13-19 decembrie 2010

Secretariatul general

al Camerei Deputaţilor

Direcţia de drept comunitar

SINTEZA ACTIVITĂŢILOR EUROPENE

2

Colectiv redacţional:

Cristina STROESCU-coordonator

Alina PITULICE Mihaela ZĂVOIANU

Publicaţia electronică poate fi accesată:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/AFACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip=szs

© DIRECŢIA DE DREPT COMUNITAR, 2010 Adresa:Camera Deputaţilor, Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr. 2-4, Sectorul 5, 050563, Bucureşti

Tel: (021) 414 2150, (021) 414 2151

Email: politiciue@cdep.ro

http://www.cdep.ro

Surse de informare:

www.europa.eu

www.europarl.europa.eu

www.ec.europa.eu

www.consilium.europa.eu

www.eutrio.be

www.consilium.europa.eu

www.eu2010.es

www.consilium.europa.eu

Surse foto:

www.europa.eu

www.europarl.europa.eu

www.ec.europa.eu

www.consilium.europa.eu

www.eutrio.be

3

CUPRINS

PARLAMENTUL EUROPEAN ..................................................................................... 4

ŞEDINŢA ÎN PLEN A PARLAMENTULUI EUROPEAN ..................................................................... 4

Documente adoptate .................................................................................................................................. 4

Dezbateri .................................................................................................................................................... 7

JERZY BUZEK, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN ...................................................... 8

COMISIA EUROPEANĂ ............................................................................................ 9

Competitivitate ........................................................................................................................................... 9

Justiţie și drepturile cetăţenilor ................................................................................................................. 10

Agenda digitală ......................................................................................................................................... 11

Mediu ....................................................................................................................................................... 12

PREȘEDINŢIA UE ....................................................................................................13

CONSILIUL EUROPEAN ............................................................................................................ 13

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ............................................................................................... 14

Agricultură și pescuit ................................................................................................................................. 14

Afaceri externe și afaceri generale ............................................................................................................. 14

CONFERINŢA DE LA CANCÚN PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ............................16

ADOPTAREA UNOR DECIZII TEHNICE ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE.......................................... 16

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE ”ACORDURILOR DE LA CANCÚN” ................................................................. 17

4

PARLAMENTUL EUROPEAN

În perioada 13-17 decembrie a.c., deputaţii europeni şi-au desfăşurat activitatea în cadrul şedinţei

în plen, la Strasbourg (Franţa).

ŞEDINŢA ÎN PLEN A PARLAMENTULUI EUROPEAN

DOCUMENTE ADOPTATE

Instituirea unei capacităţi de reacţie rapidă a UE

[Rezoluţia TA(2010)0466/ 14 decembrie a.c.; 2010/2096(INI)]

Multiplicarea catastrofelor majore (naturale/provocate de om) din afara Uniunii Europene în ultimii

ani a condus la un număr sporit de solicitări privind îmbunătăţirea eficacităţi capacităţii existente de

reacţie la catastrofe a UE. Deși capacitatea de reacţie la catastrofe a UE a evoluat în mod constant de

la înfiinţarea mecanismului comunitar de protecţie civilă în 2001, deputaţii europeni consideră că

este nevoie de mult mai mult pentru a asigura un răspuns coordonat, coerent și vizibil din partea UE.

Prin urmare, au adoptat o serie de recomandări adresate Consiliului privind instituirea unei capacităţi

de reacţie rapidă a UE, printre care instituirea unui Corp voluntar european de ajutor umanitar, în

conformitate cu dispoziţiile Tratatului de la Lisabona [art. 214 alin. (5)], și crearea unei Forţe de

protecţie civilă a UE, echipată în mod adecvat cu resursele tehnologice și tehnice necesare, care să

îndeplinească următoarele criterii:

să se bazeze pe o evaluare a necesităţilor, la care să participe toţi actorii din domeniul ajutorului

umanitar;

să fie civilă;

să acţioneze sub drapelul Uniunii Europene;

să respecte dreptul internaţional umanitar;

să respecte caracterul voluntar al participării statelor membre la sistemul prevăzut;

să fie întemeiată pe principiul distribuţiei sarcinilor;

să accepte contribuţii din partea statelor care nu fac parte din UE;

să recunoască rolul general al ONU în coordonarea acţiunilor internaţionale de ajutorare din

afara teritoriului Uniunii Europene;

să fie organizată pe o bază preventivă, în funcţie de scenarii concrete.

Consolidarea securităţii chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN) în Uniunea Europeană

[Rezoluţia TA(2010)0467/ 14 decembrie a.c.; 2010/2114(INI)]

Având în vedere faptul că accidentele sau atacurile CBRN reprezintă ameninţări serioase la adresa

securităţii locuitorilor Uniunii Europene şi pot perturba infrastructurile vitale şi funcţionarea

normală a societăţii în unul sau mai multe state membre, indiferent de frontiere, Parlamentul

5

European solicită Comisiei Europene şi Consiliului să revizuiască şi să consolideze rapid Planul de

acţiune al Uniunii Europene în acest domeniu, în conformitate cu recomandările formulate în cadrul

Rezoluţiei referitoare la consolidarea securităţii CBRN în Uniunea Europeană, astfel:

la revizuirea planului să se ţină cont de noua repartizare a competenţelor între statele membre

și UE instituită în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, astfel cum se prevede la

art. 5 din TUE privind principiile atribuirii, subsidiarităţii și proporţionalităţii;

să se elaboreze standarde UE în materie de calitate și securitate, precum și un sistem și o reţea

europeană de laboratoare pentru certificarea echipamentelor și tehnologiilor de securitate

CBRN;

să se instituie de urgenţă un mecanism european de reacţie în caz de criză, bazat pe serviciile

Comisiei Europene, menit să coordoneze mijloacele civile și militare pentru a permite UE să

dispună de o capacitate de reacţie rapidă pentru a face faţă dezastrelor CBRN;

statele membre ale UE să numească ori să înfiinţeze o autoritate naţională căreia, în cazul unui

atac sau al unui dezastru CBRN, i-ar reveni răspunderea de a acţiona ca principal coordonator al

tuturor organismelor naţionale și locale implicate, precum și al tuturor contramăsurilor luate ca

răspuns la un astfel de eveniment.

