AGENDA POMPIERILOR1.Conceptul de prevenire a incendiilor 1.ARGUMENTAREA CONCEPTULUI DE PREVENIRE A INCENDIILOR 1.1.FENOMENUL ASUPRA CARUIA SE ACTIONEAZA INCENDIUL este procesul care intruneste concomitent urmatoarele trei conditii: - este o combustie (ardere) rapida ce se dezvolta (propaga) fara control in timp si spatiu; - pune in pericol viata oamenilor si animalelor si/sau distruge bunuri materiale; - implica actionarea prin metode,procedee,mijloace si substante de stingere adecvate in vederea intreruperii procesului de ardere si pentru lichidarea consecintelor acestuia. 1.2.SCOPURI Scopurile prevenirii incendiilor sunt: 1)Fundamental.PREVENIREA INCENDIILOR,care se realizeaza printr-un complex de actiuni si masuri organizatorice,tehnice,de informare,instruire si educare,precum si de asigurare materiala destinate sa preintimpine izbucnirea si propagarea incendiilor,sa creeze conditii pentru salvarea operativa a oamenilor si bunurilor,semnalizarea,anuntarea si stingerea eficienta a incendiilor. 2) Prioritar.PREVENIREA SI INLATURAREA STARILOR DE PERICOL SI A CAUZELOR POTENTIALE DE INCENDIU,actionind asupra urmatoarelor elemente: - sursele de aprindere (energie); - mijloace care produc surse de aprindere; - substantele si materialele combustibile care se pot aprinde; - imprejurarile determinate si favorizate; - conditiile generatoare de explozii,avarii,accidente si ale elemente care pot fi urmate de incendii. 3)Tranzitoriu.REDUCEREA PERICOLULUI DE INCENDIU PRIN - diminuarea surselor potenstiale de aprindere; - reducerea cantitatilor de substante si materiale combustibile,indeosebi a celor cu combustibilitate si periculozitate ridicate; - eliminarea unor imprejurari care concura la izbucnirea incendiilor; - imbunatatirea conditiilor de evacuare in caz de incendiu a persoanelor,animalelor si bunurilor; - restringerea posibilitatilot de propagare si dezvoltare a incendiilor; - suplimentarea cantitativa a mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor sau sporirea eficientei acestora; - intensificarea informarii si instruirii specifice a personalului; - intarirea controlului si autocontrolului. 1.3.SFERA DE ACTIVITATE Sfera de activitate cuprinde intreg teritoriul tarii: personalul incadrat (angajat) in munca,tineretul,copii si ceilalti cetateni,unitatile economice (industriale,agricole,comerciale,de mica productie,de transport,silvice etc.) si unitatile social-culturale (proprietatile de stat,cooperatista,participative,particulara,mixta,gospodariile populatiei si celelalte bunuri ale cetatenilor). 1.4.FORTELE PRINCIPALE PARTICIPANTE In functie de urgenta aceste forte pot fi: - conducerile administrative ale unitatilor economice si social culturale si unele comisii pe domenii de pe linga acestea; - primariile si unele comisii pe domenii de pe linga acestea; - compartimentele de prevenire si stingere a incendiilor din unitatile economice si social-culturale si din localitate,avind ca organisme specializate: comisiile de aparare impotriva incendiilor,formatiile civile de pompieri ,cadrele tehnice special incadrate (angajate) ori desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - unitatile militare de pompieri; - asociatiile pompierilor; - mijloace de informare in masa: televiziunea,radioul,presa,filmul,etc.; - institutiile de invatamint si cultura; - organizatiile de masa si obstesti (sindicate,tineret,femei etc.);

1

- organizatiile ecologistice si de protectie a mediului; - organele cu competente legale si in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (procuratura,justitia,politia etc.); - inspectiile de stat specializate care desfasoara activitati conexe prevenirii si stingerii incendiilor; - unitatile armatei si altor forte de aparare cu care se coopereaza in situatiile prevazute de lege. 1.5. ESENTA CONCEPTULUI Aceasta consta in urmatoarele: - evidentiaza importanta activitatii de prevenire a incendiilor ca o componenta a conceptului general de aparare a vietii,avutiei poporului si bunurile personale; - subliniaza prioritatea masurilor de prevenire a incendiilor,care pot avea consecinte negative grave; - cere utilizarea de forme,cai si metode specifice de lucru cu character democratic; - implica folosirea judicioasa si eficienta a fortelor,fondurilor si mijloacelor; - imbina interesele generale ale poporului,ale colectivelor si grupurilor cu cele individuale ale fiecarui cetatean; - impune respectarea legilor tarii; 1.6.PRINCIPIILE DE LUCRU DE BAZA Principiile de lucru de baza sunt urmatoarele: - de drept (legalitatii); - autoapararii; - prioritati immediate si de perspectiva; - conlucrarii,cooperarii si dialogului deschis cu toate fortele interesate. 1.7.DIRECTII SI MODALITATI PRINCIPALE DE ACTIUNE,ADAPTATE CONTINUU IN RAPORT CU PRIORITATILE IMEDIATE SI DE PERSPECTIVA Acestea sunt: - cunoasterea si indeplinirea indatoririlor si obligatiile legale referitoare la prevenirea is stingerea incendiilor; - cunoasterea conditiilor generatoare de incendii si a masurilor de preintimpinare a acestora; - aplicarea principiului autoapararii impotriva incendiilor,tinind seama de specificul unitatilor economice si social-culturale,localitatilor,precum si de formele de proprietate; - cuprinderea in munca de prevenire a incendiilor,prin forme si modalitati adecvate,a tuturor sectoarelor,ramurilor,unitatilor; - sprijinirea conducerilor administrative in organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - cresterea nivelului de professionalism si a capacitatii de actiune a organismelor specializate din compartimentul P.S.I. (comisii de aparare impotriva incendiilor,formatii civile de pompieri,cadre tehnice P.S.I. etc); - intarirea asociatiilor pompierilor si sporirea aportului acestora in apararea impotriva incendiilor; - perfectionarea cadrului juridic,normelor si prescriptiilor tehnice de specialitate; - diversificarea si perfectionarea formelor,cailor si modalitatilor de organizare,desfasurare si coordonare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - cresterea competentei profesionale si a responsabilitatii cadrelor de pompieri in munca de prevenire si stingere a incendiilor. 2.FORMELE MUNCII DE PREVENIRE A INCENDIILOR 2.1.PRINCIPALELE FORME ALE MUNCII DE PREVENIRE A INCENDIILOR Acestea sunt: - actiuni preventive de sprijin,indrumare si asistenta tehnica de specialitate; - control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - activitatea de informare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilor; - aplicarea masurilor coercitive pentru incalcarile prevederilor legale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; - avizarea si autorizarea PSI. 2.2.CONTROLUL TEHNIC DE SPECIALITATE AL ACTIVITATII DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR 2.2.1.Obiectivele controlului Acestea sunt:

2

- preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu - depistarea si inlaturarea operative a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,precum si a altor neajunsuri in respectarea normelor; - asigurarea masurilor pentru stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor; limitarea consecintelor negative ale acestor evenimente si calamitati naturale; - stabilirea masurilor specifice de siguranta pe timpul inlaturarii efectelor incendiilor,exploziilor,avariilor,calamitatilor naturale,precum si la reluarea activitatilor economico-sociale perturbate de aceste evenimente. 2.2.2.Activitatile principale care se desfasoara pe timpul controlului Acestea sunt: - informarea asupra masurilor luate de conducerile administrative si verificarea indeplinirii acestora; - verificarea modului de organizare si functionare a compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor (comisia de aparare impotriva incendiilor,formatia civila,cadrele tehnice P.S.I. etc),indrumarea si sprijinirea acestuia in indeplinirea atributiilor si sarcinilor specifice; - controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor si stabilirea de masuri pentru inlaturarea starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si altor neajunsuri constatate,precum si pentru imbunatatirea muncii de prevenire si stingere a incendiilor; - sprijinirea activitatii de informare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilor; - acordarea asistentei tehnice de specialitate; - finalizarea controlului tehnic de specialitate. 2.2.3. Principii in organizarea si executarea controlului Acestea sunt: - principiul consensului si unitati de actiune; - principiul prioritatii in desfasurarea controlului; - principiul flexibilitatii; - principiul economiei de personal; - principiul dialogului deschis si asigurarii unui climat psihologic normal. 2.2.4.Metode de control Acestea sunt: - controale complexe; - controale commune sau mixte; - controale colective individuale de fond; - controale tematice,de verificare,operative si prin sondaj; - controale statistico-matematice. 2.2.5. Tehnici de control Acestea sunt: - controlul sau inspectia la fata locului; - verificari; - observatii; - investigatii; - analiza si compararea unor date; - sondaje; - rapoarte sau informari. 2.2.6.Forme si cai de finalizare a controlului termic Acestea sunt: - inlaturarea operative a starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si a altor nereguli constatate; - dezbaterea constatarilor si concluziilor; - informari,rapoarte sau sesizari asupra rezultatelor controlului; - valorificarea constatarilor in cadrul actiunilor de informare,instruire si educare; - intocmirea documentelor de control tehnic de specialitate (proces-verbale,note de control,sinteze,informari,rapoate etc.) si prezentarea acestora in drept.

3

2.3.ACTIVITATEA DE INFORMARE,INSTRUIRE SI EDUCARE PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Se utilizeaza o gama larga de forme si mijloace,cu tematica adecvata,cum sunt: - emisiuni la televiziune,radio si statii de radioamplificare; - recomandari,anunturi,anchete si alte materiale la organele de presa centrale si locale si publicatii de specialitate; - proiectii de filme,inregistrari video,diafime,dispozitive,benzi de magnetofon si casetofon; - afise,afisete,pliante,indrumatoare,manuale,caiete documentare,literature tehnica de specialitate; - convorbiri,dezbateri,consultatii si alte forme de dialog; - consfatuiri,schimburi de experienta,mese rotunde,analize si vizite documentare; - cursuri,convocari si instructaje; - expozitii,fotogazete,fotomontaje,gazette de perete si de strada,panouri; - exercitii si aplicatii practice de antrenament sau demonstrative,concursuri profesionale,antrenamente pe standuri si simulatoare. 2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor 1.CONTINUT,SCOP,OBIECTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE Autoapararea,ca principiu de organizare si desfasurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor,presupune ca fiecare unitate economica si social-culturala,fiecare localitate,fiecare colectiv sau grup de oameni sa participle active cu fortele si mijloacele proprii la apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor,exploziilor,avariilor si efectelor negative ale calamitatilor naturale. Scopul principal al aplicarii principiului autoapararii este asigurarea unui nivel corespunzator de protectie impotriva incendiilor a vietii,a proprietatii obstesti si bunurilor cetatenilor,prin unirea si valorificarea potentialului uman,tehnic,stiintific si material de care dispune fiecare unitate sau localitate. Obiectivele autoapararii sunt: - cunoasterea si aprecierea fenomeniului de incendiu si a implicatiilor economice si sociale ale acestuia; - preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si cauzele potentiale de incendiu,precum si a altor aspecte negative care ar putea diminua securitatea la incendiu a vietii,avutiei poporului si bunurilor cetatenilor; - depistarea si inlaturarea operativa a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,explozie si alte accidente tehnice care pot genera incendii; - stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor,limitarea consecintelor negative care acestea le pot crea asupra oamenilor si bunurilor,precum si desfasurarea normala a activitatii economice-sociale; - inlaturarea operativa a urmarilor incendiilor,exploziilor,calamitatilor naturale si a altor evenimente negative; - reluarea in cel mai scurt timp si in conditii de siguranta a activitatilor economice-sociale perturbate de incendii,explozii,avarii sau calamitati naturale. Elementele componente ale conceptiei de autoaparare sunt: - organizarea si pregatirea din punct de vedere al prevenirii si stingereii incendiilor a fortelor proprii,unitatilor economice si social-culturale,precum si a celor cu care se coopereaza; - amenajarea,exploatarea si intretinerea constructiilor,instalatiilor,masinilor,utilajelor,agregatelor si a teritoriului din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor; - echiparea si inzestrarea cu masini,instalatii,utilaje si alte mijloace specifice de prevenire si stingere a incendiilor; - coordonarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. 2.ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR INTR-O UNITATE Aceasta consta in principal,in: - constituirea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor,stabilirea obligatiilor care revin acestuia si a modului de lucru,avind in componenta,dupa caz: comisia de aparare impotriva incendiilor; formatia civila de pompieri; echipe speciale de interventie si salvare; cadre tehnice special angajate sau desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire; - intocmirea planului de autoaparare impotriva incendiilor,in care se stabilesc in principal masurile de autoaparare si actiunile ce se vor intreprinde,precum si conceptia de interventie in caz de incendiu. - organizarea activitatii de informare si instruire a personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor; - dotarea unitatii cu masini,instalatii,utilaje,aparatura,echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si de asigurarea intretinerii in stare de functionare a acestora; - organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca;

