cu Andrei Ujic\

Invita]i: Andrei Terian, Radu Vancu, Dra-go[ Varga

– Arad~ntâlnire cu cititorii la Prim\ria AradJoi, 8 mai, ora 17.00, `n Sala Regele Ferdi-

nand a Prim\riei Municipiului AradLansarea volumului Plicuri [i portrete,

edi]ia a II-a (Polirom, 2014){edin]\ de autografeParticip\, al\turi de autor: Gheorghe Mo-

cu]a, Vasile DanAmfitrion: Gheorghe Falc\– Timi[oara Norman Manea la Universitatea de Vest

din Timi[oaraVineri, 9 mai, ora 13.00, Amfiteatrul A.12Dezbatere pe tema „Limba exilat\ [i

epistolele ei“


Moderatoare: Otilia Hede[an~ntâlnire cu cititorii la Libr\ria

„Cartea de Nisip“Vineri, 9 mai, ora 18.00Lansarea volumului Plicuri [i portrete,

edi ]ia a II-a (Polirom, 2014){edin]\ de autografeParticip\, al\turi de autor: Adriana Ba -

be]i, Alexandru Oravi]an– Bucure[tiNorman Manea la Conferin]ele TNBDuminic\, 18 mai, ora 11.00, Sala mic\ a

Teatrului Na]ional Bucure[tiConferin]\ pe tema „Limba exilat\“Norman Manea la Biblioteca Na]ional\Dezbatere pe tema „Limba exilat\ [i epis-

tolele ei“, `n parteneriat cu revista „Obser-vator cultural“


Miercuri, 14 mai, ora 17.00, Sala „MirceaVulc\nescu“

Invita]i: Carmen Mu[at, Simona Sora,Claudiu Turcu[, Elena T`rziman

Moderator: Ovidiu {imonca


opinii « 11

Bustul lui P\unescu,comunismul idealizat [i interesul electoral

George Onofrei

„Ziarul de Ia[i“ a generat ns\ o dez-batere foarte corect\ `n privin]a ne-voii de bust p\unescian resim ]it\ cao iluminare de subprefect [i de vice-primar – `n num\rul de joi, 24 apri-lie. {i foarte bine primit\, a[ ad\u -ga, de o bun\ parte a oamenilor decultur\ ie[eni. ~n aceea[i s\pt\ mâ -n\ `n care Ponta mergea la inunda -]ii `n Teleorman [i lansa de-acumcelebrul refren „f\, Doin\!“, la Ia[iscorneala cu bustul bardului de laBârca reu[ea s\ genereze revolt\,fapt, s\ o recunoa[tem, foarte str\inpe aceste meleaguri `n ultimii ani.„Un vice s\rac cu duhul face strate-gia cultural\ a Ia[ului“ a fost supra-titlul textului principal care tratasubiectul amintit, c\ruia i s-au maiad\ugat [i alte lu\ri de pozi]ie n pa-ginile de opinie. Un cunoscut edito-rialist [i politolog al aceleia[i publi-ca]ii `mi spunea deu n\zi c\ se gân-de[te foarte serios ca dup\ foartemul]i ani `n care a abordat exclusivteme de politic\ extern\ s\ revin\ [ila teme bahluiene, revoltat din ace-la[i motiv.

Cum despre „personalitatea luiP\unescu“ s-au spus [i s-au scris

foarte multe lucruri s\pt\mânaaceasta de c\tre persoanele potrivi-te, m-a[ m\rgini s\ comentez pu]inpe marginea supratitlului din „Zia-rul de Ia[i“. Nu neap\rat un vices\rac cu duhul face strategia cultu-ral\ a Ia[ului, nici m\car el nu o fa-ce, pentru simplul motiv c\ de astanu se ocup\ absolut nimeni – [i astanu de azi, de ieri. Toate lozincile le-gate de candidatura pentru CapitalaCultural\ European\ p\lesc `n fa]arealit\]ii. Nu vreau s\ `mi imaginezce amuzament e pe la Cluj, Timi[oara(ori chiar Craiova!) la auzul ambi]ii-lor Ia[ului, dar `n treb, retoric, ce [icât [tiu ie[enii despre viitorul par-curs cultural european al ora[ului`n care tr\iesc.

Apoi, vicele nu a scos porumbelul(sau a „z\mislit“ oul de aur, depindede pozi]ia pe care te afli) pentru c\ segânde[te la vreun viitor cultural alurbei, ci pentru c\ a [tiut c\ `n felulacesta va vorbi pe limba electoratu-lui s\u. ~n toate studiile despre con-sumul cultural, la capitolul scriitoricunoscu]i apar, ca `ntr-o saraband\,nume precum Creang\, P\unescu,Shakespeare, Eminescu sau SandraBrown. Sigur c\ pentru „popor“Adrian P\u nescu e un nume de mare

fal\ na ]io nal\, „un poet care va de-veni `n timp mai mare [i decât Emi-nescu“, „un mare patriot“, „un ge-niu“ (selec]iuni din comentariilepostate la finalul articolului citat maisus, pe site-ul „Ziarului de Ia[i“).A[adar, e doar incon[tien]\ cultu-ral\, dar mult\ con[tiin]\ electoral\:amintirea cenaclului „Fla c\ra“,chiar [i comunismul românesc, celidealizat, `n care „te duceai `n con-cediu [i te mai `ntorceai [i cu bani“,„`]i d\dea o cas\ [i un servici“ etc.,`nc\ mai pot aduce voturi cui do -re[te s\ [i le mai revendice. {i nu v\`ngrijora]i, o fac cu mult\ seni n\ -tate [i politicieni mai tineri. Chiars\pt\ mâna aceast\ un domn sena-tor de Bârlad se recuno[tea senin...comunist. Banda: „Sunt un pesedistade v\rat [i nu m\ dezic de calitateamea de membru de partid [i nici destruc tura mea socialist\ [i chiar, demulte ori, comunist\. Cine are cevade comentat s\ vin\ s\-mi contraar-gumenteze. Da, recunosc c\ sunt

comunist. Dar un comunist luminat,unul care accept\ armonia social\[i nu are `n programul s\u politiclupta de clas\“, a spus Adrian Solo-mon, citat de cotidianul local „Vre-mea Nou\“.

S\ mai preciz\m c\ toat\ dezba-terea despre amplasarea unui noubust are loc `n ora[ul Ia[i, `n careacum un an au fost furate din ParculCopou altele trei mai vechi (Cipri anPorumbescu, Barbu {tef\ nes cu De-lavrancea [i Nicolae Gane) pentru afi valorificate la „fier vechi“?

~n final, vin cu o propunere: s\ sefac\ bustul lui P\unescu repede. Iarla inaugurarea sa propun s\ cântePaul Surugiu alias Fuego (sau in-vers), care, se [tie, era preferatul luiGrigore Vieru, care Grigore Vieru,se [tie, era prieten cu P\unescu. {ipoate vine chiar [i bardul de la Bâr-ca, doar a mai fost trecut la Ia[i `nlista oficial\ a invita]ilor unui festi-val (de „spiritism“?), la vreun andup\ ce trecuse la cele ve[nice.

