REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY
2/2004
Chiºinãu 2004
AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA
EDITOR:
COEDITORI:CONSILIULSUPREMPENTRU ªTIINÞêI DEZVOLTARE TEHNOLOGICÃ
COMISIASUPERIOARÃDE ATESTAREA REPUBLICII MOLDOVA
26 IUNIE –ZIUA INVENTATORULUI ŞI RAŢIONALIZATORULUI
STIMAŢI CERCETĂTORI, INVENTATORI ŞI RAŢIONALIZATORI,
Cu prilejul sărbătorii profesionale pe care o marcăm la acest sfârşit de Cireşar,vă adresez, în numele colectivului AGEPI şi al meu personal,
sincere felicitări, urări de bine şi prosperitate, multă sănătateşi noi realizări importante în activitatea dumneavoastră temerară
de creatori şi promotori ai noilor soluţii tehnice, tehnologice, agrotehnice etc.în diverse domenii ale economiei naţionale.
Avantajele oferite de sistemul naţional de protecţie a proprietăţii intelectualeşi nivelul tot mai înalt de conştientizare a necesităţii protecţiei creaţiilor
tehnico-ştiinţifice conduc treptat la dinamizarea proceselor de creare şi protecţiea inovaţiilor care, anual, se caracterizează prin depunerea la AGEPI
a circa 350 cereri de protecţie a invenţiilor, modelelor de utilitate,soiurilor de plante şi eliberarea de către AGEPI a mai mult de 250 titluri
de protecţie a acestor obiecte de proprietate industrială.
Prin muncă creativă şi succese remarcabile la scară naţională şi internaţionalădumneavoastră confirmaţi încă o dată că suntem un popor cu spirit inventiv, care
contribuie alături de alte naţiuni la progresul ştiinţei şi tehnicii moderne.
Apreciind înalt competenţa, talentul şi simţul noului care vă caracterizează plenar,permiteţi-mi să vă urez încă o dată tuturora tinereţe creatoare perenă,
fericire şi împlinire personală şi profesională, realizări de prestigiuîn toate iniţiativele dumneavoastră.
Nicolae TARAN,Director General AGEPI
3
Inte
llect
us 2
/200
4C
UPR
INS /
CO
NTE
NTS
5
10
13
18
24
29
32
36
44
47
51
56
61
EVENIMENTE REMARCABILE
Proprietatea industrială – temelia viitorului
Nicolae TARAN, Director General AGEPI
Ştiinţa şi proprietatea intelectuală
Boris GĂINĂ, Secretar Ştiinţific General al AŞM
Perfecţionarea, modernizarea şi reformastructurală a sistemului de cercetare-dezvoltare-
inovare la etapa actualăAnatol ROTARU, preşedintele Consiliului Suprem
pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
CARTE DE VIZITĂ
Comisia Superioară de Atestare a RepubliciiMoldova (CSA)
Ion HOLBAN, secretar ştiinţific al CSA
ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE
Soiurile de plante –cum se obţine protecţia lor juridică
Natalia NADIOJCHIN
Contractul de licenţă – modul de transmiterea drepturilor asupra invenţiei sau mărcii
Ala GOLUBCIUC-SPÂNU
Descrierea invenţiei
Alexandru TIMONIN
Aspectul exterior original al produselorpoate fi protejat!
Ludmila GOREMÎCHIN
Слоган - двигатель торговли?
Наталья ШТИРБУ
Surse moderne de informaredin literatura de brevete
Robert RADU
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Inventatorii moldoveni la cel de-al 33-lea Salonde invenţii de la Geneva
Valeriu DULGHERU
TEHNOLOGII INOVATIVE
Studiul influenţei unor suşe de levuri activeuscate asupra calităţii vinurilor spumante
Nicolae TARAN, Maria ANTOHI,Eugenia SOLDATENCO, Lilia FEIGER
PROPRIETATE INTELECTUALĂŞI RESURSE UMANE
Creatologia – ştiinţa şi arta inventivităţii
Anatolie CARNAUHOV, Ion HANGANU
REMARKABLE EVENTS
Industrial Property – foundation of the future
Nikolae TARAN, Director General AGEPI
The science and the intellectual property
Boris GĂINĂ, Secretar Ştiinţific General al AŞM
Improvement, modernization and nowadaysstructural reforming of the research-development-innovation systemAnatol ROTARU, president of the Supreme Councilon the Science and Technologic Development
VISITING CARD
Attestation Supreme Committee of the Republic ofMoldova
Ion HOLBAN, Scientific Secretary
ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY
Plants Varieties –how to obtain the legal protection
Natalia NADIOJCHIN
License contract – mode of transfer of rightson inventions or marks
Ala GOLUBCIUC-SPÂNU
Description of the inventions
Alexandru TIMONIN
The products original exterior aspectmay be protected!Ludmila GOREMÎCHIN
Slogan – the progress engine?
Natalia ŞTIRBU
Modern informationalsource
Robert RADU
INTERNATIONAL COOPERATION
The Moldavian inventors on the 33-rd Exhibitionof Inventions in Geneva
Valeriu DULGHERU
INNOVATIONAL TECHNOLOGIES
Examination of the influence of some dry activeyeasts strains on the sparkling wine quality
Nicolae TARAN, Maria ANTOHI,Eugenia SOLDATENCO, Lilia FEIGER
INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN RE-SOURCES
Creatology – the science and art of the inventiveness
Anatolie CARNAUHOV, Ion HANGANU
Inte
llect
us 2
/200
4
4
The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works
Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară
de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS
63
66
70
75
78
89
93
93
95
96
98
99
100
AFLUX DE FORŢE TINERE
Traductibilitatea mărcilor comerciale
Ludmila CASAPU
NUME NOTORII
Descătuşarea personalităţii –o atitudine civică inerentă unui savant
Dumitru BATÎR
COMUNICĂRI
Măsurile de protecţie şi utilizare raţionalăa fondului funciar
Serafim ANDRIEŞ
Promovarea activităţii economice în bazacercetării-dezvoltării-inovăriiRada BOBOC, Lilia COVAŞ
AGEPI NEWS
MOZAIC
Omul care „a inventat” secolul 21Efim JOSANU
INVENŢII NEBREVETATE
Procedeu de executare a exponentuluide informaţii
Maria SAMOILĂ
Dispozitiv pentru măsurarea energiei cineticea bilelor propulsate de arcuri
Leonid POPUŞOI
BLITZ-TEST
Verificaţi-vă cunoştinţele din domeniulproprietăţii industriale
Dicţionar explicativ de proprietate industrială
RIDENDO
CĂRŢI NOI
Noi publicaţii la Editura AGEPI
PUBLICITATE
Abonarea–2004
AFFLUX OF THE YOUNG FORCES
Translatability of commercial marks
Ludmila CASAPU
WELL-KNOWN NAMES
Personality emancipation – a civic inherentattitude of a scientist
Dumitru BATÎR
COMMUNICATIONS
Measures of protection and rational utilization ofthe land resources
Serafim ANDRIEŞ
Promotion of the economic activity on the re-search-development-innovation baseRada BOBOC, Lilia COVAŞ
AGEPI NEWS
MOZAIC
Personality that „invented” the XXI centuryEfim JOSANU
UNPATENTED INVENTIONS
Process for execution of the informationalexponent
Maria SAMOILĂ
Apparatus for measuring the kinetic power of theballs pulsed by the arcs
Leonid POPUŞOI
BLITZ-TEST
Verify your knowledge in the field of industrialproperty
industrial property explanatory dictionary
RIDENDO
NEW BOOKS
New publications in the AGEPI Publishing section
PUBLICITY
Subscription–2004
5
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E
Aplicarea în producţie a proprietăţii industriale princrearea de noi produse inovaţionale, prinimplementarea unor metode moderne defabricare a produselor tradiţionale, prin extindereasegmentului de piaţă ocupat şi consolidareabunei reputaţii în rândul consumatorilor constituiefactorul vital al avansării noastre spre o economiedezvoltată. Prin conştientizarea valorii proprietăţiiintelectuale şi dezvoltarea infrastructurii necesarecetăţenilor, ca să beneficieze din plin de sistemulde proprietate intelectuală, ţara noastră poatecrea un mediu economic şi cultural care săîncurajeze cu adevărat creativitatea.
Actualmente, oamenii de creaţie, inovatorii,deţinătorii titlurilor de protecţie a obiectelor deproprietate intelectuală îşi pot valorifica pe deplinactivele intelectuale nemateriale ce le aparţin şifolosi efectiv instrumentele puse la dispoziţie desistemul de proprietate intelectuală, pentru aobţine beneficiul scontat din activitatea de afaceri.
Deci, o activitate economică stabilă în ţară, cumenţinerea şi extinderea pieţelor de desfacere,poate fi asigurată doar prin realizarea unorproiecte investiţionale şi strategii bine chibzuitede dezvoltare bazate atât pe implementareatehnologiilor avansate, cât şi pe utilizarea la scarălargă a invenţiilor, modelelor de utilitate, mărcilor,desenelor şi modelelor industriale.
Anume din aceste considerente, la etapa actuală,printre sarcinile strategice ale dezvoltăriieconomice a Republicii Moldova privindorganizarea şi dezvoltarea unei producţiiindustriale moderne, se evidenţiază elaborarea şiimplementarea tehnologiilor de producţie şiinformaţionale scientointensive, dezvoltareaoperativă a relaţiilor de piaţă, crearea unorproduse autohtone competitive şi asigurareapriorităţilor economiei naţionale prin păstrarea şidezvoltarea potenţialului său intelectual şitehnico-ştiinţific.
PROPRIETATEA INDUSTRIAL+ –
TEMELIA VIITORULUI
Nicolae TARAN,dr. hab. ]n [tiin\e tehnice, prof. universitar,Director General AGEPI
„Creativitatea umană conduce la progresul ştiinţei, afacerilor, tehnologiei şi artei - în toatedomeniile de activitate ale civilizaţiei. Recunoaşterea şi dezvoltarea acestei surse inepuizabileşi exploatarea ei drept capital economic, reprezintă cheia prosperităţii în lumea de astăzi”.Aceste cuvinte sunt înscrise în declaraţia OMPI cu prilejul Zilei Mondiale a ProprietăţiiIntelectuale-2004, sărbătorită pe 26 aprilie.
Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale
Inte
llect
us 2
/200
4
6
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E
Guvernele care au înţeles necesitatea unuisistem puternic de protecţie şi promovare aproprietăţii intelectuale, care să insufle încredereinvestitorilor de capital şi să stimulezeinventivitatea şi creativitatea, încorporează tot maimult strategiile de proprietate intelectuală înstrategiile generale de dezvoltare, au toateşansele să recupereze rămânerile în urmă dinpunct de vedere economic.
Ne bucură faptul că printre acestea se numără şiGuvernul Republicii Moldova care, în septembrie2003, a adoptat Strategia de dezvoltare asistemului naţional de protecţie şi utilizare aobiectelor de proprietate intelectuală până înanul 2010, document de perspectivă în care suntformulate următoarele scopuri:
asigurarea funcţionării eficiente a sistemuluide protecţie juridică a proprietăţii industriale,a operelor şi obiectelor dreptului de autor şidrepturilor conexe;
susţinerea şi promovarea creativităţii, înscopul creării şi utilizării eficiente a obiectelorde proprietate intelectuală;
crearea bazei social-economice, culturale,organizatorice şi de drept, în vedereaintegrării potenţialului intelectual naţional încel comunitar-mondial;
afirmarea pe plan internaţional a RepubliciiMoldova în calitate de partener egal în drepturi.
Conform Strategiei menţionate, se preconizeazăelaborarea şi aprobarea unui set de actenormativ-legislative, menit să creeze un mediu
favorabil proceselor de creaţie, protecţie şiutilizare a realizărilor tehnico-ştiinţifice şiinovaţionale. Direcţiile prioritare ale dezvoltăriisistemului naţional de protecţie şi utilizare aobiectelor de proprietate intelectuală suntîncorporate, de asemenea, în proiectul Strategieide creştere economică şi de reducere a sărăcieiîntr-un capitol separat - „Cercetări şi inovaţii”, ceeace demonstrează că proprietatea intelectualătrebuie să fie un factor economico-social esenţialpentru ţara noastră.
În acest articol intenţionăm să trecem în revistăcele mai importante evenimente şi realizări dinultimul timp care demonstrează că sistemulnaţional de proprietate industrială al RepubliciiMoldova, la cei unsprezece ani împliniţi, este pecalea cea bună şi, pe an ce trece, creează noi şinoi premise pentru implicarea tot mai evidentă apotenţialului intelectual în dezvoltarea economico-socială şi culturală a ţării.
Activitatea de brevetare/înregistrare aobiectelor de proprietate industrială(OPI) din ultimii ani demonstrează că înprocesul inovativ-creativ din ţara noastrăs-a statornicit o tendinţă pozitivă.Această stare de lucruri, în opinianoastră, se datorează faptului că ladispoziţia solicitanţilor este pus un sistemnaţional modern, eficient, bine structuratşi accesibil de protecţie a proprietăţiiindustriale.
7
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E
În primul rând, trebuie să menţionez aici cadrulnormativ-legislativ naţional în domeniu carecorespunde tuturor rigorilor internaţionale. În anul2003 acest cadru a fost completat, după cum ammenţionat mai sus, cu Strategia de dezvoltare asistemului naţional de protecţie şi utilizare aobiectelor de proprietate intelectuală până în anul2010.
În scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 7şi. 37 ale Legii 588/1995 privind mărcile şidenumirile de origine a produselor, au fostelaborate şi aprobate de către GuvernRegulamentul privind modul şi condiţiile deacordare a permisiunii de folosire a denumiriioficiale sau istorice a statului în marca de produsşi/sau de serviciu, Componenţa nominală şiRegulamentul Comisiei guvernamentale pentruexaminarea cererilor privind acordareapermisiunii respective. Documentele acesteastabilesc modul de depunere şi examinare acererilor pentru obţinerea, eliberarea sauanularea permisiunii, precum şi restricţiile deutilizare a denumirii oficiale sau istorice a statuluiîn marca de produs şi/sau de serviciu.
Un loc aparte printre realizările anului 2003 revineRegulamentului privind obiectele de proprietateindustrială create în cadrul exercitării atribuţiilor deserviciu, aprobat prin hotărârea Guvernului.
Prin acest document se pun în aplicareprevederile legilor privind brevetele de invenţie,protecţia desenelor şi modelelor industriale,soiurilor de plante, topografiilor circuitelorintegrate. Actul normativ nominalizat
reglementează raporturile ce ţinde crearea, protecţia juridică,remunerarea autorilor şiutilizarea OPI create în cadrulexercitării atribuţiilor de serviciusau executării unei misiuniconcrete, date în scris deangajator.
În scopul punerii în aplicare aprevederilor Legii nr. 1446/2002privind modificarea şicompletarea unor acte legislative
(Legea privind brevetele de invenţie, Legea privindprotecţia desenelor şi modelelor industriale şiLegea privind mărcile şi denumirile de origine aproduselor), au fost modificate şi completateregulamentele de aplicare a legilor menţionate.
Punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privirela activitatea de evaluare se va efectua în bazaRegulamentului cu privire la evaluarea obiectelorde proprietate intelectuală şi Regulamentului cuprivire la atestarea evaluatorilor obiectelor deproprietate intelectuală, elaborate de AGEPI şiadoptate de Guvern. Conform prevederilorRegulamentului în cauză, estimării se supunurmătoarele OPI: invenţiile, modelele de utilitate,soiurile de plante, rasele de animale, topografiilecircuitelor integrate, mărcile de produse şi/sau deservicii, denumirile de origine a produselor,desenele şi modelele industriale, obiecteledreptului de autor şi drepturilor conexe, alte OPI.
Scopurile evaluării OPI constau în estimareautilităţii rezultatelor activităţii intelectuale, expri-mate în echivalentul valoric al caracteristicilortehnice, de consum, economice şi de altă natură.Raportul de evaluare poate fi utilizat laurmătoarele operaţiuni:
a) preluarea la balanţa întreprinderii a OPI încalitate de unitate de evidenţă în componenţaactivelor nemateriale, precum şi reflectarea înevidenţa contabilă;
b) determinarea eficienţei economice aexploatării OPI;
c) efectuarea operaţiunilor comerciale cu OPI;
Inte
llect
us 2
/200
4
8
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E d) stabilirea cotei de participare a OPI laformarea veniturilor persoanelor fizice şijuridice în cazul determinării onorariuluipentru crearea OPI;
e) determinarea cuantumului prejudiciilor cauzatetitularilor de drepturi asupra OPI în urmaacţiunilor ilicite şi a concurenţei neloiale ş.a.
Pentru asigurarea unei pieţe loiale,reglementarea modului de recunoaştere anotorietăţii mărcilor şi protecţia lorcorespunzătoare, precum şi în scopul punerii înaplicare a prevederilor art. 8 al Legii nr. 588/1995privind mărcile şi denumirile de origine aproduselor, a intrat în vigoare Regulamentulprivind recunoaşterea notorietăţii mărcilor deproduse şi/sau de servicii, prin care se stabileşteprocedura de depunere la Comisia de Apel AGEPIa cererii de recunoaştere a notorietăţii mărcilor, deexaminare a cererilor, de înregistrare şi depublicare a mărcilor notorii, condiţiile pe caretrebuie să le îndeplinească marca pentru a firecunoscută notorie.
Ţinând cont de necesitatea implementării LegiiRepublicii Moldova nr. 499-XV din 30.07.2001 cuprivire la gaj care include şi gajarea drepturilorasupra obiectelor de proprietate intelectuală, înspecial pentru garantarea creditelor bancare lainiţierea unei activităţi de producţie cu utilizareaobiectelor de proprietate industrială, a fostelaborat şi aprobat Regulamentul privindînregistrarea contractului de gaj al drepturilor deproprietate industrială.
Primele contracte de gajare a obiectelor deproprietate industrială au fost înregistrate deja laAGEPI, organul împuternicit cu înregistrarea şiţinerea Registrului contractelor de gaj.
În vederea coordonării multor probleme strategicedin domeniul protecţiei OPI, a fost format şifuncţionează Consiliul interdepartamental pentruproblemele proprietăţii industriale, din care facparte specialişti ai ministerelor şidepartamentelor, Consiliului Suprem pentruŞtiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, reprezentanţi aiAŞM, AGEPI, ai Camerei de Comerţ şi Industrie,Asociaţiei Micului Business, profesori universitari,savanţi etc.
O importanţă deosebită este acordată şcolarizăriişi diseminării informaţiei privind funcţionareasistemului de proprietate industrială din ţaranoastră în cadrul expoziţiilor naţionale şiinternaţionale, organizate de CIE „MOLDEXPO”,Camera de Comerţ şi Industrie şi filialele sale dinraioanele Bălţi şi Cahul.
Şi-a consolidat statutul său de for al inteligenţeinaţionale şi de expo-târg de invenţii,tehnologii, tehnică şi materiale noi ExpoziţiaInternaţională Specializată „INFOINVENT”,organizată anual de AGEPI în comun cu CIE„MOLDEXPO”. În calitate de coorganizatoriparticipă mai multe ministere şi departamente,alte instituţii activitatea cărora are tangenţe cuprocesul inovaţional. De rând cu noile invenţii,soiurile de plante şi designul industrial, îşiprezintă lucrările lor şi agenţii economici-deţinători ai mărcilor de produse şi/saude servicii înregistrate, autori ai proiectelorinovaţionale. Noi elaborări expun întreprinderilemici şi mijlocii, firmele, instituţiile de cercetare-dezvoltare şi de învăţământ superior şipersoanele fizice din Republica Moldova,
9
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E Federaţia Rusă, Ucraina, România. O serie deîntreprinderi de producţie-comerţ expun şicomercializează în mod tradiţional produseprotejate prin design industrial.
La cele două concursuri anuale, organizate deAGEPI, totalurile cărora se fac în cadrul Expoziţiei„INFOINVENT” - Concursul “Trofeul AGEPI pentruinovare şi creativitate” şi Concursul jurnaliştilorcare abordează tematica PI, anul acestaorganizăm două concursuri noi: „Invenţia anului”şi „Cel mai dotat tânăr inventator”. Condiţiileacestor concursuri pot fi consultate pe site-ulAGEPI.
Întru sporirea eficienţei sistemului naţional deprotecţie a proprietăţii industriale, AGEPIîntreprinde anual o serie de măsuri de sprijinire şistimulare a autorilor, titularilor şi valorificatorilorobiectelor de proprietate industrială. Astfel, esteacordată asistenţă logistică şi materialăinventatorilor şi firmelor inovatoare pentruparticipare la expoziţiile internaţionale: “Inventica” -Iaşi, România; “Brussels-Eureka”, Belgia;“PALEXPO” - Geneva, Elveţia; Expoziţia-târg detehnologii, mijloace de producţie, mărfuri şiservicii din CSI - Kiev, Ucraina etc. Nivelul tehnic şinoutatea invenţiilor prezentate la aceste saloanesunt din ce în ce mai înalt apreciate, inventatoriiînvrednicindu-se de distincţii de primă mărime, iar
participarea inventatorilor din Republica Moldovala saloanele internaţionale este, de fiecare dată, onouă treaptă în recunoaşterea oficială apotenţialului intelectual de care dispune ţaranoastră.
Considerăm că sarcina tuturor factorilor dedecizie constă în elaborarea şi implementareaîn continuare a unor măsuri eficiente ce arpermite valorificarea pe deplin a acestui potenţialfundamental.
SUMMARY
The activity on patenting/registration of the industrial property objects (IPO) of the lastyears demonstrates that in the innovative – creative process of our country it is observed apositive tendency. Such tendency is in our opinion creating owing to the fact that the appli-cants may use a modern efficient national industrial property protection system being wellstructured and accessible to the public.
Inte
llect
us 2
/200
4
10
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E
Prin urmare, proprietatea intelectuală devine pean ce trece un factor tot mai însemnat îndezvoltarea economică şi socială a oricărei ţări şi,totodată, o punte de solidaritate umanăuniversală. O dată cu aceasta, de o importanţăvitală devine şi consolidarea continuă asistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale.Conform aprecierilor Organizaţiei Mondiale deProprietate Intelectuală (OMPI), numai ţările careexploatează potenţialul creativităţii şi inventivităţiipopulaţiei prin intermediul sistemului deproprietate intelectuală pot înregistra o creştereeconomică substanţială şi o dezvoltare adecvatăsub aspect cultural. Recunoaşterea şi dezvoltareaacestei resurse inepuizabile, precum şiexploatarea ei în calitate de activ economic,reprezintă cheia prosperităţii, a creşteriistandardului de viaţă în toată lumea.
Anume în aceste aspecte rezidă importanţaconsemnării Zilei Mondiale a ProprietăţiiIntelectuale. Informarea publicului larg privindcontribuţia enormă a proprietăţii intelectuale ladezvoltarea economică, culturală şi socială astatelor înalt dezvoltate, stimularea activităţiiinventiv-inovative, sporirea cunoştinţelor dindomeniul legislaţiei cu privire la proprietateaintelectuală, conştientizarea maselor largi referitorla necesitatea protecţiei proprietăţii intelectuale -iată doar câteva obiective ale activităţii dindomeniul în cauză.
De rând cu alte ţări, Republica Moldova tinde spreinstaurarea unei economii moderne, bazate pecunoştinţe. În această ordine de idei, un argumentelocvent îl constituie sarcinile trasate dePreşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin
{TIIN|A {I PROPRIETATEAINTELECTUAL+
Boris G+IN+,dr.hab., Secretar {tiin\ific General al A{M
Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale
Deja al patrulea an omenirea sărbătoreşte la 26 aprilie Ziua Mondială a ProprietăţiiIntelectuale. Şi acest lucru nu e întâmplător. Civilizaţia a ajuns la nivelul actual dedezvoltare graţie capacităţii creative a omului. Creativitatea umană este factorul determi-nant al progresului în absolut toate domeniile de activitate - ştiinţă, tehnologie, arte, afacerietc. Secolul 21 reprezintă o epocă bazată totalmente pe cunoaştere. Vom menţiona în acestcontext, drept unul din multiplele exemple, dezvoltarea vertiginoasă a tehnologiilorinformaţionale.
(Alocuţiune rostită cu prilejulZilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale-2004)
11
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E
în alocuţiunea sa din 19 martie 2004 la Academiade Ştiinţe a Moldovei. Obiectivele de bază alepoliticii de stat în domeniul cercetărilor şiinovaţiilor sunt:
creşterea nivelului cercetării-dezvoltării;
utilizarea eficientă a rezultatelor activităţiitehnologico-ştiinţifice în economie;
dezvoltarea sectorului inovaţional în bazacomercializării lucrărilor de cercetare-dezvoltare şi a rezultatelor acestora;
valorificarea potenţialului intelectual existentîn domeniul cercetărilor şi inovaţiilor, precumşi sporirea ulterioară a acestora.
Implementarea noilor idei, perfecţionareametodicilor şi tehnologiilor folosite, utilizarea înspirit inovator a resurselor de care dispune ţara –iată factorii care trebuie să contribuie larenaşterea economiei ţării noastre.
Prin urmare, statul care doreşte să recuperezerămânerea în urmă din punct de vedere economicare nevoie de un sistem viabil de promovare aproprietăţii intelectuale, sistem care să stimulezecreaţia şi creativitatea, să insufle încredereinventatorilor în realizarea proiectelor lor, să-isprijine, să-i protejeze. Şi Strategia de CreştereEconomică şi Reducere a Sărăciei (SCERS),elaborată recent de Guvern, include în obiectivelesale sarcini concrete privind proprietateaintelectuală. Un rol important în această privinţă îljoacă Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale care implementează activ politicaprotecţiei proprietăţii intelectuale. Datorită
eforturilor acestei instituţii, în septembrie 2003Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare asistemului naţional de protecţie şi utilizare aobiectelor de proprietate intelectuală până în anul2010. Este un document binevenit, apărut lamomentul oportun în care sunt trasate direcţiileprioritare de dezvoltare a sistemului naţional deprotecţie şi utilizare a obiectelor de proprietateintelectuală, măsurile necesare pentru realizareaacestor obiective. De asemenea, sunt prevăzutecondiţiile necesare pentru ameliorarea activităţiicreatorilor şi inventatorilor, utilizarea plenară apotenţialului creator spre binele lor şi al ţării.
AGEPI este reprezentantul oficial al RepubliciiMoldova pe plan internaţional în domeniulprotecţiei proprietăţii industriale, fiind membră a20 de convenţii internaţionale în domeniulprotecţiei invenţiilor, mărcilor, desenelor şimodelelor industriale, soiurilor de plante. AGEPIeste instituţia noastră de bază, care asigurăarmonizarea legislaţiei naţionale în domeniulproprietăţii intelectuale cu prevederile legislaţieiinternaţionale în domeniu, contribuie laimplicarea Republicii Moldova în perfecţionareasistemului internaţional de protecţie a proprietăţiiintelectuale şi apărarea intereselor naţionaleîn cadrul sistemului internaţional. AGEPI(în colaborare cu ADA) perfecţionează continuucadrul normativ-legislativ, asigură organizareasistemică a procesului instructiv-educativ şi decreştere a nivelului profesional al specialiştilor îndomeniu, dezvoltarea teoriei şi practicii protecţieiproprietăţii industriale, integrarea plenară însistemul mondial de proprietate intelectuală,promovarea proprietăţii industriale şi, ca urmare,
Inte
llect
us 2
/200
4
12
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E
creşterea numărului titlurilor de protecţie asupraobiectelor de proprietate intelectuală acordateinventatorilor şi inovatorilor din ţara noastră.
Datorită AGEPI, în Republica Moldovafuncţionează un sistem modern de protecţie aproprietăţii industriale (invenţii, modele de utilitate,soiuri de plante, mărci şi denumiri de origine aproduselor, desene şi modele industriale ş.a.).Deşi acest sistem a fost creat într-un timp scurt,pe parcursul a circa 10 ani, astăzi el se află la unnivel comparabil cu al sistemelor similare dinţările cu tradiţii seculare în domeniu. Acest sistemîi asigură utilizatorului accesul la mai mult de 16milioane de documente, impulsionându-i prinaceasta creativitatea şi contribuind plenar lavalorificarea portofoliului de obiecte de proprietateintelectuală depozitate de către instituţiile decercetare şi firmele de producţie.
În calitatea lor de organe ale administraţieipublice centrale, AGEPI şi ADA dau dovadă de oresponsabilitate constantă întru realizarea politiciistatului în domeniul protecţiei juridice a obiectelorde proprietate intelectuală, inclusiv industriale,contribuind la crearea cadrului normativ-legislativadecvat cerinţelor internaţionale în acest domeniu.
Colectivul AGEPI a depus eforturi considerabilepentru a informa opinia publică asupra întregului
diapazon de servicii oferite de sistemul naţionalde proprietate industrială, care constituie unelement strategic pentru ţările cu economie întranziţie. O activitate fructuoasă desfăşoară AGEPIşi în direcţia popularizării sistemului naţional deprotecţie a proprietăţii industriale, evidenţieriinecesităţii şi avantajelor oferite de aceastăprotecţie pentru ca instituţiile şi organele de resortsă conştientizeze importanţa realizării drepturilorşi valorificării obiectelor de proprietate intelec-tuală, rolul decisiv pe care-l are proprietateaindustrială în dezvoltarea social-economică a ţării.
AGEPI editează două reviste de o înaltă ţinutăştiinţifică: „BOPI” (Buletin Oficial de ProprietateIndustriale) şi „Intellectus”. AGEPI a contribuit laeditarea şi publicarea „Ghidului vitivinicol alfermierului”, carte care le este de mare folosfermierilor din Moldova. De asemenea,preconizează să publice un volum ce ar cuprindetoate realizările subdiviziunilor AŞM din domeniuldat (invenţii, transfer tehnologic etc.)
Academia de Ştiinţe a Moldovei are la activ un şirde colaborări fructuoase cu AGEPI: elaborareaPlanului de activitate a Academiei de Ştiinţe aMoldovei; pregătirea setului de amendamente laLegile Republicii Moldova privind cercetarea-dezvoltarea, activitatea inovaţională etc., altegenuri de activitate (împreună cu universităţile şiinstitutele de cercetare ramurale).
Aniversarea Zilei Mondiale a ProprietăţiiIntelectuale constituie pentru Prezidiul Academieide Ştiinţe a Moldovei un bun prilej de a le aducecălduroase felicitări şi urări de bine inventatorilor,inovatorilor, lucrătorilor din sfera cercetare-dezvoltare din Republica Moldova, tuturor celorcare creează, protejează şi aplică în practicărezultatele activităţii inovaţionale, îmbogăţind prinmunca lor creativă patrimoniul intelectual al ţării,precum şi pe cel al lumii întregi.
SUMMARY
The World Intellectual Property Protection Anniversary is for the Presidium of the Acad-emy of Sciences a good chance to bring the sincere congratulations to the inventors, innova-tors, functionaries in the field of scientific investigations of the Republic of Moldova, every-one who creates, protects, and uses in practice the innovational activity results, enrichingthe intellectual patrimony of the country and that of the world.
13
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
EZiua Ştiinţei
Problemele actuale ale sferei cercetare-dezvoltareau fost, în mare măsură, determinate deprincipiile de luare a deciziilor în acest sector,practicate în anii 90, când Comanda de Statprivind cercetările ştiinţifice şi distribuireamijloacelor financiare pentru necesităţiledomeniului adeseori ţinea de competenţa uneipersoane sau a unui grup restrâns de persoane.
Modalităţile noi de organizare a domeniuluiprevedea utilizarea largă a expertizei în calitate deelement consultativ obligatoriu în sfera cercetare-dezvoltare. În acest scop, Consiliul Supreminiţiază formarea sistemului naţional de expertiză,
PERFEC|IONAREA, MODERNIZAREA
{I REFORMA STRUCTURAL+ A SISTEMULUI
DE CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
Anatol ROTARU,pre[edintele Consiliului Suprem pentru {tiin\=[i Dezvoltare Tehnologic= al Republicii Moldova
Pe parcursul anilor 2000-2004 Consiliul Suprem şi-a orientat eforturile spre creareasistemului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, stimularea activităţilor de cercetareştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, restabilirea integrităţii procesului de cercetare-implementare, perfecţionarea activităţii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice etc. Una din problemele primordiale ce frâna reorganizarea sferei cercetare-dezvoltare, pe durata ultimilor ani, a fost lipsa cadrului normativ necesar. Consiliul Suprema elaborat, în cei trei ani de activitate, 6 LEGI (dintre care 4 deja sunt aprobate),8 REGULAMENTE (dintre care 6 aprobate), peste 30 HOTĂRÂRI ale Parlamentuluişi Guvernului Republicii Moldova.
asigurând cadrul normativ la compartimentul datprin elaborarea:
Regulamentului Consiliului consultativ deexpertiză în sfera cercetare-dezvoltare;
Regulamentului de organizare şi efectuare aexpertizei lucrărilor de cercetare-dezvoltare.
Un alt element nou în activitatea de cercetare-dezvoltare, aplicat de Consiliul Suprem, l-aconstituit implementarea principiilorcompetiţionale în sfera cercetare-dezvoltare şiselectarea proiectelor de cercetare ştiinţifică şidezvoltare tehnologică în bază de concurs. Cota
Inte
llect
us 2
/200
4
14
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E mijloacelor financiare distribuite în bază deconcurs se majorează în fiecare an. În anul 2004deja 15% din alocaţiile bugetare destinate sfereicercetare-dezvoltare au fost repartizate pe principiicompetiţionale.
În scopul asigurării cadrului normativ în domeniulde referinţă au fost elaborate:
Regulamentul de organizare a concursuluiproiectelor de cercetare-dezvoltare;
Regulamentul cu privire la alocareamijloacelor cu destinaţie specială (granturi)pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice.
Pentru a spori eficienţa activităţilor de cercetareştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ConsiliulSuprem a întreprins un şir de acţiuni în vedereamobilizării potenţialului tehnico-ştiinţific existent lasoluţionarea problemelor stringente aleeconomiei naţionale. În acest scop a fostpregătită lansarea normativă şi organizaţională aprimelor programe de stat de cercetare-dezvoltare, fiind elaborate şi propuse spreaprobare proiectele următoarele hotărâri aleGuvernului:
Privind aprobarea modului elaborării şirealizării programelor de stat de cercetare-dezvoltare (Hotărârea Guvernului RepubliciiMoldova nr. 1339 din 07.11.2003);
Referitor la aprobarea listei programelor destat de cercetare-dezvoltare (HotărâreaGuvernului Republicii Moldova nr. 1349din 11.11.2003).
Stabilirea noilor relaţii între domeniile educaţie,cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şiinovare, precum şi crearea unei infrastructuri deutilizare comună, constituie principalele obiectiveale Programului Naţional de Integrare a Ştiinţeişi Învăţământului Superior, elaborat recent deConsiliul Suprem.
Crearea sistemului naţional de evaluare şiacreditare în domeniul cercetare-dezvoltarereprezintă una dintre principalele modalităţi deridicare a nivelului calitativ al activităţilor decercetare-dezvoltare. În acest scop a fost elaboratşi prezentat Parlamentului Proiectul Legii privind
evaluarea şi acreditarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, aprobat în prima lectură (HotărâreaParlamentului nr. 307-XV din 17.07.03).
Stabilirea bazelor politicii de stat în domeniulinformaţiilor ştiinţifico-tehnologice, almetodologiei de elaborare şi utilizare a acestorinformaţii în beneficiul cercetării-dezvoltării şi alsocietăţii s-a finalizat cu aprobarea de cătreParlament a Legii privind informaţiile ştiinţifico-tehnologice nr. 1344-XV din 3 octombrie 2002.
Pentru ridicarea prestigiului activităţilor decercetare-dezvoltare, stimularea creativităţiisavanţilor, precum şi pentru evidenţierea celormai valoroase elaborări din diferite domenii aleştiinţei şi tehnicii au fost elaborate de ConsiliulSuprem şi aprobate de Guvern:
Hotărârea Guvernului Republicii Moldovanr. 511 din 23 aprilie 2002 Cu privire lainstituirea sărbătorii profesionale alucrătorilor din domeniul cercetare-dezvoltare „Ziua Ştiinţei”;
Hotărârea Guvernului nr. 911 din 11 iulie2002 Cu privire la Premiul Naţional îndomeniul ştiinţei şi tehnicii;
Hotărârea Guvernului nr. 608 din 21 mai2003 Cu privire la instituirea Premiuluipentru rezultate remarcabile în cercetare-dezvoltare.
Definirea priorităţilor în domeniulcercetare-dezvoltare
Complexitatea şi costurile mari ale investigaţiilorştiinţifice, resursele financiare şi umane limitateimpun o strategie de selectare a priorităţilor, carear avea drept rezultat concentrarea şi acumulareacalitativă a potenţialului de cercetare din diversedomenii, promovarea domeniilor de cercetarecare implică direcţii de dezvoltare tehnologică cuavantaje competitive pentru Republica Moldova.Creşterea gradului de apropiere şi armonizare cudomeniile şi orientările care se manifestă pe planinternaţional, va favoriza constituirea unorparteneriate cu ţările puternic dezvoltate. Astfel, înconsens cu obiectivele şi priorităţile Strategiei dedezvoltare social-economică a Republicii Moldovape termen mediu, Strategiei Naţionale pentru
15
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E dezvoltare durabilă “Moldova 21” şi cu tendinţeleglobale de dezvoltare a ştiinţei, au fost identificateDirecţiile prioritare de cercetare-dezvoltarepentru anii 2003-2010, aprobate de Parlament(Hotărârea nr. 1401 din 24.10.2002).
Întrucât fiecare din direcţiile determinate necesităo detaliere în formă de programe concrete,Consiliul Suprem a elaborat Priorităţilestrategice ale cercetării-dezvoltării pentru anii2003-2010, aprobate de Parlament (Hotărâreanr. 566-XV din 25.12.2003).
Dezvoltarea potenţialului umanal sferei cercetare-dezvoltare
Doar printr-o politică de păstrare, reproducere şipunere în valoare a potenţialului creativ şi apersonalului competent din sfera cercetare-dezvoltare se poate stopa procesul de îmbătrânirea potenţialului ştiinţific şi inovaţional, asigurându-se continuitatea şcolior ştiinţifice şi creareacondiţiilor pentru transmiterea cunoştinţelor de lao generaţie la alta.
Pentru atragerea tinerilor cercetători în activităţilesferei cercetare-dezvoltare, precum şi pentrusporirea calităţii pregătirii cadrelor ştiinţifice, aufost elaborate şi aprobate:
Proiectul Concepţiei politicii de pregătire acadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice(Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.482 din 23 aprilie 2003);
Proiectul Hotărârii Guvernului Privindinstituirea Bursei de excelenţă a Guvernuluipentru doctoranzi (Hotărârea Guvernului nr.311 din 14 martie 2003);
Proiectul Hotărârii Guvernului Cu privire lanoile cuantumuri ale burselor, altor forme deajutoare sociale pentru studenţii din insti-tuţiile de învăţământ superior, elevii dininstituţiile de învăţământ secundarprofesional şi auditorii din învăţământulpostuniversitar (Hotărârea Guvernuluinr. 1152 din 1.09.02).
Referitor la sistemul de finanţare a sfereicercetare-dezvoltare, relevăm că volumulfinanţării pe durata celor trei ani de activitate a
Consiliului Suprem a constituit 0,18% din PIB saude 10 ori sub limita minimală de eficienţă,reflectată de practica mondială (2% din PIB).
Cu aproximativ 2% din PIB sunt finanţatedomeniile ştiinţifice din majoritatea statelorUniunii Europene, SUA şi Japonia, care reprezintăcele mai reuşite modele de organizare a sfereicercetare-dezvoltare (70-80% din elaborărileştiinţifice sunt preluate de producţie, ştiinţa estefinanţată la nivelul de 3% din PIB). ActualmenteUniunea Europeană îi obligă pe toţi membrii săisă majoreze volumul finanţării domeniului ştiinţificpână la nivelul SUA şi Japoniei.
