”Sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în pregăti-

rea profesională” - interviu cu doamna Dr. Ing. Elena TROTUȘ,

Director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni-Neamț -

Vă rugăm să ne oferiți o scurtă prezentare a traseului

formării Dvs. profesionale, precum și a realizărilor înregis-

trate în ultima perioada.

Absolventă a Facultății de Agronomie a Institutului

Agronomic “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, promoția 1983,

am fost repartizată pentru a efectua primii doi ani de stagiatură

în producție la C.A.P. Heleșteni, Județul Iași, iar în aprilie 1986

am început cel de-al treilea an de stagiu și mi-am continuat

activitatea fără întrerupere la Stațiunea de Cercetări Agricole

Secuieni-Neamț, în cadrul Laboratorului de Protecția plantelor,

specializarea Entomologie. De fapt, la acea dată în laborator se

derula numai tematică de fitopatologie, iar odată cu repartizarea

mea s-a diversificat tematica prin completarea celei existente cu

cercetări de entomologie, aceasta fiind o necesitate pentru zonă,

datorită pierderilor de recoltă cauzate de organisme dăunătoare

culturilor agricole. Pe parcursul activității, am diversificat și

dezvoltat planul tematic de cercetare în domeniul protecției

culturilor de câmp, în funcție de necesitățile agriculturii zonale.

Rezultatele obținute în activitatea de cercetare au condus la

promovarea mea în grade științifice, de la cercetător științific în

anul 1988 la cercetător științific I în anul 2000, bineînțeles după

susținerea publică a tezei de doctorat în martie 1997, la

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj

-Napoca, sub îndrumarea distinsului și regretatului Prof. univ.

Dr. Iustin Ghizdavu și obținerea titlului de “Doctor în

Agronomie”.

În paralel cu derularea planului tematic de cercetare am

îndeplinit și funcții de conducere în cadrul unității. Astfel, în

perioada 1999-2007 am fost numită în urma concursului,

Secretar științific, funcție în care am coordonat întreaga

activitate științifică și administrativă a sectorului de cercetare.

În luna martie 2007, am participat la concursul organizat de

Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-

Șișești” și pe baza rezultatelor obținute, am fost numită Director

al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni-Neamț,

fiind reconfirmată pe această funcție în iunie 2015, tot pe bază

de concurs.

Din momentul în care am preluat această funcție, împreună

cu membrii Comitetului director și ai Consiliului de

Administrație ne-am axat pe rezolvarea problemelor stringente

cu care se confrunta stațiunea și anume: redresarea economico-

financiară a unității, care înregistra la acea vreme mari datorii

atât la bugetul de stat cât și la furnizori, precum și salarii

restante către angajați; clarificarea situațiilor privind evidența și

exploatarea fondului funciar administrat de SCDA Secuieni;

menținerea și întinerirea colectivului de cercetători, prin

angajarea tinerilor absolvenți și îndrumarea lor permanentă spre

perfecționare continuă; creșterea capacității de cercetare-

dezvoltare prin dotarea laboratoarelor cu aparatură perfomantă

și utilaje agricole pentru câmpurile experimentale; promovarea,

extensia și implementarea rezultatelor științifice obținute în

cadrul unității în agricultura zonală; diversificarea tematicii de

cercetare în funcție de cerințele agriculturii zonale; menținerea

stabilității economico-financiare și a prestigiului unității la

standardele unităților de cercetare-dezvoltare de top din țara

noastră.

A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie III

(continuare în pagina a doua)

Publicație lunară a Facultății de Agricultură - USAMV Iași

Agricultura și Viața

Nr. 27

27 martie – 27 aprilie 2017

2

”Sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în pregăti-

rea profesională” - interviu cu doamna Dr. Ing. Elena TROTUȘ,

Director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni-Neamț -

(continuarea din prima pagină)

Care sunt noile așteptări și perspectivele echipei mana-

geriale a stațiunii de cercetare pentru noul an agricol care a

început?

Anul 2017 este un an special pentru colectivul SCDA

Secuieni, deoarece aniversăm 55 de ani de cercetare-dezvoltare.

Vom marca acest moment deosebit prin organizarea unei sesi-

uni de referate științifice și prin elaborarea și editarea unui

Volumul omagial cu lucrări științifice.

Printre obiectivele propuse pentru anul 2017, doresc să

menționez: implementarea eficientă a proiectelor aflate în des-

fășurare pe o perioada de 3 ani, respectiv 2015-2018; derularea

în bune condiții a programului de achiziții ce prevede dotarea

unității cu mașini agricole pentru prelucrarea solului, recoltarea,

transportul și depozitarea furajelor; realizarea programului de

multiplicare a semințelor din categorii biologice superioare la

speciile: grâu, orz și orzoaică, triticale, ovăz, mazăre, floarea-

soarelui, soia, porumb, fasole, cânepă, plante medicinale și aro-

matice; promovarea și extensia rezultatelor științifice.