Nici bine nu a trecut Pa[tele, c\ un nou subiect a aprins, cel pu]in la Ia[i, spiritele. Subprefectuljude]ului `mpreun\ cu unul dintre viceprimariiora[ului s-au pus pe treab\ imediat dup\ scurtavacan]\: au promis s\ „ctitoreasc\“ un bust alpoetului Adrian P\unescu, `n preajma teiului luiEminescu din Parcul Copou. A[ fi trecut subiectulla capitolul „`nc\ o prostioar\“ din Târgul Ie[ilor,convins fiind c\ pu]ini vor fi la num\r ceiultragia]i de gogom\nia edilitar\ amintit\. Dac\masacrarea teilor de pe Bulevardul {tefan celMare [i transformarea acestuia `n teren virangarnisit cu iepuri pantagruelici [i capcane pentrutocurile doamnelor [i domni[oarelor nu au adunatmai mult de 100 de protestatari `n zilele bune, dece glorificarea post-mortem a poetului de curteal Ceau[e[tilor s-ar fi putut transforma `n subiectde pres\ sau de dezbateri, fie ele [i `n mediulintelectual?

FOTO

: And

rei D

`sc\

FOTO

: And

rei D

`sc\

FOTO

: And

rei D

`sc\


12 » avanpremier\

– Fragment –

E deja 16 decembrie [i am ajuns`ntr-un moment important. ~ntr-unmoment foarte important. 16 DE-CEMBRIE. De fapt, de aici `naintechestiunea se schimb\. Se schimb\semnificativ `n p\r]ile ei esen]iale.Dar asta nu `nseamn\ c\ eu sauvreunul dintre noi avem o cât demic\ idee cât de mult, sau cum, saude ce. ~n acest moment, sunt f\cutmai mult din praful de c\rbune pecare `l desc\rc\m de pe rampele fe-roviare direct din vagoane, ca s\`nc\lzim dormitoarele mai mult cuideea c\ avem un combustibil decâtcu combustibilul propriu-zis. Suntf\cut din detergentul neconvin -g\tor cu care, `n ziua `n care sun-tem trimi[i s\ facem de serviciu labuc\t\rie, `ncerc\m s\ sp\l\m pejos cantina ost\[easc\, gonind [o -bolanii de sub cazanele enorme `ncare b\g\m apoi acelea[i cârpe, cas\ frec\m stratul unsuros de pe pe-re]ii de inox, `nainte s\ fierbem `nele ceaiul pentru cin\ – primim asi-gur\ri c\ e o practic\ uzual\, a[a c\s\ l\s\m mutrele. Sunt f\cut din di-mine]i chioare de instruc]ie, dinigien\ precar\, din ture de planton`n care lustruiesc bocancii camara-zilor, n\uc de somn, `n timp ce ca-poralul de serviciu adun\ g\rzilespectrale [i zgribulite din posturilede la depozitul de muni]ie, de la par-cul auto [i de la gardul vestic al ba-teriei. Sunt f\cut dintr-o serie deamenin]\ri [i promisiuni din par-tea veteranilor – unele se mplinesc,altele nu. Sunt f\cut deci din umi-lin]e caraghioase care pân\ la urm\devin o rutin\. Toate astea `n timpce discut\m anumite lucruri despreblugi sau m\rci de haine al c\ror

nume e cap\tul `ndep\rtat al funieipe care ne c\]\r\m n fiecare zi, saudespre INXS [i despre Duran Du-ran, sau despre o caset\ video cu unfilm cu Mickey Rourke, sau despreo mul]ime de alte chestii. Nu-mi eu[or s\ m\ ab]in s\ povestesc ce amv\zut `n excursia din Cehoslovacia(magazine `n care miracolul co mer - ]ului func]ioneaz\), de[i la un mo-ment dat, `n toiul unei discu]ii, cândfrec\m cimentul closetelor cu ni[tem\turi tocite, men]ionez `n treac\tepisodul de la sfâr[itul verii, ca pe unelement exotic care `mi confer\ unanumit statut.

|[tia suntem noi craiovenii, ca-re avem o cultur\ comun\ `n acestsens, [i uneori la discu]ii se al\tur\[i al]i r\cani, care cunosc subiectul.Iar cei care nu-l cunosc se uit\ lanoi ca la ni[te animale ciudate. Ae-rul tulburat al lui Patrana m\ faces\ cred c\ tr\ie[te cu senza]ia c\ noine-am n\scut pe alt\ planet\. Noicredem c\ el s-a n\scut ntr-un fundde lume neatins de civiliza]ia seco-lului `n care tr\im, chiar [i a[a,strecurat\ printr-un gard de fier [isârm\ ghimpat\. Natura uman\ ecomplex\, iar aceast\ societate no-bil\ scoate `n eviden]\ diferen]ele.

Nu, n nici un caz nu sunt un per-sonaj din ecranizarea propriei melevie]i. Ci sunt chiar eu, prins `ntr-orealitate sordid\, care nu poate fiecranizat\ onest, f\r\ mici `nflori-turi cinematografice.

Dar exist\ realit\]i, iar n miezullor alte realit\]i, [i tot acest ghem e,de fapt, doar o parte din miezul alteirealit\]i. Iar `ntre ele exist\ u[i,unele deschise, altele `nchise. Cându[ile sunt deschise, po]i s\ vezi din -tr-o realitate `ntr-alta. Po]i s\ vezi,dar se poate `ntâmpla s\ nu po]i`n]elege, pentru c\ `]i lipse[te ceva.Bine c\ m\car u[a e deschis\. Ai o[ans\. Dar dac\ u[a e `nchis\? Ba,mai mult, e nchis\ cu bun\ [tiin]\?Iat\! Exist\ aceast\ u[\ care dac\ arfi deschis\ am [ti cu to]ii c\ ~ntâiulFiu al Poporului a cam c\cat-o. Cupu]in timp `n ur m\, Gorbaciov l-atras de mânec\, o ultim\ `ncercarede a-l trezi la realitate – ai grij\ ce

faci cu poporul t\u, c\ nu e bine. Oc-cidentul, `n ochii c\ruia a trecutdrept un rebel din blocul estic [i unaliat `mpotriva sovieticilor, i-a datdrumul de mult din bra]e – reginaAngliei nu-l mai leag\n\ `n c\ru]aei de aur, iar pe peluza din fa]a Ca-sei Albe `n mod sigur nu mai are ces\ caute. ~]i vine greu s\ crezi c\aceste lucruri s-au `ntâmplat (ce-arputea s\ caute un asemenea mon -stru `n asemenea locuri?); [i ca s\nu mai intr\m `n alte am\nute, pu-tem s\ reducem povestea la vecheaei esen]\ popular\: nu de pu]ine ori,politica e o curv\ – chiar [i la scar\planetar\. Se pare c\ nici Securita-tea care l-a slujit orbe[te atâ]ia aninu-l mai sprijin\. Oamenii cei mai fi-deli ai regimului [i-au f\cut prin spa-tele lui ni[te socoteli, [i-au dat seamac\ vremurile se schimb\ – capitalis-mul bate insistent la u[\ [i n-o s\r\mân\ atârna]i de ideile unui psi-hopat care nu poate s\ `n]eleag\ c\ emai mult strigoi decât om.