4

- organizarea controlului si autocontrolului privind indeplinirea obligatiilor legale,respectarea normelor si realizarea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor. 3.ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR PE LOCURILE DE MUNCA Autoapararea impotriva incendiilor pe locurile de munca se organizeaza diferentiat,in raport cu pericolul de incendiu si explozie existent si cu complexitatea instalatiilor,masinilor,utilajelor si proceselor tehnologice care se desfasoara pe locurile de munca respective. In principiu,organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca cuprinde: - obligatia si sarcinile personalului incadrat in munca,rezultate din prevederile legale; - regulile si masurile de autoaparare impotriva incendiilor specifice locului de munca; - mijloace de alarmare si anuntare a fortelor stabilite sa participe la stingerea incendiilor; - dotarea locului de munca cu mjiloace de prevenire si stingere a incendiilor; - organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incendiu; - organizarea interventiei,precizind sarcinile si raspunderile care revin echipei de prevenire si stingere a incendiilor,precum si operariile ce trebuie executate (in ordine cronologica); - schita (schema) locului de munca pe care se marcheaza modul de amplasare a utilajelor si bunurilor,traseele de evacuare,dispozitivul de interventie in caz de incendiu cu mijloacele din dotare. La instalatiile tehnologice complexe cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie se intocmesc,de regula,si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor. Pentru salile aglomerate si a cladirilor cu aglomerari de persoane se intocmesc planuri de evacuare in caz de incendiu,in mod diferentiat,functie de tipul si destinatia constructiei,numarul maxim de persoane care se pot afla in aceasta si de posibilitatile de evacuare.Planurile se afiseaza in locurile vizibile pe caile de acces. Pregatirea personalului incadrat in munca se asigura prin instructajul de prevenire si stingere a incendiilor,cu caracter practic-aplicativ,care cuprinde urmatoarele forme (faze): - instructajul introductiv general (executat de cabinetele P.S.I. sau la sediul formatiei civile de pompieri); - instructajul periodic si testari; - instructajul la intrarea in schimbul de lucru; - instructajul special pentru lucrari periculoase. Pe locurile de munca se afiseaza inscriptii,afise,panouri,fotomontaje si alte mijloace vizuale de popularizare a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,combaterea cauzelor de incendiu. In cadrul autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca se reglemeteaza predarea si primirea schimbului,se organizeaza corespuzator lucrul,se asigura supravegherea,controlul si autocontrolul si se iau masuri pentru intarirea ordinii si disciplinei in munca. 3.Unitati de masura,greutati volumetrice,formule matematice si specifice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor7

3.ARII SI VOLUME 3.1.ARII Patrat S=aa= Diagonala: D=a2 Perimetrul: p=4a Paralelogram S=ah P=2(a+b) Dreptunghi S=ab Perimetrul: 2(a+b) Poligon oarecare S=S1+S2+S3 S=ah1+ah2+ah3 2 P=suma laturilor Triunghi S=ah 2 Perimetrul: a+b+c Hexagon S=Pa S=0.866 l P=suma laturilor Cilindru drept Aria laterala: S=2R Aria totala: S= 2R(R+h) Trapez S=a+b h Perimetrul=suma laturilor Elipsa S=ab

Cerc S=R=D=0,785D 4 Sector circular: S=arc ACBxR=Rx=lR 2 360 2 x=numarul de grade al arcului ACB l=lungimea arcului = x R 180

Cilindru Aria laterala: S= R (h1+h2) Con Aria laterala:S=Rl= =RR+h Aria totala

Cilindrul oblic C-lungimea arcului sectiunii ortogonale h=lungimea generatoarei

5

Segment circular: S=R3 C (R-f) 360 2 = numarul de grade al arcului DEF Sfera Aria sferei:S=4R=D Aria calotei sferei: S=2Rh 3.2.VOLUME Cub V=aaa=a Trunchi de con V=h(R+r+Rr) 3 Prisma V=Sh=abh Cilindru V=Rh

Trunchi de con Aria laterala: S=l(R+r) l=h+(R-r) Sector sferic Aria sectorului sferic: S=R(2h+a)

S=R(h+l)

Piramida Trunchi de piramida cu baze paralele V=Sh=abh V=1h(S+s+Ss) 3 3 3 Butoi V=l[2D+d] 12 V= l[2D+Dd+0,75d]

Sfera Sector sferic Con V=4R3=4,189R3 V=2Rh V=Rh 3 3 3

3.3.VALORI NUMERICE UZUALE raportul dintre lungimea cercului si diametrul lui; g acceleratia paminteasca; e baza logaritmilor naturali Marimea 3 /3 /4 1 g g 1 g 1 2g 3,141593 0,869604 31,006277 1,570796 0,785398 1,772454 0,318310 9,81 96,2361 0,10194 0,5097 Lgn 0,49715 0,99430 0,49145 0,19612 0,89509 0,24857 1,50825 0,99167 1,98334 1,00833 2,70730 Marimea g 2g 1 g 1 2g g e 1 e 1 e e 3,132092 6,26418 0,31929 0,225763 1,003033 2,718282 0,367879 0,135335 1,648721 Lgn 0,49583 0,79686 1,50419 1,35265 0,00122 0,43429 1,56571 1,13141 0,21715

4.VALORILE UNOR MARIMI DIN CALDURA,MECANICA,ELECTRICITATE,CHIMIE SI HIDRAULICA,FOLOSITOARE POMPIERILOR 4.1.CALDURA Sarcina termica: SQ=n QiMi [MJ]; i=1 Qi puterea calorica inferioara unui material [MJ/kg; pentru gaze in MJ/m3]; Mi masa materialelor combustibile de acelasi fel aflate in spatiu luat in considerare. Pentru un singur material combustibil: SQ=QM. Densitatea sarcinii termice qs se determina cu relatia: qs= SQ [MJ/m];

6

As As aria sectiunii orizontale a spatiului afectat (compatimentul de incendiu),[m]. Legea incalzirii gazelor sub volum constat (legea lui Charles): p-p0=t;p=p0(1+t) [at]; p0 p presiunea gazului sub influenta cresterii temperaturii [at]; p0 presiunea normala [at]; = 1 grd-1; 273,15 t diferenta dintre temperatura degajata prin incalzire si temperatura normala (15C),[C]. Pentru evitarea pericolului de explozie in cazul expunerii la temperaturi ridicate,presiunea inferioara din butelia cu gaze tehnice nu trebuie sa depaseasca valorile admisibile. Din aceasta cauza,recipientele se incarca pina la anumite limite stabilite pentru fiecare gaz. Pentru nevoi practice au fost stabilite limite de incarcare maxima a butelii cu diferite gaze lichefiate.In tabelul III.4.4.1. sunt aratate valorile de limita de incarcare exprimate in kg gaze per litru de capacitate a buteliei. Tabelul III.4.4.1. Coeficientul de umplere N pentru butelii cu gaze lichefiate Denumirea gazului Acid clorhidric Dioxid de carbon Etan Monoclortrifluormetan(freon11 ) Acid cianhidric Ciclopropan Clor Clorura de etil Clorura de metil Dicloridluormetan Clorura de vinil Eter metilic Monoetilamina Fosgenx N [kg/l] 0,42 0,75 0,275 0,90 0,57 0,48 1,19 0,79 0,78 1,08 0,75 0,56 0,60 1,19 Denumirea gazului Acid fluorhidric Amoniac Bioxid de sulf n-Butan Butadien Izobutan Hidrongen sulfurat Monometilamina Dimetilamina Trimetilamina Monoclordifluormetan Propan Propilena Tetraoxid de azot N [kg/l] 0,80 0,51 1,19 0,502 0,502 0,72 0,68 0,54 0,44 0,34 0,90 0,40 0,40 1,20

Ecuatia generala a gazelor perfecte: pV=p0V0 (1+xt); p presiunea la starea finala [N/m]; V volumul la starea finala [dm3]; p0 presiunea la starea initiala [N/m]; V0 volumul la starea initiala [dm3]; x 1 grd-1; t diferenta intre temperature la starea finala si temperature la starea initiala [C]. Cantitatea de caldura prin radiatia: Q[kcal/h]=cSt[T0]4; 100 c- constanta de radiatie a corpului negru [c=4,96 kcal/mh]; S suprafata de radiatie a flacarii [m]; T0 temperatura flacarii [K]; t timpul [min]. Caldura abosrbita prin radiatie: Q=cS[{T1)4-{T2}4] [kcal/h]; 100 100 c caldura de radiatie a corpurilor,care pentru corpul negru este de 4,96 kcal ; mgrd4 S suprafata prin care se primeste caldura radiate [m];

7

T1;T2 temperature absoluta a corpului care radiaza caldura si care primeste caldura [K]. Volumul de aer necesar arderii: 1)Pentru combustibili solizi: Lmin=1,01Hi + 0,5 [m3N/kg]. 1000 2)Pentru combustibilii lichizi: Lmin=0,85Hi+2 [m3N/kg]; 1000 Lmin cantitatea de aer teoretica minima [m3/kg]; Hi puterea calorica inferioara combustibilului [kcal/kg]. 4.2.NOTIUNI DE MECANICA Notatii: S spatial [m3]; h inaltimea [m]; v viteza [m/s]; r raza [m]; t timpul [s]; a acceleratia [m/s]; G greutatea [kg]; m masa [kg]; F forta [N]; Fc forta centrifuga; W energie cinetica [J]; g acceleratia paminteasca

= 9,81 m/s

Formule generale: F=ma; G=mg; Fc = mv; W= mv . r 2 Miscarea rectilinie uniforma: S=vt; v=S; t =S . t a Miscarea rectilinie uniforma accelerate: S=at; v=at; S=v; v=2as. 2 2a Caderea libera a corpurilor: H=g; v=gt; h=v; v=2gh . 2 2g 4.3.RELATII DE CALCUL ALE MARIMILOR ELECTRICE Legea lui Ohm: U=RI; R=U; I=R; I I U tensiunea electrica [V]; I intesitatea curentului electric [A]; Re rezistenta exterioara [ohm sau ]; ri rezistenta interioara [ohm sau ]; Rezistenta electrica R pentru un conductor: R=p1; s p rezistivtatea la 20C [m]; s- sectiunea conductorului [mm]; l lungimea conductorului [m]. Legea I a lui Kirchoff:n

I= E ; Re+ri

Ik = 0.k=1

Legea a II a a lui Kirchoff:n n

RkIk = Ek ;k=1 k=1

Rk rezistenta pe latura k [];