Luând în consideraţie situaţia obiectivă existentă,Consiliul Suprem a căutat să sporească eficacitateasferei cercetare-dezvoltare, modificând şi diversi-ficând formele de finanţare, conform tendinţelormanifestate în practica mondială în domeniul dat.
În anul 2001 a fost iniţiată trecerea de lafinanţarea instituţiilor ştiinţifice la finanţareaproiectelor de cercetare-dezvoltare. În scopulsusţinerii ideilor de perspectivă şi stimulăriiactivităţilor de cercetare-dezvoltare pe direcţiile deinteres major pentru economia naţională, a fostintrodusă forma de finanţare de tip grant, careprevede alocarea mijloacelor financiare în bazaunor principii competiţionale.
Pentru a crea un cadru normativ corespunzător îndomeniul dat, a fost elaborat Regulamentulprivind modul finanţării sferei cercetare-dezvoltare, aprobat prin Hotărârea GuvernuluiRepublicii Moldova nr. 633 din 18 mai 2002.
Trecerea la relaţiile economice de piaţăpresupune elaborarea unor forme noi, mobile deorganizare a activităţilor în domeniul inovare şitransfer tehnologic. Realizarea politicii în sferadată se bazează pe crearea unui sistem care arpermite, în termene restrânse şi cu maximăeficacitate, să fie utilizate în producţie realizărilepotenţialului intelectual şi tehnico-ştiinţific. Înscopul extinderii procesului de valorificare acapitalului ştiinţific, Consiliul Suprem a elaboratLegea privind politica de stat pentru inovare şitransfer tehnologic nr. 289-XV din 10.07.2003,un document determinant pentru sfera cercetare-dezvoltare-inovare.
Inte
llect
us 2
/200
4
16
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E
Promovarea cooperării ştiinţificeşi tehnologice internaţionale
Obiectivul fundamental al cooperării ştiinţifice şitehnologice internaţionale este integrareacomunităţii ştiinţifice şi tehnologice moldoveneştiîn comunitatea mondială, în vederea sporirii şiutilizării eficiente a potenţialului uman al ţării.Acest scop urmează să fie realizat pe caleasporirii gradului de perfecţiune, armonizăriitendinţelor de dezvoltare a ştiinţei naţionale cucele înregistrate pe plan internaţional şi creşteriirandamentului activităţilor de cercetare-dezvoltareşi inovare, precum şi prin însuşirea unor tehnicimoderne în sfera cercetării şi în managementulacesteia, printr-o interacţiune mai strânsă apoliticii ştiinţifice şi economice în domeniulcooperării internaţionale.
Pentru a susţine participarea activă acercetătorilor moldoveni în procesul cooperăriiştiinţifice internaţionale şi integrării lor încomunitatea ştiinţifică mondială, ConsiliulSuprem a organizat mai multe acţiuni, şi anume:
Atelierul de lucru „Integrare Europeană:perspective şi modalităţi de participare acercetătorilor din Republica Moldova laProgramul Cadru 6 al Uniunii Europene”, cuparticiparea factorilor de decizie dindomeniul cercetare-dezvoltare şi asavanţilor care au colaborat cu succes laprogramele europene anterioare;
Patru seminare de informare „Posibilităţi departicipare a Republicii Moldova laProgramul Cadru 6 al Uniunii Europene” curesponsabilii pentru ştiinţă ai instituţiilor decercetare-dezvoltare din cadrul ministerelorSănătăţii, Agriculturii şi IndustrieiAlimentare;
Procedurile interne pentru prelungireaAcordului de Cooperare Ştiinţifică întreGuvernul Republicii Moldova şi INTAS(noiembrie 2002).
De comun acord cu INTAS - Asociaţiainternaţională pentru promovarea cooperării cuoamenii de ştiinţă din statele fostei URSS - a fostelaborat proiectul Convenţiei de cooperareştiinţifică între Guvernul Republicii Moldova şiINTAS, care prevede lansarea unui concurscomun Moldova-INTAS cu un fond de 1 milionEuro, majoritatea mijloacelor provenind de laINTAS.
Cooperarea în cadrul Comunităţii StatelorIndependente s-a soldat cu adoptarea a 9proiecte de legi şi de hotărâri ale Guvernuluiprivind aprobarea acordurilor de colaboraretehnico-ştiinţifică în cadrul care facilitează creareaunui spaţiu ştiinţific comun.
În domeniul relaţiilor bilaterale au fost întreprinsemai multe acţiuni care îi mobilizează pe savanţiimoldoveni să-şi dea concursul la procesul
17
Inte
llect
us 2
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E cooperării internaţionale. În cadrul Programului decolaborare tehnico-ştiinţifică între RepublicaMoldova şi Federaţia Rusă, a fost selectată o listade 49 proiecte moldo-ruse urmând ca acestea săfie susţinute de cele două părţi. De asemenea, aufost selectate şi prezentate instanţelor de resortromâne 90 de proiecte de colaborare tehnico-ştiinţifică între Republica Moldova şi România. Înurma discuţiilor purtate cu delegaţia MinisteruluiEducaţiei şi Cercetării din Germania, la ConsiliulSuprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologicăs-au identificat activităţi care vor facilitaparticiparea în comun la realizarea unor proiecteeuropene. În cadrul unor întâlniri de lucru laMinisterul Educaţiei şi Cercetării din Germania,Serviciul german de schimb academic, Centrul decercetare Julich, Fundaţia Alexander vonHumboldt ş.a., conducerea CSŞDT a conturat noidirecţii de colaborare cu instituţiile în cauză. Înscopul stabilirii unor legături strânse decooperare între cercetătorii moldoveni şi germani,au fost organizate la Chişinău Simpozionulmoldo-german „Inovaţii şi transfer tehnologic”(septembrie 2003) şi Colocviul moldo-german„Aspecte de transfer tehnologic şi automatizare aindustriei” (noiembrie 2003). A fost semnatAcordul între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Republicii Belarus de colaboraretehnico-stiinţifică (Hotărârea GuvernuluiRepublicii Moldova nr. 563 din 15.05.2003).
În scopul aderării la centrele internaţionale carefinanţează proiecte ştiinţifice au fost elaborate:
Hotărârea Guvernului nr. 1267 din 26septembrie 2002 Cu privire la iniţiereaprocedurii de negociere în scopul aderăriiRepublicii Moldova la Acordul de constituirea Centrului Tehnico-Ştiinţific Internaţional;
Hotărârea Guvernului nr. 1268 din 26septembrie 2002 Cu privire la iniţiereaprocedurii de negociere în scopul aderăriiRepublicii Moldova la Acordul de constituirea Centrului Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina.
La sfârşitul anului 2003 Republica Moldova aaderat la Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucrainaşi la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare dinor. Dubna (Rusia).
Toate acestea realizări confirmă cu prisosinţărecunoaşterea rolului şi importanţei strategice adomeniului cercetare-dezvoltare şi inovare înasigurarea progresului economic al RepubliciiMoldova.
SUMMARY
During 2000-2004 the Supreme Counsel oriented his efforts on the creation of the nationalof investigation- development-innovation system, stimulation of the scientific investigationand technology development, restoration of the investigation- implementation processactivity, improvement of the activity of scientific and scientific-didactic staff training etc.One of the main problems hindering the reorganization of the investigation-developmentdomain the last years was the lack of the required legislation. The last three years of itsactivity the Supreme Counsel elaborated 6 Laws (4 of them being already approved), 8Regulations (6 approved), about 30 resolutions of the Parliament and Government of theRepublic of Moldova.
Inte
llect
us 2
/200
4
18
CA
RTE
D
E V
IZIT
Ã
Comisia Superioară de Atestare - o structurăcomplexă de pregătire şi atestare a cadrelorştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltăcalificare - exercită următoarele funcţii:
participă la elaborarea şi transpunerea înviaţă a politicii şi strategiei statului îndomeniul pregătirii şi atestării cadrelorştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, formeazăsistemul unic de stat de pregătire şi atestarea acestora;
participă la elaborarea şi prezentareapropunerilor privind direcţiile prioritare de
COMISIA SUPERIOAR+ DE ATESTAREA REPUBLICII MOLDOVA
dr. Ion HOLBAN,secretar [tiin\ific al CSA
Comisia Superioară de Atestare a Republicii Moldova (CSA) este organul de stat îndomeniul pregătirii şi atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare.
CSA a fost instituită în martie 1992 prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova şidesemnată drept organul de stat central al puterii executive în domeniul pregătirii şi atestăriicadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice prin hotărârea Guvernului Republicii Moldovanr. 470 din 30 iunie 1992. Pe parcursul existenţei sale, CSA a depus eforturi considerabile,atât în plan conceptual, cât şi organizatoric, pentru a crea un sistem unic de pregătire şiatestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. Astăzi CSA a devenit o importantăstructură de stat, învestită cu funcţii de mare responsabilitate, care funcţionează de sinestătător, independent, promovând cerinţe unice sporite faţă de cadrele ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, indiferent de domeniul de activitate.
cercetare-dezvoltare şi la asigurarea acestoracu cadre ştiinţifice de înaltă calificare;
acordă diplome şi atestate de înaltă calificareştiinţifică şi ştiinţifico-didactică;
avizează planul de înmatriculare la studii prindoctorat şi postdoctorat;
avizează criteriile de admitere în învăţământulpostuniversitar specializat (masterat,rezidenţiat, secundariat); îşi dă asentimentulprivind abilitarea instituţiilor cu dreptul deorganizare a învăţământului postuniversitarspecializat;
19
Inte
llect
us 2
/200
4C
AR
TE D
E V
IZIT
à orientează sistemul naţional de pregătire şiatestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice spre standardele europene;colaborează cu instituţiile de profil din altestate, încheie cu acestea acorduri bilateralesau multilaterale;
cooptează în consiliile ştiinţifice specializateşi în instituţia de experţi (după necesitate)savanţi cu renume din străinătate;
recunoaşte şi echivalează actele de înaltăcalificare ştiinţifică şi ştiinţifico-didacticăobţinute de cetăţenii Republicii Moldova înstrăinătate (acte eliberate de organele de statale ţărilor respective abilitate cu dreptul de aconferi grade ştiinţifice, titluri ştiinţifice şiştiinţifico-didactice);
menţine în stare funcţională o bază de datereferitoare la persoanele care au obţinutgrade ştiinţifice, titluri ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice;
asigură transparenţa activităţii sistemului depregătire şi atestare a cadrelor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice de înaltă calificare dinRepublica Moldova;
aprobă programele examenelor de doctorat şifişele tehnice ale specialităţilor la care seacordă grade ştiinţifice.
În conformitate cu funcţiile sale, CSA elaborează:
criteriile şi instrucţiunile de conferire agradelor ştiinţifice şi a titlurilor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice;
nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice;
regulamentul privind funcţionarea instituţieide experţi;
regulamentul privind organizarea şi desfăşu-rarea doctoratului şi postdoctoratului;
regulamentul privind recunoaşterea şiechivalarea actelor de înaltă calificareştiinţifică şi ştiinţifico-didactică obţinute înstrăinătate;
regulamentul privind constituirea şi activitateaseminarelor ştiinţifice de profil.
Actele normative principale de care se conduceCSA sunt:
„Regulamentul Comisiei Superioare de Atestare aRepublicii Moldova”, „Regulamentul cu privire laconferirea gradelor ştiinţifice, titlurilor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice în Republica Moldova”,
„Regulamentul cu privire la recunoaşterea şiechivalarea actelor de înaltă calificare ştiinţifică şiştiinţifico-didactică obţinute în străinătate”,
„Regulamentul privind organizarea şidesfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului”,
„Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice”,
„Regulamentul privind funcţionarea instituţiei deexperţi a CSA”,
”Regulamentul privind constituirea şi activitateaseminarului ştiinţific de profil”.
Organul Suprem al CSA este Plenara CSA,constituită din 37 de membri, specialişti de înaltăcalificare şi cu experienţă bogată în activitatea depregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice,selectaţi în conformitate cu criteriile stabilite şicotele-părţi de reprezentare a instituţiilor decercetare şi a celor de învăţământ superior.Componenţa nominală a Plenarei este aprobatăde Guvern pe un termen de 4 ani. Plenara CSA seconvoacă în şedinţă de cel puţin 2 ori pe an.
Plenara CSA îndeplineşte următoarele funcţii:
examinează problemele fundamentale alepoliticii de stat în domeniul pregătirii şiatestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice; trasează direcţiile principale deactivitate ale CSA;
recomandă Guvernului spre aprobareproiectele „Regulamentului CSA”,„Regulamentului privind organizarea şidesfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului”,„Regulamentului cu privire la recunoaştereaşi echivalarea actelor de înaltă calificareştiinţifică şi ştiinţifico-didactică obţinute înstrăinătate”, „Nomenclatorului specialităţilorştiinţifice”, precum şi cele ale modelelordiplomelor, atestatelor şi certificateloreliberate de către CSA;
Inte
llect
us 2
/200
4
20
CA
RTE
D
E V
IZIT
à analizează activitatea întregului sistem depregătire şi atestare a cadrelor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice şi avizează rapoarteleanuale privind această activitate.
Activitatea curentă a CSA este dirijată dePrezidiul CSA, constituit din 13 persoane, alesede Plenara CSA pe o perioadă de 4 ani dinrândurile membrilor săi. Prezidiul CSA seîntruneşte de cel puţin 5 ori pe an.
Prezidiul CSA exercită următoarele funcţii:
formează, în baza propunerilor consiliilorştiinţifice ale instituţiilor de cercetare ştiinţificăşi cele ale senatelor universitare, reţeaua deconsilii ştiinţifice ad-hoc (pentru susţinereafiecărei teze în parte) şi cea a comisiilor deexperţi în domeniu;
abilitează instituţiile de cercetare şi cele deînvăţământ superior universitar cu dreptul dea organiza studii prin doctorat la specialităţiştiinţifice concrete;
supraveghează activitatea consiliilor ştiinţificespecializate, comisiilor de experţi ale CSA,doctoratelor, precum şi cea a consiliilorştiinţifice a instituţiilor de cercetare şi asenatelor universitare (referitor la pregătireaşi atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice);
organizează expertiza tezelor de doctorat şi adosarelor de atestare, apreciază corespun-derea acestora gradelor ştiinţifice/titlurilorştiinţifice/titlurilor ştiinţifico-didactice solicitate.
Hotărârile Plenarei CSA şi ale Prezidiului CSAsunt executate de către un aparat administrativ,constituit din 15 funcţionari publici. (Preşedintele,vicepreşedintele şi secretarul ştiinţific suntmembri ai Plenarei şi Prezidiului CSA). În cadrulaparatului administrativ activează 4 secţii şisectoare de profil:
Secţia ştiinţe socio-umanistice;
Secţia ştiinţe biologice, chimice şi agrare;
Sectorul ştiinţe medicale şi farmaceutice;
Sectorul ştiinţe fizico-matematice şi tehnice.
Pregătirea cadrelor ştiinţifice se efectuează prinintermediul instituţiilor organizatoare de
doctorat (IOD). CSA a abilitat 51 instituţii decercetare şi învăţământ superior universitar cudreptul de a organiza studii prin doctorat (şipostdoctorat) la un număr total de 216 specialităţi,conducerea doctoratului fiind asigurată de cătrepersoane cu grad ştiinţific de doctor habilitat, iar înanumite cazuri, cu permisiunea CSA, şi de cătrepersoane cu grad ştiinţific de doctor.
Calificarea profesională a oamenilor de ştiinţăse atestă prin grade ştiinţifice şi titluri ştiinţificeşi ştiinţifico-didactice. În Republica Moldova seconferă 2 grade ştiinţifice (doctor şi doctorhabilitat), 2 titluri ştiinţifice (conferenţiar cercetătorşi profesor cercetător) şi 2 titluri ştiinţifico-didactice (conferenţiar universitar şi profesoruniversitar).
Pretendenţii la grade şi titluri ştiinţifice, titluriştiinţifico-didactice se selectează înexclusivitate după nivelul de competenţăprofesională. Activitatea ştiinţifică a pretendentuluieste apreciată în raport cu investigaţiile finalizateprin lucrări ştiinţifice publicate, invenţii brevetate,iar cea didactică - prin măiestrie pedagogică,activităţi de conducător de doctorat, masterat saude îndrumător al studenţilor, luându-se înconsideraţie impactul ştiinţific şi social al activităţiiştiinţifice şi pedagogice a pretendentului.
Atestarea la grade ştiinţifice, titluriştiinţifice şi titluri ştiinţifico-didactice seefectuează de către specialişti decalificare egală sau superioară în raportcu cea a pretendentului, recunoscuţipentru competenţa şi prestigiul lorprofesional, precum şi pentru inde-pendenţa, intransigenţa, obiectivitateaşi imparţialitatea lor şi care au la activcercetări proprii în domeniul de referinţă,evitându-se la toate etapele conflictulde interese.
Atestarea la grade ştiinţifice este efectuată decătre consiliile ştiinţifice specializate (în acestscop CSA a creat în instituţiile de învăţământ
21
Inte
llect
us 2
/200
4C
AR
TE D
E V
IZIT
à universitar şi cele de cercetare-dezvoltare cuperformanţe ştiinţifice înalte o întreagă reţea deconsilii ştiinţifice specializate), de către referenţiioficiali şi de către instituţia de experţi (constituitădin 23 de comisii de experţi în domeniu, dinexperţi confidenţiali, cooptaţi după necesitate).
Promovarea la titluri ştiinţifice şiştiinţifico-didactice se efectuează prinintermediul senatelor universitare şiconsiliilor ştiinţifice ale instituţiilor deînvăţământ superior şi ale celor decercetare-dezvoltare acreditate, precumşi al instituţiei de experţi. Recunoaştereaşi echivalarea gradelor ştiinţifice şi atitlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didacticeobţinute în străinătate se efectuează prinintermediul comisiilor de experţi.
În instituţiile organizatoare de doctorat (încalitate de conducători de doctorat) şi înstructurile CSA (consiliile ştiinţifice specializate,comisiile de experţi, referenţii oficiali şiconfidenţiali) sunt antrenaţi cei mai versaţioameni de ştiinţă din republică (în multe cazuri şidin străinătate), specialişti capabili să îndrumezedoctoranzi (postdoctoranzi) şi să efectueze oriceexpertiză tehnico-ştiinţifică sau socio-umanănecesară.
(La 1 ianuarie 2004 în banca de date aCSA erau înregistraţi 713 doctori habilitaţişi 5048 doctori în ştiinţe.)
Noua conducere a CSA (preşedinte – profesoruluniversitar Constantin GAINDRIC) este orientatăspre armonizarea actelor sale normative custandardele europene respective. În acest scopse introduc criterii mai riguroase şi mai obiectivepentru aprecierea tezelor de doctorat şi a activităţiiştiinţifico-didactice a pretendenţilor la grade şititluri. Republica Moldova a încheiat un şir deacorduri bilaterale de colaborare în domeniulpregătirii şi atestării cadrelor de înaltă calificareştiinţifică şi ştiinţifico-didactică, de recunoaştereşi echivalare a actelor de calificare respective,
inclusiv cu Rusia, Ucraina şi România. CSA estemembră a Asociaţiei Internaţionale a Organelorde Stat de Atestare a Cadrelor Ştiinţifice şiDidactice de Înaltă Calificare.
CSA este receptivă la problemele societăţii. Laintervenţia CSA adeseori sunt corectate planurilede admitere în doctorat şi masterat.CSA pledează pentru elaborarea unui programcomplex de pregătire a cadrelor ştiinţifice prindoctorat pentru următorii 10-15 ani, care săprevadă antrenarea mai activă a tineretului înactivitatea ştiinţifică, mobilizarea lui în domeniulcercetării de la o vârstă cât mai timpurie. CSAurmăreşte ca instituţiile organizatoare de doctoratsă asigure condiţiile necesare cercetării şipregătirii profesionale a doctoranzilor, încurajeazăpregătirea doctoranzilor cu destinaţie specialăpeste hotarele ţării (în primul rând, la specialităţila care nu poate fi organizată instruirea respectivăîn instituţiile din ţara noastră şi la teme deinvestigare de care are nevoie ţara).
În limitele obligaţiilor funcţionale, CSA orienteazăinstituţiile organizatoare de doctorat să ţină cont,atunci când se planifică temele de doctorat, deproblemele stringente ale ţării, de insuficienţacadrelor ştiinţifice de înaltă calificare în anumiteramuri ale economiei naţionale. De asemenea,să acorde prioritate temelor de doctorat legate decrearea unor materiale noi, mai performante,precum şi a unor tehnologii informaţionale, sursenetradiţionale de energie, sisteme de transport şimaşini agricole eficiente, de studiereaaprofundată a materiei vii, ce ar cuprinde unspectru larg de cercetări - de la ingineria genicăpână la tehnologii medicale şi agricole, dealegerea unor teme care să ajute învăţământul săreducă disproporţia dintre educaţie şi modificărilecare intervin continuu în ştiinţă şi în viaţasocietăţii.
CSA organizează cu regularitate consfătuiri,întâlniri cu oamenii de ştiinţă antrenaţiîn procesul de pregătire şi atestare a cadrelorştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de calificare înaltă(rectorii, directorii şi prorectorii, vicedirectoriiinstituţiilor de învăţământ superior, de cercetareşi şefii secţiilor de doctorat ai acestor instituţii,cadrele ştiinţifico-didactice din instituţiile de
Inte
llect
us 2
/200
4
22
CA
RTE
D
E V
IZIT
à învăţământ superior şi cadrele ştiinţifice dininstituţiile de cercetare, preşedinţii şi secretariiştiinţifici ai consiliilor ştiinţifice specializate,membrii comisiilor de experţi ale CSA etc.)CSA se consultă în permanenţă cu PrezidiulAcademiei de Ştiinţe a Moldovei, ConsiliulRectorilor, ţine la curent cu cele întreprinsePreşedinţia, Guvernul şi Parlamentul republicii.Comisia Superioară de Atestare efectuează şi omuncă analitică, punând la dispoziţia diverselorramuri ale economiei naţionale date privindpotenţialul ştiinţific al republicii, posibilităţile şidinamica acestuia.
Un element nou îl constituie crearea în RepublicaMoldova a unei reţele complexe de seminareştiinţifice de profil, în cadrul cărora oamenii deştiinţă discută cele mai noi achiziţii ale ştiinţei şisupun unei analize profesionale deschise tezelede doctorat care urmează a fi susţinute. Demenţionat, de asemenea, rigorile impuse ediţiilorştiinţifice de profil de a se ralia la standardeleinternaţionale (înregistrându-se la MinisterulJustiţiei, obţinând indicii ISSN/ ISBN, editându-sesub egida unor foruri ştiinţifice - senateuniversitare şi consilii ştiinţifice, recenzându-searticolele etc).
Pronunţându-se consecvent pentru respectareaprincipiilor fundamentale ale atestării(transparenţă, competenţă, obiectivitate îndeterminarea valorii teoretice şi aplicative ainvestigaţiilor efectuate, cerinţe unice faţă de toţipretendenţii la grade ştiinţifice, titluri ştiinţifice şiştiinţifico-didactice), CSA a iniţiat monitorizareaactivităţii pe care o desfăşoară, urmând cutimpul să asigure o transparenţă totală aactivităţii sale. Pe pagina INTERNET a CSA suntexpuse proiectele tuturor actelor sale normative(astfel, oricare cadru ştiinţific poate să participe ladiscutarea acestora), sunt afişate listele ediţiilorde profil recunoscute de CSA, editate în RepublicaMoldova, listele seminariilor ştiinţifice de profil şigraficele de lucru ale acestora. Cu cel puţin o lunăînainte se anunţă data, ora şi locul unde va fisusţinută teza, se afişează tezele deja susţinute şiautoreferatele, lista dosarelor examinate de cătrePrezidiul CSA şi hotărârile luate în privinţa lor.
Pentru a asigura o pregătire adecvată a cadrelorştiinţifice (în primul rând, prin selectareajudicioasă a conducătorilor şi consultanţilorştiinţifici) şi o atestare competentă apretendenţilor la grade ştiinţifice şi titluri ştiinţificeşi ştiinţifico-didactice, CSA menţine o bază dedate privitor la persoanele care deţin gradştiinţific, titlu ştiinţific şi ştiinţifico-didactic şi ladomeniul de activitate al acestora.
Pe parcursul anilor 1992-2003 CSA aconferit gradul ştiinţific de doctorhabilitat la 261 persoane, de doctor – la1611, titlul ştiinţifico-didactic de profesoruniversitar şi titlul ştiinţific de profesorcercetător la 270 persoane, titlulştiinţifico-didactic de conferenţiaruniversitar la 1020 persoane şi titlulştiinţific de conferenţiar cercetător la 410persoane, a recunoscut şi echivalatdiplome şi atestate obţinute în străinătatela 791 persoane.
O mărturie a consolidării sistemului naţional depregătire şi atestare a cadrelor ştiinţifice (şitotodată o dovadă a formării unei imaginifavorabile a CSA pe arena ştiinţei mondiale) estedorinţa unor cercetători de peste hotare să-şi facădoctoratul şi să-şi susţină tezele în consiliileştiinţifice specializate din Republica Moldova.Astfel, pe parcursul anilor 1993 – 2003 în Repub-lica Moldova şi-au susţinut tezele de doctorat 132de cetăţeni străini (121 tezele de doctor, 11 tezelede doctor habilitat), din 32 ţări: Afganistan (1),Angola (2), Belgia (1/1), Belarus (1/1), Bulgaria(2), Camerun (1), Columbia (1), Egipt (1),Germania (3), Guineea (4), India (1), Iordania (39),Israel (1), Irak (1), Iran (2), Iugoslavia (1), Laos (1),Liban (1), Mali (2), Nepal (2), Peru (1), România(90/3), Siria (11), SUA (5), Sudan (1), Sri-Lanka (1),Turcia (5), Turkmenistan (1/1), Ucraina (11/4),Vietnam (12/1), Yemen (11), Zimbabwe (2). Acestedate reprezintă totodată şi un indiciu alcompetenţei oamenilor noştri de ştiinţă.
23
Inte
llect
us 2
/200
4C
AR
TE D
E V
IZIT
à Comisia Superioară de Atestare are menireaşi responsabilitatea de a fi garant al unui nivelînalt de executare a cercetărilor ştiinţifice(şi a tezelor de doctorat) şi de pregătireprofesională a cadrelor ştiinţificeşi ştiinţifico-didactice, de a fi instituţia
care uneşte eforturile oamenilor de ştiinţă cu alecelor din sfera culturii şi învăţământului pentrusoluţionarea eficientă a problemelor ţăriişi dezvoltarea durabilă a societăţii, de a fi uncentru de colaborare intelectuală a oamenilor deştiinţă şi cultură.
SUMMARY
The Supreme Attestation Commission is destined and responsible to be a high levelguarantor of executing the scientific investigations (and doctorate theses), scientificand scientific-didactic staff professional training, to be an institution joining the effortsof the persons of science with that of culture and education for the efficient decidingthe problems of the country and society development, to be a center of the intellectualcooperation of persons of the science and culture.
CALENDAR
La 26 martie 1946 s-a născut (la Gaşpar, Edineţ) Viorel PRISĂCARU, doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, epidemiolog principal al Republicii Moldova, membru al Consiliului Suprem
pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, “Om Emerit” al Republicii Moldova. În anul 2002 este
distins cu Medalia de Aur OMPI.
Pe parcursul anilor 1991-2001 V. Prisăcaru a lucrat în funcţia de prorector pe probleme de ştiinţă al
USM “N.Testemiţanu”, perioadă în care universitatea a înregistrat cei mai înalţi indici în domeniul
cercetărilor ştiinţifice şi al invenţiilor.
V. Prisăcaru a publicat peste 200 de lucrări ştiiţifice, inclusiv 4 monografii. În cadrul Saloanelor
internaţionale de inventică a fost menţionat cu 5 medalii de aur, 5 de argint, 2 de bronz şi cu peste
20 de diplome de gr. I, II, III.
Pentru merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei autohtone, savantului V. Prisăcaru i s-a conferit titlul
onorific “Om Emerit” al Republicii Moldova (1999), este decorat cu medalia “Meritul Civic”.
Din 1990 este preşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Epidemiologilor şi Microbiologilor din republică şi
epidemiolog principal al Republicii Moldova.
În 2001 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a,
membru al Comisiei pentru ştiinţă, învăţământ, cultură, tineret şi mijloace de informare în masă.
Inte
llect
us 2
/200
4
24
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Specificul materialului vegetal de a se reproducecreează amelioratorilor un punct de plecarepentru solicitarea protecţiei juridice asupraelaborărilor lor intelectuale, întrucât livrareamaterialului de propagare unei persoane îipermite acesteia să reproducă materialulrespectiv fără a mai recurge la suportulamelioratorului.
Totodată, este important ca amelioratorii să-şipoată recupera, în decurs de 10-20 ani,mijloacele băneşti investite în ameliorare. Acestfapt constituie un argument în plus în ceea cepriveşte necesitatea de a proteja drepturileamelioratorilor.
SOIURILE DE PLANTE – CUMSE OB|INE PROTEC|IA LOR JURIDIC+
dr. Natalia NADIOJCHIN,expert principal,Sec\ia examinare preliminar=
Experienţa demonstrează că este imposibil caamelioratorul să-şi recupereze investiţiile finan-ciare comercializând materialul de propagare înprimul an de existenţă a noului soi de plantă,pentru obţinerea căruia au fost consumaţi mulţiani de muncă şi resurse considerabile.
În asemenea circumstanţe, brevetarea noului soide plantă îi oferă titularului drepturi exclusive deexploatare, asigurându-i perspectiva obţinerii unuiprofit care să recupereze investiţiile anterioare,stimulându-l să investească noi mijloacefinanciare în viitor, revendicându-i dreptul moral dea i se recunoaşte, în calitatea sa de creator alnoului soi, şi dreptul economic de a fi remuneratpentru eforturile sale.
O bţinerea unor soiuri de plante noi, productive, cu o rezistenţă înaltă la boli,vătămători, la condiţiile nefavorabile ale mediului este premisa fundamentalăpentru sporirea continuă a resurselor alimentare ale ţării. Scopul acesta poate
fi realizat doar în condiţiile subvenţionării satisfăcătoare a activităţilor din domeniulameliorării plantelor.
25
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Protecţia juridică a soiurilor de plante,denumită şi „dreptul amelioratorului”,este un drept exclusiv la utilizarea soiuluicreat, acordat amelioratorului. Acestdrept constituie o formă a dreptului deproprietate intelectuală, de rând cubrevetul de invenţie, dreptul de autor,mărcile şi desenele industriale.
Orice persoană care utilizează în RepublicaMoldova, în interesele afacerii sale sau aleîntreprinderii sale, un soi protejat prin Certificat deautor, eliberat pe timpul URSS, este în drept săcontinue utilizarea acestuia. Dar Certificatul deautor nu certifică dreptul exclusiv asupra utilizăriisoiului în cauză. Acesta se confirmă prin brevetulpentru un nou soi de plantă, eliberat conformLegii nr. 915/1996 a Republicii Moldova privindprotecţia soiurilor de plante.
Până la intrarea în vigoare a acestei Legi, soiurilede plante au fost protejate conform Legii privindbrevetele de invenţii nr. 461/1995, fiind acordate47 brevete de invenţii pentru soiuri de plante,inclusiv culturi de tutun, pomicole şi viticole.Aceste brevete se asimilează sub aspect juridicbrevetelor eliberate în conformitate cu Legeaprivind protecţia soiurilor de plante.
Recunoscând importanţa principiilor de bază aleactelor Convenţiei UPOV (Organizaţia Mondialăpentru Protecţia Realizărilor în Selecţie) din 1961,1978 şi 1991 privind protecţia soiurilor de plante,Parlamentul ţării noastre, prin Hotărârea nr. 1355-XIII din 22.10.1997, a confirmat aderareaRepublicii Moldova la Actul Convenţiei UPOV din1991.
Republica Moldova a fost a 8-a ţarăcare a semnat Actul din 1991 şi, ulterior,în conformitate cu hotărârea Consiliuluiorganizatoric al Convenţiei UPOV din 28octombrie 1998, a devenit a 38-a ţarăparte la UPOV.
Conform art. 4. al Legii 915/1996, organele carerealizează politica statului în domeniul protecţieijuridice şi utilizării soiurilor în Republica Moldovasunt :
Consiliul Naţional pentru Soiurile de Plante
Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilorde Plante
Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale
Durata minimă de protecţie acordată pentru unsoi de plantă a fost stabilită în dependenţă degenul şi specia botanică, ţinându-se cont detimpul necesar pentru rambursarea investiţiilorfăcute în ameliorare:
Speciile Durata minimăde protecţie
Pomii fructiferi şi viţa de vie 25 ani
Alte specii de plante 20 ani
În perioada valabilităţii brevetului pentru soi deplantă, titularul are dreptul exclusiv asuprabrevetului şi asupra soiului protejat prin brevetcare constă în: dreptul de a exploata soiul, dacăexploatarea nu lezează drepturile altor titulari,dreptul de a dispune de brevet şi de soi, dreptulde a interzice terţilor să efectueze fără autorizaţiasa următoarele acţiuni referitoare la materialulsoiului:
(i) producerea sau reproducerea (în scopulînmulţirii);
(ii) condiţionarea în scopul înmulţirii;
(iii) oferirea pentru vânzare;
(iv) vânzarea sau alte forme de comercializare;
(v) exportarea;
(vi) importarea;
(vii) stocarea în scopul efectuării acţiunilormenţionate la lit. (i)-(vi).
Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1174 din 20 noiembrie 2000 au fost aprobate 24specii botanice, soiurile cărora pot fi protejate, şianume:
Inte
llect
us 2
/200
4
26
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE 1. PORUMB Zea mays L.
2. FLOAREA-SOARELUI Helianthus annuus L.
3. ARDEI GRAS Capsicum annuum L.
4. VIŢĂ DE VIE Vitis vinifera L.
5. PRUN Prunus domestica L.
6. GLAD Gladiolus L.
7. RUJĂ DE TOAMNĂ Callistephuschinensis L.
8. CANĂ (BELŞIŢĂ) Canna L.
9. CRIZANTEMĂ Chrysanthemum L.
10. STÂNJENEL Iris L.
11. BUJOR Paeonia L.
12. CRIN GALBEN Hemerocallis L.
13. NARCISĂ Narcissus L.
14. VÎZDOAGĂ (CRĂIŢĂ) Tagetes L.
15. GALITONIE Galitonia desne
16. MĂR Malus L.
17. PĂR Pyrus communis L.
18. GUTUI Cydonia oblongaMULL.
19. PIERSIC Persica vulgarisMULL.
20. CAIS Armenica vulgaris L.
21. CIREŞ Cerasus avium L.
22. VIŞIN Cerasus vulgarisMULLER
23. NUC Juglans regia L.
24. CĂPŞUN Fragaria ananassaDuch
Conform cerinţelor Actului din 1991 al UPOV,Republica Moldova trebuie să extindă protecţiaasupra tuturor culturilor în decurs de 10 ani de ladata intrării în UPOV. Astfel, completarea Listeigenurilor şi speciilor botanice pentru protecţiasoiurilor noi va reconfirma importanţa obţineriiprotecţiei juridice a soiurilor de perspectivă atâtpentru ţara noastră cât şi, eventual, pentrustrăinătate.
În activitatea practică au fost semnalate şi cazuride depunere a cererilor de brevet pentru soiuri deplante neincluse în Lista respectivă. Din aceastăcauză AGEPI, de comun acord cu Comisia de Statpentru Încercarea Soiurilor de Plante, au decis caaceste cereri să nu fie respinse, ci să fieînregistrate, stabilindu-se prioritatea soiurilor noi
după data de depozit al cererii. În acest caz,examinarea notifică solicitantului necesitateadepunerii unui demers către Consiliul Naţionalpentru Soiurile de Plante, revendicând includereaspeciilor solicitate în Listă pentru a fi examinate şiaprobate de Guvernul Republicii Moldova.
În conformitate cu Legea 915/1996,cererea de brevet pentru soi de plantă sedepune pentru un singur soi, pe unformular-tip elaborat de AGEPI şi deComisia de Stat pentru ÎncercareaSoiurilor de Plante, indicându-se datelenecesare pentru identificareaamelioratorului şi solicitantului. De ladata de 1 aprilie 2004, formularul-tip afost modificat, prin includerea atât asolicitării protecţiei soiului cât şi aadmiterii acestuia în producere.
Cererea conţine o declaraţie din parteasolicitantului prin care certifică răspunderea sapersonală, că soiul pentru care este solicitatăprotecţia nu a fost exploatat comercial conformprevederilor art. 6 din Legea 915/1996 menţionatăprivind noutatea soiului.
Cererea va include, de asemenea, denumireaprovizorie a noului soi.
În conformitate cu Legea 915/1996, la cerere seanexează următoarele documente:
descrierea standardizată a soiului sauchestionarul tehnic, completat în conformitatecu normele internaţionale privind descriereasoiurilor protejate, care îl caracterizează înmod expres şi deplin, suficient pentrureproducerea lui;
fotografii color sau alb-negru sau repre-zentări grafice, necesare pentru identificareasoiului;
actul de prioritate, în caz de necesitate;
procura de reprezentare a solicitantului sautitularului în cazul depunerii cererii prinreprezentant în pro-prietate industrială;
27
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE dovada de plată a taxei în cuantumul stabilit
sau temeiul pentru scutirea de plată a taxeiori pentru reducerea acesteia.
Cererea de brevet şi formularul-tip alchestionarului tehnic se completează şi depun în4 exemplare. Chestionarul tehnic (descrierea) alsoiului pentru care se solicită protecţie secompletează conform cerinţelor Regulamentuluide aplicare a Legii în cauză. Descrierea trebuie săprezinte noul soi în mod concis, complet, precis.Răspunsurile la întrebările notate în chestionarultehnic trebuie să fie veridice, pentru a nu complicaprocesul de examinare preliminară a cererii laAGEPI şi de testare la distinctivitate, uniformitate(omogenitate) şi stabilitate, în cadrul Comisiei deStat.
Fotografiile trebuie să reprezinte plantele înîntregime (vedere generală) şi în detaliu (tulpină,frunze, flori, inflorescenţe, fructe întregi sau însecţiune, seminţe). În cazul când sunt depusecereri pentru soiuri de flori şi plante decorative,trebuie anexate în mod obligatoriu fotografii colorîn câteva variante sau negative color, care vorilustra nuanţele culorii noului soi.
În cazul prezentării unei cereri cu rubricilenecompletate sau a fotografiilor ce ignoreazăcerinţele stabilite (de exemplu, fără ilustrareaseparată a componentelor plantei), precum şi încazul prezentării chestionarului tehnic fărăindicarea denumirii propuse a soiului pentru carese solicită protecţie, AGEPI este în drept să cearăde la solicitant, conform cerinţelorRegulamentului de aplicare a Legii, documentelecare lipsesc sau materialele suplimentarenecesare.
Pentru depunerea cererii de brevet, invocareapriorităţii, publicarea, examinarea cererii,încercarea soiului, eliberarea şi menţinereabrevetului în vigoare, precum şi pentru efectuareaaltor acţiuni aferente protecţiei juridice a noilorsoiuri, se percep taxe în conformitate cuHotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1176din 7 decembrie 1998 şi anexa nr. 5 a acesteia -“Lista acţiunilor supuse taxelor, cuantumurile şitermenele de plată pentru serviciile ce ţin debrevetarea şi încercarea soiurilor de plante”.