Creșterea competitivităţii regiunilor printr-o politică de coeziune eficientă

[Rezoluţia TA(2010)0468/ 14 decembrie a.c., 2009/2231(INI) și Rezoluţia TA(2010)0473/ 14 decembrie

a.c., 2009/2233(INI)]

Parlamentul European a adoptat două rezoluţii prin care stabilește liniile directoare ale viitoarei

politici de dezvoltare regională, pentru a asigura o mai bună utilizare a fondurilor structurale pe

bază de parteneriat și guvernanţă pe mai multe niveluri.

Rezoluţia TA(2010)0468 referitoare la buna guvernanţă în materie de politică regională a UE,

procedurile de asistenţă și control ale Comisiei Europene, elaborată de dna Ramona Nicole Mănescu

(ALDE, România), vizează o îmbunătăţire a procedurilor de asistenţă și control. Comisia Europeană

va trebui să sprijine mai mult autorităţile locale pentru îmbunătăţirea calităţii proiectelor

prezentate și să exercite un mai mare control al rezultatelor de pe teren, prin întocmirea unor

rapoarte de impact. Un ”contract de încredere” ar trebui să oblige statele membre să se angajeze la o

bună utilizare a fondurilor.

Cea de-a doua rezoluţie a fost redactată de dl Petru Constantin Luhan (PPE, România) și se referă la

”Realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale și economice în UE – O condiţie sine qua non a

competitivităţii globale?” [TA(2010)0473]. Raportorul dorește definirea unei veritabile abordări de

teren (”bottom-up” și ”place-based approach”) pentru conceperea și aplicarea politicii de coeziune,

”condiţie sine qua non a competitivităţii mondiale”. Subliniind că politica de coeziune trebuie să

rămână independentă și capabilă să se adapteze particularităţilor regionale, rezoluţia insistă asupra

importanţei respectării principiului de descentralizare. Totodată, Comisia Europeană ar trebui să

simplifice procedurile de utilizare a fondurilor structurale și a fondului de coeziune. Principiul de

parteneriat între diferite niveluri de putere și de guvernanţă trebuie să fie consolidat semnificativ

pentru a garanta o abordare integrată și o mai bună absorbţie a fondurilor. Bugetul alocat trebuie să

fie cel puţin echivalent celui actual, menţinând PIB-ul ca indicator principal pentru eligibilitatea

regiunilor pentru cofinanţare europeană.

Bugetul UE pentru anul 2011

[Rezoluţia TA(2010)0475/ 15 decembrie a.c.; 2010/2290(BUD)]

Europarlamentarii au adoptat proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exerciţiul

financiar 2011, după aproape două luni de negocieri cu Consiliul și Comisia Europeană, și anume:

141,8 miliarde de euro sub formă de angajamente și 126,5 miliarde de euro sub formă de plăţi.

Bugetul pentru anul viitor include mai multe solicitări ale deputaţilor europeni, în special alocarea

de mai multe fonduri pentru priorităţile Parlamentului European, printre care se numără:

6

dezvoltarea programelor pentru tineret, inovaţie, procesul de pace din Orientul Mijlociu, Palestina,

programele pentru învăţare de-a lungul vieţii, programul de cercetare "Oameni" și cel pentru

antreprenoriat și inovaţie. În plus, s-a ajuns la un acord între Consiliu, Parlament și Comisie privitor

la faptul că, în cazul în care fonduri suplimentare vor fi necesare pentru a îndeplini obligaţiile legale

ale UE, se va recurge la un buget amendat în cursul anului 2011, având în vedere că bugetul UE nu

poate înregistra un deficit.

Totodată, negociatorii PE au ajuns la un acord cu Președinţia Consiliului, susţinut de către statele

membre, care conţine angajamentul următoarelor patru Președinţii ale UE (Ungaria, Polonia,

Danemarca și Cipru) cu privire la modalităţile de implicare ale Parlamentului European în viitoarele

discuţii asupra Cadrului financiar multianual (CFM).

Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2011

[Rezoluţia TA(2010)0481/ 15 decembrie a.c.; 2010/2639(RSP)]

În Rezoluţia privind programul CE pentru anul viitor, europarlamentarii salută prioritatea acordată

reformării guvernanţei economice europene și avertizează că viitorul monedei euro va fi în pericol

dacă UE nu poate exercita o guvernanţă economică credibilă, în special în zona euro, capabilă să

asigure o politică fiscală solidă şi să relanseze creşterea economică. Parlamentul European şi

Consiliul, cele două componente ale autorităţii bugetare, ar trebui implicate în egală măsură, în

orice acţiune de mobilizare a mecanismului european de stabilizare financiară. În acest sens,

deputaţii europeni solicită următoarele: să se prezinte rapid propuneri pentru ca mecanismul de

soluţionare a crizei să devină permanent (de exemplu, un fond monetar european), pentru

integrarea totală a Strategiei Europa 2020 în cadrul macroeconomic pe termen lung; să se adopte

primele măsuri vizând emiterea în comun a unei părţi a datoriei publice şi introducerea de

obligaţiuni în acest scop, în conformitate cu rapoartele anterioare ale Parlamentului; să se asigure o

reprezentare externă unică a zonei euro.

În ceea ce privește Cadrul financiar multianual (CFM), Comisia Europeană ar trebui să prezinte rapid

propuneri pentru revizuirea cadrului financiar actual și să faciliteze adoptarea rapidă a unui acord

interinstituţional privind rolul PE în pregătirea şi negocierea următorului CFM. Până în luna iunie

2011, după adoptarea poziţiei Parlamentului European cu privire la noul CFM, Comisia Europeană

ar trebui să prezinte propuneri ambiţioase şi inovatoare de revizuire substanţială a sistemului de

resurse proprii, pentru a crea un sistem echitabil, clar, transparent şi neutru din punctul de vedere

al sarcinii fiscale pentru cetăţenii UE.

Situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană – punerea efectivă în aplicare după intrarea

în vigoare a Tratatului de la Lisabona

[Rezoluţia TA(2010)0483/ 15 decembrie a.c.; 2009/2161(INI)]

Parlamentul European a adoptat primul raport privind situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea

Europeană (2009) după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care a transformat "valorile

de bază" în "drepturi concrete", iar Carta drepturilor fundamentale a obţinut un caracter juridic

obligatoriu. În raport se precizează că drepturile cetăţenilor Uniunii Europene sunt încă abuzate

frecvent, iar membrii PE au solicitat "...măsuri concrete urgente, strategii intermediare și soluţii pe

termen lung, evaluate de către instituţiile UE." Uniunea Europeană trebuie să asigure consistenţa

politicii sale asupra drepturilor omului atât în interiorul, cât și în afara teritoriului UE, incluzând o

"toleranţă zero" pentru abuzurile înfăptuite de către statele membre.

Revizuirea Planului de acţiune privind eficienţa energetică

[Rezoluţia TA(2010)0485/ 15 decembrie a.c.; 2010/2107(INI)]

În prezent, eficienţa energetică reprezintă cea mai avantajoasă acţiune din punct de vedere al

costurilor și cea mai rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii. De la

adoptarea în anul 2006 a Planului de acţiune privind eficienţa energetică, s-au înregistrat multe

7

realizări. Totuși, ca urmare a schimbării contextului politic și economic, deputaţii europeni

consideră că este necesară revizuirea politicii UE în domeniul eficienţei energetice pentru a ţine cont

de evoluţiile actuale. Europarlamentarii au sugerat o serie de măsuri care pot fi introduse în acest

domeniu, precum: etichetarea produselor cu impact energetic și stabilirea unor standarde ecologice

pentru acestea; reducerea consumului de energie al clădirilor; stabilirea de standarde minime și

obiective concrete pentru proiectarea ecologică; stimularea dezvoltării de tehnologii ecologice

printr-un instrument financiar la nivel european ș.a.

DEZBATERI

Wikileaks și securitatea informatică

14 decembrie 2010

În cadrul sesiunii de întrebări adresate domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei

Europene, temele dezbătute au fost îndreptate spre informaţiile publicate de website-ul Wikileaks,

cazul lui Julian Assange și securitatea informatică.

Europarlamentarii și-au exprimat îngrijorarea faţă de faptul că Julian Assange pare să fie persecutat

pentru motive politice. Domnul Raül Romeva i Rueda (Verzi/ALE, Spania) a declarat că în acest caz

”...este vorba de hărţuire, nu trebuie să rămânem orbi“. Liberala Sonia Alfano (Italia) a precizat că

„...Julian Assange are dreptul la un proces cinstit; ce se întâmplă acum este un atac la libertatea de

exprimare“. Eurodeputatul italian Mario Borghezio (EFD) a menţionat că este posibilă extrădarea

fondatorului Wilkileaks către SUA: „...Este evident că SUA forţează extrădarea lui Assange fără nicio

bază legală până în momentul de faţă.”

Dl José Manuel Barroso a declarat că ”...toate scurgerile (n.n.- de informaţii) sunt legate de statele

membre. Este treaba lor să ofere clarificări.” De asemenea, președintele Comisiei Europene a

avertizat că aceste scurgeri de informaţii pot apărea în orice sistem: ”...Nu putem să nu ne gândim că

ceea ce s-a întâmplat în SUA s-ar putea întâmpla în orice sistem. Este adevărat că, în sistemul SUA, par

să aibă acces la informaţii sute de mii de persoane. (...) Este ceva care s-a petrecut în Statele Unite, iar

noi trebuie să fim clari cu privire la formularea competenţelor noastre. (...) Libertatea de exprimare

nu este negociabilă, dar anumite informaţii ar trebui protejate de interesul publicului.”

Respingerea raportului privind permisul unic de ședere

[COM(2007)063, 2007/0229(COD)]

Parlamentul European a respins marţi, 14 decembrie a.c., raportul doamnei Veronique Mathieu

(PPE, Franţa) cu privire la propunerea de directivă privind o procedură unică de solicitare a unui

permis unic pentru resortisanţii din ţările terţe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe

teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu ședere

legală pe teritoriul unui stat membru. Propunerea, dacă ar fi fost adoptată, permitea imigranţilor

legali veniţi din ţări din afara Uniunii Europene (UE) să obţină un permis de sejur şi de muncă

printr-o singură procedură şi la un ”ghişeu unic”.

Raportoarea a denunţat atitudinea deputaţilor europeni liberali, care ”...nu au respectat acordurile

încheiate”. De asemenea, i-a criticat pe europarlamentarii socialişti, care ”...se opun sistematic tuturor

textelor care acordă drepturi muncitorilor străini”. Totodată, Veronique Mathieu și-a exprimat

regretul faţă de respingerea textului: ”...Una dintre cele mai bune modalităţi de luptă contra imigraţiei

ilegale şi muncii la negru este dezvoltarea acestor canale de imigrare legală, echilibrate şi care

răspund nevoilor pieţelor noastre de muncă.”

8

JERZY BUZEK, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN

Primirea Luminii Păcii de la Betleem

13 decembrie 2010

Cu ocazia primirii Luminii Păcii de la Betleem pentru a 14-a oară, președintele Buzek a declarat: „...În

Europa, de 65 de ani trăim fără război. Dar nu peste tot se întâmplă acest lucru. Trebuie să «exportăm»

pacea în lume.”

Declaraţia președintelui Buzek cu privire la adoptarea bugetului UE pentru anul 2011

15 decembrie 2010

"...Am acţionat responsabil în vremuri de austeritate. Am ajuns la o înţelegere profitabilă. Avem nevoie

de un buget UE în 2011 concentrat pe investiţii, pentru a stimula creşterea economică şi a produce noi

locuri de muncă, astfel ajutându-ne să ne recuperăm de pe urma crizei financiare. Adoptarea bugetului

UE este o veste foarte bună pentru Uniunea Europeană şi pentru cetăţenii săi. În paralel, Parlamentul

European a obţinut angajamente importante din partea Consiliului şi a Comisiei, inclusiv privind

implicarea Parlamentului European în negocierile bugetului UE pe termen lung; acest lucru ne va

ajuta să evităm crize bugetare în viitor. După insistenţele Parlamentului European, până în luna iunie

2011, Comisia va lansa o propunere legislativă privind resursele proprii şi următorul buget pe termen

lung."

