AF 5/2014

5/2014

Reformaaudituluia luat startul !

An

ul X

, n

r.3 -

5/2

01

II11

4

�

�

�

�

Dificultăţile auditării valorilor juste

Creşterea preciziei estimaţiilor denaturărilor contabile pe baza

folosirii sondajului stratificat

Fundamentarea deciziilor investiţionale prin studii de asociere

între indicatorii financiari tradiţionali şi indicatorii bursieri

Analiză conceptuală a codurilor de guvernanţă corporativă din

România, Ungaria şi Bulgaria: responsabilitate sau

antreprenoriat?

Studiu empiric privind modul de stabilire a onorariilor de audit

O nouă secţiune pe site-ul CAFR

„Activităţi interne şi internaţionaleale CAFR în perioada 2011-2014”

Cursuri pentru auditareafondurilor europene

– Perspectiva 2020: Înv

– sesiunea a II-a

www.cafr.ro

Examen pentru atribuirea calităţiide auditor financiar

ăţânddin trecut, construind viitorul

�

�

�

Proba scrisă (I) – sâmbătă, 10 mai 2014Proba grilă (II) – duminică, 11 mai 2014Proba practică (III) – sâmbătă, 17 mai 2014

�

�

www.cafr.ro

http://www.wcoa2014rome.com/

Congresul Mondial al Contabililor

Dup

Din secven

Sec

În baza protocolului încheiat între Camera AuditorilorFinanciari din România (CAFR)

-

-

Cea de a doua sesiune de cursuri în acest domeniu se vadesf

Înscrierile au loc în perioada 18.08.2014 – 01.09.2014.

Detalii pe site-ul CAFR sec

Organizat o dat

Pentru informa

.

ă cum se poate remarca, site-ul CAFR s-a îmbogăţitcu o nouă secţiune, intitulată „Activităţi interne şiinternaţionale ale CAFR în perioada 2011-2014”. Vor puteafi vizionate sau ascultate aici înregistrări de la o serie deevenimente profesionale, interne şi internaţionale la careau participat reprezentanţi ai Camerei Auditorilor Financiaridin România, reflectate în presa de specialitate din ţară şidin străinătate, emisiuni de radio şi de televiziune, precumşi interviuri cu preşedintele Camerei, prof. univ. dr.

, în care au fost prezentate activitatea organizaţieinoastre profesionale, rolul social important al auditorilorfinanciari în societatea modernă, problemele cu care seconfruntă profesia şi acţiunile întreprinse în timpulmandatului actualului Consiliu al CAFR în vederea unorreglementări adecvate pentru funcţionarea profesiei şi aasigurării cadrului optim în vederea efectuării la înalt nivelcalitativ a misiunilor de audit.

ţele video şi audio prezentate se desprinde, deasemenea, preocuparea perseverentă a Consiliului CAFRpentru afirmarea prestigiului auditorilor financiari români înlume atât prin participarea la reuniuni cu tematică legatăde profesie, cu reprezentare internaţională, cât şi prinîntâlniri bilaterale, de schimb de informaţii şi experienţă cufactori de răspundere şi specialişti din instituţii denotorietate pe plan european şi mondial, precum şi dinorganizaţii profesionale din diferite ţări cu care CAFR arestabilite relaţii de colaborare.

ţiunea „Activităţi interne şi internaţionale ale CAFR înperioada 2011-2014” se regăseşte la rubrica „Despre noi”.

şi Ministerul FondurilorEuropene (MFE), începând cu 21 ianuarie 2014 auditareafondurilor europene poate fi realizată numai de către auditorii financiari activi, persoane fizice şi juridice, membri aiCAFR, care au urmat cursurile de specializare şi perfecţionare pentru fonduri europene, organizate de către CAFRîn colaborare cu MFE şi au obţinut certificat de absolvire acursurilor respective.

ăşura în perioada 11.09.2014 – 14.09.2014.

ţiunea „Ştiri şievenimente”.

Camera Auditorilor Financiari din România organizează, înluna mai 2014, examenul de competenţă profesionalăpentru atribuirea calităţii de auditor financiar.

Datele de organizare:

Perioada de înscrieri: 14 aprilie – 30 aprilie

La examen :

stagiarii care au finalizat perioada de stagiu şi seaflă în perioada legală în care pot susţine examenulde competenţă profesională;

stagiarii care au fost respinşi la alte sesiuni deexamen şi se află în termenul legal pentrususţinerea examenului.

Detalii privind formalităţile de înscriere la examen seregăsesc pe site-ul CAFR: .

ă la patru ani, sub patronajul FederaţieiInternaţionale a Contabililor (IFAC), Congresul Mondial alContabililor va avea loc în acest an la Roma, Italia, înperioada . Această manifestareprofesională de proporţii, care va reuni mii de participanţi şidelegaţii din peste 100 de ţări, va reprezenta o ocazieimportantă de a confirma însemnătatea globală aprofesioniştilor contabili şi a rolului acestora în servireainteresului public.

ţii suplimentare şi pentru detalii legate deînregistrarea participanţilor, persoanele interesate potaccesa site-ul dedicat Congresului:

HoriaNeamţu

se pot înscrie

10-13 noiembrie 2014

Informaţii

Optimism bine temperat!l Un prim pas către creşterea calităţii

auditului şi restabilirea încrederiiinvestitorilor în informaţiile financiare.

l Apreciem compromisul atins la nivel comu-nitar pe marginea reformei auditului!

l Reforma ridică un număr de întrebări

l Mizele sunt mari şi restul lumii va urmări cuinteres ce se întâmplă în Europa.

l Vom avea reglementări excelente, oreformă minunată a auditului, dar, fărăpiaţă, vom mai avea auditori care să leaplice?

Aşadar, un mozaic de opinii, exprimate atât deoficialităţi, dar şi de profesionişti practicieni peo paletă largă, de la entuziasm la o atitudinesceptică, cu privire la noile reglementări în

domeniul auditului adoptate recent de Parla -mentul European şi de Comisia Europeană,asupra cărora se opreşte comentariul publicatîn numărul de faţă al revistei, semnat de prof.univ. dr. Horia Neamţu, preşedintele CamereiAuditorilor Financiari din România, pe care văinvităm să-l parcurgeţi.Cum implementarea noilor reglementări nueste iminentă, ci se oferă un anume răgazpentru pregătire, în această ediţie a revisteiaducem în atenţie rezultate ale demersurilorştiinţifice în domenii de interes practic: de ladificultăţile întâmpinate în auditarea valoriijuste, la posibilităţi de creştere a precizieiestimaţiilor contabile şi până la modul destabilire a onorariilor de audit, alături de altestudii de interes pentru domenii aflate înconexiune cu auditul financiar.

Horia NEAMŢUReforma auditului a luat startul!Audit Reform Has Started!

Maria Ionela DAMIANCercetări asupra dificultăţilor auditării valorilor justeResearches on Difficulties of Auditing Fair Values

Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU & Mihaela-Alina ROBUCreşterea preciziei estimaţiilor denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului stratificatIncreasing the Precision in Estimating the Accounting Misstatements using Stratified Sampling

Irimie Emil POPA, Alina Beattrice VLADU CUZDRIOREAN, Georgeta Ancuţa ŞPAN & Andrieş SIMON

Studiu empiric privind modul de stabilire a onorariilor de auditEmpirical Research on Determination of the Audit Fees

Mihai CARP & Marilena MIRONIUC Fundamentarea deciziilor investiţionale prin studii de asociere între indicatorii financiari tradiţionali şi indicatorii bursieriSubstantiation of Investment Decisions by Studies of Association between Traditional Financial Indicators and Stock Exchange Ratios

Sorana Mihaela MĂNOIUAnaliză conceptuală a codurilor de guvernanţă corporativă din România, Ungaria şi Bulgaria: responsabilitate sau antreprenoriat?Conceptual Analysis of Corporate Governance Codes in Romania, Hungary and Bulgaria:Accountability or Enterprise?

39

48

18

30

37

Sumar //ContentsAnul XIINr. 1135/2014

DINU AIRINEI – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiVERONEL AVRAM – Universitatea din Craiova

SORIN BRICIU – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaALAIN BURLAUD – Institut National des Techniques Economiques et

Comptables, ParisTATIANA DĂNESCU – Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş

ROBIN JARVIS – director pentru IMM-ACCA, Universitatea Brunel, Marea Britanie

DAVID HILLIER – Leeds University Business School, Marea BritanieALLAN HODGSON – The Univeristy of Queensland, AustraliaEMIL HOROMNEA – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

LILIA GRIGOROI, Academia de Studii Economice, Chişinău, Republica MoldovaDUMITRU MATIŞ – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

MARIA MANOLESCU – ASE, BucureştiION MIHĂILESCU – Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti

ANA MORARIU – ASE, BucureştiVASILE RĂILEANU – ASE, Bucureşti

DONNA STREET – Universitatea Dayton, SUAIOAN TALPOŞ – Universitatea de Vest din Timişoara

EUGENIU ŢURLEA – ASE, BucureştiIULIAN VĂCĂREL – academician

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com; www.ebscohost.com,

www.cabells.comRevista este inclusă în platforma

editorială română SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexată în trei baze de date

recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor

Universitare (CNATDCU)Marcă înregistratã la OSIM,

sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.roISSN: 1583 - 5812, ISSN on-line: 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772

Director ştiinţific:prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE

Director editorial: dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor şef: Cristiana RUS

Secretar de redacţie: Cristina RADUPrezentare grafică şi tehnoredactare:

Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio -nal nu îşi asumă responsabilitatea pentruconţinutul articolelor publicate în revistă.

Colegiul editorial ştiinţific

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, preşedintele CAFR, e-mail: [email protected]

Comentariul de faţă a fost inspirat dedouă reglementări adoptate recent lanivelul Uniunii Europene, cu scopul dea realiza o reformă a audituluifinanciar:

è Directiva Parlamentului Europeanşi a Consiliului de modificare aDirectivei 2006/43/CE privindauditul legal (statutar) al conturiloranuale şi al conturilor anualeconsolidate.

è Regulamentul ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului privindcerinţe specifice referitoare la audi-tul statutar al entităţilor de interespublic.

Care este semnificaţia şi care sunt con-secinţele previzibile ale acestor noi actenormative?

De câţiva ani buni se discută şi se totdiscută despre o reformă a auditului,

Abstract

Cuvinte cheie: reformă, instituţii europene, studiu de impact, supraveghere, piaţa au -ditului

Reforma auditului a luatstartul!Audit Reform Has Started!The financial auditor profession is marked by the European Parliament adoption of theDirective amending the Directive 2006/43/EC on statutory audits of annual accountsand consolidated accounts and of the Regulation on specific requirements regarding thestatutory audit of public-interest entities, meant to lead to a European level reform of thefinancial audit activity. The comments we are publishing in this journal edition will review the main changesbrought about by these norms, as well as some of the most important issues related totheir application. It is certain that this reform, in terms of its new provisions, but espe-cially in what regards the practical application of the measures established, provides foran extended field of action favoring the expression of professional expertise, as well asthe scientific research on future phenomena. In this context, at the end of our com-ments, the Romanian professional organization – the Chamber of Financial Auditors –manifests its intention to put its technical resources to use for facilitating the assimila-tion process of new regulations.Key words: reform, European institutions, impact study, oversight, audit marketJEL Classification: M42

35/2014

Horia NEAMŢU*

4

motivată de faptul că, aşa cum au evo-luat lucrurile, criza financiară a scos înevidenţă o serie de neajunsuri în stabili-tatea sistemului economic şi financiaratât în Europa, cât şi pe plan internaţio-nal. De aici şi ideea că auditul financiar,mai mult sau mai puţin responsabil defabricarea unor oglinzi deformate alerealităţilor economice, reprezintă totuşisperanţa pentru restabilirea încrederii înafaceri, în general în desfăşurarea nor-mală a vieţii sociale. Dar pentru a satis-face noile cerinţe auditul financiar artrebui să fie supus unor operaţii chirur-gicale de conţinut, pentru ca acesta săfie în măsură să ofere garanţia unormisiuni de calitate, corespunzătoareaşteptărilor mediului social.

Este adevărat că în România nu s-ausemnalat derapaje cu efecte semnificati-ve în privinţa desfăşurării misiunilor deaudit – de natură să producă îngrijorărila nivel naţional sau european. Dar s-aajuns, iată, la o conduită de tratament,cu reţete prestabilite pentru toţi mem-

brii comunităţii europene, cu foartereduse marje de manevră în funcţie decondiţiile specifice fiecărei ţări. Pentrucă am adus în discuţie acest aspect, estelocul să precizăm că dacă nouaDirectivă Europeană oferă spaţiu pen-tru unele adaptări, Regulamentul estelege obligatorie pentru toată lumea,deci trebuie aplicat „ad litteram”.

Poate este prea devreme să facem jude-căţi de valoare pe seama noilor regle-mentări. Cea mai optimistă apreciere –pe care v-o supunem atenţiei – aparţinecomisarului european Michel Barnier:

„Adoptarea pachetului de măsuri legislative şirealizarea unui acord, în acest sens, întreParlamentul European şi statele membre UEpe marginea reformei sectorului de audit, esteun prim pas către creşterea calităţii audituluişi restabilirea încrederii investitorilor în infor-maţiile financiare – un ingredient esenţial alinvestiţiilor şi creşterii economice din Europa.

Deşi sunt mai puţin ambiţioase decât propu-nerile iniţiale date publicităţii de Comisie, aufost aprobate măsuri-etalon care întăresc inde-

pendenţa auditorilor, în special în ceea ce pri-veşte auditul instituţiilor financiare şi al com-paniilor cotate. Astfel, se va asigura că audito-rii vor fi principalii care vor contribui la stabi-litatea economică şi financiară.

Luate în considerare în totalitatea lor, măsuri-le convenite în noile proiecte legislative vor con-tribui foarte mult la stabilitatea economică şifinanciară printr-o mai mare calitate a auditu-lui, cerinţe de independenţă mai stricte şi crea-rea unor pieţe de audit mai deschise şi maidinamice, la nivelul Uniunii Europene.”

Ce bine ar fi dacă lucrurile vor sta înrealitate în acest mod, iar măsurileadoptate îşi vor atinge scopul „propus”!Numai că, fie şi din „scepticism profe-sional”, vă propunem să nuanţăm acesttip de apreciere, extrem de entuziast.

Este locul să precizăm că la actualaformă a documentelor respective s-aajuns după aproape patru ani de tratati-ve, de opinii şi discuţii în contradicto-riu. Altfel spus, reglementările respecti-ve sunt rezultatul unui compromis atinsla nivel comunitar şi nu al triumfului

NEAMŢU l

Audit financiar, anul XII

S-a ajuns la o conduită detratament, cu reţete

prestabilite pentru toţimembrii comunităţii

europene, cu foarte redusemarje de manevră în funcţie

de condiţiile specificefiecărei ţări. Trebuie săprecizăm că dacă noua

Directivă Europeană oferăspaţiu pentru unele adaptări,

Regulamentul este legeobligatorie pentru toată

lumea, deci trebuie aplicat„ad litteram”

logicii, experienţei, cercetării, după toateregulile, asupra implicaţiilor unormăsuri sau ale altora. Cititorii noştricunosc eforturile de documentare şianaliză a textelor propuse spre dezbate-re publică întreprinse de ConsiliulCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia, care a procedat la o largăconsultare a membrilor organizaţieiprofesionale, în cadrul căreia s-au for-mulat opinii pertinente cu privire laaceste proiecte. Punctul de vedere astfelconturat al Camerei a fost confruntatapoi atât cu cel al Federaţiei Europene aExperţilor Contabili – FEE, cât şi cupoziţia altor organisme profesionale dinEuropa, membre ale FEE, împreună cucare am reuşit să realizăm o imaginecuprinzătoare asupra acestor proiecte şisă formulăm observaţii pertinente,punctuale. Cu acel prilej, am iteratcerinţa ca unele din măsurile preconiza-te, deosebit de sensibile, înainte de a fiadoptate să fie supuse unui temeinicstudiu de impact, date fiind implicaţiileatât asupra profesiei de audit, cât mai

ales asupra economiei de piaţă în gene-ral. Din păcate, această soluţie logică,menită să dea credibilitate unor măsuri,nu a fost luată în considerare, preferân-du-se interminabile dialoguri asupratextului, soldate, cum spuneam, cel maiadesea cu un compromis. O interpreta-re sui generis a binecunoscutei zicaleizvorâtă din înţelepciunea ancestrală abreslei croitorilor: „Să măsori de şapteori şi să tai o singură dată!”.

Aş aduce în discuţie un singur exempluîn acest sens, privind funcţionarea siste-mului de supraveghere publică a profe-siei. Instituit de Directiva Europeană43/2006, acest mecanism a fost aplicatîn fel şi chip în ţările comunităţii euro-pene şi în ţările aflate în etapa pregătiriilor pentru aderare. Ar fi existat sufi-ciente elemente practice pentru a setrage o concluzie cu privire la rostul şifuncţionalitatea organismelor de supra-veghere, dar şi la rolul şi funcţionalita-tea organismelor profesionale, active îndomeniul auditului. Astfel, în multestate din UE, ca şi în România, organis-mului profesional i-au fost delegate omare parte (dacă nu toate) atribuţiilepentru domeniile în care organismul desupraveghere publică are responsabilita-tea finală, prin lege. Numai că o aseme-nea cercetare nu s-a făcut, prevederileCE continuă să fie confuze şi în legătu-ră cu acest punct singura precizare clarăşi lipsită de ambiguităţi, în documentelepe care le comentăm, fiind aceea că lanivelul Uniunii se va întări cooperareadintre autorităţile naţionale de suprave-ghere, un rol specific în acest sens fiindrezervat Autorităţii Europene pentruValori Mobiliare şi Pieţe (AEVMP).

Pentru a nu vorbi despre alţii, ne vomreferi la situaţia nefirească din România,unde s-a constituit din neant un aseme-nea organism de supraveghere, care nicipână acum nu şi-a definit întreg meca-nismul de lucru. În schimb, este finan-ţat nu de cei care au interesul – public –ca acesta să existe, ci de două organis-me profesionale, din cotizaţiile membri-lor nevoiţi să se descurce pe piaţa şi aşaaflată în contracţie. Rămâne de văzutcum vor evolua lucrurile pe viitor, dat

fiind că regulamentul recent aprobatprevede „Nu ar trebui să existe posibili-tatea ca auditorii statutari sau societăţilede audit să exercite influenţe nedoriteasu pra finanţării autorităţilor competen-te.”

Nu ne propunem ca, de această dată, sărealizăm o privire exhaustivă asupradocumentelor respective. Găsiţi în case-ta anexată elementele cheie ale noilorreglementări. Constatăm însă că întreforma iniţială a proiectelor, când ambi-ţiile de început ale reformării erau şimai mari (în special în ceea ce priveşteacordarea unor atribuţii suplimentareorganismelor de supraveghere publică şidiminuarea rolului organizaţiilor profe-sionale) şi textele de astăzi există, dinfericire, mari deosebiri. O altă observa-ţie este aceea că s-a lăsat pe seama prac-ticii validarea, amendarea sau invalida-rea unor măsuri în privinţa aplicabilităţiişi eficienţei acestora. Ce va urma?Înain te de votul în Parlamentul Euro -pean, preşedintele FEE, AndréKilesse, şi directorul executiv al FEE,Olivier Boutellis-Taft, au adresat oscrisoare pe această temă comisaruluieuropean Michel Barnier, în care sespunea:

„FEE apreciază compromisul atins la nivelcomunitar, pe marginea reformei auditului.Pro fesia contabilă din Europa se va implica înimplementarea cerinţelor adoptate şi în asigura-rea menţinerii unei calităţi ridicate a auditului.

Conducerea FEE s-a adresat comisaruluieuropean cu privire la finalizarea şi etapeleprivind implementarea noii directive şi nouluiregulament, care se vor dovedi importante pen-tru modul în care statele membre vor imple-menta noile proiecte de lege în legislaţia naţio-nală, oferindu-şi sprijinul în vederea unei co -operări cu instituţiile comunitare, în acest sens.

FEE remarcă necesitatea unui număr de cla-rificări, utile statelor membre pentru aplicareaconsecventă a noilor prevederi. Deşi FEE esteîn curs de a analiza cele două texte, am dorisă subliniem nevoia de clarificare în vedereaunei aplicări consecvente, deosebit de importan-tă mai ales pentru entităţile de interes public,majoritatea dintre acestea operând la niveltransfrontalier.”

5

REFORMA AUDITULUI

5/2014

6 Audit financiar, anul XII

Clarificările menţionate de FEE se refe-ră la perioadele tranzitorii de aplicare, launele aspecte privind onorariile deaudit, la discrepanţe între limbajul utili-zat privind definiţia şi domeniul de apli-care al serviciilor interzise pentru non-audit, la impactul unor prevederi pri-vind durata misiunii de audit la niveltransfrontalier, la lămurirea mecanismu-lui de adoptare proporţională a ISA-uri-lor la nivelul UE, chestiune în care atâtFEE, cât şi IFAC şi CAFR opineazăpentru adoptarea integrală a acestorstandarde la nivelul Uniunii Europene.

Reacţiile organizaţiilor reprezentative lanivel european şi internaţional ulterioa-re votului Parlamentului European, pemarginea pachetului legislativ de refor-mă a auditului statutar sunt, de aseme-nea, deosebit de interesant de urmărit.

Astfel, directorul executiv FEE, OlivierBoutellis-Taft opinează: „Multe aspecte alelegislaţiei vor fi complicat de implementat înpractică. Numărul semnificativ de opţiunilăsate la latitudinea statelor membre stau în

NEAMŢU l

Elemente-cheie ale noilor reglementări

1. Un rol societal clarificat al auditorilorl O calitate mai mare a auditului. În vederea reducerii

„nivelului aşteptărilor” între ceea ce se aşteaptă de la audi-tori şi ceea ce trebuie ei să furnizeze, noile reglementări levor solicita auditorilor să genereze rapoarte de audit maidetaliate, care vor cuprinde mai multe informaţii, punândaccentul pe informaţiile relevante pentru investitori.

l O mai mare transparenţă. Vor fi introduse cerinţe stric-te de transparenţă pentru auditori, cu obligaţii mai mari deraportare către autorităţile de supraveghere. Se impune omai bună comunicare între auditori şi comitetul de audit alunei entităţi auditate.

l O răspundere mai mare. Activitatea auditorilor va fiîndeaproape supravegheată de comitetele de audit, alecăror competenţe sunt consolidate. Mai mult, pachetul denoi prevederi introduce posibilitatea ca 5% dintre acţiona-rii companiei să poată iniţia acţiuni în vederea demiteriiauditorilor. Un set de sancţiuni administrative care pot fiaplicate de către autorităţile competente este, de asemenea,prevăzut, pentru încălcarea noilor reglementări.

2. Un puternic regim de independenţăl Prevederi privind rotaţia: Auditorul statutar sau so -

cietatea de audit care auditează entităţi de interes publicstabilesc un mecanism corespunzător de rotaţie treptată a personalului implicat de cel mai mult timp în auditul statutar, incluzând cel puţin persoanele care sunt autoriza-te ca auditori statutari. Mecanismul de rotaţie treptată seaplică în etape, preferabil individual şi nu pentru toatăechipa de misiune. Firmele de audit vor fi supuse rotaţieidupă o perioadă a misiunii de audit, pentru entităţi deinteres public, de 10 ani. După maximum 10 ani, perioadapoate fi prelungită cu până la 10 ani suplimentari, dacă au loc licitaţii publice, sau cu până la 14 ani în cazul unuiaudit comun, adică atunci când compania care este au -ditată numeşte mai mult de o firmă de audit responsabilăde desfăşurarea auditului. Se apreciază că va fi încura-jată, astfel, practica auditului comun, fără a fi însă obliga-torie.

l Interzicerea anumitor servicii de non-audit: Firmelorde audit le va fi strict interzisă furnizarea de servicii denon-audit clienţilor lor de audit şi li se vor impune inclusivlimitări stringente privind consilierea fiscală şi serviciilelegate de strategiile financiare şi de investiţii ale clientuluide audit (fiind constituită o aşa numită „listă neagră” a

calea pieţei interne şi împiedică crearea unorreguli de joc cu adevărat internaţionale.Reforma ridică un număr de întrebări, iar noine luăm angajamentul că vom ajuta la soluţio-narea lor. Este timpul ca întreaga profesie săîşi unească puterile cu investitorii, mediul deafaceri şi autorităţile de reglementare, pentruatingerea acestui obiectiv.”