Regulamentul de aplicare a taxelor în domeniulprotecţiei soiurilor de plante a fost publicat înBOPI nr. 2/ 2004.
După expirarea termenului de 3 luni de la dataînregistrării cererii de brevet, AGEPI publică dateleprivind cererea în BOPI. AGEPI efectueazăexaminarea formală şi preliminară a cererii debrevet pentru soi de plantă şi verifică:
a) dacă setul de documente ale cererii estecomplet;
b) dacă, eventual, conţinutul documentelorcorespunde întru totul condiţiilor prescrise;
c) dacă soiul propus pentru protecţie respectănoutatea;
d) dacă denumirea soiului respectă condiţiile deaplicare a denumirii soiului.
Cât priveşte verificarea denumirii soiului, atuncicând în procesul examinării preliminare seconstată că această denumire nu respectăcondiţiile prevăzute de respectiva Lege şi deRegulamentul de aplicare, solicitantului i sepropune să prezinte la AGEPI, în termen de 2 luni,o denumire nouă a soiului.
Este important ca denumirea soiului nou sădifere de denumirea unui soi existent de aceeaşispecie sau de specie înrudită. Adică trebuie luatîn considerare faptul că, în cazul existenţei unorsoiuri de aceeaşi specie, având aceeaşidenumire (utilizată atât pe teritoriul ţării, cât şi înstrăinătate), aceasta ar putea duce la confuzii,inducând în eroare consumatorul. Atunci cândsolicitantul declară că materialul soiului nu a fostcomercializat pe teritoriul Republicii Moldova cuun an înainte de depunerea cererii de brevet şi peteritoriul altor state cu 6 ani până la depunereacererii de brevet pentru soiuri de arbori, pomifructiferi şi viţă de vie sau cu 4 ani pentru altespecii, el îşi asumă responsabilitatea pentruveridicitatea informaţiei respective.
Alte cerinţe privind denumirea soiului:
denumirea trebuie să contribuie la identifica-rea imediată a soiului nou, cumpărătorul sănu fie supus riscului de a-l confunda cu un altsoi făcând parte din aceeaşi specie sau dintr-o specie similară;
Inte
llect
us 2
/200
4
28
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE denumirea nu trebuie să includă elementecare, după expirarea termenului de protecţie asoiului, ar împiedica folosirea liberă a acesteidenumiri sau comercializarea soiului;
soiul nou nu poate avea o denumire atribuitădeja altui soi de aceeaşi specie dacă, înconformitate cu legislaţia naţională, soiulvechi este încă utilizat sau denumirea lui nuşi-a pierdut importanţa până la momentulrespectiv.
Sunt inacceptabile denumirile care pot fipercepute impropriu, adică drept mărci, denumiride instituţii de selecţie etc. Solicitantul trebuie sărealizeze personal documentarea cu privire laidentitatea denumirii soiului şi a mărcii. Dacăacestea sunt identice, titularul mărcii poatepretinde pe cale judiciară să fie schimbatădenumirea soiului. Totodată, conform Legii date,în cazul în care soiul este oferit pentru vânzaresau este comercializat în alt mod, el poate fi
însoţit şi de marca reprezentând denumireacomercială sau de alte indicaţii similare carepermit identificarea soiului.
După încheierea examinării preliminare,AGEPI transmite un exemplar al cererii cu întregulset de documente Comisiei de Stat pentruîncercarea soiului nou la distinctivitate,omogenitate şi stabilitate (DUS). Dacă în urmaexaminării cererii şi publicării ei nu aparcontestaţii şi dacă s-a efectuat testarea soiului laComisia de Stat, fiind eliberat Certificatul deconformitate a acestuia, AGEPI adoptă hotărâreade acordare a brevetului.
Înainte de iniţierea procedurii de protecţie a unuisoi nou de plantă este necesar ca solicitantul săia cunoştinţa de actele normativ-legislative aleRepublicii Moldova privind protecţia soiurilor deplante şi, în cazul în care apar anumite problemereferitoare la depunerea cererii de brevet, AGEPIle poate oferi oricând consultaţiile necesare.
SUMMARY
The patenting of the new plant variety give to the author (breeder) a possibility to obtainexclusive rights on this variety, an outlook to obtain profits and stimulates the furtherinvestment in the breeding activity.
In the article the matter concerns the brief theses on the procedure of granting the patentfor a plant variety, the list of plant varieties being subjects to the legal protection in theRepublic of Moldova, the practical aspects of preliminary examination of the applicationsand some requirements relating to confer the denomination to a new variety.
La 19 martie 1950 s-a născut (la Nicoreni, Soroca) Constantin SPÂNU, doctor habilitat în ştiinţemedicale, profesor universitar, virusolog principal al Ministeului Sănătăţii, vicedirector al CentruluiNaţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, “Om Emerit” al Republicii Moldova, deţinătoral Medaliei de Aur OMPI “Inventator remarcabil”.
C. Spânu este autor a 320 de lucrări ştiinţifice, inclusiv monografii, 60 articole publicate în l. englezăîn reviste de prestigiu de peste hotare, a numeroase brevete de invenţie. La Salonul Internaţional alInvenţiilor, Cercetării şi Transferului Tehnologic “Inventica-2002”, Iaşi, România, a fost decorat cuMedalia de Aur “Henry Coandă”, Grand Prix şi Medalia de Aur pentru invenţiile referitoare latratamentul hepatitelor virale şi infecţiilor herpetice.
CALENDAR
29
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Proprietatea industrială se bazează pe legile careprevăd protecţia anumitor obiecte ale activităţiispirituale, cum ar fi invenţiile, mărcile sau alteOPI. Capitalul intelectual include proprietateaindustrială, dar şi alte elemente pe care le poatefolosi o întreprindere pentru a se implementa pepiaţă: liste de clienţi, metode de instruire, metodede control al calităţii sau proceduri de testare acalităţii. Toate acestea reprezintă capitalulintelectual, dar să nu uităm că cel mai marecapital intelectual al unei întreprinderi estepersonalul său.
Proprietatea industrială nu este întotdeauna uncapital intelectual în sensul strict monetar,deoarece, de exemplu, un brevet care nu a fostpus pe piaţă şi exploatat pentru a aduce venituri
întreprinderii nu costă nici măcar preţul hârtiei pecare este imprimat. Brevetul care protejează oinvenţie trebuie exploatat într-un cadru comercial.El oferă, de regulă, întreprinderii un avantaj înconcurenţă, fiindcă exploatându-l şi împiedicândalte întreprinderi să pună pe piaţă un produssimilar, întreprinderea poate realiza beneficiimajore.
Acelaşi lucru îl putem afirma şi cu referire lamărcile înregistrate. O marcă necunoscutăde public nu preţuieşte practic nimic, dar o marcăcum este, să zicem, Coca-Cola, costă miliarde.Şi totuşi, unii vor zice că marca Coca-Colanu are preţ, deoarece niciodată nu a fostpropusă pentru vânzare. Şi posibil că vor aveadreptate.
CONTRACTUL DE LICEN|+ – UN MOD
DE TRANSMITERE A DREPTURILOR
ASUPRA INVEN|IEI SAU M+RCII
Ala GOLUBCIUC-SP~NU,[ef Sec\ie Legisla\ie, AGEPI
Creatorii de obiecte ale proprietăţii industriale (OPI) pot genera rambursări financiare dinexercitarea drepturilor lor. Simpla deţinere a unui drept de proprietate industrială nu esteprofitabilă în sine. Pentru a produce un venit, titularul trebuie să exploateze financiar dreptulsău prin diverse tipuri de aranjamente comerciale, inclusiv prin contractul de licenţă. Într-un fel, toate aceste aranjamente comerciale sunt menite să facă din proprietatea industrialăun capital intelectual.
Inte
llect
us 2
/200
4
30
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Dreptul exclusiv este recunoscut şiconfirmat prin titluri de protecţie (brevetsau certificat de înregistrare). Prindreptul exclusiv titularul obţineposibilităţi reale de a obţine venitulpreconizat de pe urma exploatăriiinvenţiei, mărcii, precum şi altor OPI.
Titularul brevetului are dreptul exclusiv asuprainvenţiei care constă în dreptul de exploatare ainvenţiei, dacă exploatarea nu lezează drepturilealtor titulari, şi dreptul de a interzice terţilor săefectueze fără acordul său următoarele acţiuni: săfabrice, să folosească, să ofere spre vânzare, săvândă sau să importe în aceste scopuri produsulbrevetat sau produsul obţinut prin procedeulbrevetat.
Titularul unei mărci, pe întregul termen devalabilitate a mărcii, are dreptul exclusiv de a ofolosi pe teritoriul Republicii Moldova şi de ainterzice altor persoane să folosească, fărăconsimţământul său, în operaţiunile comercialesemne identice ori similare pentru produse sauservicii identice ori similare celor pentru caremarca a fost înregistrată în cazul în care o astfelde folosire ar genera risc de confuzie.
Titularul poate exploata drepturile sale de sinestătător, în cadrul unei întreprinderi proprii, saupoate acorda acest drept altor persoane, deexemplu, în baza aceluiaşi contract de licenţă.
Contractul de licenţă reprezintă undocument juridic semnat de titular(licenţiar) şi altă persoană fizică saujuridică (licenţiat), care prevede punereala dispoziţie de către licenţiar aobiectului de proprietate industrialălicenţiatului pentru exploatarea acestuiaîntr-o anumită perioadă de timp şi într-unanumit volum, titularul păstrând dreptulexclusiv asupra obiectului licenţiat.
Contractul de licenţă constă în faptul că nu conţineclauza de transmitere a dreptului de proprietate;proprietar rămâne titularul, iar licenţiatul obţinedoar dreptul de folosinţă pe o durată de timpdeterminată. Contractul de licenţă se referă laobiectele protejate legal, cu excepţia know-how.Deci, nu poate fi semnat un contract de licenţăpentru un obiect neprotejat, deoarece licenţiatulnu este titular şi nu deţine drepturi exclusiveasupra obiectului în cauză.
Contractul de licenţă are o mare importanţăeconomică şi practică. El este util pentru titularulcare nu are posibilitate să folosească invenţiasau marca în măsura necesară. Necesitateaeste condiţionată de limita resurselor economiceşi de producere ale titularului, de nedorinţa sauimposibilitatea de a soluţiona problemecomerciale sau de producere şi de multe altecauze. Contractul de licenţă este destinat şipentru societăţile şi companiile care au intenţiasă se extindă pe pieţe noi şi să folosească maiintensiv OPI ce-i aparţin.
Normele generale ale dreptului obligaţional serăsfrâng şi asupra contractului de licenţă, ceea ceconduce la scoaterea în evidenţă a următoarelorcondiţii ale contractului de licenţă:
Termenul licenţei trebuie să fie stabilit. În lipsaunui termen stabilit, părţile pot să reziliezecontractul de licenţă, cu condiţia preavizăriiceleilalte părţi.
Licenţiarul este dator să garanteze licenţiatuluifolosirea corespunzătoare a obiectuluicontractului; el trebuie să menţină protecţia învigoare. Trebuie să fie prevăzut şi cazulcontrafacerii, deoarece licenţiatul, dacă are olicenţă exclusivă, are dreptul să urmărească pecei ce încalcă dreptul său, dacă acest lucru nueste interzis în contractul de licenţă.
Licenţiatul este obligat să folosească obiectulcontractului într-o măsură adecvată. Nu estesuficient ca licenţiatul să achite minimumul dintaxele prevăzute. El trebuie să acţioneze ca săasigure folosirea cât mai largă a obiectuluicontractului. Licenţiatul este obligat să indice peobiectele care le foloseşte menţiunea desprelicenţă. De asemenea, licenţiarul poate înainta
31
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE condiţia ca obiectul contractului să fie utilizat de
licenţiat numai pentru anumite acţiuni: deexemplu, fabricarea produselor.
O altă condiţie se poate formula pentru utilizareaobiectului contractului doar la anumiteîntreprinderi sau la realizarea produsului doarîn anumite regiuni. Contractul de licenţă seîncheie în condiţii oneroase, preţul poate aveaforma unei plăţi concomitente sau redevenţeproporţionale (în rate).
Întrucât remunerarea este plătită în virtuteacontractului de licenţă, de obicei, redevenţa estecalculată în procente din numărul de unităţi saudin cantitatea ce va fi produsă sub licenţă. Sepoate conveni asupra unei sume contractualestabilite, sau să fie fixată o taxă care va fi achitatăregulat şi va depinde de volumul de producţie saude alţi factori.
Licenţiarul foloseşte sistemul redevenţei pentru aexercita controlul asupra producţiei licenţiatului,de asemenea, într-o oarecare măsură, şi asupra
calităţii produselor, deoarece mărimea redevenţeieste un indice al cantităţii produselor fabricate decătre licenţiat şi în general un mijloc de a verificacapacitatea de producţie a acestuia. Pentrulicenţiat avantajul recurgerii la redevenţă constă înfaptul că mărimea plăţii pentru obiectul licenţeieste repartizată pentru mai mulţi ani şi profitulcare-l obţine datorită licenţei depinde deproducţie.
În încheiere, menţionăm că OPI trebuietransformat în succes comercial. Pasul-cheie încomercializare constă în examinarea avantajeloreconomice ale protecţiei drepturilor deproprietate industrială ce urmează a fi obţinute.
Faptul că o persoană a creat şi a obţinut protecţiarespectivă pentru un obiect de proprietateindustrială la AGEPI, nu o obligă să foloseascănumaidecât ea însăşi acest OPI. Titularul decidecum e mai bine să fie utilizat obiectul protejat casă obţină un venit cât mai mare. Cert e faptul căacest venit constituie, de fapt, scopul final aloricărei elaborări inovative.
SUMMARY
IPO have to bring a commercial success. The main advance in the commercializing con-sists in examination of the economic advantages of the granted industrial property rights.
The fact, that a person created and obtained a respective protection for an industrialproperty object in the AGEPI shall not him oblige to use it. The owner shall decide the bestmode of this protected object utilization, to obtain a higher income. Undoubtedly, thisincome must be a final scope of any innovative elaboration.
Inte
llect
us 2
/200
4
32
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Descrierea invenţiei este un document obligatoriuşi necesar care, fiind parte componentă a cereriide brevet, trebuie să argumenteze aspecteleprotecţiei juridice, determinate de revendicărileinvenţiei. Conform legislaţiei în domeniulbrevetelor, solicitantul trebuie să prezinte invenţiaîn mod clar şi complet, astfel încât ulterior unspecialist să o poată realiza. În cererea deeliberare a brevetului se va respecta cu stricteţeunitatea invenţiei; vor fi prezentate dovezi ceconfirmă că obiectul revendicat corespundecriteriilor de brevetabilitate. De asemenea,descrierea invenţiei este necesară pentruinterpretarea revendicărilor, adică pentruscoaterea în evidenţă şi determinareaansamblului tuturor drepturilor ce se cuvintitularului de brevet.
Descrierea invenţiei are o structură binedeterminată, fiecare capitol dezvăluind anumiteaspecte ale cerinţelor şi sarcinilor înaintate faţăde solicitant. În practica mondială de brevetareeste elaborată o schemă anumită de redactare a
DESCRIEREA INVEN|IEI
Alexandru TIMONIN,[ef adjunct Sec\ie Medicin=, Chimie,Departamentul Inven\ii, AGEPI
Cu toate că în actele normative şi în literatura tehnico-ştiinţifică sunt indicate condiţiile cetrebuie să fie reflectate în descrierea invenţiei, în secţiile de specialitate ale examinăriiparvin cereri cu descrieri redactate defectuos, fapt care îi determină pe examinatori săcoordoneze în repetate rânduri datele cu solicitanţii, astfel mărindu-se perioada deexaminare a cererii de brevet de invenţie şi volumul de lucru al examinatorului.
descrierii, care este aproape identică în toateţările, fiind reglementată strict de legislaţia debrevete şi incluzând următoarele capitole:
a) domeniul activităţii umane la care se referăinvenţia;
b) nivelul anterior;
c) esenţa invenţiei;
d) lista figurilor din desene sau alte materiale,dacă acestea se anexează;
e) datele ce confirmă posibilitatea de realizare ainvenţiei pentru obţinerea rezultatului declarat.
În continuare vom examina destinaţia fiecăruicapitol al descrierii, reieşind din poziţiile indicate.
Descrierea invenţiei începe cu indicareadomeniului concret al activităţii umane, pentrucare este destinată invenţia revendicată. Spreexemplu: „Invenţia se referă la dermatologiacosmetică şi este destinată prevenirii apariţiei
33
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE cicatricelor pe piele după crioterapie şi intervenţii
chirurgicale”. Indicarea destinaţiei obiectuluirevendicat al invenţiei este o condiţie necesarăpentru confirmarea „aplicabilităţii industriale”.
Până la introducerea modificărilor în legislaţia debrevete, realizată în legătură cu semnarea decătre Republica Moldova a Tratatului privinddreptul brevetelor (PLT) şi a Instrucţiunilor laTratatul privind dreptul brevetelor, destinaţiainvenţiei trebuia să fie prezentată în materialeleiniţiale ale cererii, după care era stabilită datapriorităţii; la această dată urma să fie îndeplinităcondiţia aplicabilităţii industriale, precum şi altecondiţii de brevetabilitate a invenţiei. Datele privinddestinaţia obiectului revendicat prezentate înmaterialele suplimentare, care lipseau la datapriorităţii, nu puteau constitui temei pentrurecunoaşterea invenţiei ca fiind aplicabilăindustrial la data priorităţii. De exemplu, o nouăsubstanţă chimică fără indicarea destinaţiei sau aproprietăţilor sale utilitare nu putea fi recunoscutăca fiind aplicabilă industrial [1]. În prezent,conform reg. 12.2 din Regulament, pentrurecunoaşterea datei de prioritate, în materialeleiniţiale solicitantul poate să prezinte numaidesene sau figuri cu descrierea lor, formulachimică sau lista succesiunii aminoacizilor.
În capitolul următor al descrierii sunt examinatesoluţiile similare elaborate în cadrul altor invenţiicunoscute solicitantului cu referinţă la datelebibliografice ale surselor de informaţie. Acesteobiecte cunoscute sunt apreciate sub aspectcritic.
Datele incluse în acest capitol trebuie să confirmecă soluţia revendicată corespunde condiţiei„activitate inventivă” [2]. Mai mult decât atât, dinanaliza dezavantajelor soluţiilor apropiate şisoluţiei celei mai apropiate prezentate trebuie săderive logic problema pe care o rezolvă invenţia.
Capitolul „Esenţa invenţiei” este structurat, deasemenea, în părţi corelate între ele, inclusiv:
a) problema pe care o rezolvă invenţiarespectivă;
b) prezentarea ansamblului de elementecaracteristice esenţiale ale invenţiei;
c) indicarea avantajelor obţinute în rezultatulvalorificării soluţiei revendicate explicându-secare anume fenomene sau proprietăţi aleobiectului le-au determinat;
d) rezultatul scontat de la implementareainvenţiei [3].
Problema trebuie formulată explicit pentru caexaminatorul să înţeleagă clar care anume dinelementele caracteristice sunt modificate pentruînlăturarea parţială sau completă a dezavantajelornivelului tehnic anterior. Din perspectiva abordăriisistemice, problema reprezintă un rezultatprobabil al activităţii umane. Ea depinde de legileobiective ale realităţii, posibilităţile reale şimijloacele aplicate. În funcţie de etapa cunoaşteriiobiectului, în această noţiune se include ointerpretare diversă – de la tendinţele ideale pânăla scopurile concrete, reprezentând rezultateleobţinute în limitele unui anumit interval de timp, încondiţiile restricţiilor cunoscute. Anume dinaceastă cauză metodologia analizei sistemicerecomandă de a se menţiona neapărat cu cesens este utilizată noţiunea „problemă” la etaparespectivă de examinare a sistemului. Având învedere dificultatea generată de necesităţilesocietăţii, ea prezintă un criteriu obiectiv pentruselectarea acelor factori ai mediului ambiant carevor intra în sistem. Problema ce determinădestinaţia sistemului caracterizează proprietăţilelui exterioare, funcţia principală.
Să zicem că problema pe care o rezolvă invenţiarevendicată este prevenirea cicatricelor şicomplicaţiilor ce le implică. În continuare seexpun mijloacele de rezolvare a problemeiindicate în corespundere cu revendicărileinvenţiei. Se descriu elementele esenţialeprezentate în revendicarea sau revendicărileindependente şi dezvoltate în revendicăriledependente ale invenţiei. Totodată, se distingelementele caracteristice ale invenţiei. Acestaeste un capitol important al descrierii care sefoloseşte pentru concretizarea revendicărilor debrevet ale solicitantului şi determinarea unităţiiinvenţiei. Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei„Activitate inventivă” este necesar de a specificainfluenţa elementelor esenţiale asuprarezultatului obţinut. Se prezintă datele ce confirmă
Inte
llect
us 2
/200
4
34
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE că soluţia revendicată a problemei stipulate esterezultatul activităţii creative a inventatorului.
În acest capitol solicitantul trebuie sădemonstreze că:
invenţia propusă nu poate fi obţinută pe bazaconcluziilor sau calculelor logice simple;
îmbinarea elementelor, metodelor,ingredientelor cunoscute conduce la unrezultat nou sau neaşteptat;
invenţia oferă posibilitatea de a realiza un„salt” în dezvoltarea unui anumit domeniu alactivităţii umane.
Capitolul „Esenţa invenţiei” se încheie cuindicarea rezultatului aşteptat de la utilizareainvenţiei. De exemplu, rezultatul îl constituieîmbunătăţirea efectului cosmetic.
Principiul de bază în teoria şi practica examinăriitehnico-ştiinţifice în vederea evaluăriibrevetabilităţii conform condiţiei „activitateinventivă” este stabilirea rezultatului. Elementelepot fi definite ca fiind esenţiale, dacă eleinfluenţează asupra rezultatului obţinut, adică seaflă cu ultimul în legătură cauzală.
În structura invenţiei revendicate, de regulă, existălegături cauzale între scopurile de ordin superior(proprietăţi exterioare), scopurile auxiliare(proprietăţi interioare) şi suporturile, mijloacelemateriale. Acest fapt facilitează determinareaelementelor esenţiale ale invenţiei şi stabilireacorespunderii invenţiei revendicate condiţiei„activitate inventivă”. Însă nu întotdeauna suntcunoscute toate verigile transformărilor produseîn sistem la nivelul proprietăţilor lui interioare. Înasemenea cazuri se recomandă, reieşind dinprincipiile analizei sistemice, să fie abordat unnivel mai înalt al ierarhiei de scopuri – nivel deproprietăţi exterioare, proprietăţi de consum alesistemului: ridicarea fiabilităţii, eficienţei, calităţiietc. Astfel, în fiecare caz aparte rezultatul poate săprezinte:
un scop formulat la un nivel mai concretvizând proprietăţile (funcţiile) interioare alesistemului tehnic şi elementelor care facparte din sistem;
un „mijloc” în raport cu proprietăţile (funcţiile)exterioare ale sistemului;
proprietăţi exterioare ale sistemului tehniccum sunt eficienţa acţiunii terapeutice amedicamentului, proprietăţile bioplastice alematerialului.
În structura ierarhică scopul de ordin inferiorscăzut se prezintă întotdeauna ca mijloc pentruatingerea scopului de ordin superior. Obiectivulformulat determină univoc „mijloacele” atingeriiacestui scop – elementele esenţiale ale invenţiei.Astfel, un indice al caracterului esenţial alelementului este influenţa lui asupra rezultatuluiobţinut.
Capitolul „Lista figurilor din desene sau altemateriale”, în care se enumără figurile desenelorcu o descriere explicativă succintă a fiecărei figuri,serveşte în scopul înţelegerii mai depline aesenţei invenţiei, în special în cazul în care sesolicită un obiect tehnic complicat. Mai mult decâtatât, desenele se folosesc pentru confirmareanoutăţii invenţiei propuse.
În capitolul „Date ce confirmă posibilitatea derealizare a invenţiei” este evaluată probabilitateaexecutării invenţiei conform destinaţiei şirezultatului preconizat de către solicitant. În acestcapitol sunt expuse într-o formă accesibilăexemple concrete de executare a invenţiei, astfelîncât o persoană avizată în domeniul respectiv altehnicii să poată înţelege şi realiza invenţia,înregistrând rezultatul scontat. De asemenea,sunt descrise mijloacele şi metodele prinintermediul cărora poate fi realizată invenţiarevendicată aşa cum este caracterizată în una dinrevendicări. Totodată, în actele de revendicare ainvenţiei pot fi incluse elementele formulate lanivelul generalizării funcţionale, proprietăţileexpuse în termeni ce caracterizează diferite formede realizare. Referitor la fiecare din elementelecuprinse în revendicarea invenţiei, în capitolulrespectiv al descrierii se prezintă explicaţii cumpoate fi obţinut echivalentul material al acesteia.Echivalentul material este descris în cerereapropriu-zisă sau în sursele publicate până la datapriorităţii (de referinţă). Dacă, însă, dupădepunerea cererii solicitantul a prezentat
35
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE informaţia necesară bazată pe sursele care au
devenit accesibile publicului nu înainte de datapriorităţii, ci chiar la data respectivă, aceasta nupoate fi recunoscută drept informaţie ce confirmăaplicabilitatea industrială a invenţiei revendicate,deoarece ea nu a fost dezvăluită suficient la datapriorităţii invocată [4]. De asemenea, conform art.10 (2) b) din Legea menţionată solicitantul esteobligat să indice procedeul cel mai eficient deimplementare a invenţiei. Conform reg. 21.4 dinRegulament în cazul indicării în revendicareainvenţiei a intervalelor de valori ale ingredientuluisau ingredientelor solicitate este necesar de aprezenta trei exemple: unul în intervalul de valori şidouă pentru extremele acestui interval. Astfel, înacest capitol se confirmă condiţia formulată faţăde descriere – „descrierea trebuie să dezvăluieinvenţia în mod concis, expres, complet, precis şisă fie redactată astfel încât o persoană despecialitate în domeniu să o poată realiza”, înplus, se confirmă şi îndeplinirea condiţiei„aplicabilitate industrială”.
După cum reiese din cele menţionate maisus, fiecare capitol al descrierii exercită ofuncţie stabilită, de aceea redactareaincorectă sau prezentarea incompletă aacestora poate conduce în final lahotărârea de respingere a cererii încadrul procedurii de examinare sau laanularea brevetului eliberat în cadrulexaminării dosarului în judecată, lacererea persoanelor terţe. Mai mult decâtatât, în baza analizei descrierii invenţieicumpărătorul potenţial poate efectuaevaluarea nivelului ei tehnic şi determinatendinţele dezvoltării domeniuluirespectiv al activităţii umane, fapt careconstituie o condiţie indispensabilăpentru exploatarea comercială abrevetului obţinut.
SUMMARY
The proposed article is dedicated to the matter of composing a description. In this articlethere are examined the structure of a description, requirements to the redaction thereof anddestination of each chapter.
CALENDAR
La 6 aprilie 1951 s-a născut (la Scoreni, Străşeni) Galina LUPAŞCU, doctor habilitat în biologie,şef laborator imunogenetică vegetală al Institutului de Genetică al AŞM, deţinătoare a Medalieide Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
Este autor şi coautor a 170 de lucrări ştiinţifice în publicaţii naţionale şi internaţionale de prestigiu,printre care 3 monografii, inclusiv una de autor, 1 catalog, 2 recomandări metodice, 25 de brevetede invenţie.
A participat la saloanele naţionale şi internaţionale de inventică de la Geneva (1999), Bucureşti(1999), Chişinău (1999, 2000, 2001), la care a obţinut mai multe medalii de aur, bronz şi diplome
cu menţiune.
Inte
llect
us 2
/200
4
36
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Arta designului cuprinde practic toate obiectele şisferele de activitate ale societăţii moderne:mijloacele de transport şi aparatele casnice,mobila şi echipamentele pentru amenajarealocuinţelor, vesela, aparatajul, echipamentelemedicale, jucăriile, obiectele din industriaconstructoare de maşini şi utilaje (designindustrial); prezentarea cărţilor, afişelor şiplacardelor; ambalajele, etichetele, emblemele,caracterele tipografice (design grafic); web-site-urile pe Internet (design computerial); interioareleşi mediul arhitectural exterior (design de mediuarhitectural şi design de expoziţii); obiectele deîmbrăcăminte şi galanterie (design deîmbrăcăminte şi accesorii).
Cuvântul „design” este utilizat tot mai frecvent, atâtîn mediul urban, cât şi în cel rural. Designulmodern constituie o normă pentru alegerea şicumpărarea mobilei, mijloacelor de transport,obiectelor de larg consum etc.
Realizarea unor produse originale, cu un aspectexterior atractiv este precedată de îndelungi şiperseverente căutări creative până la găsirea unorsoluţii inedite. Fireşte că autorii acestor veritabilecreaţii de artă a designului nu ar dori să-şi vadălucrările sub un nume străin, să constate căcineva profită de ideile şi munca lor neprecupeţită.Creatorii produselor originale sunt gata săîntreprindă totul pentru a proteja aspectul exterioral lucrărilor executate.
ASPECTUL EXTERIOR ORIGINALAL PRODUSELOR POATE FI PROTEJAT!
Ludmila GOREM}CHIN,[ef-adjunct Sec\ie Modele [i Desene Industriale,AGEPI
Este cunoscut faptul că cererea creează oferta. Şi dacă altădată pentru solicitanţi contadoar calitatea produsului, astăzi prezintă valoare şi aspectul lui exterior atractiv. Mai multdecât atât, în unele cazuri (de exemplu, atunci când se constată o evoluţie rapidă a modei)procurăm un produs chiar fiindu-ne cunoscute deficienţele lui tehnice, din moment ce acestasatisface cerinţele noastre estetice. Cu siguranţă, cumpărăturile de rutină, „de primănecesitate”, cedează azi pe piaţa modernă în faţa „cumpărăturilor emoţionale”. Designeriişi inginerii pun accentul pe originalitate, pe atractivitatea exterioară, adică pe impresia cetrebuie să o producă mărfurile, ţinând totuşi seamă de eficienţa lor, de funcţionalitatea,comoditatea şi siguranţa în exploatare.
37
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE În corespundere cu legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova, arta designului poate fiprotejată ca obiect de proprietate intelectuală.
Cum se protejează deseneleşi modelele industriale?
Au trecut deja 12 ani de când în RepublicaMoldova se aplică sistemul de protecţie juridică adesenelor şi modelelor industriale. Pe parcursulacestei perioade actele normative menite săreglementeze problemele ce ţin de protecţiadesenelor şi modelelor industriale1 au fostmodificate de nenumărate ori, însă noţiunea dedesen şi model industrial (care vizează aspectulexterior al produsului) a rămas neschimbată. Nus-au schimbat nici criteriile de înregistrare aacestuia (noutatea şi utilitatea), nici temeiurilepentru excluderea lui de sub protecţia juridică (încazul în care aspectul exterior este determinat înmod esenţial de anumite cerinţe tehnice saufuncţionale ale produsului ori contravine ordiniipublice şi bunelor moravuri). Aspectul exteriorrespectiv al produsului poate fi exprimat fie căprintr-o formă deosebită (model industrial), fie căprintr-un desen pe suprafaţa produsului (desenindustrial) sau prin combinarea acestora. Ele suntdeopotrivă valabile sub aspect juridic şi seînregistrează în acelaşi registru. Desenele şimodelele industriale se pot referi la întregulprodus sau la o parte a lui care poate exista şiindependent, fiind concepută pentru asamblareaei într-un obiect complex, de exemplu, talpaîncălţămintei, farul automobilului etc. O particu-laritate caracteristică a aspectului exterior îl poateconstitui şi rezolvarea coloritului. Însă culoarea nuse indică decât în cazuri rare, pentru a nu diminuanivelul de protecţie a produsului dat. Este evidentpentru toţi că printr-o simplă modificare a culoriipoate fi eludat un model deja înregistrat.
Cum se depun şi se examineazăcererile de înregistrare a desenuluişi modelului industrial?
Aşadar, pentru a obţine protecţia desenului şimodelului industrial este necesară înregistrarealui. Cererea de înregistrare se depune la Agenţiade Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale aRepublicii Moldova în limba de stat. În actelelegislative nu este prevăzut un termen deînlesnire pentru prezentarea traducerii cererii,atunci când a fost depusă în altă limbă. Cerereapoate include până la 100 de desene şi modeleindustriale, dar numai în cazul în care ele sereferă la aceeaşi clasă (CIMI) potrivit Clasificăriiinternaţionale a desenelor şi modelelorindustriale (depozit multiplu). Într-un depozitmultiplu, solicitantul şi autorul trebuie să fie unicpentru toate desenele şi modelele industriale.Cererea poate să se refere la o garnitură (set).Garnitura (setul) va fi înregistrată cu condiţia casetul de produse să reprezinte un tot întreg şifiecare produs să corespundă criteriilor deprotecţie a desenelor şi modelelor industriale.Pentru înregistrare sunt necesare următoareledocumente: cererea prezentată pe un formular-tip,fotografii sau reprezentări grafice ale desenului şimodelului industrial, descrierea lui, dovada deplată a taxei, desenul tehnic al produsului (înunele cazuri), fişa de confecţionare, procurareprezentantului şi actele de prioritate. Se admiteca în cererea depusă iniţial să nu fie toate actelenecesare, însă prezentarea cererii şi afotografiilor sau reprezentărilor grafice esteobligatorie. Celelalte documente pot fi prezentateîn termen de 2 luni de la data depozitului.
Sistemul de examinare este bazat pe verificareacorespunderii criteriilor de înregistrare adesenelor şi modelelor industriale, AGEPI
1 După dezintegrarea URSS, până la adoptarea unei legi speciale, aspectul exterior al produselor se proteja conform„Regulamentului provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova”, aprobat la 26.07.1993prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 456. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 15.10.1996, Legeanr. 991 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, intrată în vigoare la 13.02.1997. Legea a fost modificată la23.06.2000 şi la 27.12.2002 în scopul armonizării ei pentru aderarea Republicii Moldova la OMC şi CE. În plus, normelereferitoare la protecţia desenelor şi modelelor industriale în Republica Moldova sunt fixate prin „Regulamentul deaplicare a legii privind protecţia desenelor şi modelelor industriale” (ultima redacţie a fost aprobată la 06.09.2001 prinordinul Directorului general AGEPI nr.131) şi Regulamentul de aplicare a taxelor pentru serviciile în domeniul protecţieiproprietăţii industriale (ultima redacţie a fost aprobată la 20.08.1997 prin ordinul Directorului general AGEPI nr. 80).
Inte
llect
us 2
/200
4
38
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE executând examinarea formală a cererii,examinarea preliminară şi examinarea de fond.
Dacă desenele şi modelele industrialecorespund criteriilor de înregistrare, ele seintroduc în Registrul naţional de desene şimodele industriale, iar titularilor li se elibereazăcertificatul de înregistrare. Termenul de valabilitatea protecţiei desenelor şi modelelor industrialeconstituie 5 ani de la data depozitului. Solicitanţiiau posibilitatea să prelungească protecţiarespectivă încă pe patru perioade succesive acâte 5 ani fiecare, deci, în ansamblu pe o duratăde 25 de ani. Extinderea protecţiei juridice estedeterminată de ansamblul elementelor desenuluişi modelului industrial reproduse în fotografiilesau reprezentările grafice ale produsului. Titularulcertificatului de înregistrare a desenului şimodelului industrial poate aplica pe produsmarcajul de avertizare D.
Dreptul exclusiv asupra desenului şi modeluluiindustrial înregistrat, care constă în dreptul deexploatare a desenului sau modelului industrial,dacă exploatarea nu lezează drepturile altortitulari, dreptul de a dispune de certificat şi de ainterzice terţilor exploatarea desenului saumodelului industrial fără autorizarea sa, are uncaracter strict teritorial. Drepturile titularuluicertificatului de înregistrare pot fi limitate dedreptul de folosire anterioară.
În cadrul AGEPI activează Comisia de apel, caresoluţionează litigiile legate de aplicarea Legii
privind protecţia desenelor şi modelelorindustriale. Hotărârile Comisiei de apel pot ficontestate în instanţele judiciare.
Unde se publică informaţia privinddesenele şi modelele industriale?
Informaţia despre desenele şi modeleleindustriale înregistrate în Republica Moldova sepublică lunar în Buletinul Oficial de ProprietateIndustrială (BOPI)2. Sunt prevăzute trei trepte depromovare a informaţiei respective: publicareahotărârii de înregistrare conţinând imaginiledesenelor şi modelelor industriale, indiciiconform CIMI şi alte elemente ale descrieriibibliografice a produsului; publicarea datelorprivind eliberarea certificatului de înregistrare;publicarea datelor privind reînnoirea termenuluide valabilitate a protecţiei desenelor şi modelelorindustriale.
La cererea solicitantului, publicarea hotărârii deînregistrare poate fi amânată.
Convenţiile internaţionale în domeniulprotecţiei desenelor şi modelelorindustriale
Desenele şi modelele industriale sunt protejate,de asemenea, în corespundere cu Aranjamentulde la Haga privind depozitul internaţional aldesenelor şi modelelor industriale3.
Republica Moldova a aderat la Aranjamentul de laHaga prin Decretul Preşedintelui Republicii
2 Designerul poate beneficia de colecţia de desene şi modele industriale care este cea mai bogată şi completă sursăde informaţie referitoare la desenele şi modelele industriale înregistrate. La biblioteca AGEPI există, de asemenea, unvolum considerabil de informaţii privind desenele şi modelele industriale ale Republicii Moldova, României, FederaţieiRuse, Ucrainei, Belarusiei, Lituaniei, Ungariei, Bulgariei, Finlandei, Croaţiei, Slovaciei, SUA, Spaniei, Portugaliei, Elveţieietc., precum şi desenele şi modelele industriale internaţionale înregistrate în corespundere cu Aranjamentul de laHaga. De menţionat că documentarea referitoare la desenele şi modelele industriale înregistrate în Republica Moldovaeste posibilă şi prin Internet (pe adresa: www.agepi.md). Colecţia conţine imaginile desenelor şi modelelor industrialeşi elementele descrierii bibliografice a produsului.
3 Republica Moldova a aderat la Aranjamentul de la Haga prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 229 din 30decembrie 1993 şi exercită protecţia desenelor şi modelelor industriale exclusiv în baza Actului din 1960. În scopuldezvoltării Aranjamentului de la Haga şi lărgirii ariei de aplicare a sistemului de înregistrare internaţională şitransformării Aranjamentului de la Haga în cel mai eficient instrument pentru obţinerea protecţiei desenelor şi modelorindustriale, la 2 iulie 1999 a fost adoptat noul Act de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrareainternaţională a desenelor şi modelelor industriale. La 19 decembrie 2001, a fost depus la Directorul General al OMPIInstrumentul de ratificare de către Republica Moldova al Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privindînregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale.
39
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Moldova nr. 229 din 30 decembrie 1993 şi exercită
protecţia desenelor şi modelelor industrialeexclusiv în baza Actului din 1960.
În scopul dezvoltării Aranjamentului de la Haga şilărgirii ariei de aplicare a sistemului deînregistrare internaţională şi transformăriiAranjamentului de la Haga în cel mai eficientinstrument pentru obţinerea protecţiei desenelorşi modelor industriale, la 2 iulie 1999 a fostadoptat noul Act de la Geneva al Aranjamentuluide la Haga privind înregistrarea internaţională adesenelor şi modelelor industriale. La 19decembrie 2001, a fost depus la DirectorulGeneral al OMPI Instrumentul de ratificare decătre Republica Moldova al Actului de la Geneva alAranjamentului de la Haga privind înregistrareainternaţională a desenelor şi modelelorindustriale.