*

Pe 16 decembrie, sâmb\t\, lucru-rile o iau la vale iremediabil. {i, a[acum se `ntâmpl\ de multe ori, por-nesc de unde nu te a[tep]i. LaTimi[oara se produce o mani fes -ta]ie spontan\ de sus]inere pentrupastorul reformat László Tökés, ca-re se afl\ `n conflict cu auto rit\]ilecomuniste. ~n urm\ cu câteva luni,opiniile sale critice la adresa luiCeau[escu au spintecat eterul cuajutorul postului de radio EuropaLiber\, `nsufle]ind inimile sutelorde mii de ascult\tori clandestini – adevenit astfel un element du[m\ -nos, un personaj indezirabil pentruRegim. Pentru c\ nu poate fi supri-mat direct, autorit\]ile se hot\r\scs\-l `ndep\rteze, astfel c\ ì aran-jeaz\ o str\mutare for]at\ `ntr-unfund de lume, unde ar putea deveniuitare – i se creeaz\ condi]ii prielni-ce pentru o dispari]ie anonim\.

Dar evacuarea pastorului din pa-rohie nu se produce cu discre]ia pecare oficialii [i-o doresc. Ba, maimult, se pare c\ nu se poate produ-ce deloc, Tökés e ap\rat de o mas\aparent inofensiv\ de oameni, darvociferant\, care ì str\juiesc lo-cuin]a. Când primarul Timi[oareiapare pentru a l\muri lucrurile, e`ntâmpinat cu huiduieli – din sânulgrupului de oameni agita]i se audchiar [i câteva lozinci anticomunis-te. Pare o situa]ie minor\, dar cupoten]ial. ~n orice caz, e ceva ne-obi[nuit `n rezisten]a acestor oa-meni. Grupului ini]ial de enoria[i ise adaug\ al]i localnici. Chiar dac\motivele acestui protest nu suntfoarte clare pentru toat\ lumea,

mul]i nu cunosc `ntregul substrat,cineva se `mpotrive[te cu curaj au-torit\]ilor, `n strad\ – pare un mo-tiv suficient. E adus\ o ma[in\ depompieri, cu care oficialii sper\ c\pot calma spiritele. Foarte curând,ma[ina de pompieri devine neope-ra]ional\, demonstran]ii au r\stur-nat-o, furia [i num\rul lor cresc.Momentul acumuleaz\ o tensiunecare se pare c\ nu poate fi dezamor-sat\ u[or, iar mesajul acestor oa-meni nu mai e inofensiv. Ie[irea dinpasivitate se produce spre orele se-rii, când autorit\]ile decid c\ e mo-mentul s\ foloseasc\ ame nin ]areafor]ei. Sunt aduse câteva deta [a -mente de mili]ie [i alte ma[ini depompieri. Sediul Jude]ean de Par-tid Timi[ devine un fel de cartier ge-neral de unde se iau decizii de `n\ -bu[ire a r\zvr\tirii care e pe cale s\se produc\. Dup\ o scurt\ ciocnirecu scutierii mili]iei, protestatariicare nu contenesc s\ se nmul ]eas c\`ncep s\ se `mpr\[tie pe bulevarde`n grupuri care strig\ lozinci anti-comuniste, cer libertate [i `nde p\r -tarea lui Ceau[escu. Pâ n\ spre mie-zul nop]ii, for]ele de ordine se `n -mul ]esc la rândul lor, sunt scoase nstrad\ tancuri [i armata patruleaz\str\zile. Au loc violen]e, sunt spartevitrinele unor magazine [i incen-diate `nsemnele puterii comuniste,câteva din gre oaiele vehicule mili-tare sunt atrase `n zone unde r\ -mân blocate, unele dintre ele suntincendiate. Se produce un fenomenclasic: amenin ]area na[te r\spuns,violen]a na[te violen]\. ~n sfâr[it, se

`ntâmpl\. Libertate! Jos Comunis-mul! Democra]ie! se aude din ce `nce mai r\spicat din centrul ora[ului[i din cartierele apropiate; c\mine-le studen]e[ti explodeaz\, au loc [imai multe violen]e, protestul ia am-ploare. For]ele de ordine nu fac fa]\,Timi[oara url\. Spre orele dimi ne -]ii, autorit\]ile `n]eleg c\ au o pro -ble m\ mai mare decât se a[teptau.Rezisten]a cu care locuitorii Timi -[oarei au r\spuns `ncer c\rii de su-primare a revoltei [i dimensiunilela care a ajuns protestul ini]ial i spe-rie. Bilan]ul f\r\ precedent e gr\i tor:sunt operate n jur de 200 de arest\ri.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanul1989 de Adrian Buz, careva ap\rea `n curând `ncolec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

Adrian Buz — 1989

CARTEA

~n România anului 1989, via]ade zi cu zi `nseamn\ mai alesfric\, lipsuri, uniformizare,com promisuri, umilin]e. R\ul[i urâtul sunt dominanteleEpocii de Aur, dar nu totul ester\u [i urât. Chiar [i `n armataregimului, loc al absurdului [iabrutiz\rii, pentru c\ exist\ ti-neri, exist\ [i visuri, dorin]a dea tr\i altfel. Revolu]ia va `n -sem na o izbucnire la suprafa]\a acestui [uvoi al vie]ii ascun-se, cu toate bunele [i relele pecare le antreneaz\. Pe fundalulacestei perioade de fr\mânt\ri,protagonistul romanului se`ntoarce cu gândul la anii tine-re]ii r\zvr\tite, rememorândpentru a `n]elege...

AUTORUL

Adrian Buz (n. 1971, Craiova) este absolvent al Facult\]ii de litere dinCraiova. Volume publicate: Ultimul capitol (proze), Editura Ma[inade scris, 2001 (premiul revistei „România literar\“ pentru debut), Zi-dul moale (proze), Editura Polirom, 2005. Traduc\tor de literatur\american\ – a tradus din William Burroughs, John Dos Passos,Hunter Thompson, Bret Easton Ellis, Hubert Shelby, Dave Eggers,Augusten Burroughs. Editor-coordonator al colec]iei „Byblos“ la Edi -tura Curtea Veche n anii 2009-2010. Este prezent n presa cultural\ in-print sau online („Ramuri“, „România literar\“, „Noua literatur\“,Liternet, „Respiro“) cu proze, eseuri, studii sau traduceri.

Acum o vreme, am f\cut un dialogmai pu]in obi[nuit cu un scriitorromân, pentru portalul LiterNet.

LiterNet tocmai aniversase zeceani de existen]\; [i m-am gândit c\proiectul acestui tip de convorbiri„`n timp real“, cu câte o rund\ n fie-care s\pt\mân\ [i cu comentarii pecare cititorii s\ le poat\ face la fieca-re dintre runde se potrive[te destulde bine cu un portal de internet.

L-am invitat s\ fie – `n acest fel –scriitorul lunii noiembrie pe un au-tor de o originalitate frapant\, darale c\rui apari]ii publice sunt maipu]in frecvente decât ale altora.Scriitorul meu, spre deosebire descriitorul nostru generic, are chiarfaima nso]itoare de a fi un tip c\ru-ia nu-i place s\ ias\ „pe pia]\“: unins retractil, autoizolat `ntr-un turnde filde[ de unic\ folosin]\. Desprescriitorul meu s-a tot spus, de-a lungul

anilor, c\ este un autor low profile,ceea ce nu se poate afirma desprecolegi ai lui de breasl\, afla]i pe bu-zele tuturor – [i care `ncearc\ dinr\sputeri s\-[i p\streze acest statut.