Pentru ca, la rândul său, FayezChoudhury, director executiv IFAC, săafirme: „Sprijinim cu tărie pasul făcut deEuropa către adoptarea StandardelorInternaţionale de Audit. Aceste standardeinternaţionale de audit, de înaltă calitate, suntacceptate pe plan global şi sunt utilizate sauadoptate în prezent de peste 90 de jurisdicţiidin întreaga lume, inclusiv de multe ţări dinEuropa. Totuşi, suntem îngrijoraţi că altepărţi ale legislaţiei le oferă statelor membreindividuale opţiuni care vor duce la un mozaicde reglementări, în cadrul Uniunii. Europa nunumai că nu va fi în pas cu alte jurisdicţiimajore, precum Statele Unite sau Canada,dar statele membre nu vor putea fi în pasunele cu altele.(...).Mizele sunt mari şi restullumii va urmări cu interes, în mod cert, ce se

întâmplă în Europa. Eşecul de a decide asu-pra unei abordări consecvente a reglementăriiauditului la nivelul Europei nu favorizeazăşansele de a ajunge la un acord în cadrulcomunităţii globale”

Aşadar, păreri prudente, nu foarte entu-ziaste, din care se degajă, deopotrivă,îngrijorări, probleme ce se prefigureazăla orizontul aplicării practice a nouluicadru de reglementare, în forma în carea fost adoptat.

Pentru noi, pentru organizaţia noastrăprofesională şi pentru membrii săi esteimportant şi să se cunoască de când vorfi operaţionale cele două reglementări.

În urma votului din plenul Parlamen -tului European, cele două acte legislati-ve vor trebui adoptate formal şi deCon siliul de Miniştri al Uniunii Euro pe -ne. Majoritatea prevederilor vor fi apli-cabile în termen de doi ani de la intra-rea lor în vigoare, dar restricţia privindveniturile obţinute în urma serviciilorde non-audit va intra în vigoare în 3ani.

Publicarea noilor reglementări înJurnalul Oficial al Uniunii Europeneeste prevăzută pentru al doilea trimes-tru al anului 2014.

Regulamentul va intra în vigoare în adouăzecea zi de la data publicării înJurnalul Oficial al Uniunii Europene.Important de ştiut este faptul că statelemembre trebuie să adopte prevederilenecesare astfel încât să asigure aplica-rea efectivă a regulamentului, care esteobligatoriu în toate elementele saleşi se aplică direct în toate statelemembre.

Directiva intră în vigoare în a douăzeceazi de la data publicării în Jurnalul Ofi -cial al Uniunii Europene, iar statelemem bre vor adopta şi publica prevede-rile necesare pentru a se conforma noiidirective. Statele membre vor trebui săcomunice Comisiei textul principalelordispoziţii de drept intern pe care leadop tă în domeniul reglementat de di -rec tivă. Spre deosebire de regulament,aşa cum precizam anterior, directiva va

75/2014

REFORMA AUDITULUI

unor servicii de acest tip). Aceste măsuri îşi propun sălimiteze riscul conflictelor de interese, când auditorii suntimplicaţi în decizii care afectează conducerea unei compa-nii. Astfel se vor reduce substanţial şi riscurile de auto-revizuire ale auditorilor.

l Limitarea furnizării serviciilor de non-audit: Pentru areduce riscurile conflictelor de interese, noile reglementăriintroduc o limitare la 70% a onorariilor generate de servi-ciile de non-audit, altele decât cele interzise pe baza medieide trei ani la nivel de grup.

3. O piaţă a auditului mai dinamică şi mai com-petitivă la nivelul UE

l O piaţă unică pentru auditul statutar: Noile reglemen-tări vor oferi şanse mai mari auditorilor din UE, în ceea cepriveşte mobilitatea transfrontalieră şi armonizareaStandardelor Internaţionale de Audit (ISA).

l Mai multe opţiuni: Pentru a promova competiţia, noilereglementări interzic clauzele restrictive privind părţileterţe impuse companiilor, de tipul „doar Big Four”. Se voraplica stimulente aferente auditului comun şi proceselor delicitaţii, precum şi pentru aplicarea proporţională a acestorreglementări, spre a se evita poverile suplimentare impusefirmelor mici şi mijlocii. Se vor consolida metodele şi

instrumentele de monitorizare a concentraţiei pe piaţaauditului.

l Creşterea supravegherii în sectorul auditului: Se vaîntări, la nivelul Uniunii, cooperarea dintre autorităţile desupraveghere naţionale, un rol specific fiindu-i rezervatAutorităţii europene pentru valori mobiliare şi pieţe(AEVMP), în ceea ce priveşte cooperarea internaţională îndomeniul supravegherii auditului. De asemenea, autorităţi-le competente (organismele de supraveghere publică) auresponsabilităţi mai mari în domeniul inspecţiilor privindasigurarea calităţii.

Referinţe:- Directiva 2006/43/CE privind auditul statutar al situaţiilor

financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate;site CAFR, http://www.cafr.ro, rubrica „Legislaţie”.

- noua Directivă de modificare a Directivei 2006/43/CE privindauditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate:http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2013-0171+0+DOC+XML+V0//RO

- noul Regulament privind cerinţele specifice referitoare la auditulstatutar al entităţilor de interes public:http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2013-0177+0+DOC+XML+V0//RO


fi transpusă în legislaţia statelor mem-bre, nefiind aplicabilă direct.

Dat fiind că, la nivel de ţară, guvernuleste responsabil de adoptarea şi trans-punerea actelor legislative emise deComisia Europeană, în cazul RomânieiMinisterul Finanţelor Publice este res-ponsabil de iniţierea adoptării celordouă proiecte de lege, cu efect asupraprofesiei de audit. Prin urmare, în modcert va trebui modificată/amendatăOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.90/2008 privind auditul statutar alsituaţiilor financiare anuale şi al situaţii-lor financiare anuale consolidate, caretranspune în legislaţia românească pre-vederile Directivei 2006/43/CE privindauditul statutar. Suntem convinşi căMinisterul Finanţelor Publice va solicitaCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia asistenţă profesională în pro-cesul de adoptare/armonizare a noilorproiecte de lege adoptate la nivel comu-nitar. În mod firesc, această asistenţă vafi acordată prin transmiterea de comen-tarii şi poziţii proprii, implicarea îneventuale grupuri de lucru însărcinatecu redactarea noilor acte legislative şipromovarea acestora în rândul auditori-lor şi stagiarilor CAFR etc.

Rezultă de aici că procesul de imple-mentare a reformei indusă de noilereglementări oferă timpul necesar pen-tru adaptări atât de natură legislativă,dar şi normativă la nivelul de compe-tenţă al Camerei. Deosebit de aceasta,îndatoriri importante vor reveni Came -rei pe planul adaptării programelor de pregătire profesională, cu accent peclarificarea aspectelor noi sau insufi-cient elucidate în noile reglementări. După cum şi membrii înşişi – fie ei per-soane fizice sau juridice – vor fi obligaţisă aprofundeze noii termeni, noile con-diţionări în care îşi vor desfăşura activi-tatea.

Discutam cu colegi auditori financiari,cu care ne-am întâlnit cu prilejul înfiin-ţării Reprezentanţei zonale a CAFR dela Cluj-Napoca, despre viitorul profesieiprin prisma noilor reglementări anunţa-te la nivelul Uniunii Europene. Păreripro şi contra, argumente, evaluări, aşacum se întâmplă în asemenea ocazii.Am reţinut, însă, pentru final, o opinieinteresantă, pe care o reproduc în aten-ţia cititorilor: „Este foarte bine că Europase gândeşte la noi, auditorii, şi, din dorinţa camunca noastră să fie de calitate şi să serveascărolului social, consideră necesar să ne încarcecu responsabilităţi şi condiţionări. Numai cănimeni la nivelul respectiv nu se întreabă caresunt realităţile pieţei de audit aflate în contrac-ţie, în care auditorii financiari – bine pregătiţişi dornici de muncă – nu îşi găsesc utilitate.Uneori, ajungem să ne mai şi întrebăm dacăîn societate este nevoie realmente de muncanoastră. Poate că pasul următor al UniuniiEuropene se va îndrepta şi spre acest aspect.Pentru că altfel vom avea reglementări excelen-te, o reformă minunată a auditului, dar nuvom mai avea auditori care să le aplice”.

Tâlcul unei asemenea reacţii nu estegreu de desluşit, pentru că, iată, nouaDirectivă contabilă emisă cu puţin timp în urmă restrânge şi mai multpiaţa auditului, prin creşterea praguluide la care sunt obligatorii misiunile deaudit.

Aş propune, totuşi, să încheiem comen-tariul într-o notă pozitivă: reforma audi-tului urmăreşte să ia măsurile stabilite şipornite din cele mai bune intenţii pen-tru a asigura un plus de calitate şi res-ponsabilitate în îndeplinirea misiunilorde audit. Suntem convinşi că auditoriifinanciari români au capacitatea profe-sională, talentul şi ambiţia, dovedite şicu prilejuri anterioare, de a se adaptarapid la cerinţe noi. Iar Camera Audi -torilor Financiari va găsi calea corectăde urmat şi va mobiliza resursele tehni-ce necesare pentru a facilita procesul deasimilare a noilor reglementări. l

NEAMŢU l

Introducere în sferaprovocărilor

întâmpinate în auditarea evaluărilor

la valoare justă Prevalenţa valorilor juste în cadrulsituaţiilor financiare, la fel ca inerentaincertitudine a evaluării lor, a crescutdramatic în ultimii ani, fiind recunoscu-tă ca reprezentând o problemă semnifi-cativă pentru normalizatori.

95/2014

Cercetări asupradificultăţilor

auditării valorilor juste

* Drd., Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

Maria Ionela DAMIAN*

Cuvinte cheie: auditarea valorilor juste, PCAOB, AICPA, SAS 101, incertitudine aevaluării, ipoteze semnificative

Researches on Difficulties of Auditing FairValuesAn increasing number of assets and liabilities are measured at fair value in the financialstatements, this bringing to the fore not only the auditors’ need to understand the valua-tion models and the processes through which management has determined modelinputs, but also the need to anticipate management’s likely errors and potential biaseswhen applying the models, identifying market inputs and establishing assumptions. Thispaper brings into focus the difficulties encountered by auditors when auditing fair val-ues, to what kind of deficiencies these difficulties might lead within audits and whetherthe complexity of fair value estimates won’t jeopardize auditor’s ability to provide a highlevel of positive assurance. The first part of the paper refers to prior research related tothe procedures used for checking and attesting the fair value measurements by summa-rizing relevant literature. The second part’s aim is to study fair value audit deficienciesand subsequently identifies many situations in which audit procedures and tests donefor checking fair value estimates failed or were not properly applied. The last part of thepaper contains a practical study which evinces the high degree of assessment uncer-tainty carried by fair value estimates used in financial statements.Key words: auditing fair value estimates, PCAOB, AICPA, SAS 101, estimation uncer-

tainty, significant assumptionsJEL Classification: M41, M42

Abstract


Deşi complexitatea evaluărilor la valoa-re justă şi incertitudinea asociată aucrescut de-a lungul timpului, conţinutulrapoartelor de audit s-a modificat foar-te puţin. În aceste condiţii ne întrebămcare sunt dificultăţile întâmpinate deauditori în auditarea valorilor juste, lace tipuri de deficienţe duc acestea încadrul unor misiuni de audit şi dacă nucumva complexitatea evaluărilor lavalori juste pune în pericol abilitateaauditorilor de a oferi o opinie cu ungrad mare de siguranţă.

Având în vedere faptul că din ce în cemai multe active şi datorii sunt evaluatela valoare justă, auditorii şi normaliza-torii trebuie să înţeleagă nu doar mode-lele de evaluare şi procesele prin inter-mediul cărora managementul a deter-minat datele de intrare ale modeluluiutilizat, ci şi posibilele predispoziţii şierori ale managementului în aplicareamodelelor, identificarea datelor deintrare de pe piaţă şi emiterea de ipote-ze. Auditorii şi normalizatorii trebuie,de asemenea, să înţeleagă care sunt celemai probabile surse de distorsiuni şierori care apar în cadrul auditării valori-lor juste recunoscute în situaţiile finan-ciare.

Pentru început, ne-am îndreptat atenţiaasupra cercetărilor legate de proceduri-le de verificare şi atestare a evaluărilorla valoarea justă, cu toate că auditareavalorilor juste este direct abordată deun număr foarte mic de studii. Aceastălacună în cercetare este oarecum sur-prinzătoare, având în vedere trendul re -cunoaşterii la valoare justă din ultimeletrei decenii (Barlev & Haddad, 2004) şivolumul considerabil de studii asupraimpactului evaluărilor la valoare justăasupra variabilelor pieţei de capital.

Cercetările cu privire la relevanţa şi cre-dibilitatea estimărilor valorii juste auconcluzionat, în general, că evaluările lavaloare justă bazate pe date de intrarepreluate de pe pieţe active sunt mai cre-dibile în comparaţie cu cele bazate peinformaţii de pe pieţe mai puţin activesau cele specifice entităţii (AAA FASC,

DAMIAN l

2005). Cu toate că aceste studii suntutile normalizatorilor contabili, acesteanu se referă în mod direct la probleme-le cu care se confruntă auditorii, caretind să fie mai preocupaţi de gradul încare pot fi verificate aceste evaluări maidegrabă decât de relevanţa acestora. Înconsecinţă, ne vom concentra atenţiaasupra îndrumării formale şi practicefurnizată de standardele de audit, dar şiasupra cercetării academice din psiholo-gie şi economie, aflată în relaţie cu audi-tarea valorilor juste.

Sinteza realizată asupra literaturii despecialitate cuprinde problemele impor-tante referitoare la înţelegerea de cătreauditori a modului în care sunt realizateevaluările la valoare justă. Aceste eva-luări încorporează, în mod frecvent,informaţii anticipative reflectate înschimburile de pe piaţă, dar şi raţiona-mentele cu privire la aplicabilitateaacestor date de intrare preluate de pepiaţă la condiţiile specifice firmei.Condiţiile şi evenimentele viitoare nupot fi previzionate cu certitudine, aşa-dar întotdeauna este implicat şi un ele-ment de judecată. Deoarece cei maimulţi auditori au o pregătire restrânsă înevaluare, este nevoie adesea de specia-lişti pentru auditarea valorilor juste.Specialiştii din cercetare, precum şi ceicare elaborează politicile în cadrul fir-mei se pot confrunta cu posibilitatea castructura echipei de audit existente sănu fie compatibilă cu auditurile ce nece-sită cunoştinţe de evaluare din ce în cemai specializate (Vera-Muñoz et al.,2006).

În plus faţă de lipsa de cunoştinţe cuprivire la elaborarea evaluărilor la valoa-re justă ce se resimte printre auditori,aceştia trebuie să ţină cont şi de erorileşi tendinţele ce pot influenţa raţiona-mentul celor care realizează evaluările.Spre exemplu, auditorii ar trebui să ţinăcont de faptul că în procesul de estima-re a valorii juste preparatorii ar putea săaibă prea multă încredere în informaţiileutilizate pentru a obţine aceste valori(Slovic, 1982; Davies et al., 1994; Paese& Sniezek, 1991; citaţi de Martin et al.,

2006). În consecinţă, preparatorii potajunge în situaţia de a nu lua în consi-derare alte scenarii, informaţii relevantesau posibilităţi de evaluare.

De asemenea, cercetările precedentedovedesc că previziunile realizate indivi-dual sunt caracterizate prin inconsisten-ţă şi erori considerabile. Chiar dacă suntfolosite instrumente statistice de analizăa datelor pentru a facilita previziunile,literatura de specialitate sugerează fap-tul că indivizii care iau deciziile pot, înmod inconştient, să-şi influenţeze esti-mările înspre direcţiile preferate (refe-rinţele din literatura de specialitate suntKunda, 1990; Wilks, 2002; Kadous etal., 2003; citaţi de Martin et al., 2006).

Una dintre problemele importante lega-te de auditarea valorilor juste constă înpreocuparea auditorilor vizavi de încre-derea în controlul intern exercitat asu-pra procesului de evaluare a valorilorjuste. Barlev & Haddad (2004) susţin căacest control ar trebui să fie diferit decel realizat în cazul tranzacţiilor obiş-nuite. Auditorii trebuie să se asigure căactivitatea de control a evaluărilor lavaloare justă se face în mod corespun-zător, mai ales în ceea ce priveşte sepa-rarea sarcinilor.

Pe de altă parte, şi auditorii trebuie săfie precauţi în privinţa factorilor ce potinfluenţa auditarea valorilor juste. Spreexemplu, auditorii nu trebuie doar săcaute dovezi care confirmă aserţiunilemanagementului, chiar dacă îndrumareacurentă în ceea ce priveşte auditul spe-cifică această abordare. Găsirea unorastfel de dovezi este foarte simplă dacăauditorul urmăreşte doar acest lucru.Totuşi, auditorul ar trebui să considereşi dovezile care ar putea să infirme aser-ţiunile managementului. Cu toate cănicio cercetare precedentă nu a exami-nat în mod direct această problemă înrelaţie cu auditarea evaluărilor la valorijuste, există cercetări (Koonce, 1992;Kennedy, 1995; Anderson & Koonce,1998; citaţi de Martin et al., 2006) careau tratat această problemă la modulgeneral şi au sugerat anumiţi paşi folosi-

tori în evitarea tendinţei de confirmare(eng. confirmation bias).

În sfârşit, auditorii trebuie să fie capa-bili să identifice presupunerile şi datelede intrare cheie din procesul de evalua-re a valorilor juste. Lipsa îndrumării înprivinţa a ceea ce ar putea constitui opresupunere semnificativă sugereazăfaptul că normalizatorii activităţii deaudit vor trebui să specifice principiilenecesare pentru identificarea acestui tipde supoziţii. Identificarea presupuneri-lor cheie şi testarea caracterului rezona-bil al acestora constituie o preocuparemajoră a auditorilor în ceea ce priveşteevaluările la valori juste.

Metodologia cercetării

În ceea ce priveşte abordarea cercetării,am decis asupra unei abordări deducti-ve, pornind de la general înspre particu-lar, concluziile aferente fiecărui pas dindemersul ştiinţific devenind ipotezepentru etapa următoare. În cadrul par-cursului ştiinţific am îmbinat cercetareade tip calitativ cu cea de tip cantitativ,preponderentă fiind totuşi cea de tipcantitativ.

În cadrul primelor două părţi ale lucră-rii am ales realizarea unei cercetări cali-tative, deoarece am urmărit privirea înprofunzime a subiectului de studiat,realizarea unei analize intensive maidegrabă, decât extensive. Pe de altăparte, analizând raportul dintre metode-le şi tehnicile de evaluare, reţinem con-ceptul de „triangulare” (Chelcea, 2007)şi menţionăm că în cercetarea noastrăam îmbinat metode precum: metodaanalizei documentelor, metoda compa-rativă şi a observaţiei externe. În ultimaparte a lucrării am ales utilizarea cerce-tării cantitative folosind date disponibilepublicului pentru a demonstra gradulmare de incertitudine al unor evaluăriale valorii juste prezentate în situaţiilefinanciare.

115/2014

AUDITAREA VALORILOR JUSTE


Studiu practic al deficienţelor privind

auditul valorilor justeStandardul de audit SAS 101 AuditingFair Value Measurements and Disclosures(AU Sec. 328, AICPA 2003) emis deInstitutul American al ContabililorAutorizaţi (eng. American Institute ofChartered Accountants - AICPA) reprezin-tă o abordare generală a auditului eva-luării la valori juste şi a altor informaţiide furnizat asociate. Acest standard nuconstituie un ghid pentru auditareaunor elemente patrimoniale în particu-lar (active, datorii sau elemente de capi-taluri proprii raportate la valoare justă),ci furnizează un cadru general pentruauditarea tuturor evaluărilor la valoarejustă.1

În partea de început a acestui standardse precizează faptul că managementulcompaniei este responsabil de realizareaevaluărilor la valori juste şi de informa-ţiile de furnizat asociate acestora şiincluse în situaţiile financiare. Maiexact, managementul trebuie să stabi-lească procesele contabile şi de raporta-re necesare pentru determinarea evaluă-rilor la valoare justă, să selecteze meto-dele de evaluare potrivite, să identificeşi să motiveze în mod adecvat oricepresupunere semnificativă folosită, sărealizeze evaluările şi să se asigure căprezentarea acestora şi informaţiile defurnizat asociate sunt în concordanţă cuprincipiile contabile general acceptate(eng. Generally Accepted AccountingPrinciples - GAAP).

Multe dintre evaluările la valoare justărezultă mai degrabă din aproximăridecât din evaluări exacte şi implicănumeroase estimări, clasificări, raţiona-mente şi repartizări (PCAOB2, 2004).Auditul acestor evaluări este realizat cuintenţia de a le spori credibilitatea prin

reducerea erorilor ce ţin de evaluatorsau de procesul de evaluare(Carmichael, 2004). Verificarea directă aevaluărilor contabile de către auditoritinde să minimizeze aceste erori. Totuşi,multe evaluări la valori juste se bazeazăpe tehnici de evaluare (spre exemplu,valoarea opţiunilor pe acţiuni acordateangajaţilor) ce încorporează date deintrare ce nu pot fi verificate în moddirect, iar auditorul este nevoit să acţio-neze cu prudenţă, inclusiv să recurgă lascepticismul profesional.

Considerăm, ca exemplu, estimărilevalorii juste pentru opţiunile pe acţiuniacordate angajaţilor (eng. employee stockoption - ESO). Aceste estimări derivă înmod direct dintr-un model bazat pedate de intrare estimate, aşadar auditoriitrebuie să aibă în vedere dacă acestedate de intrare estimate – individual şicolectiv – ar putea fi obiectul incertitu-dinii estimării, al folosirii nejustificatesau al erorilor. Cercetările sugerează cămanagementul se foloseşte de libertateade acţiune admisibilă ca de o oportuni-tate pentru a influenţa, în sensul des-creşterii, valorile juste ale acestoropţiuni (Aboody et al., 2006; Balsam etal., 2003; Bartov et al., 2004; citaţi deMartin et al., 2006), dar rezultate mairecente indică faptul că această libertatear putea, de fapt, să îmbunătăţeascăacurateţea predictivă prin transmitereade către manageri a informaţiei privateprin intermediul estimărilor (Hodder etal., 2006, citat de Martin et al., 2006).De asemenea, se punctează că toatecele patru tipuri de date de intrare alemodelului (durata de viaţă a opţiunii,volatilitatea aşteptată a preţului acţiuniisuport, dividendele aşteptate ale acţiuniisuport şi rata dobânzii fără risc pentrudurata de viaţă a acţiunii) sunt folositeîn mod sistematic pentru a influenţaestimările valorii juste pentru opţiunilepe acţiuni acordate angajaţilor (Balsamet al., 2003; Aboody et al., 2006;

Johnston, 2003; citaţi de Martin et al.,2006).

Pentru a veni în ajutorul auditorilor, înSAS 101 se prezintă câteva cerinţenecesare pentru auditarea evaluărilor lavalori juste şi a informaţiilor de furnizatasociate acestora. Consider că acestecerinţe stabilesc două provocărigenerale pentru auditori:

è Să înţeleagă suficient de bine proce-sele entităţii şi controlul relevant îndeterminarea valorilor juste, astfelîncât să fie capabili să dezvolte oabordare eficientă a auditării.

è Să analizeze dacă metodele de eva-luare ale entităţii şi prezumţiilesemnificative sunt potrivite şi dacăeste probabil că vor furniza o bazărezonabilă pentru evaluarea valori-lor juste şi pentru informaţiile defurnizat în situaţiile financiare.

Standardul Internaţional de Audit ISA540 descrie incertitudinea estimării casusceptibilitatea unei estimări contabileşi a prezentărilor aferente de a fi supuselipsei inerente de precizie a estimării.Mai mult, ISA 540 admite că gradul deincertitudine a estimării afectează risculde denaturare semnificativă (IAASB,2008).

Bratten et al. (2013) consideră că in -certitudinea estimării valorilor juste este compusă din doi factori: incertitu-dinea evaluării şi riscurile macroecono-mice.

Incertitudinea evaluării se referă laambiguitatea evaluării unui element(spre exemplu, un instrument financiar)sau la estimarea unui număr discret (deexemplu, estimarea sumelor nerecupe-rabile). Natura valorilor juste este atâtde complexă încât poate pune în opozi-ţie chiar şi experţii bine intenţionaţiatunci când nu există o piaţă pentru unelement sau ea există, dar este nelichidă.

CERCETARE l

1 Exemple de standarde ce oferă o îndrumare specifică anumitor active şi datorii: SAS 92 (AU Sec. 332, AICPA 2000), Auditing DerivativeInstruments, Hedging activities, and Investments in Securities, şi Auditing Fair Value Measurements and Disclosures: A Toolkit for Auditors (AICPA 2003),care se referă la evaluările la valori juste impuse de SFAS 141 Business Combinations, SFAS 142 Goodwill and Other Intangible Assets şi SFAS 144.