8

Ik suma curentilor Ik care se intilnesc intr-un nod [A]; Ek tensiunea electromotoare; RkIk caderea de tensiune pe latura k [V ]; Puterea electrica c.c.: P= RI; P=UI; - monofazat c.a: P=UI cos ; - trifazat c.a: P=3UI cos ; cos factorul de putere. Legea lui Joule Lenz: Q=RIt [J]; Q=0,24 RIt [cal]; Q=0,24 UIt [cal]; Q cantitatea de caldura [J]. 4.4.CHIMIE Calculul limitelor de explozie: L= 100 ; a + b+n A B N L reprezinta concentratia [%]; a;b;c;dn continutul in procente de volum al fiecarui component din amestecul considerat; A;BN limitele inferioare sau superioare de explozie ale componentelor din amestecul considerat. Calculul limitelor de explozie,in conditii cresterii temperaturii (peste cea normala): Linf t = Linf 20 Linf2010 t-20; 100 100 Lsup t = Lsup + Lsup 2015 t-20 ; 100 100 Linf t; Lsup t limitele inferioare si superioare la temperature t; Linf 20; Lsup limitele inferioare si superioare la temperatura de 20C; t - temperatura la care a ajuns amestecul,adica temperature data. Calculul limitelor de explozie in functie de presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei inferioare si superioare de explozie: Linf = P1100 ; Lsup = P2 100 ; P P Linf; Lsup limitele inferioare si superioare de explozie; P1; P2 presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei si superioare de temperatur [at]; P presiunea atmosferica [at]. Transformarea concentratiilor: Cvolum = Cg 6,236T ; Mp Cvolum concentratia in volum [%]; Cg concentratia [g/m3]; T temperatura absoluta [K]; M greutatea moleculara; P presiunea atmosferica [mm col Hg]; Cg = Cvolum Mp . 6,236T Formulele sunt valabile si cind concentratiile sunt exprimate in mg/m3,dat fiind ca 1g/m3 = 1 mg/l. Cresterea presiunii in raport cu cresterea temperaturii la butelii: Pt=Po (1+ i ); 273 Pt presiunea corespunzatoare incalzirii buteliei la tC [at]; Po presiunea la temperature de 0C [at]; t temperatura la care a fost incalzita butelia [C]; 273+t =Pt ; t=273 Pt 273. U=tensiunea [V]; P=U [W]; R

9

273 P0 P0 Indicele de oxigen: I0=100 O2 ; O2+N2 O2 concentratia volumetrica de oxigen; N2 concentratia volumetrica de azot in amestec gazos; Presiunea de explozie: Pex =P0Tex m ; To n Pex presiunea de explozie [N/m]; Po presiunea initiala [N/m]; Tex temperatura de explozie [K]; T0 temperatura intiala [K]; m numarul de volume molare dupa explozie; n numarul de volume molare inainte de explozie. Cantitatea de gaze rezultate din ardere: 1)Pentru combustibili solizi: Vgmin = 0,89 Hi + 1,65 [m3N/kg]. 1000 2)Pentru combustibili lichizi: Vgmin= 1,11 Hi [m3N/kg]. 1000 3)Pentru combustibili gazosi: Vgmin= 0,725 Hi +1[m3N/kg].; 1000 Hi puterea calorifica inferioara [kcal/m3N]. 4.5.HIDRAULICA Greutatea specifica si densitatea: = G [kgf/m3 sau N/m3]; = m [kgfsm-4] V V greutatea specifica [kgf/m3 sau N/m3]; G greutatea unitatii de volum; V volum [m3] densitatea [kg/m3]; m masa corpului [kg]. Debitul de apa: Q=AV=DV; 4 Q debitul de apa care trece prin conducta [l/s]; V viteza apei in conducta [m/s]; A sectiunea conductei [m]; D diametrul conductei [m]. Q=D2gH; 4 Q debitul [l/min]; D diametrul sectiunii [m]; g 9,81 m/s=acceleratia gravitatiei; H presiunea in sectiune [mH2O]; 0,98-1; Q=D2V (formula simpla); 2 Q debitul de apa [l/s]; D diametrul conductei sau furtunului [tol]; V viteza medie de curgere a apei [m/s]. Pierderea de sarcina a unei linii de furtun:

10

hr=iL=aLq[mmH2O]; a rezistenta specifica a furtunului (0,0154-0,00077 pentru furtunuri necauciucate si cauciucate C,B); L lungimea furtunului [m]; q debitul de apa [l/s].

Forta de reactie a tevii de refulare (reculul tevii): R=2Ap=D p=1,57 Dp; 4 R forta de reactie a tevii de refulare [kgf/cm]; A suprafata ajutajului [cm]; D diametrul ajutajului [cm]; p presiunea [mH2O]. Diametrul pompei cu piston: Q = Asn [m3/s]; 60 Q debitul [m3/s]; A sectiunea pistonului [m]; n numarul de curse ale pistonului; s - cursa pistonului [m]. Debitul pompei cu actiune dubla: Q=2(A-A`)sn [m3/s]; 60 A` - sectiunea tijei pistonului,care,de regula,se ia egala cu 0,1 A. Puterea pompei centrifuge: P=QH [CP]; 75 Q debitul pompei [m3/s]; H inaltimea de refulare [m]; randamentul pompei ; greutatea specifica a apei [kgf/m3]. Pierderile de lichide prin orificii de suprafete necunoscute: G = A2gH [kg/s]; coeficientul de scurgere cu valoarea 0,60 0,75; A suprafata redusa a orificiului produs prin care are loc scurgerea [m]. greutatea specifica lichidului [kgf/m3] H presiunea in interiorul aparatului (conductei),[mmH2O]; G acceleratia gravitationala [m/s]. 4.6.RELATII DE CALCUL PENTRU ACTIVITATI SPECIFICE Numarul de fluxuri de evacuare: F=N ; C F numarul de fluxuri; N numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare; C capacitatea de evacuare a unui flux,definite ca numarul total de persoane care se evacueaza prin fluxul respectiv,pe toata durata operatiei de evacuare. Timpul limita admis pentru evacuare: tlim =Ktcr ; K un coeficient mai mic decit 1,in general K=0,8 tcr timpul critic de evacuare. Timpul de dezvoltare libera a incendiului: Tdl=Tobs+Ta+Tal+Tdpls+Tat [min]; Tobs timpul de dezvoltare a incendiului [min]; Ta timpul de anuntare [min]; P=QH [kW]; 102

11

Tal timpul de alarmare [min]; Tdpls timpul de deplasare [min]; Tat timpul de echipare si intrare in actiune a mijloacelor de prima interventie [min], sau: Tal=To+Ti [min]; To timpul scurs de la izbucnirea incendiului si pina la observarea lui [min]; Ti timpul scurs de la observarea incendiului si pina la intrarea in actiune [min]. Durata probabila de localizare a incendiului: 1)Pentru suprafata incendiata de forma circulara: Tloc=Tat [min]; kloc-1 kloc coeficientul de localizare a incendiului; la o forma rectangulara de propagare a incendiului kloc este cuprins intre 1 si 3,iar la o forma circulara sau unghiulara,intre 1,1 si G. 2)Pentru suprafata incendiata de forma rectangulara: Propagarea incendiului intr-o directie: Tloc=2[a+V(Tdl+Tc)] [min]; V1kloc Propagarea incendiului in doua directii: Tloc=2[a+2V(Tdl+Tc)] [min]; V1kloc a latimea de front a propagarii incendiului [m]; V viteza liniara de propagare a arderii [m/min]; Tc timpul pentru concentrarea fortelor si mijloacelor [min]; V1 viteza de crestere a perimetrului incendiului [m/min]. Suprafata incendiata: 1)Propagare circulara: Ai=[V(Td1+Tloc] [m]; 2)Propagare unilaterala: Ai=aV(Td1+Tloc) [m]; 3)Propagare unghiulara Ai=0,5x (VTd1+Tloc) [m]; x unghiul sub care se propaga incendiul [rad]. Timpul de lichidare a incendiului: Tlic=AlocTnis + t [min]; qtn Aloc suprafata incendiata in momentul localizarii [m]; is intensitatea necesara de refulare a substantei de stingere [l/sm]; Tn timpul normat pentru stingengerea incendiului [min]; qt debitul unei tevi de refulare [l/s]; n numarul de tevi de refulare; t timpul pentru lucrari ulterioare [min]. Debitul de substanta necesara stingerii: Qts=AiisTn [l/min]. Durata teoretica de ardere (a incendiului): T=0,16 Ai q [min]; Afr n T durata incendiului raportata la regimul de temperature standard [min]; Ai suprafata incaperii incendiate [m]; q densitatea sarcinii termice [MJ/m]; n coeficientul in functie de viteza de ardere a materialului [kg/mh] (56kg/mh); Afr suprafata ferestrelor [m]. Raportul Ai/Afr are valoarea,de regula,in jur de 7. In cazul unei sarcini termice mari se poate folosi relatia: Tstg = Aiqspec Tn + t [min] ; Q Tstg durata incendiului,considerind ca se intervine la stingere in scurt timp (de ordinul minutelor),[min]; Ai suprafata compartimentului incendiat [m]; qspec debitul specific [l/mmin];

12

Tn durata normala de stingere a incendiului la debitul specific [min]; t timpul de la inceputul incendiului pina la punerea in functiune a mijloacelor de stingere [min]; Q debitul minim de apa folosit la stingere [l/min]. Durata teoretica a incendiului in cazul arderii libere: T=qAt [min]; 25Ah q - sarcina termica (densitatea),[Mcal/m]; At suprafata totala a partilor de cladire [m]; A suprafata pardoselii [m]; h inaltimea incaperii [m]; Relatii pentru calculul substantelor de stingere si de racire: 1)Pentru instalatii fixe de stingere cu spuma mecanica: Debitul de solutie spumanta: qs= isA [l/s]; qs = isL [l/s], pentru rezervoarele cu capac plutitor. Cantitatea de solutie spumanta pentru o operatie de stingere de 10 min=600s: Qs = qsTr = 600 qs [l]. Cantitatea de apa necesara pentru o operatie de stingere: Qa= 600 qs 100-c [l]; 100 - se considera ca spuma mecanica se obtine din 92% aer,6% apa si 2% spumant; c reprezinta 6% apa; qa=qs 100-c [l]. 100 Cantitatea de apa pentru stingere: Qa = 600 (qa+qr) [l]. 2)Pentru instalatii de stingere mobile (capete de debitare a spumei): Numarul de generatoare: Ng=qs . qgs Cantitatea de apa necesara racirii: Pentru rezervorul incendiat: Qrt=PqrT [l]. Pentru racirea rezervoarelor vecine: Qrv=P1+P2++Pn qrt. 2 Numarul de tevi pentru racire: Ntr=Qr . qt Notatii: qs debitul de solutie spumanta [l/s]; is intensitatea de stingere [l/sm]; A aria sectiunii orizontale incendiata [m]; L circumferinta rezervorului [m]; Tr timpul de functionare [min]; qa debitul de apa pentru stingere [l/s]; qr debitul de apa pentru racire [l/s]; Qa cantitatea de apa pentru stingerea unui incendiu [l]; Ng numarul de generatoare; qs debitul de apa (solutie spumanta),[l/s] qsg debitul de apa pentru un generator [l/s]; Qri cantitatea de apa necesara racirii [l] qr cantitatea de apa necesara racirii pe ml din circumferinta (0,5 l/s); T timpul calculat pentru stingere [min]; P1+P2++Pn jumatate din circumferinta rezervoarelor vecine celui incendiat; 2 qt debitul unei tevi [l/s].

13

Determinarea debitului necesar de pulbere: qnecp =k260Als [kg/15s]; k2 coeficientul de calcul pentru pulbere,egal cu 0,25; A suprafata incendiata [m]; Is intesitatea de stingere [kg/sm]. Cantitatea totala de pulbere necesara pentru stingere: Cp = 0,5 qref p Nop [kg]; Cp cantitatea totala de pulbere [kg]; qref p debitul de pulbere necesar [kg/15s]; Nop numarul operatiilor de stingere cu pulbere,care are valoarea in functie de suprafata incendiata (de exemplu pentru A=502000m, Nop=250). Alimentarea cu apa pentru incendiu cu masini de lupta,in functie de distanta maxima pina la care se poate face alimentarea in releu: Dmax=B1+B2++Bn+C1+C2+Cn -25m; n B1,B2Bn si C1,C2Cn lungimea de furtun de tip B1,respectiv C,existenta pe masini; n numarul de masini; 25 lungimea de furtun pentru coturi la o masina.