Mai sunt [i alte diferen]e `ntrescriitorul meu [i scriitorii no[tri.Scriitorul meu nu ntârzie niciodat\la o `ntâlnire. E de o feroce punctua-litate. ~[i respect\ cu scrupulozitatedeadline-ul. Când ]i d\ r\spunsul ([i]i-l d\ exact când ]i l-a promis), aces-ta este impecabil scris [i redactat.

~ntre dou\ r\spunsuri la inter-viul meu, au `nc\put o gr\mad\ deglume, tachin\ri reciproce, bârfesuculente – ceea ce `ntâlnim [i lamul]i al]i scriitori români. Darscriitorul meu, spre deosebire deace[tia, nu confund\ planurile. N-afost glume] atunci când trebuia s\fie serios; [i nu mi-a spus, de pild\,„Nu ]i-am trimis runda 3 la termen;ce poant\ bun\!“.

Umorul lui este formidabil, darcupleaz\ cu un profesionalism cumrareori g\se[ti `n lumea noastr\ li-terar\. Scriitorul meu e un adev\ ratmaniac al corecturii, cizel\rii, per-fec]ion\rii textului pân\ la nuan]anuan]ei [i detaliul detaliului. N-a`n]eles niciodat\ adev\rul vorbeiaceleia române[ti, care [i pe minem\ las\ vis\tor: „Merge [i-a[a...“.

Pentru scriitorul meu, „nu mer-ge [i-a[a“. Merge a[a: „Refac multorice scriu. De opt ori r\spunsul laacest interviu, de pild\. Dup\ pri-ma variant\ – cea `n care-mi per-mit s\ scriu fluent – urmeaz\ statulpe gânduri `n pozi]ie Hamangia desector, oriunde m-a[ afla reflectezcontinuu la câte o expresie, la câtedou\, le g\sesc variante mai bune,m\ duc [i le inserez `n text, apoiprintez `ntreaga povestire sau ce e,pentru c\ o recitesc doar pentruacel, uneori, unic cuvânt schimbat,ca s\ v\d cum se aude n ansamblulpartiturii, s\ m\ asigur dac-a fostbine c\ am implantat acel sunetnou, apoi mi apare-n medita]ie sau`n alt\ parte altceva, o alt\ vocabul\,mai potrivit\, o scriu [i printez, peurm\ am impresia c\-i de prisos ofraz\ `ntreag\, o tai [i printez, sau

c\ se impune s\ adaug ceva, adaug[i printez, imprimatul fiind un obi-cei de care nu pot sc\pa, nu v\dniciodat\ pe monitor `ntregul `nforma final\, am nevoie de hârtie, eo chestie legat\ de creier [i ochi. Aimei sunt c\prui“.

Când nu rescrie, de opt ori, r\s -punsul la un interviu pentru Liter-Net, scriitorul meu cite[te, ascult\mu zic\, vede filme, se uit\ la meciuride tenis, se tot ironizeaz\ cu b\ iatullui, pe care-l divinizeaz\. Lite raturae esen]ial\ pentru el, dar nu a pus-o`n centrul unei existen]e din caretoate celelalte lucruri s\ dispar\ – [icelelalte fiin]e s\ se estompeze. Scri i - torul meu este, sub acest raport,sub aceast\ sum\ de raporturi, unom „obi[nuit“, adic\ bogat.

Evident, ca pe majoritatea scrii-torilor români, banii nu-l dau afar\din cas\. Dimpotriv\. Munce[te caredactor de carte la o editur\ ce sebazeaz\ pe flerul [i aten]ia lui. A ci-tit mii de pagini ale altora, f\cândobserva]ii pe text [i referate deta-liate. Neputând tr\i din scrisul pro-priu, munce[te mult, f\r\ s\ seplâng\, pentru co[ul zilnic.

~n pofida acestei condi]ii demunc\ [i via]\, el mi-a r\spuns pro

bono la un interviu f\cut tot pro bo-no pentru un portal, LiterNet, caretot ce face, face pro bono. Vreau s\spun c\ scriitorul acesta care, chi-purile, fuge de cititorii no[tri le-af\cut un cadou extraordinar. Nunumai cu c\r]ile sale, care probabiln-au vânz\ri prea mari, ci [i cuacest interviu; [i cu altele.

Acest scriitor român exist\ `ncarne [i oase. Nu l-am inventat eu.Nu e o reprezentare ideal\ a min]iimele, o fantasm\ de pozitivare con-trapus\, didactic, comportamentu-lui de scriitor român generic: maimereu „talentat“, adic\ justificân-du-[i comportamentul prin `nzes-trarea pe care o are. Scriitorul meu,atipic, dovede[te prin „simpla“ luiexisten]\ [i conduit\ c\ tipicul nueste chiar atât de tare; [i c\ autoriino[tri ar putea fi [i altfel. Cu con -di]ia s\ vrea.

Dar cine sunt scriitorii no[tri lacare m-am tot referit `ntr-o compa-ra]ie strivitoare cu scriitorul meu?Sunt prea mul]i, din p\cate. N-amspa]iu pentru enumerarea lor.

Dar cine este scriitorul meu, unscriitor care, din fericire, exist\?

Numele lui e R\zvan Petrescu.

– Fragment –

F\ceam cump\r\turile pentru week -end la supermarket. La un momentdat, ea a spus, du-te [i stai la coad\la brânz\ cât timp m\ ocup eu derestul. Când m-am `ntors, co[ul erape jum\tate plin cu cereale, bis -cui]i, tot felul de plicule]e alimenta-re cu prafuri [i alte creme pentrudeserturi, am zis, la ce ne trebuietoate astea? – Cum adic\ la ce ne tre-buie ? Am zis, ce-i cu toate astea? Aicopii, Robert, le plac Cruesli, le placNapolitain, ador\ Kinder Bueno,`mi ar\ta cutiile, am zis, e absurds\-i `ndopi cu dulciuri [i gr\simi, eabsurd tot ce-ai pus n co[ul \sta, eaa zis, ce brânzeturi ai cump\rat? –crottin de Chavignol [i morbier. Eaa ]ipat, cum, [i gru yère? – Am uitat[i nu m\ mai `ntorc, e prea mult\lume. – Dac\ iei un singur fel debrânz\, [tii foarte bine c\ trebuie s\iei gru yère, cine m\nânc\ morbierla noi acas\? Cine? Eu, am zis. – Decând m\nânci tu morbier? Cine arvrea s\ m\nânce morbier? Am zis,gata Odile. – Cui ì place c\catul

\sta de morbier?! A se `n]elege „`nafar\ de maic\-ta“, mama g\sise re-cent o piuli]\ `ntr-o bucat\ de mor-bier, urli Odile, am zis. A smucitc\ruciorul [i a aruncat n\untru unpachet de trei Milka cu lapte. Le-amluat [i le-am pus `napoi la raft. Eale-a pus aproape instantaneu napoi`n c\ru]. M\ car, am zis. P\i car\-te,car\-te, a r\spuns ea, numai asta[tii s\ spui, m\ car, e singurul t\ur\spuns, când nu mai ai argumen -te, spui m\ car, sco]i imediat ame -nin]area asta grotesc\. Adev\rul ec\ spun des m\ car, recunosc, darnu v\d cum a[ putea s\ n-o spun,când e singura chestie care-mi vine,când nu v\d alt\ sc\pare de cât s\dezertez cât mai repede, dar recu -nosc c-o rostesc, da, a[a e, ca pe unultimatum. Bine-atunci, ai termi-nat de f\cut cump\r\turile, ì spunlui Odile, `mpingând scurt c\ru]ul`nainte, mai avem [i-alte porc\riide cump\rat? – Uite `n ce hal vor -be[ti cu mine ! ~]i dai seama cumvorbe[ti cu mine? Spun, hai. Haide!Nimic nu m\ irit\ mai mult decâtfrecu[urile astea bru[te, când totulse opre[te, când totul ncre mene[te.