2 Eng. Public Company Accounting Oversight Board.

Există două surse ale estimării valoriijuste: estimări efectuate în funcţie depreţurile pieţei (eng. marking-to-market) şiestimări bazate pe anumite modele (eng.marking-to-model). În cazul celor dinurmă managerii aleg modelele şi datelede intrare din aceste modele, de regulăacestea implicând o sumedenie de ipo-teze cu privire la viitor, cum sunt celereferitoare la ratele dobânzii (Bratten etal., 2013). Atât standardul internaţionalIFRS 13 Evaluarea la valoare justă, cât şiTopic 820 din cadrul standardelor ame-ricane de contabilitate stabilesc o ierar-hie a valorilor juste pe baza datelor deintrare utilizate în evaluare. Conformacestei ierarhii, preparatorii situaţiilorfinanciare trebuie să dea întâietate cota-ţiilor de pe pieţele active pentru activesau datorii identice (Nivelul 1) în faţaaltor date decât cele de la nivelul 1observabile direct sau indirect (Nivelul2). În cazul în care nu există date denivelul 1 sau nivelul 2, preparatorii vorfolosi date de intrare neobservabile(Nivelul 3), care reflectă presupunerileentităţii despre ceea ce participanţii lapiaţă ar utiliza pentru a stabili preţulunui activ sau al unei datorii. Subiectivi -tatea datelor observabile de la nivelul 2şi a celor neobservabile de la nivelul 3

induc o mare incertitudine a estimării.

Constatările controalelor realizate deConsiliul de Supraveghere a Contabili -tăţii Companiilor Publice din StateleUnite ale Americii asupra misiunilor deaudit ale companiilor ce formează Big 4sugerează faptul că unii dintre auditorigăsesc dificilă determinarea a ceea ceconstituie o asigurare rezonabilă încazul estimărilor de valori juste cu gradmare de incertitudine în baza standar-delor actuale de audit. Câteva dintredeficienţele raportate de PCAOB înrapoartele de control din 2010 se referăla eşecul auditorilor de a evalua caracte-rul rezonabil al ipotezelor semnificativedezvoltate de management, încredereaexcesivă în anchetă fără confirmare,eşecul în testarea indicatorilor privindvaloarea justă, precum cotaţiile brokeri-lor şi dependenţa necorespunzătoare deun test pentru determinarea caracteru-lui rezonabil care nu era suficient deprecis deoarece intervalul calculat per-mitea variaţia de şapte ori a pragului desemnificaţie (Bell & Griffin, 2012).

Unul dintre motivele de îngrijorare aleauditorilor este încorporat chiar în stan-dardele de audit:

Auditorul trebuie să obţină dovezicare să susţină aserţiunile mana-gementului în legătură cu valoa-rea justă a derivatelor şi titlurilede valoare evaluate sau prezentatela valoare justă (SAS 92, paragraful35).

Dacă auditorii ar urma această instruc-ţiune literalmente ar deveni cu uşurinţă„victime” ale tendinţei de confirmaredeoarece ei ar căuta doar dovezi care săsusţină aserţiunile conducerii, nu şiprobe care ar putea să infirme acesteafirmaţii.

Pentru a oferi o imagine mai clară asu-pra deficienţelor auditului valorilor justeam realizat în cadrul Tabelului 1 o sin-teză a deficienţelor privind auditul valo-rilor juste constatate în ultimele rapoar-te PCAOB disponibile la data curentă.

Diferenţele de opinie legate de natura,durata şi întinderea procedurilor deaudit în cazul estimărilor de valori justede mare incertitudine sunt de înţelesdeoarece o incertitudine inerentă, chiardacă estimabilă, este ireductibilă şi, prinurmare, nu poate fi micşorată sau elimi-nată prin auditare. Mai mult, poate exis-ta o lipsă de claritate şi specificitate încadrul standardelor curente de audit înceea ce priveşte responsabilităţile audi-torului în cazul estimărilor de valorijuste caracterizate de o incertitudinemare, deoarece normalizatorii şi audito-rii sunt la început de drum în ceea cepriveşte experienţa în auditarea unoractive şi datorii noi, variate şi complexe.

Studiu de caz privindincertitudinea estimăriiÎn această parte a prezentei lucrări nepropunem să arătăm modul în careschimbarea datelor de intrare într-unmodel de evaluare va influenţa estimări-le de valori juste.

În cadrul IFRS 13 este prevăzută cerin-ţa unei discuţii narative asupra senzitivi-

135/2014



DAMIAN l

tăţii unei evaluări la valoare justă înca-drată în nivelul 3 al ierarhiei valorii justela schimbările în cadrul datelor de intra-re neobservabile semnificative şi oricecorelaţii între acestea care ar putea in -flu enţa evaluarea. În plus, o analiză can-titativă a senzitivităţii este cerută pentruinstrumentele financiare evaluate lavaloarea justă.

Aceste informaţii sunt utile pentru ana-liza incertitudinii evaluării. Prin urmare,am selectat situaţiile financiare elaboratede către HSBC Bank PLC pentru anul2012, care prezintă această analiză can-titativă de senzitivitate pentru instru-mentele financiare de la nivelul 3.Menţionăm faptul că această companiea fost selectată pentru studiu în modaleator, singurele criterii urmărite fiinddomeniul de activitate financiar şi deţi-nerea de active financiare.

În Tabelul 3 sunt prezentate potenţia-lele fluctuaţii ale valorii activelor finan-ciare de la nivelul 3 în cazul în care da -

te le de intrare ale modelului utilizat înevaluare ar varia. Din păcate, companianu ne oferă date despre intervalele po -si bile de variaţie ale datelor de intrare.

Pasul următor a constat în calculareapragului de semnificaţie, prin aplicareaunui procent de 5% profitului înaintede impozitare. Metoda aplicată este unacomună în practică şi a fost documen-tată de către Christensen et al. (2013).

Se observă pe baza Tabelului 3 cămodificarea posibilă a valorii juste ainstrumentelor financiare depăşeştepragul de semnificaţie de aproape 9 oripentru anul 2012 şi de peste 2 ori pen-tru datele anului 2011. În aceste condiţiinu ne mai rămâne decât să atragematenţia asupra dificultăţii auditării valo-rilor juste, mai ales atunci când suntfolosite date de intrare neobservabile.În special în cazul auditării valorilorjuste de la nivelele 2 şi 3, auditorul tre-buie să acţioneze cu prudenţă, inclusivsă recurgă la scepticismul profesional.

Concluzii Utilizarea tot mai frecventă a valorilorjuste pune normalizatorii şi practicieniiîn faţa unei mari provocări, dar, pe dealtă parte, creează oportunităţi pentrucercetătorii din domeniul auditului.Studiile ar trebui să investigheze cumanume şi cât de bine folosesc raţiona-mentul profesional cei care realizeazăevaluările la valori juste. Dacă acestproces ar fi înţeles, ar putea fi dezvolta-te mijloace auxiliare (modele statistice)care să ajute la îmbunătăţirea evaluărilorla valori juste. În prima parte a lucrăriine-am îndreptat atenţia asupra cercetă-rilor legate de procedurile de verificareşi atestare a evaluărilor la valoareajustă. Lucrările de specialitate atragatenţia asupra unui număr de situaţii cucare auditorii se confruntă în ceea cepriveşte auditul valorilor juste: controlulintern exercitat asupra procesului deevaluare a valorilor juste ar trebui să fiediferit de cel realizat în cazul tranzacţii-

155/2014



lor obişnuite, nu doar probele care con-firmă aserţiunile managementului artrebui considerate, chiar dacă îndruma-rea curentă în ceea ce priveşte auditulspecifică această abordare, iar auditoriitrebuie să fie capabili să identifice pre-supunerile şi datele de intrare cheie dinprocesul de evaluare a valorilor juste.

Partea a doua a articolului este dedicatăcercetării deficienţelor privind auditulvalorilor juste. Analizând rapoartelecontroalelor realizate de Consiliul deSupraveghere a ContabilităţiiCompaniilor Publice din Statele Uniteale Americii asupra misiunilor de auditale companiilor ce formează Big 4 amidentificat o serie de situaţii în care pro-cedurile şi testele de audit pentru eva-luările la valoare justă au eşuat sau nuau fost aplicate corespunzător.Considerăm că identificarea şi explica-rea acestor deficienţe constituie o bună

lecţie de viitor atât pentru companiile încauză, cât mai ales pentru restul audito-rilor care se confruntă cu dificultateaauditării valorilor juste. Ţinând cont defaptul că toate cele patru companii dinBig 4 activează în România acoperind omare parte din piaţa de audit locală,opinăm că rapoartele realizate dePCAOB îşi extind utilitatea dincolo degraniţele Statelor Unite ale Americii, iarrecomandările acestora pot devenimodele de bună practică în misiunile deaudit desfăşurate în ţara noastră, fiindbinecunoscut transferul de cunoştinţepracticat în cadrul marilor companii deconsultanţă şi audit.

Următoarea parte a demersului ştiinţifica avut ca scop atragerea atenţiei asupramăsurii în care schimbarea datelor deintrare într-un model de evaluare vainfluenţa estimările de valori juste,având totodată un mare impact asupra

misiunii de audit a acestora prin creşte-rea dificultăţii sale. Am utilizat aşadardate disponibile publicului pentru ademonstra gradul mare de incertitudineal unor evaluări ale valorii juste prezen-tate în situaţiile financiare, în cazulcărora modificările datelor de intrareneobservabile duc la o schimbare foartemare a estimărilor şi, în consecinţă, arezultatului.

În ceea ce priveşte limitele prezenteilucrări, aducem în atenţie faptul că pen-tru a demonstra gradul mare de incerti-tudine al unor evaluări ale valorii justeam utilizat situaţiile financiare ale uneisingure companii (aleasă în mod alea-tor). Ca perspectivă a cercetării curenteavem în vedere studierea unui eşantionmai mare de situaţii financiare pentru aîntări concluziile acestui studiu. l

DAMIAN l

175/2014


American Accounting Association (AAA), Financial AccountingStandards Committee (FASC) (2005), Response to the FASB’sexposure draft: Fair value measurements, Accounting Horizons 19(3): 187–196;

Aboody, D., M. Barth, and R. Kasnik (2006), Do firms understatestock option-based compensation expense disclosed under SFAS 123?,Review of Accounting Studies, Volume 11, Issue 4 , pp 429-461;

Anderson, U., and L. Koonce (1998), Evaluating the sufficiency ofcauses in audit analytical procedures, Auditing: A Journal ofPractice & Theory 17 (1): 1–12;

Balsam, S., H. A. Mozes, and H. A. Newman (2003), Managingpro forma stock option expense under SFAS No. 123, AccountingHorizons 17 (March): 31–45;

Barlev, B. & Haddad, J.R. (2004), Dual accounting and the Enroncontrol crisis, Journal of Accounting, Auditing and Finance,vol. 19, no. 3: 343–359;

Bartov, E., P. S. Mohanram, and D. Nissim (2004), Stock OptionExpense, Forward-Looking Information, and Implied Volatilities ofTraded Options (April 2004).,NYU Working Paper No. ELIBARTOV-09, disponibil la adresa SSRN:http://ssrn.com/abstract=1280732;

Bell, T. B. & Griffin, J. B. (2012), Commentary on Auditing High-Uncertainty Fair Value Estimates, Auditing, 31(1), 147-155;

Brant E. Christensen, Steven M. Glover, and David A. Wood(2013), Extreme Estimation Uncertainty and Audit Assurance,Current Issues in Auditing: June 2013, Vol. 7, No. 1, pp.P36-P42;

Carmichael, D.R. (2004), The accounting and auditing connection,Remarks delivered at the Third Annual Financial ReportingConference, Baruch College (CUNY), 29 aprilie;

Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice, EdituraEconomică, Bucureşti;

Davies, F. D., G. L. Lyhse & J. E. Kotterman (1994), Harmfuleffects of seemingly helpful information on forecasts of stock earnings,Journal of Economic Psychology 15: 253–267;

Johnston, D. (2006), Managing Stock Option Expense: TheManipulation of Option-Pricing Model Assumption,Contemporary Accounting Research, 23: 395–425;

Kadous, K., J. Kennedy, and M. Peecher (2003), The effect of qua-lity assessment and directional goal commitment on auditors’ acceptanceof client-preferred accounting methods, The Accounting Review 78(3): 759–778;

Kennedy, J. (1995), Debiasing the curse of knowledge in audit judgment,The Accounting Review 70 (2): 249–274;

Koonce, L. (1992), Explanation and counter-explanation during auditanalytical review, The Accounting Review 67 (1): 59–76;

Kunda, Z. (1990), The case for motivated reasoning, PsychologicalBulletin 108 (3): 480–498;

Hodder, L., Mayew, W. J., McAnally, M. L. and Weaver, C. D.(2006), Employee Stock Option Fair-Value Estimates: DoManagerial Discretion and Incentives Explain Accuracy?,Contemporary Accounting Research, 23: 933–975;

Martin, R.D., J.S. Rich, & T.J. Wilks (2006), Auditing Fair ValueMeasurements: A Synthesis of Relevant Research, AccountingHorizons, Vol. 20, No. 3: 287-303;

Paese, P. W., & J.A. Sniezek (1991), Influences on the appropriatenessof confidence in judgments: Practice, effort, information, and decision-making, Organizational Behavior and Human DecisionProcesses 48 (1): 100–130;

Slovic, P. (1982), Toward understanding and improving decisions, InHuman Performance and Productivity: Vol. 2, InformationProcessing and Decision Making, edited by W. C. Howell and E.A. Fleishman. Hillsdale, NJ: Erlbaum;

Vera-Muñoz, S.C., Ho, J.L. & Chow C.W. (2006), Enhancingknowledge sharing in public accounting firms, AccountingHorizons vol. 20, no. 2: 133–155;

Wilks, T. J. (2002), Predecisional distortion of evidence as a consequenceof real-time audit review, The Accounting Review 77 (1):51–71.

American Institute of Chartered Accountants (2003), Statementon Auditing Standards (SAS) no. 101 Auditing Fair ValueMeasurements and Disclosures; accesabil lahttp://www.aicpa.org/research/standards/auditattest/pages/sas.aspx#SAS100

Public Company Accounting Oversight Board (2004), StandingAdvisory Group Meeting: Auditing Fair Value, September 8–9,.Washington, D.C.;

Public Company Accounting Oversight Board (2013), Report on2012 Inspection of Ernst & Young LLP, PCAOB RELEASENO. 104-2013-14, disponibil online la adresa http://pcao-bus.org/Inspections/Reports/Documents/2013_Ernst_Young.pdf;

Public Company Accounting Oversight Board (2013), Report on2012 Inspection of KPMG LLP, PCAOB RELEASE NO.104-2013-147, disponibil online la adresahttp://pcaobus.org/Inspections/Reports/Documents/2013_KPMG.pdf;

Public Company Accounting Oversight Board (2013), Report on2012 Inspection of PricewaterhouseCoopers LLP, PCAOBRELEASE NO. 104-2013-148, disponibil online la adresahttp://pcaobus.org/Inspections/Reports/Documents/2013_PwC.pdf;

Public Company Accounting Oversight Board (2013), Report on2012 Inspection of Deloitte & Touche LLP, PCAOB ReleaseNo. 104-2013-088, disponibil online la adresa http://pcao-bus.org/Inspections/Reports/Documents/2013_Deloitte_Touche_LLP_2012.pdf;

Referinţe bibliografice


IntroducereÎn cazul unui audit al situaţiilor financiare, auditorul urmăreş-te exprimarea unei opinii obiective şi independente cu privirela acurateţea informaţiilor raportate de firma auditată. Pentruaceasta auditorul trebuie să testeze principalele aserţiuni con-tabile ale conducerii referitoare la categoriile de tranzacţii şi eveni-mentele asociate cu perioada supusă auditului, la soldurile conturilor lasfârşitul perioadei şi aserţiuni referitoare la prezentări şi descrieri deinformaţii din situaţiile financiare (Arens et al., 2012, p. 154).

Aserţiunile asociate categoriilor de tranzacţii şi evenimentelorcare sunt raportate în perioada supusă auditului sunt testatepentru a se verifica maniera de înregistrare a acestora în con-tabilitate.

Auditorul trebuie să verifice dacă tranzacţiile şi evenimenteleau apărut cu adevărat, dacă acestea au fost înregistrate într-oformă exhaustivă, indicându-se cu acurateţe sumele asociate,dacă s-a respectat înregistrarea separată a tranzacţiilor şi a eve-nimentelor în perioadele contabile corespunzătoare şi dacăînregistrarea acestora a avut la bază o clasificare corectă (IFAC,2013, pp. 314-315).

Pentru fiecare aserţiune referitoare la categorii de tranzacţii şievenimente înregistrate în perioada auditată, auditorul aplicăteste de detaliu şi obţine probe de audit suficiente şi adecvatecu privire la apariţia sau absenţa denaturărilor contabile. Încazul în care sunt detectate denaturări contabile la nivelulunor tranzacţii, rezultate ca diferenţă între valorile înregistrateîn contabilitate şi cele confirmate de către terţi, auditorul tre-

Creşterea preciziei estimaţiilordenaturărilor contabilepe baza folosirii sondajului stratificat

* Prof. univ. Emeritus dr. , Director al Centrului de Cercetări Statistice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected]** Dr. în Contabilitate şi Drd. Cibernetică şi statistică economică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: bogdan.ro -

[email protected]*** Drd. Contabilitate, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected]

Increasing the Precision inEstimating the AccountingMisstatements using StratifiedSamplingThe auditor's opinion is based on obtaining sufficient and appro-priate audit evidence regarding the preparation and presentationof financial statements. Since an exhaustive testing of accountsand classes of transactions can’t be carried out because offinancial, time and human resources restrictions, the auditor mayuse statistical sampling techniques and specific procedures forachieving the intended results. Accuracy and precision of theestimated results are influenced by the representativeness of thesample, extracted according to stratification criteria set by theauditor. The purpose of this study is to estimate the accountingmisstatements related to accounts receivables, using the datarecorded on a stratified sample of customers. The study objec-tives were to determine the sample size proposed for testing thecustomers, according to stratification criteria, the sample extrac-tion using SPSS 20.0, the estimation of the accounting misstate-ments in the accounts receivable for all population and for thestratified groups.Key words: financial auditing, accounting misstatement, statisti-

cal sampling, statistical estimation, accuracy, preci-sion, stratified survey

JEL Classification: C13, C83, M41, M42

Cuvinte cheie: audit financiar, denaturare contabilă, eşantionarestratistică, estimare statistică, acurateţe, precizie,sondaj stratificat

Abstract Elisabeta JABA*, Ioan-Bogdan ROBU** & Mihaela-Alina ROBU***

buie să estimeze dacă acestea sunt semnificative la nivelultuturor tranzacţiilor.

În cazul unei firme care realizează un număr foarte mare detranzacţii economico-financiare, estimarea denaturărilor con-tabile se poate realiza pe baza eşantionării statistice, în confor-mitate cu ISA 530 (Eşantionarea în audit). Din considerente deeconomicitate, în ceea ce priveşte costurile misiunii, dar şi dereducere a timpilor aferenţi obţinerii confirmărilor externepentru toate tranzacţiile înregistrate, auditorul poate utilizadoar un eşantion pentru care să aplice proceduri de audit.

Problema esenţială care se pune în cazul apelării la eşantiona-re pentru obţinerea probelor de audit vizează alegerea celeimai adecvate metode de sondaj, în funcţie de informaţiile dis-ponibile, prin care să se extragă un eşantion care să reprezintecât mai bine întreaga populaţie cercetată. În studiul anterior(Jaba et al., 2014) s-a prezentat demersul obţinerii unui eşan-tion aleatoriu simplu pentru estimarea parametrilor unei dis-tribuţii după variabile numerice, când nu dispunem de nici oinformaţie anterioară asupra populaţiei studiate. În cazul cândastfel de informaţii ar exista, se recomandă un sondaj com-plex, de tipul sondajului aleatoriu stratificat, care ar susţine oprecizie mai bună a rezultatelor sau un sondaj de clustere,care ar permite obţinerea unui eşantion cu cele mai mici cos-turi.

Pentru estimarea parametrilor distribuţiilor denaturări conta-bile care pot rezulta în urma testării aserţiunilor contabile cuprivire la tranzacţiile înregistrate, auditorul poate lua în consi-derare şi o serie de caracteristici ale populaţiei din care vaextrage eşantionul analizat (IFAC, 2013, p. 473). În acest caz,auditorul poate utiliza înregistrările tranzacţiilor în funcţie devaloarea rulajelor, în vederea extragerii unui eşantion pe bazasondajului aleator stratificat, ceea ce ar conduce la ameliorareacalităţii unui sondaj aleator simplu prin reducerea varianţeiestimatorilor; ca urmare ar creşte gradul de acurateţe şi preci-zie a rezultatelor estimate.

În studiu se propune estimarea denaturărilor contabile carepot să apară în raportările financiare, folosind datele înregis-trate pe un eşantion de clienţi stratificat în funcţie de valoarearulajelor debitoare. Obiectivele studiului vizează prezentareaproblemelor de eşantionare în cazul unui sondaj aleator strati-ficat, procedeele de extragere a eşantionului folosind SPSS20.0 şi estimarea denaturărilor contabile privind tranzacţiilerealizate de o firmă.

Acurateţea şi precizia estimaţiilorprivind denaturările contabile

La nivelul misiunii, auditorul financiar trebuie să acorde oimportanţă deosebită şi ciclului de operaţiuni privind vânzările-

5/2014 19

ESTIMAREA DENATURĂRILOR CONTABILE


încasările, să verifice modul în care au fost înregistrate acesteoperaţiuni şi să testeze conformitatea cu referenţialul contabilaplicabil. În urma verificării tranzacţiilor, auditorul poateobserva apariţia denaturărilor contabile.

Pentru ciclul de operaţiuni privind vânzările-încasările, denatură-rile contabile pot fi calculate pe baza datelor rezultate dintr-oobservare exhaustivă a tranzacţiilor sau dintr-o observare aunui eşantion. Observarea totală a tranzacţiilor conduce lacunoaşterea cu precizie a valorii denaturărilor dacă nu aparerori datorate procesului de observare, care pot fi cu atât maimari cu cât volumul populaţiei este mai mare. În plus, obser-varea exhaustivă poate conduce la costuri ridicate ale misiunii,determinate de numărul mare de confirmări solicitate, precumşi de timpul de aşteptare aferent. O alternativă de aflare avalorii denaturărilor contabile constă în estimarea acestora pebaza datelor înregistrate pe un eşantion de clienţi. O astfel demetodă ar conduce la diminuarea şansei de apariţie a erorilordatorate procesului de observare, volumul eşantionului fiindmai mic ca volumul populaţiei, dar ar genera erori de acoperi-re şi erori de reprezentativitate.

Erorile de observare, după cum consideră Morgenstern (1963,p. 27), pot să fie determinate de definirea imperfectă a varia-bilei pentru care se înregistrează măsurătorile, de neînţelege-rea legilor care corespund variabilei observate şi care pot afec-ta valorile înregistrărilor, de utilizarea unor indicatori care nuconduc la o reprezentare fidelă a fenomenului analizat şi deapariţia unor deficienţe la nivelul procesului de măsurare sauînregistrare a datelor (Kenessey, 1997, p. 249).

Pe lângă erorile de observare sau înregistrare mai pot să aparăerori de acoperire şi erori de reprezentativitate. Erorile de acoperire potfi nule în condiţiile în care, într-un audit al situaţiilor financia-re, se poate obţine o listă completă a clienţilor firmei auditatepentru transmiterea de confirmări externe.

Erorile de reprezentativitate conduc la apariţia unor diferenţeîntre estimaţiile calculate la nivelul eşantionului şi parametriicolectivităţii din care s-a extras eşantionul (Jaba, 2002, p.287).În funcţie de provenienţa acestora, erorile de reprezentativita-te pot fi sistematice şi aleatoare. Erorile sistematice de reprezentativita-te se produc într-un singur sens şi au ca sursă de provenienţăsubiectivitatea celui care realizează selecţia (Jaba, 2002, p.287). Erorile aleatoare de reprezentativitate se produc în ambelesensuri şi sunt determinate de acţiunea mai multor factori cucaracter aleator (Jaba, 2002, p. 287).

Având în vedere aceste tipuri de erori, în cazul cercetării prinsondaj o problemă deosebit de importantă o reprezintă stabi-lirea acurateţei şi preciziei estimaţiilor, problemă ce necesitădeterminarea limitelor de încredere pentru estimaţiile parame-trilor colectivităţii totale.

Acurateţea şi precizia vizează măsura în care valorile estimate seapropie de valorile reale necunoscute, însă la nivelul populaţiei

studiate (Jemna, 2005, p.46). Acurateţea unei estimaţii indicăcât de bine rezultatul unei estimări redă valoarea adevărată şieste o măsură a corectitudinii rezultatelor (Barrow, 2006, p.46). Precizia unei estimaţii statistice reprezintă o măsură aexactităţii rezultatului şi depinde de posibilitatea reproductibi-lităţii acestuia la nivelul aceluiaşi eşantion (Barrow, 2006, p.134). Precizia estimaţiilor statistice este determinată de meto-da de sondaj, de planul de sondaj, de mărimea eşantionului,de estimatorul ales, de mărimea erorilor sistematice şi aleatoa-re.