Alimentarea in naveta: Dmin= B1+B2+ C1+C2 50 [m]; 2 Dmax= tmax(n-1) 1 v [m]; 2 2D +t n=v+l; tmax tmax timpul maxim de lucru pentru o masina in conditiile de debit si presiune cerute [min]; n numarul masinilor de lupta folosite pentru naveta; t timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu [min]; v viteza de circulatie a masinilor de incendiu [m/min]. Determinarea cantitatii de hidrogen care se degaja la incarcarea acumulatoarelor:n

VH2 = 0,357 kcr Qnn10-3 [m3/h];l

VH2 cantitatea de hidrogen degajata de acumulatoare [m3/h]; kcr coeficientul de crestere a cantitatii de hidrogen degajat in incapere pe timpul incarcarii,in functie de numarul acumulatoarelor,in principiu fiind egal cu 1,2 la 1,8; Qnn produsul dintre capacitatea normala a acumulatorului si numarul elementelor fiecarei baterii care se incarca. Volumul de aer care trebuie exhaustat,pentru inlaturarea pericolului de incendiu Q=0,42x26 Ins = 11 Ins; Q debitul ventilatorului [l/h]; I curentul final de incarcare [A]; n numarul de elemente ale bateriei; s coeficientul de siguranta (la instalatii obisnuite s=5; la nave s = 10) 4.Procese de oxidare si arderi 1.OXIDAREA Oxidarea este un fenomen chimic si constituie o reactie in care o substanta se combina cu oxigenul sau cedeaza hidrogen.De exemplu,oxidarea carbonului la dioxid de carbon,a acidului azotos in acid azotic:

14

C+O2=CO2; HNO2+1 O2 = HNO3 2 Reactiile de oxidare reducere se mai numesc reactii oxidante.Substanta in a carei compozitie intra un element care cedeaza electoni se cheama reductor.Toate moleculele substantelor care intra in reactie si cele rezultate sunt insa neuter din punct de vedere electric.De aceea,numarul total al electronilor alipiti catre oxidant.Tinand seama de cele mai sus,se considera oxidare si reactiile chimice in care elementul chimic nu se combina cu oxigenul,dar care el totusi,a pierdut unul sau mai multi electroni.De exemplu: 2CuCl+Cl2=2CuCl2 Practic se produc oxidari lente,oxidari biochimice,oxidari chimice si oxidari electrolitice. Oxidarea lenta este o combinatie a unei substante cu oxigenul care se produce la temperatura ambianta sau mai joasa,fara dezvoltare de lumina si apparent fara dezvoltare de caldura,aceasta din urma fiind cedata treptat mediului exterior,temperatura mentinindu-se practic constanta (de exemplu,ruginirea fierului sau oxidarea altor metale,putrezirea lemnului,respiratia fiintelor etc.). Oxidarea biochimica cuprinde oxidarea grasimilor,proteinelor si a hidratilor de carbon proveniti din alimente.Oxidarea biochimica se foloseste si la scara industriala. Oxidarea chimica are domeniul de aplicare la protectia fierulu,a magneziului,a cuprului si aliajelor lor.Oxidarea chimica este o oxidare de protectie la metale feroase si la cupru,si cele mai multe ori este o brunare. Oxidarea electrolitica se aplica de obiecei la protectia aluminiului si a aliajelor lui. 2.ARDEREA In conditii obisnuite arderea reprezinta un process de oxidare sau de asociere a substantelor combustibile cu oxigenul din aer insotit de caldura si lumina. Arderea este o reactie de oxidare rapida a unui substante in prezenta oxigenului din atmosfera cu dezvoltare de caldura,si in general,insotita de lumina. Se cunosc insa si substante care ard fara prezenta oxigenului din aer,ca de exemplu acetilena comprimata,clorura de azot,precum si alte substante compuse.In anumite conditii aceste substante pot exploda cu degajare de caldura si aparitie de flacari. Procesul este posibil numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii: existenta substantelor si materialelor combustibile: prezenta substantelor care intretine arderea (oxigen,substanta care cedeaza oxigen); realizarea temperaturii de aprindere. Lichidele nu ard ci numai vaporii acestora,care se formeaza dup ace se depaseste temperature de inflamabilitate. Materialele combustibile solide se aprind si ard in general,mult mai greu decit lichidele si gazele combustibile,deoarece pentru aprinderea lor este nevoie de un aport mare de caldura din exterior,degajarea substantelor combustibile volatile prin distilare facindu-se mai incet. Cel mai important efect fizic produs in urma arderii este temperatura care creste pe masura ce arderea se intensifica.Deseori cresterea temperaturii substantelor combustibile determina schimbarea starii de agregare a acestora.Fara aceste schimbari nu este posibila arderea.De aceea,inainte de ardere corpurile solide se transforma in stare lichida si gazoasa sau numai gazoasa. Procesul de ardere pentru materialele si substantele combustibile,solide,lichide si gazoase se desfasoara la fel si se produce in trei faze: oxidarea aprinderea si arderea propriu-zisa. Datorita oxidarii gazelor si vaporilor,caldura se acumuleaza in mod continuu,fapt care conduce la marirea vitezei reactiilor,la aprinderea materialului si aparitia flacarilor. La baza concenptiilor actuale despre mecanismul reactiilor de ardere se afla teoria reactiilor in lant. Aceasta teorie presupune formarea in timpul reactiei de oxidare a radicalilor liberi,care in urma reactiei cu alte molecule formeaza radicali noi,ce reactioneaza la rindul lor cu moleculele neutre. Un exemplu tipic de reactie in lant ramificat este procesul de ardere al hidrogenului: H2+O2=2OH H2+M*=2H+M O2+O2=O3+O OH+H2=H2O+H H+O2=OH+O O+H2=OH+H H+O2+M=H2O+M } Nasterea lantului. Prelungirea lantului. } } Ramificatia lantului. Intreruperea in volumul reactant prin formarea unui radical putin activ.

15

HO2+H2=H2O2+H H2O+ H2O= H2O2+OH

} Prelungirea lantului prin radicalul HO2 putin activ. }

Temperatura de ardere se poate defini prin temperatura minima la care un combustibil solid sau lichid arde pina la epuizare. Temperatura teoretica de ardere corespunde unei arderi fara pierderi de caldura in exterior si este mai ridicata decit temperatura reala de ardere. Temperaturile de ardere pe timpul incendiilor sunt direct influentate de puterea calorifica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea. Viteza de ardere reprezinta cantitatea de combustibil care se consuma prin ardere,in unitatea de timp si suprafata. Din punct de vedere ar tipului de reactie se deosebesc arderi complete si incomplete.Astfel: Arderea completa se produce numai atunci cind substanta arde complet,existind o cantitate suficienta de oxigen pentru procesul de oxidare.Ca produsi de ardere rezulta dioxid de carbon,vapori de apa si bioxid de carbon. Arderea incompleta are loc cind substanta combustibila nu arde in intregime,deoarece nu are la dispozitie intreaga cantitate de oxigen.Ca produsi ai arderii rezulta oxid de carbon,alcool,vapori de apa si compusi organici complecsi. Din punct de vedere al posibilitatilor de percepere,arderea se poate clasifica in: 1)Ardere cu flacara,care este o combustie in faza gazoasa cu emisie de lumina cea mai des intilnita. 2)Ardere cu incandescenta combustia fara flacara a unui material combustibil,cu emisie de lumina vizibila la suprafata acestuia. 3)Arderea mocnita combustia unui material fara emisie de lumina vizibila,adesea pusa in evidenta de fum si de cresterea temperaturii. Din punct de vedere al propagarii flacarii,arderea poate fi: 1)Arderea uniforma (deflagratie),care se propaga cu viteza relativ redusa (de la citva centimetri ep secunda la 1m/s). Se caracterizeaza printr-o transmitere de caldura in mod uniform,de la stratul care arde la stratul care arde la stratul vecin.Arderile uniforme au loc,in general in spatii deschise,unde accesul oxigenului spre zona de ardere se face in mod constant. 2)Ardere rapida (detonatie),care are loc,in general in spatii inchise,unde se dezvolta cu viteze supersonice (1-4 km/s),propagarea flacarilor fiind insotia de o unda de compresiune care inainteaza,in functie de substanta care arde,cu aceeasi viteza pe o distanta pina 1m,ca apoi datorita arderii si dilatarii produselor de ardere,propagarea sa se accelereze. 3.APRINDEREA Aprinderea sau initierea arderii se produce fie cind substanta sau materialul combustibil vine in contact cu o sursa externa de aprindere in prezenta oxigenului din aer,fie datorita unei surse de caldura interna. Ca surse externe de aprindere se pot aminti: focul deschis,radiatia termica,scinteile mecanice si electrice,scurtcircuitele etc. Aprinderea unei substante combustibile se produce numai in faza gazoasa si cu atit mai usor,cu cit emanarea de vapori si gaze incepe la o temperatura mai joasa. Temperatura de aprindere este cea mai scazuta temperatura la care o substanta combustibila aflata in prezenta aerului sau oxigenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se continue de la sine,fara incalzire ulterioara. Aprinderea materialelor solide este in functie de sursa de aprindere,de compozitia chimica,de greutatea specifica,gradul de impurificare etc.(tabelul IV.3.1). Tabelul IV.3.1 Temperaturile de aprindere ale unor materiale combustibile Denumirea materialului (corpului) 0 Antracit Brad Brichete de carbune brun Bumbac Catran Carpen Carbune brun Celuloid Temperatura de aprindere [C] 1 460 225 300 250-450 335 250 250 125-140 Denumirea materialului (corpului) 2 Matase viscoasa z Naftalina z Paie Pin Pirita (praf) Pluta (placi) Poliamide (fibre) Poliamide (praf) Polietilena Temperatura de aprindere [C] 3 279 79-87,5 200-220 280 401 260 420 535 341

16

Cinepa Cocs siderurgic Cocs pentru gaz Celuloza praf Colfoniu Cosuri de nuiele Dinamita Fag Faina de lemn Faina de pluta Fin Fosfor alb Fosfor rosu Frasin Funingine Fulminat de mercur Grafit Hirtie creponata Hirtie masina scris Hirtie de scris Hirtie ziar Huila Huila (praf) In Iuta Lignit Mangal Molid Matase artificiala 4.AUTOAPRINDEREA

214-220 650 500 434 329 380 180-220 295 430 210 205-210 60 260 240 900 160-165 850 280 200 360 185 350 150 232 254 250 248 282 472

Policlorura de vinil (praf) Poliester cu fibra de sticla Polimetacrilat Polivinil acetat Porumb boabe Praf pusca (granule fine) Praf pusca (granule mari) Polistiren (placi) Polistiren (spuma) Polistiren (spuma) Rumegus de fag Rumegus de molid Semicocs Stejar Sulf Taniu (pulbere) Trotil Turba Tutun Vata Zahar Zahar (praf)

900 390 390 450 200 250 175 176 168-172 345 340 310 396 445 395 349 250 512 240-300 230 175 320 410 327

Substantele care au tendinta spre autoaprindere trec mai intii prin procesul de autoincalzire,care se produce datorita unor procese chimce sau biologice care au loc in insasi masa substantelor respective.Deci caldura necesara autoincalzirii si autoaprinderii rezulta din reactiile chimice si biologice produse in masa substantelor combustibile respective. Autoaprinderea se defineste ca declansarea arderii unei substante combustibile datorita autoincalzirii,deci fara interventia unei surse exterioare de aprindere; caldura care rezulta se datoreste reactiei chimice sau biologice care are loc in masa substantei respective. Autoaprinderea de natura chimica se poate produce in substantele care au capacitatea de combinare cu oxigenul die aer,cu umiditatea atmosferica sau cu alte substante. Autoaprinderea de natura fizico-chimica este specifica substantelor combustibile,care,in afara procesului chimic sunt supuse si influentei unor factori de natura fizica cum ar fi de exemplu,suprafata specifica,evacuarea insuficienta a caldurii din interior si existenta unor impuritati. Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganesmelor.Caldura care se dezvolta se datoreste transformarilor de materie,actiunii microorganismelor,transformarilor chimice prin intermediul enzimelor (fermentilor). In prima faza se produce,sub actiunea microorganismelor,o degajare de dioxid de carbon si hidrogen,concomitent cu ridicarea temperaturii pina la 50 55C.Peste aceasta temperatura procesul biologic trebuie supravegheat,deoarece exista posibilitatea trecerii in autoaprindere.Pina la 500C are loc faza de carbonizare,de distrugere a celulelor,iar apa si produsele volatile incep sa se distileze.La 140-150C se produce innegrirea corpurilor combustibile,procesul de autoaprindere se intensifica,in final producindu-se autoaprinderea. In tabelul IV.4.1 se arata principalele substante care au tendinta spre autoaprindere. Tabelul IV.4.1 Substante care au tendinta spre autoaprindere Substanta cu tendinta spre autoaprindere Conditiile de autoaprindere 1 2 IV.4.1.a. AUTOAPRINDERE DE NATURA CHIMICA Aluminiu Sub forma de pulbere in prezenta apei sau a uleiului