Evident, a[ putea spune, iart\-m\.Nu o dat\, de dou\ ori ar trebui s-ospun, cu intona]ia potri vit\. Dac\a[ zice iart\-m\, de dou\ ori [i cu in-tona]ia potrivit\, ne-am putea con-tinua restul zilei cât de cât normal,doar c\ n-am nici un chef, nici oresurs\ fiziologic\ pentru a spuneaceste cuvinte când ea se opre[te `ndreptul unui raft de con dimente, cuun aer perplex, ofensat [i nefericit.Hai, Odile, te rog, spun pe-un toncalm, mi-e cald [i am de terminatun articol. Ce re-]i ietare, zice ea.Dac\ ar spune cere-]i iertare pe unton normal, a[ putea s\ fac ce-mizice, dar ea [opte[te, [i-atunci voceaei cap\t\ o inflexiune seac\, ato -nal\, peste care pur [i simplu nu pots\ trec. Spun te rog, stau calm, terog, cât mai temperat, m\ v\d go-nind nebu ne[te pe o [osea de cen-tur\, ascul tând la maximum „So-dade“, o pie s\ pe care am descope -rit-o recent, din care nu `n]eleg ni -mic `n afar\ de sin gur\tatea dinvoce [i cuvân tul singur\tate repe -tat la nesfâr[it, chiar dac\ mi s-aspus c\ acel cuvânt nu `nseamn\singur\tate, ci nos talgie, dor, re-gret, spleen, atâtea lucruri intime [ide ne`mp\rt\[it care se numesc sin-gur\tate, a[a cum tot singu r\ta te secheam\ [i c\ruciorul domestic, cu-loarul cu uleiuri [i o]eturi [i b\rba -tul care-[i implor\ so]ia `n luminaneoanelor.


carte de (re)citit « 13

„Suplimentul de cultur\“ v\ invit\ s\ (re)citi]i unfragment din romanul Ferici]i cei ferici]i (capitolul„Robert Toscano“) de Yasmina Reza, care a ap\rut anultrecut la Editura Polirom, `n traducerea din limbafrancez\ a Luizei Vasiliu.

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Yasmina Reza — Ferici]i cei ferici]i

Scriitorul meu

La patru decenii distan]\, ABBA r\mâ-ne una dintre cele mai de succes for-ma]ii ale planetei. Un succes comercial[i critic care continu\ [i azi, alimentat[i de triumful musicalului MammaMia!, prezentat `n `ntreaga lume, con-stant, de la lansarea sa la sfâr[itul ani-lor ’90.

Se [tie cu siguran]\ doar c\ acestcvartet suedez a vândut peste 380 de mi-lioane de albume `n aceste patru dece-nii. Despre ABBA, la apogeul cariereilor se spunea c\ era pe locul al doilea nce prive[te exportul suedez, dup\ firmaVolvo. Cererea pentru muzica lor eraatât de mare `ncât managementul tru-pei a aranjat ca drepturile de autor dinUniunea Sovietic\ s\ fie pl\tite `n pro-duse petroliere, din cauza embargouluiasupra rublei.

„ABBA s-au bucurat de o popularita-te f\r\ precedent pentru o trup\ dinafara ]\rilor vorbitoare de limba en-glez\. Pe m\sur\ ce industria muzical\se adapteaz\ la condi]iile reductive aleerei digitale, este greu de crezut c\ vaexista un alt artist care s\ ì dep\[eas -c\“, scrie „BBC News“.

Care este secretulsuccesului lor?

„N-am avut niciodat\ o formul\ de suc-ces“, a explicat, la Londra, Frida Lyngstad.

„Doar f\ceam ce ne pl\cea cel mai mults\ facem. Iar chestia cea mai impor-tant\ este faptul c\ noi patru am reu[its\ ne `ntâlnim [i s\ ajungem s\ lucr\m`mpreun\. Doi mari compozitori, Bjorn[i Benny, `mpreun\ cu vocea mea [i aAgnetei.“

ABBA, scrie „BBC News“, r\mâne ocurioas\ anomalie – o trup\ al c\reisucces universal nu a fost `nscris `n se-xualizata lingua franca a rock-ului saua R’N’B-ului, ci `n cea a valorilor euro-pene, mai domestice [i mai lini[tite.„Dac\ rock-ul vorbe[te celor care sev\d `n afara societ\]ii, melodiile popale celor de la ABBA rezoneaz\ cu vise-le [i dezam\girile celor care n-au vrutniciodat\ s\ fie rebeli. Cuprinse `n ex-tazul tumultuos a lui Dancing Queensau n fatalismul lui The Winner TakesIt All, visele [i temerile suburbiei se do-vedesc [i ele la fel de epice [i valide.“

„Ca s\ ì `n]elegi pe ABBA, trebuies\ n]elegi n primul rând faptul c\ suntsuedezi“, spune Carl Magnus Palm, au-torul biografiei Abba: Bright Lights,Dark Shadows. „Mai ales trebuie s\`n]elegi cât de importante au fost pen-tru muzica lor folclorul suedez [i unsound numit «schlager», ce `nseamn\«hit» `n german\. Nu e o muzic\ foartecool, dar ABBA au crescut ascultând[lag\re, iar la aceast\ structur\ simpl\ei au ad\ugat influen]ele muzicilor

care le pl\ceau, The Beach Boys sauThe Beatles.“

„Muzica ABBA nu este atât de ve-sel\ pe cât se crede“, explic\ Benny An-dersson, ntr-un interviu acordat ziaru-lui „The Guardian“. „Poate c\ sun\ ve-sel, `ntr-un mod ciudat, dar, `n adânculei, nu este o muzic\ vesel\. Exist\ `n eamelancolia nordic\. Ce te `n[al\ suntvocile fetelor. Eu cred c\ \sta este unuldintre marile secrete ale succesuluiABBA. Chiar când eram cu adev\rattri[ti, sunam foarte veseli.“

„ABBA nu numai c\ au scris cânte-ce minunate, au scos [i discuri mari,iar acesta a fost secretul lor“, este dep\rere Carl Magnus Palm. „Le-au con-ceput ca pe ni[te adev\rate produc]iimuzicale, viziuni ale muzicii pop perfec-te. De ce exist\ doar foarte pu]ine ver-siuni cover reu[ite ale cântecelor AB-BA? Fiindc\ sunt greu de reprodus. Cas\ suni ca ABBA, trebuie s\ fii ABBA!“


14 » interna]ional

~n luna aprilie, cu 40 de ani `n urm\, melodia„Waterloo“ câ[tiga concursul Eurovision,lansând cariera interna]ional\ a unui cvartetprovenit din Suedia, ABBA. Ast\zi, membriitrupei au serbat aniversarea cu o petrecere laTate Modern Gallery, `n Londra.