Sondajul stratificat în auditul financiar

Sondajul stratificat se utilizează în situaţia în care se cunoaştestructura populaţiei în funcţie de caracteristici definitorii.

O populaţie de volum N, în funcţie de o caracteristică X(variabilă categorială), se poate stratifica în k grupe, astfel: N = N1 + N2 + ... + Ni + ... + Nk, cu i = 1,...,k şi k > 1.Eşantionul stratificat se poate obţine prin extragerea aleatoarea unităţilor la nivelul fiecărei grupe din populaţia studiată,prin sondaj simplu, sondaj proporţional, sondaj optim (Jaba, 2002,p. 283). Tipul de sondaj stratificat practicat conduce la obţine-rea unor subeşantioane de volume diferite, pentru fiecare cazîn parte.

Într-un sondaj stratificat simplu se extrage acelaşi număr de unităţidin fiecare grupă omogenă a colectivităţii totale.

În cazul unui sondaj tipic proporţional se consideră proporţiagrupelor în colectivitatea totală. Pentru fiecare grupă se extra-ge un număr de unităţi ni, direct proporţional cu pondereagrupelor în colectivitate, calculat pe baza proporţiei de selecţie(n/N). Astfel,

considerând , aflăm .

În cazul sondajului tipic optim, atunci când se stabileşte volumulfiecărui subeşantion, se ţine seama, pe lângă ponderea grupelor încolectivitate, şi de gradul de dispersie din fiecare grupă a colectivităţii(Jaba, 2002, p. 283). Dispersia, calculată pe baza caracteristiciistudiate, se măsoară cu ajutorul abaterii medii patratice dincadrul fiecărei grupe (σi). Numărul de unităţi care trebuieextras din fiecare grupă se calculează, astfel:

Principalul avantaj al utilizării sondajului stratificat constă înfaptul că, în comparaţie cu sondajul aleator simplu, se potproduce erori de reprezentativitate mult mai mici.

JABA, ROBU & ROBU l

Omogenitatea din interiorul grupelor şi eterogenitatea dinexteriorul acestora conduc la obţinerea unei varianţe miciintragrupe şi a unei varianţe mari intergrupe.

La nivelul misiunii de audit financiar, utilizarea sondajuluistratificat se impune cu precădere în cazul testării conturilorde clienţi sau de stocuri (Raffegeau şi Dubois, 1978, p. 96).Aceste categorii de conturi prezintă un număr foarte mare deanalitice şi pot fi verificate prin sondaj numai prin stabilireaunor criterii care să asigure omogenitatea şi reprezentativitateaeşantionului (Hayes et al., 2005, p. 397).

Conform IFAC (2013, p. 473), stratificarea populaţiei prindivizarea acesteia în grupe omogene după o anumită caracte-ristică comună poate conduce la o creştere a eficienţei auditu-lui. Dintre criteriile pe baza cărora se poate realiza stratifica-rea, ISA 530 recomandă utilizarea celui în funcţie de valoareamonetară. Logica unei astfel de stratificări are în vedere direc-ţionarea unui efort mai mare al auditorului către elemente cuvaloare superioară pentru care există risc mai mare de apariţiea denaturărilor (IFAC, 2013, p. 473).

Criteriile de stratificare în funcţie de valoare permit luarea încalcul a gradului de concentrare al unităţilor după variabilaanalizată. Prin construirea curbei Lorentz (Raffegeau şi Dubois,1978, p. 104) sau prin utilizarea distribuţiei Pareto, auditorulpoate stratifica populaţia iniţială, considerând că până la 90%din valoarea unei clase de tranzacţii corespunde numai la 20%din totalul indivizilor care alcătuiesc clasa respectivă (Hayes, etal., 2005, p. 406; IFAC, 2013, p. 473).

În studiu, prezentăm modul de construire a unui eşantionextras prin sondaj stratificat proporţional în funcţie de criteriulvaloare, precum şi estimarea denaturărilor contabile pe bazaunui astfel de eşantion.

Obţinerea eşantionului prin sondajstratificat proporţional

1. DEFINIREA POPULAŢIEI ŢINTĂ ŞI BAZA DE SONDAJLa nivelul ciclului privind vânzările-încasările, auditorul trebuiesă testeze modul în care sunt reflectate în contabilitate acestetranzacţii şi cum au fost afectate conturile asociate. Auditorulva urmări pentru conturile de clienţi exactitatea soldurilor ini-ţiale, valoarea rulajelor, precum şi soldurile finale, cu scopulidentificării eventualelor denaturări contabile.

În condiţiile în care auditorul obţine din raportul de auditprecedent suficiente probe cu privire la absenţa denaturărilorcontabile la nivelul soldurilor iniţiale, acesta poate să testeze,în continuare, rulajele debitoare/creditoare şi soldurile finalepentru fiecare client în parte al firmei auditate. Pentru identi-ficarea denaturărilor contabile la nivelul rulajelor

debitoare/creditoare auditorul poate utiliza proceduri de fondde forma confirmărilor externe asupra eşantionului extras(IFAC, 2013, p. 342).

Considerăm situaţia unei firme supusă auditului financiar.Obiectul de activitate al firmei îl reprezintă producţia şicomercializarea bunurilor de larg consum. Datele utilizatesunt convenţionale şi pot fi preluate dintr-o balanţă de verifi-care în care sunt prezentate toate conturile analitice de forma4111.Ci, cu i=1,...,477.

Auditorul financiar trebuie să realizeze o delimitare statistică apopulaţiei studiate, să verifice gradul de omogenitate al aces-teia şi să realizeze o bază de sondaj pentru selectarea eşantio-nului.

Populaţia ţintă considerată de către auditor este reprezentată deansamblul clienţilor care apar în contul Clienţi 4111 al firmeiauditate care prezintă rulaje debitoare rezultate în urma tran-zacţiilor desfăşurate cu aceasta. În studiu, situaţia contuluiClienţi 4111 al firmei auditate se prezintă astfel: Sold iniţialdebitor = 24.107.280,00 lei; Rulaje debitoare = 51.743.560,00lei; Rulaje creditoare = 28.379.200,00 lei; Total sume debitoa-

215/2014



re = 76.109.440,00 lei; Total sume creditoare = 28.637.800,00lei; Sold final debitor = 47.471.640,00 lei. Acest cont sinteticprezintă câte un cont analitic pentru fiecare client, preluat dinlista de clienţi ai firmei.

Baza de sondaj este reprezentată de lista clienţilor firmei audita-te. Pentru fiecare cont analitic 4111.Ci se vor prelua dinbalanţă valorile soldului iniţial (debitor/creditor), valorile rula-jelor (debitoare/ creditoare), sumele totale (debitoare/ credi-toare) şi soldul final (debitor/ creditor).

Această bază de sondaj se filtrează pentru a elimina valorilerulajelor debitoare care depăşesc valoarea unui prag de semni-ficaţie stabilit şi pentru care se impune o testare individuală.În studiu se propune un prag de semnificaţie de 2% din cifrade afaceri (CAFR, 2012, p. 66). Pentru o valoare de86.250.650,00 lei a cifrei de afaceri, valoarea calculată a pragu-lui de semnificaţie este de 690.005,20 lei. Rulajele care suntsuperioare acestei limite vor fi testate individual de către audi-tor, iar rulajele care sunt inferioare limitei vor fi testate pebază de sondaj stratificat proporţional.

În urma filtrării bazei de sondaj se elimină un număr de 9clienţi pentru care valoarea rulajelor debitoare este superioarăpragului de semnificaţie, 690.005,20 lei. Din cei 477 clienţiexistenţi iniţial, în urma eliminării celor 9 clienţi cu rulaje maimari decât valoarea pragului stabilit, se obţine o bază de son-daj care cuprinde un număr de 468 de clienţi.

Stratificarea bazei de sondaj se realizează în funcţie de crite-riul valoare. S-a determinat numărul clienţilor din prima cate-gorie, cea pentru care valoarea cumulată a rulajelor atinge80% din valoarea totală a rulajelor debitoare (Hayes et al.,2005, p. 406). Diferenţa rezultată se repartizează celorlaltestraturi, având în vedere acelaşi principiu de repartiţie a valoriirulajelor, până la momentul în care valoarea cumulată a rulaje-lor rămase nerepartizate este mai mică decât valoarea praguluide semnificaţie admis. Pe baza acestui principiu de lucru, înstudiu s-au obţinut 3 categorii distincte.

Valoarea rulajelor cumulate pentru cei 468 de clienţi este de34.116.400,00 lei. Numărul de clienţi aferent primei grupepentru care s-a înregistrat o valoare de 80% din 34.116.400,00lei (aproximativ 27.293.120,00 lei) este de 253 indivizi. Pentruvaloarea rulajelor (6.844.120,00 lei) aferentă clienţilor rămaşis-a determinat numărul de clienţi din cea de-a doua grupăpentru care s-a înregistrat, de asemenea, o valoare de 80% dinaceasta (aproximativ 5.475.296,00 lei = 80% · 6.844.120 lei).Rezultatele au evidenţiat un număr de 119 indivizi pentru ceade-a doua categorie. Prin diferenţă, revin 96 de clienţi pentrucea de-a treia categorie (215 – 119 = 96).

În urma stratificării, volumul fiecărei grupe se prezintă astfel:N1 = 253 clienţi (54,06%), N2 = 119 clienţi (25,43%), N3 = 96de clienţi (20,51%), pentru N = 468 clienţi.

2. DEFINIREA EŞANTIONULUI ANALIZATPrincipalele obiective ale auditorului, în cadrul acestei etape,vizează alegerea şi definirea unităţilor folosite în eşantionare,stabilirea procedeului de extragere a eşantionului şi determi-narea volumului acestuia.

Pentru analiza şi verificarea rulajelor debitoare ale conturilorde clienţi, auditorul aplică proceduri de fond de tipul testelorde detaliu ale tranzacţiilor, cum ar fi vânzări către clienţi.Deoarece se cunoaşte stratificarea bazei de sondaj în funcţiede criteriul valoare şi întrucât un rulaj debitor odată testat numai poate fi testat încă o dată, în studiu se propune utilizareasondajului aleator nerepetat stratificat proporţional.

În cazul unui sondaj aleatoriu nerepetat stratificat, pentru ocaracteristică numerică, în cazul de faţă rulajele debitoare alecontului 4111.Ci, volumul eşantionului extras se determinădupă formula (Jaba, 2002, p. 314):

(1)

unde: n = volumul eşantionului;z = valoarea variabilei z corespunzătoare riscului asumat - α;

de regulă α = 0,05;

= media varianţelor de grupă din colectivitatea generală;

N = mărimea populaţiei;

= eroarea limită (eroare maximă admisibilă) care repre-zintă, pentru cazul de faţă, 10% din valoarea mediei (unde10% corespunde riscului de nedetectare stabilit de cătreauditor);

= estimator al mediei populaţiei studiate.

În exemplul propus, z = 1,96, = 1.866.726.238, N = 453

= 466 - 15, iar = 75.312,1412·10%.

Pentru determinarea volumului eşantionului, s-a exclus dinbaza de sondaj un număr de 15 clienţi care prezintă valori alerulajelor debitoare egale cu 0, cu scopul de a nu denaturaindicatorii tendinţei centrale şi ai dispersiei.

Considerând un interval de încredere de 95% şi un nivel alerorii limită de 10%, volumul eşantionului este:

(2)

JABA, ROBU & ROBU l

Rezultatele obţinute indică faptul că pentru o populaţie de453 unităţi, volumul eşantionului este de 99 unităţi. Cum acestvolum depăşeşte 5% din mărimea populaţiei (453 · 5% ≈ 23unităţi este necesară corectarea volumului eşantionului con-form formulei lui Cochran (1977, p. 76):

(3)

Pentru extragerea eşantionului este necesară repartizarea pegrupe a volumului acestuia considerând un sondaj stratificatproporţional. În acest caz, se consideră volumul populaţieiiniţiale, de 468 unităţi (inclusiv clienţii pentru care rulajuldebitor este 0).

Pentru fiecare grupă în parte, numărul de unităţi se obţineaplicând proporţia de selecţie, conform relaţiei:

(4)

unde: ni = numărul de unităţi pe fiecare grupă, i;nc = volumul eşantionului corectat;N = volumul populaţiei;Ni = numărul de unităţi pe fiecare grupă în parte din cadrul

populaţiei analizate.

Considerând structura populaţiei pe cele trei grupe, volumuleşantionului de 81 unităţi, respectiv al populaţiei de 468 uni-tăţi, numărul de unităţi pe fiecare grupă din eşantion este pre-zentat în Tabelul 1.

Extragerea eşantionului folosind SPSS 20.0

Cunoscând volumul şi numărul de unităţi pe fiecare grupă dineşantion, extragerea eşantionului se poate realiza cu ajutorulprogramul statistic SPSS 20.0. Pentru extragerea eşantionuluitrebuie urmaţi paşii de mai jos:

(1) Planul de sondaj. Se selectează din meniul Analyze coman-da Complex Samples, opţiunea Select a Sample, princare se activează fereastra Sampling Wizard (veziFigura 1). În cadrul ferestrei Sampling Wizard, dinopţiunile existente bifăm Design a sample. Planul dupăcare se va crea eşantionul îl vom salva prin intermediulcasetei File în locaţia stabilită, prin intermediul butonuluiBrowse. Prin activarea butonului Next trecem la următo-rul pas în crearea eşantionului, definirea variabilelor.

(2) Definirea variabilelor. Această operaţie implică în primulrând stabilirea tipului de eşantion ce se doreşte a fi obţi-

235/2014



nut: eşantion stratificat. În cazul de faţă se selecteazăvariabila Stratificare Pareto [Strat_Pareto] din lista de variabi-le prezentată şi se realizează mutarea acesteia în casetaStratify By. Pentru a trece la următorul pas activămbutonul Next (vezi Figura 1).

(3) Alegerea metodei de eşantionare. Acest pas constă în selectareaprocedeelor de extragere a unităţilor după care se reali-zează eşantionarea. În cazul de faţă se alege extragereaaleatoare fără înlocuire – Simple Random SampleWithout replacement (WOR) (vezi Figura 2). Trecerea

la următorul pas se realizează tot cu ajutorul butonuluiNext.

(4) Precizarea volumului eşantionului. Pentru volumul eşantionu-lui, din cele două variante existente – numărul de unităţi(Counts) şi proporţia grupelor (Proportions) – se alegeprima variantă, selectând din cele trei opţiuni aferente(număr egal de unităţi pe fiecare grupă sau strat, numărdiferit de unităţi pe fiecare grupă sau introducerea valori-lor prin intermediul unei variabile) opţiunea număr diferitde unităţi pe fiecare grupă omogenă (Unequal values for

JABA, ROBU & ROBU l

strata) şi activăm butonul Define (vezi Figura 2).

Precizarea numărului de unităţi pe fiecare grupă omogenăse realizează în fereastra Define Unequal Sizes. Pentrucele trei grupe scriem în coloana Count volumul fiecăreigrupe considerate (vezi Figura 3).

(5) Prezentarea planului creat. În acest pas, Plan Summary, sesintetizează caracteristicile planului creat (vezi Figura 3).Prin intermediul butonului Next trecem la următorul pas.

(6) Salvarea eşantionului obţinut (Baza de date pentru eşantion).Această operaţie se poate face în fereastra SamplingWizard, prin alegerea unei opţiuni: în baza de date înlucru (Active dataset), într-o nouă bază de date (Newdataset), într-un fişier extern (External file). Am alesopţiunea New dataset. Baza de date creată o numimEsantion_stratificat_CAFR.sav (vezi Figura 4).

Estimarea valorii medii a denaturărilor contabile

Pornind de la rezultatele statistice calculate la nivelul eşantio-nului, auditorul poate estima valoarea denaturărilor rulajelordebitoare aferente conturilor de clienţi pe grupe şi pentruîntreaga populaţie.

1. STATISTICA DESCRIPTIVĂ LA NIVELUL EŞANTIONULUIPentru eşantionul de clienţi extras, s-au înregistrat valorileconfirmărilor externe primite de la terţi aferente rulajelordebitoare înregistrate. În Tabelul din Anexă sunt prezentatepentru fiecare client valorile rulajelor debitoare, confirmărileexterne şi diferenţele înregistrate (Rulaje debitoare – Confirmăriexterne), pe cele trei grupe de clienţi.

Pentru eşantionul analizat, valoarea totală a rulajelor debitoareeste de 6.012.120,00 lei, iar valoarea totală a confirmărilorexterne este de 5.020.680,00 lei. Diferenţa rezultată

(991.440,00 lei) dintre valoarea rulajelor debitoare şi valoareaconfirmărilor externe relevă apariţia unor denaturări la nivelulsituaţiilor financiare.

Media denaturărilor contabile ( ) înregistrată la nivelul eşan-tionului analizat este de 12.240,00 lei, iar devianţa standard (s)de 27.832,76 lei.

O valoare a devianţei standard mai mare decât valoareamediei poate fi explicată prin inexistenţa denaturărilor conta-bile la nivelul unora din conturile de Clienţi. Valori egale aleconfirmărilor externe cu cele ale rulajelor debitoare înregistra-te în contabilitate indică absenţa denaturărilor contabile.

Statisticile descriptive privind denaturările contabile care aparla nivelul fiecărei grupe din eşantionul analizat sunt prezentateîn Tabelul 2.

Pentru fiecare grupă, media, μi, este estimată cu ajutorulmediei de la nivelul subeşantionului asociat şi reprezintă ovaloare a estimatorului .

Prin estimare punctuală, μi = , valorile medii ale denaturări-lor contabile înregistrate pentru rulajele debitoare ale clienţi-lor firmei auditate, pe grupe, sunt următoarele: pentru Grupa 1, μ1 = 19.008,89 lei, pentru Grupa 2, μ2 =5.360,00,iar pentru Grupa 3, μ3 = 1.565,33.

Având în vedere aceste valori, se testează, cu ajutorul proce-deului ANOVA (Jaba, 2002, p. 35; Jaba et al., 2012, pp. 6-8),dacă la nivelul populaţiei studiate există diferenţe semnificati-ve între cele trei grupe considerate în ceea ce priveşte valoareadenaturărilor contabile.

În Tabelul 3 sunt sintetizate rezultatele obţinute în urma tes-tării existenţei unor influenţe semnificative ale apartenenţeifirmei la una din cele trei grupe asupra variaţiei denaturărilorcontabile.

Rezultatele ANOVA, prezentate în Tabelul 3, indică existenţaunor diferenţe semnificative între valorile medii ale denatură-rilor contabile pe cele trei categorii considerate, valoarea Sigpentru testul F calculată fiind mai mică decât 0,05.

255/2014



2. ESTIMAREA PUNCTUALĂ A VALORII MEDII ADENATURĂRILOR CONTABILE

La nivelul întregii populaţii, media denaturărilor contabilepoate fi estimată prin media de la nivelul eşantionului, , ovaloare a estimatorului, ,. În cazul eşantionuluiextras stratificat, media, μ, se calculează după relaţia (Tillé,2001, p. 139):

(5)

unde μi reprezintă media denaturărilor pentru fiecare grupă idin populaţia totală.

La nivelul situaţiilor financiare anuale, valoarea medie a dena-turărilor contabile înregistrate pentru rulajele debitoare aleclienţilor firmei auditate ar fi de 12.240,00 lei, valoare deter-minată astfel:

3. ESTIMAREA PRIN INTERVAL DE ÎNCREDEREAL VALORII MEDII A DENATURĂRILOR CONTABILE

În cadrul misiunii de audit financiar, auditorul este interesatsă estimeze intervalul de încredere al valorii medii a denatură-rilor contabile care pot să apară la nivelul rulajelor debitoareale conturilor de clienţi, pentru întreaga populaţie, cât şi pefiecare grupă în parte.

Pentru fiecare grupă, intervalul de încredere (I.C.i) este definitde limitele:

I.C.i = [Linf Denaturări contabile_Grupa i; Lsup Denaturări contabile_Grupa i] =

(6)

Valorile lui z se citesc din Tabelul Laplace, pentru riscul asumat

(α) de către auditor. Valoarea este media obţinută la nivelul

fiecărui sub eşantionului, iar este eroarea medie. Pentru

fiecare grupă, se calculează ca în cazul unui sondaj aleatorsimplu nerepetat, după relaţia:

(7)

Pentru datele considerate la nivelul fiecărui subeşantion, eroa-rea medie este:

La nivelul eşantionului, eroarea medie, , este calculată ast-fel:

(8)

Există şansa de 95% ca valoarea medie a denaturărilor conta-bile produse pentru clienţii contului 4111.Ci din fiecare grupăşi pentru întreaga populaţie să fie acoperită de intervalele deîncredere următoare:

I.C.Grupa 1 = [19.008,89 - 1,96 · 4.816,06; 19.008,89 + 1,96 ·4.816,06] = [9.569,41; 28.448,37] lei;

I.C.Grupa 2 = [5.360,00 - 1,96 · 1.473,84; 5.360,00 + 1,96 ·1.473,84] = [2.471,27; 8.248,37] lei;

I.C.Grupa 3 = [1.565,00 - 1,96 · 968,93; 1.565,00 + 1,96 ·968,93] = [596,40; 3.464,43] lei;

I.C.Total = [12.240,00 - 1,96 · 1.849,78; 12.240,00 + 1,96 ·1.849,78] = [8.614,44; 15.865,56] lei;

Valoarea totală a denaturărilor contabile pe fiecare grupă înparte poate fi estimată, pe baza valorilor mediei obţinute, ast-fel: Valoarea medieGrupai× Volumul grupeii.

è Grupa 1: Valoarea denaturărilor contabile1 = 19.008,89 ×253 = 4.809.249,17 lei;

è Grupa 2: Valoarea denaturărilor contabile2 = 5.360,00 × 119= 637.840,00 lei;

JABA, ROBU & ROBU l

è Grupa 3: Valoarea denaturărilor contabile3 = 1.565,00 × 96= 150.271,68 lei.

La nivelul populaţiei totale, valoarea denaturărilor contabilepoate fi estimată, pe baza mediei obţinute, astfel: Valoareamedie× Volumul populaţiei = 12.240,00 × 468 = 5.728.320,00 lei.

Conform rezultatelor estimate, valorile denaturărilor contabilepentru grupele 2 şi 3 sunt inferioare valorii pragului de semnifi-caţie, de 690.005,20 lei. Acest lucru presupune că în medie

valoarea denaturărilor contabile identificate la nivelul unuirulaj debitor al conturilor de clienţi este în limita valorii pra-gului de semnificaţie calculat şi nu poate afecta opinia audito-rului. Pentru grupa 1 valoarea totală a denaturărilor contabileeste superioară valorii pragului de semnificaţie, iar în raportcu valoarea denaturărilor estimate pentru toată populaţia pon-derea acestora este una ridicată (83,96%). În acest caz, audito-rul ar trebui să aplice teste suplimentare doar pentru primagrupă pentru a identifica clientul/ţii la nivelul cărora pot săapară denaturări contabile.

275/2014



ConcluziiVerificarea conturilor pe baza datelor observate la nivelul unuieşantion poate conduce auditorul la obţinerea de probe deaudit suficiente şi adecvate, asigurând în acelaşi timp un echi-libru între costul obţinerii probelor şi calitatea acestora.Restricţiile de ordin financiar, de timp şi de resurse umaneimpun auditorului utilizarea tehnicilor de eşantionare pentruobţinerea unui eşantion reprezentativ care să poată fi utilizatpentru testarea soldurilor conturilor, a tranzacţiilor desfăşura-te şi a manierei de prezentare a situaţiilor financiare.

În evaluarea denaturărilor contabile, auditorul trebuie să asi-gure acurateţea şi precizia rezultatelor estimate pe baza eşan-tionului utilizat. Acest lucru se poate obţine prin reducereaerorile de observare, de acoperire şi de reprezentativitate. Pentru atin-gerea acestor obiective, auditorul financiar poate dispune veri-ficarea conturilor pe baza datelor observate la nivelul unuieşantion stratificat care să reprezinte în mod fidel, la o scarăredusă, populaţia totală.

În studiu s-a prezentat modul de obţinere a unui eşantionstratificat proporţional şi, pe baza eşantionului stratificat obţi-

nut, s-a calculat estimaţia punctuală şi prin interval de încre-dere a nivelului mediu şi a valorii totale a denaturărilor conta-bile privitoare la rulajele aferente contului de creanţe-clienţi.Estimarea s-a realizat la nivelul fiecărei grupe considerate, câtşi la nivelul întregii populaţii. Pe baza unor date convenţionaleînregistrate la o firmă care este supusă auditului financiar, înstudiu s-a prezentat modul de determinare a volumului unuieşantion stratificat proporţional, cu extragere aleatoare nere-petată. Obţinerea eşantionului stratificat s-a realizat cu ajuto-rul SPSS 20.0.

Stratificarea a ţinut cont de criteriile de valoare propuse deIFAC. Odată extras eşantionul, s-au înregistrat datele privindconfirmările externe ale rulajelor debitoare. Estimarea valoriimedii a denaturărilor contabile şi a valorii totale a acestora lanivelul rulajelor debitoare ale conturilor de clienţi s-a realizatpentru fiecare grupă în parte, cât şi pentru întreaga populaţiestudiată.

