Pe anû anfi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei lun i 3 fior.
Q oa iiia şi străinătate :
Pe antt 40 fr., pe çése luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
,,GAZÊTAM IESE ÎN FIECARE DI.
ANULU L.
SË PRESUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
& N U H O I U R I L E :
O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fiecare publicare
Sorlasrî nefranoats nu »u prlmeaoü. — Manuaoripte nu «e retrimltQ.
MercvCrî, 25 Martie (6 Aprilie). 1887.
D in oansa S-tei serbătorl de mâne ^ ia ru lü na va
apâré pâ^nà Jo i séra.
NOU ABONAMENTU- ţ*. ■ la
Pentru Anstro-Unpria:
„GAZETA TRANSILVANIEI.“Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe unü nőn
abonameiţtft pe trüuniulü Aprilie, Maia şi Iuniu, la
care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitorii ai
fóiei nóstre.
PreţuM abonamentului:
Pentru Románia şi străinătate:pe trei lu n i 10 franoi „ şâse „ 20 „„ u n ü a n ü 4 0 „
Abonarea se póte face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorfl de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponü numérulű fâşiei sub care au primitü <Ş.iarulu.
Domnii cari se vorü aboná din nou sé binevoéscá a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
pe trei lu n i » çése , t . „ u n ú a n ü
3 il .
e „ 12 „
Braşovti, 24 Martie 1887.Astăzi voimù sô împărtăşimtt cetitorilorü
noştri cuprinsulü unorü articuli interesanţi, ce au apàrutü filele aceste ín (Jiarulü partidei naţionale săsescî din Ardealü „Siebenbürgisch deu- töches Tagblatt“ asupra „programului naţionala sásescü.“ w
Era timpulü ca şi Saşii să-şî pună odată cestiunea: de unde amü pornitű şi unde voimü sê mergemü ? *
„Sieb. d. Tagblatt“ începe ciciül ü articuli- lorü sëi prin a mărturisi, că Saşii din Ardealü au perdutü de multü speranţa şi încrederea, că deputaţii lorü arü puté sé jóce în dieta din Peşta vr’unü rolü hotárítorü ; dér, (Jice, ei cu tóté astea vorü esercita o influinţă asupra sórtei poporului sásescü, întru câtü adecă nu póte fi inditerentü pentru elü, décá ceea ce se dccide în dieta ungară se întâmplă cu séu fár’ de consâmţ0m§n- tulü lui.
Vorbindü despre atitudinea politică a Saşi- lorü din cei douë(Jecï de anî din urmă, „S. d. Tagblatt“ găsesce, că mai alesü la începutü atitudinea lorü. a fostü în multe privinţe şovăi- tóre şi pipáitóre.
„Amü fácutü“, (Jice organulti sàsescü, „asemenea străinuluiv care a întratü cu precauţiune In casa vechiului adversarü. care pretindea, că a uitatü tótá mânia, şi numai după ce véíjurámü, că sciindii-ne acum în casa sa, a începutü sè ne maltrateze, ne puserámü în stare de apèrare“.
Când s’a ivitü în dieta dela Cluşiu din 1866, cestiunea uniunei Ardélului cu Ungaria, cercurile săsesc! nu erau entusiasmate pentru a- céstá cestiurie. Şi de ce sô se fi şi însufleţite? încă la finea secuiului trecutü Braşovenii cunos- curâ la o asemenea ocasiune adevărata stare a lucrurilorü, aràtândü, că dintre o sută dé puncte, ce se potrivescü pentru Ungaria, nicî <Jece nu se potrivescü pentru Ardélü, ér din aceste abia unulü pentru fundulü regiu şi că décá se unescfi doué ţ0rî, cea mai mică perds întotdéuna.
„Pe atunci — continuă „Tagbl.“ — erau în sînulü naţiunei săsescî doué curente, amên- douè representate în dieta din Cluşiu, carï erau principialii deosebitei, dér avéu aceleaşi postulate faptice. Amêndouè voiau : con&ervarea esistenţei naţionale, susţinerea uniunii nóstre municipale, limba germană în oficiu şi la tribunale, autono- miă în biserică şi în scólá. Numai asupra modului, cum s’ar puté tóté aceste mai bine asigura şi apèra, opiniunile erau diferite. Maiori- tatea deputaţilorfi saşi voia së se încheie unü tractàtü de statü între Ungaria şi Transilvania, epre a avé garanţiile necesare peütru observarea
postulatelorü din Pesta sé creeze legea, ce va avé sé înlocuiască acestü pactü fundamentalü, care ínsé ca o lege fundamentală sé nu mai fiă supusă maiorităţii schimbátóre a parlamentului, décá avea sé şi eonoedă,*ee se pretindea“.
Şi maioritatea dietei din Cluşiu era de a- césta părere, şi „S. d. Tagblatt“ e de păreire, că ea a şi voitü sé dea garanţii tari şi ca dovadă citéza o espectorare iesuitică a preşedintelui a- celei diete Kémény, care asigura pe Saşi că municipiului lorü va remáné intactü şi după uniune şi că puindu-se sub scutülü Ungariei, acésta ,va apéra drepturile lorü.
„Saşii au voitü sé li şe dea garanţii pentru esistenţa lorü naţională,“ esclamă „Tagblatt“, „dér cátü de justificate au fostü îndoielile lorü în dreptatea şi echitatea dietei unguresc! faţă cu cestiunea sáséscá, acésta au dovedit’o anii urmă* tori íntr’unü modü, ce face pe omü sé,se cutremure !
După acésta introducere, ce conţine nisce mărturisiri destulü de elocvente, fóia sáséscá din Sibiiu arată prin câte desamăgirl şi suferinţe au trecutü Saşii din Ardélü dela 1865 íncóce, ilus- trándü totodată şi urmările funeste ale scisiunii politice din sínulü naţiunei săsesci.
Ne oprimü pentru a<Ji aici, reservându-ne a resuma cu altă ocasiune şi cuprinsulü acestei părţi a memoraţiloru articuli.
Cetindü mărturisirile organului partidei naţionale săsesci din Sibiiu amü primită impresiunea, că în adevérü este aici momentulü, menitü a justifica pe deplinü părerea acelora, saşi şi nesaşi, cari au pretjisü înainte cu doué<}ecÍ de ani, câ corabia naţionalităţii săsesci eşindfl din pör- tulü apérátorü alü autonomiei Ardélului, va ré- tăci fără compasü pe întinsulü mărei isbită în drépta şi’n stânga de valurile furióse, ce ameninţă a-o înghiţi a(ji, mâne cu totulü!