Avantajul aderării la Aranjamentul de la Hagareprezintă posibilitatea obţinerii protecţieidesenelor şi modelelor industriale într-o serie destate, evitând un şir de formalităţi şi cheltuieli,cum sunt: dificultăţile legate de procedurile deînregistrare care diferă de la ţară la ţară,necesitatea prezentării documentelor în diverselimbi, respectarea termenelor de reînnoire aînregistrării, plata onorariilor pentru reprezentanţiiîn domeniul protecţiei proprietăţii industriale. Oimportanţă deosebită o reprezintă, de asemenea,Aranjamentul de la Locarno privind Clasificareainternaţională a desenelor şi modelelorindustriale; Convenţia de la Paris pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale; Acordul TRIPS privinddrepturile de proprietate intelectuală legate decomerţ; Directiva 98/71/CE a ParlamentuluiEuropean şi Consiliului Uniunii Europene.
Desene şi modele industrialecare pot fi protejate
În continuare vom aduce câteva exemple deprotecţie eficientă a aspectului exterior al unorproduse cum sunt mouse-urile pentrucalculatoare, ceasurile, îngheţata, etichetele,periuţele de dinţi, buteliile şi aparatele deiluminat. Toate exemplele sunt selectate dinbazele de date naţională şi internaţională adesenelor şi modelelor industriale.
În prima grupă sunt incluse modele de mousepentru calculatoare având forme diverse: depistol, automobil, animal, părţi stilizate alecorpului de animal şi ale corpului omenesc, cutiede ţigări, capace în executări variate. A doua grupăde modele este unificată, având forma unuisingur obiect ce simbolizează şoarecele, însă înexecutări stilizate variate (Exemplele 1 şi 2).
Un interes aparte îl prezintă ceasurile de mână(Exemplul 3). Un singur detaliu (fie un canafpufos, un mic ardei decorativ în formă depandantiv sau un desen în formă de centimetru)le face deosebit de originale şi atractive.
Inte
llect
us 2
/200
4
40
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Aspectul exterior al etichetelor este, deasemenea, foarte variat (Exemplul 5). Ele pot fiplane şi reliefate; de hârtie şi de ceramică; dediferite forme şi în serii de etichete identice, fiindspecifice însă după coloritul lor (deseori nuanţelediferite ale culorii roşii se folosesc pentru vinurileroşii şi ale culorii verde sau galben – pentruvinurile albe); în formă de ambalaj sau etichetăataşată. De regulă, etichetele conţin inscripţii.Despre ponderea semantică a aspectului verbals-a vorbit deja în repetate rânduri în publicaţiileAGEPI. Reiterăm că esenţialul în cazul dat îlconstituie caracterul decorativ al inscripţiei, dar nuconţinutul semantic. De aceea, dacă conţinutulverbal al etichetei este înregistrat în calitate demarcă, protecţia etichetei ca desen industrial nupoate fi obţinută fără acordul titularului mărcii.
La fel de originală este îngheţata reprezentată pringrupa „îngheţată pe beţişor” (Exemplul 4).
41
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE În cazul periuţelor de dinţi, care trebuie să fie
suficient de mici şi comode, orice modificarea uneia dintre caracteristici poate da naştereunui nou model industrial (Exemplul 6).
Un interes deosebit îl prezintă elaborările dedesign ale firmei franceze HERMES SELIER S.A.pentru produse cu destinaţie diversă, de exemplu:un teren de jocuri, o furnitură pentru genţi,ascuţitori de creioane, covoare sportive, unornament pentru feţele de masă, bibelouri, lacăte,tălpi de încălţăminte, stofe, ceasuri, genţi etc.).Aceste obiecte au imprimată litera stilizată H(Exemplul 9).
Totodată, faţă de obiectele care necesită maimultă creativitate cerinţele sunt mai mari, deexemplu, în cazul unei lămpi sau butelii(Exemplele 7 şi 8).
Inte
llect
us 2
/200
4
42
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Există desene şi modele industriale avândfuncţionalitate redusă, de exemplu: giuvaierele,bijuteriile, ceramica, stofele, covoarele (Exemplul10). Adeseori în calitate de desene şi modele
industriale sunt solicitate motivele decorative.Ele se înregistrează numai pentru un anumitprodus (Exemplul 11). O excepţie prezintăemblemele incluse în clasa 11-05 a Clasificăriiinternaţionale a desenelor şi modelelorindustriale. Evident că nici una dintre soluţiileprezentate nu poate fi ignorată. Aceste desene şimodele industriale „estetice” se deosebescsubstanţial de modelele tradiţionale atât prinmodul aplicării lor, cât şi prin metoda de utilizare.
În concluzie, menţionăm că designulexistă independent de procesele obiectivede dezvoltare a tehnicii şi satisfacere anecesităţilor şi doleanţelor consumato-rilor. Multe obiecte îşi pierd cu timpulactualitatea în ce priveşte destinaţia şiaspectul exterior. Ele necesită în perma-nenţă remodelări şi modificări de formă.Iar un design reuşit are avantajul de aprelungi considerabil ciclul vital alproduselor.
43
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE BIBLIOGRAFIE:
1. Legea Republicii Moldova privind protecţiadesenelor şi modelelor industriale nr. 991-XIII/1996, Chişinău, 2001.
2. Regulamentul de aplicare a legii RepubliciiMoldova privind protecţia desenelor şimodelelor industriale (în redacţie nouă),Chişinău, 2002.
3. В. Ф. Рунге, В. В. Сеньковский. Основытеории и методологии дизайна. - М.:МЗ - Пресс, 2001.
4. L. Goremîchin. - AGEPI consultă, nr. 1/1997,p. 97.
5. V. Bajireanu. Experienţa oficiilor şi necesitateaintroducerii modificărilor în Regulamentulde aplicare a Legii Republicii Moldovaprivind desenele şi modelele industrialenr. 991-1996. - Lecturi AGEPI, Chişinău, 2001,p.103.
6. S. Leviţchi, L. Goremîchin. Unele aspecte aleprotecţiei designului industrial. - LecturiAGEPI, Chişinău, 2003, p. 89.
SUMMARY
In this article it is described in details the procedure of industrial designs protection:how to file and to examine the applications on industrial designs registration, where theinformation on the industrial designs is published and international conventions in theindustrial designs protection field with several examples of efficient protectionof some products exterior aspects.
CALENDAR
La 28 martie 1942 s-a născut (la Hârbova, reg. Cernăuţi, Ucraina) Mihai ATIMOŞOAE,doctor habilitat în biologie, cercetător în domeniul fitotehniei, şef laborator regulatori ai proceselorfiziologice, Institutul de Fiziologie a Plantelor, AŞM ,”Om Emerit” al Republicii Moldova.
M. Atimoşoae a absolvit facultatea de biologie a Universităţii de Stat din Cernăuţi în 1969. În anii1969 -1972 urmează doctorantura la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞ din Rusia, în perioada1972 – 1985 este colaborator ştiinţific la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM. În 1973 îşisusţine teza de doctor în ştiinţe biologice, iar în 1991 devine doctor habilitat în ştiinţe biologice.
Începând cu anul 1985 M. Atimoşoae activează în cadrul IFP al AŞM în funcţia de şef laborator alregulatorilor proceselor fiziologice. Pe parcursul anilor 1985 - 2002 a contribuit activ la elaborareaprincipiilor teoretice şi metodelor practice care au determinat posibilitatea screening-ului substanţelorbioactive. Aceste substanţe au fost implementate cu succes în fitotehnie, sporind productivitatea şirezistenta plantelor la factorii nefavorabili ai mediului. În procesul cercetărilor savantul a elaborat şisubstanţe bioactive de provenienţă naturală, obţinute din deşeurile de la producerea berii (Fitostim) şidin paiele cerealierelor (celuloză microcristalică). Substanţele elaborate au fost implementate la nivelulcelor sintetice. În baza cercetărilor efectuate a publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice, dintre care 22au fost brevetate. O parte din invenţii au fost implementate în fitotehnie.
Mihai Atimoşoae este distins cu Premiul I al concursului “Inventatorul anului 2000”, organizat deAŞM, fiind, de asemenea, deţinător al medaliilor de aur, argint şi bronz la Saloanele Internaţionale deInventică de la Bucureşti (1996), Budapesta (1997), Geneva (1999).
Inte
llect
us 2
/200
4
44
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Происхождение понятия “слоган”
Есть несколько версий относительнопроисхождения такого понятия, как “слоган”.По одной из них “слоган” (sluagh-ghairm)восходит к галльскому языку и означает“боевой клич”. В 1880 году понятие “слоган”было впервые использовано в современномзначении. Первоначальное значение слова -“боевой клич” - очень точно и весьмаобразно отражает сущность этой рекламнойконстанты: пленить покупателя и уничтожитьконкурентов.
ÑËÎÃÀÍ – ÄÂÈÃÀÒÅËÜ ÒÎÐÃÎÂËÈ?
Íàòàëüÿ ØÒÈÐÁÓ,ãëàâíûé ñïåöèàëèñò Óïðàâëåíèÿýêñïåðòèçû òîâàðíûõ çíàêîâ, AGEPI
Во времена античности после речи Цицерона люди восклицали:“Как хорошо он говорит!”. А после речи Демосфена народ требовал: “Веди нас в бой!”
Эдлай Стивенсон
В последнее время в Государственном aгентстве по oхране промышленнойсобственности Республики Молдова стало поступать все больше и больше заявок нарегистрацию слоганов. В то же время заявители еще мало знакомы с требованиямипредъявляемыми к таким новым объектам промышленной собственности, тем более,что единой методики определения различительной способности такого видаобозначений пока не существует.
По моему мнению, экскурс в мир рекламы сможет помочь заявителям, да и экспертамопределить степень охраноспособности того или иного обозначения, почувствоватьотличительную черту и исключительность такого словесного обозначения, как слоган.
По другой версии «слоган» (slogan) – этотермин американских рекламистов,прижившийся у нас. В последнее время многиеиз них предпочитают термин tagline (цеплялка),а британцы – endline (концовка) или strapline(привязка). Немецкие креаторы говорят claims(утверждение), а французы не мудрят иназывают слоганы signatures (титры).
Что же представляет собой слоган?
Рекламный слоган часто выступаетвербальным символом компании или товара, к
45
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE которому предъявляется ряд требований:
обязательное наличие “новизны”, прямое иликосвенное обещание потребителю особыхпреимуществ, заострение внимания наположительном аспекте отличия данноготовара от конкурирующего. Слоган отличаеткраткость (обычно от двух до пяти слов) исмысловая полнота.
Г лавные его свойства - это краткость и броскость. Слоган
берет на себя основную нагрузку: онстановится лицом товара или фирмыи должен производить хорошеенеизгладимое впечатление.
Главное - представить в самом выгодном светесвою продукцию, а не “облить грязью”конкурента. Правильный слоган способствуетпривлечению потребителя. И он может статьпричиной как успеха, так и неудачи всейрекламной кампании.
Виды слоганов
В зависимости от того, что рекламируютслоганы, их можно разделить накорпоративные и товарные.
Товарные слоганы применяют в рекламепродукта компании (их еще называют selling-line – “продающая строка”). “Продающиестроки” можно увидеть на объявлениях оновом тарифном плане или очередномпонижении цен.
По длительности использования слоганыделятся на стратегические и тактические.Первые рассчитаны на долгий срок или дажена все время, пока существует брэнд.Применение вторых связано с корректировкойпозиционирования, сезонными изменениями(распродажи, новые коллекции) и проч.
Формула слогана
По сути слоган - это словесная формула, своегорода знак рекламной кампании. В
соответствии с поставленными задачами, наразных этапах рекламной кампании могутиспользоваться разные слоганы. Несмотря насловесное оформление, сущность слогана - нелитературная, а концептуальная. Удачныйслоган становится неотъемлемой частьюбрэнда его владельца наряду с фирменнымнаименованием и товарным знаком.
Главные критерии хорошего слогана:
краткость,
запоминаемость,
оригинальность,
соответствие целям рекламной кампании,
направленность на целевую аудиторию,
призывный (но не агрессивный) характер,
соответствие правилам эстетики
Как сделать предложение?
В правильном слогане обязательнопредставлена маркетинговая составляющаярекламируемого продукта. Он должен кратковыражать идею и позиционирование брэнда, аглавное – уникальное торговое предложение,то качество продукта, которое отличает его отконкурентов. Слоган часто пишется на языкецелевой аудитории.
С содержательной точки зрения наиболееподходящими являются слоганы, которыепомогают создать и поддерживать реномекомпании, вызывают одобрение принципов ееработы, формируют доверительное отношениек ней.
Общий настрой хорошего слогана должен бытьпозитивным, а рекламные образыподдерживать ощущение значимости исолидности фирмы.
Возможными вариантами поиска слогана дляпрестижной рекламы являются:
предоставление информации о высокомпрофессиональном уровне работы фирмыи качестве товаров и услуг,
Inte
llect
us 2
/200
4
46
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE утверждение или не явное выражениепрофессионального превосходства;
подчеркивание наличие контакта, заботы опотребителях;
соблюдение определенных риторическихправил;
подчинение определенным ритмическимструктурам;
использование разнообразных приемовязыковой игры;
использование приема “условной реплики”.
Перечисленные принципы построенияслогана призваны помочь рекламистамнайти яркую хорошо запоминающуюся фразу,которая поможет поддержать имидж фирмы ивыгодно позиционировать ее среди фирмконкурентов.
Однако, для производителя, разработавшегохороший слоган и желающего получитьисключительное право на него, необходимоубедить патентное ведомство в том, что такой
слоган является уникальным иохраноспособным. Необходимо соотноситьсвои интересы с требованиямизаконодательства по товарным знакам истараться избегать наличия таких мотивов,либо уменьшить их концентрацию в слогане доопределенного минимума, с тем, чтобызаявленное словесное обозначение былозарегистрировано патентным ведомством.
П одводя итоги вышесказанному,можно утверждать, что слоган
получит охрану в случае, если он небудет противоречить нормамзаконодательства. И пожелатьнашим производителям успехов в ихтяжелом деле по производству ипродвижению своих товаров и услугна рынки, а также напомнить цитатуиз известного мультфильма “Как Выяхту назовете так она и поплывет…”.
SUMMARY
E veryone saw the picture “Hero at the crossroads”. It is sorry for the Hero. He sufferswith a problem of the choice and risks to lose not only the horse but his proper head.
Anyone had not yet draw the picture “The customer choosing the slogan”. But it is sorryfor the customer too: if he looses his way, he shall loose his money. This article urges toassist to the customer to choose a slogan that is a required attribute for promotion of hisproper business.
47
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Obiectul cercetării documentare este descoperireastadiului anterior al tehnicii, care este relevant înscopul de a stabili dacă şi în ce măsură invenţia lacare se referă cererea de brevet de invenţie estenouă şi implică o activitate inventivă.
Cele mai utilizate baze de date electronice pentruefectuarea unei cercetări documentare în cadrulOSIM sunt:
1. esp@cenet - http://ep.espacenet.com
2. DEPATISnet - www.depatisnet.de
3. USPTO - www.uspto.gov
4. RoPatent - www.osim.ro
5. IPDL - www.ipdl.jpo.go.jp/homepg_e.ipdl
6. EPOQUE
1. esp@cenet
Este un produs al Oficiului European de Brevetece permite căutarea şi regăsirea datelor viaInternet şi oferă acces gratuit la informaţii privindbrevetele din întreaga lume.
Această bază de date înmagazinează o colecţiede 35 milioane de brevete şi cereri de brevet,publicate la nivel mondial din 1920.
Pentru documentele publicate din 1970, fiecarefamilie de brevete din colecţie are un documentreprezentativ cu posibilitatea de căutare, în limbaengleză, în titlu şi în rezumat. De asemenea, suntdisponibile şi rezumatele brevetelor japoneze, înlimba engleză.
SURSE MODERNE DE INFORMAREDIN LITERATURA DE BREVETE
Robert RADU,examinator inven\ii, OSIM, Rom`nia
Cea mai modernă formă pentru efectuarea unei cercetări documentare în literatura debrevete este utilizarea unor baze de date electronice. Prin aceste mijloace se poate realiza ocercetare documentară rapidă, eficientă şi completă.
Inte
llect
us 2
/200
4
48
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE În această bază de date se pot efectua mai multetipuri de căutări: rapidă, avansată, după numărsau după clasificarea europeană.
Sunt disponibile modalităţi de căutare folosindinterogări simple (“Beginner’s search”) sauinterogări complexe ce acceptă şi operatori logici(“Expert search”), precum şi după o familie debrevete (“Patent Family Search”).
3. USPTO
USPTO Patent Full Text and Image Database –este o bază de date furnizată de Oficiul de Breveteşi Mărci al Statelor Unite ale Americii şi oferăgratuit posibilitatea efectuării unei cercetăridocumentare asupra brevetelor publicate înStatele Unite. Aceasta conţine brevete emiseîncepând cu anul 1790, cu urmatoarele menţiuni:
din 1790 până în 1975 sunt disponibilecăutări numai după numărul brevetului şiclasificarea US;
din 1976 se pot efectua şi căutări în full-text.
Cea mai utilizată este căutarea avansată, care lecuprinde şi pe celelalte trei menţionate şi oferăposibilitatea efectuării unei cercetăridocumentare: după cuvinte cheie, în titlu şirezumat, după numărul publicaţiei, a cererii debrevet şi a priorităţii, după numele solicitantuluisau al inventatorului, după clasa internaţionalăsau europeană.
2. DEPATISnet
Este un serviciu gratuit furnizat de către OficiulGerman de Invenţii şi Mărci (GPTO) şi oferăposibilitatea căutării online a publicaţiilor privindinvenţiile din întreaga lume, existente în bazade date.
DEPATISnet permite efectuarea căutării folosindlimba engleză sau germană, după preferinţă.
Criteriile de căutare sunt asemănătoare cu celeprezentate anterior pentru baza de date esp@cenet.
4. RoPatent
Este o bază de date furnizată gratuit de Oficiul deStat pentru Invenţii şi Mărci, România şi conţine
49
Inte
llect
us 2
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE datele bibliografice şi descrierile de brevet
acordate în România în perioada 1906 - la zi.
Baza din Internet acoperă, momentan, breveteleîncepând cu numărul 105544 - la zi.
5. IPDL – Industrial Property DigitalLibrary
În martie 1999, Oficiul Japonez de Brevete alansat baza de date gratuită IPDL, un serviciu viaInternet pentru a asigura accesul la informaţiileprivind proprietatea industrială japoneză.
IPDL cuprinde o largă varietate de servicii în limbaengleză şi japoneză. În cadrul bazei de date aufost implementate instrumente cum ar fitraducerea automată japoneză-engleză, pentru apermite şi ne-vorbitorilor de limbă japoneză săutilizeze datele disponibile în IPDL.
Documentele japoneze au o deosebită importanţăîn efectuarea unei cercetări documentare întrucâtele deţin o pondere de 55% din publicaţiile la nivelmondial.
În această bază de date există posibilitateaefectuării unei cercetări după: număruldocumentului, clasificarea japoneză (FI/F-term),cuvinte cheie în titlu şi rezumat (PAJ), cu men-ţiunea că putem determina codurile clasificăriijaponeze plecând de la cea internaţională.
SHOWA (S) - Sub conducerea ÎmpăratuluiHirohito - 1926-1989
HEISEI (H) - Sub conducerea ÎmpăratuluiAkihito – 1989 - la ziSHOWA+1925 = ANUL EUROPEANHEISEI+1988 = ANUL EUROPEAN
6. EPOQUE
Este un produs comercial al Oficiului Europeande Brevete ce cuprinde o multitudine de baze dedate:
52 de baze de date bibliografice: EPODOC,WPI, PAJ... (101 milioane documente)
19 baze de date de tip full-text: TXT, EPx, IBM(10.2 milioane documente)
baze de date non-brevet: INSPEC, TDB,IEEE…
baze de date externe importante în anumitedomenii: STN, QUESTEL…
Trebuie ţinut cont de data de publicare din bazelede date europene, şi nu de numărul de publicare.
De asemenea, o caracteristică foarte importantă aacestei baze de date este că publicaţiile seregăsesc după anii imperiali japonezi, existând oconcordanţă între aceştia şi anii europeni.
Majoritatea bazelor din EPOQUEsunt regăsite în 3 Internal3 , unde putem efectuacercetări după cuvinte cheie, în titlu şi rezumat,după numărul publicaţiei, a cererii de brevet şi apriorităţii, după numele solicitantului sau alinventatorului, după clasa internaţională,europeană, americană sau japoneză.Avem posibilitatea de a lista toate bazelede date din 3 Internal3 şi alege baza de datedorită, cea mai utilizată bază de date fiindEPODOC, întrucât conţine peste 60 milioane dedocumente şi include printre alte colecţii şicolecţia românească de brevete.
Inte
llect
us 2
/200
4
50
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE O altă bază de date importantă din 3 Internal3este NPL, care conţine publicaţii din literaturanon-brevet.
Baza de date 3 X-Full3 oferă şi posibilitateaefectuării cercetării după cuvinte cheieîn full-text, dar în comparaţie cu baza de date
EPODOC, conţine un număr scăzut dedocumente.
Pentru vizualizarea rezultatelor obţinute în urmacercetării documentare, se poate apela la 3Viewer3 . Acesta permite navigarea cu uşurinţăprintre termenii caracteristici doriţi.
SUMMARY
The modernest mode for carrying out a documentation search on the patent literatureconsists in utilization of the electronic data bases. With such means it is possible to realize aprompt, efficient and complete documentation search.
La 4 mai 1941 s-a născut (la Parcova, Edineţ) Valentin GUDUMAC, doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, şef Laborator Central de Cercetări Ştiinţifice, “Om Emerit” al Republicii
Moldova, deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
Activitatea sa de cercetare s-a concretizat în cele peste 250 lucrări publicate în reviste de specialitate
din ţară şi din străinătate, inclusiv 4 monografii, 10 lucrări didactice. Este autor a 25 invenţii şi
coautor a peste 120 de invenţii, majoritatea dintre acestea fiind implementate în sistemul Ministerului
Sănătăţii (laboratoarele de diagnostic clinic ale instituţiilor curativo-practice), complexul
agroindustrial, procesul didactico-ştiinţific al USMF “N. Testemiţanu”. Ciclurile de lucrări prezentate
de profesorul V. Gudumac la saloanele mondiale de invenţii “EUREKA” (Bruxelles, Belgia, 1993-
2001), “INPEX” (Pittsburgh, SUA, 1995), Iaşi, România (1994), Geneva, Elveţia (1998-2001) au
fost menţionate cu 14 medalii de aur şi 5 medalii de argint.
V. Gudumac deţine titlurile onorifice de “Om Emerit” al Republicii Moldova (1996), “Inventator de
Elită” clasa I, România (1996), Medalia de Aur “Henry Coanda” cl. I pentru merite deosebite în
creaţia tehnică, Medalia de Aur OMPI „Inventator remarcabil” (2001).
CALENDAR
51
Inte
llect
us 2
/200
4C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ
Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale (AGEPI) are acumulată deja oexperienţă bogată în susţinerea unor astfelde acţiuni: organizează anual Salonul naţional(devenit în ultimul timp internaţional)de invenţii „Infoinvent” de la Chişinău, suportândpractic toate cheltuielile care, se ştie, nu sunt mici;susţine financiar (parţial) unii inventatori (selectaţiîn cadrul concursului naţional) pentru a participala prestigioasele saloane internaţionale deinvenţii.
Decizia de susţinere a unui grup de inventatorimoldoveni pentru a participa la SalonulInternaţional de Invenţii, Tehnici şi Produse Noi dela Geneva din anul curent se înscrie în aceastăfrumoasă şi nobilă tradiţie. AGEPI a suportatcheltuielile legate de plata spaţiului expoziţional şide transportarea participanţilor, punându-le ladispoziţie microbuzul Agenţiei. Pentru mineaceasta a fost a doua călătorie în Elveţia; maiparticipasem la Salonul de la Geneva în 1999,plecând încolo cu un autocar. Când toate
INVENTATORII MOLDOVENI LA CEL
DE-AL 33-LEA SALON INTERNA|IONAL
DE INVEN|II DE LA GENEVA
(SECVEN|E DINTR-UN JURNAL DE C+L+TORIE)
dr. hab. ]n [tiin\e tehnice Valeriu DULGHERU,[ef Catedr= teoria mecanismelor [i organede ma[ini, Universitatea Tehnic= a Moldovei
Pentru a avea succes pe piaţă, o invenţie trebuie să fie cunoscută unui cerc mai larg depotenţiali utilizatori. Breasla inventatorilor din Republica Moldova, cunoscută până nudemult doar în spaţiul sovietic (unde interesele inventatorilor erau neglijate totalmente),încearcă în ultimul timp să-şi facă cunoscute invenţiile celor din vest, mai receptivi la apariţiaa tot ce este nou, prin participare la cunoscutele saloane internaţionale de invenţii. Acestlucru a devenit posibil graţie primilor „spărgători” ai acestui blocaj - prof. univ. AurelianGulea (care a deschis calea inventatorilor moldoveni spre saloanele internaţionale deinvenţii EUREKA de la Bruxelles, Belgia, şi Geneva, Elveţia) şi acad. Valeriu Rudic(deschizător de drumuri spre Salonul Internaţional de Invenţii „INPEX”, or. Pittsburgh, SUA).
Inte
llect
us 2
/200
4
52
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
formalităţile au rămas în urmă (chestiuni legatede asigurări medicale, de vize – pentru Elveţia,Austria şi Ungaria, care cer timp şi nu în ultimulrând bani, rezolvate, de asemenea, de AGEPI),iată-ne urcaţi luni, 29 martie, ora 8oo în microbuzulAGEPI-ului cu staţia terminus „PalExpo, Geneva”.
Voi încerca să fac o mică trecere în revistă a unorevenimente mai importante, legate de aceastăcălătorie care, pe lângă scopul ei de bază –participarea la expoziţie, a avut şi un caractercultural-cognitiv, traseul trecând tocmai prin 5 ţărieuropene. Drumul de la Chişinău spre Leuşeni,care a durat aproximativ o oră, l-am parcurs fărăprea multe impresii, dacă nu luăm în consideraţienumărul şi mărimea gropilor de pe traseu, ocolitecu măiestrie de conducătorul autovehicolului,Oleg Tataru. Peisajele rurale din partea estică aRomâniei nu diferă cu mult de cele din RepublicaMoldova. Cu cât ne îndepărtam spre vest, lanurileerau tot mai îngrijite. Referitor la oraşe şi orăşelemajoritatea sunt curate şi bine iluminate noaptea.Pe lângă magazinele de tip METRO, care audevenit un atribut indispensabil al oraşeloreuropene, de o parte şi de alta a traseului seperindau tot mai multe edificii industrialemoderne (mai mari sau mai mici), care seevidenţiau printre cele vechi prin construcţiilemodulare din metal şi plastic cu un designcoloristic bine gândit. Majoritatea dintre ele sunt,probabil, mici întreprinderi industriale, bineorganizate în plan tehnologic, devenind încetul cuîncetul pilonul de bază a ceea ce lipseşte înRepublica Moldova – businessul mic şi mijlociu.
Ajunşi la Arad pe la orele 2200, am purces încăutarea unui hotel. Chiar în preajma traseuluine-am oprit în faţa unui hotel – o clădire nouă cu 4
etaje. Mai apoi am aflat că este o proprietateprivată. Din discuţiile avute cu stăpânul, am aflatcă ei, doi fraţi împreună cu soţiile şi doi copii, aulucrat la negru în Austria timp de 7 ani, acumulândfinanţele necesare pentru a deschide acest micbusiness propriu. Un element important al păturiide mijloc într-o ţară care merge pe caleademocraţiei. Auzind acestea, mă gândeam însinea mea: când măcar a suta parte din milionulde basarabeni plecaţi peste hotare sămuncească la negru vor reveni la baştină şi îşi vorcrea micile lor întreprinderi. Pentru aceasta însănu este suficientă doar dorinţa lor de a investibani. Este strict necesară, în primul rând,modificarea politicii investiţionale (în special înmicul business), crearea infrastructurii în sistem.O politică investiţională bine gândită şi oinfrastructură apropiată de cea europeană(drumuri, căi ferate, aeroporturi, hoteluri etc.) suntelemente-cheie pentru atragerea investitorilorstrăini de calibru mai mare. Iar pe lângă ei vaînflori şi micul business autohton (businessulhotelier, turistic, micii producători agricoli şi micileîntreprinderi de prelucrare a producţiei agricole).
A doua zi de dimineaţă, după micul dejun, ampornit mai departe. După vreo 60 de kilometri amajuns la autoban. Este un element forte al culturiirutiere apusene. Cu o calitate impecabilă a pânzeirulante a şoselei, îngrădită la modul direct,autobanul îţi permite să măreşti esenţial viteza,fapt ce scurtează simţitor timpul călătoriei – unlucru foarte important pentru călătorul european,devenit foarte mobil şi grăbit.
După aproximativ o oră am ajuns la Budapesta.Pentru a scurta din timp, am făcut ocolul oraşului,şi deja peste 20 de minute eram pe autobanulcare duce spre hotarul cu Austria. Peisajul devinepuţin mai muntos, cu privelişti alpine foartepitoreşti. Trecând pe teritoriul Austriei, mi-a atrasatenţia mulţimea de agregate eoliene (mori devânt), amplasate de o parte şi de alta a traseului(erau probabil câteva sute), care la o viteză avântului nu prea mare (cam aceeaşi ca şi la noi),funcţionau, producând energie electrică. În acestcaz se conduc, probabil, de principiul că ei nusunt atât de bogaţi ca să neglijeze această sursăimportantă de energie ecologic pură şi ieftină.Sunt cunoscute pronosticurile Uniunii Europene
53
Inte
llect
us 2
/200
4C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ
de a atinge către anul 2010 nivelul de producere aaşa-numitei „energii verzi” la cota de 20% dintotalul energiei electrice produse. Care suntpronosticurile pentru Republica Moldova îndomeniu? Acest epizod mi-a atras atenţia,deoarece la Geneva plecam să prezint douăsisteme similare de conversie a energiilorregenerabile.
Ajunşi la Viena, am ocolit şi acest oraş fiindcăeram în criză de timp (urma să ne rezervăm timppentru a o vizita la întoarcere), ieşind pe autobanulcare duce spre hotarul cu Elveţia. Landşaftuldevine tot mai muntos. Autobanul şerpuieşteprintre munţii acoperiţi cu păduri amestecate. Lapoalele lor vezi căsuţe frumoase, parcele depământ bine lucrate, printre care şerpuiescdrumuşoare înguste (asfaltate şi ele). Soarele epe la chindii. În zare se înalţă alţi munţi cu cresteleînzăpezite. În viteza microbuzului, văile alpine verzisunt urmate de zone muntoase înzăpezite, pentruca peste alte 10-20 de minute să fie, la rândul lor,înlocuite cu aceleaşi minunate văi alpine verzi,„pictate” ca în carte.
Pe autoban mergem cu o viteză de cca 140-150km/oră. Traversasem deja şi o porţiune aautobanului pe o distanţă de vreo 60 km caretrece prin sudul Germaniei, pentru ca să ieşim laor. Insbruck. Cu toate acestea, deja înnopta, iarnoi încă nu ajunsesem la hotarul cu Elveţia. Maimult ca atât, încurcasem puţin traseul şi pe laorele 12 de noapte „rătăceam” prin munţiiînzăpeziţi ai Insbruckului. La vreo oră după miezulnopţii am traversat hotarul cu Elveţia, iar pe laorele 5 dimineaţa am ajuns cu bine la Geneva
(graţie conducătoruluimicrobusului, care s-a aflat lavolan practic fără odihnă timpde cca 22 de ore). La acesttimp, fiind în căutareahotelului, unde ne-au fostrezervate locuri, observamcum serviciile municipalerespective aduc în ordineoraşul – această micăcapitală a Europei, în caresunt amplasate oficiile a zecide organizaţii internaţionale.Străzile, trotuarele sunt
spălate cu un şampon mirositor. În oraş practicnu vei întâlni străzi prăfuite.
Fără a mai sta să ne odihnim, am plecat laSalonul de Expoziţii PALEXPO pentru a montaposterele şi instala machetele, fiindcădeschiderea expoziţiei era preconizată pentru ora1030. Inaugurarea ei a fost organizată fără marepompă, fără tăieri de panglici. Ceea ce m-a mirata fost faptul că printre primii vizitatori ai expoziţieierau copiii, veniţi singuri sau în mod organizat dela diverse instituţii de învăţământ. Şi a doua zi aufost mulţi copii, care au vizitat standurileinventatorilor întruniţi aici din toată lumea (practicdin toate ţările bătrânei Europe, dar şi din SUA,Japonia, Singapore, Malaysia, China etc.). Este şiacesta un mod de a le cultiva copiilor dragosteade creaţie (inclusiv cea tehnică). Nu ştiu de ce lanoi directorii de gimnazii şi licee neglijează acestfactor, considerând că dragostea de creaţie lepoate fi cultivată copiilor doar vizitând un teatru, unmuzeu, vizionând un film artistic. Or tocmai laaceastă vârstă copiii sunt ca un burete, capabili şidornici sa „îmbibe” cât mai multă informaţie.Demonstrându-li-se cum funcţionează un micmecanism, alimentat de la o baterie solară sau omorişcă de vânt, un mic aparat de zbor, diversejucării mecanizate, ei vor prinde interesul pentrucreaţia tehnică. Astfel poate fi educat un Edison altimpurilor noastre.
Un alt moment care merită să fie comentat a fostvizita la salon a burgomistrului (primarului)municipiului Geneva. Îmbrăcat în haine naţionale(nu s-a jenat ca oficialii noştri), însoţit depreşedintele Expoziţiei Jean-Luc Vincent, a vizitat
Inte
llect
us 2
/200
4
54
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ standurile delegaţiilor tuturor ţărilor, inclusiv pe cel
al Republicii Moldova. Acest gest demonstreazăinteresul oficialităţilor locale faţă de evenimentulîn cauză.
În cea de a doua zi a Expoziţiei a avutloc o recepţie la pavilionul României, lacare au fost invitaţi şi membrii delegaţieiRepublicii Moldova. De menţionat că aufost prezenţi ambasadorul României laGeneva, venit cu un cuvânt de salut cătreinventatori şi cu unele distincţii, precumşi alte persoane oficiale.
În seara celei de a treia zile a avut loc festivitateade decernare a distincţiilor – atât ale Expoziţiei, câtşi ale unui număr mare de organizaţii naţionale şiinternaţionale, legate direct sau indirect de invenţiişi creativitatea tehnică. Dacă numărul distincţiilorpoate fi considerat un indiciu calitativ (dar eu credcă într-o măsură oarecare aşa şi este), atunciinventatorii moldoveni s-au prezentat destul debine. Având un număr limitat de exponate, situaţiedictată de sursele financiare limitate (la expoziţieau fost prezentate doar 11 exponate), inventatoriimoldoveni au fost apreciaţi cu 3 medalii de aur, 5de argint şi 3 de bronz, precum şi cu o distincţie aSocietăţii inventatorilor şi raţionalizatorilor dinPolonia, cu o altă distincţie a MinisteruluiEducaţiei şi Cercetării din România.Sub acest aspect se poate afirma că grupul deinventatori din Moldova s-a prezentat bine. Însă, înviziunea mea, mult mai importantă ar fi fostîncheierea unor contracte sau a unor intenţii decolaborare cu potenţialii utilizatori. Luându-se înconsideraţie şi poziţia foarte avantajoasă astandului Republicii Moldova (situat chiar laintrare), unele exponate au trezit un viu interesprintre vizitatori, făcându-se schimb de adresepentru o eventuală colaborare ulterioară. Şuvoiulde oameni s-a înteţit, în special, în zilele desâmbătă şi duminică. De menţionat încă o datănumărul mare de copii. Familii în componenţădeplină (cu copii mai mari sau mai mici) erauvizitatori frecvenţi ai standurilor în aceste 2 zile, cu
toate că preţul unui bilet pentru o persoană era de12 franci elveţieni (apr. 10$), iar costul unui pliantal expoziţiei – de 25 franci. Este şi acesta unmoment educativ în familie.
În ziua de sâmbătă, pe la orele 12,pavilionul Republicii Moldova a fostvizitat de un grup de întreprinzători dinRepublica Moldova, aflaţi în Elveţia subauspiciile Camerei de Comerţ şi Industriea Republicii Moldova. Ei au manifestatun interes viu faţă de unele invenţiimoldoveneşti (a trebuit să le cunoascătocmai la Geneva), făcându-se chiar şiun schimb de adrese, pentru ca laîntoarcere în Republica Moldova să fieiniţiate unele legături de colaborare.
De asemenea, pavilionul Republicii Moldova afost vizitat de către ambasadorul RepubliciiMoldova la Geneva, dl Dumitru Croitor. În discuţiicu inventatorii moldoveni, dânsul şi-a exprimatunele păreri referitoare la posibilităţile utilizăriiinvenţiilor moldoveneşti în Elveţia.
Pe lângă acest program încărcat al Expoziţiei, amgăsit timp pentru a face cunoştinţă cu cele maifrumoase locuri ale capitalei elveţiene şi în primulrând cu lacul Leman. Pentru a admira mai binefrumuseţile Genevei, am efectuat o călătorie de ooră pe un mic vapor turistic. Impresionează înprimul rând apa foarte curată a lacului (să nuuităm că se află în centrul oraşului), mulţimea delebede şi răţi sălbatice, care înoată nestingherite,renumitul havuz jenevez (apa este aruncată pânăla 140 m înălţime), frumuseţea sobră a munteluiMonblan, care se află parcă de asupra oraşului,precum şi frumoasele edificii amplasate peambele maluri ale lacului (de o parte a laculuisunt amplasate clădirile celor mai mari bănci alelumii), de cealaltă – renumitele hoteluri geneveze.
Cam acestea au fost evenimentele principale aleExpoziţiei. Duminică seara a avut loc închidereaSalonului, iar luni în zori ne-am pornit înapoi spre
55
Inte
llect
us 2
/200
4C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ
CALENDAR
casă, având de parcurs cca 2600 km. Pentru aevita oboseala excesivă a conducătorului micro-buzului, s-a hotărât de a circula numai ziua. Cumici excepţii, traseul la întoarcere a fost acelaşi,atât doar că de data aceasta am traversat Elveţiaziua, având posibilitatea să apreciem mai din plinpeisajele foarte pitoreşti ale Alpilor elveţieni.
Drumurile foarte bune ne-au permis săparcurgem în prima zi tocmai 1100 km, ajungândspre seară în împrejurimile Vienei. Am înnoptatîntr-o pensiune din suburbiile acestui oraşcelebru. A doua zi, hotărâsem să ne realizăm visulde a bea în tihnă o cafea într-unul din localurilevieneze, de a vizita renumita biserică neagră (cupereţi negri la direct, de vechime), de a contempla
frumuseţea renumitei Opere vieneze, purtându-nepaşii pe lespezile de piatră pe care au călcatmarii compozitori ai lumii: Mozart, Strauss, Haydnş.a., dar şi nemuritorul Eminescu. Peste o orăpărăseam deja acest minunat oraş, unul dintrecentrele culturale ale lumii. A fost o ideeformidabilă de a-l vizita măcar pentru o oră-două.
Ne-am continuat călătoria spre casă, traversândteritoriul Austriei, întreg teritoriul Ungariei şiajungând la Arad pe la chindii. Evident, ne-amoprit la acelaşi hotel. Astfel, călătoria de cca 10zile, dintre care 6 ne-am aflat în permanentămişcare, a luat sfârşit. Am trăit clipe de neuitat.Puţin obosiţi, ne-am convins, oricum, că dorul decasă te face mai grăbit la revenirea în Patrie.