Comparativ cu rezultatele obţinute în studiul precedent, pebaza utilizării sondajului aleator simplu (Jaba et al., 2014),rezultatele estimate cu ajutorul sondajului stratificat propor-ţional conduc la creşterea preciziei de estimare a mediei dena-turărilor contabile. Deşi stratificarea conduce la creştereavolumului eşantionului de clienţi propuşi spre testare (de la 36de clienţi în cazul eşantionului extras aleator simplu, la 81 declienţi în cazul eşantionului extras aleator stratificat şi propor-ţional), se înregistrează o creştere a preciziei rezultatelor obţi-nute privind la estimarea mediei prin I.C. Intervalele de încre-dere sunt mai mici în cazul sondajului stratificat, comparativcu sondajul aleator simplu.

Pentru aceeaşi populaţie studiată, care cuprinde un număr de468 de clienţi, media estimată a denaturărilor contabile este de12.240 lei. Diferenţe apar la estimarea mediei prin interval deîncredere, obţinându-se în primul caz un I.C. = [3.503,06;20.976,94] lei, iar în cel de-al doilea caz un I.C. = [8.614,44;15.865,56] lei. Se poate observa o creştere a preciziei în esti-marea valorii medii a denaturărilor contabile în cazul utilizăriiunui eşantion stratificat proporţional, prin reducerea I.C.,limitele sale apropiindu-se de valoarea medie estimată.

Metodologia de lucru prezentată poate fi utilizată în cadrulmisiunii de audit financiar pentru obţinerea probelor de auditpe baza sondajului stratificat, în vederea estimării denaturări-lor contabile în funcţie şi de alte criterii de stratificare.Această metodă poate îmbunătăţi calitatea misiunii de audit,poate reduce timpul alocat verificării conturilor şi claselor detranzacţii şi orientează efortul auditorului spre domeniile curisc semnificativ.

Utilizarea metodelor statistice în cadrul auditului financiar, darşi interconectarea acestuia cu analiza financiară şi contabilita-tea, pot deschide o direcţie nouă de cercetare, pe care onumim ipotetic auditometrie (auditometrics). l

JABA, ROBU & ROBU l

295/2014


Arens, A., Elder, R., Beasley, M. (2012), Auditing and assurance services:an integrated approach, 14th edition, Pearson Education, New Jersey

Barrow, M. (2006), Statistics for economics, accounting, and business studies,4th ed., Pearson, Harlow

Camera Auditorilor Financiari din România – CAFR (2012), Ghid pen-tru un audit de calitate, Print Group, Bucureşti

Cochran, W. G. (1977), Sampling techniques (3rd edition), John Wiley &Sons, New York

Federaţia Internaţională a Contabililor (International Federation ofAccountants - IFAC) & Consiliul pentru Standarde Internaţionalede Audit şi Asigurare (International Auditing and Assurance StandardsBoard - IAASB) (2013), Manual de reglementări internaţionale de controlal calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe,Ediţia 2012, Ed. Irecson, Bucureşti

Hayes, R., Dassen, R., Schilder, A., Wallage, P. (2005), Principles ofAuditing. An Introduction to Intenational Standards of Auditing, 2ndedition, Ed. Pearson Education

Jaba, E. (2002), Statistică, ediţia a 3-a, Ed. Economică, BucureştiJaba, E., Grama, A. (2004), Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Ed.

PoliromJaba, E., Robu, I.-B., Balan, C.B., Robu, M.-A. (2012), Folosirea

ANOVA pentru obţinerea probelor de audit cu privire la efectul domeniului

de activitate asupra variaţiei indicatorilor poziţiei şi performanţei financiare,Revista „Audit Financiar”, 10(8), 3-12

Jaba, E., Robu, I.-B., Robu, M.-A. (2014), Eşantionarea statistică în audi-tul financiar pentru estimarea denaturărilor contabile, Revista „AuditFinanciar”, 12(4)

Jemna, D.V. (2005), Eficienţa sondajului statistic, Ed. Sedcom Libris, IaşiKenessey, Z. (1997), A Perspective on the Accuracy of Economic

Observation, International Statistical Review, 65(2), 247-259Messier, W.F.Jr., Glover, S.M., Prawitt, D.F. (2008), Auditing & assuran-

ce services: a systematic approach, 6th edition, McGraw-Hill, NewYork

Morgenstern, O. (1963), On the Accuracy of Economic Observations, 2nded., Princeton University Press, Princeton

Raffergeau, J., Dubois, F. (1978), Audit: méthodes statistiques, Ed. PubliUnion, Paris

Soltani, B. (2003), Auditing: An International Approach, Prentice Hall,Pearson Education, Essex

Tillé, Y. (2001), Théorie des sondages. Echantillonage et estimation en popula-tion finite. Cours et exercices avec solutions, Dunod, Paris

Whittington, O.R. (2014), Wiley CPAexcel Exam Review 2014 StudyGuide: Auditing and Attestation, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken,New Jersey.

Bibliografie

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Contabiluluidin Republica Moldova, marcată prinConferinţa Ştiinţifică Internaţională or -ganizată de Academia de Studii Econo -mice a Moldovei şi Asociaţia Contabili -lor şi Auditorilor Profesionişti, în nume-le Consiliului CAFR doresc să vă trans-mit cele mai calde felicitări pentru pro-gresele semnificative şi rezultatele deose-bite obţinute de dumneavoastră, dragicolegi, în eforturile de modernizare şipermanentă adaptare la cerinţele şi pro-vocările evoluţiilor economice şi socialeîn perioada pe care o traversăm.Profesioniştii reuniţi în Camera Au di -torilor Financiari din România, care îm -plineşte 15 ani de activitate fructuoasă înslujba interesului public, apreciază impli-carea profesioniştilor contabili din ţaradumneavoastră – fie ei experţi, auditorisau cu alte specializări – pentru a se ali-nia la practicile şi reglementările interna-ţionale promovate de IFAC, pentru dez-voltarea şi organizarea pas cu pas a pro-fesiei în conformitate cu cerinţele şi exi-genţele aquis-ului comunitar în procesulcomplex şi amplu de pregătire a aderăriiRepublicii Moldova la Uniu nea Euro pea -nă. Profesioniştii contabili români auparcurs cu un deceniu în urmă acest

proces, care a presupus unirea tuturoreforturilor celor mai buni, mai experi-mentaţi specialişti, fie proveniţi din prac-tică, fie din mediul academic universitardin România şi din ţări cu tradiţie îndomeniu pentru depăşirea unor obsta-cole şi mentalităţi, pentru găsirea celormai potrivite soluţii aplicabile în funcţiede realităţile ţării noastre. În spiritul relaţiilor frăţeşti stabilite întreorganizaţia noastră profesională şiACAP – Republica Moldova şi, respec-tiv, Academia de Studii Economice aMoldovei, precum şi cu prilejul întâlniri-lor avute cu oficialităţi din MinisterulFinanţelor al Moldovei considerăm firescsă manifestăm cea mai mare deschiderepentru a împărtăşi colegilor din ţaradumneavoastră experienţa pe care amacumulat-o în acest domeniu şi a acordaconsultanţa necesară în măsura în carene-a fost solicitată. Iar cadrul fertil pen-tru o asemenea conlucrare îl constituieAcor dul de colaborare semnat încă dinanul 2010 între CAFR şi ACAP – Repu -blica Moldova, precum şi recentul Acordde colaborare în domeniul promovăriicercetărilor ştiinţifice perfectat cu ASEM.Efectele crizei economice afectează,deopotrivă, piaţa auditului financiar, dar

şi a profesiei contabile în ansamblu. Deaceea, considerăm că răspunsul profesio-niştilor trebuie să-l reprezinte activitateade calitate, responsabilă, de natură sărestabilească încrederea în afaceri, săajute la adoptarea şi aplicarea unor so lu -ţii eficiente, care să stopeze declinul eco-nomiei şi să determine relansarea.Urăm profesioniştilor contabili dinRepublica Moldova să obţină cele maimari succese pe drumul progresului pecare s-au angajat şi vă asigurăm – în nu -mele Consiliului CAFR – de întreagadisponibilitate de a acţiona în continuareîmpreună, pe temeiul unui real respectreciproc pentru activităţile specifice pecare le desfăşurăm, spre îndeplinireaţelurilor pe care ni le propunem, în inte-resul profesiei şi al tuturor celor carebeneficiază de roadele activităţii noastre.

Prof. univ. dr. Horia Neamţu, preşedintele Camerei Auditorilor

Financiari din RomâniaNota redacţiei: Mesajul a fost transmis de

Scarlat Orzescu, membru al ConsiliuluiCAFR, în cadrul Conferinţei ştiinţifice inter-naţionale organizate la Chişinău la 4 aprilie2014 de către catedrele „Conta bi lita te şi audit”şi „Contabilitate şi analiză economică” ale Aca -demiei de Studii Eco nomice a Moldovei şiACAP – Republica Moldova, în parteneriatcu Association of Chartered Certified Ac coun -tants (ACCA) din Republica Moldova.

Mesajul Consiliului CAFR adresat cu prilejul Zilei Contabilului din Republica Moldova


IntroducereAsemenea oricărei profesii liberale,onorariile aferente diferitelor servicii pecare le efectuează un auditor financiarse stabilesc în „piaţă”, prin raportuldintre cerere şi ofertă. Practica a dove-dit că există o serie de condiţii, regulispecifice de ordin etic, dar şi profesio-nal care obligă la o anumită conduită,legată de prestigiul profesiei şi de calita-tea serviciilor respective, de care audi-torii financiari trebuie să ţină seama,rezistând tentaţiilor de a presta serviciila preţuri de nimic, chiar în condiţii decriză economică, când piaţa auditului secontractă (Moldovanu, 2010:37).

Potrivit Codului etic al profesioniştilorcontabili – secţiunea 240 „Onorarii şi

* Conf. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Departamentul de Conta -bi litate şi Audit, e-mail: [email protected]

** Asis. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Departamentul de Conta -bilitate şi Audit, e-mail: [email protected]

*** Dr., auditor financiar stagiar, e-mail: [email protected]**** Masterand, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, e-mail: simon.an -

[email protected]

Irimie Emil POPA*, Alina Beattrice VLADU CUZDRIOREAN**, Georgeta Ancuţa ŞPAN*** & Andrieş SIMON****

Cuvinte cheie: onorarii de audit, prag de semnificaţie, independenţă, proceduri deaudit, probe de audit

Empirical Research on Determination of theAudit FeesIn a period characterized by extensive economic imbalaces the transparency of auditservices cost is one of the main objectives of the audit profession which has major sig-nificance for the audit customers. This study includes many discussions related to thelegal regulations on audit fees, as well as studies demonstrating the importance of theissue in conducting an audit mission. The empirical research developed in the North-West region of Romania highlights the factors that may influence the level of the auditfees charged by the auditors and the need for a generally accepted method which couldbe applied by the accounting professionals.Key words: audit fees, materiality, independence, audit procedures, audit evidenceJEL Classification: M42

Abstract

modul de stabilire a onorariilor de audit

Studiu empiric privind

alte tipuri de remuneraţii”, în procesulde negociere cu clientul privind servicii-le profesionale, un profesionist contabilde practică publică poate menţionaorice onorariu pe care îl considerăcorespunzător (IFAC, 2013). Însă acest nivel al onorariului trebuie corelatcu costurile pentru activitatea careurmează să fie efectuată. Astfel, unnivel redus al onorariilor de audit poatecrea ameninţări la adresa conformităţiidesfăşurării misiunii de audit cu princi-piile fundamentale ale unui audit decalitate.

Baza pe care se calculează onorariile şiorice acorduri privind plata acestoraeste descrisă în modelul de scrisoare amisiunii, prezentat de ISA 210, astfel:„Onorariul nostru, care va fi facturat pemăsură ce se desfăşoară activitatea, se calculea-ză pe baza timpului necesitat de către persona-lul alocat pentru misiune plus cheltuieli ce vorfi decontate pe măsură ce vor fi efectuate.Ratele orare individuale variază în funcţie degradul de responsabilitate implicat şi de expe-rienţa şi aptitudinile necesare” (Moldovanu,2010:39).

Alocarea timpului necesar (bugetul detimp pentru misiunea de audit) şi a per-sonalului calificat pentru îndeplinireamisiunii se realizează ţinând cont decantitatea probelor de audit care urmea-ză a fi acumulate şi care este determina-tă de nivelul de risc şi de cel al praguluide semnificaţie. Având în vedere că pra-gul de semnificaţie determină natura,durata şi întinderea procedurilor deaudit, se poate afirma că nivelul onora-riului perceput este direct proporţionalcu numărul şi amploarea procedurilorde audit aplicate, respectiv a probelorde audit colectate.

Astfel, dacă auditorul constată un nivelridicat al riscului de audit pentru socie-tatea client, fapt ce implică extindereaprocedurilor de lucru în vederea colec-tării unui volum mai mare de probe,acest aspect va conduce la creştereacosturilor misiunii de audit, implicit aonorariului perceput. Cu toate acestea,uneori auditorii se află în faţa unor fac-

tori limitativi, care determină negocie-rea tactică cu clientul auditat:

a. preţul pe o piaţă concurenţială (careaccentuează evoluţia fenomenuluipreţurilor de dumping);

b. calitatea procesului de audit (perce-perea unui onorariu atât de micîncât ar putea fi dificil să se realizezemisiunea în conformitate cu stan-dardele tehnice şi profesionale apli-cabile generează o ameninţare cau-zată de interesul propriu la adresacompetenţei profesionale şi a aten-ţiei cuvenite);

c. codul etic (respectarea celor cinciprincipii ale codului etic: integrita-tea, obiectivitatea, competenţa pro-fesională şi atenţia cuvenită, confi-

denţialitatea şi comportamentul pro-fesional);

d. normele de conduită profesională(stabilirea unui nivel minim al ono-rariului constituie o prerogativă aprestigiului oricărei profesii).

Studiul de faţă îşi propune să evidenţie-ze complexitatea factorilor care concurăla stabilirea onorariilor de audit, precumşi influenţa pragului de semnificaţie înonorariile percepute de către auditoriidin ţara noastră. Importanţa studiuluieste dată de perioada de dezechilibrueconomic prin care trece ţara noastră, şinu numai, când transparenţa tuturoractivităţilor este necesară în vedereareducerii costurilor şi maximizării efi-cienţei acestora.

315/2014

ONORARIILE DE AUDIT


În vederea realizării cercetării a fostcombinată metoda calitativă cu cea can-titativă. Studiul literaturii de specialitateşi a reglementărilor în vigoare privindmetodologia de stabilire a onorariilor deaudit a fost realizat prin utilizarea anali-zei şi a sintezei, fiind cuprinse în mate-rialul prezentat doar aspectele relevantepentru cercetarea efectuată. În cuprin-sul materialului ştiinţific pot fi regăsiteopinii personale ale autorilor, precum şiinterpretări ale diverselor rezultate ştiin-ţifice din cadrul altor studii analizate.

Având la bază informaţiile ştiinţifice şilegislative, a fost elaborat un chestionarcuprinzând date generale despre entita-tea client şi auditorul care realizeazămisiunea, precum şi câţiva factori des-pre care s-a considerat că ar influenţamodul de stabilire a onorariilor deaudit.

Chestionarul elaborat a fost adresat(prin e-mail) auditorilor - membri aiCAFR din regiunea Nord-Vest a ţării,iar rezultatele primite au fost prelucrateprin metode cantitative în vederea vali-dării ipotezelor studiate. Populaţia căre-ia i-a fost adresat acest chestionar esteformată din 270 de auditori, iar numă-rul răspunsurilor primite şi validate estede 33, rata de răspuns este de 12,2%,adică o rată semnificativă din punct devedere statistic pentru extrapolarearezultatelor obţinute. Pentru prelucrareaşi interpretarea datelor au fost aplicateasupra bazei de date regresii de tipOrdered Logit Regression, rezultatele obţi-nute validând sau infirmând, după caz,ipotezele formulate în studiu.

Definirea ipotezelor de lucru

Pragul de semnificaţie este un elementimportant în funcţie de care se determi-nă natura, durata şi întinderea procedu-rilor de audit. Astfel, putem deduce că

nivelul onorariului perceput este directdependent de acesta. Dacă auditoruloptează pentru un nivel scăzut al riscu-lui de audit se va găsi obligat să acumu-leze o cantitate mai mare de probe deaudit (majorând durata şi întindereaprocedurilor de audit aplicate), fapt ceva conduce la creşterea costurilormisiunii de audit. Potrivit unor opinii(Cobbin, 2002; Hay et al., 2006), unnivel ridicat al riscului asociat clientuluigenerează şi un nivel ridicat al onorarii-lor percepute de firma de audit de laacei clienţi. Această creştere a onorarii-lor în cazul auditării clienţilor „riscanţi”poate fi explicată fie prin creştereavolumului de muncă, fie poate fi privităca o primă de asigurare pentru acoperi-rea litigiilor ulterioare care vor generacosturi suplimentare pentru firma deaudit (Bell, Landsman şi Shackelford,2001; Lyon şi Maher, 2005; Niemi,2002). Putem concluziona că nivelulonorariilor se află în raport direct cupragul de semnificaţie şi în raport indi-rect cu riscul de audit. În acest sensscopul primordial al studiului nostruconstă în analizarea nivelului praguluide semnificaţie cu care operează audito-rii vizaţi şi corelarea acestuia cu onora-riul perceput, pentru a stabili dacă exis-tă o legătură între onorariul de audit şinivelul pragului de semnificaţie. Prin

urmare, prima ipoteză a studiului nos-tru este:

H1: Nivelul pragului de semnificaţieinfluenţează valoarea onorariu-lui de audit perceput.

În urma inspecţiilor de calitate realizatede Departamentul de Monitorizare şiCompetenţă Profesională, în anul calen-daristic 2013, asupra misiunilor de auditefectuate de membrii CAFR pe bazasituaţiilor financiare de la 31.12.2011 şi31.12.2012, a rezultat un nivel mediu alonorariului orar în valoare de: 96 lei/oră. De asemenea, prin Hotă -rârea nr. 44/23.03.2005 a CAFR s-auaprobat Normele privind stabilireanumărului mediu minim de ore pentrufinalizarea unei misiuni de audit finan-ciar. Potrivit acestor Norme, bugetul detimp minim necesar care ar trebui alo-cat echipei de audit pentru asigurareafinalizării unei misiuni de audit financiareste de 240 ore, cu posibilitatea reduce-rii cu maxim 25% a numărului mediude ore, la entităţi considerate de audito-rul financiar că ar prezenta un grad maimic de complexitate a activităţii(Moldovanu, 2010:38-40).

În esenţă, auditorul financiar este limi-tat în sursele sale de venit la onorariileprimite de la clienţi pentru serviciile deaudit sau de consultanţă prestate. Riscul


POPA, VLADU CUZDRIOREAN, ŞPAN & SIMON l

asupra independenţei auditorului finan-ciar survine atunci când onorariile tota-le care sunt sau vor fi primite de la unclient de audit reprezintă un procentajsemnificativ din cifra de afaceri a res-pectivului auditor financiar sau firmă deaudit. Dependenţa apare din faptul căpierderea unui astfel de client poateconduce la dispariţia unei surse de venitsemnificative pentru auditor şi poatepune sub pericol respectarea principiu-lui continuităţii activităţii (în special încazul firmelor de audit mici şi/sau încazul auditorilor aflaţi la început decarieră).

Recomandarea Comisiei Europene din 16 mai2002 privind independenţa auditorilor(partea B „Circumstanţe specifice”, sec-ţiunea 8 „Onorarii de audit şi non-audit”, subsecţiunea 8.2. „Relaţia dintreonorariile totale şi veniturile totale”),prin care comisia recomandă să nu fiepermisă situaţia în care prestarea de ser-vicii de către auditor, indiferent că suntservicii de audit sau de consultanţă,generează o dependenţă financiară declientul de audit în fapt sau în aparenţă(Ţurlea et al., 2011:18).

Există reglementări deja implementateîn acest sens în unele statele membreale Uniunii Europene. Spre exemplu, înDanemarca, onorariile pentru serviciide audit şi non-audit provenind de la

un singur client nu pot depăşi 20% dinveniturile totale ale firmei de audit. ÎnMarea Britanie, Standardele Etice austabilit un nivel maxim al onorariilor pecare le poate primi o firmă de la unanumit client: pentru companii listate,această limită este de 10%, iar pentrucompanii nelistate, aceasta este de 15%din onorariile totale primite de firmă.De asemenea, această limită este practi-cată şi în Germania, unde este de 30%,respectiv de 20%.

În cadrul documentului Cartea Verde„Politica de audit: lecţiile crizei”, lansatăde Comisia Europeană în 2010, se atra-ge atenţia nu doar asupra nivelului ono-rariilor primite de la o entitate auditată,ci şi asupra structurii onorariilor, adicăasupra cotei procentuale în care seîmpart onorariile între cele provenitedin servicii de audit şi cele de non-auditde la acelaşi client. Srinidhi şi Ferdinand(2007:595) au observat în urma uneicercetări efectuate că: onorariile rezulta-te în urma unor servicii de non-audit auun impact negativ asupra calităţii anga-jamentului de audit, în timp ce onorarii-le provenite din servicii de audit au unefect pozitiv.

În ceea ce ţine de reglementările nord-americane, Codul de ConduităProfesională emis de AICPA (AmericanInstitute of Certified Public

Accountants) nu include prevederiexplicite în legătură cu raportul dintreonorariile primite de la un client şi ono-rariile totale ale societăţii de audit, deşiSEC (Securities and ExchangeCommission) confirmă importanţaindependenţei societăţii de audit, subameninţarea că o mare parte din venitu-rile ei provin de la un anumit client deaudit.

În literatura de specialitate există, însă,şi studii care demonstrează că nu întot-deauna onorariile prea mici sau semnifi-cativ prea mari reprezintă justificări carecompromit calitatea misiunii de audit.Jong-Hag Choi, Jeong-Bon Kim şiYoonseok Zang (2010, p.115-140) auconstatat, în baza unui studiu empiric,că relaţia dintre nivelul onorariilor deaudit şi calitatea angajamentului deaudit este asimetrică şi neliniară.

Chestionarul utilizat în realizarea stu-diului face referire şi la alţi factori carear putea avea influenţă asupra moduluide stabilire a onorariilor de audit.Aceştia sunt prezentaţi în paragrafele demai jos:

Existenţa unui comitet de audit - oserie de studii (Carcello et al., 2002;O’Sullivan, 2000; Lawrence et al., 2003)demonstrează existenţa unei asocieriîntre organizarea unui comitet de auditşi un nivel scăzut al onorariilor de audit.Nivelul scăzut al onorariilor poate fiexplicat pe baza transferului unei părţi aactivităţii de către comitetul de audit,ceea ce înseamnă că auditorul extern vaprelua o parte a informaţiilor de la acestnivel. Însă nu întotdeauna existenţaunui comitet de audit conduce la odiminuare a onorariilor de audit, deoa-rece trebuie analizată eficienţa acestuia,adesea aceste organe de monitorizarefiind constituite doar ca o formalitate(Redmayne et al., 2011).

H2: Existenţa unui comitet deaudit/sistem de control interndiminuează nivelul onorariuluide audit.

Mărimea firmei de audit - acestsubiect se adresează în special marilor

335/2014

ONORARIILOR DE AUDIT


firme de audit (BiG 4 sau firmele dintop 3 sau 4 de pe unele pieţe, precumJaponia sau China), care percep onorariitot mai ridicate datorită reputaţiei şiprestaţiei acestora, dar poate contribuişi la obţinerea unor avantaje de cătreclienţii auditaţi (Wang et al., 2012).Aceste valori ridicate ale onorariilor deaudit sunt, de regulă, asociate unui înaltnivel calitativ şi se solicită în special decătre firmele cotate la bursă sau demarii contribuabili la bugetele de stat.Astfel, se impune verificarea faptului că:

H3: Mărimea şi complexitatea firmeiauditate conduce la creştereanivelului onorariului de audit.

Performanţa financiară a firmeiclient - firmele cu performanţă finan-ciară ridicată şi care se dovedesc a fitransparente în ceea ce priveşte raporta-rea financiară plătesc onorarii de auditmai mici decât firmele cu performanţăfinanciară scăzută şi care nu fac dovadatransparenţei în raportarea financiară.Creşterea performanţei financiare deter-mină o diminuare a onorariilor de audit(Chersan et al., 2012). Ultima ipotezăverifică:

H4: Performanţa financiară a firmeiauditate este asociată cu valoridiminuate ale onorariilor deaudit plătite.

Interpretarea rezultatelor studiului

În vederea interpretării posibilei exis-tenţe a unei legături între nivelul onora-rului de audit şi factorii mai sus menţio-naţi am aplicat asupra bazei de dateregresii de tip Ordered Logit Regression.