Misiunea d-lui Stoilow.
Cătră »Daily News* se telegrafézá din Viena asu
pra misiunii lui Stoilow, că ministrulü de justiţia bul
garii, care va sta în Viena 8— 10 4* e> a íntreprinsü
numai o căletoriă de orientare, mai alesü spre a se con^
vinge, décá există aranjamente între Austria şi Rusia cu
privire la Bulgaria şi ce importanţă ar avea ele pentru
viitorulü Bulgariei. Apoi d. Stoilow va aréta bárbatilorü
de statü, cu care va convorbi, că guvernulü bulgarü nu
e in stare a coréspunde sfatului unorü puteri de a aş
tepta şi a nu întreprinde nimicü.
Faţâ cu disposiţia ţ6rii, guvernulü din Sofia e ne-
voitü sé convóce cátü mai curéndü Sobrania şi a-’i pro
pune o soluţiune#. Tendinţele guvernului suntü de a cere
dela Sobraniá o prelungire a puterilorü regenţei pentru
trei ani. Dér décá nu va fi cu putinţă a obţinâ aşenti-
mentulü puterilorü, atunci va trebui sé se procédá Ia alegerea definitivă a unui prinţo.
Insé acéstá soluţiune ar întempiaa şi în Bulgaria
cele mai mari dificultăţi, deóre-ce în poporaţiă şi în
oştire există o mişcare prea mare în favórea realegerii
prinţului de Battenberg, contra căreia suntü cele mai
multe puteri. Acéstá mişcare a crescutü mai în timpulü
din urmă de când s’a íntemeiatü liga patriotică. Din tóté
oraşele sosescü petiţiunî în favórea acestei realegeri şi
guvernulü nu e în stare a pune stavilă mişcării. D. Stoi
low se va duce apoi la BerHnü? póte şi la Stockholm,
de óre-ce guvernulü bulgarü a aflatü, că prinţulfi Oskar
de Svedia ar puté fi unü candidatü pe tronü, pe care
’ar agrea cele mai multe puteri.
SOIRILE PILEI.ţ)iarele unguresc! din Cluşiu se plângă contra preo-
ţilortt români, despre cad susţintt că de unü timpü în-
delungatü îşi continuă opera de valahisare, care nu nu
mai că este „perfidă,« dér totd’odată, şi * ilegală.“ Aceşti
popi valahi,“ în tótá Transilvania* dér mai vértosü în
Gâmpiă arö avé obioeialü de a boteza în lipsa de preoţ
maghiari pe copiii maghiari de confesiunea* catolică, re-
fortoată şi unitară, şi după ce-i botézà îi înscriu ín tna-
trieulele românesci, dându-le adeseori chiar şi nume ro
mânesc!, cum d. e. Mihailü în locü de Mihály. In Jftţ^ a-
cestei „valahisări forţate“, * Ellenzék^ întrébft: unde
suntü solgăbirăii, notarii şi viceşpanii? Ce facü ei de
suferü una cà acésta ? — Mácarü de arü fi' harnkfï; popii
noştri së-i »valahiáeze« şi pe cei dela »Ellenzek“, căci
dórá atunci s’ar mai slăbi puţind duşmănia de mórte,
ce-o nutrescü - în inima lorü contra preoţimei române.
Dér şi în casulü contrarü fiă asiguraţi, că preoţii noştri
nu se temü nicidecum de duşmănia lorü, câci sciu bine
cu cine au de a face şi ce së dea pe vorbele lorü!.
--X-- :
Se anunţă din Peşta, ' că ministrulü de comçr ci ü
contele Széchényi a plecatü Duminecă la Viena pe scurt
timpü. Călătoria ministrului, se asigură, stă în legătură
cu negocierile pentru încheierea convenţiei comerciale cu
România; contele Széchényi însë nu va conferi cu <}ele-
gaţii guvernului românü, ci cu ministrulü de esterne şi
cu ministrulü de comerciü austriacü.
— x—
La stăruinţa zelosului parochü din Codlea, é*lü
losifü Gomănescu, se va înfiinţa şi acolo o societate de
împrumutü şi păstrare nurnită »Prevederea«.
—x—
Deputaţii unguri, cari aspiră la rangulü de oficeri
la glóte. au şi fácutü cursulü lorü pentru acestü scopü.
Duminecă s’au şi întrunitü la unü banchetă, la care a
luatü 0arte şi ministrulü honvetjilorü Fejervary.
— x—
Au fostü numiţi ca capelani müitarï In resérvft
următorii : Stefanü Popa, preotü gr. cat. din arehidie-
cesă; Alexandru Mărişanu şi Petru Cheresteşu * ambii
preoţi gr. Cat. din diecesa Gherlei; Ioanü Olariu, preotü
gr. or. din archidiecesa Sibiiului; Andr. Sorban, preotü
rom. cat. din diecesa rom. cat. a Ardélului. Ca preotü
se urmézâ cu multă activitate. Pe lângă cei doi făp
tuitori materiali, ş’au mai arestatü, 4*ce «Rësboinlü“,
alţi cinci refugiaţi bulgari şi o femeiă, bănuiţi ca com
plici.
■ •—x—
pilele aceste şi-au serbatü stenografîi^ dietei din
Pesta a 25-a aniversare de când s’a iufiinţatfi biuroulü
lorü, după inaugurarea constituţionalismului în anii 1860.
Advocatului losifü Mayer din Braşovfi i s’a con-
feritü, la propunerea ministrului reg. ung. pe lângă cur
tea imperială, titlulü de consiliarü regescü, fără taxe, »în
recunóscerea meritelorü sale câştigate pe tërêmulü afa-
cerilorü publice“.
—x— ■■ ■
Metropolia din Iaşi se va sfinţi la 23 Aprilie vii-
torü. Cu acéslâ ocasiune, oraşultt Iaşi va primi înalta
visită a Suveranilorü, cum şi a I. P. S. S. Metropolitu-
lui-Primatü şi altorü persóne notabile. Comitetulü de
restaurare îşi dă silinţele cele mai laudabile, 4i°e >Libe-
ralulü«, pentru a face tóté pregătirile necesare atâtü In
interiorulü bisericei, unde totulü este aprópe terminátü,
câtü şi în ceea ce privesce estoriorulü, unde se facü plân-
taţiuni de bradü pe terasamentulü nivelatü din prejurulü
sfântului lăcaşă.