Discursul președintelui Buzek cu ocazia acordării Premiului Saharov pentru libertatea de gândire1

2010 lui Guillermo Fariñas2

15 decembrie 2010

"Chiar dacă disidenţi precum Guillermo Fariñas sunt persecutaţi sau trimiși în închisoare, vocea lor va

fi totuși auzită. Rolul Uniunii Europene este de a face să răsune această voce. (...) Premiul Saharov

reprezintă simbolul Parlamentului European în lupta pentru apărarea drepturilor omului pretutindeni

în lume.”

1 În fiecare an, Parlamentul European acordă Premiul Saharov unor persoane fizice sau organizaţii de excepţie care luptă împotriva opresiunii, intoleranţei și nedreptăţii. Premiul reprezintă una din căile prin care deputaţii europeni încearcă să promoveze drepturile omului și democraţia pe plan internaţional. Premiul a fost acordat pentru prima dată în anul 1988 (Nelson Mandela) și răsplătește o activitate susţinută în apărarea libertăţilor fundamentale ale omului, în mod special a libertăţii de exprimare. Premiul se acordă persoanelor, asociaţiilor sau organizaţiilor indiferent de naţionalitatea sau locul de reședinţă ale acestora. 2 Guillermo Fariñas este de profesie psiholog (doctor în psihologie), dar lucrează și ca ziarist independent. A făcut 23 de greve ale foamei ca protest împotriva regimului comunist din Cuba. Guillermo Fariñas este fondatorul agenţiei de presă independente "Cubanacán Press", care încearcă să facă cunoscută soarta prizonierilor politici din Cuba. Eforturile sale de a asigura acces protejat la internet pentru toţi i-au adus în anul 2006 Premiul asociaţiei Reporteri fără frontiere la categoria libertate digitală (Reporters Without Borders Cyber-Freedom Prize)

9

COMISIA EUROPEANA

COMPETITIVITATE

Comisia deschide calea pentru ca unele state membre spre a putea avansa în direcţia unui brevet

unitar

Comisia Europeană a prezentat în data de 14

decembrie 2010 o propunere prin care deschide

calea către o „cooperare consolidată” în vederea

instituirii unei protecţii a brevetului unitar în UE.

Această protecţie a brevetului unitar ar permite

statelor membre care doresc acest lucru să

instituie, de comun acord, un brevet valabil în toate

ţările participante, care să poată fi obţinut printr-o

singură cerere. Propunerile Comisiei fac obiectul

discuţiilor de mai bine de un deceniu, există însă

blocaje la nivelul Consiliului în ce privește aspectele

lingvistice. Comisia a încercat să deblocheze situaţia

prin propunerea sa din iunie 2010 privind cerinţele

de ordin lingvistic referitoare la brevetul european.

Deoarece Consiliul de miniștri al UE nu a reușit să

ajungă la un acord unanim cu privire la cerinţele

lingvistice ale brevetului european, Comisia

înaintează, în prezent, o propunere prin care

solicită posibilitatea de a se recurge la „cooperarea

consolidată” în acest domeniu, în conformitate cu

tratatele UE.

„…Depunerea de cereri de brevete în Europa

reprezintă un demers costisitor și complicat, fiind

astfel accesibil doar întreprinderilor care au

buzunare adânci. Realitatea inacceptabilă este aceea

că, în medie, inovatorii își validează și protejează

brevetele în doar 5 din cele 27 de state membre, din

cauza costurilor ridicate. Inventatorii europeni nu mai pot aștepta. De aceea Comisia propune ca unele

state membre să poată avansa în direcţia protecţiei brevetului unitar, iar eu sper că toate statele

membre vor adera cu timpul la acest nou sistem. În orice caz, companiile nu vor fi discriminate și vor

avea posibilitatea de a depune o cerere pentru obţinerea brevetului european în condiţii echitabile,

indiferent din ce ţară provin”, a afirmat dl Michel Barnier, comisarul european pentru piaţa internă și

servicii.

În luna august 2000, Comisia a propus un regulament

privind un brevet comunitar (denumit acum

„brevetul UE”, în conformitate cu Tratatul de la

Lisabona), după ce o serie de încercări anterioare de

a institui un brevet unitar au eșuat (Convenţia de la

Luxemburg din 1975 privind crearea unui sistem de

brevete comunitare nu a intrat nici până acum în

vigoare). În decembrie 2009, statele membre au

adoptat, cu unanimitate, concluziile privind crearea

unui sistem îmbunătăţit de brevetare în Europa.

Acestea conţineau elementele cheie pentru

concretizarea brevetului unic european și pentru

crearea unei noi instanţe europene competenţe în

materie de brevete. În iunie 2010, Comisia a înaintat

o propunere de regulament privind cerinţele legate

de traducerea brevetului european, însă nu a obţinut

sprijinul unanim care ar fi fost necesar din partea

Consiliului de miniștri al UE.

Conform Tratatului UE și Tratatului privind

funcţionarea UE, procedura cooperării consolidate

permite unui număr de nouă sau mai multe ţări să

acţioneze într-un anumit domeniu, ca soluţie ultimă

în cazul în care nu s-a putut ajunge la niciun acord la

nivelul întregii UE într-o perioadă de timp

rezonabilă. Alte state membre pot alege să participe

la mecanism în orice moment înainte sau după

demararea procesului de cooperare consolidată.

10

Comisia adoptă norme revizuite în materie de concurenţă privind acordurile de cooperare orizontală

Comisia Europeană a revizuit în data de 14 decembrie 2010 normele de evaluare a acordurilor de

cooperare între concurenţi, așa-numitele acorduri de cooperare orizontală. Este esenţial ca

întreprinderile să colaboreze pentru a obţine sinergii, în multe industrii există un număr important

de acorduri de cooperare orizontală. Textele actualizează și oferă clarificări suplimentare cu privire

la aplicarea normelor în materie de concurenţă în acest domeniu, astfel încât întreprinderile să

poată evalua mai bine dacă acordurile de cooperare la care participă sunt conforme cu aceste

norme. Modificările se referă, în principal, la domeniul standardizării, al schimbului de informaţii,

precum și la cercetare-dezvoltare (C-D).

Vicepreședintele Comisiei care răspunde de politica de concurenţă, dl Joaquín Almunia, a declarat:

„…Unul din obiectivele generale ale noilor norme este de a contribui la Strategia Europa 2020, lansată

de Comisie, în special prin promovarea inovării și a competitivităţii. Noile orientări și regulamentele de

exceptare pe categorii vor oferi întreprinderilor libertatea necesară în vederea cooperării pe o piaţă

globalizată, reducând, în același timp, la minimum riscul unor acorduri care prejudiciază industria și

consumatorii.”