Pentru interpretarea rezultatelor seimpun următoarele explicaţii:

Analiza asocierii dintre două variabi-le porneşte de la ipoteza nulă con-form căreia nu există nicio asociereîntre variabilele testate, cu ipotezaalternativă conform căreia există aso-ciere între variabile. Ipoteza nulă seacceptă dacă valoarea p>0.1. Dacăp<0.1, ipoteza nulă se respinge şi seacceptă ipoteza alternativă. Dacăp=0.00 se acceptă o probabilitate degarantare de 99%, p=0.01-0.05 pro-babilitatea de garantare este de 95%,iar pentru valorile lui p=0.05-0.1probabilitatea de garantare a asocieriivariabilelor analizate va fi de 90%.

Aşa cum reiese din Tabelul 1, există ocorelaţie între nivelul pragului de sem-nificaţie cu care auditorul va opera peparcursul misiunii de audit şi nivelulonorariului perceput. Acest lucru poate

fi explicat prin faptul că în faza de pla-nificare auditorul va evalua riscul deaudit şi, implicit, nivelul peste care oricedenaturare detectată poate fi considera-tă ca fiind semnificativă (pragul de sem-nificaţie). În funcţie de valoarea pragu-lui de semnificaţie se vor stabili natura,durata şi întinderea procedurilor deaudit în vederea colectării de probe deaudit pentru fundamentarea opinieifinale. Prin urmare, cu cât pragul desemnificaţie va fi mai mic auditorul vafi nevoit să obţină un volum mai marede probe prin aplicarea unor teste şiproceduri mai numeroase, fapt ce vaconduce la creşterea onorariului solici-tat de către auditor pentru munca sa.Valoarea lui p=0.025, ceea ce înseamnăcă ipoteza nulă se respinge, iar ipotezaalternativă este acceptată cu o probabi-litate de 95%.

Am decis să analizăm împreună factoriidin ipotezele H2-H4, întrucât aceştiadefinesc aspecte calitative ale entităţiiclient, respectiv ale auditorului.

Conform analizei noastre (p=0.045),ipoteza acceptată este cea referitoare lainfluenţa mărimii firmei de audit în sta-bilirea onorariului. Cu toate că respon-denţii noştri nu fac parte din una dincele 4 mari companii de audit (Big 4),opinia acestora este că, în condiţiile în


care firma prestatoare de servicii nu areo rezonanţă anume pe piaţa auditului,nu poate impune tarife la acelaşi nivelca şi o companie de renume. De altfel,practica dovedeşte acest lucru prin apa-riţia de la an la an a unor firme „căpu-şă”, care fiind la început de drum sauneavând un renume câştigat acceptă sărealizeze misiuni în schimbul unorsume nesemnificative. Pericolul este cuatât mai mare cu cât pentru acoperireacheltuielilor auditorul va diminua multcalitatea serviciilor sale.

Ceilalţi doi factori analizaţi (existenţaunui comitet de audit, respectiv perfor-manţa financiară a entităţii client) nu s-au dovedit a fi factori care pot influ-enţa nivelul onorariului de audit. În opi-nia noastră, auditorii români întâlnescdestul de rar companii la nivelul cărorasă existe comitete de audit. Aceastapoate fi o explicaţie plauzibilă în respin-gerea ipotezei. Un alt motiv ar fi acelacă auditorii pentru a menţine un niveloptim al scepticismului profesional nuvor acorda o încredere totală în comite-tele de audit existente la nivelul entităţi-lor client, prin urmare nu vor diminuamunca depusă, ceea ce înseamnă că nicireducerea onorariului nu este posibilă.

Cât despre cel de-al doilea factor carenu poate fi validat, performanţa finan-ciară a entităţii, putem deduce că obună performanţă financiară nu indicăun element de încredere în entitatearespectivă. Auditorul este dator săinvestigheze modul în care entitatea aatins şi menţine acel nivel al performan-ţei financiare, întrucât odată atins existătendinţe de a neglija control intern alsocietăţii.

De asemenea, pentru o entitate nouă,care nu poate dovedi o performanţăfinanciară bună datorită timpului scurtde activitate, nu putem spune că seimpune a i se solicita un onorariu maimic, întrucât respectând calitatea misiu-nii, aceasta nu poate fi compromisă.Prin urmare, ipotezele H2 şi H4 suntrespinse în baza rezultatelor obţinute înstudiul nostru.

5/2014 35

ONORARIILOR DE AUDIT


ConcluziiStudiul realizat la nivelul regiunii deNord-Vest şi-a propus să identifice fac-torii pe care auditorii români îi au învedere în stabilirea onorariilor de auditîn condiţiile crizei cu care ne confrun-tăm la momentul actual. În fapt, scopulprincipal a fost de a observa dacă efec-tele crizei economice pot să compromi-tă responsabilitatea şi scepticismul audi-torilor, respectiv calitatea serviciiloroferite de către aceştia.

Rezultatele obţinute demonstrează căauditorii români din regiunea de Nord-Vest au în vederea păstrarea unui niveloptim al calităţii serviciilor oferite fără a

accepta compromiterea activităţii lor,respectiv remunerarea corespunzătoarea acestora. Acest lucru indică faptul căsituaţia economică actuală cu care seconfruntă societatea noastră şi nunumai nu a afectat calitatea serviciilorde audit. Cu certitudine nu putemgaranta acest lucru la nivelul tuturorcompaniilor de audit întrucât, aşa cums-a menţionat pe parcurs, au existat şicontinuă să existe entităţi de audit caresfidează regulile generale ale profesiei,cauzând probleme în desfăşurarea şireprezentarea acesteia.

Studiul de faţă este doar un început îndirecţia de cercetare lansată, prezentândo serie de limite. Timpul de desfăşura-

rea a fost oarecum restrâns, iar popula-ţia participantă, deşi semnificativă sta-tistic, este redusă numeric şi reprezintădoar o anumită regiune a ţării. Factoriipropuşi spre analiză au un caracter maigeneral, o analiză mai riguroasă necesi-tând dezvoltarea unor factori analitici.

Ca perspective, ne propunem continua-rea acestui studiu la nivel naţional şiincluderea în analiză a altor factori.Prelucrarea datelor prin analize factoria-le ar aduce un plus de valoare rezultate-lor obţinute. De asemenea, ar fi oportu-nă şi implicarea organismului profesio-nal naţional (CAFR), precum şi a unorreprezentanţi ai celor 4 mari companiide audit din grupul Big 4. l


Bell, T. B., Landsman, W. R., Shackelford, D. A. (2001),Auditors’ perceived business risk and audit fees: Analysis and evi-dence, Journal of Accounting Research, 39, p.35–43

Carcello, J.V., Hermanson, D.R., Neal, T.L., Riley, R. (2002),Board characteristics and audit fees, ContemporaryAccounting Research, 19, p.365–384

Chersan Corina-Ionela, Mironiuc Marilena, Robu Ioan-Bogdan (2012), Influenţa performanţei financiare a firmei-client asupra onorariilor de audit, Revista „Audit Financiar”,Vol. 10, nr. 10 din oct. 2012, p.3-12

Hay, D. C., Knechel, W. R., Wong, N. (2006), Audit fees: Ameta-analysis of the effects of supply and demand attributes,Contemporary Accounting Research, 23, p.141–191

Jong-Hag Choi, Jeong-Bon Kim, Yoonseok Zang (2010), DoAbnormally High Audit Fees Impair Audit Quality?, Auditing,Nov 2010, Vol. 29 Issue 2, p.115-140

Lyon, J. D., Maher, M. W. (2005), The importance of business riskin setting audit fees: Evidence from cases of client misconduct,Journal of Accounting Research nr. 43, p.133–151

Moldovanu Urania (2010), Codul etic al profesioniştilor contabili.Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii, cotizaţii variabile, Revista„Audit Financiar”, Vol. 8, nr. 4, apr. 2010, p. 37-45

Niemi, L. (2002), Do firms pay for audit risk? Evidence on riskpremiums in audit fees after direct control for audit effort,International Journal of Auditing nr. 6, p.37-51

O’Sullivan, N. (2000), The impact of board composition and owner-ship on audit quality: Evidence from large UK companies, BritishAccounting Review, Vol. 32, p.397–414

Redmayne Nives Botica, Bradbury Michael E., Cahan StevenF. (2011), The Association between Audit Committees and AuditFees in the Public Sector, International Journal of Auditing,Nov2011, Vol. 15 Issue 3, p.301-315

Srinidhi Bin N., Gul Ferdinand A. (2007), The DifferentialEffects of Auditors’ Nonaudit and Audit Fees on AccrualQuality, Contemporary Accounting Research, Summer2007, Vol. 24 Issue 2, p.595-629

Şpan G.A. (2013), Fundamentarea Raţionamentului Profesional înAuditul Statutar - teză de doctorat, Editura Eikon, Cluj-Napoca;

Ţurlea Eugeniu, Mocanu Mihaela, Lungeanu Emil (2011),Studiu privind nivelul onorariilor şi riscurile asupra independenţeiauditorului financiar. Soluţii şi perspective, Revista „AuditFinanciar”, Vol. 9, nr. 12, dec. 2011, p.17-22

IESBA-IFAC, Codul Etic al Profesioniştilor Contabili, Ediţia2013, tradus şi retipărit de CAFR

ISA 200, Overall Objectives of the Independent Auditor and theConduct of an Audit in Accordance with International Standardson Auditing (http://www.ifac.org/sites/default/files/dow-nloads/a008-2010-iaasb-handbook-isa-200.pdf)

ISA 320, Materiality in Planning and Performingan Audit.(http://www.ifac.org/sites/default/files/downloads/a018-2010-iaasb-handbook-isa-320.pdf)

www.cafr.ro


375/2014

Abstract

Cuvinte cheie: indicatori financiari, performanţa bursieră, informaţii economico-financiare, corelaţie, regresie

Fundamentarea deciziilor investiţionale

prin studii de asociere

între indicatoriifinanciari tradiţionali şi indicatorii bursieri

Substantiation of Investment Decisions by Studies of Associationbetween Traditional Financial Indicators and Stock Exchange Ratios

* Dr., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, e-mail: [email protected]** Prof.univ.dr, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, e-mail: [email protected]

Mihai CARP* & Marilena MIRONIUC**

The capital market investors bases their decision to purchase thesecurities of companies using, in addition to the analysis of eco-nomic, social and political factors that could affect the price ofsecurities, a financial and economic diagnosis on the health andprospects of economic entity growth. In the specialized studies,there are approaches according to which can not be claimed forcertain that the performance of a company, measured by tradi-tional financial indicators, represent a guarantee for a future stockexchange performance. In this regard, identifying the existenceand estimation of intensity to the link established between ratiosof stock exchange performance, as part of the investment deci-sion, and financial indicators, which characterize the economicprofile of the enterprise, serve to reflect the extent to which suchanalyses are sufficient to document the potential investors, own-

ers of capital. The present study proposes the development ofeconometric models for explaining and quantifying the degree ofinfluence exercised by financial indicators on stock exchangeratios. The analysis is conducted on a sample extracted from thepopulation represented by companies listed on the BucharestStock Exchange. Testing of working hypothesis was facilitated bythe use of methods such as: correlation analysis, multiple regres-sion analysis, ratios technique. The processing of data understudy was realized using the statistical software SPSS 19.00.Key words: financial indicators, stock exchange performance,

financial and economic information, correlation,regression

JEL Classification: C58, G11, G32, M41, M42

38

IntroducereEconomia mondială, caracterizată defrecvente şi intense mutaţii, atât la nivelstructural, cât şi spaţial, îşi dezvăluie,tot mai pregnant, semnificativa depen-denţă faţă de resursele financiare, aces-tea reprezentând pilonul central ce sus-ţine existenţa şi dezvoltarea entităţiloreconomice. Companiile sunt preocupa-te de mobilizarea acestui factor de pro-ducţie esenţial, în condiţii de cost şi riscminime, în cuantumul solicitat şi lamomentul oportun.

Diversitatea modalităţilor prin interme-diul cărora poate fi atras capitalul finan-ciar, necesar desfăşurării oricărei activi-tăţi economice, generează drepturi şiobligaţii specifice, de corecta lor struc-turare şi dimensionare depinzând viito-rul entităţii.

Multitudinea formelor de procurare aresurselor financiare este subsumatăcelor două pieţe financiare esenţiale,piaţa de capital şi piaţa creditului, cecaracterizează principalele sistemefinanciare care se manifestă pe planmondial, sistemul anglo-saxon şi siste-mul continental. Specificul sistemelorfinanciare, dimensiunile şi rolul diferite-lor instituţii ce dau contur acestora şicorelaţia lor cu evoluţia performanţeloreconomiilor au reprezentat câmp dedezbatere pentru numeroşi autori, pre-cum Allen &Galle (2001), Beck &Levine (2002), Ergungor (2004), Beck etal. (2009).

Fundamentat pe piaţa de capital, siste-mul financiar anglo-saxon îşi revendicăsuperioritatea atât prin dimensiune –cele mai puternice economii ale lumii

sunt finanţate prin această modalitate –cât şi prin capacitatea acestuia de a fur-niza resurse către apelanţi, în toateciclurile de dezvoltare a acestora. Dacăpiaţa creditului, caracteristică sistemuluicontinental, răspunde solicitărilorrecepţionate din partea entităţilor matu-re, ale căror afaceri pot acoperi, prinintermediul garanţiilor, riscul de credita-re, piaţa bursieră este prezentă în spaţiulfinanţării întreprinderilor atât înmomentul formării, cât şi pe parcursulîntregii vieţi economice. Se poate afir-ma că aceasta din urmă pune un diag-nostic asupra stării de sănătate a com-paniilor şi a perspectivelor de creştere,prin intermediul cotaţiilor bursiere şiprin reflectarea, cu ajutorul indicilorbursieri, a atractivităţii titlurilor devaloare tranzacţionate.

Piaţa bursieră, spaţiul de negociere întredeţinătorii de resurse financiare exce-dentare şi agenţii deficitari în astfel deresurse facilitează transferul de capital,în urma schimbului de informaţii perti-nente şi credibile între partenerii parti-cipanţi la tranzacţii. Investitorul pepiaţa de capital, cel care în speranţaunui beneficiu superior celui obţinut pepiaţa bancară îşi asumă un risc sporit,este preocupat de fundamentarea deci-ziei de investire pe baza unui larg spec-tru de informaţii financiare, sociale,politice, de natură psihologică, prezenteşi de perspectivă. O etapă semnificativăa acestui intens proces de documentareeste reprezentată de analiza oportunită-ţilor de investire, utilizând informaţiilefinanciare din piaţă, precum şi informa-ţii comunicate prin intermediul situaţii-lor financiare ale entităţilor economicetranzacţionate.

În acest sens, prezentul articol îşi pro-pune analiza legăturilor şi influenţelorexistente între indicatorii performanţeibursiere, ca reper al deciziei de investi-re, şi indicatorii financiari specifici com-paniilor, ca elemente ce prefigureazăprofilul economic al acestora. Studiuleste realizat la nivelul companiilor cota-te la Bursa de Valori Bucureşti.

Abordări teoretice privind poziţia

financiară şi performanţa bursieră a companiilor cotate

În demersul de disponibilizare şi aloca-re a resurselor financiare, investitorii îşicoordonează acţiunile prin intermediulunor strategii elaborate în scopul gene-rării de randamente superioare. Acestobiectiv poate fi atins doar printr-uncomplex şi profund demers analitic,efectuat asupra condiţiilor de mediueconomico-financiar.

Specialiştii pieţelor financiare, care audorit să crească eficienţa pieţelor şi săfacă posibilă întâlnirea între companiilepreocupate de atragerea de noi capita-luri şi investitorii interesaţi de noi opor-tunităţi de plasare a capitalului sau dediversificarea portofoliul de titluri, audezvoltat metodologii şi instrumente dediagnosticare a societăţilor cotate.Demers complex, diagnosticul compa-niilor cotate se realizează prin inter-mediul analizei fundamentale şi aanalizei tehnice (grafică şi statistică).Analiza fundamentală trebuie să

CARP & MIRONIUC l

Audit financiar, anul XII

reprezinte baza cunoştinţelor oricăruiinvestitor în active financiare.Concluziile analizei fundamentale staula baza prezentării companiilor, care sepregătesc să fie introduse la Bursă,investitorilor potenţiali. De asemenea,ea este analiza după concluziile căreiainvestitorii îşi selectează lista de oportu-nităţi de investiţii în piaţa financiară[Mironiuc, 2009].

Analiza fundamentală implică o compo-nentă prealabilă şi una propriu-zisă.Analiza prealabilă se bazează pe studiulsituaţiilor financiare anuale, aferente celpuţin unei perioade de doi-trei ani deactivitate, şi pune accent pe: analizaperformanţelor economico-financiareale companiei; analiza poziţiei financia-re; analiza previzională a riscului; anali-za potenţialului de creştere a companiei,analiza mediului extern care va avea unrol important în aprecierea valorii depiaţă a companiei. Analiza fundamenta-lă propriu-zisă recurge la instrumentemai mult sau mai puţin complexe, careconduc la judecăţi globale asupra valoriifinanciare a societăţii. Literatura de spe-cialitate şi practica recomandă aborda-

rea actuarială, care evaluează companiileîn funcţie de capacitatea lor de a generape termen mediu fluxuri de rezultat(cash-flow, dividende, rezultat din exploa-tare etc.) şi abordarea comparativă saucomparaţia bursieră, care evalueazăsocietăţile plecând de la informaţiilecare caracterizează alte companii cu unprofil comparabil, considerate dreptbază de referinţă (benchmark) pe piaţafinanciară pentru companiile analizate[Reucheron and Pirou, 2000].

Din pleiada de indicatori bursieri, speci-fici abordării bazate pe comparaţia depiaţă, semnificativi pentru adoptareaunei decizii de investire bine fundamen-tate, fac parte: coeficientul capitaliză-rii bursiere (Price Earning Ratio - PER),randamentul global al plasamentu-lui (Total Return - K), precum şi coefi-cientul capitalizării activului net(Price-to-Book Ratio - PBR).

Coeficientul capitalizării bursiere evi-denţiază preţul pe care investitoriiacceptă să îl plătească pentru profitulnet pe acţiune, ilustrând totodată şiintervalul temporal, în exerciţii financia-

re, necesar recuperării investiţiei efec-tuate, din rezultatul net pe acţiune careremunerează investitorul. Dacă poten-ţialii acţionari se aşteaptă la o creştere aprofitului net pe acţiune ei vor fi dis-puşi să plătească un preţ ridicat pentruacesta, iar în cazul unui nivel redus albeneficiului, caracteristic companiiloraflate în dificultate, aceştia vor investidoar dacă perspectivele de creştere suntevidente [Mironiuc, 2009].

În aprecierea oportunităţii achiziţionăriide noi acţiuni sau de menţinere a parti-cipaţiei la entitatea economică, estima-rea randamentului global al plasamentu-lui oferă informaţii relevante. Acestareflectă beneficiul obţinut de acţionari,atât prin intermediul dividendului peacţiune primit, cât şi prin sporul devaloare generat de majorarea cursuluibursier, oferind astfel o imagine deansamblu asupra rentabilităţii investiţiei,fiind şi un mijloc de orientare în deciziade repartizare a rezultatului net. Decisiv,în acest sens, este raportul care se stabi-leşte între randamentul plasamentului şirentabilitatea profitului net pe acţiunereinvestit. Când rentabilitatea profitului

39

FUNDAMENTAREA DECIZIILOR INVESTIŢIONALE

5/2014

Identificarea existenţei şi estimarea intensităţii

legăturii dintre indicatoriiperformanţei bursiere, ca reper al deciziei deinvestire, şi indicatorii

financiari, carecaracterizează profilul

economic al companiei comerciale, servesc

la reflectarea măsurii în care astfel de analize

sunt suficiente pentrudocumentarea potenţialilor

investitori, deţinători de capital


net pe acţiune reinvestit este superioarărandamentului global al plasamentuluiaşteptat de investitor, ceea ce echivalea-ză cu creşterea cursului bursier, investi-torul va decide ca partea din profitulreinvestit să fie maximă, în caz contraracesta doreşte distribuirea sub formă dedividende a profitului [Mironiuc, 2009].

Un semnal privind adoptarea unui anu-mit comportament, în legătura cu plasa-rea resurselor financiare într-o entitateeconomică, este recepţionat şi prinintermediul coeficientului de capitaliza-re a activului net. Acesta raporteazăvaloarea bursieră a companiei (capitali-zarea bursieră) la valoarea sa contabilă(activul net contabil). Cursul bursier alacţiunilor înglobează reacţiile şi percep-ţiile pieţei la cuantumul activelor şidatoriilor deţinute de entitate, spredeosebire de valoarea nominală a titluri-lor obţinută matematic prin împărţireaactivului net contabil la numărul acesto-ra [Penman, 2005]. Din acest motiv,rareori capitalizarea bursieră este infe-rioară valorii contabile. În cazul unuicoeficient redus, în piaţă se lansează unsemnal conform căruia compania estesubevaluată, atractivă, deci, pentruinvestitori, acest indiciu necesitând,totuşi, o interpretare corelată cu per-spectivele de creştere a entităţii şi a sec-torului de activitate din care aceastaface parte. O valoare de piaţă multsuperioară activului net contabil poateindica o supraevaluare a acţiunilor com-paniei, ceea ce pentru posesorul de ti -tluri reprezintă un semnal de vânzare.

Cererea de titluri de valoare, recepţiona-tă din partea deţinătorilor de resursefinanciare, este fundamentată şi pe oanaliză aprofundată a situaţiei financiarea entităţilor. Indicatorii financiari repre-zintă adevărate repere pentru caracteri-zarea activităţii desfăşurate de companieîn trecut, cât şi pentru identificareaoportunităţilor de dezvoltare a acesteia.

Rata rentabilităţii economice reflectămăsura în care rezultatul generat deactivitatea de exploatare remunereazăcapitalul economic investit, fără a lua în

considerare sursa de provenienţă a aces-tuia. Influenţată de gradul de îndatorarespecific companiei, prin intermediulcheltuielilor financiare angajate, ratarentabilităţii economice condiţionează,în final, dimensiunea ratei rentabilităţiifinanciare. Aceasta exprimă capacitateacompaniei de a rentabiliza capitalurileîncredinţate spre gestionare de acţio-nari. Un nivel semnificativ al acesteiaasigură satisfacerea aşteptărilor deţină-torilor de titluri existenţi, permiţânddistribuirea de dividende şi reinvestireaunei părţi din profit, cu o influenţăpozitivă asupra cursului de schimb, pre-cum şi un grad sporit de independenţăfinanciară şi decizională.

În contextul expunerii companiei atâtpe piaţa de capital, cât şi în mediul deafaceri estimarea măsurii în care entita-tea îşi poate rambursa datoriile, la ter-menul stabilit, capătă o importanţădeosebită. Analiza solidităţii patrimonia-le realizează o legătură transversală întreactivele circulante, respectiv activele detrezorerie, şi datoriile curente, coagulân-du-se, astfel, noţiunile de lichiditategenerală şi lichiditate imediată. [De laBruslerie, 2009].

Soliditatea patrimonială, manifestatăprin abilitatea companiei de a-şi achita,la scadenţă, datoriile pe termen lung,reflectă o structurare optimă atât a acti-

vului, care poate fi transformat în timputil în lichidităţi, cât şi o politică deîndatorare prudentă. În aceeaşi notărezervată este recomandat a se realiza şiasigurarea resurselor necesare cicluluide investiţie. Măsura în care resurseleproprii şi cele străine participă la acope-rirea costurilor activelor imobilizatedetermină drumul pe care compania îşiva desfăşura, în viitor, activitatea.

De modul în care este dimensionatăstructura financiară depinde atingereaobiectivelor de creştere şi stabilitate,asumate de către managementul com-paniei. Independenţa financiară este asi-gurată de proporţia în care capitalulpropriu participă la formarea pasivuluibilanţier. Riscul financiar este generat,însă, de dimensiunea resurselor împru-mutate, ce acţionează cu un efect coer-citiv asupra companiei, influenţând însens negativ cursul bursier al acţiunilor(Cai and Zhang, 2010). Rambursareaacestora, împreună cu dobânda aferen-tă, trebuie efectuată indiferent de rezul-tatele economice ale entităţii care le uti-lizează. De asemenea, aceste resursegrevează independenţa decizională, prinintermediul garanţiilor solicitate. Iată dece, adecvarea tipului de resursă atrasăcu specificul necesarului de finanţat,precum şi echilibrarea drepturilor cuobligaţiile induse joacă un rol esenţial înviaţa entităţilor economice.

Stadiul actual alcunoaşterii

Studiul poziţiei şi performanţelor eco-nomico-financiare ale companiilor, atâtprin indicatori financiar-contabili, cât şiprin indicatori bursieri, în scopul anali-zării oportunităţilor de investire pepiaţa de capital a constituit peisajulpreocupărilor a numeroşi cercetători.