— x—
Unü atentatü, analogü cu celü din Bucurescï, s’a
comisü şi la Rusciucű asupra căpitanului,* care a prési
dât ü tribunalulü marţialO când cu osândirea la mórte a
celorü 9 răsculaţi. Câpitanulü e gravü rànitü şi Dr. Se-
vereanu a fostü chematü së-lü cerceteze.
— x— '
Mâne, Mercuri, în 6 Aprilie st. n. va da o repre-
sentaţiune în sala otelului Nr. 1 de aici prestidigitato-
rulü, artistű de curte alü Mai. Sale Şahului Persiei,.GM-
lam Hussein Chan. Producţiunea va fi împărţită J n trei
serii. Ineeputulü la 8 ôre séra.
Nr. 67. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.-'—-v. I-—."......." .... " —......... . .... ......... .... .
Suntil vre-o, două "septămâni, de când amu primitu din D. Sân-Mărtinu următ6rea corespondenţă :
De pe Ternava mică, în 16 Martie 1887.
In corespondenţa „Suferinţele Românilora de pe
Târnava mică“ — apărută în Nr. 44 c. ala preţuitului
d-v6strâ (JiarQ, între altele se (Jice, »că la balulQ data în
favorea Kaltur-egyletului în D. Sân-Mărtinti — centrala
comitatului Târnavei mici — a luata parte şi uil amplo
iata (oficiala) româna“ —
D-10 corespondinte însă -- fiind0 tocmai de pe sate
— nu a fosta bine informaţii cănd dise ,că a luat
parte şi un amploiata (oficiala) româna“ — pentru că
bine este sciuta, şi cu atâta mai bine trebue să scie
d-10 corespondenta, ca unuia ce aparţine acestui comitata,
că în comitatula Târnavei-micî nici mai puţina deră nici
mai multfl decâta unu singur românii este amploiata, şi a-
dâcă preşedintele sedriei orfanale, şi de aceea f6rte bine
făcea, dâcă spunea »că la balula data în D. Sân.-Mărtinii
— centrula comitatului — în fav6rea Kultur-egyletului,
a luata parte şi preşedintele clubului naţionala româna
ala acestui cerca, advoeatula Vasile Zehan, esecutorele
de judecătoria Boilla Zaharias şi una copilandru, diurnis-
tuia Csuchina Simona, prin urmare nici una ampîoiafa
decâta toţi numai fii născuţi din opincă română!
Acesta voesca pentru aceea a vă aduce la cunoş
tinţă, pentru ca onoratula publica cetitorii ala preţuitu
lui d-v6stră (Jiara, din cari torte mulţi vora cunosce îm
prejurările năstre de prin D. Sânt.-Mărtina, să nu vină
a bănui pe acela unica venerabila amploiata româna,
a cărui trecuta şi presenta nici odată nu a data cea
mai mică bănuială, că nu este unuia dintre cei mai ze
loşi şi destinşi Români. — i. — r..
Nî-a veniţii f6rte greu să publicămu acesta corespondinţă, pentru că cunosceamâ mai dinainte pe d-lti advocaţii Vasile Zeliană din D.- Sân- Mărtinâ, ca pe unu bărbaţii demnii de încredere şi zeloşii în afacerile naţionale. Nu de multu ne cre(Jurămu datori a-lu lua în apărare în con-
, tra afirmăriloru unui corespondenţii, care trăgea la îndoială firmitatea caracterului său naţională ro- mânescâ..
Prea multe plângeri primirămti însă în tim- pulti din urmă asupra atitudinei naţionale a d-lui Zehan, care, ni se spune, nu mai este celu ce a fostu şi a începutu să confunde interesele chiă- mărei sale de advocaţii cu interesele naţionale, ce trebue să le represente independenţii de orice înriurire şi eu cugetă curaţii, d£că voesce să fia omulfi de încredere alu Români lorii din comita- tulfi Târnavei mici.
D. Zehanii este preşedintele clubului .alegă- torilorâ români de partida naţională din Sân- Mărtinii. Ilil rugâmâ cu t<5tă sinceritatea să ne spună d- sa, care trebue să scie ce dator jşă na- ţiunei sale unu fiu credinciosă alâ ei : este bine, este folositorii, este admisibilii, este compatibilii cu demnitatea unui conducătorii alu Români ]oru, ca să ilustreze cu pers<5na şi cu concursulu său foalurile şi bancheturile Kulturegyletului ungu- Tescfi? Nu crede d-sa, că făcândii totuşi acesta— numai cercetămii din care causă — este o cestiune de on6re pentru dânsulu, d’a nu mai sta nici unii momentu în fruntea clubului electoralii românii din Sân-Mărtinii ?
interimală a »Reuniunei femeilorü române din A rada şi
provinciă.“în Aradü.
Statutele Reuniunei fnndü deja aprobate din Noem-
vre anula trecuta, subsemnatele femei române din Aradű
şi provinciă, esprimându-ne şi pe acé-;tá cale dorinţa de
a ne face membre şi de a vedé Reuniunea constituită,
Vé poftima respectuostt ca se binevoiţi fără amânare a
face disposiţiunî pentru înscrierea de membre şi a con
voca adunarea generală constituantă a Reuniunei:
Maria Nicoră, Iulia Şandoni, lulia Scrb, Elisa Stă- nescu, Ana Dogaria, Gabriela lonescu, Letiţia Oncu, Li- via Vuia, Rosa Telesen, Melania Papp, Barbara Anto- nescu, Teresia Magdu, Elena Nicodinovieî. véd. Liuba Popovicia, Erneptioa Gergureviciu, luliana Florescu, Sofia Florescu, Iulia Dogariu, M *ria Popovicia, Elena Tol- cana, Adela Olteana, Ana Costa, J^arta Savonescu, Lu- creţia Savonescu, Iulia Florescu, Sabina üirpnö, Emilia Popovici, Elena Rubineseu, Elena Anciu, Sofia Lupşaiă, Ana Dimitrescu, Lila JVIolnar, luliana Birdeau, Lucreţia Birdeau, Maria Russu, Eujfrosina Serba, Zenovia Fruşia, Cornelia Fruşia, Olga Posserta, Maria persana, Elena Paula, Maria ftorlodana, Rosa Borlodana, Ana Borlodana. Marta Vuia, WilheUnjna Taloşa, Emilia Moşescu, Sofia Popovici, Maria Radovaa«, jŞcpterina Popi, Ana lstvai, Rosa Cămpiana din Aradö.