Patru decenii de ABBA:secretele unui succes

Pascal Bruckner: Terapiaprin autobiografieInvitat la o emisiune a postului FranceInter, scriitorul [i eseistul Pascal Bruc-kner a vorbit despre noua sa carte, Unbon fils, confesiune care, se teme el, ìva aduce reac]ii dure din partea fami-liei.

Cu Un bon fils, scriitorul PascalBruckner a decis – spune el – „s\ `[ispele rufele n public“. El [i poveste[tecopil\ria `ngrozitoare, când se ruga `nfiecare zi ca tat\l lui, rasist [i antise-mit, s\ moar\. So] violent [i pervers,care [i bate [i [i umile[te so]ia, un an-tisemit obsesiv al c\rui fiu va face totulpentru „a deveni contra-modelul“ lui.

Este cea mai profund\ ran\ pe careBruckner alege s\ o dezv\luie publicu-lui, la doi ani de la moartea tat\lui. „Eo poveste c\reia i-a trebuit mult\ vre-me s\ ias\ la iveal\“, a explicat scriito-rul care `[i descrie cartea drept „om\rturisire, o terapie personal\“. „~n -cerc s\ m\ privesc prin acest personaj

care m-a fasonat [i pe care m-amstr\duit `ntreaga via]\ s\ `l refuz. Amscris destul de repede aceast\ carte [isunt uluit de primirea care i s-a f\cut.“

Bruckner a recunoscut c\ s-a temuttoat\ via]\ s\ nu ajung\ s\ semene cutat\l s\u. „Una dintre problemele edu-ca]iei este c\ te revol]i contra tat\lui fi-indc\ nu vrei s\ ì semeni. Dar, dup\mult\ vreme, realizezi c\ ajungi s\ re-produci identic tot ceea ce detestai lael.“

Cu toate acestea, Bruckner spune c\titlul c\r]ii nu este ironic. „Am fost unfiu bun pân\ la cap\t. Nu l-am abando-nat, `n ciuda pr\pastiei care ne separa.Dar niciodat\ nu e[ti un fiu cu ade -v\rat bun, cum nu e[ti nici un fiu cuadev\rat r\u. (...) I-am spus: «Când ais\ mori, am s\ povestesc totul.» Mi-ar\spuns: «Nu m\ intereseaz\. N-am ba-tist\ la mine. Po]i s\ poveste[ti ce vrei,`mi este egal.»“


interna]ional « 15

Ziarul spaniol „La Vanguardia“ adat publicit\]ii acest capitol din ro-manul inedit En agsoto nos vemos,`n care Gabriel García Márquezscrie despre o femeie c\s\torit\ ceare o aventur\ pe o insul\ tropi-cal\.

~n acest extras, femeia `n vârst\de 52 de ani, Ana Magdalena Bach,ajunge pe insul\ pentru a vizitamormântul mamei sale, o c\l\toriepe care o face de dou\zeci de ani, `n

aceea[i zi. Ana Magdalena, „cu unstrop de parfum amar `n dosul fie -c\rei urechi“, are o aventur\ cu unb\rbat la hotelul la care st\.

„La Vanguardia“ spune c\ ma-nuscrisul din care este extras acestcapitol a r\mas ani la rând n serta-rul lui Márquez, fiindc\ celebrulscriitor nu se hot\râse care va fi fi-nalul acestei pove[ti. Mo[tenitoriilui, crede ziarul spaniol, vor decide`n cele din urm\ dac\ En agsoto

nos vemos, care este descris\ drept„ultima mo[tenire l\sat\ de unscriitor care a schimbat istoria lite-raturii“, va vedea sau nu lumina ti-parului.

Romancieri [i critici, contacta]ide „La Vanguardia“, au l\udatacest fragment publicat. Unul din-tre ei a declarat c\ Ana Magdalenaeste „`nc\ o femeie fascinant\ dingaleria de femei extraordinare carepopuleaz\ paginile lui García Már-quez“; un altul a scris c\ autorul es-te „ca vinul cel mai bun“ [i c\ pu-tem s\ ne d\m seama de „la prima`nghi]itur\ – adic\ de la primulrând – c\ are o savoare special\ ca-re ne atrage [i ne motiveaz\ s\ con-tinu\m lectura“.

Biograful lui Márquez, GeraldMartin, a explicat pentru The Asso-ciated Press c\ romanul a `nceput,de fapt, ca o povestire. „Existen]ac\r]ii a fost o surpriz\ pentru mi-ne“, a spus Martin. „Ultima oar\când am vorbit cu Gabo despre po-vestire mi spunea c\ inten]ioneaz\s\ o introduc\ `ntr-un volumal\turi de alte trei pove[ti similare[i independente una de cealalt\.“

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

835de titluri

disponibile

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Ziarele spaniole au pu blicat un capitol dintr-un manuscris necunoscut intitulat Ne vom vedea `n august, care ar putea fi ultima carte ie[it\ de sub pana faimosuluilaureat al premiului Nobel, scrie cotidianul „The Guardian“.

„Ultima mo[tenire“ a luiGabriel García Márquez

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Spielberg — Hanks: sereface echipa de [ocTom Hanks [i Steven Spielberg vor lu-cra pentru a patra oar\ `mpreun\, dedata aceasta la un thriller a c\rui ac]iu-ne se petrece n epoca R\zboiului Rece.Pân\ acum, colaborarea ce lebru lui ac-tor [i a celebrului regizor a avut ca roa-de filmele Salva]i soldatul Ryan, Ter-minal [i Prinde-m\ dac\ po]i.

Noul lor film, al c\rui titlu `nc\ nua fost dat publicit\]ii, `l va avea ca erou pe avocatul american Ja-mes Donovan, persoan\ real\, care `n vremea R\zboiului Rece afost racolat de CIA. El este cel care a negociat eliberarea pilotuluiavionului de spionaj american U2 doborât `n Rusia.

Nu este clar care va fi totu[i urm\torul film de care se va apucaSpielberg, cunoscut fiind faptul c\ regizorul are permanent `n lu-cru mai multe proiecte. ~n prezent, `n aten]ia lui, pe lâng\ acestfilm cu spioni, se afl\ thrillerul SF Robopocalypse [i drama isto-ric\ Montezuma.

Filmul despreDSK, numai peinternetWelcome to New York, dramatizare a afacerii DSKdin 2011 realizat\ de Abel Ferrara, a fost exclus dincompeti]ia Festivalului de la Cannes de anul acesta,de[i mult\ vreme s-a num\rat printre favori]i.

Explica]ia este simpl\ [i „tehnic\“: filmul nu va filansat `n s\lile de cinema, ceea ce `l descalific\ auto-mat pentru selec]ia cannez\.