Vă rugăm să oferiți un sfat pentru studenții care și-ar

dori să își formeze o carieră în domeniul cercetării agricole

și a domeniilor conexe ?

Sfatul meu pentru tineri este să investească temeinic în

pregătirea profesională, deoarece în anii studenției se funda-

mentează temelia și dacă aceasta este solidă, le va fi foarte ușor

să se specializeze în diferite domenii din agricultură, iar celor

care ezită să îmbrățișeze o carieră în cercetare, descurajați poate

de partea financiară, să încerce, deoarece această activitate

oferă satisfacții profesionale deosebite.

Absolvenților de cursuri universitare, tentați să plece din

România, le transmit îndemnul de a profesa aici pe domeniul

lor, deoarece țara noastră are nevoie de tineri specialiști în agri-

cultură.

Care considerați că sunt dificultățile cele mai mari cu

care se confrunta cercetarea la momentul prezent și cum

am putea găsi soluții să le depășim?

Problema cea mai dificilă și greu de rezolvat cu care se

confruntă unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agri-

culturii este lipsa totală a finanțării prin atribuire directă de la

bugetul de stat a activității de cercetare. Deși în baza legislației

de organizare și funcționare a sistemului de cercetare agricolă

din România, activitatea de cercetare ar trebui finanțată de la

buget și din surse proprii, unitățile își desfășoară activitatea de

cercetare numai pe baza veniturilor proprii. Pentru realizarea

veniturilor proprii, cercetătorii și specialiștii sunt nevoiți să

deruleze activități diverse și conexe în detrimentul activităților

de cercetare, pentru care nu există finanțare asigurată.

Întrucât ne aflăm într-o perioadă încărcată duhov-

nicește, care ne pregătește pentru Sărbătoarea Sfintelor

Pasti, vă propun să schimbăm puțin registrul discuției.

Astfel, vă rugăm să ne spuneți, care este în opinia Dvs. cel

mai important lucru în viață ?

Fără îndoială, cel mai de preț lucru este familia, care m-a

sprijinit și susținut în tot ceea ce am realizat și din punct de ve-

dere profesional. Soțul meu a fost mereu alături de mine, un

ajutor eficient și un sfătuitor înțelept, atât în viața de familie,

cât și în cea profesională, iar împreună ne susținem fetele și mai

nou, nepoții.

În ce mod considerați că viața noastră spirituală ar

putea avea repercusiuni pozitive sau negative asupra

muncii de zi cu zi ?

Credința în Bunul Dumnezeu ne face mai buni, mai

îngăduitori cu cei de lângă noi și ne umple sufletele de speranță

în rezolvarea cu bine a tuturor problemelor cu care ne con-

fruntăm zi de zi.

La final, dorim să vă mulțumim pentru acordarea

acestui interviu, cât și pentru frumoasa colaborare in-

stituțională de-a lungul anilor. În cazul în care doriți să mai

adăugați vreun aspect pe care nu l-am surprins în

întrebările noastre, suntem onorați să îl primim.

Și eu vă adresez mulțumiri și vă doresc mult succes în ac-

tivitatea profesională și îndeplinirea tuturor dorințelor.

A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie III

Agricultura și Viața

Nr. 27

3

Sărbătoriții perioadei 27 martie-27 aprilie: 27 martie – Prof. Univ. Dr. Nicolae HAGIU, Prof. consultant 28 martie – Lect Univ. Dr. Iuliana MOTRESCU, Facultatea de

Horticultură 03 aprilie – Ing. Vasile LESAN, Facultatea de Agricultură 03 aprilie – Ing. Florin VIERIU, DEP.V - Tehnologii Horticole 03 aprilie – Asist. Univ. Dr. Ramona-Florina MORARU,

Facultatea de Medicină Veterinară 04 aprilie – Asist. Univ. Cristina-Gabriela RADU-RUSU,

DEP.VI-Ştiinţe Fundamentale în Zootehnie 05 aprilie - Elena POTLOG, Dep. I – Pedotehnică 05 aprilie – Asist. Univ. Dr. Florin MURARIU, Facultatea de

Agricultură 07 aprilie - Bibliotecar Diana Lăcrămioara ROTARU, Bibliotecă 12 aprilie – Ing. Cristina-Vasilica CUCONOIU, Facultatea de