Kmilia Pop eseu, Flore Albiei, Ana Popovici, Ecaterina Popovici, Márióra Popovici, Máriára Crainica, Mâ rióra Craíriicö junior, Sidoijia Crainica, Elena Cefană Flórea Goldişa, Luisa Goldişa, Lulsa PoboşO, din Nădaba
Elena Pap, Veturia Pap, Elena Boţoca, Maria Rozsa, Emilia Musca, Elena Popovici, L#ivia Dascalü, Ileana Dascala din Comlăuşa.
Sofia Burdana, Ileana Ciorogara, Silvia Balinta véd. luliana Popa, luliana Balinta, din Sinitea. ‘
Livia Budai, Maria Szölösi, din Zarand.Peironela Cornea din Măcău.Ana Novaca, lyiviş (.’.iacJanO, Etelca Popa, Maria
Stoicovici Emilie Petrovicî, Lucreţia [3arba, L,ucreţia Bucurovici, fuliana Tyiriíy, Elena Ardeleauű, Qragina Tereteapa, luliana loza, Sofia Ciorogara, Daniţa Cioro gara, Crjstuia Zab, ludita Mathés, Emilia Ciorogarfl, din Peşca.
Ecaterina Caracioni, Ecaterina jGonopanö, Ana Cră- eiuftű, 4in Paulişu,
Ecaterina Cjjţiponeriu, Irina Popovici, din Minişa. Iulia Monţa, Emilia (Jro/eseu, Ermina Ioanovici,
Ana Binchici,, Roza MoţQ, AnaŞrefa, din Cuvinii, jElisabeţa Moga şi Leonida jFilipö din Ţornea.
Incuragiarea industriei în liomânia.
Legea pentru Incuragiarea industriei în România,
care a fosta votată de ambele camepe române şi despre
care s’a vorbita în Nr. 65 alQ ,Gaz. Transă, eşte ur~ mătorea:
^rt, 1. Ori-cine voesce sé înfiinţeze în România unö aşe<|ămâtît4 industriala, cu una capitala de cela puţina 50,000 lei şi cerén/í întrebuinţarea a cela puţina .gjŞ lucrători pe <}i, se va bucura de folósele legii de faţă.
Iu ţerminQ de 5 ani dela înfiinţarea unei fabrici, două treimi din lucrfiiorî trebue sé fie Români.
Art. 2. Spre a 0 Ins# primita sé se bucure de a- eesjte folose, cela ce va voi sé întreprindă p induşfriâ órecare va trefei i sé justifice cătră ministrul de agricultură, comercia şi domenii,"că dispune de capitaluía şi lucrătorii a- r6taţi mai susa şi sé dovedéscá, prin planurile şi arătarea a- ménunteiorfi fabricaţiunii, ce voesce a întreprinde, că în adevéra va avé sé îpfiinţe^e o fabrică, în care va întrebuinţa 25 lucrători pe 4i, în tiippij de cela puţina cinci lunî pe apa, Jn ori-ce casa, industriile, ce vpra voi sé «e bucure de fol^sele legii de faţă, vora trebui sé se servéscá de maşini şi de mijlóce technice şi njecanice
FOI LETONU.
O nópte între sfinţi.(Amintire din Joia Pascilorü)
(Urmare.)
Cocoşii cântau de me^ula nopţii.
Casele 6menilora erau cufundate în tăcere, copii
îşî ascunseseră capula în perine, mamele proptiseră uşile
Caselor a, tinerii îşi aflaseră adăposta prin ieslele grajdu*
rilorO şi somnula îşi întinse aripele sale peste fotă su
flarea.
Numai în casa din capula satului se mai ^ărea o
slabă lumină. In drepta acestei case se afla sântirimula
bisericei, în stânga îngropătorea, âr la spatele ei se ridi
cau nisce surpături urîte de pământa galbena arinosfi.
Era casa preoţâscă. Aici locuia mamă-mea. Ta-
tftlfl meu, preotula, părăsise casa n6stră, alegându şi un
alta lăcaşa mai fericita: în sânfirimula dela drepta. Nu
mai cu câteva 4'le mai nainte îla petrecuserăma la mor-
mânta. Râmaserăm a în grija mamei şâpte copii orfani,
toţi minoreni, între cari eu eram cela mai mica.
Nu mai avea acum nefericita mea mamă aită mân
gâiere, decâta speranţa în Dumnezeu şi în viitorula
nostru, la care se gândea neîncetata. Era cu inima sfă-
şiată de durere pentru perderea ce a suferit'o prin
mórtea tatălui meu, dér se părea că 4grija pentru noi o
făcea sé fiă şi mai tristă. Mi*a rémasü pentru totdâuna
întipărită în inimă faţa ei palidă, cu ochii plini de la-
crémi. Ea se ferea totuşi a-şi da pe faţă tótá amără
ciunea sufletului séu. Voia sé ne îmbărbăteze, deşi ea
singură ar 0 avuta mai mare lipsă de îmbărbătare.
In séra Joiei warjf, mama simţi o adâncă bucuriă
gufletâscă, când ne vé<}ű p& npi tQţi plecânda cu atâta
tragere de inimă la biserică; dér cu .t&e a.cesjtea suro
rile mele când s’au reîntorsa dela biserică au găsit’q şi
mai tristă decum au lăsat’o. Vé(}éndu-le că vinü singure,
cea de întâiu întrebare ce lî-a adresat’o a fosta, că:
unde au lăsata copijula?
„Goriţa a rémasa sé vină cu Ióna" — răspun
seră ele — „se póte ínsé. că ei vora veni cevaşi mai
târziu, căci Ióna îmi spuse, că după biserică se va duce
puţina la cumnatulu Manoilă“.
Cumnatuia Manoilă era una buna prietena ala
casei nóstre şi cu locuinţa ne era cela mai de aprópe
vecina.