Welcome to New York va fi lansat exclusiv pe in-ternet, contra unei sume de aproximativ [apte euro.Cei doi produc\tori ai filmului, Vincent Maraval [iBrahim Chioua, au explicat astfel aceast\ op]iune,`ntr-un interviu acordat cotidianului „Le Monde“:„Doream de mult\ vreme s\ n cerc\m o astfel de distri-

bu]ie online,a[a cum se facede ceva timp nSUA sau n mul - te alte ]\ri, un-de filmele suntlansate conco -mitent [i `ns\li, [i pe inter-net“.

Prince semneaz\o `mp\care dup\ 18 aniCând Prince apus cap\t rela]ieicu casa de discuriWarner Bros. Re-cords, n urm\ cuaproape dou\ de-cenii, [i-a scriscuvântul „sclav“pe obraz pentru a protesta contra rela]iilor cuace[tia. Ast\zi `ns\, artistul american a semnat unnou acord cu Warner Bros. Records.

Prince pare s\ fi uitat vechile ne`n]elegeri care, lavremea respectiv\, l-au f\cut s\ poarte o inscrip]iepe obraz [i s\ `[i schimbe numele de scen\ `ntr-unsimbol aproape imposibil de pronun]at. La cap\tulacestor gesturi dramatice, artistul a sc\pat, `n 1996,de contractul cu casa de discuri – divor] extrem demediatizat `n epoc\.

Conform detaliilor date publicit\]ii, Princecap\t\ drepturile asupra `nregistr\rilor master alealbumelor sale clasice, „printr-un parteneriat globalasupra discurilor din 1978 [i pân\ `n anii ’90“. Deasemenea, Prince preg\te[te un nou album de stu-dio [i o nou\ edi]ie remasterizat\ digital a disculuiclasic Purple Rain.

— Bun\ diminea]a! Haide]i s\ tre-cem repede la treab\, c\ a]i v\zut [idumneavoastr\ situa]ia cu crizaucrainean\. Trebuie s\ punem lapunct un plan de m\suri prin care]ara s\ fie preg\tit\ s\ r\spund\ po-liticii externe agresive a ru[ilor.Domnule Corl\]ean, care sunt sem-nalele de la ambasada noastr\ dinMoscova?

— U\i, Victor, semnalele nu suntbune. Ru[ii nu par s\ plece urecheala gurile Europei. Iar sanc]iunileeco nomice i las\ reci.

— ~nseamn\ c\ ar trebui s\ ne a x\mmai mult pe componenta militar\,

s\ mobiliz\m trupele armate? Cecrede]i, domnule Du[a?

— U\i, Victor, chiar dac\ o mobi-liz\m, degeaba deranj\m oamenii.C\ doar [tii [i tu, u\i, c\ nu avem ca-pacitate logistic\ [i nici numeric\.

— Poate c\ e momentul s\ facemun efort n plus [i s\ ne mbun\t\]imcapacitatea de ap\rare. S\ mai cum -p\r\m [i noi c=teva rachete, blinda-te, avioane, nu?

— Cu ce bani, u\i, Victor? — P\i s\ ne spun\ doamna Pe-

trescu. — Ce s\-]i spun, u\i?— Dac\ sunt bani la buget.

— Nu sunt. Am putea s\ mait\iem de la cercetare, de la investi]ii[i de la s\n\tate, dar mi-e c\ o s\ nesar\ \[tia `n cap [i numai de protes-te stradale nu e momentul.

— Ce m\ intereseaz\ protestele,cât timp e n joc siguran]a na]ional\?B\nuiesc c\ poli]ia i poate ]ine `nfrâu, nu-i a[a, domnule Oprea?

— Evident, u\i, Victor. Interesulna]ional primeaz\. Ne vom mobiliza[i vom face campanii de informare.Cine nu `n]elege de vorb\ bun\ vasuporta consecin]ele legii. Eventualpute]i institui legea mar]ial\.

— Doamne fere[te, sper s\ nu fiecazul. Eu `nc\ sper la o rezolvare diplomatic\, dar dac\ situa]ia o vaimpune, o voi institui. Domnule Ca-zanciuc, o s\ am rug\mintea s\ da]iordin ministerial c\tre toate instan -]ele [i parchetele, pentru ca magis-tra]ii s\-[i actualizeze informa]iilepe acest subiect.

— Sigur c\ da. O s\ m\ ocup de

asta n cursul zilei de azi, u\i, Victor. — Mul]umesc. Hai s\ vedem cum

st\m cu resursele energetice. Facemsau nu facem fa]\ f\r\ aportul de gazrusesc, domnule Nicolescu?

— Pff, e greu de estimat, u\i, Vic-tor. Adic\, `ntr-o situa]ie normal\,ne putem asigura independen]aenergetic\ timp de maxim cinci-sprezece ani, dac\ ne referim la re-sursa de gaz natural. Dar, `n caz der\zboi, cu industria de armamentlucrând la foc continuu, suntemcam pe muchie. Ar trebui s\ neax\m pe producerea de energie carenu necesit\ gaze.

— V\ referi]i la hidrocentrale? — Exact, pentru c\ apa curge gra-

tis. Singura problem\ este c\, dincauza fenomenului de colmatare, efi-cien]a turbinelor scade dramatic.

— P\i, `n cazul acesta, propun s\lu\m imediat m\suri de amenajarehidrografic\. Ce zice]i, stimat\ doam -n\ Doina?


16 » fast food

Coinciden]a face ca azi avansultehnologic [i accesul la informa]iefacilitat de internet s\ fie `nso]itede aceast\ mod\ a metafizicului demall la care oricine se poate conec-ta. Gra]ia divin\ e la un click dis-tan]\. Soteriologia anilor ’90 a evo-luat `n superproduc]iile hollywoo-diene spre construc]ii complicate[i eteroclite, ni[te turnuri Babel-Benetton unde fiecare poate g\siun mic miez mbr\cat n zece stra-turi de metal. Ghinionul lui Pfistere c\ a preluat un scenariu (scris deun anume Jack Paglen) care estefoarte prost. Este atât de prost `n -cât eroii lui sunt când r\i, cândbuni, virajul de la o stare la alta fiindstângaci [i rigid – astfel `ncât nu ede mirare c\ filmul se termin\când râu, când bine, nano-particu-lele la care vom ajunge `n curândfiind [i ele când rele, când bune,depinde de cum le prinde fini[ul.

Johnny Depp, pe post de loco-motiv\ a proiectului, interpretea -z\ rolul unui savant care studiaz\inteligen]a artificial\, fiind iradiatla un congres de ni[te terori[ti ca-re cred c\ inteligen]a artificial\ arpriva omenirea de propria ei uma-nitate. Fiind pe duc\, savantul (cup\r pe frunte) Will Caster e „salvat“

in extremis de so]ia sa, Evelyn (Re-becca Hall), [i ea om de [tiin ]\, [ide prietenul Max (Paul Bettany), [iel om de [tiin]\, care ì `ncarc\con[tiin]a dup\ ce d\ ortul popii.Altfel spus, folosesc ni[te proce-soare cuantice din proiectul la ca-re lucrau, cu care `nc\rcaser\ [icon[tiin]a unei maimu]e. Inteli-gen]a astfel ob]inut\ era foarte in-teligent\ (sic!), dând r\spunsuri deun umor fin la `ntreb\ri de genul:„Ai con[tiin]\ de sine?“, „Dar tu?“.