Agricultură 12 aprilie - Adm.Fin. Tatiana CRĂCIUN, Contabilitate 14 aprilie - Profesor Univ. Dr. Ioan PAUL, Prof. consultant 13 aprilie – Asist. Univ. Dr. Lucia-Cintia COLIBABA, Facultatea

de Horticultură 14 aprilie – Prof. Univ. Dr. Ioan PAUL, Prof. consultant 15 aprilie – Prof. Univ. Dr. Mihai TALMACIU, Facultatea de

Horticultură 17 aprilie – Asist. Univ. Dr. Cătălin-Emilian NISTOR, Facultatea

de Zootehnie 18 aprilie – Tehn. Vet. Ana VITCU, Facultatea de Medicină

Veterinară 18 aprilie – Prof. Univ. Dr. Gheorghe SAVUŢA, Facultatea de

Medicină Veterinară 19 aprilie – Prof. Univ. Corneliu COTEA, Prof. consultant 20 aprilie – Geta NADEJDE—Știinţe Fundamentale în Zootehnie 20 aprilie – Asist. Univ. Florentina DARABAN, Facultatea de

Medicină Veterinară 21 aprilie - Tehnician Maria DAVIDESCU, Facultatea de

Medicină Veterinară 21 aprilie – Prof. Univ. Dr. Gheorghe TARABOANTA, Prof.

consultant 21 aprilie - Adm.fin.I S Viorica DUMITRACHI, Camine 24 aprilie - Adm.fin.I S Dan HRITCU, Baze practică 26 aprilie – Asist. Univ. Dr. Lenuţa FOTEA, Facultatea de

Zootehnie

27 aprilie – Prof. Univ. Dr. Daniel BUCUR, Facultatea de Agricultură

27 aprilie –Lect. Univ. Dr. Daniel SIMEANU, Facultatea de Zootehnie

27 aprilie - Daniela-Magdalena HERDES - DEP.II-Știinţa Plantelor

Tuturor sărbătoriților acestei perioade, vă adresăm sincere felicitări, cele mai frumoase gânduri și urări, dorindu-vă să aveți sănătate, multe bucurii și împliniri pe toate planurile.

Vă dorim tuturor o primăvară cu sănătate, pace în suflete, frumoase împliniri personale și profesionale.

La mulți ani !

Totodată, în apropierea Sfintelor Sărbători Pascale, dorim tuturor cadrelor didactice, studenților, colaboratorilor noștri și întregului personal din cadrul USAMV, pace în suflete, sănătate, bucurii duhovnicești alături de toți cei dragi.

Lumina Învierii Domnului să ne însoțească în momente de cumpănă sau încercare, transformând suferința în izvor de

bucurie și înțelepciune.

Sărbători luminoase !

Tehnologii inovatoare pentru viitor la CeBIT 2017

În perioada 20-24 martie 2017, la Hannover, în Germania, s-

a desfășurat o nouă ediție a CeBIT- cel mai important eveniment

internațional pe tema industriei digitale cu aplicabilitate în toate

domeniile (industrie, agricul-

tură, sănătate, mediu, afaceri,

ma-nagement, marketing,

resurse umane etc.).

Țara parteneră a CeBIT

2017 a fost Japonia, cu 120 de

firme prezente, iar în cadrul

expoziției, au participat peste

3000 de firme din cca. 70 de

țări: USA, China, India, Rusia,

Germania, România etc.

Printre oportunitățile pro-

gresului tehnologiilor digitale

prezente la eveniment amintim:

- drone cu zboruri acrobatice, senzori pentru diverse aplicații,

inclusiv agricultura.

- programe și soft-uri pentru eficientizarea activităților în in-

dustrie, agricultură și domeniile conexe

- soluții pentru optimizarea proceselor de afaceri și a fluxu-

rilor interne din cadrul unei organizații

- concepte revoluționare pentru creșterea productivității în

spațiile de lucru

- sisteme de fabricare a hârtiei în birou prin procesare uscată

- o gamă variată de proiectoare instalabile pentru mediul de

business

- inovații ale inteligenței artificiale, roboți umani, soluții

pentru realitatea virtuală etc. etc.

Tema generică a ediției din acest an a evenimentului CeBIT,

”d!conomy – no limits” a readus

în atenție faptul că transfor-

marea digitală înglobează mai

mult decât produse și servicii

digitale, oferind noi posibilități

de interacțiune între om, tehnol-

ogie și mediul de lucru. Dezvol-

tarea tehnologică este fără

îndoială parte a evoluției

umane.

Cu mare interes este așteptat și

cel mai mare târg internațional

industrial, Hannover Messe

2017, care se va desfășura în

perioada 24-28 aprilie 2017, precum și cel mai mare târg inter-

național de tehnică agricolă Agripina 2017 Hannover, ce se va or-

ganiza în perioada 12-18 noiembrie 2017. Aceste evenimente se

constituie în bune prilejuri de a vedea o parte a digitalizării în

produse industriale efectiv realizate.