Mama rémase mulţămită cu réspunsula primita şi
le învitâ după acésta sé ocupe loca la mâsă şi sé ci
neze, căci era destula de târziu.
Surorile mele se şi aşezară la mâsă, dér vécjénda
pe mama aşa de tristă, nu le venea sé mânce şi steteau
perfecţionate, şi sâ.fiă conduse de omeni speciali, Când fundatorii nu vora fi ómeni speciali voră fi datori sé
justifice, că dispună de omeni speciali, spre a le coti* duce întreprinderea industrială.
Art. 3. Aşetjămintele industriale, ce at‘
la îndatoririle arélate la artitolele de mai susa, vorii putea dobândi gratis şi în deplină proprietate (întru râtft
cerute de constituţiune, pentru a dobândi proprietăţi rih rale) séu în posesiune, pănâ la 90 ani, unu!$ la
cinci hectare de pămenta, exceptând averile de apă, pe ori ce proprietate a statuluj, a comunelorö séu a fio.’ meniilora CorOnci. Este bine întelesa, că pământuri pe
proprietăţile comunelora nu vora puté fi cedate decâiţ în conformitate cu prescripţiunile legri comunale
Nici O despăgubire m se yei c m de cătră stata
decomune séu de domeniula Corónei, pentru aşezarea mijlócelora de comunicaţiune (şosea, druma de ferü, tranvaiö, gilip, etc.), menite a pune fabrica în legătură
cu una druma mare, cu o staţiune de cale ferată ou una rîu séu cu una eanalö navigabila. ;
Cererile pentru cesiuni de pământa făcute conform acestui articolö, voi ü fi definitiva resolvate de cătră con-
siliulfl ipinişţrilor pănâ cela multCi în trei luni dela data primirii lorö.
Décá în ternisna de doi anî dela cestiunea unui terenO, aşe^ământula industriala, pentru care cesiunea
s a pu va fi înfiinţata, terenula va redeveni <|edrepta proprieţaţe cesiqnaruluj.
Art. 4. Ori ce aşetjământa industriala în condi-.
viuoile arétate la art. 1 şi 2 de niai susa, se bucură dş următorele şcuiiri;
a) Este scutita, în timpula de 15 anî dela înfiin
ţarea sa, de ori ce importa, directa cătră stata, judeţa séu comună;
b) Tóté maşinile, precum şi tót-e părţile de maşini
şi tóté 'accesoriile lprţ), adusş dirţ străinătate pentru tyşî buinţele sale, sunta Scutite de tajţe vamale;
c) Materiile prime, ce ar întră în fabricaţiunile sale, sunta scutite de laxe vamale, întru câta acele materii
nu s’ar afla séu nu s’ar găsi în cantitătl îndestulâtore în ţâră. , . ’
Consi iuia de miniştri, luânda avisula,. camerelorö de comerciu şi de industriâ, decide pentru fiecare caşiţ şi în termma cela tnulfQ de noúé Iun’ dela cerere, despre
neaflarea séu negftsirea în cantităţi îndestulătore în ţerâ a materiilorü trebuincipse fabricaţiunii;
d) Ţransportuja pe căile ferate ale fab.ricatelprft acestora aşezăminte indusţriale dela fabrică păn^ la des- tinaţiune, se vpra face cu preţurile cele mai scăzute, cari în nici una caajfi ’n« vpr'Q trece de preţuia de regifc ala transportului, pluş 2Q la sută.
Taxele poştale pentru transportula acc*s*Qrö fabricate în interiorula ţârii, nu voia fi în nici una easü
superióre taxelpra stabilite de uniunea poştaţă internaţională, |ptru câta expeditorii se vpra conforma, penţrn
greutatea şi vplutí}i|íö cqJetejora poştale, corivenţiunilpr0 acestei uniuni. ’
e) Tota astfeia vora fi tractate şi transporturile 3- cestorâ fabrici pentru materiile prime, maşinele şi ori şi ce produse ar în tra în fabricatele lori*. ' '
f) Ori ce produse iinportate, carţ nu vorö avó si
milare în |érá, vora primi őre. care transformare industrială în ţâră şi apqi se yora reexporta, vora c|oţ}âflc|i
in raomen'ulö- reexportării restituirea taxelora vamale de importa.
Art. 5. Pentru furniturile statului, judeţelora şi comunelora, se vora preferi, în condiţiuni egale, produsele fabricate in ţâră.
Art. 6. Stabilimentele industriale cari, la promulgarea legii de faţă, ş’ar alia în condiţiuniie prevéfjute la art. 1 şi 2. se vora bucura de beneficiile acestei iegî. ;
Art. 7. Prinir’o lege specială se va acorda q sub*
venţiune aşezământului indusirjald, caie va yoi sé înfiin- ţeze o scolă practică pentru formarea lucrătorilpra în diferite fabricaţiunţ.
Art. 8. Spre îndeplinirea procedurii celöra prescrise de legea de faţă, se va înfiinţa pre lângă ministeriula a- griculturji, comerciului, industriei şi dqmeniilqra, q cot-
misiune pentru înepragiarea inejustriei naţionale, compusă din şâpte nţembrj,
tăcute şi nemişcate. Mama cufundată în gânduri nu le
obserâ. Faţa ei apăru şi mai palidă Ia flacăra din ce în
ce mai slabă a feştilei din opăiţula de pe colţula cuptorului.
Femeile adâncite în gânduri tresâriră deodată şi
se cutremurară. Una strigăta dela ferestră le făcu se
înmârmureze. ;
,Domnă!“, striga o voce femeiescă de afară.s
Mama şi surorile mele săriră drepta în piciore.
„Cine-i?“ întrebă, după o pausă, mama cu glasa
tremurătora şi galbenă ca cpra.
»Dpmnă!« strigă ţncă odată streina de afară c’una tena şi mai desperata.
In clipita următ6re cu-o isbitură se deschise uşa
drepta în laturi, şi femeea de afară căZii leşinată peste
praga, cu faţa la pământa. ■
Femeile stăteau încremenite de spaimă în mijlbcuia
odaiei şi nici una din ele nu avea curagiula să sară
străinei în ajutora.