17

Azotat de amoniu In contact cu uleiuri cu umezeala in substante organice Coloranti azoici de sulf In contact cu aerul Carburile metalelor alcaline In contact cu apa Fosforul alb si rosu In contact cu aerul Fierul Sub forma de pulbere imbibata in ulei Hidrogenul fosforat In contact cu aerul Magneziul Sub forma de pulbere,in contact cu aerul Negru de fum Depozitat in cantitati mari,umezeala si urme de particule incandescente Sodiu In contact cu apa Sulf In contact cu aerul Sulfuri de fier (FeS,Fe2S) Sub forma de pulbere si in contact cu aerul Zincul sub forma de pulbere In contact cu aerul IV.4.1.b. AUTOAPRINDEREA DE NATURA FIZICO-CHIMICA Brichete de carbune brun Umiditate si caldura Bumbacul Impregnat cu uleiuri (baloturi de cirpe) Carbune brun Umiditate si caldura Cafea boabe prajita,orz,pastai de cafea Umiditate si caldura Cocs de carbune brun Umiditate de caldura Cilti Imbibati in ulei Deseuri de cauciuc Caldura,depozitate in cantitati mari Firnis Sub forma de pelicula,in contact cu aerul Grasimi (in special cele vegetale) Sub forma de pelicula,in contact cu aerul Lina Imbibate in ulei; lina cruda,datorita sucului propriu,in baloturi Materiale fibroase Imbibate in ulei Musamale Imbibate in uleiuri vegetale Piele In gramezi compacte,umezeala Praf de piei Imbibat cu ulei,in gramezi Praf de pluta Imbibati cu ulei Saci de iuta Imbibati cu ulei Turba Umiditate si caldura Turte de floarea-soarelui In gramezi mari si pe timp indelungat Uleiuri vegetale Sub forma de pelicula,in contact indelungat cu aerul Zahar pudra ambalat in lazi Umiditate si caldura IV.4.1.c. AUTOAPRINDERE DE NATURA BIOLOGICA Fin Umezeala si depozitate in cantitati mari Furaje tocate Umezeala si depozitate in cantitati mari Foi de varza Depozitat in cantitati mari si umezite Hamei Depozitat in cantitati mari si umezit Germeni de malt Depozitat in cantitati mari si umezit Pleava de cereale Depozitata in cantitati mari si umezita Paie de griu Depozitate in cantitati mari si umezite Rumegus de lemn (in special ramasite) Depozitat in cantitati mari si umezit Uruiala de porumb Depozitata in cantitati mari si umezita Taitei de sfecla Depozitati in cantitati mari si umeziti Tutun Pe timpul fermentarii 5.INFLAMAREA Inflamarea este arderea rapida a unui amestec de vapori proveniti dintr-un lichid combustibil. Pentru a se putea produce inflamarea este necesar sa se formeze la suprafata lichidului de amestec combustibil de vapori-aer si sa existe o sursa de aprindere. Temperatura de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care vaporii unui lichid combustibil formeaza cu aerul deasupra acestui lichid,un amestec de o anumita concentratie care se aprinde in contact cu o sursa de aprindere (flacara,corp incandescent,scintei electrice,scintei mecanice etc.). Temperatura de inflamabilitate creste in raport direct cu marirea temperaturii de fierbere si invers proportional cu presiunea vaporilor de lichid.In general,temperatura de inflamabilitate este mai scazuta decit cea de aprindere. Temperatura de inflamabilitate constituie un parametru de baza care poate fi folosit cu operativitate pentru indicarea cu aproximatie a conditiilor de temperatura in care o substanta combustibila prezinta pericol de incendiu.Aceasta temperatura se ia in considerare la clasificarea proceselor tehnologice,a incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol de incendiu. In anexa 1 sunt date temperaturile de inflamabilitate a principalelor substante chimice cu pericol de incendiu si explozie.

18

6.AUTOINFLAMAREA Prin autoinflamare se intelege aprinderea vaporilor unui lichid combustibil,fara ca acestia sa vina in contact cu sursa de aprindere (foc deschis,scintei,corp incandescent etc.) insuficienta numai prezenta aerului. Autoinflamarea se produce in conditiile existentei unei anumite cantitati de vapori si a realizarii temperaturii de autoinflamare. Temperatura de autoinflamare este temperatura minima pina la care este necesar sa se incalzeasca o substanta combustibila,pentru a se putea produce aprinderea amestecului de vapori-aer,fara a veni in contact cu o sursa de aprindere. 7.EXPLOZIA Este un proces de ardere foarte rapida si violenta a amestecurilor explozive,care se produce in fractiuni de secunda,cu degajare de caldura,lumina si care genereaza presiuni mari. Se pot declansa: - explozii produse de energia eliberata in urma unei oxidari rapide (arderea unui amestec de vapori de substante combustibile cu aerul); - explozii produse datorita descompunerii rapide a unor compusi chimici (descompunerea azotatului de amoniu); - explozii rezultate din eliberarea brusca a energiei degajate prin fuziune,sau fisiune nucleara (bomba atomica si cu hidroger); - explozii produse datorita polimerizarii necontrolate cu eliberarea rapida de energie. In raport cu vitelezele de ardere (reactii) si de descompunere a amestecurilor explozive se deosebesc: 1) Deflagratia: reactiei chimica pe timpul careia viteza de ardere este de citva centimetrii pe secunda arderea se produce din aproape. 2) Explozia propri-zisa: se produce atunci cind amestecul de substanta combustibila aer existat intr-un spatiu inchis (incapere,recipient are o anumita concentratie si vine in contact cu o sursa de aprindere,viteza de aprindere fiind de 10-100 m/s. 3) Detonatia: explozia produsa,in general,in tevi cu diametre si lungimi suficient de mari,la care viteza de propagare a flacarii,este cuprinsa intre 1000-4000 m/s,caracterizata si prin aparitia undei de soc. Limita inferioara de explozie (aprindere) este concentratia maxima a vaporilor,gazelor si prafurilor combustibile cu aerul, la care se poate produce explozia. Intervalul de explozie este zona dintre limita inferioara si superioara de explozie.El are un rol determinat in stabilitarea pericolelor de incendiu si de explozie ale lichidelor,gazelor si prafurilor combustibile.Sub limita inferioara,explozia nu poate avea loc din cauza excesului de aer,iar peste cea superioara din lipsa de aer,amestecul fiind prea bogat in substanta combustibila. 8.RABUFNIREA Poate fi considerata ca un efect limita al exploziei,adica constituie o ardere cu viteza de cel putin citva metri pe secunda. Presiunea care se formeaza la rabufnire nu este prea mare; ea dureaza in schimb ceva mai mult,dind posibilitatea reconstituirii locului exact al locului exact al initierii aprinderii. Rabufniri se pot produce si in focarele cazanelor si chiar in unele spatii in care se gasesc amestecuri explozive 9.SUBSTANTE CU ACTIUNE RECIPROCA In tabelul IV.9.1 se arata o serie de substante care la venirea in contact prezinta pericol de incendi si explozie. Tabelul IV.9.1 Substante chimice care venind in contact prezinta pericol de incendiu sau de explozie Substanta chimica Acetat de amil Acetilena Acetona Acid acetic Acid azotic (concentrat) Substanta chimica care determina aprinderea sau explozia (cu care reactioneaza) Oxigen,aer Clor,brom,cupru,fluor,argint,mercur Perhidrol,aer Acid cromic,acid azotic,etilenglicol,acid percloric,peroxizi,permanganti Acid acetic,anilina,acid cromic,acid cianhidric,hidrogen sulfurat,lichide si gaze combustibile,substante combustibile Factori care influenteaza Scintei Lumina solara Reactie Reactie Contact

19

Acid cianhidric Acid cromic Acid oxalic Acid percloric Acid sulfuric Alcool etilic Alcool metilic Aldehida formica Aluminiu praf Amoniac Anilina Apa oxigenata Argint Azotat de amoniu Benzidina Benzina si benzen Bioxid de bariu Brom Camfor Carbune activ Carbura de calciu Bioxid de clor Carbune praf Celuloid Clor Clorati Clorat de potasiu Cupru Eter etilic Etilena Fluor Fluorina Fosfor alb Hidrocarburi (butan,propan,benzen,terebentina) Hidrogen Hidrogen sulfurat Hidroperoxid de cumen Iod Lichide combustibile Mercur Metale sub forma de pulbere (aluminiu,magneziu,sodiu,potasiu)

Acid azotic Acid acetic,naftalina,camfor,glicerina,terebentina,alcool,lichide combustibile,substante organice Mercur,argint Anhidrida acetica,bismut,alcool,hirtie,lemn Clorat de potasiu,perclorat de potasiu,permanganat,compusi de metale usoare Acid hipocloros Aer Peroxid de sodiu Oxigen,aer Mercur (de exemplu in manometru),clor,iod,brom,acid fluorhidric anhidru Acid azotic,apa oxigenata Cupru,crom,fier,numeroase metale sau saruri ale acestora,alcooli,acetona,substante organice,anilina,nitrometan,toate lichidele combustibile,substante combustibile Acetilena,acid fulminic,compusi amoniacali,acid oxalic,acid tartic Acizi,pulberi metalice,lichide combustibile,clorati,azotati,sulfuri,produse combustibile organice in stare de pulverizare Clorura de var Acid hipocloros,oxigen Alcool etilic si metilic,acid acetic,anhidrida acetica,baze,aldehide,sulfura de carbon,glicerina,etilenglicol,acetat de metil Aceleasi substante ca la clor Oxigen,aer Hipoclorit de calciu si toti oxidantii Apa Amoniac,fosfuri,hidrogen sulfurat,metan Protoxid de azot,acid azotic concentrat Acid azotic Acetilena,butan,metan,propan (sau alte gaze petroliere),hidrogen,terebentina,benzen,metale fin pulverizate Saruri de amoniu,acizi,pulberi metalice,sulfuri,produse organice fin pulverizate Acid sulfuric si alti acizi Acetilena,apa oxigenata Oxigen,acid hipocloros,clor Clor Hidrogen Trebuie izolata de toate celelalte produse Oxidanti,sulf Fluor,clor,brom,acid cromic,bioxid de bariu Clor Acid azotic,peroxizi,gaze oxidante Acizi organici sau minerali Acetilena,amoniac gazos si solutie,hidrogen Azotat de amonic,acid cromic,apa oxigenata,acid azotic,bioxid de bariu (oxilit) si halogeni Acetilena,amoniac,acid fulminic Tetraclorura de carbon sau alte hidrocarburi clorurate,dioxid de carbon si halogeni

Contact Contact Reactie Contact Reactie Reactie Scintei Reactie Scintei Reactie Scintei Reactie Contact Reactie Reactie Reactie Reactie Contact Reactie Scintei Contact Reactie Reactie Scintei Contact Reactie Incalzire Reactie Contact Reactie Reactie Reactie Reactie Scintei Reactie Contact Reactie Contact Lumina solara Reactie Reactie Reactie Contact Contact Contact

20

Metan Naftalina (vapori) Oxid de carbon Perclorat de potasiu Perhidrol Permanganat de potasiu Potasiu metalic Sodiu Sulfura de carbon Zinc-pulbere

Peroxizi,acizi puternici Aer,oxigen Oxigen,aer Acid sulfuric si alti acizi Substante organice,praf metalic Glicerina,etilenglicol,benzaldehida,acid sulfuric,petrol lampant Tetraclorura de carbon,dioxid de carbon,apa Tetraclorura de carbon,dioxid de carbon,apa Peroxizi Aer