SUMMARY
The State Agency on Industrial Property Protection (AGEPI) has already a rich experiencein supporting such actions: annually organizes the Exhibition of Inventions “INFOINVENT”International Specialized in Chisinau, supporting practically all the costs that are notsmall; it furnishes a financial assistance (partially) to some inventors (selected in the frameof the national competition) for taking part in the prestigious international exhibitions ofinventions.
La 28 mai 1946 s-a născut (la Baraboi, Edineţ) Aurelian GULEA, doctor habilitat în ştiinţe chimice,profesor universitar, şef catedră chimie anorganică a USM, “Om Emerit” al Republicii Moldova,deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
Profesorul A. Gulea are circa 420 de publicaţii. Este deţinător a 51 de brevete de invenţie în domeniulsintezei dirijate a combinaţiilor coordinative şi a substanţelor element-proteice.
Din 1991 şi până în prezent A. Gulea a făcut mai multe stagieri la universităţi din Franţa, România,Germania, Canada. Din 1992 este vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific specializat de conferire atitlurilor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat în ştiinţe chimice de la Universitatea de Stat dinMoldova.
A. Gulea este conducător ştiinţific şi participant la trei granturi internaţionale în colaborare cuUniversitatea Laval (Canada), Universitatea Lille (Franţa), Universitatea Lausanne (Elveţia),Universitatea Hassan II (Maroc), Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj, Universitatea “Al. I. Cuza”,Iaşi, Universitatea din Bucureşti (România), Universitatea Freiburg (Germania).
Inte
llect
us 2
/200
4
56
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
Activitatea fiziologică a levurilor la fermentareasecundară ocupă un loc important în dirijareaproceselor tehnologice. Pentru asigurareacu energie a tuturor funcţiilor lor vitale, levurileîşi completează necesităţile energeticedin contul fermentaţiei şi respiraţiei aerobe.În dependenţă de condiţiile în care se află levurile,prevalează sau funcţiile respiratorii, saumetabolismul de fermentaţie. În procesulcultivării levurilor în condiţii de producere, eleconsumă activ oxigenul şi substanţele nutritivepentru creştere şi înmulţire, descompun glucozapână la CO2 şi H2O, declanşând cel maiconvenabil proces energetic – respiraţia,în rezultat degajându-se o cantitate de energiede 1504 kJ.
În cazul administrării maielei de levuriselecţionate în cultivatorul de levuri, adică în
condiţii anaerobe, levurile se limitează la tipulmetabolic de fermentare, ca urmare degajându-se doar 166 kJ. Cercetările efectuatedemonstrează că în condiţii similare cu cele defermentaţie secundară activitatea respiratoriescade brusc: după 5-6 ore respiraţia practic seîntrerupe. Totodată, activitatea fermentativă creştebrusc. Această modificare se accelerează maiales în cazul adaosului de zaharuri, ceea ce seexplică prin represia fermenţilor respiratorii şialtor schimbări care se constată la apariţiaefectului de glucoză (1).
În condiţii de anaerobioză nu numai că serestructurează brusc metabolismul energetic, darşi se modifică structura intercelulară; mitocon-driile se transformă în structuri nediferenţiate –promitocondrii; ca urmare, practic se reduceactivitatea respiratorie.
STUDIUL INFLUEN|EI UNOR SU{EDE LEVURI ACTIVE USCATE ASUPRA
CALIT+|II VINURILOR SPUMANTE
Nicolae TARAN,dr. hab. ]n [tiin\e tehnice, prof. universitar, Director General AGEPIMaria ANTOHI,dr. ]n [tiin\e tehnice, colaborator [tiin\ific,Eugenia SOLDATENCO,dr. ]n [tiin\e tehnice, colaborator [tiin\ific,Lilia FEIGER,dr. ]n [tiin\e tehnice, colaborator [tiin\ific,Institutul Na\ional al Viei [i Vinului
La baza tehnologiei de producere a vinurilor spumante se află reacţiile biochimice detransformare microbiologică a componenţilor amestecului de tiraj. Indiferent de metoda deproducere a vinurilor spumante (clasică sau de rezervor), rolul decisiv îl are alegereaadecvată a maielei de levuri selecţionate, dotată cu cele mai importante proprietăţitehnologice şi microbiologice, precum şi selectarea regimului optimal de cultivare a ei.Decurgerea normală a procesului de fermentare secundară depinde, de asemenea, decantitatea şi activitatea fiziologică a maielei de levuri selecţionate inoculată (2).
57
Inte
llect
us 2
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E În procesul de fermentaţie secundară levuriletrebuie să fie criofile, active la temperaturi relativjoase de 10-12°C, rezistente la concentraţii înaltede alcool de 10-12% vol., precum şi la concentraţiiînalte de anhidridă sulfuroasă 80-120 mg/dm3, iarîn cazul vinurilor spumante clasice să formeze undepozit levurian nisipos, uşor sedimentabil,facilitând procesul de remuaj. Totodată, energiaînaltă de fermentaţie a levurilor permite scindareazaharurilor în termene reglementate, formându-seproduse de fermentaţie ce asigură aroma şigustul caracteristic vinurilor spumante – proaspăt,armonios, fără nuanţe străine.
Colecţia naţională de microorganisme pentruindustria vinicolă (CNMIV) dispune de un numărmare de levuri pentru vinuri spumante, iarstudierea capacităţilor lor de biosinteză, precumşi a proprietăţilor lor morfologice a permisselecţionarea suşelor de levuri cu parametriitehnologici necesari.
În cazul obţinerii preparatelor de levuri activeuscate, sarcina principală este de a păstraviabilitatea lor după uscare şi rehidratare. Un rolimportant i se acordă procesului de rehidratare şiaclimatizare. Acest proces include umectareacelulelor (rehidratarea) şi restabilirea funcţiilorstructurilor celulare (aclimatizarea saureactivarea).
Spectrul destul de larg de suşe de levuri activeuscate (LAU) importate le-a creat specialiştilorunele dificultăţi de utilizare. De exemplu, unelesuşe de levuri selecţionate de import aucapacitatea de a constitui produse secundare defermentaţie care interacţionează cu anhidridasulfuroasă, formând nuanţe de hidrogen sulfurat.
Din aceste considerente a apărut necesitateaefectuării studiului comparativ al unor suşe delevuri active uscate de import, care va permite săfie ameliorată calitatea vinurlor spumante,evidenţiindu-se specificul levurilor active uscate, acapacităţilor de fermentare la prepararea vinurilorspumante.
Cercetările au fost efectuate în laboratorul „VinuriSpumante” al Institutului Naţional al Viei şi Vinului.În calitate de obiecte de cercetare au fost utilizate
4 suşe de levuri active uscate (LAU) de la diferitefirme-producătoare cu aplicaţie tehnologică laproducerea vinurilor spumante cum sunt: Saccha-romyces bayanus Fermactive Champagne C,Saccharomyces bayanus Fermactive SB (fabri-cate în Franţa); Saccharomyces cerevisiaebayanus B.C.S-103 (fabricată de firma SpringerOenologie, Franţa) şi Saccharomyces cerevisiaebayanus EC-1118 (fabricată de firma Lallemand,Canada). Suşele de LAU au fost rehidratate şiaclimatizate conform schemei descrise de firmeleproducătoare şi administrate în amestecul de tirajîn diferite doze (3-5).
Procesul tehnologic de rehidratare a suşelor delevuri active uscate se efectuează la temperaturade 35-38oC timp de 20-30 minute în must diluatde 5% sau în apă potabilă fiartă cu concentraţia înmasă a zahărului de 50 g/dm3. Utilizarea suşelorde levuri active uscate la fermentarea secundarădupă rehidratarea lor se efectuează în procesulde aclimatizare la temperatura de 18-20oC timpde 16-20 h (în decurs de o zi) în amestec de tiraj(vin-apă-zahăr). Această etapă tehnologică evităşocul LAU la temperaturi joase, concentraţiaînaltă de alcool şi pH-uri mici.
Pentru efectuarea procesului de fermentaresecundară s-a utilizat cupajul vinului materieprimă tratat Chardonnay (60%) şi Aligote (40%).
Indicii fizico-chimici iniţiali ai cupajului vinuluimaterie primă pentru efectuarea procesului defermentare în butelii sunt:
Alcoolul – 10,0% vol.
Zahărul – 0,24 g/dm3;
Aciditatea titrabilă – 5,98 g/dm3;
Aciditatea volatilă – 0,68 g/dm3;
Indicele pH – 3,168;
Potenţialul de oxido-reducere 228,1 mV;
Gradul de oxidare (λ=420 nm) – 0,090;
Concentraţia în masă a fierului – 9,0 mg/dm3;
Concentraţia în masă a SO2 total/liber – 147,2/8,4mg/dm3;
Concentraţia în masă a substanţelor fenolice –165,4 mg/dm3.
Inte
llect
us 2
/200
4
58
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E Cupajul vinului materie primă a fost tirajatutilizându-se maielele de levuri selecţionate,precum şi diferite doze de LAU. Temperatura defermentare a fost constantă de 10-12oC.
În procesul de fermentare secundară în dinamicăau fost determinaţi următorii indici fizico-chimici:indicele pH, potenţialul de oxido-reducere şipresiunea determinată areometric. Rezultatelesunt redate în tabelul 1.
Analizând rezultatele redate în acest tabel, s-aobservat că în procesul de fermentaţie secundarăindicele pH variază neînsemnat pentru suşele delevuri cercetate, astfel încât iniţial pH-ul are valoride 3,16-3,18, iar la a 28-a zi de fermentaţie ajungepână la valoarea de 3,21.
Potenţialul de oxido-reducere a cuve-ului înprocesul de fermentaţie secundară semicşorează cu aproximativ 4 mV pentru fiecaresuşă de levuri cercetată, iar valoarea medie este
de 228,5 mV. Nu s-au observat variaţii evidenteale acestui indice la mostrele de diferite suşe delevuri.
Dinamica creşterii presiunii în buteliile cu cuve-ulcercetat a înregistrat, în primele 7 zile de laîmbuteliere, o presiune de 210 şi, respectiv, 230kPa la mostrele ce fermentau cu suşa de LAUFermactive Champagne C. După 28 zile defermentaţie, la toate cuve-urile fermentate cusuşele de LAU cercetate presiunea constituiapeste 400 kPa.
La finele procesului de fermentare secundară afost efectuată analiza completă a indicilor fizico-chimici, rezultatele fiind redate în tabelul 2.
În urma efectuării analizei indicilor fizico-chimici s-a constatat că cele mai înalte concentraţii alealcoolului etilic au fost înregistrate la mostrelefermentate cu Fermactive SB şi Champagne C de11,4-11,5% vol.
Timpul, d Timpul, d Nr. mostrei 7-a zi 14-a zi 21-a zi 28-a zi 7-a zi 14-a zi 21-a zi 28-a zi
PH Potenţialul de oxido-reducere, mV 1 3,17 3,18 3,2 3,2 232,1 230,5 226,6 227,9 2 3,17 3,18 3,2 3,21 231,9 230,4 226,6 227,4 3 3,17 3,17 3,19 3,2 232,6 231,4 228,1 228,4 4 3,16 3,17 3,21 3,2 232,6 231,2 226,7 228,5 5 3,17 3,18 3,2 3,2 232,4 231,0 227,9 228,5 6 3,17 3,17 3,21 3,2 232,6 231,3 226,9 228,4 7 3,16 3,17 3,21 3,2 232,7 231,4 227,8 228,4 8 3,16 3,18 3,2 3,2 232,4 231,6 227,3 228,6
Presiunea, kPa Nr. 7-a zi 14-a zi 21-a zi 28-a zi 1 160 290 350 410 2 120 220 260 370 3 170 360 320 380 4 180 360 400 460 5 140 270 360 410 6 120 300 380 430 7 210 410 420 460 8 230 400 420 400
Dinamica indicilor fizico-chimici la fermentarea secundară a amestecului fermentativcu diferite suşe de levuri
TABELUL 1
59
Inte
llect
us 2
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E O recapitulare a cercetărilor efectuate a constituit-oaprecierea organoleptică a vinului spumantfermentat cu diferite suşe de levuri active uscatede import.
Dintre suşele de levuri active uscate utilizate lafermentarea secundară cele mai înalte noteorganoleptice le-au obţinut vinurile spumanteînregistrate cu nr. 5, 6 şi 7 care au fost fermentateutilizându-se suşele de levuri de marcacomercială Fermactive SB – 7,95 (doza de 20 g/hl)şi 8,0 (doza de 40 g/hl) puncte, şi respectivChampagne C (doza de 20 g/hl) de 7,93 puncte.Ele s-au remarcat prin următoarele caracteristici:spumare, perlare cu bule mici îndelungată, aromăde flori, puritate, prospeţime, gust plin, extractiv,armonios din punct de vedere al acidităţii şi alsenzaţiei gustative de după consumare, fiindtipice vinului spumant de calitate.
Aşadar, cercetările efectuate au demonstratperspectivitatea utilizării suşelor de levuri activeuscate la fermentaţia secundară, facilitândprocesul tehnologic anevoios de preparare amaielei de levuri selecţionate ce permit formareaindicilor calitativi în produsul finit. De aceea estenecesar să se acorde o atenţie deosebită suşeide levuri utilizată. Alegerea corectă a suşeidepinde şi de metoda şi condiţiile de fermentaresecundară, de conţinutul componenţilor de cupaj,de starea igienico-sanitară a condiţiilor deproducere, de utilajul tehnologic, de asigurareastabilităţii vinurilor şi de alţi factori care, înansamblu, sub dirijarea ştiinţifică a specialiştilorcalificaţi, va asigura nemijlocit buna calitate aprodusului finit.
Analiza indicilor fizico-chimici a cuveurilor fermentate cu diferite suşe de levuri
TABELUL 2
Concentraţia în masă a: Nr
exp.
Presi-unea, kPa
Alcoolul, %vol.
Gradul de
oxidare pH Potenţialul
OR, mV Acid. tit.,
g/dm3 Acid. vol.,
g/dm3
Subst. fen.,
mg/dm3
SO2 liber/ total,
mg/dm3
Fe, mg/dm3
Nota organolep-
tică, puncte
1 420 10,6 0,055 3,192 227,6 5,84 0,68 165,4 7,7/147,2 8,6 7,90
2 480 11,0 0,050 3,195 227,2 5,77 0,68 163,8 7,7/147,2 8,7 7,82 3 450 11,1 0,052 3,190 227,8 5,77 0,68 164,6 7,7/130,0 8,7 7,82
4 500 11,2 0,055 3,188 227,9 5,84 0,75 163,8 5,7/149,7 8,6 7,86
5 520 11,3 0,060 3,191 227,6 5,91 0,75 164,7 7,0/152,3 8,8 7,95
6 530 11,4 0,050 3,189 227,8 5,98 0,72 162,2 7,7/144,6 8,6 8,00 7 550 11,4 0,050 3,187 227,6 5,91 0,63 162,6 7,7/144,6 8,8 7,93
8 560 11,5 0,050 3,193 227,9 5,91 0,72 166,1 7,7/147,2 8,6 7,89
CONCLUZII
În baza cercetărilor efectuate, formulăm următoarele concluzii:
În rezultatul fermentaţiei secundare s-au evidenţiat suşele de LAU cu marca comercială Fermactive SBşi Champagne C printr-un randament alcoolic şi o notă organoleptică mai înaltă.
Suşele de LAU evidenţiate care se caracterizează printr-un potenţial tehnologic mai avansat suntFermactive SB, ele înregistrând note organoleptice mai înalte la doza maximă de utilizare de respectiv8.0 puncte, iar la Champagne C doza minimă de utilizare de 7,93 puncte.
Inte
llect
us 2
/200
4
60
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E BIBLIOGRAFIE
1. V. Stoian, Valeriu V. Cotea, C. Sârghi „Oenologie”, vol. I, editura Ceres, Bucureşti, 2000, pag. 331.
2. Бурьян Н. И. Микробиология виноделия, Ялта, Институт винограда и вина «Магарач»,Симферополь, «Таврида», 2002.
3. Методы технохимического контроля в виноделии под редакцией В. Г. Гержикова, Симферополь,«Таврида», 2002.
4. Сачаво М. С. Спирт этиловый, Симферополь, «Таврида», 2000.
5. Справочник по виноделию под редакцией Г. Г. Валуйко и В. Т. Косюры, Симферополь, «Таврида»,2000.
SUMMARY
This article causes the comparative investigation of some active dry yeasts strains,influence thereof on the sparkling wines quality. On base of carried out investigationsthe authors concluded that the LAU strains having the trademark Fermactive SB andChampagne C are characterized by a higher alcohol content and organoleptic properties.
La 9 mai 1960 s-a născut (la Roghi, Dubăsari) Nicolae TARAN, doctor habilitat în ştiinţe tehnice,
profesor universitar, Director General al Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale,
“Om Emerit” al Republicii Moldova, deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
Nicolae Taran este autor a peste 250 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 35 de invenţii brevetate şi
implementate în Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ucraina. Sub conducerea savantului au fost
susţinute 6 teze de doctor în ştiinţe tehnice. Şapte doctoranturi se află actualmente în pregătire.
Invenţiile sale au fost menţionate cu medalii de aur la saloanele de invenţie Eureka (Bruxelles),
Genius (Bulgaria), INPEX (Pittsburgh,), Inventica (Iaşi), INFOINVENT (Chişinău).
De rând cu activitatea ştiinţifică şi de producţie, Nicolae Taran este preşedinte al Uniunii
Vinificatorilor din mun. Chişinău, vicepreşedinte al Comisiei de Experţi a Comisiei Superioare de
Atestare a Republicii Moldova, membru al Comisiei Centrale de Degustaţie a Ministerului Agriculturii
şi Industriei Alimentare, membru al Consiliului specializat pentru susţinerea tezelor de doctor pe lângă
Institutul Naţional al Viei şi Vinului, reprezentant al Republicii Moldova în Oficiul Internaţional al
Viei şi Vinului (Paris, Franţa), membru al Consiliului Naţional pentru Soiuri de Plante, membru al
Colegiului Departamentului Agroindustrial „Moldova-Vin”, membru al Comisiei Naţionale pentru
Heraldică; membru al Consiliului Naţional pentru decernarea Premiilor de Stat ale Republicii Moldova.
CALENDAR
61
Inte
llect
us 2
/200
4 P
RO
PRIE
TATE
INTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RES
URSE
UM
AN
E
La 24 aprilie 2004 în cadrul Centrului de CreaţieTehnico-Ştiinţifică a Elevilor din Moldova a avut locConferinţa teoretico-practică a Micii Academii aElevilor Dotaţi “Viitorul” cu deviza: “Idei noi - înproiecte creative inovaţionale”, implicândnominaţiile: fizică aplicată, matematică şiastronomie; informatică; chimie; geografie şiecologie; biologie; ştiinţe sociale şi design.
ÎN CADRUL ATELIERULUI DE MATEMATICĂ,FIZICĂ ŞI ASTRONOMIE s-au remarcat elevii: AnaTanas cu referatul “Derivata şi aplicarea ei”; VitalieCurteanu cu comunicarea “Studiul procesului de
Inventatorii de mâine
CREATOLOGIA – {TIIN|A {I ARTAINVENTIVIT+|II
Anatolie CARNAUHOV,dr. ]n pedagogie, director CCT{ME,
Ion HANGANU,coordonator, Mica Academie a Elevilor Dota\i “VIITORUL”
confecţionare a oglinzilor semitransparente”,coordonator ştiinţific dr. Mihai Cernei; EugenMîşchin cu referatul “Stele variabile şi cercetarealor”, coordonator ştiinţific Ion Nacu. (Aceastălucrare reprezintă prima etapă a investigaţiilorasupra stelei B. Lyra. În etapa următoare sepreconizează observări pentru a stabili cuprecizie perioada şi pentru a construi graficul îndependenţă de scala magnitudinii).
LA INFORMATICĂ pe locul I s-a clasat EugenPotlog, cu referatul “Sistem de e-learning”,coordonator Vasile Ermicioi; pe locul II - Victor
Creatologia cercetează procesul de inventivitate pe parcursul următoarelor etape: proiectivă; intuitivă; executivă; apreciativă
Etapa proiectivă anticipează ideea structurii modelului creativ.
Intuiţia constituie modelul inovaţional reprezentat prin intermediul imaginaţiei creative încondiţii reale.
Etapa inventivă constă în completarea golurilor modelului inovativ.
Etapa executivă prevede realizarea modelului creativ preconizat.
Etapa apreciativă presupune evaluarea modelului inovaţional realizat conform criteriilor:autenticităţii, creativităţii, caracterului unical, irepetabil, inovaţional, funcţional etc.
Prima acţiune de la noi întru realizarea elementelor creatologiei, ca ştiinţă şi artă ainventivităţii, poate fi considerată participarea elevilor la conferinţele teoretico-practice aleMicii Academii a Elevilor Dotaţi “Viitorul” cu investigaţiile lor.
Inte
llect
us 2
/200
4
62
PRO
PRIE
TATE
INTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RES
URSE
UM
AN
E Ivaşcu “Pascal OnLine”, coordonator LudmilaŢurcan. Locul III i-a revenit lui Pavel Popovciuc, cl.IX, cu comunicarea “Graficul 3D la nivel deprogramare”, coordonator Ludmila Ţurcan.
LA CHIMIE, eleva cl. XI Corina Novac a prezentatreferatul “Vitaminele şi determinarea lor”,coordonator ştiinţific Eduard Corobceanu, dr. închimie. C. Novac a confirmat în mod argumentatcă vitaminele A, B, C, D, E, K, P contribuie ladezvoltarea armonioasă a organismului, la bunadispoziţie, încrederea în sine, gândirea rapidă,memoria, imaginaţia şi sănătatea generală aorganismului uman. Pe locul II s-a clasat NadejdaStajilov, cl. XI, cu referatul “Aducţi cu oxigenmolecular”, coordonator Vasile Bodiu, dr.,conferenţiar universitar. Tema elucidată - interesulbiochimic faţă de purtătorii de oxigen care imităhemoglobina şi constituie modele de studiopentru cercetarea mecanismelor de oxigenarereversibilă în ţesuturile biologice. Locul III l-aocupat Sergiu Crivăţ, cu lucrarea “Extragereauleiurilor eterice în condiţii de laborator şcolar”,coordonator profesoara Vasilisa Panîci. S. Crivăţ ademonstrat că plantele şi fructele din care s-auextras uleiurile eterice nu numai că nu dăuneazăsănătăţii şi nu poluează mediul ambiant, dar fiindfolosite în doze mici în uleiuri, ceaiuri, infuziiameliorează starea sănătăţii; se utilizează, deasemenea, pentru prepararea pastilelor,unsorilor, articolelor cosmetice, tratând unele boliale organelor pielii, părului etc.
LA ECOLOGIE s-au remarcat Eugen Ursu, cl. XII,şi Doina Stârcea, cl. XI, cu lucrarea “Eroziuneasolului şi metodele de combatere a ei”,coordonator Victor Donea, conferenţiar universitar.Cei doi autori propun metode agrotehnice şifitoameliorative privind diminuarea consecinţelornegative cauzate prin deflaţie. Andrei Ţăruş, cl. XII,a prezentat proiectul ecologic “Ciclismul –alternativă pentru transportul din municipiulChişinău”. Pe locul III s-au situat Doina Pâslari şi
Stanislav Gaber, cu lucrarea “Poluarea atmosfereişi influenţa ei asupra sănătăţii populaţiei dinoraşul Chişinău”, coordonator Victor Donea, dr. înbiologie, şi Anastasia Bajora, doctorand.Caracteristica poluării aerului în punctele destaţionare ale Chişinăului demonstrează că celmai poluat sector este Ciocana, unde se aflăCTE-1 şi CTE-2, iar cele mai poluate autostrăzisunt Hânceşti, Bucureşti, Munceşti etc.
LA BIOLOGIE s-a distins Svetlana Rezinciuc, cl. XI,cu lucrarea “Evidenţierea importanţei azotului,fosforului şi caliului la creşterea lalelelor”,coordonator ştiinţific Gheoghe Gânju, dr. înbiologie.
Pe locul II s-a plasat Adrian Trestianu, cl. X, culucrarea “Ciupercile xylotrofe - perspective decultivare pe resturile lignino-celulozice”,coordonatori dr. Gh. Gânju şi Ala Dvornin, dr. înmicologie. Metodele de cultivare a ciupercilorxylotrofe se bazează pe dobândirea substanţelornutritive curative şi cu acţiune profilactorie încadrul unui sistem ecologic închis. Cel de-altreilea loc i-a revenit lui Ion Dărănuţă, cl. X, cureferatul “Contribuţii asupra cercetăriiproboscidienilor în paleofauna RepubliciiMoldova”, coordonator dr. Gh. Gânju. În bazadeterminărilor proprii, în colecţia de oase fosile aCentrului Ştiinţific al Elevilor din cadrul LiceuluiRepublican Real a fost identificată o tibie demastodont, cu două perechi de fildeşi ce atingeauîn înălţime 3,5 m. Acest animal înrudit cu elefantula vieţuit în pleistocen şi pliocen.
ÎN ATELIERUL DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANEDaniela Vidaicu, cl. XI, a prezentat referatul “Ştefancel Mare – ctitor al Moldovei”, coordonatoareprofesoară Victoria Scutaru. D. Vidaicu notează:“Având o soartă care l-a născut pentru luptă, ce l-aconsacrat ca pe o personalitate istorică deînsemnătate mondială, Ştefan cel Mare şi-aîndeplinit destinul de om cu dragoste de credinţă”.
CREATOLOGIA CA ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ A INVENTIVITĂŢIIREFLECTĂ TOT SPECTRUL CREATIVITĂŢII: ŞTIINŢIFICE, TEHNICE, ARTISTICE ŞI SPIRITUALE.
63
Inte
llect
us 2
/200
4A
FLU
X D
E F
OR
ÞE T
INER
E
Conceptul de marcă nu este nou; actualmenteexistă mai multe definiţii care se aseamănă,afirmând acelaşi lucru – marca este un semndistinctiv, menit să diferenţieze produsele,lucrările şi serviciile unei persoane fizice saujuridice, garantând o calitate definită şi constantăa acestora, semn susceptibil de a forma, în
TRADUCTIBILITATEA M+RCILOR
COMERCIALE
condiţiile legii, obiectul unui drept exclusiv, careaparţine categoriei drepturilor de proprietateindustrială.
Legea Republicii Moldova în acest domeniu odefineşte în forma următoare: „Marca de produsşi marca de serviciu (în continuare marcă)
Ludmila CASAPU,masterand=, Universitatea de Stat din Moldova
„PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, în sens foarte larg, cuprinde drepturile ce rezultă dinactivitatea intelectuală în domeniile industrial, ştiinţific, literar sau artistic”1. Creaţiileintelectuale – o invenţie sau o idee de invenţie, o piesă muzicală, o marcă de fabrică sau decomerţ nu pot fi protejate prin simpla posesie contra utilizării lor de către alte persoane, caîn cazul bunurilor materiale. În mod tradiţional, proprietatea intelectuală se împarte în douăramuri:
proprietatea industrială;
drepturile de autor.
Proprietatea industrială include protecţia invenţiilor prin brevete de invenţie, protecţia unoranumite interese comerciale prin intermediul Legilor privind mărcile de fabrică sau decomerţ, denumirile de origine şi desenele industriale, noile soiuri de plante etc.
Drepturile de autor garantează autorilor şi altor creatori de opere intelectuale (ştiinţifice,literare, artistice) dreptul de a autoriza sau a interzice exploatarea operelor lor.
1 „Introducere în Proprietate Intelectuală”, OMPI, Editura ROSETTI, Bucureşti 2001, p. 16
Inte
llect
us 2
/200
4
64
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E constituie orice semn sau orice combinaţie desemne, servind la deosebirea unor produse saua unor servicii ale unei persoane fizice saujuridice de cele similare ale altei persoane fizicesau juridice”2.
De regulă, marca este un design, o imagine, uncuvânt, un slogan sau combinaţii ale acestora.Mărcile formate din cuvinte sau slogane suntnumite mărci verbale. Cuvintele folosite pot finaturale sau artificiale. Din prima categorie facparte nume de familii, de companii, prenume,denumiri geografice, cuvinte obişnuite saucombinaţii de cuvinte ce posedă un anumit sens,de exemplu:
VICTORIA
MENDELEEV
SAINT GEORGE
NISTRU
PRIETENIE
Cea de a doua categorie cuprinde mărcile verbaleformate din litere, silabe, din cuvinte-simbol carenu posedă o anumită semnificaţie semanticăconcretă, de exemplu:
NPcaps
DERMAX
LAC-TIC
dş
Din punct de vedere comercial, o marcă nutrebuie să evoce direct nici calităţile produsului şinici vreun concept de reclamă, însă fiecareproducător tinde să-şi înregistreze marca în câtmai multe ţări şi, în rezultat, apare obstacolullingvistic. Acest inconvenient major se datoreazăfaptului că numai în Uniunea Europeană (UE) înprezent se utilizează 12 limbi diferite,nemaivorbind de întreaga planetă. Drept urmare,apar probleme de genul:
aspectul gramatical al limbilor de lucru estefoarte diferit, mai ales în ceea ce priveşte
terminaţiile substantivelor, fapt care pune îndificultate găsirea unui nume pentru o marcăacceptabilă în toate limbile, fără modificărisau adaptări;
lipsa unei uniformităţi a alfabetelor (deexemplu, anumite litere ale alfabetului englezse regăsesc insuficient, lipsesc cu desăvâr-şire sau posedă alte valori fonetice în altealfabete);
multe limbi europene folosesc vocale cuaccente sau inflexiuni (de ex. franceza,spaniola, portugheza etc.);
alfabetul grec este total diferit de alte alfabete,dar şi cel arab, japonez, chinez sau coreean.Astfel, o marcă ce conţine un nume grecescnu va fi acceptată pe piaţa UE sau pe o piaţăasiatică, iar în Grecia nu vor fi acceptate mărciavând o altă grafie decât cea a scrierii înlimba greacă.3
În acest ultim exemplu şi în cele similare ne vineîn ajutor transliterarea numelor acestor mărci, darcu aceasta problema nu se epuizează: nuîntotdeauna poate fi găsit un echivalent directpentru numeroasele litere greceşti şi pentrunenumăratele simboluri sau ideograme dingrafiile asiatice.
În contextul celor menţionate, e firesc să nepunem întrebarea: „Este oare posibilătraducerea mărcilor?”. Primul răspuns care seimpune este negativ; adică specialiştii în domeniu- de la Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale a Republicii Moldova (AGEPI) şi cei dela Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci dinRomânia (OSIM) - afirmă că, de facto, mărcilesunt intraductibile. Traducerea lor se face numaiîn timpul examinării cu scopul de a relevasemnificaţia cuvântului/sloganului respectiv,pentru că uneori un cuvânt acceptat de culturaunui popor atentează la moralitatea altui popor.De exemplu, Oficiul de Brevete al Germaniei arefuzat înregistrarea semnului „Silver mist” (ceaţa
2 Legea Republicii Moldova privind mărcile şi denumirile de origine a produselor Nr. 588/1995, Art. 2 (1)
3 Tiberiu Popescu „Mărcile produselor farmaceutice”//Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 5-6,2000, p. 25
Lacrima grâului
Flori de câmp
Descoperă savoareadin întreaga lume
Spicul fermecat;
CS-PRO
CRDi
MT
FB.
65
Inte
llect
us 2
/200
4A
FLU
X D
E F
OR
ÞE T
INER
E argintie) al firmei „Rolls-Roys”, pentru că înprocesul examinării s-a constatat că în limbagermană sensurile cuvântului „mist” sunt:„balegă, bălegar, îngrăşământ”. Dar cum percepoare cumpărătorii germani produsele cosmeticedin seria „Body Mist”?
În rezultatul studierii detaliate a unui corpus deexemple de mărci verbale, selectate din buletineleoficiale de proprietate industrială ale RepubliciiMoldova şi României pe anul 2003, am ajuns laconcluzia că, în general, mărcile sunt într-adevărintraductibile, cu excepţia celor înregistrate încalitate de mărci diferite cu varianta tradusă, deexemplu:
AMOUR – LOVE – DRAGOSTE
BONJOUR – SALUT
MEDALION AL DRAGOSTEI – LA MEDAILLED’AMOUR
ANOTIMPURI – ВРЕМЕНА ГОДА
ORAŞUL VECHI – СТАРЫЙ ГОРОД.
Acest lucru se efectuează în baza Ordinului nr. 101din 23 iulie 2002 al Directorului General al AGEPIreferitor la completarea Regulamentului deaplicare a Legii nr. 588 privind mărcile şi denu-mirile de origine a produselor. Astfel, regula 2 secompletează cu pct. 2.1.4. în care se menţionează:
„Semnele verbale traduse în 2 sau mai multelimbi în cadrul aceleeaşi mărci, urmează să facăobiectul unor cereri separate.
Nu se admite efectuarea traducerii semnelorverbale în 2 sau mai multe limbi în cadrulaceleeaşi mărci, cu excepţia cazurilor când seefectuează transliterarea semnului sau cândtraducerea constituie un semn integrat în cadrulmărcii combinate”.
Menţionăm în contextul dat cauzeleintraductibilităţii mărcilor verbale:
1. Unele mărci sunt formate din nume proprii şitoponime, care la rândul lor suntintraductibile:
CLEOPATRA, CINDY CRAWFORD, CHAM-PAGNE, VATRA DORNEI etc.
2. Altele se constituie din combinaţii de literesau silabe care, de asemenea, nu pot fisupuse traducerii, ci doar transliteraţiei:
TSM, EUMO, INTELS, XL, TMG etc.
În concluzie, menţionăm că oficial sau la nivelprofesional mărcile nu se traduc, însă în accepţiaconsumatorului ele pot avea o anumită traducere,neoficială, mai ales mărcile străine, pentru apercepe mai bine ce fel de produs estereprezentat printr-o marcă sau alta.
BIBLIOGRAFIE
1. „Introducere în Proprietate Intelectuală”, OMPI,Editura ROSETTI, Bucureşti 2001, p. 16.
2. Aspecte ale înregistrării mărcilor, EdituraAGEPI, Chişinău 2001, p. 14, 17
3. Lecturi AGEPI, Simpozion anual, ediţia V (24-25 aprilie 2002), Chişinău 2002, p.171.
4. Legea Republicii Moldova privind mărcile şidenumirile de origine a produselor nr. 588/1995, art. 2 (1).
5. Buletinul Oficial de Proprietate Industrială alRepublicii Moldova, Chişinău 2003, nr.1-12.
6. Buletinul Oficial de Proprietate Industrială alRomâniei, Bucureşti 2003, nr.1-12.
Inte
llect
us 2
/200
4
66
NU
ME
NO
TORII
Tudor Furdui îşi face intrarea înlumea ştiinţifică academică înîndepărtatul an 1959, când esteangajat în calitate de laborantsuperior la Institutul de Zoologie alAcademiei de Ştiinţe. La acea orătânărul Furdui avea deja o biografie.Născut la 9 mai 1935, în satulDumitreni de prin părţile Floreştilor,viitorul academician absolveşteşcoala de şapte ani din RăduleniiVechi (1949), apoi Şcoalapedagogică din Bălţi (1954) şi încele din urmă Universitatea de Stat, Facultatea debiologie (1959). Desigur, aceşti ani aparţin unuitimp dificil, când spiritul dogmatic se manifestapretutindeni. Tudor Furdui a reuşit să treacă pestevicisitudinile timpului, definindu-şi individualitateaîncă de la primele cercetări şi lucrări publicate.
El a reuşit să se impună în viaţa ştiinţifică princompetenţă şi atitudine, prin luciditate şi curajcivic. Venit la vârsta de 24 de ani la Institutul deZoologie al Academiei de Ştiinţe, Tudor Furdui varămâne fidel acestei instituţii, învrednicindu-se s-o conducă în calitate de director în anii 1972-1990, iar în 1990, lărgind considerabil cercetărilesale, să fundeze Institutul de Fiziologie, devenitdin 1998 Institutul de Fiziologie şiSanocreatologie al Academiei de Ştiinţe.
Problema ştiinţifică care îl preocupă pe acad.Tudor Furdui mai mult de 40 de ani de cercetareeste fiziologia stresului, adaptării şi dereglărilorfuncţionale, fiziologia sistemului endocrin. Înfostul spaţiu sovietic, cercetarea problemei
stresului era o temă tabu, fiind încontradicţie cu ideologia timpului.Nu se putea admite ca într-o ţarăatât de “avansată” în toatedomeniile, atât de “perfectă” dinpunctul de vedere al moralităţii săexiste stres. La începutul anilor ’70ai secolului al XX-lea investigaţiile luiTudor Furdui privind mecanismelede dezvoltare şi manifestare astresului i-au asigurat calitatea delider al acestui domeniu în tot spaţiulURSS, iar problema stresului devine
una dintre cele mai stringente în fiziologie şimedicină. În semn de apreciere a investigaţiilorperformante ale Chişinăului, Institutul de Zoologieşi Fiziologie, condus de Tudor Furdui, estedeclarat drept centru de bază privind cercetareaproblemei stresului, adaptării şi dereglărilorfuncţionale în fosta URSS.
Ancorat fundamental în cercetarea acesteiprobleme, Tudor Furdui a propus revizuireaconceptului lui Hans Selye privind mecanismul deevoluare a stresului, argumentând o concepţienouă, care a permis explicarea fenomenelorfiziologice aflate în contradicţie cu postulatele luiSelye şi ale şcolii acestuia. Noua concepţie i-aadus recunoaştere din partea celor mai distinşisavanţi în domeniu: academicienii KonstantinSudakov, Oleg Gazenko, Alexandr Nozdraciov,Alexandr Agadjanian.
Nu trebuie să credem însă că interesul ştiinţific alacademicianului Tudor Furdui se reduce doar lafactorii stresogeni şi la mecanismul influenţei lor
DESC+TU{AREA PERSONALIT+|II –
O ATITUDINE CIVIC+ INERENT+ UNUI SAVANT
A scrie despre academicianul Tudor FURDUI înseamnă, de fapt, a întoarce o paginădintre cele mai importante ale istoriei ştiinţei şi vieţii academice de pe meleagul nostru, opagină de durată în timp, dar tot atât de valoroasă prin rezultatele unor cercetări şi evoluţiiremarcabile.
67
Inte
llect
us 2
/200
4N
UM
E N
OTO
RII asupra organismului uman. Prin cercetarea unei
vaste game de aspecte şi manifestări alefiziologiei şi patologiei omului şi animalelor, alefuncţiilor diverselor organe şi sisteme fiziologice,acad. Tudor Furdui elaborează şi introduce încircuitul ştiinţific peste 300 de lucrări, printre carenouă monografii de o valoare incontestabilă.
Vom menţiona aici, în primul rând, preţuireadeosebită de care s-a bucurat savantul pentrucercetările sale privitoare la mecanismul dereglare a funcţiei glandei tiroide şi a altor glandeîn condiţii de stres. Tudor Furdui a stabilit pe caleexperimentală că stresul excesiv, în condiţii dehipochinezie şi de insuficienţă a iodului, provoacăguşa toxică difuză. Şi tot el a elaborat un modelexperimental al tireotoxicozei neurogene cronicecu toate simptomele caracteristice pentru guşatoxică difuză la om. În monografia “Reglareafuncţiei glandei tiroide şi mecanismele apariţieitireotoxicozei neurogene” savantul propune spreaplicare procedee de profilaxie a guşii toxicedifuze la om provocate de stresul psihoemoţionalşi infecţii (tonzilită, reumatism, tuberculoză).