In momentula acesta nisce paşi repeZi urcară trep
tele pridvorului. Era frate meu Iona, care auZinda des-
peratula strigăta dela ferâstră, grăbi repede să vină în
ajutora. Vrând a să între în tindă se împedecâ de tru- .
puia femeii, ce zăcea răsturnată pe praga, şi căZu. Şe
ridică însă de grabă şi ridicânda şi pe străina dela pă
Nr. 67. GAZETA'TRANSILVANÏEI. 1881
Art. 9. Fiăcare cerere din partea vre-unui indus trială, va fi cercetată de cătră comisiunea specială. Mi- nistrulă agriculturii, comerciultii, industriei şi domeniiloră, după-ce va fi luaţii avisulă comisiunii, va cere încuviinţarea consiliului de miniştri.
Mulţâmitâ publică.
Pe câmpulă pedagogicii este pe deplinii argumentatei, că între factorii cei mai puternici ai culturei este biserica şi şc6la. Aceste, cu puteri unite llQ înzestrâză pe omü cu acele v;rtuţî sciinţe şi calităţi, cu acele arme, cari îi suntă de neapărată necesitate în vieţa socială şi pentru de a ti vrednicii de humele, ce-lii pörtä. Numai atunci putemă- pregăti în şcolâ cetăţeni buni şi vrednici, dâcă cei, ce suntii chemaţi a cresce şi a învăţa, îşi dau mâna şi lucrâ ain răsputeri pentru progresö, nu din fă- ţăriă şi interesă, ci numai din dragoste avândo conşci- inţa chiemârii lorö adevărate.
In urma unei hotăiirî a măritului Consistorü din luna lui Oct omvre 1886 fii Cuvioşia sa părint ele Popşorii Alexandru numitü catechetă la şcolele poporale dm Suceava, Acestä domnö, care este aşaderă chemată a deş- epta în inimele eopilaşiloră sâmtulă de religiositate şi moralitate, nu numai câ’şî împlineşte c’ună zelă deosebită datoria sa întru töte, ci şi afară de şc6lă nisuesce între marginile posibilităţii a sta învăţătorilora întru aju- torö. La diferite ocasiunl, venindă d lui. cu cetăţenii în atinge e se adreseză căira aceştia cu învăţături eâidu- rOse, le desfăşură în modă practică folosulă eelă mare ald unei şc61e poporale şi’i animeză cu cuvinte blânde pentru a’şi da copilaşii la şcOlă. §ü*n adevără! ună cuvântă ad rem şi scurtă tace torte multă. Obseţ^ă de ună timpü ţocftcey eă sămânţa sa n’a că<|ut.fy pe ună pământii rău.
Causa frecventării neregulate şcolţifĂ de cătră copiii mai alesă din ocolulă II şcolară alö Sucevei Iţicani-vechî este miseria materială a păţiţiţiloră. Şi pentru aceştia se gândi părintele catec^eţft întreprin4ândă în lunele antecedente o cQÎecţă în scopulă sprijinitei învăţâceiloră sări ţ i dela şcola poporală din Iţfeanii-vechl.
Iubitorii şi sprijinitorii de progresă şi de cultură, carţ au cQ.ntriţiuiţă la acăstă colectă suntă următorii: Dpnmii Ştefană Bulgariu 10 Ö.* Isidora Paiucă 5 fl., lonă Făgăraşă 25 cr., Grigori Vasilovicl 25 er., idnă Catricî2 fl., Haralampi fteciniucă 50 cr., Mihaiu Ursachi 20 cr., Mihaiu Ijln'ţ'^i 2 fl., lönü Buleandrâ 1 fl., Irină alo Preo tesi ţ fl., lönü Paronici 8ţ0 cr., Vasili Socolovă 25 cr., |6nă Ş^andru 30 <•»'., Bimifrie’ Drimbeiu 1 'fl., Ditaitrie Şiobiniuc 80: cr., Dimitri Maiasariu 1 fl., Georgi . Cumpătă 1 Neumann Barber t fl., Nicula Tihvilcă 50 cr., $pifani Popoviciu t fl., Constantină Turtureanu 1 fl., lerodionă Cb.ifanO, ieromona< h 1 fl., Pancrati Sidoroviciu, ieradiaconă 1 fl., Toma Plopană 1 fl., Varnava Lobo- jevscfii ieromonachă 1 fl.. — D-nele: Elisaveta S. hönbach q fl., Maria Cercavschi 1 fl. şi d-lă Slunicki 10 cr
Suma totala 41 fl. 15 cr. Cu aceşti bani se vorö cumpăra copiiloră sărmani cu ocasiunea sf. Pasc! vest
minte şi cărţi.Subsemnat ulă conducătoră provisorö alö scölei de
aici îşi împlinesce numai o datoriă sfântă decă îşi ia libertatea a aduce mai ântâiu părintelui Alesandru Popşoră pentru sacrificiulă manifestată prin colecta acesta şi apoi mftrinimoşiloră domni şi dömne profunda sa mulţăraire.
Suburbiulii Sucevei.I ţea ni i- vechi , în Martie 1887.
Georgie Avrarnu, învăţătorii.
Convocare.piindO subscrise şi asigurate acţiunile esmise pen
tru compunerea capitalului socialii la institutulu de cre-
fâtu fi economii „$ilvanla<‘, dd. acţionari prin acăsta se
convâcâ. la adunarea generală constituantă, ce se va ţine
în 19 Aprilie la 10 6re a. m. în Şimleulu-Silvaniei.
In acăstă adunare generală constituantă se va per-
ţracta şi se va delibera asupra u'rmăt6re|oră obiecte:
1. Raportulă fundatoriloră, 2. Constatarea, că ca-
pitalulă socială e deplină asecurată prin subscrieri şi
mâtttă, mama şi surorile mele scóserá dintr’odată unü
strigătă de mirare.
Era tînăra Sevastă, servitórea nostră.
Nu se putea sci prin ce întâmplare nenorocósá a-
junse ea în acăstă situaţiune desperată, dér din faţa e
se vedea că este forte spăriată. Glasulă îi amuţise, pu
terile o părăsiră şi sbocotirile rari şi puternice ale ini-
m«i mărturiseau ceea ce se petrecea în interiorulă ei.
Surorile mele îi trecară tâmplele capului şi o stro
piră cu apă şi oţetă in faţă păaă ce în fine le succese
a redeştepta sâmţirile nefericitei Sevaste.