Prof. Dr. Ing. Dr. H.C. Peter LORENZ,

Universitatea de Științe aplicate HTWSaar din Saarbruecken

4

Agricultura și Viața

MILENII DE APĂRARE A SĂNĂTĂŢII

PRIN MEDICINĂ NATURISTĂ (II)

Prof.univ. Dr. Dr. Honoris Causa

Constantin. MILICĂ

Centrul Genetic de Plante Medicinale şi

Medicină Naturistă -U.S.A.M.V. - Iaşi

(continuare din numărul trecut)

În a doua jumătate a secolului XIX a apărut asaltul

medicaţiei cu produse chimice. În spiţeriile Europei, inclusiv din

România, se găseau produse ale unor firme străine dar acestea au

fost eliminate, treptat, din uzanţa medicală şi farmaceutică,

datorită unor efecte adverse şi contraindicaţii severe. Ne putem

aminti de şoricioaică, săricică, arsenic, ţipirig, silitră, argint viu

(mercur), sublimat, iarbă de puşcă, ochi de rac şi floare de sulf.

Din străinătate au venit hapurile Morison şi de Bavaria, prafurile

Seidlitz, pudra Paterson, hipofosfatul Grimault, citratul de fier

Chable, pectoratul Lamoureaux, lichiorul Daubitz. În prezent,

aceste produse au mai rămas numai în practicile oculte ale

vrăjitoarelor.

La începutul secolului XX, se extind giganticele uzine

chimico-farmaceutice, prima fiind fabrica E. Merck din

Darmstadt (Germania). Au urmat verstitele uzine Bayer, Sandoz,

Ciba-Geiggy, E. Lilly, Schering, Hoffman-La Roche, Organon

etc., din retortele cărora au fost livrate, ulterior, peste 50.000 de

preparate.

Bazele terapiei cu produse chimice, adoptată ulterior de

medicina alopată, au fost puse de chimistul german Paul Ehrlich

care, în anul 1905, a utilizat preparatul de sinteză Salvarsan – un

derivat al etoxilului, pentru combaterea protozoarelor implicate

în sifilis şi în boala somnului. Ulterior, Ehrlich a elaborat

Neosalvarsan iar în anul 1909 a fost distins cu Premuil Nobel.

În prima jumătate a secolului XX, unele preparate de

sinteză au avut efecte spectaculoase în combaterea malariei

(Plasmochin), a trepanosomiazei (Germanin), a infecţiilor

streptococice şi stafilococice (Prontozil), sedative şi analgezice

(Veronal, Luminal, Fenergan).

Cu toate aceste succese, necontestate la vremea aceea, s-au

semnalat şi multe cazuri de efecte nocive şi intoxicaţii

medicamentoase, unele mortale, individual sau în grup, datorită

reacţiilor adverse ale preparatelor şi, în deosebi, incapacităţii

garniturilor enzimatice existente în organismele umane de a

metaboliza substanţele chimice ingerate, unele cu catene foarte

complexe.

Efecte grave au fost constatate după tratamente cu

amfetamine, trioxazine, methoxyfluran, metamfetamină. Mult

mediatizate în presa timpului au fost efectele grave produse de

indoprofen (în carcinogeneză), fenacetină (în insuficienţa renală),

clioquinol (în neuropatia mielooptică) şi, în deosebi, thalidomida

(contergan) recomandată femeilor gravide pentru efecte

analgezice, tranchilizante şi hipnotice la naştere. Acest

medicament chimic a provocat o cunoscută dramă genetică şi

socială din anii 1950 întrucât femeile gravide, în loc „să râdă la

naştere” au dat naştere unor copii cu malformaţii grave, în care

membrele inferioare şi superioare erau transformate în aripioare

de focă (focomielie). Până în anul 1962 au fost sacrificaţi peste

6.200 de copii cu acest handicap foarte grav.

În prezent, sunt bine cunoscute unele boli (intoxicaţii)

medicamentoase care provoacă un procent ridicat din internările

spitaliceşti şi chiar decese, în întreaga lume, mai ales în Statele

Unite şi Canada.

Pe baza cercetărilor aprofundate de biochimie, biologie şi

farmacodinamie, verificate în clinicile medicale, începând din

deceniul VII al secolului XX, fitoterapia a reintrat în atenţia

multor specialişti, mai ales în ţările vest-europene. Produsele din

plante sunt preţuite la adevărata lor valoare, ca remedii uşor

metabolizate de complexul enzimatic uman, fără a provoca

fenomene secundare sau reacţii adverse.