Comisia aprobă o schemă de sprijinire a producţiei cinematografice din România, în valoare de 80

milioane de euro

Comisia Europeană a aprobat în temeiul normelor UE, în materie de ajutoare de stat, o schemă de

sprijinire a producţiei cinematografice din România, în valoare de 80,68 milioane euro (347

milioane ron) pentru a sprijini dezvoltarea industriei cinematografice, a culturii și a educaţiei

cinematografice. Comisia consideră că măsura este conformă cu textull Comunicării privind

cinematografia, dat fiind că dezvoltă un obiectiv cultural, fără a denatura în mod nejustificat

concurenţa.

Comisia a aprobat o schemă a autorităţilor române de acordare a unor împrumuturi fără dobândă

sau a unor granturi nerambursabile pentru producţia de filme românești sau de filme realizate cu

participare românească.

Schema este asemănătoare cu cea a situaţiilor anterioare aprobate în temeiul normelor UE care

permit acordarea de subvenţii de stat pentru obiective culturale și, în special, cu criteriile de

evaluare a ajutoarelor de stat prevăzute în Comunicarea Comisiei privind cinematografia.

În special, Comisia a constatat că, în baza criteriilor culturale definite de către autorităţile române,

ajutoarele vor fi direcţionate spre producţii culturale. Mai mult, măsura permite producătorilor să

cheltuiască până la 20% din bugetul filmului în cadrul Spaţiului Economic European (SEE), nu numai

în România. Autorităţile române intenţionează să menţină schema până la data de 31 decembrie

2014.

JUSTIŢIE ȘI DREPTURILE CETĂŢENILOR

Comisia Europeană contribuie la reducerea birocraţiei pentru întreprinderi și consumatori în

acţiunile în instanţă transfrontaliere

Comisia Europeană a propus în data de 14 decembrie 2010 eliminarea procedurii de exequatur,

acţiune care ar putea contribui la economisirea a până la 48 de milioane euro pe an și la facilitarea

activităţilor economice transfrontaliere, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

„…Comisia propune astăzi eliminarea unei proceduri complicate și costisitoare privind recunoașterea

și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială între statele membre. Aceasta

este o veste bună pentru cetăţenii și IMM-urile din Europa. Propunerile noastre vor conduce la o

soluţionare mai rapidă și mai puţin costisitoare a litigiilor transfrontaliere, cu realizarea unor

economii cuprinse între 2.000 și 12.000 de EUR în cazuri individuale”, a declarat dl José Manuel

Barroso, președintele Comisiei Europene, în acest sens.

11

Comisia Europeană dorește ca documentele oficiale – certificatele de naștere, titlurile de

proprietate – să fie mai ușor recunoscute în străinătate

Comisia Europeană, a publicat astăzi un document strategic care cuprinde mai multe opţiuni privind

facilitarea liberei circulaţii a documentelor cu relevanţă pentru cetăţeni3. Persoanele interesate pot

acum prezenta observaţii, până la 30 aprilie, privind modul în care situaţia ar putea fi îmbunătăţită

pentru a se asigura că aceste documente sunt recunoscute indiferent de locul în care aceştia se află

ori se deplasează în interiorul UE. Comisia va lua în considerare aceste sugestii/soluţii atunci când

va prezenta propuneri legislative, în 2013.

„…Piaţa unică din Europa nu înseamnă doar eliminarea barierelor în calea mărfurilor și a serviciilor, ci

și simplificarea vieţii cetăţenilor noștri, în special când aceștia se deplasează în interiorul graniţelor

UE. Cu toate acestea, componenta de cetăţenie a pieţei unice nu este pe deplin dezvoltată, iar cetăţenii

cer o schimbare: trei sferturi dintre europeni ne transmit că UE trebuie să îmbunătăţească circulaţia

documentelor oficiale între ţările membre. Formalităţile învechite constituie o cauză de frustrate și îi

costă timp și bani pe cetăţeni. Prin urmare, sunt hotărâtă să creăm un spaţiu european de justiţie unic,

în care documentele oficiale sunt pe deplin recunoscute, a declarat dna Viviane Reding, vicepreședinte

al Comisiei Europene și comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale și cetăţenie.

AGENDA DIGITALĂ

Planul european de acţiune privind guvernarea electronică va facilita accesul la serviciile publice în

întreaga UE

Comisia Europeană a prezentat, în data de 15 decembrie 2010, un program ambiţios de colaborare

cu autorităţile publice ale statelor membre în vederea extinderii și îmbunătăţirii serviciilor oferite

via internet. Noul plan de acţiune privind guvernarea electronică4 prevede, pentru următorii cinci

ani, 40 de măsuri specifice care vor permite cetăţenilor și întreprinderilor să utilizeze facilităţile

online, de exemplu pentru a înregistra o firmă, a solicita și a avea acces la asigurările sociale și de

sănătate, a se înscrie la o universitate sau a participa la licitaţii pentru furnizarea de servicii și

mărfuri către administraţiile publice. Promovarea guvernării electronice poate contribui la

stimularea competitivităţii la nivel european și poate permite autorităţilor să furnizeze servicii de

calitate superioară într-un mod mai rentabil, într-o perioadă caracterizată prin constrângeri de

natură bugetară. Iată de ce aceasta reprezintă o componentă fundamentală a Agendei digitale pentru

Europa, al cărei obiectiv este mărirea procentului de utilizatori ai serviciilor de guvernare

electronică la 50 % în rândul cetăţenilor și la 80 % în rândul întreprinderilor, până în 2015. Noul

plan de acţiune se bazează pe experienţa acumulată în cadrul Planului european de acţiune privind

guvernarea electronică 2006 .

3 Cartea verde a Comisiei privind libera circulaţie a documentelor este disponibilă la sala de presă a Direcţiei Generale Justiţie: http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm 4 Planul european de acţiune privind guvernarea electronică este răspunsul Comisiei la apelul statelor membre pentru o politică comună în materie de guvernare electronică în UE, așa cum se arată în Declaraţia ministerială de la Malmö privind guvernarea electronică.