În 1990, Tudor Furdui a fost ales director alInstitutului de Fiziologie al Academiei de Ştiinţe,pe care el însuşi l-a fundat în baza unui laboratoracademic. Marea majoritate a colaboratoriloracestui institut sunt discipolii lui, adepţi şipromotori ai ideilor şi proiectelor pe care dânsulle promovează ani de zile. Tudor Furdui esteprecursorul unei direcţii noi în biomedicină –sanocreatologia – care îşi pune drept scopformarea şi menţinerea în mod dirijat a sănătăţiiomului, “ştiinţa despre crearea dirijată asănătăţii”, cum descifrează acest termen savantul.Astfel, din 1998 Institutul pe care îl conduce îşiadaugă la termenul de fiziologie şi pe acela desanocreatologie, constituindu-se în acestdomeniu de cercetare o prestigioasă şcoalăştiinţifică, preocupată de fiziologia stresului,adaptare şi sanocreatologie, al cărei creier şianimator este acad. Tudor Furdui.
O trecere în revistă a cercetărilor acestei şcoli nedemonstrează cu prisosinţă importanţa lorsocială, necesitatea realizării lor în scopul ocrotiriifiinţei umane, a sănătăţii întregii societăţi.
La începutul anilor ’80 şcoala acad. Tudor Furduia depistat mecanismele dereglării glandelorreproductive şi ale ulceraţiilor tractului digestiv,cauzate de stresul excesiv, demonstrând căreacţia de stres la nivel de sistem nervos are ospecificare regională a devierilor metabolice, iarcaracterul ei de manifestare depinde de căile dedezvoltare a stresului. Acest fapt a făcut posibilăelaborarea unei concepţii noi despre rolulsistemelor monoaminergice, holinergice şiaminoacidergice ale creierului în evaluarea şimenţinerea adaptării organismului la factoriistresogeni. Cercetările acestei şcoli audemonstrat că stresarea de menajare are oacţiune stimulatoare asupra imunităţii, spredeosebire de opinia potrivit căreia stresul arexercita o acţiune de suprimare a sistemuluiimun. Prin studiul legităţilor privind schimbareamorfo-funcţională sincronă a timusului şi splineiîn condiţii stresogene, a fost găsită posibilitateasporirii rezistenţei anticancerigene cu ajutorulacţiunilor stresogene de menajare. Savanţiiacestei şcoli au scos în evidenţă roluldeterminator al reacţiei de stres în provocareadereglărilor metabolice şi structurale alegameţilor diverselor specii de animale şi alreacţiilor specifice metabolice în menţinereahomeostazei structurii şi funcţiei gameţilor lacongelare-decongelare. De asemenea auelaborat un sistem nou de alimentare fiziologicargumentat, care asigură sporirea capacităţiloradaptive şi stresorezistente la factorii stresogeni.Prin cercetări aprofundate s-a stabilit caracteruldiferit al influenţei factorilor stresogeni de naturăsenzitivă şi psihoemoţională asupra variabilităţiifrecvenţei contracţiilor cardiace şi tensiuniiarteriale, productivităţii muncii intelectuale,capacităţii de rebutare şi rolul aparte al factorilorstresogeni de diversă natură la apariţia grupurilorde risc conform labilităţii cardiovasopresoare.
Conform conceptului de formare şi de menţinerea sănătăţii, elaborat de şcoala ştiinţifică a luiTudor Furdui, potenţialul sănătăţii este condiţionatatât de sistemele genetice (filogenetice), cât şi decele fiziologice (ontogenetice). În viziunea acestuiconcept sănătatea prezintă un fenomen poligen,polifactorial, determinat filogenetic de
Inte
llect
us 2
/200
4
68
NU
ME
NO
TORII mecanismele fine de “autoasamblare” a
macromoleculelor, gametogenezei, fecundării,diferenţierii biochimice, morfologice şi fiziologicea celulelor şi a ţesuturilor, organogenezei,sistemogenezei, homeostazei, adaptării şiconduitei. Rolul acestora în procesul ontogenezeinu este constant şi cu cât este mai mare nivelulde organizare structural, funcţional şi psihic alorganismului, cu atât potenţialul sănătăţii poartăun caracter mai epigenetic (fiziologic).
F ără îndoială, sanocreatologiei îi aparţine viitorul. Schimbările
ecologice din mediu, cele din modul deviaţă a omului survenite în ultimul secol,precum şi insuficienţa manifestăriilegităţilor selecţiei naturale în societateaumană ca forţă motrice a evoluţieibiologice provoacă degradarea precocea organismului uman, stoparea căreia eposibilă numai prin crearea şi menţinereadirijată a sănătăţii în corespundere cunoile condiţii de viaţă. Tudor Furdui,împreună cu colaboratorii institutului pecare l-a fundat şi îl conduce deja depeste 30 de ani, nu şi-a întreruptniciodată cercetările în domeniulfiziologiei şi sanocreatologiei.
În ultimii 50 de ani, în ţările dezvoltate a crescutlongevitatea medie a omului până la 76-82 de aniîn primul rând drept consecinţă a combateriimaladiilor infecţioase. Maladiile provocate destres au progresat însă foarte mult. În 1936,mortalitatea provocată de bolile cardiovasculareconstituia 11 la sută, în 1958 – 32 la sută, în 1976– 49 şi în 1996 – 53 la sută. Tudor Furdui, în urmacercetărilor diversificate, se încumetă să declarecă “astăzi nimeni nu mai moare de bătrâneţe”,argumentând faptul că în pofida creşterii, în ţăriledezvoltate, a investiţiilor în medicină, bolilemaligne ocupă locul doi în structura mortalităţiicontemporane. Coeficientul mortalităţii provocatede aceste boli a crescut în ultimul timp de trei ori.
În Republica Moldova, spre exemplu, în ultimii 20de ani, incidenţa tumorilor maligne a crescut de la137 la 168 de cazuri la 1000 de locuitori.Specialiştii de la institutul condus de Tudor Furduiconfirmă că în societatea contemporană nivelulde răspândire a dereglărilor psihice e de 200 la1000 de locuitori. O altă constatare a lor caretrebuie să ne pună în gardă e că la vârsta de 43de ani fiecare locuitor suferă de 2-3 boli,provocate de dereglarea pronunţată a funcţiilororganelor vitale din cauza condiţiilor stresogenede existenţă a acestuia.
Încă în 1990, în monografia sa “Stresul şisănătatea” acad. Tudor Furdui formula dejacauzele principale ale dereglării şi degradăriiorganelor vitale ale organismului uman: lipsa dearmonie dintre ritmul evoluţiei organismului şiviteza de schimbare a mediului; reducereapotenţialului adaptiv; atitudinea stihiinică asocietăţii faţă de crearea sănătăţii. Depistareaacestor cauze, precum şi a altora care au fostsemnalate de către savantul nostru necesităelaborarea unui program de stat, bine gândit carear putea să ocrotească populaţia ţării, potenţialulvital al acesteia. Regretul amar al savantului e căautorităţile nici măcar nu susţin, aceste mult preanecesare cercetări şi nici nu iau în consideraţievaloroasele rezultate obţinute deşi sunt obligatesa făcut prin lege.
În 2000 Tudor Furdui este ales academiciancoordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice şiChimice (reorganizată apoi în Secţia de ŞtiinţeBiologice, Chimice şi Agricole). Vom menţiona căaceastă secţie alcătuieşte probabil colectivul celmai numeros din cadrul Academiei, reunindaproape jumătate din efectivul de cercetători.Colegii săi, savanţi de la instituţiile academice ceintră în această secţie, au ştiut să preţuiascăerudiţia cercetătorului, omenia, simplitatea lui,spiritul de angajare în numele unei cauze,capacităţile sale neobişnuite de însufleţitor lafapte nobile etc. De exemplu, atunci când revisteleacademice, din cauza crizei financiare, şi-auîncetat apariţia, Tudor Furdui a găsit resurse şi afăcut să renască “Buletinul Academiei de Ştiinţe aMoldovei. Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agricole”.Cele şase numere de la 2001 încoace, apărute
69
Inte
llect
us 2
/200
4N
UM
E N
OTO
RII într-o serie nouă, se disting prin concepţia lor,
precum şi prin formula grafică neobişnuită. Acestenumere de revistă caută să reflecte cât maiobiectiv activitatea secţiei dirijate şi animate dedistinsul nostru academician. Pentru toate acestecalităţi l-au preţuit colegii, membri ai Academiei,alegându-l la 19 martie 2004 în funcţia devicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe aRepublicii Moldova.
Fără îndoială, Tudor Furdui face parte din stirpeaoamenilor puternici, care sunt în stare să înfruntecu demnitate orice greutăţi. A demonstrat-o în maimulte rânduri: şi atunci, în îndepărtaţii ani aicopilăriei când, fără vrerea tatălui său, ţăranamărât de viaţa grea, care trebuia să întreţină ofamilie cu 6 copii, mergea zilnic pe jos câte 14 kmpână la Rădulenii Vechi, pentru a face carte; şiatunci, în 1969, când nu i-a fost confirmată teza dedoctorat, având loc o confruntare directă cu mai-marii zilei, colegul nostru a ştiut să se ţină cudemnitate; şi atunci când era în discuţie problemalimbii şi a alfabetului şi când unii academicieni şidoctori habilitaţi se ascundeau prin birouri, el şi-aexpus părerea deschis, conştient fiind “că nu ebine să te ascunzi în buruieni”; şi atunci cândlansează în presă apeluri disperate din parteaacademicienilor, semnalând tranşant că guver-nanţii noştri nu sunt în stare să înţeleagă dificilasituaţie în care se zbate ştiinţa academică etc.
De altfel, manifestările de atitudine civică aleacad. Tudor Furdui s-au deosebit întotdeaunaprin bogăţia informaţiei care o poartă, prininteligenţa şi profunzimea cu care dezvăluieaceastă informaţie, prin caracterul tranşant almodului de expunere.
Ceea ce ne face să-l preţuim cu deosebire peacad. Tudor Furdui este nu doar valoarea luiexcepţională de savant, ci şi cea de om admirabil,echilibrat, pe opinia şi judecata căruia poţi sămizezi şi care cu adevărat înseamnă ceva. Acolounde există idei valoroase, prezenţa lui se facesimţită imediat.
Tudor Furdui - şi nu avem teamă că greşim cuaceastă afirmaţie - este poate unicul dintresavanţii de la noi pentru care libertatea interioară,descătuşarea de demagogia şi subordonareaoarbă faţă de unele principii care nimicescpersonalitatea omului au devenit un mod de viaţă,iar dorinţa de a-şi respecta şi proteja cu stricteţeaceastă libertate este permanentă. Ea nu este omanifestare instinctivă sau explozivă, de moment,ci o strategie de viaţă a savantului, care peparcursul timpului şi-a confirmat vitalitatea şi numai poate fi neglijată de nimeni.
Dumitru BATÎR,dr. hab. în chimie, prof. universitar, laureat al
Premiului de Stat
SUMMARY
The description of the portrait reflects the life and activity of an investigator-academicianMr. Tudor Furdui, Vice-president of the Academy of Sciences of Moldova, Director of theInstitute of Physiology and Sanocreatology, Doctor of Biologic Sciences, author of morethan 300 scientific works, including 9 important monographs.
Inte
llect
us 2
/200
4
70
CO
MU
NIC
ÃRI
Conform Cadastrului Funciar al RepubliciiMoldova la 1 ianuarie 2003 suprafaţa totală aterenurilor constituia 3 mln 384 mii ha (4). Cotaterenurilor agricole este inadmisibil de mare,reprezentând 2 mln 534 mii ha sau 75 la sută.Terenurile arabile alcătuiesc 1 mln 842 mii ha(72,7 la sută), plantaţiile pomiviticole – 300 mii ha(11,9 la sută), fâneţele şi păşunile – 382 mii ha(15,1 la sută). Suprafaţa terenurilor fondului silvical statului constituie doar 354 mii ha (10,5 lasută), pe când cea optimă este de 20-25%.
Reforma agrară a schimbat radical structura şimodul de utilizare a pământului, a generat ovarietate mare de forme de proprietate şigospodărire, a pulverizat fondul funciar cudestinaţie agricolă în parcele mici. La 1 ianuarie2003 în Republica Moldova erau înregistraţi 1 mln027 mii de deţinători de terenuri agricole caredispuneau de cote de teren echivalent cu osuprafaţă totală de 1 mln 535 mii ha (4). Suprafaţamedie a unei cote de teren echivalent pe
republică constituie 1,49 ha. Distribuirea cotelorde terenuri agricole fără organizareaantierozională a teritoriului, adeseori din deal învale, a condiţionat intensificarea diferitelor formede degradare, eroziuni ale solului la suprafaţă şiîn adâncime.
La ora actuală nota medie de bonitate aterenurilor agricole în republică constituieaproximativ 64 puncte. Pe parcursul ultimilor 30de ani nota de bonitate a scăzut cu 6 puncte, iar înraioanele Călăraşi, Ungheni, Nisporeni – cu 10puncte. Structura învelişului de sol esteurmătoarea: cernoziomurile ocupă circa 75%,solurile de pădure 10%, cele aluviale 8% şideluviale 4%.
În ultimii 27 ani din circuitul agricol au fost scoasepentru necesităţile sociale circa 200 mii ha - câte4400 hectare anual, proces care se manifestă şiîn continuare. Actualmente fiecărui locuitor alRepublicii Moldova îi revine doar 0,43 ha de
M+SURILE DE PROTEC|IE {I UTILIZARERA|IONAL+ A FONDULUI FUNCIAR
Serafim ANDRIE{, dr. hab. ]n [t. agricole,membru corespondent al A{M,Directorul Institutului de cercet=ripentru Pedologie [i Agrochimie “N. Dimo”
Principala bogăţie naturală a ţării noaste o constituie solurile. Folosirea eficientă a acestuidar al naturii condiţionează în mare măsură economia ţării şi bunăstarea populaţiei. Regimultermic favorabil şi învelişul unical de sol permit creşterea unui spectru larg de culturiagricole valoroase şi obţinerea recoltelor de înaltă calitate.
71
Inte
llect
us 2
/200
4C
OM
UN
ICÃ
RI
terenuri arabile. Această cotă atât de redusă (ceaoptimă fiind de 0,60 ha), pe viitor se va micşora şimai mult.
Starea calitativă a învelişului de sol esteconfirmată prin cifre concrete, caracterizândsuprafeţele terenurilor cu clase diferite de bonitate(tab. 1). Solurile cu o notă de bonitate înaltă – dela 80 până la 100 puncte ocupă doar 27% sau689 mii ha (5). Clasa a doua de bonitate, cu 71-80puncte, include 21% sau 536 mii ha. Suprafaţatotală a acestor două clase de bonitate a solurilorconstituie 48% sau 1 mln 225 mii ha. Acesta esteFondul de aur al Republicii Moldova, care trebuiepăstrat cu orice preţ pentru generaţiile viitoare.
Solurile din clasele III-VII, cu note de bonitate sub70 puncte, ocupă 52% din suprafaţa terenurilor şisunt degradate slab, moderat şi puternic saudeteriorate. Pe 331 mii ha de terenuri agricole(13%) nota de bonitate a solurilor este foarte mică– de la 1 până la 40 puncte. Fertilitatea acesteiclase de soluri este scăzută şi foarte scăzută.
Factorul principal de degradare a solurilor înRepublica Moldova este eroziunea (1,2). Din anul1965 până în 2002 (37 ani) suprafaţa solurilorerodate a crescut cu 264 mii ha (10,2%) şi înprezent constituie 858 mii ha. Ponderea solurilorerodate moderat şi puternic, care au pierdut 40-70% din fertilitatea iniţială, reprezintă 364 mii hasau circa 40 la sută. Anual suprafaţa solurilorerodate se extinde cu 20 mii ha (0,9%).
În Hartia Mondială a Solurilor, adoptatăde ONU în 1983, se subliniază că enecesar să difuzăm mai pe larginformaţia şi cunoştinţele despreeroziune, precum şi metodele decombatere a ei, deoarece de acest factor“depinde bunăstarea multor ţări”.Republica Moldova fiind o ţară agrară,se numără printre statele ameninţateîn mod deosebit de eroziune.
Daunele cauzate de eroziunea de suprafaţăsunt imense. Anual de pe terenurile agricole sepierd 26 mln tone de sol fertil în care se conţine700 mii tone de humus şi o cantitate mare denutrienţi – azot, fosfor, potasiu, precum şimicroelemente.
Costul a 25 mln tone de sol, în care se conţin 700mii tone de humus, este de aproximativ 1 mlrd850 mln lei. Pierderile anuale exprimate înproducţie agricolă constituie circa 580 mln lei.Prin urmare, pierderile anuale totale se ridică la 2mlrd 430 mln lei (5).
Suprafaţa solurilor distruse de ravene seestimează la 26 mii ha şi creşte anual cu 180 ha.Prejudiciul cauzat economiei constituie anual 83mln lei.
TABELUL 1
Starea calitativă (bonitatea) a învelişului de sol al Republicii Moldova
Clasa de bonitate
Nota de bonitate, puncte Suprafaţa, mii ha % din suprafaţa
terenurilor agricole Recolta grâului de
toamnă, q/ha
I 81-100 689 27 32-40 II 71-80 536 21 28-32 III 61-70 382 15 24-28 IV 51-60 382 15 20-24 V 41-50 303 9 16-20 VI 21-40 153 6 8-16 VII <20 178 7 -
Media pe republică 65 2556 100 26
(Sursa de informaţie: Program complex pentru ameliorarea terenurilor degradate. Chişinău, 2003.)
Inte
llect
us 2
/200
4
72
CO
MU
NIC
ÃRI
Efectele dăunătoare ale eroziunii se extind şiasupra altor sfere: înnămolirea iazurilor, poluareasolurilor din depresiuni şi a apelor de suprafaţăcu substanţe chimice aplicate în fitotehnie şispălate de pe versanţi, distrugerea căilor decomunicaţii, a construcţiilor etc. Gradul deînnămolire a celor 2500 bazine acvatice locale dincauza eroziunii variază de la 30 până la 90 la sută.
Suprafaţa alunecărilor active de teren constituiecirca 84 mii ha şi creşte anual cu aproximativ1000 ha (3). Caracteristica principală aalunecărilor de teren o reprezintă desprindereaunor mase de sol de diferite volume şi la diferiteadâncimi şi alunecarea lor spre locuri mai joase,însoţită de deteriorarea completă sau parţială aînvelişului de sol, ceea ce duce la distrugereaterenurilor agricole, localităţilor, drumurilor şi altorobiecte de menire socială. Prejudiciul cauzateconomiei de alunecările de teren constituieanual 93 mln lei.
Dehumificarea este un proces naturalinevitabil. S-a constatat că anual înrezultatul mineralizării se pierd 0,8 t/hade humus. Pentru compensarea acestorpierderi e necesar de încorporat în solcâte 10 t/ha gunoi de grajd. Prejudiciulanual cauzat economiei pe întreagasuprafaţă se cifrează la 265 mln lei.
Tasarea secundară a solurilor în rezultatul lucrăriilor se manifestă practic pe toate terenurile arabileşi plantaţiile pomiviticole. Fertilitatea solurilor înrezultatul tasării s-a redus cu 10 la sută,prejudiciul constituie circa 436 mln lei anual.
În ultimii 10-12 ani volumul îngrăşămintelororganice încorporate în sol s-a redus de 30-40 ori,iar al celor minerale de 15-20 ori. S-au deformatasolamentele de câmp: cota culturilorleguminoase, fixatoare de azot biologic, s-amicşorat de 4-5 ori, iar cota culturilor prăşitoare acrescut. Ca rezultat, bilanţul humusului şielementelor nutritive în sol este categoric negativ.Înrăutăţirea însuşirilor agrochimice, agrofizice şimicrobiologice ale solului, nerespectarea
tehnologiilor avansate, parcelarea excesivă aterenurilor agricole au condus la micşorareavolumului global al producţiei agricole cu circa 50la sută. În modul acesta s-a extins şi intensificatfenomenul sărăciei, în deosebi în spaţiul rural.
Prejudiciul anual cauzat economiei naţionale carezultat al degradării solurilor constituie înansamblu 3,1 mlrd lei, inclusiv:
1,5 mlrd lei – pierderile ireversibile ca rezultatal spălării de pe versanţi a 26 mln tone de solfertil;
0,2 mlrd lei – pierderile ireversibile ca rezultatal distrugerii solurilor de alunecări şi ravene;
1,4 mlrd lei – pierderile de producţie agricolă.
Dezvoltarea social-economică a Moldovei esteimposibilă fără menţinerea pe termen lung acapacităţii de rodire a solurilor, asigurându-se oproducţie agricolă performantă, fără utilizareaechilibrată şi protecţia resurselor funciare.
Structurile statale ale ţării noastre acordă o atenţiepermanentă protecţiei şi folosirii raţionale aresurselor naturale.
În art. 26 din Constituţia RepubliciiMoldova se menţionează: “statul trebuiesă asigure exploatarea raţională apământului şi a celorlalte resurse natu-rale în concordanţă cu intereselenaţionale”.
De asemenea, în Codul Funciar art. 5, adoptat deParlamentul Republicii Moldova în anul 1991, sesubliniază că “terenurile, ca spaţiu de importanţăvitală, ca mijloc de producţie agricolă şi spaţiu deamplasare a tuturor obiectelor de activitate umanăsunt protejate de stat. Protecţia ecologică aterenurilor este prioritară altor forme de activitate”.
Conform hotărârii Guvernului Republicii Moldovanr. 591 din 20 iunie 2000, Institutul de Cercetăripentru Pedologie şi Agrochimie “n. Dimo” a Minis-terului Agriculturii şi Industriei Alimentare alRepublicii Moldova în consens cu Agenţia de Stat
73
Inte
llect
us 2
/200
4C
OM
UN
ICÃ
RI
Relaţii Funciare şi Cadastru şi alte instituţii decercetări a elaborat “Programul naţional complex desporire a fertilităţii solurilor” pentru anii 2003-2020 (5).
Parlamentul a adoptat Legea Republicii Moldovanr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 în care s-apreconizat elaborarea “Programului complex devalorificare a terenurilor noi şi de sporire afertilităţii solurilor”.
Anume în scopul îndeplinirii acestei legiMinisterul Agriculturii şi Industriei Alimentare şiAgenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru auelaborat programul menţionat mai sus. Prinhotărârea nr. 636 din 26 mai 2003, Guvernulrepublicii a adoptat pentru implementare partea Ia acestui program sub denumirea de “Programcomplex pentru ameliorarea terenurilordegradate” (6).
Măsurile principale pentru protecţia, ameliorareaşi utilizarea durabilă a solurilor sunt prezentate în“Programul naţional complex de sporire afertilităţii solului”, Chişinău, 2001. Ele urmează săfie realizate prin cercetări şi proiecte, reprezentândo acţiune de lungă durată. Îndeplinireaprogramului necesită investiţii masive din parteastatului, agenţilor economici şi organizaţiilornaţionale şi internaţionale care se ocupă deprotecţia mediului şi de problemele dezvoltăriieconomice durabile.
Conform datelor “Programului complexpentru ameliorarea terenurilordegradate”, aprobat de către GuvernulRepublicii Moldova în 2003, costullucrărilor de îmbunătăţiri funciare pentruvalorificarea şi sporirea fertilităţiisolurilor pe parcursul a 15 ani constituie11 mlrd 565 mln lei (6).
Planul de acţiuni privind conservarea şi sporireafertilităţii solurilor, după determinarea obiectivelor,măsurilor, volumelor de lucrări, eşalonareatermenelor de realizare şi costurile, este prezentatîn “Programul naţional complex de sporire a
fertilităţii solului”, Chişinău, 2001, precum şi în“Programul complex pentru ameliorareaterenurilor degradate”, Chişinău, 2003. Măsurilede conservare a solului includ:
perfecţionarea cadrului instituţional şilegislativ;
asigurarea ştiinţifică, efectuareamonitoringului şi cadastrului funciar;
perfecţionarea sistemului de proiectarepentru amenajarea teritoriului şi efectuareade îmbunătăţiri funciare;
consolidarea terenurilor agricole, creareainfrastructurii pentru asigurarea tehnico-materială a agenţilor economici din agricultură;
măsuri organizatorice şi tehnologice(antierozionale, pedoameliorative,agrochimice, de protecţie şi reconstrucţie avegetaţiei pajiştilor, silvice etc.);
instruire, educaţie, extensiune şi propagandă;
consolidarea mecanismelor de asistenţăfinanciară.
Pentru îndeplinirea hotărârii Guvernului RepubliciiMoldova nr. 728 din 16 iunie 2003, MinisterulAgriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia deStat Relaţii Financiare şi Cadastru au elaboratpartea a II-a a programului menţionat mai sus,denumită “Programul de sporire a fertilităţiisolurilor” pentru perioada 2004-2020. În acestprogram sunt argumentate principalele măsuricomplexe care contribuie la sporirea fertilităţiisolurilor:
implementarea asolamentelor ştiinţificargumentate;
sistemul de lucrări pentru conservarea solului(SLCS);
utilizarea şi aplicarea îngrăşămintelororganice;
folosirea la maxim a azotului biologic;
aplicarea îngrăşămintelor minerale;
extinderea irigaţiei mari şi mici.
Inte
llect
us 2
/200
4
74
CO
MU
NIC
ÃRI
Realizarea programelor elaborate vaasigura conservarea şi sporirea fertilităţiisolurilor, protecţia mediului şi dezvoltareasocial-economică a ţării noastre.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău,2000, p. 44.
2. Buletin de monitoring ecopedologic. 1993.Ediţia I. Chişinău. 82 p.
3. Buletin de monitoring ecopedologic (terenuridegradate prin alunecării). 1996. Ediţia a IV-a.Chişinău. 90 p.
4. Cadastrul funciar al Republicii Moldova la01.01.2002. Chişinău. 613 p.
5. Programul naţional complex de sporire afertilităţii solului. 2001. Chişinău. “Pontos”,117 p.
6. Programul complex de valorificare a terenu-rilor noi şi sporirea fertilităţii solului. Partea I.Programul complex pentru ameliorareaterenurilor degradate. Chişinău, 2003.
SUMMARY
The main natural resourses of our country constitute the soils. The efficient utilization ofsuch natural resourses provide the economy and the prosperity of the people. Realization ofthe programs elaborated by the Government of the Republic of Moldova shall guaranteesoils conservation and fertility enhancement, environment protection and the economic-socialdevelopment of our country.
CALENDAR
La 20 iunie 1945 s-a născut (la Buţeni, Hănceşti) Ludmila EŢCO, doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, şef al Departamentului ştiinţific obstetrică al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în
domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului, deţinătoare a Medaliei de Aur OMPI „Inventator
remarcabil”.
L. Eţco a participat la numeroase saloane de inventică: “AGEPI-1997”, Expoziţia Internaţională
“MoldMedizin”, Expoziţia specializată “Know-how Exchange-98”, Expoziţia femeilor inventatoare de
la Geneva (Elveţia), “Expo-Hanovra-2000” (Germania), Expoziţia Internaţională Specializată
“INFOINVENT”, ediţiile 1999, 2000 şi 2001.
Este autor a 213 lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 ghiduri naţionale, 3 monografii şi 20 de invenţii
brevetate.
75
Inte
llect
us 2
/200
4C
OM
UN
ICÃ
RI
Astfel, într-un mediu concurenţial cercetarea,dezvoltarea şi inovarea reprezintă pârghii esen-ţiale pentru obţinerea de avantaje competitive. Îndefinitiv, rolul strategic al cercetării-dezvoltării-inovării se concentrează în două direcţii cardinale:
ameliorarea productivităţii factorilor deproducţie şi reducerea preţului de cost alproducţiei, paralel cu îmbunătăţireacaracteristicilor bunurilor fabricate (pe bazăde noi metode, echipamente etc.);
schimbarea caracteristicilor produseloroferite pe piaţă şi modificarea calităţii lor (prinelaborarea de noi produse şi dezvoltarea,perfecţionarea celor existente).
Din cele evidenţiate mai sus observăm că lanţulcercetare-dezvoltare-inovare reprezintă un procescomplex de generare şi implementare a noiloridei care ulterior se concretizează în procese,produse, lucrări, servicii destinate pieţei.
În cadrul acestui proces sistemul antreprenorialtrebuie să pună la punct o serie de tehnicicombinate cu studiul de piaţă în vederea realizării
de produse sau tehnologii care au cerere pepiaţă. Dirijarea eficientă a procesului cercetare-dezvoltare-inovare impune evidenţierea particu-larităţilor specifice ale acestor activităţi, şi anume:
deseori cheltuielile reale depăşesc nivelulcelor stabilite;
pot exista situaţii când la anumite teme decercetare nu se obţin soluţii;
se atestă o influenţă a factorului timp asuprarezultatelor.
Particularităţile evidenţiate demonstrează că înactivitatea de cercetare-dezvoltare-inovare existăanumite riscuri care trebuie luate în calcul:
1) riscul ştiinţific (soluţia oferită nu corespundeexigenţelor);
2) riscul economic (soluţia reclamă cheltuielimai mari decât cele preconizate);
3) riscul tehnic (soluţia include un anumit gradde nesiguranţă în exploatare);
4) riscul de producţie (apar avarii neprevăzute înprocesul de producţie);
PROMOVAREA ACTIVIT+|II ECONOMICE
}N BAZA CERCET+RII-DEZVOLT+RII-INOV+RII
dr. ]n economie, conf.Rada BOBOC,
dr. ]n economieLilia COVA{,
ASEM
Întrucât fiece întreprindere urmăreşte scopul de a atinge obiective de performanţă pentru adeveni cât mai competitivă, consolidându-şi poziţia pe piaţă, este normal ca ea să optezepentru elaborarea unor noi tehnici şi noi produse pe care să le implementeze în procesul deproducţie.
Inte
llect
us 2
/200
4
76
CO
MU
NIC
ÃRI 5) riscul de producţie prin brevet, certificat etc.
(soluţia este bună, dar a fost protejată maioperativ de alte organizaţii).
Toate formele de risc, evident, conduc la cheltuielisuplimentare. Pentru a reduce riscurile trebuie deacţionat, în principal, în vederea reducerii cicluluide producţie, care cuprinde:
timpul necesar pentru cercetare aplicativă;
timpul necesar pentru realizarea unorconstrucţii;
timpul necesar pentru pregătireapersonalului;
timpul necesar pentru asimilarea în producţiea soluţiilor oferite de cercetare.
De fapt, cercetarea-dezvoltarea-inovareareprezintă o succesiune de etape distincte şidiferite, care necesită un timp îndelungat pentrurealizare, fapt ce confirmă că acest procesreprezintă prima verigă dintr-un lanţ de activităţi ceconduc la creşterea eficienţei, însă efectul nupoate fi determinat imediat.
Un rol important în poziţionareastrategică a cercetării-dezvoltării-inovăriiîn cadrul sistemului antreprenorial îl areactivitatea de orientare corectă acercetării prin prisma analizei surselorprincipale de inovare. În primul rând,temele de cercetare-dezvoltare-inovaretrebuie orientate spre identificarea unornoi oportunităţi comerciale sau a unuisegment al pieţei existente care a fostneglijat.
Astfel, accentul s-ar pune pe identificarea uneinecesităţi a pieţei, care trebuie satisfăcută deprogresul tehnologic. De exemplu, copiatoareleCanon au fost inovatoare prin faptul că aurăspuns unei cereri generale de servicii defotocopiere şi nu nevoilor bazei existente declienţi, care favorizau companiile mari. Companiaa creat noi echipamente care nu necesitaucheltuieli mari de întreţinere sau reparaţie, fiindvândute unui spectru mai diversificat de clienţi –întreprinderilor mici şi mijlocii. Pe lângă analiza
necesităţilor clienţilor, sistemul antreprenorialinovator trebuie să supravegheze realizăriletehnologice ale altor ramuri economice şi săevalueze relevanţa acestora pentru propriileinovări. În felul acesta cunoştinţele tehnico-ştiinţifice sunt corelate cu cererea reală, evaluatăşi din punctul de vedere al solvabilităţii.
Orientarea strategică – spre necesităţileconsumatorului, descoperirile tehnologice sauspre o armonizare a acestor două laturi aleinovării – necesită, evident, dirijarea procesuluicercetare-dezvoltare-inovare ca obiect indepen-dent de reglare în cadrul sistemuluiantreprenorial. O formă adecvată de dirijare ar ficrearea în cadrul întreprinderii a unor grupuri deproiect sub formă de subdiviziuni independentepentru realizarea procesului inovaţional de la ideepână la producerea în serie a unui nou produs. Erecomandabil ca în fruntea grupului de proiect săfie însuşi inventatorul sau inginerul, adicăpersoana care e interesată în realizarea practică aideii promovate, asumându-şi responsabilitateapentru reuşita proiectului dat.
O altă formă întâlnită frecvent în practică oconstituie crearea secţiilor pentru produse noi.Ele sunt nişte subdiviziuni independente în cadrulîntreprinderii, având misiunea de a elaboraplanuri şi programe pentru produse noi şi pentruimplementarea lor în practică. În scopul uneicoordonări cât mai strânse între cercetare-dezvoltare şi producţie este recomandabilăcrearea în cadrul compartimentului de producţiea unui sector de cercetare-dezvoltare. Rolulacestui sector nu se reduce doar la propunereaunor noi idei, dar şi la promovarea, dirijareaprocesului de valorificare a lor până la stadiul deproducere şi realizare.
În ultimul timp pe plan internaţional se manifestătot mai pregnant tendinţa de integrare a potenţia-lului ştiinţific al corporaţiilor industriale cu cel alinstituţiilor academice. Drept exemplu ar puteaservi practica SUA. Datorită pârghiilor prevăzutede stat, s-au dezvoltat următoarele forme deintegrare a ştiinţei universitare şi industriei:
centre industrial-universitare, create pe lângăuniversităţi, care contribuie la îmbinarearesurselor financiare ale firmelor industrialeşi potenţialului ştiinţific (de cadre şi tehnic) aluniversităţilor. De obicei, centrele realizeazăcercetări fundamentale în direcţiile în caresunt interesate firmele-partener;
77
Inte
llect
us 2
/200
4C
OM
UN
ICÃ
RI consorţii de cercetare – se înfiinţează pentru a
dirija anumite cercetări ce nu pot fi realizatede o singură firmă sau institut. Consorţiile potsă realizeze un volum de cercetări, să lecoordoneze sau să creeze o bază de datepentru schimbul de informaţie;
proiecte mixte de cercetare, realizate cuforţele comune ale colaboratorilor ştiinţifici aicorporaţiilor şi instituţiilor de cercetări.
Parteneriatul în domeniul cercetării-dezvoltării este binevenit pentru între-prinderi. Colaborarea în cauză permitesă fie acumulate cunoştinţe şi deprinderipractice, să fie exclusă pierderea de timpşi de resurse pentru obţinerea unorrezultate de care partenerul deja dispune.O problemă nu mai puţin importantă careîşi află soluţionarea în urma acesteicolaborări o constituie finanţareacercetării-dezvoltării-inovării, fapt caredovedeşte o dată în plus necesitateacolaborării în acest scop.
Opţiunea pentru o formă sau alta de colaborare îndomeniul cercetării-dezvoltării-inovării trebuiecorelată judicios cu strategia inovaţională pro-movată de sistemul antreprenorial, care poate fi:
1. Strategie ofensivă – caracterizândîntreprinderile ce urmăresc obţinerea unei poziţiide lider pe plan tehnic şi comercial într-undomeniu, prin introducerea pe piaţă a noilorproduse înaintea altor unităţi competitoare. Oasemenea strategie, în realizarea căreiacompartimentul de cercetare-dezvoltare are un rolesenţial, se bazează pe existenţa în cadrulîntreprinderii a unor personalităţi remarcabile, cupotenţial creativ-inovativ apreciabil, a unui sistemde informare şi documentare bine reglat, peintegrarea multilaterală în sistemul ştiinţei şi
tehnologiei la nivel naţional şi internaţional, peeventualitatea utilizării unor modalităţi operative şieficace de exploatare a noilor posibilităţi. Deexemplu, abordarea unor strategii inovaţionale, ateleviziunii tot mai performante etc.
2. Strategie defensivă – caracterizândîntreprinderile care urmăresc menţinerea poziţieiobţinute pe plan tehnic, tehnologic şi comercial. Oasemenea strategie poate fi intens inovativă dacăîntreprinderea care o adoptă nu urmăreşteobţinerea unor poziţii fruntaşe în domeniul ei deactivitate, ci doar menţinerea în fluxul continuu alschimbărilor tehnice şi tehnologice. Funcţiaprincipală a acestei strategii constă în activizarearaportului cheltuieli-venituri în procesul inovaţionalşi necesită desfăşurarea intensă a activităţilor decercetare-dezvoltare.
3. Strategie imitativă – constând în preluarea pebază de licenţe şi achiziţii de know-how arealizărilor inovaţionale ale întreprinderilor cupoziţii de vârf în domeniu de către o unitate care îndezvoltarea sa le urmează, cu un anumit decalaj,pe cele fruntaşe. Acest tip de strategie, a căreiaplicare presupune desfăşurarea unei activităţisusţinute de pregătire a fabricaţiei şi de design,oferă avantajul de a aloca resurse importantepentru susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare. Urmând această strategie esteimportant să se ţină cont de legislaţia îndomeniul proprietăţii intelectuale.
Luând în consideraţie strategiile menţionate,putem concluziona că dirijarea corectă şi eficientăa lanţului cercetare-dezvoltare-inovare se bazeazăpe următoarele principii manageriale:
principiul unităţii, potrivit căruia procesultrebuie dirijat ca un tot întreg;
principiul structurii, care stabileşte etapeleprocesului cercetare-dezvoltare-inovare;
principiul dinamismului, adică supervizareaprocesului cercetare-dezvoltare-inovare întimp, care oferă fiecărei idei ştiinţifice posibili-tatea de a fi materializată sub aspect economic.
SUMMARY
The strategic orientation, and namely, the needs of consumers, technologic discoveries orharmonization of those two factors of innovation, require evidently governing the investiga-tion-development-innovation process as an independent governing object in the frame of theentrepreneurial system.
Inte
llect
us 2
/200
4
78
AG
EPI N
EWS
Evenimentul în cauză a fostcelebrat în 180 ţări-membre aleOMPI. În această zi s-auorganizat diverse acţiuni, avândacelaşi laitmotiv: proprietateaintelectuală poate fi o afacerefoarte prosperă, o sursăconsiderabilă de venituri şi,totodată, o forţă motrice aprogresului social-economic.
Pentru AGEPI, Ziua Mondială aProprietăţii Intelectuale esteevenimentul care încununeazăplenar eforturile depuse de cătreîntregul său colectiv pe parcursul unui an deactivitate. Cu acest prilej, s-au desfăşurat o serieîntreagă de activităţi, menite să sensibilizezepublicul larg asupra importanţei proprietăţiiintelectuale în dezvoltarea economică, socială şiculturală a ţării noastre.
Pe parcursul lunilor martie-aprilie prin intermediulAGEPI, au avut loc seminare consacrate protecţieiobiectelor de proprietate intelectuală: 2 în teritoriu(în domeniul panificaţiei la UTM şi industrieialimentare la S.A. „Alimentarmaş”); 2 - la AGEPI(un seminar pentru contabili privind evidenţacontabilă a OPI şi un seminar privind protecţiajuridică a OPI pentru reprezentanţii Camerei deComerţ şi Industrie, ministerelor şi departa-mentelor din republică). În aceeaşi serie deacţiuni se înscrie şi participarea specialiştilor
AGEPI la simpozionul ştiinţific „Bibliotecile –colaborare şi cooperare din perspectivaglobalizării”, organizat de Biblioteca naţională încadrul „Anului bibliologic 2004”, la Chişinău. Deasemenea, AGEPI a acordat asistenţainformaţională tradiţională participanţilor lasaloanele şi expoziţiile naţionale şi internaţionaledin perioada martie-aprilie curent, şi anume:„Small Business”, „Moldconstruct” şi„Moldenergy”, Chişinău; Salonul Internaţional deInvenţii, Procedee şi Produse Noi, Geneva, Elveţia(a 32-a ediţie) etc.