Specialişti din Franţa, Germania, Marea Britanie, Elveţia,

China, Japonia etc au stabilit eficienţa principiilor bioactive din

plante (vitamine, carotenoizi, alcaloizi, glicozide cardiotonice,

taninuri, saponine, fenoli, aldehide terpenice etc) în păstrarea

sănătăţii umane şi în vindecarea unor afecţiuni maladive.

Astăzi, fitoterapia a redevenit o latură importantă a

medicinii, bazată pe elemente strict ştiinţifice. De altfel, O.M.S.

arată că în multe ţări ale globului, medicina naturistă reprezintă

majoritatea alternativelor de tratamente.

În România, utilizarea plantelor medicinale în terapia

bolilor fizice şi psihice a cunoscut o tradiţie seculară, mai ales în

rândurile populaţiei rurale. Pe sub coastele umbrite, pe margini

de păduri, în covorul multicolor al pajiştilor şi poienilor, pe văile

umede ale râurilor, populaţia satelor a găsit plante de leac,

dăruite gratuit de Natură. După secolul XIV, tratamentele cu

plante se făceau în bolniţele mânăstirilor Tismana, Bistriţa,

Neamţ, Prislop etc şi, ulterior, în spitalele Colţea (1708),

Panteliomon (1725), Spiridon din Iaşi (1757) şi Craiova (1777).

Prin contribuţia remarcabilă a doctorilor Carol Davila şi

Constatin Hepites, au fost elaborate reţetele farmaceutice, pe

baza cunoştinţelor de fitoterapie.

Utilizarea plantelor medicinale a atins amploare maximă

până în primele 4 decenii ale secolului XX, după care a fost

parţial înlocuită cu preparate de sinteză chimică venite din

străinătate.

În ultimele 3-4 decenii, practica medicală, atât pe plan

mondial cât şi în România, a început să se orientează tot mai

mult spre limitarea tendinţei de medicaţie exclusivă cu produse

de sinteză pur chimică, solicitând utilizarea componentelor

biochimice existente în plante, cu efecte benefice în combaterea

diferitelor afecţiuni maladive.

Flora României, spontană şi cultivată, prin cele 3.500 de

specii, reprezintă o bogăţie rar întâlnită în alte zone ecologice

ale Europei, fiind favorizată de o climă temperată, cu influenţe

mediteraneene şi maritime, precum şi de factori edafici

favorabili, cu o orografie foarte variată a teritoriului, cu munţi,

depresiuni montane, dealuri, câmpii, litoral maritim.

În România este destul de redusă poluarea solului cu

pesticide şi cu îngrăşăminte chimice, comparativ cu ţările vest-

europene, ceea ce constituie un factor de atracţie pentru

specialiştii occidentali de a importa materii prime medicinale din

ţara noastră.

Considerăm că având un asemenea tezaur de excepţională

valoare, este anormal să aceptăm exportul anual a sute de

vagoane şi cisterne cu materii prime româneşti pentru ca, ulterior,

să importăm produsele finite din alte ţări.

Pentru sănătatea populaţiei noastre, avem datoria să

deschidem larg porţile Farmaciei Naturii, să extindem cultivarea

plantelor medicinale şi aromatice şi să dăm acces liber tuturor

căutătorilor de virtuţi medicinale în flora autohtonă, presărată cu

atâta dărnicie, pe întinsul spaţiu carpato-danubiano-pontic.

Nr. 27

5

Anghinarea – beneficii și proprietăți

Anghinarea este cunoscută încă din Antichitate

(secolul al 4-lea) şi este folosită în terapii încă din seco-

lul al XVI-lea, în timp ce acțiunea sa coleretică a fost

descoperită abia în 1931. Aceasta a fost folosită ca

legumă în Egiptul Antic și Imperiul Roman și în zilele

noastre este folosită în mare măsură atât în alimentația

umană cât și animală. În acest sens, anghinarea este cul-

tivată pentru influorescențe care sunt consummate sub

diferite forme (salate, conserve etc.).

Numele de "Cynara" a fost dat de regele Columella

(secolul al II-lea d.Hr.), din cauza culorii sale gri, în timp

ce termenul "scolymos" provine din limba greacă însemnând

pin, reflectând forma frunzelor care sunt alungite (30-40 cm), în

forma coloanei vertebrale şi pubescente pe partea inferioară a

epidermei.

Proprietățile terapeutice se datorează principiilor sale ac-

tive, cum ar fi acizii organici (acidul chinic, acidul cryptochloro-

genic etc.) și cinarina, flavonoide (cinaroside, scolimoside), tani-

nuri, triterpenoide, steroli, saccharides, mucilagii, pectine.