Nivelul şi stabilitatea performanţeloreconomico-financiare ale companiei co -tate reprezintă premise pentru ca titlu -rile emise de aceasta să înregistreze oevoluţie favorabilă pe piaţa financiară.

CARP & MIRONIUC l

Mironiuc (2009) consideră că dialoguldintre investitori şi piaţa financiară arputea fi afectat dacă anticiparea cursuluibursier s-ar baza doar pe analiza infor-maţiilor financiar-contabile, uneori dis-torsionate prin aplicarea excesivă a unorprincipii contabile, prin practica costu-lui istoric, prin manipularea voluntară ainformaţiilor de către manageri intere-saţi de atragerea capitalului extern. Înrealitate, volatilitatea titlurilor este influ-enţată nu doar de situaţia financiară acompaniei cotate, ci şi de alţi factoriexogeni, precum: caracteristicile pieţeifinanciare, clasa de risc economic căreiaîi aparţine compania cotată, performan-ţele companiei leader în sectorul de acti-vitate, efectul de modă, factorii geopoli-tici, calitatea comunicării financiare rea-lizată de compania cotată etc. Ceaux-Dutheil (2005) precizează, în lucrărilesale, că neglijarea de către analistul bur-sier a factorilor exogeni societăţii cotateva avea ca efect destabilizarea şi dezilu-zionarea investitorului consiliat săinvestească după regula clasică:„Cumpăr pentru că această companieare perspective economice bune”.

Zaretsky şi Zumwalt (2009), Griffinand Lemmon (2002), Garlappi and Yan(2011) studiază relaţia stabilită între ris-cul de faliment, coeficientul capitalizăriiactivului net şi rata rentabilităţii finan-ciare, afirmând că, odată cu majorareariscului de faliment asumat de compa-nii, nivelul PBR va spori. De asemenea,cercetătorii afirmă existenţa unei relaţiiinverse, semnificative, între riscul finan-ciar, riscul de faliment şi dimensiuneaentităţii economice.

Corelaţiile dintre oportunităţile compa-niilor de a realiza investiţii, modul definanţare a acestora şi politica distribui-rii dividendelor sunt analizate de Aborşi Bokpin (2010). Autorii remarcă influ-enţa majoră a investiţiilor asupra politi-cii de repartizare a rezultatelor.Companiile cu un potenţial crescut deinvestire vor repartiza dividende într-oproporţie foarte redusă, motivând reţi-nerea resurselor pentru asigurarea dez-voltării ulterioare. Studiul relevă şi exis-

tenţa unei slabe legături între specificulsurselor de finanţare şi politica distri-buirii dividendelor.

Zaher (2010) şi Korteweg (2004) remar-că randamentele superioare oferite in -ves titorilor de plasamentele realizate încompanii cu un levier financiar redus,faţă de cele obţinute din investiţiileefec tuate în entităţi puternic îndatorate.În aceste condiţii, investitorii vor prefe-ra companiile neîndatorate celor cu ungrad sporit de dependenţă financiară şidecizională.

În aceeaşi tendinţă, Penman et al.(2007), Gomes and Schmid (2010) exa-minează efectul coeficientului capitali-zării activului net, ca indicator al riscu-lui operaţional, şi influenţa gradului deîndatorare, ca fundament al risculuifinanciar, asupra randamentului acţiuni-lor. Autorii susţin existenţa unei legăturiinverse ce se stabileşte între gradul deîndatorare şi randamentul plasamentu-lui. Ei identifică această situaţie atât lacompaniile cu un PBR ridicat, cât şi lacele cu un nivel redus al acestuia.

Utilizarea corelaţiilor între indicatoriiperformanţei bursiere, în scopul corec-

tei elaborări a strategiilor de gestionarea portofoliilor de acţiuni, constituie opreocupare permanentă, deopotrivăpentru investitori, cât şi pentru teoreti-cienii domeniului. Leong et al. (2009)analizează relaţiile de interdependenţăîntre valoarea economică adăugată(EVA) şi coeficientul capitalizării bur-siere (PER), respectiv coeficientul capi-talizării activului net (PBR). Aceştiaremarcă faptul că portofoliile create uti-lizând drept bază decizională indicato-rul EVA generează beneficii superioarecelor formate pe baza analizei PER sauPBR. Chen and Zhao (2006) susţinexistenţa unei relaţii directe între nivelulPBR şi gradul de îndatorare, afirmândcă entităţile economice îndatorate bene-ficiază de costuri ale capitalurilor redu-se, cu influenţe pozitive asupra rentabi-lităţii activităţii. Bali et al. (2008), Bagellaet al. (2005) aprofundează analiza,remarcând relaţia semnificativă, poziti-vă, existentă între rezultatele financiareşi randamentele aşteptate, inclusiv prinintermediul dividendelor. Consler et al.(2011) continuă cercetarea asupra capa-cităţii rezultatului net pe acţiune (EPS)şi a cash-flow-lui pe acţiune (CFPS) de apreviziona nivelul dividendului pe acţiu-ne, demonstrând, totodată, pertinenţaindicatorului calculat pe baza fluxurilorde trezorerie în cadrul procesului deprognozare a dividendelor viitoare.


Prezenta lucrare îşi propune, printr-undemers de tip pozitivist, analiza empiri-că a legăturilor dintre performanţafinanciară a companiilor cotate, expri-mată prin indicatori determinaţi pebaza informaţiilor din situaţiile financia-re, şi performanţa bursieră, ca expresiea recunoaşterii perspectivelor companieicotate de către investitorii pieţei decapital. Investitorii prezenţi pe piaţa decapital îşi fundamentează decizia deachiziţionare a titlurilor unei companiiapelând, în completarea analizelor pri-

415/2014



vind factorii de mediu economic, socialşi politic, la un diagnostic economico-financiar privind starea de sănătate şiperspectivele de creştere a entităţii eco-nomice vizate. În acest sens, identifica-rea existenţei şi estimarea intensităţiilegăturii dintre cele două categorii deindicatori serveşte la reflectarea măsuriiîn care ratele bursiere sunt suficientepentru documentarea deţinătorilor decapital şi dacă, pentru corecta lor infor-mare, este necesară şi considerarea indi-catorilor financiari. Totodată, studiul îşi

propune elaborarea unor modele eco-nometrice care să permită explicarea şicuantificarea influenţelor exercitate demărimile financiare asupra indicatorilorbursieri, precum şi dimensionarea fac-torului rezultativ pe baza variabilelorindependente.

1. IPOTEZELE DE LUCRU TESTATELuând în calcul modalitatea şi scopulcalculării celor două categorii de indica-tori, ne propunem testarea următoare-lor ipoteze:

Ipoteza 1: Între termenul de recuperare ainvestiţiei din rezultatul net pe acţiune,exprimat prin intermediul coeficientu-lui de capitalizare bursieră, şiindicatorii financiari privind renta-bilitatea, lichiditatea, solvabilitatea, gra-dul de îndatorare, acoperirea financiară aimobilizărilor, ratele de structură a pasi-vului întreprinderii există o legătură sem-nificativă.

Ipoteza 2: Există o legătură semnificativăîntre randamentul global al plasa-mentului, aşteptat de acţionari, şi ratele

CARP & MIRONIUC l

financiare caracteristice activităţii com-paniei.

Ipoteza 3: Există o legătură semnificativăîntre coeficientul de capitalizare aactivului net, ca indicator al graduluide evaluare a acţiunilor pe piaţa bursieră,şi indicatorii în mărimi relativecare reflectă poziţia şi performanţa finan-ciară a companiei.

2. DESCRIEREA VARIABILELORANALIZATE

Variabilele luate în calcul pentru realiza-rea studiului, precum şi caracteristicileacestora sunt sintetizate în Tabelul 1.

3. POPULAŢIE ŢINTĂ, EŞANTION,DATE ŞI METODĂ DE LUCRU

Studiul s-a realizat la nivelul companii-lor cotate la Bursa de Valori Bucureşti,acestea reprezentând populaţia ţintă saustudiată. Din această populaţie s-aextras un eşantion. Eşantionul este obţi-nut prin intermediul tehnicii de eşantio-nare grupată, prin selectarea aleatoare aunui număr de 60 de companii din ariileocupaţionale majore (industrie, comerţ,servicii), în clustere corespunzătoaredomeniilor de activitate ce compunpopulaţia de origine. În acest sens,menţionăm că 60% dintre companiileanalizate îşi desfăşoară activitatea înindustrie, 25% în comerţ, iar 15% au ca

obiect de activitate prestarea de servicii.

Pentru obţinerea rezultatelor cercetării,datele utilizate în analiză au fost extrasedin situaţiile financiare corespunzătoareexerciţiului financiar 2011, respectiv2012.

În cadrul demersului empiric, pentrutestarea ipotezelor de lucru enunţate s-arealizat o analiză cantitativă. Aceasta afost efectuată utilizând ca metode anali-za de corelaţie şi analiza de regresie multiplă.

Analiza de corelaţie este o metodă statisti-că prin care se măsoară intensitatea legătu-rii dintre variabile. După tipul modelu-lui de regresie, corelaţia poate fi tratatăca o corelaţie simplă sau o corelaţie multiplă[Jaba, 2005]. Pentru aprecierea graduluide asociere liniară, între variabilele ana-lizate, se utilizează coeficientul de corelaţie.Acesta poate lua valori cuprinse înintervalul [-1;1]. Când indicatorul înre-gistrează valori apropiate de extremeleintervalului este evidenţiată legăturasemnificativă existentă între variabile.Sensul corelaţiei, directă sau inversă,este confirmat de valoarea pozitivă saunegativă înregistrată de coeficient.Apropierea de valoarea 0 indică lipsa ori-cărei legături între factorii analizaţi.

Analiza de regresie multiplă (MRA) este ometodă statistică prin care se cuantificăinfluenţele mai multor variabile inde-

pendente, cantitative, asupra variabileirezultative, numerice, având totodată şivalenţe predictive privind dimensiuneacelei din urmă.

Ecuaţia modelului de regresie liniarămultiplă este de forma:

(1)

unde:βi (i = 0 ,..., 10) = coeficienţii modelu-

lui de regresie;Xi (i = 0 ,..., 10) = variabilele indepen-

dente, exogene;Yj (j = 1 ,..., 3) = variabilele

dependente, endogene;εi = variabila aleatoare, eroare.

Valoarea coeficienţilor de regresieexprimă mărimea variaţiei, în medie, avariabilei rezultative la modificarea cu ounitate a variabilei exogene, în condiţiilemenţinerii constante a mărimilor celor-lalţi factori. Variabila reziduu, eroare,sintetizează toţi factorii care influenţea-ză variabila endogenă şi care nu suntcuprinşi în model.

În demersul de cercetare iniţiat, privindstudierea relaţiilor ce se stabilesc întreindicatorii performanţei bursiere şi rate-le financiare caracteristice companiilorcotate, a fost utilizat drept instrumentstatistic produsul software SPSS 19.0.

4. REZULTATE ŞI DISCUŢIIAnaliza descriptivă, realizată asupra dis-tribuţiilor variabilelor caracteristiceeşantionului considerat, esenţială în des-făşurarea oricărui studiu empiric, reflec-tă unele elemente specifice pieţei bur-siere autohtone, precum şi companiilorlistate.

În acest sens, se poate afirma că piaţaromânească de capital oferă investitori-lor un randament global al plasamente-lor, în medie, de 13,5 %, superior bene-ficiilor ce pot fi atrase de pe piaţa ban-cară. Totuşi, acest rezultat este datoratasumării unui nivel ridicat al risculuideterminat în special de criza financiară

435/2014



când companiile au de înfruntat semni-ficative impedimente ce afectează bunadesfăşurare a proceselor economico-financiare.

Valoarea subunitară (0,57) a coeficientulde capitalizare a activului net reflectă ouşoară subevaluare a acţiunilor tranzac-ţionate, ceea ce evidenţiază o prudenţăsporită a investitorilor, privind disponi-bilizarea capitalurilor sau chiar o proba-bilă diminuare a cuantumului acestora.Totuşi, un semnal optimist, de posibilăcreştere a pieţei, este furnizat prin inter-mediul PBR. Coeficientul capitalizăriibursiere arată un termen de recuperarea investiţiilor, prin intermediul rezulta-tului net pe acţiune, în medie, de 7,82exerciţii financiare, fapt ce indică o rela-tivă eficienţă înregistrată în plasareacapitalului pe piaţa bursieră româneas-că. Dimensiunea indicatorului esteinfluenţată, însă, de puternicul grad dedispersie a valorilor (15,675), dezvăluin-du-se, astfel, o importantă imaturitate apieţei, atât la nivelul luării deciziilor deplasare a capitalului, cât şi al credibilită-ţii raportărilor financiare (Tabelul 2).

La nivelul eşantionului analizat, seremarcă un grad de îndatorare redus(0.328) situaţie reflectată şi prin inter-mediul ratei autonomiei financiare glo-bale (0.661), mărimea mult superioară acapitalurilor proprii, faţă de resurseleîmprumutate, conferind companiilor unnivel ridicat de independenţă financiarăşi decizională. Totuşi, creşterea semnifi-cativă a nivelului ratei dobânzii a majo-rat cuantumul cheltuielilor financiarerecunoscute de entităţi. Astfel, îndatora-rea are un impact negativ, erodând, prinintermediul cheltuielilor sus amintite,rata rentabilităţii economice (4,8%),diminuând, totodată, rata rentabilităţiifinanciare până la valoarea medie de3,9%. Nivelul ratei rentabilităţii finan-ciare, inferior ratei dobânzii practicatepe piaţa bancară, determină acţionarii şipotenţialii investitori să-şi regândeascăstrategiile privind plasarea fondurilor.În aceste condiţii, păstrarea prezentelorparticipaţii şi menţinerea interesuluipentru tranzacţiile bursiere sunt deter-

minate doar de existenţa perspectivelorde creştere a economiei româneşti.

În perioada analizată, companiile supu-se studiului prezintă o solvabilitate sem-nificativă, acestea putând să-şi achite latermen atât datoriile pe termen scurt,cât şi pe cele cu scadenţă mai mare deun an. Nivelurile ratei lichidităţii ime-diate (0,831), al ratei lichidităţii generale(2,093) şi al ratei solvabilităţii generale(3,324), mult superioare valorilor nor-

male ale acestora, indică chiar o slabăutilizare a resurselor financiare, gene-rându-se, astfel, un cost de oportunitatesuportat de companii.

Din aceeaşi perspectivă, a independen-ţei financiare, se remarcă capacitateacompaniilor cotate de a-şi finanţa inte-gral imobilizările prin intermediul capi-talurilor proprii (Ra = 1,416), generân-du-se, astfel, un surplus (fond de rul-ment propriu) utilizabil în activitatea de

CARP & MIRONIUC l

exploatare. Imaginea este caracteristicăentităţilor ce îşi reinvestesc profiturileobţinute sau îşi atrag resursele de pepiaţa bursieră, asigurându-şi, în acestmod, un nivel redus al riscului de credi-tare.

În urma realizării analizei de corelaţie,prin care s-a urmărit testarea, cu ajuto-rul coeficientului de corelaţie Pearson, aintensităţii legăturii dintre indicatoriiperformanţei bursiere şi ratele financia-re caracteristice companiei, s-au obţinutdatele sintetizate în Tabelul 3.

Din rezultatele prelucrărilor în SPSS seobservă o distribuţie diferenţiată a legă-turilor ce se stabilesc între variabileleanalizate. Fiecare indicator bursier intrăîn corelaţie cu un anumit set de ratefinanciare. Pe ansamblu, coeficientul decorelaţie Pearson prezintă valori sub0,5, ceea ce indică o slabă intensitate alegăturii dintre factori. Pentru unelerelaţii, prezenţa valorilor apropiate dezero arată inexistenţa unei legături întrecaracteristicile considerate. Totuşi, ran-damentul global al plasamentului pre-zintă dependenţe faţă de indicatoriifinanciari precum: rata rentabilităţiifinanciare (0,461), rata rentabilităţii eco-nomice (0.455), rata lichidităţii imediate(0,234), rata autonomiei financiare glo-bale (0,129) sau levierul financiar(0,166). Coeficientul capitalizării activu-lui net este influenţat de rata rentabilită-ţii economice (0,454), levierul financiar(-0,158), rata autonomiei financiare glo-bale (0,276) şi rata îndatorării globale (-0,257). Coeficientul capitalizării bur-siere se asociază liniar cu rata rentabili-tăţii financiare (0,451), rata solvabilităţiigenerale (0,328), rata autonomiei finan-ciare globale (0,240) şi rata îndatorăriiglobale (-0,230).

Testarea existenţei legăturilor, prin asu-marea unui risc de 5%, relevă prezenţaunor valori mult superioare limiteimaxime admise a Testului SIG (0,05).Acest fapt, împreună cu eventualelelegături de coliniaritate (influenţe reci-proce între variabilele independente), adeterminat utilizarea, pentru cuantifica-

rea influenţelor variabilelor indepen-dente asupra variabilei dependente, ametodei Stepwise (selecţia pas cu pas)[Jaba, 2006]. Această metodă, de intro-ducere a variabilelor într-un model deregresie, presupune luarea în calcul, înmod treptat, a caracteristicilor, în ordi-nea importanţei lor, testând, la fiecarepas, variabilele existente deja în model,până la atingerea pragului de semnifica-ţie. În acest mod, se identifică variabile-le care explică cel mai bine variaţia fac-torului rezultativ.

Ca urmare a demersului statistic men-ţionat şi a testelor de validare aplicate,s-a identificat existenţa unor modele deregresie liniară multiplă care valideazăipotezele de lucru propuse.(Tabelul 4)

Dintre modelele econometrice prezen-tate se remarcă stabilirea de legăturispecifice între indicatorii rentabilităţiibursiere şi ratele financiare, ceea ceimpune o detaliere şi interpretare sepa-rată a acestora.

Primul model de regresie statisticăvalidează ipoteza 1. Conform acesteia,între coeficientul capitalizării bursiere şirata rentabilităţii financiare, rata solvabi-lităţii generale şi rata finanţării străine aimobilizărilor există o legătură semnifi-cativă. Prin intermediul raportului dedeterminaţie R2 se evidenţiază faptul că37,1% din variaţia PER este explicatăprin variaţia factorilor exogeni conside-raţi, în timp ce diferenţa este pusă peseama variaţiei factorului aleator.Valoarea sig = 0,010 validează conclu-zia că între variabilele modelului există

o legătură semnificativă, demonstrând,totodată, că, pentru un risc asumat de5%, modelul liniar ales ajustează datelereale.

Modelul reflectă influenţele ratelorfinanciare menţionate asupra coeficien-tului capitalizării bursiere. În condiţiilemenţinerii constante a mărimii Rs şiRfs, o creştere cu o unitate a ratei ren-tabilităţii financiare determină o reduce-re a nivelului PER, în medie, cu 0,337ani. Majorarea rezultatului net, ce remu-nerează capitalul propriu, reduce numă-rul de exerciţii financiare în care acţio-narii îşi recuperează investiţia. Creştereacu o unitate a ratei finanţării străine aimobilizărilor, Rf şi Rs rămânând con-stante, majorează coeficientul capitaliză-rii bursiere, în medie, cu 0,405 ani.Datorită cheltuielilor financiare pe carele incumbă, sporirea măsurii în careimobilizările financiare sunt finanţatepe seama resurselor împrumutate, ero-dează profitul rămas la dispoziţia acţio-narilor, sporind orizontul de aşteptarenecesar recuperării plasamentelor efec-tuate.

Al doilea model matematic, cores-punzător celei de a doua ipoteze testate,arată dependenţa randamentului globalal plasamentului faţă de evoluţia rateilichidităţii imediate, ratei rentabilităţiieconomice şi ratei autonomiei financia-re globale. Valorile raportului de deter-minaţie (R2= 0,345) şi sig (0,001) vali-dează premisele existenţei legăturii sem-nificative între variabilele modelului,precum şi liniaritatea acestuia. Dacă Re

455/2014


şi Raf îşi menţin constant nivelul, ocreştere cu un procent a ratei lichidităţiiimediate determină o majorare a randa-mentului global al plasamentului cu0,165 unităţi. Sporirea resurselor dispo-nibile imediat creează un avantaj com-petitiv companiilor prin reducerea cos-turilor de achiziţie a materiilor prime,datorită posibilităţii reducerii termenu-lui de plată a datoriilor comerciale, pre-cum şi prin eliminarea costurilor finan-ciare generate de eventualele credite petermen scurt atrase pentru desfăşurareaîn bune condiţii a activităţii curente.Toate acestea majorează valoarea rezul-tatului net cu repercusiuni favorabileatât asupra nivelului dividendelor repar-tizate, precum şi asupra rezultatuluiinvestit. În acelaşi sens, dar cu o mări-me superioară (0,467), influenţează şimajorarea cu o unitate a ratei rentabili-tăţii economice. Creşterea ratei autono-miei financiare cu un procent, în condi-ţiile menţinerii constante a nivelului Reşi Li, influenţează în sens negativ, cu0,060 procente, dimensiunea randamen-tului global al plasamentului. Situaţiapoate fi generată de atragerea excesivăde resurse de pe piaţa bursieră şi neuti-lizarea eficientă a acestora. Rezultatulnet obţinut trebuie repartizat unui

număr sporit de acţionari, reducându-se, astfel, beneficiul obţinut.

Ultimul model statistic validează ipo-teza conform căreia între coeficientulcapitalizării activului net şi ratele renta-bilităţii economice şi financiare există olegătură semnificativă. Raportul dedeterminaţie confirmă existenţa legătu-rii între mărimile analizate şi că 49,1%din variaţia PBR se explică prin variaţiavariabilelor independente menţionate.Cu un grad de certitudine de 95% sepoate afirma că modelul liniar ales sepretează analizei datelor specifice eşan-tionului considerat. Majorarea ratei ren-tabilităţii economice cu o unitate deter-mină, în condiţiile menţinerii constantea dimensiunii rentabilităţii financiare, osporire a PBR cu 0,863 unităţi. Efect alunei activităţi de exploatare eficiente,creşterea ratei rentabilităţii economicetransmite în piaţă un semnal pozitiv cedetermină majorarea cererii de titlurifinanciare, deci, o majorare a cursuluibursier. Dacă rata rentabilităţii financia-re creşte cu o unitate, în timp ce ratarentabilităţii economice rămâne la ace-laşi nivel, capitalizarea activului net sediminuează cu 0,544 unităţi. Această

evoluţie este datorată, în special, capita-lizării rezultatului net, acţiune ce trans-mite un semnal de preocupare pentruconservarea resurselor financiare pro-prii, fără repartizări de dividende, ceeace sporeşte nivelul riscului pentru inves-titori, generând o posibilă reducere apreţului titlurilor financiare.

Concluzii Investitorii, pentru corecta fundamenta-re a deciziei de plasare a resurselor fi -nanciare disponibile, realizează profun-de analize privind factorii ce îşi punam prenta asupra evoluţiei activităţiientităţilor economice, fie ei economici,sociali, politici sau psihologici. În acestsens, le sunt necesare instrumente capa-bile să dezvăluie obiectiv riscurile lacare sunt expuşi, precum şi beneficiilepotenţiale.

Valenţele informaţionale diferite aleindicatorilor bursieri, generate în primulrând de specificul şi provenienţa ele-mentelor care îi determină şi ale indica-

CARP & MIRONIUC l

46

torilor financiari provoacă o serie deincertitudini cu privire la corecta per-cepţie a investitorului asupra companii-lor cotate.

Lucrarea studiază corelaţiile şi depen-denţele stabilite între mărimile menţio-nate. Evidenţierea măsurii în care ratelefinanciare, calculate pe baza informaţii-lor contabile, influenţează dimensiuneaindicatorilor bursieri semnalează necesi-tatea apelării, în cadrul procesului deci-zional, la o atentă analiză asupra pozi-ţiei şi performanţelor financiare alecompaniilor. Prin validarea celor treiipoteze de lucru propuse se evidenţiază

existenţa legăturilor între mărimile bur-siere şi indicatori financiari ce reflectălaturi specifice ale activităţii companiei.Coeficientul capitalizării bursiere esteinfluenţat de rapoarte precum rata ren-tabilităţii financiare, rata solvabilităţiigenerale şi rata finanţării străine a imo -bilizărilor. Randamentul global al plasa-mentului intră în legătură cu rata lichidi-tăţii imediate, rata rentabilităţii econo-mice şi rata autonomiei financiare glo-bale, în timp ce coeficientul capitalizăriiactivului net se află sub influenţa ratelorde rentabilitate economică şi financiară.Se evidenţiază, astfel, faptul că rapoar-tele financiare vin în completarea indi-

catorilor bursieri, în scopul oferirii unuisuport semnificativ, pentru creionareaunei imagini reale şi complete asupracompaniilor cotate pe piaţa bursieră.