Aceste iniţiative fac parte din planurile Comisiei de a înlătura obstacolele birocratice care îngreunează viaţa

cetăţenilor, impun costuri suplimentare și creează incertitudine juridică întreprinderilor. Astfel cum a declarat

președintele Comisiei, dl José Manuel Barroso, în orientările sale politice din septembrie 2009, UE dorește „o Europă

care pune oamenii în centrul programului său”. Această viziune este reflectată în Tratatul de la Lisabona care

conferă cetăţenilor un loc central în cadrul politicilor UE. Prin urmare, Comisia întreprinde acţiuni concrete pentru a

simplifica viaţa celor aproape 12 milioane de cetăţeni ai UE care trăiesc în afara ţărilor lor de origine și care își

exercită drepturile conferite de UE, de a se căsători, de a-și cumpăra o casă sau de a înmatricula un autovehicul, în

altă ţară a UE.

12

Dna Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei pentru agenda digitală, a declarat: „…Acest Plan de

acţiune privind guvernarea electronică va permite autorităţilor publice să utilizeze tehnologiile

informaţiei și comunicaţiilor pentru a oferi servicii de calitate sporită la costuri reduse, ușurând viaţa

cetăţenilor și a întreprinderilor graţie unui acces simplificat la serviciile publice.”

MEDIU

Comisia lansează consultări cu privire la LIFE+ și Natura 2000

Comisia Europeană a lansat, în data de 15 decembrie 2010 două consultări online în materie de

mediu. Prima consultare se referă la viitorul instrument financiar pentru mediu5, care îi va urma

instrumentului LIFE+ după expirarea acestuia, la sfârșitul anului 2013. A doua consultare se referă

la finanţarea reţelei europene a zonelor protejate, Natura 20006. Ambele consultări se vor derula

până la mijlocul lunii februarie 2011.

În cazul instrumentului LIFE+, se solicită opinii cu privire la obiective, priorităţi și la modalităţile de

sprijin. Această consultare online face parte dintr-o consultare publică mai vastă, Comisia urmând să

utilizeze rezultatele în momentul formulării propunerii privind noul instrument. Sunt, în special,

binevenite contribuţiile din partea administraţiilor naţionale, regionale și locale, din partea părţilor

implicate în probleme de mediu, a sectorului privat, precum și din partea publicului larg.

Consultarea constă în formularea unui număr de 19 întrebări, disponibile în șase dintre limbile

oficiale ale UE (engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană și polonă), deschisă până în data de 15

februarie.

A doua consultare, cu privire la finanţarea reţelei Natura 2000, va sta la baza unei comunicări

preconizate pentru vara anului 2011, care va evalua abordarea actuală a finanţării reţelei.

Consultarea lansează, în principal, întrebarea - dacă abordarea de până acum este una potrivită

pentru funcţionarea efectivă a reţelei - și își propune să găsească modalităţi prin care să se

multiplice succesele înregistrate până în prezent. Natura 2000 este temelia politicii UE în materie de

biodiversitate şi reprezintă cea mai mare reţea interconectată de zone protejate din întreaga lume.

Ea acoperă în prezent aproape 18% din suprafaţa terestră a UE. Sunt așteptate opiniile autorităţilor

publice, ale sectorului privat, ale părţilor implicate în probleme de mediu și ale cetăţenilor

interesaţi. Consultarea, disponibilă în șase limbi, constă în formularea a 10 întrebări, iar

răspunsurile deschise și observaţiile sunt binevenite. Termenul limită este 17 februarie 2011.

5 Consultarea poate fi accesată la adresa următoare: http://ec.europa.eu/environment/consultations/life.htm#_en.htm 6 A se vedea: http://ec.europa.eu/environment/consultations/natura2000_en.htm

13

PRESEDINTIA UE

CONSILIUL EUROPEAN

În perioada 16-17 decembrie a.c., șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană s-au reunit la

Bruxelles pentru a dezbate stabilirea unui ”mecanism permanent de stabilitate” pentru zona euro și

modificarea Tratatului de la Lisabona în acest sens.7 De asemenea, au fost dezbătute parteneriatele

stategice ale UE și s-a decis ca Muntenegru să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE.

Instituirea unui mecanism permanent de stabilitate pentru zona euro

Liderii celor 27 de state membre au decis modificarea Tratatului privind funcţionarea Uniunii

Europene, în care va fi introdus un amendament8 care va asigura crearea unui ”mecanism

permanent de stabilitate” pentru zona euro.9 Acest instrument va avea ca obiectiv sprijinirea

statelor membre aflate în dificultate și ar putea intra în vigoare în cursul anului 2013, când va

înlocui mecansimul european de stabilizare financiară (MESF) și Fondul european de stabilitate

financiară (FESF), în valoare de 750 de miliarde de euro. Consiliul European își va finaliza decizia

legată de instituirea mecanismului și de modificare a Tratatului de la Lisabona la următorul summit

din luna martie 2011. Până la această dată va avea loc consultarea instituţiilor avizate, iar finalizarea

procedurilor naţionale de aprobare se vor încheia până la sfârșitul anului 2012.

În deschiderea reuniunii, dl Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, a declarat:

"…Ţin să reamintesc că suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pentru a garanta stabilitatea

financiară a zonei euro. Sunt absolut convins că zona euro va ieși din criza fortificată." Totodată, a

precizat că modificările aduse tratatului vor intra în vigoare în data de 01 ianuarie 2013, fapt ce ar

face ca mecanismul permanent să intre în funcţiune în luna iunie 2013. Mecanismul permanent va fi

creat pe modelul celui temporar aprobat în luna mai pentru Grecia și îl va inlocui pe acesta, care va

expira la jumătatea anului 2013.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, dl José Manuel Barroso, a precizat că mesajul

principal transmis de liderii tuturor statelor UE a fost acela că sunt pregătiţi de ”...orice este necesar

pentru a asigura stabilitatea financiară a zonei euro şi a întregii Uniuni. (...) A fost o zi foarte bună

pentru Europa. S-a decis o schimbare limitată a tratatului. Fiecare lider aflat în jurul mesei a arătat

hotărâre” în a susţine stabilitatea financiară europeană.