Aceasta conține, de asemenea, proteine și aminoacizi (3,0-3,2%

greutate în stare proaspătă), vitamine (A, B, C) și minerale (K,

Mg, Mn, Fe, Cu, și P). Astfel, compoziția justifică efectele bene-

fice ale preparatelor de anghinare pentru ficat și pentru tul-

burările legate de stomac, precum și în boli genitale, renale și

cardiace, în tratamentul diabetului zaharat, disfuncțiile metabo-

lismului lipidic, afecțiuni ale pielii. Extractele standardizate de

Cynara scolymus L. sunt utilizate în formularea de medicamente

comerciale, cum ar fi Hepar SR Forte®, Valverde®, Anghirol®.

Un cheag vegetal a fost obținut din inflorescențe, ca rezultat al

activității enzimatice sintetizate.

Modalități de administrare:

În afecţiunile hepato-biliare se poate prepară o infuzie din

2 linguriţe de plantă uscată şi mărunţită, la 300 ml apă. Se bea în

trei reprize, cu 30 de minute înaintea meselor principale.

Până la servirea mesei se recomandă ca pacientul să stea

culcat pe partea dreaptă. După 10 zile, preparatul se

poate face mai concentrat (4 linguriţe la 300 ml apă), iar

după alte 10 zile, cu prudenţă, se poate prepara infuzia

din 5 linguriţe de plantă uscată, la 300 ml apă. Trata-

mentul se poate relua, dacă mai este necesar, după o

pauză de o lună. În mod curent, frunzele de anghinare se

asociază cu diferite plante medicinale (mentă, pelin,

brusture etc.).

Pentru stimularea poftei de mâncare se recoman-

dă o infuzie din o linguriţã de plantă uscată, la o cană cu

apă şi se bea câte ½ de cană înainte de masă. Şi în cazul

afecţiunilor renale sau al hiperlipidemiilor, infuzia se

prepară la fel, administrându-se 2-3 căni pe zi.

Contraindicaţii

Dintre contraindicații, amintim:

- Nu se administreazã în stadiul acut al bolilor hepato-

biliare şi renale si nici inclus în vreun altfel de preparat în cazul

litiazei biliare.

- Contraindicat în alăptare (reduce lactaţia).

- La unele persoane poate provoca reacţii alergice.

A consemnat Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie, III

6

BRÂNDUŞA CROCUS SATIVUS – BENEFICIILE

ACESTEI PLANTE TĂMĂDUITOARE

Plantă, cunoscută sub denumirea ştiinţifică de Crocus sa-

tivus conţine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, zaharoză şi tannin. De

asemenea, florile, bulbii şi frunzele brândusei conţin colchicină, o

substanţă foarte toxică, însă eficientă în tratarea mai multor boli.

Remediile se pot administra atât intern cât şi extern, sub formă de

cataplasme. Tratamentul se face numai la recomandarea unui

medic, respectând dozele indicate de acesta.

Plantă care creşte în poienile din zonele deluroase şi mon-

tane, brânduşa este folosită încă din Evul Mediu în tratarea reu-

matismului şi a bolii numite gută. De reţinut însă că ea este o

plantă toxică, de aceea remediile se administrează numai la reco-

mandarea medicului.

Calmează atacurile de gută. Proprietăţile terapeutice ale

brânduşei şi-au dovedit eficienţa în cazul bolnavilor de gută dato-

rită colchicinei, substanţă care ameliorează crizele. Guta este o

afecţiune cauzată de excesul de acid uric din organism. Colchici-

na are efect diuretic, ajuntând la eliminarea acidului uric şi, de

asemenea, calmează durerile. Este indicată o cură cu tinctură de

brânduşă, medicul fitoterapeut fiind cel care recomandă cantităţile

zilnice şi durata tratamentului. De asemenea, colchicina previne

cancerul şi ajută la eliminarea paraziţilor intestinali. Datorită pro-

prietăţilor calmante şi antiinflamatoare, planta mai poate fi utili-

zată şi pentru tratarea pneumoniei dar şi a ascitei (acumulare de

lichid în abdomen cauzată în special de ciroză).

Alcaloizii din planta de Crocus sativus sunt foarte toxici,

dar în doze terapeutice, au acţiune antiinflamatoare şi analgezică,

fiind recomandaţi numai în preparate farmaceutice, precis dozate,

în accesul de gută şi în reumatism. Comprimatele conţin 0,5 mg

sau 1 mg colchicină. Se prepară numai de către industria farma-

ceutică şi se administrează conform prospectului numai la reco-

mandarea medicului specialist.

DE ŞTIUT!