Câtă ce începu să se uite prin prejură Sevasta,
Bţama şi surorile mele erau nedumerite a scţ ce a păţiţii.
^Sevastă! — îi 4iceau cu nerăbdare -«■ „Se
vastă, gpăbesee şi ne spune, ce e? ce ţi-s’a întâmplată ?
„Am... am... am autjită«, ata cu 0
voce întreruptă de respiraţiunea-i rară, „am aurită gla-
sulQ domnului Părinte eşindă din adânculă mormântu
lui... grăbiţi şi-i ajutaţi, căci elă nu este mortă*.
,Ce spui? Ce spui Sevastâ?.,. Nu se póte ! Dum-
ne(|eulă meu! Nu se póte... Sevastă spune, ce ai au
rită? Unde ai aurită?“—întrebau femeile din casă pă~
tíünse de înfiorare.
,Am au^tă ună răsunetă îngrozitoră în părţile
săntirimului de cătră altarulă bisericeişi nu măîndoescă,
să acesta a fostü glasulö Domnului Părinte, l-am cu-
prin plătirile pţove^ute în »prospectă.“ 3. Statorirea
statuteloră institutului. 4. Decidere în privinţa înfiinţării
institutului. 5. Raportulă fundatoriloră despre alegerea
primei direcţiuni. 6. Alegerea consiliului de revisiune
(comitetului de supraveghiare). 7. Dispunere asupra res
ponsabilităţii fundatoriloră 8 Alegerea unei comisiunl
pentru autenticarea procesului verbală.Domnii acţionari, cari voescă se participe ia acăstă
adunare, suntă rugaţi ca în <jiua adunării dela 7— 10
ôre a. m., presentându-se în localitatea scôlei gr. cat. ro
mâne din Şimleu, să-şi redice certificatele de îndreptăţire
l.t consultările ce vord urma.
Şimleulu-Silvaniei, la 17 Martie 1887.
Alimpiu Barboloviciu, Andrein Gosma,Vicariulü Silvaniei şi preşedinte. direc. esecutivü.
Post“ de aeji - diminé|â (Jice că guvernillü rusü aşteptă cu nerăbdare formaţiunea eventuală a unui cabinetü româml anti austriacă, ç&pï călătoria Regelui Carolil hi Berlinü şi la Viena a provocatü nemulţumiri la Petersburgü, unde se crede la posibilitatea unei confederaţiunî balcanice.
Berlinü, 4 Aprilie.— „Grazeta Germaniei de Nord“ publică unü articulù fôrte aspru în contra generalului Boulanger şi blamézâ sistemulü de spio- nagiu organisatü în Franţa de cătră dênsalü. F6ia oficiôsâ germană constată conchi4êndü că organele celorlalţi miniştrii francesî represintă dorinţa seriôsà d’a se mànÇiné pacea între Franţa şi Germania.
Petersburgü, 4 Aprilie. — Ancheta făcută după atentatü a demonstratü că nihiliştii çores* pundeau cu amicii lorü din afară prin mare cu ajutorulü corâbiilorü englese, Unü controlü mai severü a fostü ordonatü.
Viena, 4 Aprilie. — Negociările pentru con- venţiunea de comerţfi austro-română suntü conduse cu ô mare* precauţiune. Convenţiunea veterinară ce a fostü propusă de România conţine 6recare derogaţiunî la unele articole din legea austriacă asupra pestei bovine. Din acestü mo- tivü ambele părţi au cerutü noué instrucţiuni.
Bucureseï, 5 Aprilie. — Starea sănătăţii d-lui Mantov merge spre bine. Pănă acum nu i s’a scosü încă glonţulu, care la începutü inspira o mare temere ; şi opiniunea d-lui dr. Severeanu, în îngrijirea căruia se află pacientulü, este că glonţulu se află într’o regiune a corpului unde nu p6te présenta nicï o gravitate.
SOIRI TELEGRAFICE.(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
MEHADIA, 5 Aprilie — Impărătesa-regina Elisabeta a sositu aici în cea mai bună voiă.
ROMA, 5 Aprilie — F6ia oficială publică noulă cabinetă, care a depusu eri jurământulu. Camera se va redeschide .în 18 Aprilie a. c.
SOFIA, 5 Aprilie — Faimele privitdre la proclamarea prinţului Alexandru ca Rege ală amânduroru Bulgarii se desmintu în modă categorică.
VIENA, 5 Aprilie — Stoilow a avutu o convorbire cu ambasadorulfl s6rbescu privit6re la regularea definitivă a cestiunei Bregovo.
noscută versulă şi numai din mormântulă lui a putută
veni, căci sa cutremurată biserica de răcnetulă său fio-
rosă. Grăbiţi pentru Dumoe4eu, grăbiţi şi-lă sc6teţî din
mormântă!*
Cuvintele strănie şi necre4ibile ale tinerei servitóre
deşteptară momentanQ îngrijirea, încărunţitei mele mame,
care de mare spaimă şi emoţiune uitase ună momentă,
că fiiulă ei celă mai mică nu s’a reîntoraă acasă.
Prin inima ei trecură fiori reci,
vlőnél Ióné!« —- strigă ea ca o desperată, cu mâ-
nile încleşţaţe pe peptö — „Ióné, pentru Dumne4eu,
unde e copilulü ?*
„Vai de mine! Dumne4eulă meu! Vai de mine!*
— ţipară surorile deodată. — „Goriţa va fi rămasă în
biserică. Ióné dragă! Ióné grăbesce!“
„Nu vă temeţi! Nu-i nicî o primejdiâ,“ — răspunse
elă şi abia rosti cuvintele şi şi sărise deja treptele dela
pridvoră.
Elă merse mai ântâiu la eumnatulă Manoilă* care
tocmai se culcase, li spuse ce s'a petrecuta. Manoilă
se îmbrăcă iute şi ’şi încărca puşca. Apoi porniră amân
doi cu paşi grabnici spre biserică.
(Va urma).
DIVERSE.