Mai ntâi c\ de pe orice parte l-aifilma, Johnny Depp nu va aduceniciodat\ a savant. De ceva filme,el nici nu mai articuleaz\ cuvinte-le cum trebuie, ci le mestec\ de parc\ar amesteca m\m\liga pe foc. Al-chimia sa dificil\ cu Rebecca Hallnu e sus]inut\ de scenariu & regiedecât prin faptul c\ prietenii lor semir\ cât de mult se pot iubi. Pân\când Evelyn [i Max `l `ncarc\ peWill `n calculator [i iau leg\turacu el dup\ moarte, ai destul timpca s\ `]i dai seama c\ filmul e maimodest decât credeai. Odat\ cecon[ tiin]a lui Will e conectat\ lainternet, ea prime[te o putere ex-traordinar\ tradus\ prin accesulla toat\ informa]ia din lume carepoate fi ob]inut\ digital. Astfel, Will

[i Evelyn dau lovitura la burs\ [icu banii ob]inu]i `ncep s\ constru-iasc\ un mare centru de cercet\risubteran. Aici lucrurile `ncep s\fie [i mai derutante (abia apuca-ser\m s\ ne obi[nuim cu ideea c\,de[i mort, Will e viu). Proiectul lascar\ mare al lui Will, de continua-re a cercet\rilor, implic\ preapu]ine persoane, acoli]ii pe careWill [i-i face nu sunt foarte mul]i.Am uitat s\ spun c\, `ntre timp,Will a devenit r\u – [i ne d\m sea-ma de asta din faptul c\ JohnnyDepp se uit\ urât la so]ia lui [i c\vindec\ cu nano-particule un mun -citor pe care `l trimite pe urm\ s\-ifac\ avansuri lui Evelyn (cu vocealui Depp, ca [i cum ar fi posedat).

Cople[it de personalitatea luiWill, scenaristul pune toate ele-mentele neclare `n spinarea aces-tuia. Will trebuie s\ r\spund\ pen-tru toate [i s\ le rezolve pe toate,dar, neavând nici el consisten]\,nu poate sus]ine lipsa de logic\ a

pove[tii. Nu mai spun c\, pân\ lafinal, Will se mai r\suce[te o dat\[i se reabiliteaz\. Rebecca Hall [iPaul Bettany se str\duiesc s\ ]in\sus stindardul interpret\rii [i s\pun\ suflet `n platitudinile pe carele rostesc (Depp e la fel de plat de la`nceput [i pân\ la sfâr[it), dar laun moment dat cad [i ei r\pu[i deridicol. Numai Morgan Freemanr\mâne cool – bine, el st\ cu oche-larii de soare la nas [i când se uit\prin lunet\.

Filmul arat\ curat, de[i nespec-taculos (imaginea e semnat\ JessHall), [i sus]ine fundamentalismuldin poveste [i prin aceea c\ e fil-mat nu pe suport digital, ci pe35mm anamorfic. Dar oare câ]ispectatori sesizeaz\ asta sau lepas\ unde bate povestea? Pentruei, [i e normal s\ fie a[a pentru c\a[a au fost obi[nui]i, Transcen-dence e un popcorn metafizic deac]iune despre ce bine e s\ ai inter-net [i gadgeturi.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

A[teptatul debut `n regie al lui Wally Pfister, directorul deimagine cu care Christopher Nolan a lucrat la aproape toatefilmele sale, e un (p)fâs. Nolan a patronat spiritual proiectul,de[i e creditat ca produc\tor executiv, dar asta nu ne`nc\lze[te cu nimic. De fapt, era de a[teptat ca, nutrit laizvorul metafizic al lui Nolan, Pfister s\ fac\ din debutul s\u`n regie un mic Inception sau, oricum, ceva `n paradigma asta.

Transcenden]\ de coniven]\Cruzimi

S\ zicem c\ e[ti poet. {i dramaturg.{i traduc\tor. {i critic literar. {iprofesor de englez\ [i literatur\comparat\ la Brown. Toate astea laun loc. Ai scris dou\sprezece volu-me de poezii, ai tradus Cervantes,Pessoa, Lorca, Calderon de la Bar-ca. Ai primit tot felul de premii lite-rare, ai primit medalii de la regelePortugaliei, regele Spaniei, ai pri-mit aten]ie. }i-ai petrecut zile `n -tregi stând la birou, scriind, citind,traducând. Când aveai cinci ani,fratele t\u mai mic a vrut s\ treac\strada ca s\ ajung\ la tine [i a fostc\lcat de-o ma[in\ (ai purtat vinaasta cu tine toat\ via]a). Când o stu-dent\ te-a r\sturnat cu bicicleta `ncampus, te-ai uitat la ea `ngrozit [iai fugit. Ai avut dou\ so]ii, o mam\,un tat\, bunici, doi fii adopta]i, osor\, câ]iva prieteni. Doar c\, de laun punct ncolo, ai nceput s\ pierzibuc\]i din tine. Ai uitat cum techea m\, cine e pre[edintele Ameri-cii, cine sunt copiii t\i. Nu mai [tiinimic de Cervantes, de Pessoa, deLorca, de Calderon de la Barca.De[i mintea ta se dezintegreaz\ pu -]in câte pu]in, r\mâi poet, spui lu-cruri memorabile `n pauzele de se-nilitate. „Via]a cu Alzheimer nu evia]\“, a zis frate-miu dup\ ce ne-amuitat `mpreun\ la First Cousin On-ce Removed al lui Alan Berliner(v\rul de-al doilea al poetului ame-rican Edwin Honig). ~l pute]i vedeala HBO. L-au tradus ~n mintea luiEdwin Honig.

S\ zicem c\ e[ti foc\. Când eraimic\, a pus mâna pe tine dresorulMaik. Te-a chinuit toat\ copil\riaca s\ te-nve]e ni[te trucuri [i, dup\ce le-ai `nv\]at, te-a b\gat `ntr-unbazin cât dou\ chiuvete, pe tine [ipe-un leu de mare, [i te-a plimbatcu un camion prin lume. Acum câ-teva zile, ai ajuns `n parcarea de laIulius Mall. Maik (participant la„Românii au talent“) a scos afar\bazinul, ca s\ ca[te gura pro[tii. Tusco]i capul din ap\ din când `ncând, tragi aer pe n\ri, te la[i pe oparte, un imbecil zguduie bazinul[i strig\ „Mimi, hai `ncoa, s\ te v\dmai bine“, probabil c\ te gânde[ticum ar fi s\-l iei pe dresorul Maik,s\-l pui `ntr-o cutie de chibrituri [is\-l a[ezi pe-o banchiz\, s\ stea s\se holbeze la el toat\ ziua focile, le-ii de mare, morsele, ur[ii polari.

439

Film

Iulia Blaga

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

{edin]\ de Guvern

Transcendence, de Wally Pfister

Date post:	28-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

ai capital [i putere `n comuna Chiajna“ - Suplimentul …din cunoscu]ii mei au de spus pove[ti din...

Documents