Reactie Scintei Scintei Reactie Reactie Reactie Reactie Reactie Reactie scintei

5.Incendiul si dezvoltarea lui Incendiul este o ardere intiala de o cauza definita,cu sau fara voia omului,scapata de sub control,care distruge bunurile materiale,pune in pericol viata persoanelor si a animalelor pentru a carei intrerupere este necesar sa se foloseasca metode,procedee,mijloace si substante de stingere. Orice incendiu este insotit de fenomene chimice si fizice cum sunt de exemplu: reactii chimice care se produc pe timpul arderii,degajarea sau transferul de caldura,producerea de flacari,separarea si raspindirea produselor arderii,producerea schimbului de gaze.Aceste fenomene pe timpul incendiului nu se produc separat si rigid,ci sunt strins legate intre ele,desfasurindu-se pe baza legilor chimiei si fizicii,specifice fenomenelor respective. 1.VITEZA DE ARDERE Se defineste ca fiind viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu oxigen in masa unei substante combustibile sau prin pierderea totala de material combustibil determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp. Viteza de ardere depinde de: temperatura la care are loc prima reactie; compozitia chimica; umiditatea substantei sau materialului combustibil; curentii de aer; presiunea atmosferica; raportul dintre suprafata libera a combustibilului si volumul lui; prezenta catalizatorilor la gaze si lichide si concentratia acestora. Viteza de ardere a materialelor combustibile poate fi liniara,in raport de masa sau de volum.Astfel: 1)Viteza de ardere pentru substante lichide: V1=h/tard V1 viteza liniara de ardere (lichide),[mm/min]; h grosimea stratului de lichid care arde [mm]; tard timpul de ardere [min]. 2)Viteza de ardere pentru substante solide: Vvol=qcomb [kg/mmin]; tard qcomb cantitatea de substanta combustibila arsa pe 1m [kg/m]. 3)Viteza de ardere pentru gaze: Vvol=V ; tard Vvol viteza volumica de ardere [m3/zi; kg/h;m3/min;kg/min]; V volumul total al gazului [m3]; tard timpul de ardere [h;min]; In tabelul V1.1 sunt date valorile orientative pentru viteza de ardere specifica a principalelor materiale si substante combustibile. Tabelul V.1.1 Valori orientative pentru viteza de ardere specifica a principalelor materiale si substante combustibile. Materiale si substante combustibile Lemn (grinzi,mobila in incapere) Lemn taiat in stive,in aer liber Cherestea in stive pe teren descoperit Bumbac afinat Carti pe rafturi de lemn Hirtie afinata Fibra artificiala,scurta,afinata Viteza de ardere In raport de masa (kg/mmin) Liniara (mm/min) 0,65-0,90 6,70 6,67 0,24 0,33 0,48 0,40 -

21

Textolit Cauciuc natural Cauciuc sintetic Articole tehnice de cauciuc Film pe baza de celuloid Polistiren Sticla organica Fenoplaste Sodiu metalic Acetona Benzen Benzina Alcool butilic Eter dietilic Izopentan Petrol (titei) Petrol lampant Pacura Sulfura de carbon Toluen Alcool etilic

0,40 0,80 0,53 0,67 70,00 0,86 0,86 0,36 0,70-0,90 2,83 2,30 2,70-3,20 0,81 3,60 6,30 1,70 2,90 2,10 2,20 2,30 1,60-2,00

3,30 3,15 3,80-4,50 1,10 5,00 10,00 1,60 3,60 2,20 2,70 2,70 2,00-2,50

2.EVOLUTIA SI TEMPERATURA INCENDIULUI.PRODUSELE DE ARDERE In faza de dezvoltare a incendiului,are loc,in principal,propagarea arderii,pierderea de greutate a materialelor combustibile echivalind cu 5-7%. Pe timpul arderii se majoreaza suprafata incendiata,se generalizeaza suprafata de ardere,se depaseste temperatura de 800C; pierderea de greutate a materialelor combustibile ajunge la 80-85%. Durata fazei de regresie este determinata de intensitatea de manifestare a fazei de ardere activa. Practic,pentru incendiul conventional se apreciaza ca gradientul regimului de regresie al incendiului,care are faza activa mai mica de 60 min,este de aproximativ 10C/min,fata de 70C/min pentru un incendiu cu o faza de ardere activa mai mare de 60 min. Evolutia,marimea si durata incendiului in spatiu inchis depinde de sarcina termica,de distributia ei in incapere,de dimensiunea deschiderilor de ventilatie.De exemplu,marimea unui incendiu intr-o incapere cu o sarcina termica de 50 kg lemn/m ar corespunde unui incendiu de 1 h,cu cresterea temperaturii astfel: 800C dupa 20 min; 880 dupa 40 min; 920C la 1 h. Incendiul conventional izbucnit in spartii deschise evolueaza aproape similar cu cel in spatii inchise,prezentind insa urmatoarele particularitati: se dezvolta de la inceput pe intreaga suprafata a materialului cuprins de flacari; marimea flacarilor depinde de conditiile meteorologice si de aerodinamica curentilor care afluesc catre locul incendiului; produsele de ardere sunt bogate in particule de carbune. Pe timpul unui incendiu real se pot distinge 3 faze: dezvoltarea libera; localizarea; lichidarea. Dezvoltarea libera: timpul din momentul izbucnirii incendiului pina la introducerea primei tevi in actiune si a celorlalte mijloace pentru stingere. Localizarea: eliminarea posibilitatilor de propagare a incendiului,a prabusirii constructiei si crearea premiselor pentru lichidarea incendiului. Lichidarea: timpul in care se realizeaza atacul ferm si neintrerupt asupra incendiului,in principiu din toate directiile si cu toate fortele si mjiloacele. Dezvoltarea incendiilor poate avea loc: circular,frontal,unghiular. Temperaturile de ardere pe timpul incendiilor depind de puterea calorifica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea mai mult sau mai putin completa. In tabelul V.2.1 sunt date temperaturile incendiilor de diferite materiale combustibile. Tabelul V.2.1 Temperatura incendiilor de diferite materiale combustibile Denumirea materiala Bumbac afinat Hirtie afinata Sarcina termica (kg/m) 50 25 50 Temperatura maxima pe timpul incendiului [C] 305 370 510

22

Produse carbolitice Potasiu metalic Textolit Sodiu metalic Lemn rasinoase (in incaperi) Lemn rasinoase taiat,stivuit in aer liber Plexiglas Huila (brichete) Cauciuc natural Polistiren Magneziu,electron

25 50 25 50 25 50 100 600 25 25 25 50 -

530 640 700 700-710 850-856 800-900 800-850 880-920 1000 1200 1125 Pina la 1200 1100 1100 1350 Pina la 2000

Produsele de ardere si de descompunere care rezulta pe timpul incendiului sunt,in general,parti componente ale fumului,flacari si o serie de gaze ca produse de ardere. Prin caracteristicile fumului se poate stabili natura substantelor care ard (tabelul V.2.2). Compozitia fumului prezinta mare importanta in cazul incendiilor izbucnite in interior.Valoarea aproximativa a acesteia se arata in tabelul V.2.3. Restul volumului din incapere este umplut cu azot,vapori de apa si alte substante gazoase. Fumul si produsele de ardere au actiune toxita asupra omului. Efectul fiziologic cauzat asupra omului de citeva gaze si vapori este redat in tabelul V.2.4. Tabelul V.2.2 Caracteristicile fumului in urma arderii unor materiale Materiale si substante combustibile Lemn Hirtie,paie,fin Bumbac Produse petroliere Fosfor Magneziu Sulf Fulmicoton si alte combinatii de azot Cauciuc Potasiu metalic Polistiren Policlorura de vinil Celuloid Tabelul V.2.3 Compozitia aproximativa a fumului rezultat din incendiile izbucnite in interior Locul incendiului Oxid de carbon Subsoluri Poduri Sectiile fabricii de mobila Apartamente Depozite de vopsea,ulei si materiale de ambalaj 0,04-0,65 0,10-0,20 0,16-0,40 0,10-0,25 0,20 Compozitia fumului in % dupa volum Dioxid de carbon 0,10-3,50 0,10-2,50 0,30-1,30 1,00-1,80 1,20-2,20 Oxigen 17,00-19,50 17,70-20,70 19,30-20,00 18,60-19,00 18,60 Culoarea Cenusiu negru Galben-alb Brun-inchis Negru Alb-dens Alb Nedefinit Galben brun Negru-brun Alb-dens Negru-inchis Cenusiu-inchis Cenusiu-inchis Caracteristicile fumului Mirosul De rasina Specific Specific Uleios Usturoi Fara Sulfuros Iritant Sulfuros Fara Hidrocarburi Acid clorhidric Specific Gustul Acrisor Acrisor Acrisor Acrisor Fara Metalic Acid Acid Acid Alcalin Acid

23

Diverse Tabelul V.2.4

0,10-1,40

0,30-10,10

9,00-20,80

Efectul fiziologic a unor gaze si vapori asupra omului Denumirea substantelor Letal in inspiratie peste 5-13 min Volumul aproximativ [%] [mg.1-1] 2 3 0,005 0,20 0,025 0,70 0,02 0,20 0,05 1,00 0,08 0,20 0,30 0,30 0,50 0,50 2,00 2,50 3,00 5,00 50,00 9,00 95,00 1,10 6,00 8,00 4,50 3,50 6,00 65,00 125,00 120,00 315,00 550,00 162,00 1100,00 Periculos (toxic) in inspiratie peste 0,5-1 h Volumul aproximativ [%] [mg.1-1] 4 5 0,0025 0,10 0,0025 0,07 0,01 0,10 0,01 0,20 0,04 0,10 0,04 1,10 0,25 0,20 0,75 1,50 2,00 2,50 25,00 5,00 80,00 0,60 3,60 1,10 1,50 1,70 2,40 25,00 75,00 80,00 158,00 275,00 90,00 920,00 Suportabil la inspiratie peste 0,5-1,6 h Volumul aproximativ [%] [mg.1-1] 6 7 0,0001 0,004 0,0025 0,007 0,005 0,05 0,005 0,10 0,013 0,50 0,02 0,05 0,01 0,01 0,025 0,10 0,30 0,50 1,50 1,00 10,00 3,00 50,00 0,30 6,50 0,30 0,15 0,17 0,20 10,00 25,00 60,00 63,00 110,00 54,00 575,00

1 Fosgen Clor Acid cianhidric Oxizi de azot Anilina Hidrogen sulfurat Sulfura de carbon Gaze sulfuroase Acid clorhidric Amoniac Oxid de carbon Benzen Cloroform Benzina Tetraclorura de carbon Acetilena Bioxid de carbon Eilena

3.PROPAGAREA INCENDIILOR,SCHIMBUL DE GAZE SI VENTILAREA SPARIILOR INCENDIATE Propagarea incendiului depinde de: compozitia chimica si viteza de ardere a materialului aprins; temperatura mediului inconjurator; curentii de aer din atmosfera sau de cei care se formeaza; sarcina termica; sursa potentiala de aprindere; obstacolele intilnite in cale (pereti antifoc etc.) Hotaritor in propagarea incendiului sunt: viteza de ardere si alimentarea cu aer. Propagarea incendiului se produce in plan orizontal si in plan vertical,marimea si temperatura flacarilor avind un rol important. Temperaturile in functie de unele proveniente se arata in tabelul V.3.1. Tabelul V.3.1. Temperatura citorva categorii de flacari Provenienta flacarii Chribrit Lanuri cereale Benzina Motorina Titei brut Pacura Temperatura [C] 700 1400-1500 1200 1100 1100 1000 Provenienta flacarii Acetilena Amoniac Oxid de carbon Propan Cherestea Temperatura [C] 2500-3000 1700 2100 1925 1200

Inaltimea flacarilor: 1)La rezervoarele cu lichide combustibile incendiate:

24

Hflc=2D [m]. 2)La rezervoarele cu gaze lichefiate incendiate Hflc=16Q0,4 [m]; Hflc inaltimea flacarii [m]; D diametrul rezervorului incendiat; Q debitul de gaz lichefiat [kg/s]. Viteza de propagare a incendiului pentru citeva materiale si substante combustibile se arat in tabelul V.3.2. Tabelul V.3.2 Viteza liniara de propagare a incendiului la arderea unor substante si materiale combustibile Materiale,substante si obiectie combustibile aprinse Case de locuit si magazine,constructii de lemn,mobila etc. Acoperisuri de hale pentru ateliere cu suprafata mare Produse textile in depozite inchise la o sarcina termica de 140 kgm-2 Suluri de hirtie in depozite inchise la o sarcina termica de 140 kgm-2 Cauciuc sintetic in depozite inchise la sarcina termica de 290 kgm-2 Depozit de lemn rotund in stive Produse tehnice din cauciuc in stive in aer liber cu dezvoltarea nederanjata Scrinduri de lemn (2-4 cm grosime) in stive,continut de umiditate: 8-12% 16,18% 18-20% 20-30% 30% Incendiu de iarba uscata si culturi cerealiere pe timp linistit Padure de brad,pini,tufisuri,pe timp linistit Padure de molid pe timp linistit Padure de brazi,molizi si brazi Complexe de padure cu plantatii mijlocii la viteze ale vintului de 7-19 m/s-1 si umiditate 39% Incendiu de iarba uscata,culturi cerealiere coapte pe timp foarte uscat si vint cu viteza mai mare de 12,5 m/s Materiale plastice armate cu fibra de sticla Bumbac brut Celuloid Materiale fibroase in stare aprinsa Lichide combustibile Toluen Benzina de extractie Valoarea medie a vitezei de propagare (mmin-1) 1,00-1,20 1,70-3,20 0,33 0,27 0,40 0,35-0,70 1,10 4,00 2,30 1,60 1,20 1,00 16-17 pana la 14,20 pana la 18,00 pana la 4,20 22 400-500 0,60 4,80 24 7,20 30 102 144

Schimbul de gaze pe timpul incendiului consta in miscarea unor mase de gaze ca rezultat al procesului de ardere: produsele arderii si a decompunerii termice gazoase si calde circula din zona de ardere spre aerul atmosferic si acesta spre zona de ardere.Accesul aerului catre zona de ardere determina viteza de ardere si,in consecinta formarea produselor de ardere.Deseori vitezele curentului ascendent sunt atit de mari,incit se ridica in aer nu numai particulele materialelor aprinse (scintei),ci si bucati din materialele care ard,formindu-se un fel de virtejuri de foc.Intr-un asemenea caz,materialele aprinse ridicate in aer pierd din viteza de miscare ascensionala si sub influenta gravitatiei cad pe sol,favorizind aparitia unor noi focare de incendiu. Indicatorul esential pentru schimbul de gaze este volumul specific al maselor care participa la circulatie intr-o unitate de timp si care depinde de volumul de aer participant la ardere si volumul produselor arderii: Vsg=AiVam; Vsg volumul specific al schimbului de gaze [m3/min]; Ai suprafata incendiului [m]; Va viteza de ardere in raport de masa [kg/mmin]; m cantitatea volumica de gaze la arderea a 1 kg de substanta combustibila [m3/kg]. Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la formarea schimbului de gaze la arderea completa a 1 kg de material combustibil se arata in tabelul V.3.3. Tabelul V.3.3

25

Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la schimbul de gaze Materiale si substantele combustibile Lemn uscat la aer: - mesteacan - stejar - anin - plop - pin Lemn Canfor Carton si hirtie Cauciuc natural Cauciuc sintetic,butadien stirenic Cauciuc neoprenic Magneziu metalic Sodiu metalic Naftalina Parafina Cauciuc vulcanizat Paie Bumbac Acetona Benzina Petrol lampant Pacura Alcool metilic Motorina Alcool etilic Gaze de apa Gaz de piroliza Gaz generator Gaz de furnal Gaz de cocserie Gaz natural Umiditatea [%] 7 7 7 7 7 40 40 12 1,1 1 0,8 1 8 4,50 1,5 4,00 Volumul aerului [m3/kg] 4,2 4,25 4,14 4,12 4,18 2,84 9,15 3,42 10 10,16 6,2 2,2 1,15 9,88 11,58 9,97 3,32 3,75 7,26 11,59 11,36 10,44 5,02 11,11 6,69 2,13 12,04 1,21 1,06 4,25 9,25 Volumul produselor arderii [m3/kg] 4,93 4,96 4,88 4,86 4,90 3,75 9,97 4,21 10,76 10,82 6,4 1,73 0,92 10,38 12,57 10,52 4,03 4,52 8,14 12,59 12,29 4,35 6,14 11,99 7,76 2,73 13,31 1,82 1,90 5,00 10,40

Datele din tabelul V.3.3 sunt stabilite la temperatura de 0C si presiunea de 760 mm Hg. Citeva concluzii: - la cresterea umiditatii materialelor combustibile,schimbul de gaze se micsoreaza; - volumul produselor gazoase degajate pe timpul arderii este intotdeauna mai mare decit volumul aerului atmosferic care participa la ardere; - in conditii egale,schimbul de gaze intr-o unitate de timp la arderea produselor petroliere lichide,a cauciucului si a articolelor de cauciuc este de 2-2,5 ori mai mare decit la arderea lemnului; - viteza schimbului de gaze,de regula,este mai aproape de zona de ardere; - viteza schimbului de gaze este intotdeauna mai mare la incendiile exterioare decit la cele interioare; - la incendiile din spatiul interior schimbul de gaze poate sa aiba o viteza mare in planul golurilor deschise pentru aspiratie refulare. La stingerea incendiilor din spatii mari (hale industriale,depozite de marfuri,blocuri de locuinte etc.) se aplica principiul ventilarii spatiilor incendiate care consta in luarea tuturor masurilor pentru a evacua caldura,fumul si gazele de ardere,permitind in acest fel accesul la focar. Ventilatia spatiilor incendiate se va face numai in prezenta tevilor de refulare.Un accent deosebit se pune pe folosirea ventilatiei naturale. Daca caldura,fumul si gazele de ardere nu sunt evacuate la timp,se pot produce: - propagarea incendiului la partile de sus ale spatiilor neventilate din cauza acumularii caldurii; - micsorarea vizibilitatii din cauza fumului iritant; - aparitia efectelor mortale,din cauza gazelor,in special a oxidului de carbon rezultat dintr-o ardere incompleta. 6.Aprecierea pericolului de incendiu 1.PERICOLUL DE INCENDIU

26

1.1.STAREA DE PERICOL DE INCENDIU SAU DE EXPLOZIE In principiu, o stare de pericol consta dintr-un complex de conditii tehnico-organizatorice in care se afla la un moment dat un sistem tehnic delimitat spatial si care poate determina scoaterea integrala sau partiala a acestuia din starea normala,prin evenimente negative (incendiu,explozie,avarie,accident tehnic etc.),avind drept consecinta producerea de victime omenesti si de distrugere de bunuri materiale. Prin sistem tehnic se intelege,in general,un ansamblu de elemente,de piese,de aparate,de masini,de instalatii etc.,care se tun in interdependenta,constituind un intreg organizat,destinat unui anumit scop. Starea de pericol de incendiu sau de explozie este definita sau determinata de existenta materialelor si substantelor combustibile care alcatuiesc un sistem inflamabil,de prezenta unor surse de aprindere (energie) si a mijloacelor care le pot produce,precum si de aparitia unor imprejurari favorizante. Sistemul inflamabil este constituit din natura si cantitatea materialelor si substantelor combustibile,care inmagazineaza in componenta lor energia chimica,precum si dintr-un agent de oxidare (oxigenul din aer). Sursa de aprindere contine energia necesara aprinderii materialelor si substantelor combustibile,rapiditatea initierii ei si modul de manifestare depinzind de puterea energetica a sursei.Cantitatea de energie a sursei trebuie sa fie egala sau superioara energiei minime de aprindere,mai mare chiar decit energia sistemului inflamabil. Imprejurarile favorizante constau,in principiu,din producerea unor defectiuni in sistemul tehnic,in exploatarea acestuia fara respectarea instructiunilor de functionare,neglijenta personalului muncitor si aparitia altor factori neprevazuti. Izbucnirea incendiului este posibila numai atunci cind exista o corelatie in timp si spatiu a conditiilor care conduc la aparitia acestuia.Determinant este insa sistemul inflamabil si sursa de aprindere.Daca nu sunt indeplinite conditiile,starea de pericol se prezinta ca un potential ridicat de incendiu sau de explozie,fiind oricind posibil producerea acestora.De fapt,are loc trecerea energiei unei surse de aprindere asupra sistemului inflamabil,ceea ce are ca urmare pregatirea necesara a substantei combustibile si activarea ei pentru crearea conditiilor de izbucnire a incendiului. De aceea,starile de pericol trebuie depistate la timp,o atentie prioritara acordindu-se starilor de pericol iminent,luindu-se toate masurile,pentru imprastierea lor operativa. 1.2.STAREA DE PERICOL POTENTIAL Starea de pericol determina in mare masura intensitatea (valoarea) pericolului de incendiu potential. Pentru aprecierea pericolului de incendiu potential trebuie sa se tina seama de: sarcina termica; conditiile de vizibilitate in caz de interventie; toxicitatea si cresterea pagubelor datorita degajarii fumului; marimea compartimentelor de incendiu si posibilitatea de evacuare a cladirii,fumului si de realizare a ventilarii incaperilor; inaltimea incaperilor,respectiv a cladirii; eventualitatea cresterii valorilor pagubelor datorita degajarii gazelor de ardere ca actiune coroziva,densitatea valorica pe unitatea de suprafata. Produsul acestor factori dau pericolul de incendiu potential. 1.3.MASURI DE PROTECTIE Produsul valorilor care reduc pericolul de incendiu exprima valoarea efectiva de protectie. Dintre masurile de protectie fac parte: - masurile normale (regulile generale si normele specifice) de prevenire si stingere a incendiilor; - masuri speciale (instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor,mijloacele de legatura cu unitatile de interventie,dotarea pompierilor,ignifugarea elementelor de constructie); - asigurarea unei anumite rezistente la foc a cladirilor. Rezistenta la foc se bazeaza pe 3 elemente: stabilitate,izolatie termica si etanseitate la flacari.Ar trebui sa se tina seama si de un al patrulea element: etanseitatea la fum. Se apreciaza ca cele mai eficiente masuri de protectie contra incendiilor sunt cele construite (inclusiv cele referitoare la instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor). 1.4.PERICOLUL DE INCENDIU Acesta s-ar putea defini ca raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie.Astfel: Pericolul de incendiu=Pericolul potential . Masurile de protectie Deci se impune luarea unor astfel de masuri de protectie care sa duca la reducerea sau anihiliarea pericolui potential. Din cele aratate mai sus,notiunea de pericol de incendiu se refera si la posibilitatea de izbucnire a incendiului,de propagare si evolutie a acestuia,de intoxicare,de alarmare si interventie la timp,de evacuare si salvare a oamenilor si bunurilor materiale. Pericolul de icendiu se poate referi la pericolul pentru cladiri si la pericolul pentru continut.