7 Concluziile Consiliului European din perioada 16-17 decembrie a.c. http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/118602.pdf 8 Amendamentul vizează revizuirea articolului 136 TFUE. 9 Procedura de revizuire simplificată este prevăzută la art. 48 alin. (6) din TFUE.

14

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT

Politica agricolă comună, calitatea produselor agricole și posibilităţile de pescuit în anul 2011

În perioada 13-14 decembrie 2010, a avut loc la Bruxelles sesiunea lunară a Consiliului Uniunii

Europene - Agricultură şi pescuit.

Cu acest prilej, miniştrii de resort din ţările membre ale Uniunii Europene au discutat despre politica

agricolă comună (PAC) după 2013. Totodată, oficialii au încercat să definească apelativul un

"fermier activ".

În cadrul reuniunii, Consiliul a fost informat atât cu privire la politica privind calitatea produselor

agricole, cât şi la propunerea Comisiei în ceea ce priveşte relaţiile contractuale în sectorul laptelui.

Această propunere prevede existenţa unor contracte scrise între producătorii şi procesatorii de

lapte. Termenii contractuali vor putea fi stabiliţi în urma negocierii colective, prin intermediul

organizaţiilor de producători, într-un mod care să echilibreze puterea de negociere a producătorilor

de lapte în raport cu marii procesatori. În documentul propus de Comisie se regăsesc şi norme UE

specifice aplicabile în cazul organizaţiilor interprofesionale, precum şi măsuri de sporire a

transparenţei pe piaţă.

Totodată, Comisia a prezentat Raportul trimestrial referitor la piaţa produselor lactate şi la

condiţiile subsecvente de eliminare treptată a sistemului de cote pentru lapte.

În domeniul pescuitului, miniştrii au încercat să găsească un acord politic privind posibilităţile de

pescuit pentru anul 2011 la anumite stocuri de peşti pentru navele UE în apele Atlanticului, ale Mării

Nordului şi Mării Negre.

AFACERI EXTERNE ȘI AFACERI GENERALE

Procesul de pace din Orientul Mijlociu

În cadrul reuniunii Consiliul afaceri externe din data de 13 decembrie a.c., a fost dezbătut procesul

de pace din Orientul Mijlociu. Totodată, au fost adoptate concluziile în care a fost reiterat

angajamentul Uniunii Europeane de a recunoaşte un stat palestinian și de a contribui la o soluţie

negociată pentru rezolvarea acestei probleme în termen de 12 luni, astfel cum a stabilit Cvartetul de

pace. De asemenea, a fost reamintit faptul că UE este pregătită să ajute la reconstrucţia și redresarea

economică în Fâșia Gaza.

Alte teme dezbătute au fost următoarele: situaţia din Coasta de Fildeș, ca urmare a alegerilor

prezidenţiale; situaţia din Sudan dinaintea referendumului privind autodeterminarea, care va avea

loc în data de 09 ianuarie 2011; stadiul negocierilor privind programul nuclear din Iran.

UE trebuie să facă rapid un demers evolutiv în soluţionarea conflictului transnistrean

Uniunea Europeană trebuie să facă rapid un progres în demersurile de soluţionare a conflictului

îngheţat din Transnistria, a afirmat luni, 13 decembrie a.c., la Bruxelles, Înaltul Reprezentant pentru

Afaceri Externe al UE, dna Catherine Ashton. În acelaşi timp a menţionat că îşi asumă personal

responsabilitatea de a favoriza soluţionarea în timp util a diferendului transnistrean. „...Este foarte

important că, atât la reuniunea miniştrilor de externe ai Parteneriatului Estic, cât şi la reuniunea

Consiliului afacerilor externe, a fost subliniată ideea că Uniunea Europeană se angajează total în ceea

ce ţine de soluţionarea conflictului îngheţat şi că noi trebuie să facem cît de repede putem un progres

semnificativ în acest sens." Înaltul Reprezentant a adăugat că reuniunea Parteneriatului Estic a fost

una reuşită, iar UE a „...reiterat importanţa Parteneriatul pentru aprofundarea şi întărirea relaţiei

spaţiului comunitar cu ţările incluse în Parteneriatul Estic".

15

Extinderea Uniunii Europene

Cu ocazia reuniunii Consiliului afaceri generale din data de 14 decembrie a.c., miniștrii europeni

pentru afaceri externe au stabilit ultimele detalii privind agenda reuniunii Consiliului European din

16-17 decembrie a.c. Una dintre temele dezbătute a fost politica de extindere a UE. Miniştrii

europeni şi-au reafirmat în mod oficial "susţinerea fermă faţă de politica de extindere" și au convenit

că ţările din Balcanii de Vest au perspective de aderare. Aceste ţări ar trebui să continue

implementarea reformelor politice și economice, deși fiecare ţară trebuie evaluată pe baza

propriilor sale realizări. Totodată, miniștrii au salutat evaluarea pozitivă oferită de Comisia

Europeană cererii de aderare a Muntenegrului și au hotărât să transfere șefilor de state și de

guverne responsabilitatea acordării acestei ţări statutul de candidat.

Sancţionarea negării crimelor totalitarismului

Miniștrii de externe din România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia și Lituania au transmis

o scrisoare dnei Viviane Reding, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru justiţie,

drepturi fundamentale și cetăţenie, în care solicită sancţionarea penală în cazul consimţirii, negării

sau trivializării grosiere a crimelor totalitarismului: ”...Consimţirea publică, negarea sau trivializarea

grosieră a crimelor totalitarismului ar trebui sancţionate penal, indiferent de regimul responsabil. (..)

Principiul justiţiei ar trebui să asigure un tratament just pentru victimele fiecărui regim totalitarist. (..)

Negarea tuturor crimelor internaţionale ar trebui tratată conform aceloraşi standarde, pentru a se

împiedica reuniunea condiţiilor favorabile pentru reabilitarea şi renaşterea ideologiilor totalitariste.”