Cearta pentru pielea cârnatului. — Ună procesă
interesantă, care preocupă de luni întregi cu tótá serio- sitatea diregătoriile din München, se săvârşi în 4ilele din
urmă prin o sentinţă judecătorăscă Solomonică înaintea
tribunalului corecţională din München. Nu se trata de
ceva mai neînsemnata, decâtă despre cestiunea: „Este
pielea cârnatului ună mijlocă de hrană său numai o în
veli tor e?“ Doi vân4ători de maţe de cârnată din Mün
chen, deórece întrebuinţaseră, sare ce se dă la vite, de
naturată, pentru conservarea măriei loră, erau pîrîţl că
s’au sustrasă dela darea de sare. Acusatorii susţinău
că pielea cârnatului ar fi ună alimenta, tribunalulă ho
tărî, că nu este unD alimentă şi chiar advocatulă sta
tului 4l *ea> că numai ómeni neculţi mâncă cârnatulă cu
piele cu tot , pe care numai ună stomacü de porcă o póte suporta. Urmă apoi achitarea celoră doi acusaţî.
Curtea de apelă cercetă iucrulă mai de aprópe şi decise că
pielea cârnatului nu e ună alimentă prea deiiciosă, dér
totuşi este ună obiectă da gustare plăcută, căci se găsescă
óiuení cari o mâncă. In urma acésta s'au reînturnată actele
procesuale ia tribunală, care plecându-se vederiioră mai
luminate ale instanţei superióre şi schimbându şl părerea
ce-o avusese pănă acuma, puse pielea cârnatului într’o
categoriă cu alimentele. Astieiă dovedindu-se, că nu a esistată intenţiune rea, cei doi vân4ători de maţe tură
condamnaţi, numai, ia o amendă de câte 27 mărci,
precum şi la purtarea însemnateioră spese ale pro
cesului.
Ciobanii şi draculu. — Se comunică din Timiş0ra
cu data de 23 Martie: Ună casa tragi-comică, căruia
dm nenorocire îi că4u jertfă şi viâţa unui omă, se în
tâmplă 4>lele> acestea în comuna Perlasa, nu departe de
Beclchereculă mare, în comitatulă Torontalului. Nóptea
pe la orele 10 năvăli un$ pä^torü româna cu faţa în-
gâibinită în casa comunală, rugândă în genunchi pe ser-
vitorulă comunala, care era de pază, şi pe notară, care
se deşteptase, a grăbi câta se póte de iute pe câmpia
indicată de elă, pentru a scăpa pe tovarăşulă său, care
păzeşte acolo dimpreună cu elă oile, din ghiarele dra
cului. După ce se asigurară că nu au de a face c’unü
nebună, lăsară a li se povesti de spăriatulă ciobană ur-
mătorulă faptü: Frigulă şi întunereculă nopţii îndemnă
pe cei doi ciobani a aprinde ună focă mare în apro
pierea turmeloră. Fumânda din pipă, se aşe4ară ambii
ciobani în apropierea focului, pentru a se încă^i şi a petrece nóptea. Cine póte descrie spaima lorö, când
apăru fără de veste între ei o făptură păr0să şi îmbră
cată în haine roşii ca sângele, încrucişându-şi piciórele
întocmai ca cei doi păstori şi începândă a-şi petrece cu
ei prin felă de felă de schimonositurl.
Ciobanii încremeniţi de frică, îşi făcură cruce de
trei ori şi deórece asta nu folosi o luară la fugă. In
apropiere păştea măgarulă unuia dintre ciobani, ambii
îlă* încălecară, dér abia începu măgăraşulă a alerga,
când cä4ü la pământă păstorulă, care şedea îndărăptă,
scoţândă ună îngrozitoră ţipetă. Făptura cea cu hainele
roşii ca sângele şi cu căutătura sălbatică îi urmărise pe
ciobani şi se puse călare ca a treia pe măgară. Deórece
însă n’aveau locă câteşl trei şi făptura, care şedea în-
dărăpta — păstorii credeau că e necuratulft — se ţinea
.strînsă de vecinula său, se întâmplă că păstorulă pe care
ilă îmbrăţişase dimpreună cu presupusula necurată că-
4ură de pe măgară, pe când goneau în ruptulă capului.
Celălaltă călări în fuga mare pănă la casa comunală din
Perlasă, pentru a comunica acolo íngrozitórea întâm
plare. In urma acestei istorisiri şi rugăm.nte a sărma
nului păstoră se duseră mai mulţi pă4itorî afară pe cámpü
la locuia îngrozitoră, unde se esplicâ casulă tragi-comică.
Unei trupe căiătore de acrobaţi cari se producea în Perlasă
îi scăpase maimuţa îmbrăcată în haine roşii ca foculă.
întâmplarea aduse pe acésta în câmpa în apropierea fo
cului celorö doi păstori superstiţioşi. Când ajunseră păs
torii lângă focă, şedea maimuţa în apropiere şi se în
căpea. Vreo câţiva paşi mai departe «e găsi córpulü
celui de ală doilea păstora, ce că4use de pe măgară. Acesta era mortă şi tóté încercările de reînviare rămaseră fără de succesü. — Si non e vero eben trovato!
Bonifel a iertatű. — Din Parisa se povestesce o mică istoriă, care apare ca ună idila în mijlocuia opini- unei publice francese încă forte agitată de ideia revanşei: In 20 1. c. veni ună ţărână, cu numele »Bonifel, la ambasada germană din Parisă şi 4jse cătră servitori, că ar avé ceva de predată domnului ambasadoră pentru Impă- ratulă germană. Bătrânulă fü primită şi dete cu unü complimentă stângaeiu ambasadorului ună plică mare 4icândă, că acesta conţine dăruia său de 4iua nascerii pentru bătrânulă monarehă. Chiar ună diplomată póte să se arate în asemenea momente curiosă ambasadorulă 4ise deci cătră ţărână: „Scumpe amice, decă trebue să iau asupra’mi grija acestui piicö, atunci să ’ml spuneţi, ce conţine pliculă*. Bonifel se ridică cu mândrfă şi 4i8®: De ce nu, nu este secretă, am trimisă bătrânului dom- nitoră iertarea mea pentru răsboiulă din 1870, la serbă- tórea sa». >
Editora: Iacobii Mureşianu.
Redactorii responsabilă Dr. Aurel Mnreşi&aii ;
. t ű r i 67. WAZKTA'TOffiNSILVMOEl
Ooranlô la b aria de V icas
din 4 Aprilie st. a. 1887
Rentă de aur6 5% • • • 101 20 Hentă de hârtiă 5°/0 . . 8815 Imprumutulâ căilortt ferate