27

Pericolul pentru cladiri consta in distrugerea elementelor de constructie,iar pericolul pentru continut se refera la distrugerea bunurilor materiale din cladire. Cele doua categorii de pericole sunt strins legate intre ele,deoarece pe de o parte distrugerea unei cladiri,are drept efect,de regula,si distrugerea continutului acesteia,iar pe de alta parte sarcina termica constituie,deseori,pericolul principal pentru cladire.Cu toate acestea cele doua pericole pot exista independent unul de altul. 2.PARAMETRII PERICOLULUI DE INCENDIU a) Sarcina termica Sarcina termica Sq constituie cel mai important parametru al pericolului de incendiu:n

SQ= QiMi [MJ]i=1

Qi puterea calorifica interioara1 a unui material,in MJ/kg; pentru gaze in MJ/m3 Mi masa materialelor combustibile de acelasi fel aflate in spatiul luat in consideratie Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia: qs=SQ [MJ/m] As Echivalentul lemn al sarcinii termice: Mlemn = miQi [kg lemn/m] AsQi lemn mi masa unui material combustibil Qi lemn= 4400 kcal/kg b) Grupa de combustibilitate Incombustibile Combustibile: Clasa C1 practic neinflamabile Clasa C2 dificil inflamabile Clasa C3 mediu inflamabile Clasa C4 usor inflamabile Greu combustibile: C1 si C2 c) Indicele de combustibilitate Pina la 0,1 incombustibile Intre 0,1 si 0,5 greu combustibile Intre 0,5 si 2,1 greu inflamabile Peste 2,1 - combustibile d) Temperatura de inflamabilitate e) Temperatura de aprindere f) Temperatura de autoinflamare g) Tendinta de autoaprindere h) Intervalul de explozie i) Energia minima de aprindere j) Continutul minim de oxigen pentru explozie k) Indicele de oxigen Io=100O2 O2+N2 O2 concentratia volumetrica de oxigen N2 concentratia volumetrica de azot in amestecul gazos 30>Io>20 materiale naturale 15 71,0 Clasele de combustibilitate si de propagare a flacarii determinate in laboratorul de Centre de Studii si Experimentari al comandamentului Pompierilor pentru unele materiale sunt aratate in Tabelul XIV.4.6 Clasele de combustibilitate si de propagare a flacarii Materialul 1 Covor textile ignifugat Covor lina 100% Doc diagonal ignifugat Filtru textile ignifugat Folie PVC ignifugata Inlocuitor de piele pe baza de PVC Mocheta Mocheta ignifugata Perdea Clasa de Combustibilitate 2 C2/C3 C3 C2 C2 C3 C2/C3 C3/C4 C2/C3 C2 Clasa de propagare a flacarii 3 PV PV

60

Piele sintetica Pinza cauciucata ignifugata Pinze fire sticla Placi termoizolatoare din PVC Placi termoizolatoare din pluta Placi poliesterice Placi din PAFS Placi (cochilii) din polyester expandat Sac filtru ignifugat Sac filtru neignifugat Stofa mobile Spuma poliuretanica flexibila ignifugata Termotex Tesatura aluminizata Tesatura lina 100% ignifugata Tricot fir ignifugat

C2 C3 C1 C2 C2 C4 C4 C4 C2 C4 C2 C4 C4 C2/C3 C2 C3

PV PIII PIV PIV PVI PV-VI

PVI PIV-V

Determinarea rezistentei la foc a elemetelor de constructie in laborator se face conform STAS 7771-81,prin introducerea elementelor de incercare intr-un cuptor usor presurizat (15+5 N/m) avind un program termic reglat astfel incit sa varieze cu timpul potrivit expresiei: T-T0=345 log (8t+1); t intervalul de timp de la inceputul incercarii in momentul considerat [min]; T temperatura cuptorului in momentul considerat (dupa intervalul de timp t), C]; T0 temperatura initiala a cuptorului [C]. Relatia de mai sus se reprezinta grafic prin curba normalizata etalon temperatura timp (fig. XIV4.1). Valorile caracteristice sunt aratate in tabelul XIV.4.7. t [min] T-T0 [C] Valorile caracteristice ale curbei normalizate 5 10 15 30 556 659 718 821 60 925 90 986 120 1029 180 1090 240 1133 360 1193

In urma masurarii,inregistrarii si interpretarii datelor se evalueaza limitele de rezistenta la foc (lrf) ale elementului de constructie dupa urmatoarele 3 criterii: 1) Capacitatea portanta,functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat la inceputul incercarii pina in care elementul capata deformatii maxime admise si se prabuseste,nemaiputindu-l indeplini rolul pentru care este destinat in constructie.In principiu,pentru grinzi si plansee,deformatiile maxime,exprimate prin raportul dintre sageata maxima a elementului si lungimea liberaa acestuia,nu trebuie sa depaseasca 1/30. 2) Izolarea termica,in functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care se atinge una din urmatoarele situatii limita: - temperatura medie a fetei neexpuse depaseste temperatura initiala cu peste 140C; - temperatura maxima atinsa in oricare din punctele fetei neexpuse depaseste cu peste 180C temperatura initiala,sau temperatura maxima ajunge la 220C,indifferent de marimea temperaturii initiale. 3) Etanseitatea: - initiala,in functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care elementul de incercare se formeaza fisuri,crapaturi sau alte deschideri prin care flacarile calde aprind si ard timp de minimum 10 s tampoanele de vata aflata la 20-30 mm de fata neexpusa a elementului; - finala,in functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care elementul se prabuseste total sau partial ori nu mai indeplineste unele conditii speciale prestabilite. Pe baza acestor criterii se stabileste limita de rezistenta la foc pentru peretii portanti sau neportanti,stilpi,grinzi si ferme,plansee si acoperisuri,cu sau fara plafoane suspendate ori sustinute de elementele portante. Pentru usi (STAS 7771/2-82) limita de rezistenta la foc se stabileste in functie de urmatoarele criterii: 1)Stabilitate: intervalul de timp pina in momentul prabusirii usii ori deschiderii acesteia. 2) Izolare termica: temperatura medie pe fata neexpusa depaseste cu 140-180C temperatura initiala a foii de usa sau radiatia termica a fetii neexpuse atinge niveluri periculoase stabilite la distanta de 0,30 m de fata neexpusa. 3) Etanseitate: se aprinde tamponul de vata,ori se inflameaza fata neexpusa sau se ating valorile critice (250300C) in spatiul delimitat de ecranul de incercare realizat din panouri verticale,orizontale,si frontale asamblate. La ferestre,potrivit STAS 7771/30-75,evaluarea limitei de rezistenta la foc se face similar ca la usi,urmarinduse si inmuierea,topirea si curgerea sticlei,fisurarea blocurilor de sticla,depasirea cu 500C a temperaturii initiale in spatiul delimitat de ecran.

61

Pentru unele elemente de constructii,indeosebi din beton armat sau prefabricat,exista diferite metode de determinare prin calcul a rezistentei la foc,insa sunt foarte laborioase,iar rezultatele se recomanda sa se confrunte cu incercari practice la foc in laboratoarele autorizate. 5. IGNIFUGAREA MATERIALELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN SI TEXTILE UTILIZATE IN CONSTRUCTII 5.1 GENERALITATI SI DOMENIUL DE APLICARE AL IGNIFUGARII Tratarea cu produse ignifuge a materialelor combustibile: lemn,materiale pe baza de lemn (placi din ascii de lemn,placi din fibre de lemn,etc) prin tratamente de suprafata si in profunzime si textile celulozice (cu maximum 50% fibre sintetice) se executa pe baza normelor tehnice C.58-86. Prin ignifugare materialele isi modifica capacitatea de a se aprinde si a arde in continuare,in sensul diminuarii acesteia,ceea ce duce la imbunatatirea comportarii lor la foc.Ca urmare a tratamentelor de ignifugare,lemnul si materialele pe baza de lemn,precum si textile celulozice neignifugate se incadreaza in clasele C3 si C4 de combustibilitate (mediu si usor inflamabile) isi reduce combustibilitatea trecind in majoritatea cazurilor in clasa C2. Obligativitatea ignifugarii materialelor combustibile utilizate in constructii se stabileste in conformitate cu prevederile Decretului nr.290/1977 (art.4,litera c),a normelor si masurilor tehnice privind proiectarea si executarea constructiilor,functie de importanta obiectivului,vulnerabilitatea la incendiu a constructiei,valoarea si periculozitatea la incendiu a bunurilor continute. Ignifugarea este obligatory in urmatoarele cazuri: - la constructiile noi,la modificarea sau schimbarea destinatiei celor existente,precum si periodic la constructiile vechi,in scopul indeplinirii conditiilor necesare; - la realizarea unor elemente de constructie,cum sunt tavanele,trecerile prin pereti,planseele,inchiderea sau mascarea instalatiilor si echipamentelor,finisajelor pe caile de evacuare si altele; - la tratamente speciale (fonice,termice) si finisaje utilizate in cladiri inalte,cladiri cu sali aglomerate si centre de calcul electronic; - la sali de spectacole,muzee,expozitii; - la elemente decorative interioare si finisaje la sali aglomerate; - la constructiile provizorii pentru ateliere,remize,depozite,magazii etc.,in care se lucreaza cu substante combustibile sau cu foc deschis; - la rafturile si stelajele din magazii si depozite care adapostesc materiale cu valori mari sau materiale greu de inlocuit,cum sunt piesele unicat din import. Pentru cladiri cu character monumental,monumentele istorice,precum si alte cladiri de importanta deosebita,necesitatea ignifugarii materialelor combustibile se stabileste,de la caz la caz,de catre proiectant si organul tutelar. Partile neaparente ale finisajului interior sau a altor elemente de constructie,care nu sunt accesibile decit prin demontarea sau desfacerea elementelor de constructie respective,ignifugate anterior,li se aplica din nou tratamentul de ignifugare (indifferent de durata de mentinere a calitatii produsului ignifug),o data cu reparatiile elementelor respective. Ignifugarea nu este obligatory in urmatoarele cazuri: - cind materialele combustibile sunt in contact permanent cu atmosfera umeda (peste 70%); - cind partile apartente ale materialului lemons sunt lustruite,vopsite sau tencuite; materialul lemons varuit va fi ignifugat de la caz la caz analizindu-se oportunitatea acestei operatii; - cind magaziile din lemn sunt destinate pentru depozitatea cerealelor ; - cind exista usi,ferestre,dusumele,precum si garduri,mobilier etc. 5.2 IGNIFUGAREA LEMNULUI SI A MATERIALELOR PE BAZA DE LEMN Conditii de pregatire aplicare: - curatirea lemnului si materialul din lemn (indepartarea cojii,cioplire,sectionare,rindeluire etc.); - etansarea crapaturilor,golurilor si locurilor de imbinare cu chit ignifug obtinut din produsele respective amestecate cu huma sau creta,ori cu amestecuri pe baza de argila,nisip fin sau ipsos; - reducerea umiditatii lemnului cu cel putin 18% pentru cel protejat la suprafata si 25% in cazul ignifugarii prin impregare; - omogenizarea produselor ignifuge inainte de aplicare si dupa caz,diluarea acestora cu apa (maximum 5%),iar produsul EVINIT se dizolva in apa conform retetei in concentratie de 16-20%; - alegerea produsului ignifug si a procedeului de aplicare in functie de: specia de lemn si particularitatile de impregnare,locul de utilizare (spatii inchise si uscate sau exterioare),rolul elementelor (de rezistenta,nevizibile,vizibile,sarpanta,decorative etc.); - efectuarea lucrarilor de ignifugare la temperatura mediului de minimum 5+C. - evitarea lavabilitatii produselor I-107-1,DIASIL si IGNIFUG FC. Produse utilizate si tehnologia de aplicare: 1) Pentru tratamente de suprafata,conform 9302/4-88,prin aplicarea cu pensula sau prin pulverizare:

62

- vopsea ignifuga de interior pe baza de silicat de sodiu,cu doua componente DIASIL A si B; se aplica,recomandabil prin pulverizare,solutia A intr-un strat,iar dupa uscare (24-48h) se aplica solutia B in doua straturi la aceleasi intervale de timp; - vopsea ignifuga de exterior pe baza de silicat de sodium,cu doua componente I-107-20/I (grund) si I-10730/II (solutie de insolubilitate); se aplica solutia I dupa care solutia II la 1/2h,iar dupa uscare timp de 24-48h,se repeta operatiile anterioare pina la realizarea consumului specific; apoi se aplica vopseaua de acoperire in doua straturi,in conditii normale,pentru aplicarea vopselelor pe baza de ulei; - solutie ignifuga care nu decoloreaza lemnul IGNIFUG FC pe baza de substante ignifuge fingiciale si solventi; ignifugarea se realizeaza prin imersie de scurta durata,aplicare cu pensula sau pulberizare; - produsul insectofungicid si ignifug lavabil EVINIT pe baza de sulfat de cupru,acid boric si bicromat de sodiu solutie apoasa se aplica numai pentru lemn,cu exceptia stejarului si a altor specii neignifugabile. 2) Pentru tratamente prin impregnare in instalatii speciale,folosind procedeele bailor simple si duble (caldereci) sau procedeele vid-presiune,vid-presiune atmosfe