Printre alte manifestări, consacrate sărbătorii,menţionăm:
Pe 21 APRILIE – conferinţa de presăsusţinută de conducea AGEPI, cu participareareprezentanţilor Agenţiei de Stat pentru Drepturi
ZIUA MONDIAL+ A PROPRIET+|II
INTELECTUALE – 2004:
}NCURAJAREA CREATIVIT+|II!
În vederea promovării continue a proprietăţii intelectuale, îmbogăţirii cunoştinţelor publiceprivind drepturile de proprietate intelectuală, încurajării activităţii inovative în toate ţările şicolaborării internaţionale în domeniu, OMPI organizează anual, la 26 aprilie, ZiuaMondială a Proprietăţii Intelectuale. OMPI a emis deviza anului 2004 pentru celebrareaacestei zile – ÎNCURAJAREA CREATIVITĂŢII!
79
Inte
llect
us 2
/200
4A
GEP
I NEW
S de Autor (ADA) şi Uniunii Inventatorilorşi Raţionalizatorilor „Inovatorul” din R.Moldova (UIR). Ziariştii au luatcunoştinţă de o serie de materialeinedite privind activitatea de protecţie aproprietăţii intelectuale în republică,elaborarea şi înregistrarea titlurilor deprotecţie, promovarea politicii de statîntru susţinerea şi stimulareacreatorilor obiectelor de proprietateindustrială, a oamenilor de afacericare valorifică elaborările inovative. Laconferinţa de presă menţionată a fostanunţată relansarea ediţiei a 4-a a Concursuluijurnaliştilor care reflectă tematica proprietăţiiindustriale, rolul produsului intelectual înrelansarea social-economică a ţării, importanţadrepturilor de proprietate industrială, promovareainventivităţii şi a spiritului creator, aplicareaindustrială a inovaţiilor. Tot aici a avut loc lansareaconcursurilor „Invenţia anului” şi „Tânărulinventator”.
Pe 22 APRILIE – Simpozionul ştiinţifico-practic „Lecturi AGEPI” cu genericul „Inovareacreează viitorul”, ediţia a VII-a, ce reprezintă unforum internaţional de amploare, la care auparticipat specialişti de la ministere şidepartamente, savanţi de la AŞM, universităţi,oaspeţi de la oficiile de brevete şi mărci dinRomânia, Ucraina, Rusia. La şedinţa în plen aufost prezentare rapoartele: „Proprietateaindustrială – factor de bază în dezvoltareaeconomică”, dl Nicolae TARAN, dr. hab., profesoruniversitar, Director General AGEPI; „Structurileinovaţionale pe mapamond şi perspectivadezvoltării lor în Republica Moldova” – dl. ArturBUZDUGAN, dr. hab., Director al Centrului deMetrologie şi Automatizare a cercetărilor ştiinţifice,AŞM; „Răspunderea penală în cazul încălcăriidrepturilor de autor şi a drepturilor conexe” – dlIon ŢIGĂNAŞ, specialist coordonator, Serviciuljuridic, ADA; „Modalităţi de stimulare a activităţiiinovaţionale” – dl Veaceslav GHELEŢCHI, şefSecţie strategii inovaţionale, AGEPI; „Proprietateaintelectuală – obiectiv al învăţământului superior”– doamna Ana SOFRONI, conferenţiar universitar,doctor în pedagogie, USM ş.a.
Lucrările Simpozionului au continuat în secţii,unde s-a desfăşurat dezbateri aprinse în jurulcomunicărilor.
Obiectivul Simpozionului a fost atins cu succes. Aavut loc un eficient schimb de opinii profesionaleşi de experienţă, dezbaterea problemelor inerenteprocesului de creare, de protejare juridică şivalorificare a obiectelor de proprietateintelectuală, analiza posibilităţilor de promovare aactivităţii inovaţionale şi a transferului tehnologic,de încurajare a spiritului inovativ. Au fost abordateo serie de probleme soluţionarea cărora urmeazăa avea loc în viitor.
Pe 23 APRILIE s-a desfăşurat un seminarprivind rolul obiectelor de proprietate industrială înpromovarea şi asigurarea protecţiei produselorautohtone, pentru întreprinderile subordonateDepartamentului Agroindustrial „Moldova – Vin”.
Pe 26 APRILIE, ora 11.00, în incinta CaseiConfederaţiei Sindicatelor a avut loc şedinţafestivă consacrată Zilei Mondiale a ProprietăţiiIntelectuale, la care au participat conducereaAGEPI, ADA, UIR, reprezentanţi ai AŞM, aiinstituţiilor ştiinţifice de ramură şi de învăţământsuperior, oamenilor de afaceri, colaboratorilorAGEPI. În raportul prezentat dl Nicolae Taran,Director General al AGEPI, a făcut un scurt bilanţal activităţii Agenţiei, relevând impactul deosebitpe care îl are proprietatea industrială atât asupraevoluţiei tehnico-ştiinţifice şi social-economicedin Republica Moldova, cât şi asupra dezvoltăriirelaţiilor comercial-economice internaţionale.N. Taran a menţionat că în ultimul timp instituţiileşi întreprinderile din republică manifestă un
Inte
llect
us 2
/200
4
80
AG
EPI N
EWS interes sporit faţă de crearea şi protecţia
obiectelor de proprietate industrială. Cele maiactive instituţii de învăţământ superior în domeniulbrevetării invenţiilor pe parcursul ultimilor ani sunt:Universitatea de Stat din Moldova (30 cereridepuse şi 21 brevete de invenţie acordate),laureată în anul 2003, a „Trofeului AGEPI pentruinovare şi creativitate” la nominalizarea Cercetare-dezvoltare şi învăţământ superior. Pe următoarelelocuri la aceeaşi nominalizare urmeazăUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie“Nicolae Testemiţanu” (18 cereri depuse şi 19brevete de invenţie acordate), UniversitateaTehnică a Moldovei (4 cereri depuse şi 19 brevetede invenţie acordate). Dintre institutele Academieide Ştiinţe a Moldovei s-au distins prin cercetăricare au condus la crearea unor elaborăribrevetabile următoarele: Institutul de Genetică,Institutul de Chimie, Institutul de Fiziologiea Plantelor, Institutul de Microbiologie, Institutulde Fizică Aplicată.
simţitor. Astfel, în perioada 2000-2003 la AGEPI aufost depuse în total 132 de cereri, dintre care 86cereri de brevet pentru soi de plantă au fostdepuse în anul 2003.
În continuare au adresat mesaje dnii DorianChiroşca, Director General al ADA, GheorgheCucu, Preşedintele Camerei de Comerţ şiIndustrie a Republicii Moldova, Anatol Rotaru,Preşedintele Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică, Boris Găină, SecretarŞtiinţific General al AŞM, Nicanor Solcan,Preşedintele UIR.
În cadrul manifestării au fost înmânate diplome şidiverse menţiuni ale AGEPI pentru cei mai activisolicitanţi (persoane fizice) şi reprezentanţi înproprietate industrială ai anului (aprilie 2003 –aprilie 2004), distincţiile obţinute de inventatoriinoştri la Salonul al 32-lea Internaţional de Invenţii,Tehnici şi Produse Noi de la Geneva (31 martie-4aprilie 2004). Cele 11 cicluri de invenţii prezentatela acest salon de inventatorii moldoveni au fostdistinse cu 3 medalii de aur, 5 de argint, 3 debronz şi 3 premii speciale.
Tot pe 26 APRILIE, în cadrul emisiuniitelevizate „Bună dimineaţa”, dl Nicolae Taran,Director General AGEPI, a răspuns la întrebăriletelespectatorilor referitor la sistemul naţionalde protecţie a obiectelor de proprietate industrială.O emisiune dedicată integral Zilei Mondialea Proprietăţii Intelectuale, la care au evoluat dniiNicolae Taran, Director General AGEPI,Dorian Chiroşca, Director General ADA, NicanorSolcan, Preşedintele UIR, a fost difuzată pe 22aprilie, seara, într-o ediţie specială pe TV„Moldova-1”.
Cele mai productive, din punct de vedereinovativ, instituţii de cercetare-dezvoltare din cadrulministerelor rămân a fi Institutul Naţional al Vieişi Vinului, Institutul de Cercetări pentruProtecţia Plantelor, Institutul de CercetăriŞtiinţifice şi Proiectări Tehnologice în IndustriaAlimentară, Institutul de Cercetări pentru Culturilede Câmp.
Este necesar de menţionat faptul că în anul 2003au fost eliberate primele 10 brevete pentru soi deplantă, titularul acestora fiind Institutul Naţional alViei şi Vinului. În general, situaţia în domeniulprotecţiei soiurilor noi de plantă s-a ameliorat
81
Inte
llect
us 2
/200
4A
GEP
I NEW
S
Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale (AGEPI) în cooperare cu OficiulEuropean de Brevete (OEB), a organizatîn perioada 2-3 iunie a.c. seminarulnaţional cu genericul „Informaţia de brevet,documentarea şi examinarea” care s-adesfăşurat în sala de conferinţe a Hotelului„Jolly Alon”.
Scopul Seminarului a fost extinderea relaţiilor decooperare cu OEB şi perfecţionării profesionale acadrelor naţionale în domeniul proprietăţiiindustriale.
La lucrările seminarului au participatexperţi în domeniul brevetelor de la OEB, OEAB,OSIM şi AGEPI, cca 35 de savanţi şi practicienide la instituţii de cercetare-dezvoltare, deînvăţământ superior, întreprinderi de producţie,printre care: Academia de Ştiinţe din Moldova,Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică, Agenţia pentru Drepturile de Autor,ASEM, USM, UTM, USMF „N. Testemiţanu”,Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”,reprezentanţi în proprietate industrială dinrepublică, jurişti.
Seminarul a fost deschis de către dl Nicolae Taran,Director General AGEPI. Un cuvânt de salut în faţaparticipanţilor a rostit şi dna N. Formby, managerde proiect, Oficiul European de Brevete (OEB),Germania.
SEMINAR NA|IONAL “INFORMA|IA DE BREVET,
DOCUMENTAREA {I EXAMINAREA”
Specialiştii organismelor internaţionale şi aiAGEPI au prezentat rapoarte privind situaţia la zi îndomeniul informaţiei de brevet, documentării şiexaminării: „Documentarea de brevet dinperspectiva OEB”, raportor dl S. Burne, manager,Directoratul principal de Instrumente-documentaţie, OEB; „Informaţia de brevet dinperspectiva Organizaţiei Eurasiatice de Brevet(OEAB)”, raportor P. Dzegelenok, expert, OEAB.
N. Clarke, expert OEB a vorbit despre Baza dedate prin intermediul reţelei Internet şi instru-
mente de căutare, iarJ. Wright, expert îndomeniul brevetelor,OEB a relatat despreExaminarea de brevetdin perspectiva OEB,Noutate şi activitateainventivă, precum şidespre Neconformitateacu condiţia de unitate încadrul OEB.
Pe marginea subiectelorabordate au avut alocuţiuni şi specialiştii de laAGEPI. O comunicare la temă a prezentatT. Jovmir, director adjunct, departament Invenţii(„Informaţia de brevet în Republica Moldova”).
La finele Seminarului s-a organizat o masărotundă, participanţii şi-au expus opiniile pemarginea problemelor abordate.
Inte
llect
us 2
/200
4
82
AG
EPI N
EWS
La cea de-a 32-a ediţie a Salonului Internaţionalde Invenţii, Tehnici şi Produse Noi de la Genevace s-a desfăşurat în perioada 31 martie-4 aprilie2004, inventatorii moldoveni au obţinut 3 medaliide aur, 5 de argint şi 3 de bronz.
MEDALII DE AUR au obţinut 3 invenţii, şi anume: onouă metodă de tratament al hepatitei virale acuteB (grup din 9 autori: C. Spânu, P. Chintea,T. Holban, P. Scoferţa, V. Valica, L. Bârcă, E. Diug,I. Spânu, V. Vutcariov); un nou procedeu deprelucrare a prunelor (grupul autorilor V. Tarlev,A. Lupasco, G. Osoianu); şi noi catalizatori pentruobţinerea combustibilului ecologic pur (grupul deautori A. Gulea, N. Taran, Al. Cecal, I. Sandu ş.a.).
Cu MEDALII DE ARGINT au fost menţionate invenţiilereferitoare la: noi tehnologii pentru obţinereasubstanţelor biologic active (V. Rudic, Şt. Odagiu,A Gulea, V. Bogdan, L. Cepoi, L. Rudi); sisteme derecuperare a resurselor regenerabile de energie(I. Bostan, V. Dulgheru, R. Ciuperca, O. Ciobanu);remediu antibacterian şi antifungic (V. Prisacari,V. Ţapkov, S. Buraciov, M. Bârcă, A. Gulea); bazinigienic (M. Milgrom); metodă de obţinere aproduselor cosmetice (C. Ciobanu, R. Ciobanu).
Cu MEDALII DE BRONZ au fost premiate lucrările:un nou procedeu de tratare a aftozei (Gh. Nicolau,
A. Nicolau-Gorea, O. Gorea, D. Uncuţă, V. Rudic);procedeu de decorticare a nucilor (V. Lupaşco,V. Tarlev, M. Bernic, R. Tarina, R. Osoianu, P. Chirilov)şi metodă nouă de protejare a metalelor decoroziune (V. Cosov, T. Cosov, A. Matuşinski).
Câţiva inventatori s-au învrednicit de premiispeciale ale Salonului: Aurelian Gulea – premiulAsociaţiei Inventatorilor din Polonia; ConstantinSpânu – premiul Ministerului Cercetării şiEducaţiei din România, Vasile Tarlev – premiulFederaţiei Ruse.
Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale a Republicii Moldova a fost distinsă cuo diplomă specială pentru promovareapermanentă a inventatorilor moldoveni la Salon.Şi anul trecut invenţiile prezentate la acest Salonde către inventatorii moldoveni au fost distinse cu2 medalii de aur şi una de argint.
Expoziţiile internaţionale oferă inventatorilor, fie căsunt posesori ai unor brevete, fie ca sunt doarautori ai unor invenţii ce constituie obiectul unorcereri de brevet, posibilităţi de valorificare aleacestora ca urmare a expunerii în faţa unui publiclarg şi persoane de specialitate, dar mai ales înfaţa unor posibili investitori, parteneri de afaceri.
S. TACU
INVENTATORII MOLDOVENI
LA SALONUL DE LA GENEVA
83
Inte
llect
us 2
/200
4A
GEP
I NEW
S
La lucrările conferinţei a participat Prim-ministrulRepublicii Moldova, dl Vasile Tarlev, miniştri, şefide departamente, reprezentanţi ai comunităţiiştiinţifice, oameni de afaceri, inventatori.
În Şedinţa plenară un cuvânt de deschidere arostit dl Gheorghe Duca, Preşedintele Academieide Ştiinţe a Moldovei, academician. Dl VasileTarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova,doctor, a prezentat în cadrul şedinţei în plencomunicarea „Politica de stat în domeniulactivităţii inovaţionale”, dl Marian Lupu, ministrulEconomiei, doctor – comunicarea „Mecanismeeconomice de stimulare a activităţii inovaţionale”,Valentin Beniuc, ministrul Educaţiei, doctorhabilitat - „Utilizarea realizărilor ştiinţifice înperfecţionarea sistemului educaţional”, dnii BobKurkjian, Marc Kokosky, CRDF, SUA –„Programele fundaţiei CRDF orientate spreindustrie”, dl Anatol Rotaru, preşedinteleConsiliului Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică, doctor habilitat - „Activitateainovaţională – una din căile de afirmare a ştiinţeicontemporane”, dl Nicolae Taran, DirectorGeneral al Agenţiei de Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale, doctor habilitat - „Rolulproprietăţii intelectuale în dezvoltarea economieinaţionale”, dl Gheorghe Cucu, preşedinteleCamerei de Comerţ şi Industrie - „Businessul –promotorul implementării rezultatelor ştiinţifice”,de Efim Badinter, directorul Institutului ELIRI S.A.,
doctor – „Infrastructura inovaţională ca interfaţă aparteneriatului ştiinţei cu alte comunităţi”.
Pe secţiuni au fost prezentate peste 180 derapoarte şi comunicări ştiinţifice din domeniileagriculturii, industriei, energeticii, ecologiei,medicinii, educaţiei şi culturii, dreptului inovaţionaletc. Cu rapoarte şi comunicări au participat 28 demembri ai Academiei de Ştiinţe, 53 de doctorihabilitaţi şi 110 doctori în ştiinţe.
Participanţii la Conferinţă au menţionat cădezvoltarea durabilă a economiei naţionale estede neconceput fără valorificarea pe scară largă arezultatelor ştiinţifice şi a tehnologiilor avansate.Este cunoscut faptul că în ţările economicdezvoltate mai mult de 70% din creşterea PIB-uluise asigură prin utilizarea în producere atehnologiilor scientointensive.
Pe fundalul accelerării progresului tehnologic înţările dezvoltate, Republica Moldova se confruntăcu mari dificultăţi, riscând să rămână la periferiaeconomiei mondiale cu statut de ţarăsubdezvoltată.
Stabilitatea financiară şi tendinţele pozitive îndezvoltarea economică a ţării, atestate în ultimavreme, nu decurg din implementarea tehnologiilorautohtone în industrie sau agricultură, ele fiinddoar urmări ale intrării masive a mijloacelorbăneşti de la cetăţenii Republicii Moldova, care
CONFERIN|A {TIIN|IFIC+ REPUBLICAN+
“VALORIFICAREA REZULTATELOR {TIIN|IFICE – BAZA
DEZVOLT+RII DURABILE A ECONOMIEI NA|IONALE”
La 16 iunie 2004 în Sala mare de conferinţe a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a avut locConferinţa ştiinţifică republicană cu genericul: „Valorificarea rezultatelor ştiinţifice – bazadezvoltării durabile a economiei naţionale”. Conferinţa a fost organizată de Academia deŞtiinţe a Moldovei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, MinisterulEconomiei, Ministerul Industriei, Ministerul Energeticii, Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, MinisterulEducaţiei, Camera de Comerţ şi Industrie, Comisia Superioară de Atestare, Agenţia de Statpentru Protecţia Proprietăţii Industriale.
Inte
llect
us 2
/200
4
84
AG
EPI N
EWS lucrează peste hotare şi ale importului de
tehnologii, materiale noi şi utilaj de peste hotare.
S-a constatat că în condiţiile lipsei resurselorenergetice proprii, diminuării constante aterenurilor arabile, insuficienţei resurseloracvatice, unica şansă în relansarea economieinaţionale este promovarea pe toate căile aactivităţii inovaţionale şi a transferului tehnologic.
În acelaşi timp, participanţii la Conferinţăconsideră că starea actuală a sistemului deinovare şi de transfer tehnologic nu corespundenecesităţilor dezvoltării durabile a economieinaţionale. În perioada reformelor economice şirestructurării societăţii la finele secolului al XX-lea
nu s-au întreprins măsuri cardinale orientate sprecrearea unei infrastructuri moderne de inovare şitransfer tehnologic adecvate noilor condiţii social-economice şi geopolitice. N-a fost elaborat uncadru normativ-legislativ de susţinere şi destimulare activă a agenţilor economici careinvestesc în cercetare şi dezvoltare tehnologică.
În baza examinării problemelor ce ţin de utilizarearealizărilor ştiinţifice în practică şi, ţinând cont depropunerile şi sugestiile enunţate în cadrulşedinţelor plenare şi a secţiilor, Conferinţa vaelabora unele recomandări ce stau în faţaConsiliului Suprem pentru Ştiinţă şi dezvoltareTehnologică, Academiei de Ştiinţe a Moldovei,ministerelor şi departamentelor interesate.
dr. Ştefan GAJIM,consilier Director General AGEPI
În perioada 4-7 mai curent o delegaţie de laOficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România(OSIM), condusă de dl Gabor Varga, DirectorGeneral, s-a aflat la Agenţia de Stat pentruProtecţia Proprietăţii Industriale din RepublicaMoldova (AGEPI) în cadrul Reuniunii bilaterale lanivel de Directori Generali. Din componenţadelegaţiei OSIM au făcut parte dna Irina Văleanu,Director Economic, dl Bogdan Boreschievici,Director Direcţie Colecţia Naţională, Informatică,Servicii, dra Oana Pîslaru, Consilier Juridic, BirouCooperare Internaţională, dra Laura Stancu,expert Direcţie Economică.
}NT~LNIRE BILATERAL+ AGEPI-OSIM
În cadrul Reuniunii au fost puse în dezbatereproblemele ce ţin de activităţile celor două oficii:structura şi infrastructura proprietăţii industriale înRepublica Moldova şi în România, rezultatelereferitoare la realizarea obligaţiunilor părţilor cedecurg din Convenţia de colaborare dintre OSIMşi AGEPI, semnate la Chişinău, în data de 3martie anul 2000, precum şi a Addendumului laConvenţie din 5 martie 2004.
În baza activităţilor de promovare a proprietăţiiindustriale în anul ce s-a scurs, cele două oficiiau făcut schimb de publicaţii oficiale, broşuri şiCD-ROM-uri, informaţii privind modificărilelegislative şi armonizarea legislaţiilor naţionalede proprietate industrială cu legislaţia Comunităţiieuropene şi tratatele internaţionale în domeniu.Au fost prezentate Strategiile naţionale de PI,menţionându-se importanţa acestor documenteşi a măsurilor întreprinse de oficii pentruimplementarea lor.
În urma analizei rapoartelor privind activităţiledesfăşurate de cele două oficii în vederea
85
Inte
llect
us 2
/200
4A
GEP
I NEW
S cooperării şi a parteneriatului dintre OSIM şiAGEPI, s-a constatat că părţile îşi onorează îndeplină măsură obligaţiile asumate în cadrulConvenţiei şi s-a convenit de a continuainformarea reciprocă asupra activităţilor curenterealizate de către oficii în scopul perfecţionăriisistemelor naţionale de PI.
Un alt subiect de discuţii a constituit extindereaspectrului de activitate a oficiilor în unele domeniice ţin de sectorul cercetare-dezvoltare, inovare şitransfer tehnologic. Părţile au realizat un schimbde informaţii privind măsurile întreprinse de către
oficii în vederea conştientizării rolului pe care îl areproprietatea industrială în dezvoltarea sectoruluiantreprenorial, în special al întreprinderilor mici şimijlocii.
Părţile au semnat un proces-verbal oficialîn care s-au evaluat rezultatele colaborării şi s-autrasat unele direcţii concrete de conlucrare în anul2004.
S-a stabilit că următoarea Reuniune bilaterală lanivel de Directori Generali se va avea loc la OSIM,Bucureşti, la începutul anului 2005.
* * * * *
În acest context menţionăm faptul că în perioada 7-11 iunie curent o delegaţie din 5 specialişti de la OSIMau efectuat o vizită de lucru la AGEPI pentru un schimb de experienţă şi informare pe probleme deinformatică.
Conform programului de lucru, în cadrul întrunirii au fost puse în discuţie următoarele subiecte: Sistemul ITdin OSIM, abordare complexă din punct de vedere al aplicaţiilor software şi generalităţi referitoare lahardware/sisteme; Common Software Invenţii, Desene/modele industriale, Mărci, Soiri de plante; Aplicaţiinon-CS: Search, Bibosim, Arhivă, colecţie; Pagina intranet/internet (structură, concept, scop); soft-ulSOPRANO (aspecte generale); soft-ul SMART – prezentare, scop, concept, structura informaţiei,identificarea aspectelor de interes comun în vederea unei viitoare colaborări.
La 16-21 mai anul curent o delegaţie de laInstitutul de Proprietate Industrială din Ucraina(Ukrpatent) a efectuat o vizită de lucru la AGEPIpentru schimb de experienţă. Din componenţadelegaţiei au făcut parte: dl S. Torianic, şef SecţieIndustria de Construcţii şi Minerit, dl S. Liaşcenco,şef Secţie Înregistrare de stat, dra V. Plahotnaia,specialist principal Secţie protocol.
Delegaţia ucraineană a luat cunoştinţă deprincipalele atribuţii ale AGEPI, organizarea şifuncţionarea departamentelor şi direcţiilor AGEPI,de activitatea de brevetare/înregistrare a OPI, demodalitatea de documentare şi informare, depublicarea informaţiei privind depunerea cererilor
şi eliberarea titlurilor de protecţie, de procedurade transmitere a drepturilor asupra OPI.
Prim Vicedirectorul General al AGEPI, dl IonDaniliuc, a informat oaspeţii despre procesulinovativ-creativ din ţara noastră, despre sistemulnaţional de protecţie a proprietăţii industriale, aprezentat sarcinile ce stau în faţa Agenţiei înscopul realizării Strategiei de dezvoltare asistemului naţional de protecţie şi utilizare a OPIpână în anul 2010.
Oaspeţii ucraineni au vizitat şi expoziţia „FoodDrinks. Food Technology”, ediţia a XI-a, de laCentrul Internaţional de Expoziţie „Moldexpo”.
SPECIALI{TI DE LA UKRPATENT
}NTR-O VIZIT+ DE LUCRU LA AGEPI
Inte
llect
us 2
/200
4
86
AG
EPI N
EWS
La 27 MAI CURENT dnii Nicolae TARAN, DirectorGeneral al AGEPI, şi Andrei MOISEI, directorDepartament juridic, au participat împreună cu alţireprezentanţi plenipotenţiari ai ţărilor-membre aleConsiliului Interstatal, la Şedinţa a 14-a aConsiliului Interstatal pentru problemele PPI, carea avut loc la Ciolpon Ata, Kârgâzstan.
Alegerea Republicii Kirghizia în calitate de gazdăa şedinţei din anul curent a fost condiţionată defaptul că anul trecut, în cadrul şedinţei a 13-a aConsiliului Interstatal, preşedinţia Consiliului afost preluată de către Republica Kirghizia de laRepublica Moldova, care a deţinut preşedinţiatimp de trei ani.
În cadrul şedinţei au fost analizate raportulpreşedintelui Consiliului dlui R. Omorov desprerealizările înregistrate de Consiliul Interstatal peparcursul unui deceniu de activitate, programul deactivitate al Consiliului pe viitor, precum şiposibilitatea de extindere a sferei de activitate aConsiliului Interstatal în domeniul protecţieidrepturilor de autor şi a drepturilor conexe, şitransformarea lui în Consiliul Interstatal pentruProtecţia Juridică a Proprietăţii Intelectuale.
Consiliul Interstatal a fost creatdupă transformările radicalesurvenite pe harta lumii după 1991şi formarea CSI, în asemeneacondiţii fiind necesară crearea unuisistem regional de reglementare aproblemelor din domeniulproprietăţii industriale, în special aviitorului statut al titlurilor deprotecţie (brevete, certificate deautor, certificate de înregistrare amărcilor şi a desenelor/modelelorindustriale) ale ex-URSS.
Consiliul Interstatal a avut un rol deosebit înelaborarea şi semnarea Convenţiei privindBrevetul Eurasiatic, intrată în vigoare la 12 august1995, precum şi la coordonarea şi semnareaAcordului de colaborare pentru combatereaîncălcărilor drepturilor în domeniul proprietăţiiintelectuale (Moscova – 6 martie 1998), Acorduluiprivind asigurarea reciprocă a integrităţiisecretelor interstatale în domeniul protecţieijuridice a invenţiilor (Minsk – 4 iunie 1999),Acordului privind măsurile de prevenire şicombatere a utilizării mărcilor şi indicaţiilorgeografice false (Minsk – 4 iunie 1999) şiAcordului privind editarea produsuluiinformaţional regional comun în domeniulinvenţiilor pe discuri optice CD-ROM (Moscova –22 mai 2001).
Tot în Kârgâzstan la 25-26 mai OMPI, în cooperarecu Agenţia de Stat pentru Ştiinţă şi ProprietateIntelectuală de pe lângă Guvernul RepubliciiKârgâzstan (Kirghizpatent), OEAB şi CIPR auorganizat un seminar regional cu genericul„Probleme politice în domeniul protecţiei PI înţările CSI”.
La seminar au participatreprezentaţii plenipotenţiariai ţărilor-membre ale ConsiliuluiInterstatal, directorii oficiilorde brevete din ţările CSI,funcţionari ai OMPI, OEAB,reprezentanţi ai unor organizaţiinonguvernamentale ş.a.Republica Moldova a fostreprezentată de către dnii N.TARAN, Director General al AGEPI,şi A. MOISEI, director Departamentjuridic.
LA CONSILIUL INTERSTATAL PENTRU PROBLEMELE PPI
({EDIN|A A 14-A)
87
Inte
llect
us 2
/200
4A
GEP
I NEW
S
În scopul extinderii relaţiilor de cooperare cuorganizaţiile guvernamentale şi cele non-guvernamentale care activează în domeniulprotecţiei şi respectării drepturilor de proprietateintelectuală, perfecţionării profesionale a cadrelornaţionale în domeniu, pe 14-15 iunie a.c. laChişinău, în sala de presă a hotelului „Codru”,s-a desfăşurat Seminarul-training cu genericul„Modalităţi de combatere a fenomenuluicontrafacerii”. Seminarul a fost organizat deFiliala din România a Reţelei Europene Anti-Contrafacere (SNB-REACT) în colaborare cuAGEPI şi Combinatul de Tutun din Chişinău„Tutun-CTC”.
Reprezentanţii SNB-REACT cu sediul la Viena,dnii Paolo Balistrieri, Bodo Bredahl şi WolfgangPreuss, şi cel al REACT-România dl Gabriel N.Turcu au excelat prin vaste comunicări şi studii decaz privind combaterea contrafacerii produselor lanivel mondial, iar reprezentanţii companiilorEPSON, PUMA, REEBOK, LANCASTER/L’OREAL,BIC/NOKIA au împărtăşit experienţa practicată defirmele nominalizate în această problemă de oimportanţă primordială în comerţul cu bunuri şiservicii pe plan internaţional.
Din partea AGEPI la seminar a participat o echipăformată din specialişti consacraţi în domeniul
examinării mărcilor şi modelelor industriale,drepturilor de proprietate industrială, promovării şicooperării internaţionale în domeniu, în frunte cudnii N. Taran, Director General AGEPI, şi I.Daniliuc, Prim-vicedirector general AGEPI.
La seminar au participat, de asemenea,specialişti ai Departamentului Vamal, MinisteruluiAfacerilor Interne, Procuraturii Generale, Agenţieide Stat pentru Drepturile de Autor, Curţii Supremede Justiţie, Curţii de Apel, DepartamentuluiTehnologii Informaţionale, titulari de drepturiasupra obiectelor de proprietate intelectuală,colaboratori ai unor organizaţii şi asociaţiiinternaţionale non-guvernamentale etc.
Specificăm aici că Grupul anti-contrafacere –Stichting Namaakbestrijding – numit în prezentSNB-REACT, este o coaliţie nonprofit fondată înanul 1991 la iniţiativa Camerei de Comerţ dinAmsterdam.
Misiunea SNB-REACT constă în combatereacomerţului cu produse contrafăcute într-o manierăeficientă şi necostisitoare, acordând diverseservicii, inclusiv juridice. Membrii Asociaţiei SNB-REACT beneficiază de toate serviciile şi participăla activităţile organizate de Asociaţie sau defilialele acesteia.
SEMINARUL–TRAINING “MODALIT+|I
DE COMBATERE A FENOMENULUI CONTRAFACERII”
La 12 martie curent sub egida BiblioteciiNaţionale şi a Asociaţiei Bibliotecilor şi-adesfăşurat lucrările cel de-al 13-lea SimpozionŞtiinţific “Anul bibliologic 2003” cu genericul“Bibliotecile, colaborare şi cooperare dinperspectiva globalizării” la care au participatpeste 200 de bibliotecari din toate zonele republicii.
Dezbaterea a fost iniţiativă de directorulgeneral al Bibliotecii Naţionale dl Alexei Răucu un discurs sub aspect filozofic foarteinteresant, privind evoluţia celor 7 etapede globalizare de pe mapamondşi locul bibliotecilor, în special al cărţii în acestproces.
SIMPOZION {TIIN|IFIC “ANUL BIBLIOLOGIC 2003”
Inte
llect
us 2
/200
4
88
AG
EPI N
EWS Comunicarea directorului Bibliotecii Naţionale
“B. P. Haşdeu”, Preşedinte al AsociaţieiBibliotecarilor din Moldova, dna Lidia Kulikovski, afost axată pe rezultatele Summit-ului de la Geneva(Elveţia) privind crearea Strategiei societăţiiinformaţionale, la care prima dată au participat şireprezentanţii bibliotecilor, accentuându-seimportanţa bibliotecilor în procesul de informa-tizare a societăţii, inclusiv în Republica Moldova.
La Simpozion s-au abordat problemele instruiriicontinue a bibliotecarilor într-un mediuinformaţional (L. Corghenci, ULIM), implementăriiprogramului informaţional al FundaţieiSoros-Moldova în sprijinul bibliotecilor(M. Alexandri), creării reţelelor globale de referinţăvirtuale ca o nouă generaţie de cooperare(V. Osoianu, B.N.) ş.a.
Din partea AGEPI la simpozion a participat cu ocomunicare dl Petru Racu, şeful secţiei
Biblioteca şi Colecţia de Documente(“Biblioteca – factor de promovare a informaţieide brevet”).
La închiderea Simpozionului a avut locpremierea câştigătorilor la Concursul republicanpentru cea mai reuşită lucrare în domeniulbiblioteconomiei şi a celor 12 specialişti –învingători în Top-ul celor mai buni bibliotecari aianului 2003.
ACORD DE COLABORARE
PRIVIND EDITAREA REVISTEI “INTELLECTUS”
La 21 mai curent a fost semnatAcordul de colaborare privindeditarea revistei „Intellectus” întreAgenţia de Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale (AGEPI),Comisia Superioară de Atestare aRepublicii Moldova şi ConsiliulSuprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică.
Acordul prevede conjugareaeforturilor intelectuale şi financiarepentru realizarea unor planurieditoriale şi măsuri comune în scopul promovării şi stimulării activităţii de cercetare-dezvoltare,inovaţionale şi de protecţie a proprietăţii industriale. Un alt scop al Acordului îl constituie extinderea şiamplificarea rolului revistei în dezvoltarea socioeconomică a ţării, antrenarea efectivă a savanţilor,inventatorilor, specialiştilor în proprietatea intelectuală, studenţilor, oamenilor de afaceri, extinderea cerculuide autori şi a tematicilor abordate, sporirea tirajului. Printr-un Protocol adiţional la Acordul în cauză au fostaprobate Componenţa Consiliului Editorial, structura internă a revistei, modul de repartizare a tirajuluirevistei pentru anul 2004.
89
Inte
llect
us 2
/200
4M
OZA
IC
Cred că niciodată nu m-a pasionat,după ce revenisem din excursie, odorinţă mai pătimaşă de a măadânci în vreo biografie apersonalităţilor marcante, decâtatunci când am încercat să aflucine a fost balcanicul NicolaTesla… Căci mare mi-a fostsurpriza când am descoperit că elne cunoştea şi ne vorbea limba,fiind de obârşie aromân!
Peste puţină vreme vom celebra unsecol şi jumătate de la naştereaacestui mare inventator. Dinu-Ştefan T. Moraru, membru titular al AcademieiOamenilor de Ştiinţă din România, profesoruniversitar, scria acum câţiva ani, referindu-se laoriginile savantului: „Numele iniţial de familie a luiNicu era Draghici, dar el a fost înlocuit, în timp,prin porecla de Teslea, după meseria transmisăîn familie prin tradiţie de dulgheri (teslari). Tatăl luiN. Teslea (Tesla) a fost elev la şcoala militară, dars-a schimbat degrabă, trecând la seminarulteologic şi devenind preot ortodox în 1845, cânds-a însurat cu Gica, o fată de prin părţile locului.Biserica în care a slujit părintele Teslea se găseaîn comuna Similian, la poalele munţilor Velebiţi,acoperiţi de păduri de stejar, fag şi corn, înprovincia Lica cu centrul la Gospici, unde s-amutat mai târziu...”
Henri Coandă, care l-a cunoscutpersonal, când Tesla revenise lamoartea mamei sale din America,deja cu nume de mare savant şiinventator, susţinea că acesta ar fifost român bănăţean, trăgându-şioriginea din Banatul sârbesc.Adevărul totuşi e altul. N.Tesla eraistro-român din Croaţia, provinciaLica fiind o aşezare compactpopulată de istro-români morlaciîncă din secolul XV-XVI. Gospici sesitua la câţiva kilometri de ţărmurileMării Adriatice, iar satul Similian,localitatea lui de baştină, se află la
12 kilometri de Gospici.
Mama savantului, Gica Mandici, româncă şi eadupă nume, era cunoscută drept o neîntrecutăbrodeză a locului. În casa preotului exista obogată bibliotecă cu volume din diferite domenii,dar cu preponderenţă ştiinţifice, care probabil şi l-auinfluenţat pe viitorul inventator.
El a mai avut un frate Dan, mort de tânărîntr-un accident, şi trei surori – Anghelina, Milica şiMarita.
Acestea fiind izvoarele, biografii amintesc pe scurtşi itinerarul studiilor. După terminarea şcolii dinKarlovat, urmează Politehnica din Graz, unde şiface primele invenţii (1881-1882).
Inventatori în modernitate
OMUL CARE A INVENTAT SECOLUL 21
NIAGARA îşi varsă maestuos apele răbufnitoare în adâncimile craterului şi din învolburareaspumegândă de furie se ridicau aburi uşori transformaţi imediat sub efectul razelor solare înirepetabila cromatică a culorilor de curcubeu.
În apropierea hidrocentralei se afla un bust modest cu o inscripţie pe postament –Nicola TESLA, el fiind cel care a gândit şi a realizat cea mai mare sursă de energieelectrică a Americii moderne, deşi lucrurile s-au întâmplat la începutul secolului trecut.Cunoştinţele mele din domeniul fizicii se înglodau în memorie, amintindu-mi vag de nişte legi,învăţate demult din manualele şcolare, care se pare îi purtau numele şi… cam atât. Nicighidul nostru nu excela în detalii, calificându-l cu voce aproape plictisită ca “inventatoramerican” şi subliniind – “al doilea după Edison”. Ceea ce m-a intrigat în povestirea lui erafraza “acest emigrant venit dintr-o ţară balcanică este părintele acestei hidrocentrale, pânănu demult cea mai mare din Statele Unite”…
Inte
llect
us 2
/200
4
90
“De fapt, scrie D. Ş. Moraru, când zici NicolaeTeslea (1856-1943), te gândeşti la istro-românuldevenit cetăţean american, omul de ştiinţă şiinventatorul prolific în domeniul electro - şiradiotehnicii, descoperitorul câmpului magneticînvârtitor (simultan cu italianul Galileo Feraris(1847-1897)). Tot el a inventat şi sistemul bifazatde curent electric alternativ şi a studiat curentul deînaltă frecvenţă. El a construit primele motoareasincroane bifazate, generatoarele electrice,transformatorul electric de înaltă frecvenţă etc. Înatomistică a cercetat fuziunea nucleelor atomicecu ajutorul generatorului electrostatic de înaltătensiune…”
Undeva, mă surprinde gândul că exactitateaexpunerii ce ţine de cercetări, impresionantepentru oamenii de ştiinţă, mie îmi creează un fondde disconfort al creaţiei, un sentiment denerăbdare ce vine probabil din necesitateaobligatorie şi indispensabilă a documentării, daroricum plictisitoare. Dincolo de aceste constatărimă întrebam – unde-i omul, unde-i caracterul,temperamentul, unde-s trăirile lui, viaţa în care auîncăput atâtea frământări? Şi mai era ceva, dupăcum aveam să aflu din mai multe surse, care sămă determine că de fapt nu ştiam nimic despredestinul cu totul uluitor al „bizarului balcanic”, careîn 1915 refuza să primească premiul Nobelpentru descoperiri în domeniul fizicii. FrancezulRobert Lomas, un pasionat cercetător al biografieilui Tesla, îl numea „geniul uitat al electricităţii şiunul din cei mai mari inventatori ai modernităţii”,scriind că în lunga şi furtunoasa viaţă a savantuluiau existat aspecte conspirate ale unor teorii pecare „s-a temut să le divulge”. Deşi era un om deo impresionantă inteligenţă, dar şi idealist, Teslaa fost nu o singură dată persiflat de ThomasEdison, George Wesinghouse şi J. P.Morganpentru romantismul său.