16

CONFERINTA DE LA CANCÚN

PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE

ADOPTAREA UNOR DECIZII TEHNICE ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

După două săptămâni de negocieri privind cooperarea pe termen lung în domeniul schimbărilor

climatice, în perspectiva perioadei post-2012, cele aproximativ 200 de state participante la Summit-

ul de la Cancún (Mexic) au adoptat o serie de decizii tehnice, denumite în continuare ”Acordurile de

la Cancún”10

Deciziile adoptate în cadrul celei de-a XVI-a Conferinţă a părţilor (COP 16) la Convenţia-cadru a

Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC):

1. Rezultatele activităţii Grupului ad-hoc de lucru privind acţiunile de cooperare pe termen lung în

temeiul Convenţiei-cadru (AWG-LCA 13);

2. Mecanismul financiare al Convenţiei: a patra revizuire a mecanismului financiar;

3. Instrucţiuni suplimentare pentru Facilitatea globală de mediu (GEF);

4. Evaluarea Fondului special pentru schimbări climatice;

5. Instrucţiuni suplimentare pentru funcţionarea Fondului pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;

6. Extinderea mandatului Grupului de experţi pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;

7. Progresele înregistrate până în prezent și modalităţi de îmbunătăţire a punerii în aplicare a

Programului de lucru în baza art. 6 al UNFCCC, astfel cum a fost modificat la New Delhi;

8. Continuarea activităţilor puse în aplicare în comun (JI) în faza pilot;

9. Comunicările naţionale ale părţilor incluse în Anexa I a Convenţiei-cadru;

10. Consolidarea capacităţilor în baza UNFCCC pentru ţările aflate în curs de dezvoltare;

11. Aspecte administrative, financiare și instituţionale;

12. Data și locul de desfășurare al viitoarelor Conferinţe ale părţilor.

Deciziile adoptate în cadrul celei de-a VI-a Reuniune a părţilor semnatare ale Protocolului de la Kyoto

(CMP 6)

1. Rezultatele activităţii Grupului ad-hoc de lucru privind angajamentele viitoare pentru părţile

din Anexa I, în temeiul Protocolului de la Kyoto (AWG-KP 15);

2. Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF);

3. Instrucţiuni suplimentare privind Mecanismul de dezvoltare curată (MDC);

4. Aspecte legate de punerea în aplicare în comun (JI);

5. Raportul Consiliului Fondului de adaptare;

6. Revizuirea Fondului de adaptare;

10 Acordurile de la Cancún pot fi accesate pe pagina de internet http://unfccc.int/2860.php

17

7. Includerea captării și stocării a dioxidului de carbon (CSC) în formaţiuni geologice pe lista

proiectelor din cadrul Mecanismului de dezvoltare curată (MDC);

8. Propunerea Kazahstanului de modificare a Anexei B de la Protocolul de la Kyoto;

9. Metodologia de colectare a taxelor internaţionale în jurnalul bienal de tranzacţii 2012-2013;

10. Informaţii suplimentare încorporate în comunicările naţionale prezentate în conformitate cu

art. 7, paragraful 2 din Protocolul de la Kyoto;

11. Consolidarea capacităţilor în cadrul Protocolul de la Kyoto pentru ţările aflate în curs de

dezvoltare;

12. Aspectele administrative, financiare și instituţionale;

13. Comisia de conformitate.

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE ”ACORDURILOR DE LA CANCÚN”

Aceste acorduri reprezintă un compromis, menit să lase deschise negocierile în vederea semnării

unui acord legal obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în cadrul

viitorului summit (COP 17), care va avea loc la sfârșitul anului viitor, în Africa de Sud.

Principalele prevederi ale textelor ”Acordurilor de la Cancún” se referă la următoarele aspecte:

Lupta împotriva schimbărilor climatice

Schimbările climatice reprezintă, în prezent, sunt cea mai mare provocare pentru omenire.

Încălzirea globală este ”indubitabilă, iar majoritatea creșterilor temperaturii medii globale

observate de la mijlocul secolului XX sunt foarte probabil legate de creșterea nivelului de gaze cu

efect de seră în atmosferă”.

Până la sfârșitul secolului XXI, creșterea temperaturilor medii globale trebuie să fie menţinute

sub 2oC.

În anul 2015, statele trebuie să reia în considerare limita creșterii temperaturilor medii globale,

scăzând-o la 1,5oC.

Lupta împotriva schimbarilor climatice necesită o schimbare de paradigmă, care implică ”un

mod de producţie, un stil de viaţă și obiceiuri de consum mai durabile”.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Emisiile GES ar trebui să atingă o valoare maximă și să coboare ”cât mai curând posibil”.

Statele lumii trebuie să aplice măsuri de reducere drastică a emisiilor de carbon. În acest sens,

statele dezvoltate ”ar trebui să preia conducerea” acestor măsuri globale, ţările mai sărace având

nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta.

Statele dezvoltate ar trebui să in considerare extinderea Protocolului de la Kyoto, însă numai ca

parte a unui acord mai larg, care să oblige juridic toate statele semnatare să-și reducă emisiile.

Statele aflate în curs de dezvoltare își vor reduce emisiile, ca parte a unui acord global

obligatoriu.

Statele bogate își vor raporta reducerile de emisii, pe baza unor standarde internaţionale.

Naţiunile sărace trebuie să-și raporteze la randul lor emisiile pe baza standardelor

internaţionale, însă abia după ce vor primi fondurile necesare (din partea statelor dezvoltate)

pentru a-și implementa mecanismele necesare reducerii de emisii.

Sprijin financiar pentru combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora

Stabilirea unui Fond verde și acordarea unor fonduri totale de 100 de miliarde de dolari pe an,

până în anul 2020, pentru a se adapta la efectele schimbărilor climatice și pentru a investi în

tehnologiile verzi.

Să fie creat un Comitet de supervizare a procesului de adaptare, care să ajute ţările sărace să

facă faţă fenomenelor meteo extreme (inundaţii, perioade de secetă extremă) pe care

schimbările climatice le vor cauza.

Să se ia în considerare o formă de ”asigurare de risc climatic” care să ajute statele sărace să facă

faţă financiar urmărilor pe care le vor avea fenomenele meteo extreme.

18

Să fie creat un Comitet executiv pentru tehnologie, care să faciliteze transferul de tehnologii

verzi.

Statele sărace să primească din partea statelor dezvoltate compensaţii pentru stoparea

defrișărilor. Noua schemă de Reducere a emisiilor provenite din defrișări și degradarea pădurilor

(REDD) protejează drepturile populaţiilor indigene și promovează biodiversitatea. Totodată,

oferă marilor companii posibilitatea de a se implica în protejarea pădurilor, prin intermediul

schemelor de comercializare a emisiilor.