De ajutor celor cu psoriasis! Planta medicinală Crocus sa-

tivus poate ajuta pe cei cu psoriazis astfel: se aplică pe locul afec-

tat cataplasme sau un tifon înmuiat în decoct de brânduşă. Planta

are şi rol cicatrizant, de aceea poate fi folosită pentru a grăbi

vindecarea rănilor. Are şi efect antiseptic, ceea ce înseamnă că pre-

vine apariţia infecţiilor.

Folosirea în exces a remediilor obţinute din brânduşă poate

duce la apariţia de vărsături, diaree, crampe abdominale, scăderea

tensiunii arteriale, convulsii, paralizii. De aceea este foarte

important să respectăm dozele recomandate de către medic.

A consemnat

Roxana-Alexandrina RADU-CLINCIU, drd. Fitotehnie, III

Agricultura și Viața

Nr. 27

7

Stresul - o noțiune centrală în psihologia sănătății (II)

(continuare din numărul trecut)

În tabelul de mai jos prezentăm (după Iamandescu, 1997) unele distincţii între eustres şi stresul negativ din punctul de vedere al

agenţilor stresori, al reacţiilor în plan comportamental, somatic, emoţional.

Distincţii între stresul

pozitiv (eustres) şi stresul

negativ

STRES NEGATIV EUSTRES-STRES POZITIV

Calitatea agenţilor stresori Neplăcuţi, ameninţători,

solicitanţi

Plăcuţi, solicitare moderată într-un climat afectiv pozitiv

Tipuri de reacţii Furie, ruşine, tristeţe, lipsă de

speranţă, nesiguranţă

Bucurie, extaz, râs

Tipuri de situaţii Suprasolicitare, frustrare,

pierderi majore

Câştiguri morale, financiare, surse de umor, situaţii provocatoare în care persoana are

siguranţa asupra controlului etc.

Sistem imun Inhibiţie Imunostimulare

Aparat cardiovascular Creşteri ale tensiunii arteriale

(vasoconstricţie)

Vasodilataţie

Sistem endocrin Creşterea secreţiei de

cotecolamine şi cortizol

Creşterea secreţiei endorfinelor

IMPORTANT

Sintetizând diversele aspecte ale influenţei stresului asupra

organismului uman, Cox (1978, apud Derevenco, 1992), le prezintă

grupate în seturi de manifestări care se influenţează reciproc:

Influenţe asupra personalităţii: agitaţie, agresivitate, apatie,

depresie, oboseală, deziluzie, sentiment de culpabilitate,

iritabilitate, tensiune psihică, autoevaluare negativă, nervozitate,

alienare;

Influenţe asupra comportamentului: vulnerabilitate la accidente,

dependenţă de alcool şi narcotice, crize emoţionale, bulimie sau

anorexie, fumat excesiv, comportament impulsiv, tremor;

Efecte cognitive: incapacitatea de a lua decizii, lipsă de

concentrare, amnezii, hipersensibilitate la critici, inhibiţie sau

blocaj mental;

Efecte fiziologice: niveluri crescute ale cortizolului în sânge şi

urină, hiperglicemie, tahicardie. Presiunea arterială mărită,

uscăciune în gură, hipertranspiraţie, dispnee şi hiperventilaţie,

valuri de căldură sau friguri, furnicături la extremităţi;

Influenţe asupra sănătăţii: dureri toracice şi dorsale, diaree, vertije

şi leşin, micţiuni, frecvente cefalee şi migrene, insomnii,

coşmaruri nocturne, impotenţă, amenoree, boli psihosomatice

propriu-zise;

Influențe asupra capacității de muncă: lipsă de concentrare,

conflicte la locul de muncă, productivitate scăzută, frecvente

accidente profesionale, insatisfacție, instabilitate/fluctuație.

Psiholog Ana Maria Calancea

Ferestrele umbrei, grafică realizată de

Mădălina Brăteanu, Drd. Medicină veterinară, III

http://www.uaiasi.ro/agricultura/

Sponsor

principal:

Pentru susţinerea acestei publicaţii, vă rugăm să ne

contactați la datele de mai sus în vederea inițierii unei frumoase

colaborări.

Facultatea de Agricultură USAMV Iași Aleea Mihail Sadoveanu nr.3, Iaşi, 700490 tel./fax: 0232 407 347, tel. mobil: 0741 706 602 e-mail: redactor_sef@yahoo.com Coordonator: Prof. Dr. Teodor ROBU Redactor-șef: Drd. Vasilica ONOFREI Colectiv redacțional: Cadre didactice: Prof. Dr. Mihai STANCIU, Lect. Dr. Simona-Catrinel AVARVAREI, Lect. Dr. Elena PETREA, Prof. Dr. Mihai AXINTE, Conf. Dr. Aglaia MOGÂRZAN Doctoranzi: Ing. Roxana-Alexandrina CLINCIU-RADU, Masteranzi: Ing. Petru PRICOP-HARABAGIU Studenți: Elena PATROLEA, Costinela PATROLEA, Ramona-Petronela TOMA, Bianca-Mihaela PETREA

Puteţi direcţiona 2% din impozitul pe venitul dvs. pentru proiectele şi activităţile

pe care le susţine FUSPA

Persoană Juridică ?