În 1893, Tesla se întâlneşte la Bucureşti cugeneralul Constantin Coandă. Fiul său HenriCoandă îşi amintea după ani, într-o discuţieînregistrată pe bandă de magnetofon, de aceaîntâlnire: ”El era cu patru luni mai tânăr ca tatălmeu. Nu pot să spun că nu am fost influenţat defelul lui de a gândi, de a vedea şi de a prezentalucrurile, care erau aşa de extraordinare, încât,deşi eram copil, n-am uitat. Îl aveam în faţă peunul din românii care a schimbat poate toată viaţaomenirii. Dacă, acum să zicem 150 de ani, ar fivenit cineva să ne spună cum spunea Teslea
Nicolae – Voi face lumină electrică, adică luminamişcând o bucată de fier în faţa unui fir de aramă– lumea l-ar fi închis ca nebun...”
El visa să aducă lumina în întuneric fără să fieconstruite staţii costisitoare, fără să fie ridicaţipiloni de susţinere, fără să fie nevoie detransformatoare grele, cabluri şi orice altechipament, aşa cum există azi. În experimentelesale Tesla demonstrase posibilitatea încărcăriicâmpului electromagnetic terestru cu particuleproducătoare de curent alternativ, transmise înatmosferă prin intermediul unor instalatoaresimple, apropriate recepţiei şi care, „capturând”curentul, l-ar fi adus în casă liber şi, deci, gratuit.
Evident, experimentele acestea nu puteaurămâne neobservate de industria americanăproducătoare de energie electrică. Tesla avea oputere de concentrare intelectuală şi o forţă demuncă inimaginabile. Era deja cunoscut cadescoperitor al curentului alternativ şi în cazulreuşitei obţinerii „luminii fără fir” toate investiţiilelui Edison, Westinghouse şi Morganilor ar firămas fără nici o valoare, distrugându-letotalmente piaţa afacerilor. Astfel, exploatându-i odată în plus lipsa totală a simţului practic înafaceri, J. P. Morgan încetează subsidareaexperimentului, plasându-l pe savant în situaţiade a nu-şi mai putea finisa lucrările. Rechiniiputerii şi prestigiului american îl caracterizau peTesla drept un inventator arhetip, al intuiţiei şiinspiraţiei accidentale, dându-l drept o persoanămarcată de ciudăţenii, dacă nu deplasată dinpunct de vedere mintal.
Realitatea e însă că invenţiile lui Nicola Tesla,considerate la vremea sa scenarii pentru SF,depăşiseră cu mult timpul şi oamenii aceleiepoci. Reiau un pasaj dintr-o publicaţie ştiinţificăcu titlul „Războiul undelor şi El Nino”, apărutărecent: „ ... impulsul ştiinţific către jocul sinucigaşde-a ucenicul vrăjitor l-a dat celebrul Tesla, dar cugândul de a-i fi de ajutor omenirii. El a realizat căundele staţionare participă la modificărileclimatice. Acestea sunt create de emisii puternicede câmpuri magnetice cu frecvenţă foarte joasă,câmpuri dirijate către nucleul Pământului, a căruienergie telurică alimentează unda, făcând să seobţină o triodă care joacă rolul de amplificator.Este ceea ce Tesla numeşte „emiţător amplificat”.Urmând frecvenţa şi direcţia acestei unde, elpoate fie să se descarce în scoarţa terestră –provocând un cutremur de pământ, fie să ionizeze
MO
ZA
IC
91
Inte
llect
us 2
/200
4
atmosfera – şi deci să manipuleze clima, săbruieze undele hertziene şi chiar să influenţezecomportamentul fiinţelor vii.
Pe 4 februarie 1983, undele de foarte joasăfrecvenţă (ELF) emise de americani au intrat încontact cu unde staţionare emise de sovietici,provocând un haos climatic. El Nino, curentul caldce străbătea Pacificul, contribuind la echilibrareastructurilor meteorologice o dată la 10 ani, în modnatural, şi reglând alizeele (alizeu – vânt regulatcare bate în regiunile intertropicale cu direcţieconstantă) din zona pacifică, a fost extrem deviolent în acel an. „Washington Post” din 6 martie1983 arăta că inversarea direcţiei alizeelor aprovocat secetă în Australia, ploi diluviene în Peru,tornade şi torente de noroi în California,adăugând o informaţie halucinantă: „...El Ninoeste rezultatul enormelor unde staţionare emisede ruşi. Proprietăţile acestora permit blocareamecanismelor meteorologice, creând un dop ce
împiedică alizeele să-şi urmeze traiectoriaobişnuită.”
Este doar un detaliu ce confirmă geniul neînţelesşi nepreţuit de o societate sătulă şi infatuată. Or,unele descoperiri ale aromânului Nicola Tesla şiazi sunt atât de avansate, încât nu pot fi înţelesepe deplin şi, uneori, nici chiar testate.
Dar până a ajunge la aceasta Tesla urma să urcepe puntea vaporului din portul Ll Havre (Franţa) cudestinaţia New York. Cineva îi furase portmoneul,unde era şi biletul procurat pentru călătorie. Riscasă rămână pe mal, dar căpitanul înţelegător îipermite accesul în baza documentului de bord.Pleca cu o scrisoare de recomandare din partealui Charles Bechelore, reprezentant al„Companiei continentale Edison”, către cel ceinventase becul incandescent, dar pe care îl vaîntrece într-o competiţie inegală şi deseori lipsităde fair-play...
Efim JOSANUNiagara, New York
(va urma)
Moldova noastră - picior de plai, gură de rai - esteo ţară cu multe locuri frumoase pe care ar trebuisă le vizităm, să le cunoaştem, să le admirăm. Săfacem din zilele de odihnă adevărate sărbători alesufletului. Animaţi de acest gând, un grupimpunător de colaboratori ai AGEPI cu familiile lora întreprins într-o duminică de mai o excursie pemeleagurile bătrânului Nistru, la Ţipova şiSaharna, unde natura a concentrat minunăţii cumrar întâlneşti în alte părţi. Călătoria, organizată decătre Comitetul sindical, a însemnat pentru noi oprofundă revigorare a resurselor energetice,spirituale şi fizice.
Doamna Tamara Suniţa, un ghid de o rară
cultură, ne-a vorbit cu multă însufleţire, ore în şir,despre istoria şi legendele acestor locurispirituale.
De la domnia sa am aflat lucruri curioase,aproape incredibile. De exemplu, despre cărărilepe care domnitorii îşi purtau oştenii întorşi dinbătălie pentru a le vindeca rănile, mai ales cele
din suflet. Sau despre unica bancă de energiedivină, anume cea de la Ţipova, unde fiecaredintre noi îşi poate „încărca bateriile” cu o starespirituală plină de optimism.
LA M+N+STIRI, }N CEAS DE TAIN+ ...
(Colaboratorii AGEPI au vizitat recent complexele monastice„Ţîpova”, „Saharna” şi „Sf. Vasile cel Mare”)
MO
ZA
IC
Inte
llect
us 2
/200
4
92
O excursie pe cărările sfinţite de paşii înaintaşilornoştri spirituali, pe lângă faptul că te încarcă cuenergie, te îndepărtează, cel puţin pentru câtevaore de nesfârşitele probleme ale cotidianului;totodată, ea mai constituie şi un bun prilej pentrua consolida colectivul de colaboratori, fiind oocazie de a-ţi cunoaşte mai îndeaproape colegii.
În ciuda timpului posomorât (cam tot drumul aplouat mărunt), nimeni nu şi-a pierdut bunadispoziţie. Peisajele din lunca Nistrului sunt dintrecele mai frumoase; puţine asemenea locuripitoreşti poţi vedea atât de aproape de casă.Nistrul, vechiul râu de hotar, străjuit de cetăţi şimănăstiri care se succed pe malul lui drept –Hotin, Cosăuţi, Rudi, Soroca, Japca, Saharna,Ţipova, Tighina, Noul Neamţ ş.a. – e ca o salbăde nestemate naturale irepetabile: dealuri şistânci de piatră împădurite sau golaşe, râuleţe şiizvoare, o vegetaţie bogată.
Itinerarul călătoriei noastre a fost: Chişinău-Ţipova-Saharna. Drumul de la Chişinău până laŢipova trece printr-o zonă minunată de codri, devechi localităţi cunoscute încă în perioadamedievală, cu câmpuri agricole bine îngrijite.Priveliştea ce se deschide lângă mănăstirea
Ţipova e uimitoare. În acel loc râul Nistru seîngemănează cu canionul Ţipova. Impresioneazăîn deosebi stânca în care vechii monahi au săpatmănăstirea rupestră. Cu greu îţi vine să crezi căacolo au trăit cândva înaintaşii noştri spirituali;chiliile reprezintă nişte grote înguste săpate înpiatra stâncii. Complexul monastic seamănă maidegrabă cu o cetate decât cu un locaş de cult. Dealtfel, acesta era în acele vechi timpuri un punctde observaţie şi un post de apărare împotrivainvaziilor barbare. De aici, în doar câteva ore,vestea despre năvala duşmanilor ajungea laDomnul Moldovei la Suceava sau la Iaşi printr-unsistem de semnalizare bine pus la punct.
Impresii de neuitat ne-au rămas şi de la Saharna –cu izvorul Sf. Macarie, cu cascadele cântătoare deo rară frumuseţe de pe râul Saharna, cu urmeleaşezărilor geto-dacice şi mănăstirea din stâncă,cu relicva “Urma Maicii Domnului” de pe vârfulstâncii. Panorama care se deschide în faţa ochiloreste de nedescris: stânci înalte şi abrupte, râulcare şerpuieşte printre ele, casele săteşti,aceleaşi ca şi acum câteva sute de ani... Înmănăstire se intră printre două stânci uriaşe aledefileului Saharnei. Între copaci, îmbrăţişată şiocrotită de uriaşele stânci, se ridică biserica devară. Ceva mai departe se află mănăstirearupestră Saharna. În această mănăstire poţivedea câteva icoane vechi, de câteva secole.
Apa cristalină a sfântului izvor, de care nu ne maiputeam sătura, muzica irepetabilă a fiecăreia dincele 22 de cascade ale râului Saharna, icoanelevechi, fiecare cu istoria sa, moaştele Sf. CuviosMacarie, unice în Moldova, la care ne-amînchinat… Lucruri care au luminat sufletelenoastre şi ne-au făcut să trăim intens cele maiemoţionante clipe.
Ultimul popas în călătoria noastră l-am făcut laMănăstirea Sfîntului Vasile cel Mare de lângă satulCuizăuca. Un pelerinaj ca acesta îţi lasă înmemorie amintiri de neuitat. Anume acesta este,putem afirma, bilanţul frumoasei duminicipetrecute împreună cu colegii de la AGEPI. Amsosit la Chişinău obosiţi, dar satisfăcuţi, copleşiţide impresiile trăite…
Svetlana TACU,Biroul de presă AGEPI
MO
ZA
IC
93
Inte
llect
us 2
/200
4IN
VEN
ÞII N
EBR
EVET
ATE
I nvenţia se referă la publicitate, arta decorativă aplicată, arta plastică sau poligrafie şi poate fi
utilizată pentru executarea exponentului deinformaţii de genul cărţilor de vizită, etichetelor,ilustraţiilor şi ambalajelor unor diverse produse.
Procedeul de excutare a exponentului deinformaţii include prepararea de bază plană dinmaterial elastic, întărită şi imprimată pe suprafaţade bază a informaţiei (grafic şi/sau text). Totodată,se folosesc ca material de bază foile sau bandade furnir natural. Prin metoda presării se obţineeticheta cu o rază de curbură reliefată. Adicăsuprafaţa etichetei poate fi bombată sau mai puţinbombată, la dorinţa solicitantului. Ea se acoperăapoi cu un strat protector. Eticheta se plasează peorice tip de sticlă, utilizându-se un clei special sau
PROCEDEU DE EXECUTARE
A EXPONENTULUI DE INFORMA|II
Maria SAMOIL+,inventatoare, directorul Firmei “VITOL-SAMOILA”
prin alte metode noi. Pe etichetă poate fi inseratăorice informaţie ce se referă la produsul dat,conform standardelor în vigoare.
Executarea exponentului de informaţie prinmetoda descrisă mai sus conferă imaginilorimprimate un înalt nivel artistic, ele pot fi utilizateîn scopuri publicitare sub formă de obiecte,precum şi în calitate de etichete ataşate pe sticlesau pe ambalajele acestora.
De menţionat că aplicarea acestui tip de etichetepe recipientele de sticlă şi pe ambalaje vaconstitui un obstacol serios în cazul tentativelorde contrafacere a produselor ambalate, deoarecepentru fabricarea etichetelor în cauză se cere otehnologie specială şi un proces dificil de executare.
I nvenţia se referă la dispozitivele pentru măsurarea energiei cinetice a bilelor cu masă
diferită şi poate fi aplicată în laboratoarele defizică în procesul demonstrării unor legi dindomeniul respectiv.
Dispozitivul (fig. 1) este alcătuit din corpul 1 şi odespărţitură. În partea stângă, pe corpul 1 esteinstalat arcul 2 şi arcul 3. Cele două arcuri suntidentice ca rezistenţă şi mărime. Ele îndeplinescfuncţia de propulsare a bilelor. Arcurile suntcomprimate în mod egal cu ajutorul firului 4. Cândfirul 4 este tăiat cu foarfecele, arcurile 2 şi 3 sedilată. Bila 5 şi bila 6 sunt unite cu fire prin cârlige,sus, de corpul 1. Când sunt propulsate de arcurile
DISPOZITIV PENTRU M+SURAREA ENERGIEI
CINETICE A BILELOR PROPULSATE DE ARCURI
2 şi 3, bilele 5 şi 6 capătă energie cinetică şilovesc căruciorul 7. Funcţia căruciorului 7 este dea semnala care bilă loveşte mai întâi, acest faptconstatându-se prin mişcare. În partea dreaptă adispozitivului dat, de corpul 1 este unit cu fir, princârlige, arcul 8 cu bilele 9 şi 10. Funcţia arcului 8este de a propulsa bilele 9 şi 10. Arcul 8 estecomprimat cu ajutorul firului 11. Când firul estetăiat cu foarfecele, arcul 8 se întinde şipropulsează bilele 9 şi 10. Ele lovesc în arcurile12 şi 13. Comprimându-se, arcurile acţioneazăasupra indicatoarelor 14 şi 15. Cu ajutorulindicatoarelor 14 şi 15 aflăm ce energie cineticăau avut bilele 9 şi 10 după ce au fost propulsatede arcul 8.
Inte
llect
us 2
/200
4
94
INV
ENÞI
I N
EBR
EVET
ATE Scopul invenţiei este de a demonstra în practică
în laboratoarele de fizică, cu ajutorul dispozitivului,un fenomen fizic care poate conduce laformularea unei noi legi în domeniul dat. Înrezultat, vom putea studia mai pe larg natura unorfenomene fizice, elaborând noi aparate. Invenţia încauză îşi propune să rezolve problema abordatăpe calea efectuării unor experimente cu ajutoruldispozitivului creat.
Primul experiment. Arcurile identice 2 şi 3 secomprimă în mod egal cu ajutorul firului 4. Lângăarcul 2 se află bila 5, iar lângă arcul 3 se află bila6. Cele două bile au masă diferită. Bila 5cântăreşte 200 g, iar bila 6 – 100 g. Tăiem cufoarfecele firul 4. În acest moment arcurile 2 şi 3propulsează bilele 5 şi 6. Observăm următoarele:arcurile 2 şi 3 s-au comprimat egal, deci au oenergie potenţială egală.
Wp.arc2 = Wp.arc3
Fiind propulsate de arcuri, bilele se mişcăaccelerat cu o anumită viteză. Bila 6 loveşte primacăruciorul 7. Acest fapt demonstrează că bilei 6,cu masa de 100 g, i se transmite o viteză maimare decât bilei 5, cu masa de 200 g. Bila 6primeşte o viteză mai mare datorită faptului că aremasă mai mică, iar bila 5 primeşte o viteză maimică, fiindcă masa ei este mai mare. Ştiindu-secă energiile potenţiale ale arcurilor 2 şi 3 erauegale, bilele 5 şi 6 trebuie să primească, dupăpropulsare, o energie cinetică egală:
Wc.m5 = Wc.m6
Primul experiment demonstrează că energiapotenţială a arcurilor şi energia cinetică a bilelorsunt egale. Diferă doar timpul. Se ştie că bila 6 alovit prima în căruciorul 7. Aceasta înseamnă căbila 6 se încarcă în aceeaşi măsură cu energiecinetică într-un timp mai scurt decât bila 5. De aicireiese că masele diferite se încarcă cu energieegală într-un interval de timp diferit.
Al doilea experiment. Arcul 8 este comprimatde firul 11. În ambele părţi ale arcului 8 se aflăcâte o bilă cu masă diferită. În partea dreaptă aarcului 8 se află bila 9 cu masa de 100 g. Înpartea stângă a arcului 8 se află bila 10 cu masade 200 g. Tăiem cu foarfecele firul 11. În acestmoment arcul 8 se dilată şi propulsează bilele 9şi 10 în direcţii opuse. Bila 9 loveşte arcul 12, iarbila 10 loveşte arcul 13, respectiv comprimându-le. Indicatorul 14 fixează până unde s-acomprimat arcul 12, iar indicatorul 15 – arcul 13.
Cele două arcuri sunt identice. Indicatorul 14 şi 15demonstrează diferenţa de comprimare aarcurilor 12 şi 13. În baza diferenţei decomprimare înregistrate putem deduce diferenţaenergiilor cinetice pe care le-au avut bilele 9 şi 10după propulsarea lor de arcul 8.
În urma efectuării experimentului constatăm: bila9 se încarcă cu energie cinetică mai mare decâtbila 10. Bila 9 loveşte în arcul 12 mai puternicdecât bila 10 în arcul 13. Aceasta se explică prinfaptul că bila 9, cu masă mai mică, se încarcă cuenergie cinetică de la arcul 11 mai repede decâtbila 10. Pentru ca bila 9, cu masa de 100 g, săprimească aceeaşi energie cinetică este necesarun interval de timp de 2 ori mai mic decât pentrubila 10, cu masa de 200 g. Arcul 8 se află în centruşi transmite concomitent energia sa potenţialăambelor bile.
În primul experiment bilele cu masă diferităprimesc de la arcurile având aceeaşi energiepotenţială o cantitate de energie cinetică egală întimp diferit. În al doilea experiment bilele cu masădiferită primesc de la arcul 8 diferite cantităţide energie cinetică în timp egal. Bilele seîncarcă cu energie în timp proporţional cumasele lor.
Având în vedere acest fenomen fizic, se potconstrui aparate noi care ar valorifica sursele deenergie existente. De exemplu, în cosmos, undeexistă suficientă energie solară.
Fig. 1 – demonstrează dispozitivul pentrumăsurarea energiei cinetice a bilelor propulsatede arcuri.
Fig. 1 reprezintă: corpul 1, arcul 2, arcul 3,firul 4, bila 5, bila 6, căruciorul 7, arcul 8, bila 9,bila 10, firul 11, arcul 12, arcul 13, indicatorul 14,indicatorul 15.
95
Inte
llect
us 2
/200
4B
LITZ
–TES
T
1. Înregistrarea obiectelor proprietăţii industriale:a) este obligatorie;b) nu este obligatorie;c) este obligatorie pentru invenţii;d) nu este obligatorie pentru drepturile de autor
şi conexe.
2. Termenul (iniţial) de protecţie a mărcii este:a) 5 anib) 10 anic) 15 anid) 20 anie) 25 anif) termen nelimitat.
3. Prin certificat se protejează:a) toate obiectele proprietăţii industriale;b) invenţia şi soiul de plantă;d) marca, desenul/modelul industrial.
4. Produsul se consideră contrafăcut dacă:a) marca nu este înregistrată conform legislaţiei
în vigoare;b) producătorul nu este titularul mărcii şi nu are
dreptul de a o utiliza;c) lipseşte licenţa pentru a presta acest gen de
activitate;d) produsul nu corespunde standardelor naţionale.
5. Prin contractul de licenţă titularul transmite:a) toate drepturile;b) dreptul de a dispune;c) dreptul de a folosi.
6. O marcă obţine protecţie:a) în rezultatul utilizării;b) în rezultatul înregistrării la AGEPI sau
declarării ei drept notorie;c) în rezultatul înregistrării la AGEPI şi confirmării
în cadrul Consiliului Artistic al Ministerului Culturii.
7. Prin contractul de cesiune titularul transmite:a) toate drepturile;b) dreptul de a dispune;c) dreptul de a poseda şi folosi.
8. Protecţia obţinută pe cale intelectuală estevalabilă:
a) în toate ţările membre la Convenţia de la Paris;
VERIFICA|I-V+ CUNO{TIN|ELE }N DOMENIUL
PROTEC|IEI PROPRIET+|II INDUSTRIALE
Subliniind răspunsurile care vi se par mai exacte (câte unul la fiecare întrebare) şi comparând rezultateleobţinute cu răspunsurile corecte, oferite la sfârşitul acestui test, veţi deduce în ce măsură posedaţicunoştinţele necesare din domeniul PI
b) în toate ţările Comunităţii Europene;c) în toate ţările desemnate în cererea interna-
ţională prin care a fost solicitată protecţia.
9. Încălcare a dreptului exclusiv se vaconsidera:
a) orice utilizare;b) numai producerea;c) numai comercializarea;d) orice utilizare în scopuri comerciale inclusiv
stocarea în aceste scopuri.
10. Dreptul de a solicita protecţia unei mărciaparţine:
a) producătorului;b) subiectul antreprenoriatului;c) oricărei persoane fizice sau juridice.
11. Prioritatea mărcii apare:a) ca rezultat al utilizării;b) în urma înregistrării în una din ţările membre
la Convenţia de la Paris sau ca rezultat aexpunerii în cadrul expoziţiei dacă acesteacţiuni au fost efectuate nu mai târziu de 6luni de până la depunerea cererii la AGEPI;
c) ca rezultat al înregistrării etichetei la ConsiliulArtistic al Ministerului Culturii.
12. Care este scopul înregistrării mărcii:a) de a legaliza producerea;b) de a interzice fabricarea produselor similare
de către alţi producători;c) de a deosebi produsele unui producător de
produsele altui producător.
RĂSPUNSURI CORECTE: 1. b); 2. b); 3. d); 4. b);5. c ); 6 b); 7. a); 8. c); 9. d); 10. c); 11. b); 12. b).
NOTĂ: Fiecare răspuns corect valorează un punct.
În dependenţă de numărul de puncte acumulate,puteţi deduce că posedaţi cunoştinţele necesaredin domeniul PI la un nivel corespunzătorurmătoarei clasificări:
10-12 puncte (înalt); 8-10 puncte (mediu); 6-8puncte (suficient); 1-6 puncte (insuficient).
Blitz-test
Inte
llect
us 2
/200
4
96
DIC
ÞIO
NA
R E
XPLI
CA
TIV
DE
PRO
PRIE
TATE
IN
DU
STRI
ALÃ
Act de contrafacereE Action for infringement,
F Action en contrefaçon,
G Fälschungsakt
S Accion por infraccion
R контрафакция
Act de contrafacere este un act de atingere nelegitimăadusă drepturilor exclusive ale unui titular de un obiect deproprietate intelectuală protejat. Constituie act decontrafacere fabricarea, folosirea, importul, oferirea sprevânzare, vânzarea, alt mod de punere în circulaţieeconomică sau stocarea în acest scop a obiectului unuibrevet de invenţie sau a produsului care poate fi un desensau model industrial sau oricare altă încălcare a dreptuluititularului conferit de titlul de proprietate industrială peperioadă de valabilitate a acestora. De asemenea constituieact de contrafacere îndemnarea terţilor la efectuareaacestor acţiuni. Actul de contrafacere se pedepseşte cuînchisoare sau cu amendă conform legislaţiei în vigoare
Act de concurenţă nelealăE Act of unfair
F Acte de concurrence déloyale
G Ungeseztlich Konkurrenzsakt
S Acto de competencia desleal
R Акт недобросовестной конкуренции
Act de concurenţă neleală este orice act de concurenţăsau fapt exercitat de persoane fizice sau juridice în activităţicomerciale, industriale sau profesionale prin mijloaceleilegale, cu rea credinţă şi contrar uzanţelor cinstite. Deconcurenţă neleală pot fi următoarele acte:
- întrebuinţarea unei firme, unei embleme unor desemnărispeciale sau a unor ambalaje de natură a produce confuziicu cele folosite legitim de alt comerciant;
- producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea,punerea în vânzare sau vânzarea unor mărfuri purtândmenţiuni false privind brevetele de invenţie, originea şi cuprivire la numele producătorului sau comerciantului, înscopul de a induce în eroare pe ceilalţi comercianţi şi pebeneficiari. Prin menţiuni false asupra originii mărfurilor seînţelege orice indicaţii de natură a face să se creadă cămărfurile au fost produse într-o anumită localitate, într-unanumit teritoriu, sau într-un anumit stat.
DIC|IONAR EXPLICATIV
DE PROPRIETATE INDUSTRIAL+
A
Act de certificare a depuneriimicroorganismului
E Act of prove deposit of a microorganism
F Acte de depÔt d’un microorganisme
G Hinterlegungsbeleg
S Acto de depósito de microorganismo
R Документ, удостоверяющий депонирование ми-кроорганизмa
Document care atestă depunerea unui material biologicreproductibil într-o instituţie naţională de depozit desemnatăde Guvern sau la o autoritate internaţională de depozit.
Actul respectiv trebuie să conţină următoarele date:denumirea şi adresa colecţiei naţionale sau internaţionale,of ic ial recunoscute în care s-a făcut depozitulmicroorganismului; data (anul, luna, ziua) depuneriimicroorganismului; denumirea microorganismului; număruldepozitului microorganismului; caracteristicile morfologice,taxonomice şi biochimice ale microorganismului înregistrat.
Din actul menţionat trebuie să rezulte că microorganismula fost depus la o instituţie de depozit la o dată anterioarădatei de înregistrare a cererii de brevet de invenţie la AGEPI.Actul amintit trebuie depus până la luarea unei hotărâri; încaz contrar cererea de brevet se consideră abandonatăşi se respinge.
Act de prioritateE Priority document
F Document de priorité
G Prioritätsunterlagen
S Documento de prioridad
R Приоритетный документ
Document anexat unei cereri de protecţie într-o ţară a unuiobiect de proprietate industrială, depus în cazul când încererea respectivă se revendică prioritatea unei primecereri depuse într-o ţară în faţa unui organism regional sauinternaţional (OEB, OAPI, OEA, OMPI, etc.)conformConvenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale.Actul este denumit Certificatul de prioritate sau Certificatulde garanţie 8 în cazul priorităţii expoziţionale) şi cuprindeun certificat eliberat de administraţia la care s-a constituitprimul depozit din care trebuie să rezulte cel puţin ţara,data şi numărul acestui prim depozit, datele de identificareale solicitantului şi titlul invenţiei, certificatul fiind însoţit de ocopie a primului depozit.
Continuare din nr. 1, 2004
97
Inte
llect
us 2
/200
4D
ICÞI
ON
AR
EXP
LIC
ATI
V D
E P
ROPR
IETA
TE
IND
UST
RIA
LÃ Consecinţa esenţială a invocării şi recunoaşterii priorităţiiunei prime cereri de brevet este că depozitul acesteiaefectuat ulterior într-o altă ţară membră a Uniunii de laParis, înaintea expirării termenului de prioritate, nu va puteafi invalidat de fapte săvârşite în acest termen cum ar fi înmod special un alt depozit pentru aceeaş i invenţie,exploatarea acesteia, punerea în vânzare a desenului saumodelului industrial, folosirea mărcii, aceste fapte nedândnaştere la nici un drept de posesiune anterioară personală.
Act de transmitere a dreptuluila eliberarea brevetului (cesiune)
E AssigmentF CessionG Rechtsgeschäftliche ÜbertragungS CesiónR Документ о передаче права на получение патента
Document care atestă cedarea totală sau parţială de cătreinventator sau inventatori a dreptului la eliberarea unui bre-vet către o persoană fizică sau juridică, înainte sau dupădepunerea unei cereri de brevet corespunzător la AGEPI.Actul de transmitere a drepturilor trebuie să cuprindă dovadaca una din părţi este proprietar şiul dreptului pentru că cealaltăparte primeşte dreptul să se afle în deplină posesie.
Active necorporaleE Non-material actives, intangible assesF Biens incorporelsG Die nichtmateriellen AktivbeständeS Activos inmaterialesR Нематериальные активы
Resurse la dispoziţia unei companii, unităţii economice,care în lipsa substanţei fizice, îi asigură acesteia beneficii.Comunitatea Europeană nominalizează drept activenecorporale: mărcile înregistrate, brevetele de invenţie învigoare, desenele şi modelele industriale, modelele deutilitate, know-how-ul etc.
Activitate inventivăE Inventive activity (inventive step)F Activité inventiveG Erfindungshohe, Beruhen auf erfinderischer TätigkeitS Actividad inventivaR Изобретательский уровень
1. Activitatea inventatorului într-un domeniu al activităţiiumane în scopul de a obţine o soluţie utilă.
2. Condiţia de apreciere a brevetabilităţii unei invenţii, careexprimă acţiunea conştientă a inventatorului în urma căreiasoluţia unei probleme nu rezultă de la o manieră evidentădin stadiul anterior pentru o persoană de specialitate. Legeaadmite existenţa unui personaj imaginar, dar definibil,persoana de specialitate într-un domeniu de activitateumană în raport cu cunoştinţele căreia se apreciazăevidenţa sau neevidenţa unei invenţii faţă de cunoştinţeledin stadiul anterior în domeniul respectiv.
Acţiune civilăE Civil action
F Action civile
G Zivilproß, Zivilverfahren
S Acción civile
R Гражданское действие
În sens material, dreptul de acţiune exprimă posibilitateape care o are reclamantul de a obţine recunoaşterea saurealizarea dreptului său contestat, prin constrângereajudiciară a pârâtului; ea este dreptul reclamantului de a-şirealiza pe calea justiţiei un drept civil ce i-a fost încălcat. Însens procesual, dreptul la acţiunea civilă desemneazănumai posibilitatea persoanei de a se adresa organuluijurisdicţional în vederea apărării unui drept încălcat, fărăca aceasta să implice în mod necesar şi obţinerea protecţieiacelui drept.
Exemplu de acţiune civilă în constatarea dreptului esteacţiunea în anulare a unui brevet intentată de o persoanăinteresată care exploata o invenţie pentru care s-a acordatbrevetul pus în discuţie.
Acţiunea în anulareE Cancellation actiuonF Action en annulation
G Die Annulierungshandlung
S Accion de anulación
R Действие по аннулированию
Acţiune prin care se cere desfiinţarea titlului de protecţieşi a drepturilor care decurg din acesta. În decursul ter-menului de valabilitate a brevetului poate fi începută acţiuneaîn anulare a lui, integral sau parţial, în cazuile în care:
a) invenţia protejată nu îndeplineşte condiţiile debrevetabilitate, stabilite prin Legea nr. 461/1995 privindbrevetele de invenţie;
b) în revendicări există elemente care au lipsit îndocumentele iniţiale ale cererii;
c) esenţa invenţiei nu a fost dezvăluită deplin şi clar îndescriere;
d) în brevet nu a fost indicat corect inventatorul sautitularul.
Acţiunea în contrafacereE Infrigement action
F Action en contrefaçon
G Die falsche Handlung
S Accion de infrigement
R Контрафактное действие
Acţiune de contrafacere este o acţiune în judecată, princare se solicită instanţei judecătoreşti constatareaîncălcării unor drepturi exclusive de exploatare a obiectelorde proprietate industrială protejate.
(Va urma)
Inte
llect
us 2
/200
4
98
RID
END
O EXPERIENŢA NE ÎNVAŢĂ CĂ OAMENII NU ÎNVAŢĂ NIMIC DIN EXPERIENŢĂ.(BERNARD SHAW)
EPIGRAME DE MARCĂ
Sărăcia şi bogăţia… spiritului
Academicianul şi scriitorul Gala Galaction (1879-1961), autorulsplendidei traduceri a „Sfintei Scripturi” (1936) şi decanul primeiFacultăţi de Teologie (1932) din Chişinău, era un om cât se poate deîngăduitor. Când un hoţ îi şterpelise, chiar în ajunul Crăciunului,paltonul din anticamera de la stradă pe care mereu uita să o încuie,el n-a anunţat poliţia, ci i-a adresat făptaşului, prin intermediul unuiziar, un răvaş rugându-l să-i arunce cheia de la sertarul mesei dinBiblioteca Academiei, rămasă în buzunarul ponositului său palton.Hoţul, sărac (urmele lăsate pe duşumea dovedeau că el fusesedesculţ), dar mărinimos şi el, i-a trimis peste un an, tot de Crăciun,stofă nouă pentru un palton şi banii necesari ca să şi-l coase.
(Din colecţia lui Dumitru BATÎR)
Desen: Octavian BOUR
Diagnostică
Ce să zic despre ştiinţă?Starea ei e foarte gravă:Cu cât are mai mulţi doctori,Cu atât e mai bolnavă…
Efim TARLAPAN
Handicap
O duc mai greu cu leafa meaDecât persoanele private,Că-n loc să-nvăţ şi eu ceva,Am terminat o… facultate.
Nicolae BUNDURI
Agrorobotul
Ţăranul nostru, cum se ştie,E harnic, dar conservator:Ia sapa-n mâini cu-aşa mândrieDe parcă-ar fi… calculator.
Ion DIVIZA
Omul
Deprins a îmblânzi atomul,Făcând natura să-l asculte,După cât rău mai face omul,Chiar poţi să zici că face multe…
Gheorghe BÂLICI
Inspiraţia
E iubita ce-o accepţi,Cu capricii feminine,Vine când nici nu te-aştepţiŞi când o aştepţi, nu vine.
Valerian LICĂ
Contrast
Pe fauna cuvântătoare,Apasă greu osânda grea:Prostia e molipsitoare,Pe când înţelepciunea, ba!
Al. O. (PĂSTOREL)TEODOREANU
Curţii de la Haga
În orice important litigiuEa dă sentinţe cu prestigiu.Întreaga lume le salută –Şi nimeni nu le execută.
Vasile BOGREA
Unui revizor de inventare
Când a prins în deficitUn gestionar odată,Într-atât l-a săpunit…Că l-a scos basma curată!
George ZARAFU
Culesul viilor
Se tot petrece, anual,Aceeaşi milenară dramă:Culesul viilor pe dealŞi-al…„morţilor” mai jos lacramă!
Alexandru CLENCIU
Epitaf unui traficant
Plecând din sferele lumeştiSpre iad ar vrea să schimberuta,Că pe la vămile cereştiE greu să iasă cu valuta.
Sorin BEIU
99
Inte
llect
us 2
/200
4C
ÃR
ÞI N
OI
“Plenitudinea unui destin” – un prim studiu monograficconsacrat vieţii şi activităţii ştiinţifice, didactice şi publice aprofesorului Nicolae Taran, eminent savant, doctor în ştiinţetehnice, fondator al şcolii ştiinţifice în domeniul oenologieiecologice.
Cartea se adresează în primul rând cercetătorilor şi inventatorilor,dar şi unui public mai larg, interesat de transformările caremarchează evoluţia ştiinţei moderne în ţara noastră.
“Titularii brevetelor de invenţie acordateîn Republica Moldova. 1994-2003” constituie a douaediţie a indexului alfabetic, modificată şi completată cu breveteacordate în anii 2001-2003.
Indexul cuprinde 2346 brevete de invenţie eliberate de AGEPI,expuse în ordinea alfabetică a titularilor, incluzând: titlul invenţiei,simbolurile CIB, numărul brevetului, data publicării hotărârii deacordare a brevetului.
Lucrarea este destinată beneficiarilor care efectuează cercetări îndomeniul invenţiilor, precum şi specialiştilor în domeniulproprietăţii industriale.
„Colecţia Naţională de Documente în domeniulProprietăţii Industriale” reprezintă un ghid pentruinventatori, examinatori, consilieri şi reprezentanţi în proprietateaindustrială, pentru alte persoane interesate de informare şidocumentare în domeniul PI în baza materialelor din colecţianaţională de documente existente la biblioteca AGEPI şi laBiblioteca Republicană Tehnologico-Ştiinţifică (BRTŞ). Ghidulcuprinde informaţii succinte despre conţinutul colecţiilor, bazele dedate în domeniu, buletinele oficiale din peste 30 de ţări, precum şialte informaţii utile.
NOI PUBLICA|II LA EDITURA AGEPI
CĂRŢILE POT FI PROCURATE LA BIBLIOTECA AGEPI.
str. Andrei Doga 24, bloc 1; MD-2024, mun. ChişinăuTELEFON DE CONTACT: 49-30-16 (2-28); E-MAIL: [email protected]; FAX: 44-01-19
Inte
llect
us 2
/200
4
100
Editor:Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova
Coeditori:Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare TehnologicăComisia Superioară de Atestare a Republicii Moldova
Consiliul editorial:N. TARAN (preşedinte), V. BLIUC, V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, V. DOROGAN,Gh. DUCA, V. DULGHERU, C. GAINDRIC, Şt. GAJIM, A. MOISEI, M. RAPCEA, A. ROTARU,M. ROJNEVSCHI, V. RUSANOVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU
Colegiul de redacţie:
I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÂI
Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER
Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorilor.
AGEPI, 2004
Imprimat la Tipografia AGEPI
PUBLI
CIT
ATE
În scopul informării utilizatorilor cu cele mai diverse materiale despre protecţia obiectelor de proprietateindustrială, despre activitatea inventivă din ţară şi din lume, cu actele normative din domeniul proprietăţiiindustriale şi optimizării difuzării publicaţiilor AGEPI, vă aducem la cunoştinţă că, începând cu 1 octombrie2003, preţurile de vânzare în numerar şi prin virament la publicaţiile AGEPI pentru instituţiile bugetarese reduc cu 20%.
Abonarea la publicaţiile periodice AGEPI pentru locuitorii din localităţile republiciise va efectua doar prin Cataloagele de abonare ale Î.S. „Poşta Moldovei”,iar pentru locuitorii municipiului Chişinău – prin S.A. „Moldpresa”.
Noile preţuri ale publicaţiilor noastre:
Preţul de abonarela publicaţiile AGEPI prin Catalogul de abonareal Î.S. „Poşta Moldovei”şi S.A. „Moldpresa” va constitui pentru 1exemplar:
„BOPI” – 30 lei;
„Intellectus” – 20 lei;
„Bursa Invenţiilor” – 5 lei.
Preţul de vânzareîn numerar şi prin virament pentru 1 exemplar:
„BOPI” – 40 lei;
„Intellectus” – 30 lei;
„Bursa invenţiilor” – 7 lei.
Publicaţiile AGEPI constituie o sursă indispensabilăde informare în domeniul protecţiei proprietăţii intelectualepe plan naţional şi internaţional.
}N ATEN|IA TUTUROR CITITORILOR NO{TRI!