Redirecționează până la 20% din impozitul pe profit.

Întoarce o parte din beneficiile companiei tale comunității din care poți și tu să faci parte.

Persoană Fizică ?

Redirecționează 2% din impozitul pe venit (formularul 230 și/sau formular 200 daca ai și alte surse de venit în afara salariului).

Datele noastre necesare pentru Completarea Formularelor sunt:

• Numele Asociaţiei: FUSPA

• CIF (Codul de Identificare Fiscală): 11609468

• Contul Organizaţiei în format IBAN: RO03BRDE240SV15023262400

•ATENŢIE:

La formularul 230 trebuie anexat, în copie, formularul 210 — “Fişa fiscală”, care se obţine de la angajator.

DETALII şi INFORMAŢII:

Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU, tel./fax: 0232 407 347

Agricultura și Viața

LIMBA NOASTRĂ-I ÎNCURCATĂ

Lect.dr. Simona-Catrinel AVARVAREI

Lect.dr. Elena PETREA

Nu de puține ori se întâmplă ca vorbitorii să

lărgească aria semantică a unor cuvinte, devenind astfel cre-

atori de fecunde norme lingvistice. Una dintre încurcăturile

în care, nu de puține ori, ne-am aflat, a fost cea legată de

controversatul lexem locație, folosit cu sensul de „loc anu-

me determinat”. Nu încape îndoială ca „puriștii„ se vor lim-

ita la cele două sensuri cu care apărea în DEX, până în 2009

– „1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate

în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se

plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de

încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau

a autovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locați-

une = Contract prin care una dintre părți se obligă să pro-

cure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru

un timp determinat în schimbul unei sume de bani”,

sancționând fără ezitare orice abatere de la amintitele

valențe ale cuvântului. Cu toate acestea, sub presiunea voci-

lor, tot mai numeroase, ale celor care doreau să se raporteze

la un anume perimetru spațial, a cărui decupare semantică

nu reușea, de cele mai multe ori, să se muleze pe deja ex-

istentele variante de exprimare, loc, sediu, amplasament, ca

urmare firească a nevoii de a răspunde unei necesităţi de co-

municare, s-a impus un al treilea sens al termenului și anu-

me „un loc anume, precis determinat”, preluat, se pare, din

limbajul tehnic, în special din informatică, odată cu eng-

lezescul location. Poate tocmai etimologia latină, comună, -

locatio, -onis a jucat un rol considerabil în integrarea, „ca

sens și ca formă, în familia lexicală a cuvântului loc (local,

localitate, localizare etc.), producând o rapidă extindere a

folosirii sale în contexte non-tehnice” (Rodica Zafiu, 2003).

Există însă și cazuri în care călătoria cuvintelor nu ajunge

să își mai împlinească cuprinderea, sirene amăgitoare

încâlcindu-le rosturile. O astfel de poveste este cea a ver-

bului a adjudeca, înregistrat în DEX cu sensul unic de „a

atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație

persoanei care oferă prețul cel mai mare”. Prin contaminare

culturală și transparentă traducere a expresiei din limba

franceză s’adjuger la partie, jurnaliștii sportivi români, au

impus, încă „de acum câteva decenii” (Alexandru Graur,

1976) un nou înțeles, cel de „a câștiga”. Nimic mai in-

corect, în acest caz, din perspectivă gramaticală, dar atât de

des întâlnit în presa de profil și în multe exprimări, pe care

nu se poate sa nu le fi auzit – „Niculescu a revenit însă rap-

id şi şi-a adjudecat următoarele două seturi, scor 6-1, 6-3”

consemnau cei de la Pro Sport, la 1 ianuarie 2017. Morala

poveștii din acest număr? Ne permitem să o preluăm de la

marele lingvist Alexandru Graur. „O neînțelegere a con-

strucției sintactice face să se scrie astăzi fraze ca „misiunea

lui X a eșuat”. A eșua înseamnă „a nu reuși să duci la bun

sfârșit o întreprindere”, deci se poate zice că cineva „a eșuat

în misiunea pe care a primit-o”, dar misiunea nu are cum să

eșueze, pentru că nu s-a angajat la nimic.” Să avem, așadar,

mare grijă, să nu eșuăm în rostiri nechibzuite, ci să căutăm

să aflăm și să dăm sensul corect gândurilor noastre.