Dimensiunea redusă a eşantionului ana-lizat şi luarea în calcul doar a două exer-ciţii financiare se constituie în limite aledemersului de cercetare. Eliminareaacestor restricţii, precum şi studiereasensului şi intensităţii legăturilor dintreindicatorii financiari şi cei bursieri dife-renţiat, pe sectoarele de activitate cărorale aparţin companiile cotate reprezintădirecţiile viitoare de cercetare necesar afi abordate. l

475/2014


Abor, J., Bokpin, G. (2010), Investment opportunities, corporate finance,and dividend payout policy. Evidence from emerging markets, Studies inEconomics and Finance, Vol. 27, No. 3, pp. 180-194

Allen, F., Gale, D. (2001), Comparing Financial Systems, London: MITPress.

Bali, T.G., Ozgur,D., Tehranian, H. (2008), Aggregate earnings, firm-level earnings, and expected stock returns, Journal of Financial andQuantitative Analysis, Vol. 43, No. 3, pp. 657-684

Bagella, M., Becchetti, L., Adriani, F. (2005), Observed and ”fundamen-tal” price-earning ratios: A comparative analysis of high-tech stock eva-luation in the US and in Europe, Journal of International Moneyand Finance, Vol. 24. Pp. 549-581

Beck, T., Levine, R. (2002), Industry growth and capital allocation: doeshaving a market- or bank-based system matter?, Journal of FinancialEconomics, Vol. 64, pp. 147–180

Beck, T., Demirguc-Kunt, A., Levine, R. (2009), Financial institutionsand markets across countries and over time-data and analysis, Workingpaper, No. 4943, The World Bank- Development ResearchGroup, pp. 1-46

Cai, J., Zhang, Z. (2010), Leverage change, debt overhang, and stock prices,Journal of Corporate Finance, Vol. 17, pp. 391–402

Ceaux-Dutheil, S. (2005), Bourse et analyse technique, Paris, EconomicaChen, L., Zhao, X. (2006), On the relation between the market-to-book

ratio, growth opportunity, and leverage ratio, Finance ResearchLetters, Vol. 3, pp. 253–266

Consler, J., Lepak, G., Havranek, S. (2011), Earnings per share versuscash flow per share as predictor of dividends per share, ManagerialFinance, Vol. 37, No. 5, pp. 482-488

De La Bruslerie, H. (2009), Analyse financiere. Information financiere etdiagnostic, Paris, Dunod

Ergungor, E. (2004), Market- vs. bank-based financial systems: Do rightsand regulations really matter?, Journal of Banking & Finance, Vol.28, No 12, pp. 2869–2887

Garlappi, L., Yan, H. (2011), Financial Distress and the Cross-section ofEquity Returns, The Journal of Finance, Vol. 66, No.3, pp. 789-822

Gomes, J., Schmid, L. (2010), Levered Returns, The Journal ofFinance, Vol. 65, No. 2, pp. 467-494

Griffin, J., Lemmon, M. (2002), Book–to–market equity, distress risk,and stock returns, The Journal of Finance, Vol. 57, No. 5, pp.

2317-2336 Jaba, E., Jemna, D.(2006), Econometrie, Iaşi: Sedcom LibrisJaba, E. (2005), Statistică, ediţia a 3-a, Bucureşti: Editura Economică Jaba, E., Grama, A. (2004), Analiza statistică cu SPSS sub Windows,

Iaşi: PoliromJaba, E., Robu, I. (2011), Explorarea statistica a pieţei de audit în scopul

aprecierii independenţei auditorului, Revista „Audit Financiar”, Vol.9, No. 6, pp. 28-36

Korteweg, A. (2004), Financial leverage and expected stock returns: eviden-ce from pure exchange offers, disponibil la: http://ssrn.com/abs-tract¼597922, accesat la 30.11.2011

Lebart, L., Piron, M., Morineau, A. (2006), Statistique exploratoire mul-tidimensionnelle. Visualisation et inférences en fouille de données, 4e édi-tion,Paris: Dunod

Leong, K., Pagani, M., Zaima, J. (2009), Portfolio strategies using EVA,earnings ratio or book-to-market.Is one best?, Review of Accountingand Finance, Vol. 8, No. 1, pp. 76-86

Mironiuc, M. (2009), Analiză economico-financiară: performanţă-poziţiefinanciară-risc, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi

Mironiuc, M. (2009), Metodologii şi instrumente pentru securizarea şi ame-liorarea performanţelor bursiere. Abordarea actuarială, Informareafinaciar-contabilă în condiţii de criză: 15 ani de la implementa-rea noului sistem contabil din România, Vol. 1, pp. 168-186

Penman, S., Richardson, S., Tuna, I. (2007), The book-to-price effect instock returns: accounting for leverage, Journal of AccountingResearch, Vol. 45 No. 2, pp. 427-467

Penman, S. (2005), Financial Statement Analysis Security Valuation,New York: McGraw-Hill Irwin

Reucheron, P. A., Pirou, E. (2000), Evaluation financière des sociétésinnovantes lors de leur introduction au Nouveau Marché, disponibil lahttp://cerefia.univ-rennes1.fr/cerefia/Dossiers/ Prof/IntroNMEvaluation/memoirePirouReucheron00.pdf, accesat la23.11.2011

Zaher, T. (2010), Performance of debt free firms, Managerial Finance,Vol. 36, No. 6, pp. 491-501

Zaretzky, K., Zumwalt, K. (2007), Relation between distress risk, book-to-market ratio and return premium, Managerial Finance, Vol. 33No. 10, pp. 788-797

Bibliografie


responsabilitatesau antreprenoriat?

* Drd., Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

Sorana Mihaela MĂNOIU*

Results of previous research literature document that countriesaround the world are significantly moving towards developing thecorporate governance systems, proposing and promoting goodcorporate governance. The main objective of this study is to doc-ument, through conceptual analysis, if corporate governancecodes in Romania, Hungary and Bulgaria are structured towardsachieving corporate accountability or promoting the entrepreneur-ial synthesis of corporate entities. After coding these two con-cepts, each being identified with a total number of 30 relatedwords, the author calculated the concept frequency of occurrenceand intensity for "entrepreneurship" and "responsibility". Theresults obtained after the developed quantitative analysis, sug-

gests that in these three countries, corporate governance codesare directed more towards promoting entrepreneurship, manage-ment, business to the detriment of corporate accountability com-pliance and control. In the case of Romania, Hungary andBulgaria, the twist of focus from accountability to enterprise isleast expected, as they are ex-communist states and it is expect-ed the communist system, its states control and regulation attrib-utes to still be important in the design of the countries’ corporategovernance codes.Key words: corporate governance, accountability, enterprise,

entrepreneurship, conceptual analysisJEL Classification: G30, G39

Abstract

Cuvinte cheie: guvernanţă corporativă, responsabilitate, antreprenoriat, analiză conceptuală

Conceptual Analysis of Corporate Governance Codes in Romania,Hungary and Bulgaria: Accountability or Enterprise?

Analiză conceptuală a codurilor de guvernanţă corporativă din România, Ungaria şi Bulgaria:

Introducere şi sinteza literaturii de specialitateDe-a lungul timpului, subiectul guver-nanţei corporative s-a dezvoltat din ceîn ce mai mult având în vedere marilescandaluri corporative (Enron1- 2001,Parmalat, Worldcom – 2002, BernieMadoff – 2008, Saytam - 2009) care auavut efecte negative atât la nivel naţio-nal, cât şi la nivel internaţional, dar şidin cauza crizei economice care şi-afăcut apariţia încă de la sfârşitul anului2007.

Studiile din cadrul literaturii de speciali-tate, prin rezultatele lor incontestabile,au arătat că ţările din întreaga lume seîndreaptă masiv spre dezvoltarea cadru-lui şi sistemelor de guvernanţă pentru apropune şi promova buna guvernanţăcorporativă. Această evoluţie reprezintăîntr-un fel proliferarea codurilor deguvernanţă corporativă între naţiuni lanivel global şi astfel putem sublinia fap-tul că unele dintre codurile de guver-nanţă corporativă sunt similare în multeaspecte, mai ales că multe dintre ţări auadoptat versiunea din Marea Britaniesau SUA, făcând doar mici modificări(Reaz & Hossain, 2007).

Obiectivul principal al acestui studiueste acela de a evidenţia diferenţele sauasemănările dintre codurile de guver-nanţă corporativă din cadrul României,Ungariei şi Bulgariei şi de a demonstraprintr-o analiză conceptuală pe ce

anume se pune accentul în cadrul aces-tor coduri: pe responsabilitate sau peantreprenoriat. Comparând aceste treiţări, putem afirma că între ele existămai multe asemănări şi legături decâtdiferenţe. Astfel, putem preciza faptulcă aceste ţări vecine fac parte din cadrulţărilor cu economie emergentă şi careau trecut cu mulţi ani în urmă de la unregim comunist la unul cu principiidemocrate şi bazat pe revenirea la eco-nomia de piaţă.

Instabilitatea economică produsă dupăcăderea comunismului a dus la apariţiaşi dezvoltarea de-a lungul timpului acodurilor de guvernanţă corporativă,care să ajute entităţile să obţină o bunăguvernanţă corporativă şi, astfel, o creş-tere a profiturilor. Prin aceste coduri sedoreşte o mai bună înţelegere a relaţii-lor dintre manageri, acţionari şi celelaltepărţi interesate, precum şi transparenţasituaţiilor financiare, responsabilitate şiloialitate din partea managerilor care săacţioneze pentru bunul interes al entită-ţii. În situaţia celor trei ţări pe careurmează să le analizăm – România,Ungaria şi Bulgaria – punerea accentu-lui pe responsabilitate în defavoareaantreprenoriatului, în cadrul codurilorde guvernanţă corporativă, este maipuţin aşteptat ca rezultat al cercetăriinoastre. Spunem acest lucru încă de laînceput deoarece fiind state fostecomuniste, ne putem aştepta ca vechiulsistem şi controlul statului să îşi laseamprenta şi asupra codurilor de guver-nanţă corporativă.

Analiza conceptuală face parte din ana-liza de conţinut alături de analiza rela-ţională şi se concentrează pe identifica-rea modului în care anumite conceptesunt descrise şi prezentate într-un anu-mit document. De-a lungul timpului,această analiză conceptuală a fost folo-sită în cadrul mai multor studii în diferi-te arii de cercetare, printre care şi înguvernanţă corporativă şi contabilitate.

5/2014

1 Cazul Enron a fost unul dintre cele mai larg mediatizate, fiind prezentat ca o poveste a lăco-miei corporativelor, o ilustraţie a influenţelor politice şi un joc al moralităţii, având ca per-sonaje principale firmele de contabilitate şi clienţii lor, prezentând relaţia dintre aceştia(Seeger & Ulmer, 2003:67).

49

CODUL DE GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ

50

MĂNOIU l

Aplicarea analizei conceptuale şi a celeide conţinut în contabilitate nu reprezin-tă un fenomen nou, ea fiind utilizatăîncă din anii 1940. Unul dintre studiilede cercetare care poate fi considerat „ocărămidă” a analizei conceptuale în lite-ratura de specialitate este cel realizat deCarley K. (1993) în care se prezintă cei8 paşi ce ar trebui urmaţi în cadrulacestei analize, pentru codificarea con-ceptelor analizate. Paşii prezentaţi deCarley în lucrarea sa sunt: 1) decidenivelul analizei; 2) decide câte conceptetrebuie codate; 3) decide dacă se codifi-că după existenţa sau frecvenţa apariţieiconceptelor alese; 4) decide cu privire lamodul cum se va face distincţia întreconcepte; 5) dezvoltă reguli pentrucodificarea textului; 6) decide ce trebuiefăcut cu informaţiile irelevante; 7) codi-fică textul şi 8) analizează rezultatele(Writing Guide, 2014).

Quairel-Lanoizelée (2011) adoptă aceas-tă metodă pentru a analiza rapoartelesupuse analizei cu privire la importanţacompetiţiei, folosind frecvenţa de apari-ţie a conceptelor „competiţie” (competi-tion – engl.), „competitor” (competitor –engl.), „competitiv” (competitiv – engl.) şi„competitivitate” (competitiveness- engl.).Obiectivul acestui articol este de a ex -plora legătura dintre competiţie şi res-ponsabilitatea socială (CSR - engl.) cuscopul de a înţelege mai bine conceptulde responsabilitate socială, prin analizacondiţiilor de implementare ale acesteia.Analiza de conţinut poate fi regăsită,printre altele, şi în cadrul lucrării scrisede Chatterjee D. (2011), în care studiazăraportarea guvernanţei corporative încadrul a 30 de companii din India cota-te pe Bursa de Valori Sensex.

Metodologia cercetăriiştiinţificeÎn cadrul acestei cercetări, se realizeazăo analiză conceptuală a codurilor deguvernanţă din România, Ungaria şiBulgaria pentru a se constata spre cedirecţii înclină aceste coduri, referindu-

ne la termenii de control şi responsabi-litate sau de antreprenoriat. În acest cazîntrebarea relevantă şi la care se doreşterăspunsul este următoarea (similar cuDamagum, 2009):

Sunt codurile de guvernanţă cor-porativă aferente României,Ungariei şi Bulgariei structurate,din punct de vedere conceptual,în vederea realizării responsabili-tăţii corporative sau a promovăriiantreprenoriatului corporativ?

În cadrul analizei conceptuale, este alesun concept pentru examinare, iar anali-za acestuia implică cuantificarea şi con-tabilizarea prezenţei lui, în cadrul unuitext. Analiza conceptuală începe prinidentificarea întrebării de cercetare şialegerea unui eşantion. Odată ce acesteaau fost alese, textul trebuie codificatastfel încât cercetătorul să se poatăorienta mai bine spre problema de cer-cetare. Unul dintre paşii care trebuieurmaţi în această analiză este acela de ase decide câte concepte vor fi codificate(Writing Guide, 2014), în cazul de faţăvom codifica două concepte, acesteafiind „responsabilitate” şi „antrepreno-riat”. Aceste două concepte le vomcodifica pentru a putea observa frec-venţa apariţiei şi intensitatea lor încadrul codurilor de guvernanţă corpo-rativă din cele trei ţări supuse analizei.Acest studiu este realizat pe baza date-lor extrase din codurile de guvernanţăaplicabile în România, Ungaria şi, res-pectiv, Bulgaria, iar metodologia de cer-cetare este preluată şi îmbunătăţită dincadrul tezei de doctorat a lui Damagum(2009), fiind vorba despre un studiucantitativ.

România, ca şi celelalte două ţări, esteîn curs de dezvoltare şi de revenire eco-nomică după criza financiară apărută înanul 2007. Primul cod de guvernanţăcorporativă a fost emis în anul 2000,fiind printre primele coduri de guver-nanţă din Estul Europei (Hermes et. al.,2007, Przybyłowski et.al., 2011). Apoi,această ţară a devenit membră a UniuniiEuropene la 1 ianuarie 2007, după anu-

mite măsuri implementate cu scopul dea îmbunătăţi funcţionarea sistemuluilegislativ, administrativ, politic şi corpo-rativ. Aceste schimbări sunt de natură sămodifice guvernanţa corporativă înfuncţie de orientarea pieţei, de nevoiade atragere a investiţiilor străine şi săajute la combaterea problemelor privinddezvoltarea afacerilor pe plan naţional.Cel de-al doilea cod de guvernanţă cor-porativă din România este cel al Burseide Valori Bucureşti, apărut în anul 2008şi publicat în 2009. Amândouă codurilede guvernanţă corporativă din Româniasunt considerate a fi relevante pentruanaliza noastră deoarece nu sunt con-tradictorii şi nici duplicate unul celuilalt(Damagum, 2009). De fapt, existenţacelor două coduri este benefică pentruguvernanţa corporativă din România,deoarece ajută la implementarea şiapropierea practicilor de guvernanţăcorporativă ale acestei ţări de cele inter-naţionale, în special având în vederefaptul că acest cod de guvernanţă cor-porativă al Bursei de Valori Bucureştieste în cea mai mare parte în acord cu

codul de guvernanţă corporativă alUniunii Europene.

Primul cod de guvernanţă corporativădin Ungaria a fost publicat în anul 2004,deşi din anul 2002 Bursa de Val ori Bu -da pesta a început elaborarea aces tui codpentru entităţile listate la bursă. Apoi,de-a lungul timpului, au apărut noi ver-siuni care au înlocuit acest cod deguvernanţă corporativă, cea mai nouăfiind cea apărută în no iem brie 2012.Intrarea în cadrul Uniunii Europene, înanul 2004, putem spune că a avut unefect pozitiv asupra practicilor de guver-nanţă corporativă, deoarece se încearcăobţinerea unui cod de gu vernanţă câtmai dezvoltat, care să ajute entităţile sărealizeze o bună guvernanţă corporativăşi dezvoltarea economiei.

Codul de guvernanţă corporativă dinBulgaria reprezintă un pas înainte pen-tru stabilirea regulilor şi normeloractuale pentru realizarea unei buneguvernanţe corporative. Acest cod aapărut pentru prima dată în anul 2007,iar în anul 2012 a apărut versiunea

actuală care l-a înlocuit. Codul deguvernanţă corporativă al Bursei deValori Sofia încurajează o piaţă demo-cratică şi libertatea economică a opera-torilor de pe piaţă (www.bse-sofia.bg).

Astfel analiza noastră din cadrul acestuistudiu este bazată pe datele extrase dincodurile de guvernanţă aplicabile şiexistente la momentul de faţă în celetrei ţări supuse analizei, acestea fiindurmătoarele: Codul de GuvernanţăCorporativă din anul 2000 şi Codul deGuvernanţă Corporativă al Bursei deValori Bucureşti în cazul României,Codul de Guvernanţă Corporativă alBursei de Valori Budapesta pentruUngaria şi Codul de GuvernanţăCorporativă al Bursei de Valori Sofiapentru Bulgaria. Paşii care au fosturmaţi în realizarea acestui studiu sunturmătorii:

a. Alegerea celor două concepte şicodificarea lor, pentru a putea fiidentificate în codurile de guvernan-ţă corporativă („responsabilitate” şi„antreprenoriat”);

b. Identificarea celor 30 de cuvinteprin care sunt reprezentate concep-tele (vezi Anexa 1 şi Anexa 2). Iden -tificarea acestora s-a făcut pe bazacercetării lui Damagum Y.M. (2009),în cadrul tezei sale de doctorat;

c. Căutarea manuală a celor 30 decuvinte înrudite în cadrul codurilorde guvernanţă corporativă pentrufiecare ţară;

d. Numărarea cuvintelor care reprezin-tă conceptele găsite în cadrul codu-rilor de guvernanţă, dar şi a cuvinte-lor care formează aceste coduri. Încadrul acestui pas, au fost exclusedin numărare cuvintele găsite în ti -tluri, subtitluri şi anexele corespun-zătoare, pronumele personale şicuvintele de legătură;

e. Calcularea frecvenţei apariţiilor cu -vin telor şi intensităţii conceptelor„responsabilitate” şi „antrepreno-riat”;

f. Analiza rezultatelor şi interpretarealor.

51


Prin coduri se doreşteo mai bună înţelegere

a relaţiilor dintre manageri,acţionari şi celelalte

părţi interesate, precum şi transparenţa situaţiilor

financiare, responsabilitateşi loialitate din partea

managerilor care să acţioneze pentru

bunul interes al entităţii


Dezvoltarea analizei şi interpretarea rezultatelorRezultatele analizei conceptuale, a con-ţinutului celor patru coduri de guver-nanţă corporativă din cadrul celor treiţări (România, Ungaria, Bulgaria) supu-se analizei, o să ne demonstreze dacăaceste coduri sunt concepute pentru apune accent mai mult pe control şi res-ponsabilitate decât să ofere libera dez-voltare a antreprenoriatului.

Pornind de la cele două concepte alese,„responsabilitate” (accountability - engl.)şi „antrepriză” (enterprise - engl.), pecare le-am codificat având în vederemetodologia abordată în cadrul tezei dedoctorat a lui Damagum Y.M. (2009),au fost identificate un număr total de30 de cuvinte pentru fiecare concept înparte (Anexa 1 şi Anexa 2). Pentru aputea determina nivelul de intensitate şifrecvenţa apariţiei celor două concepte,rezultatele găsite în urma numărăriicuvintelor din cadrul codurilor deguvernanţă supuse analizei sunt expri-mate sub formă de procente din numă-rul total de cuvinte pe care îl are fiecarecod de guvernanţă. Structura intensităţiişi frecvenţa apariţiei conceptelor dincadrul codurilor de guvernanţă corpo-rativă din România, Ungaria şi Bulgariaeste prezentată în cele ce urmează.

Putem observa din Tabelul 1, în careeste prezentat numărul apariţiilor con-ceptelor de „responsabilitate” şi „antre-prenoriat”, că frecvenţa apariţiei acesto-ra este mică, de numai 2,4% şi respec-tiv 3,4% din numărul total de cuvintedin cadrul celor două coduri de guver-nanţă corporativă analizate în cadrulRomâniei. Această frecvenţă ne arată decâte ori apar cele 30 de cuvinte cu aju-torul cărora sunt descrise cele douăconcepte, din numărul total de cuvintepe care le au cele două coduri de guver-nanţă corporativă, exceptând titlurile,

subtitlurile, pronumele şi cuvintele delegătură.

Observăm totuşi că nivelul de intensita-te al conceptului „antreprenoriat” estede 41,2%, fiind mai mic faţă de cel alconceptului „responsabilitate” de58,8%. Acest lucru ne arată că, în cazulRomâniei, codurile de guvernanţă suntînclinate puţin mai mult spre antrepre-noriat (investitori şi decizii) decât spreresponsabilitate (control şi reguli).Aceste rezultate sunt reprezentate înFigura 1, pentru a se putea observamai bine diferenţa de intensitate dintre cele două concepte în codurilede guvernanţă corporativă dinRomânia.

În Tabelul 2 putem observa că frec-venţa cu care apar cele 30 de cuvinte cuajutorul cărora sunt definite cele douăconcepte de „responsabilitate” şi„antreprenoriat” este puţin mai ridicatădecât apariţia acestora în codurile deguvernanţă corporativă din România.

Deşi în privinţa conţinutului codul deguvernanţă corporativă din Ungaria estemai extins faţă de cele din România,cuprinzând mai multe cuvinte, frecven-ţa apariţiei celor două variabile creşte.Astfel, conceptul „responsabilitate” areo frecvenţă a apariţiilor de 2,8%, iarconceptul „antreprenoriat” de 3,6%.

La fel ca în cazul României, în cadrulcodului de guvernanţă corporativă dinUngaria intensitatea conceptului de„antreprenoriat” este de 56,1%, fiindmai ridicată decât cea a conceptului de „responsabilitate” – de 43,9%(Figura 2).

Aşa cum este indicat în Tabelul 3,comparând cu România şi Ungaria,frecvenţa apariţiei conceptelor analizateeste mai crescută, „responsabilitatea”având frecvenţa de 3,4%, iar „antrepre-noriat” de 5,3%. Acest lucru se dato-rează şi numărului scăzut de cuvinte şiîntinderii reduse a Codului deGuvernanţă Corporativă al Bursei de

ROMÂNIA

UNGARIA

BULGARIA

MĂNOIU l

Valori Sofia, acesta fiind compus dindoar 3151 cuvinte.

În Figura 3, în care este reprezentatăsub formă grafică intensitatea concep-telor, se poate observa faptul că inten-sitatea conceptului de „antreprenoriat”este considerabil mai ridicată.

Ca şi în cazul celorlalte două ţări supu-se analizei, se observă înclinaţia coduluide guvernanţă spre antreprenoriat,management, afaceri în defavoarea res-ponsabilităţii, conformităţii şi controlu-lui.

Făcând o mică sinteză a tot ceea ce s-aprezentat, afirmăm faptul că în cadrulţărilor emergente pe care le-am supusanalizei, acestea fiind România, Ungariaşi Bulgaria, există o asemănare dinpunct de vedere al frecvenţei şi intensi-tăţii apariţiei conceptelor de „responsa-bilitate” şi „antreprenoriat”, rezultateleanalizei fiind relativ similare.

Aşa cum arată graficul din Figura 4, încadrul codurilor din România, concep-tul „responsabilitate” este regăsit cuajutorul celor 30 de cuvinte supuseanalizei şi numărării de 146 ori, faţă deconceptul „antreprenoriat” care estegăsit de 208 ori. În cazul Ungariei,numărul de cuvinte găsite pentru „res-ponsabilitate” este de 223 şi de 285pentru „antreprenoriat”. În cazulBulgariei, numărul de cuvinte găsitepentru „responsabilitate” este de 106 şide 166 pentru „antreprenoriat”.

Făcând o „radiografie” a celor analiza-te, putem afirma cu convingere faptulcă aceste coduri de guvernanţă corpo-rativă supuse analizei (Codul deGuvernanţă Corporativă 2000 şi Codulde Guvernanţă Corporativă al Burseide Valori Bucureşti – România, Codulde Guvernanţă Corporativă al Burseide Valori Budapesta – Ungaria şi Codulde Guvernanţă Corporativă al Burseide Valori Sofia – Bulgaria) sunt maiînclinate şi pun mai mult accent peantreprenoriat decât pe responsabilita-te, iar prin acest rezultat răspundem laîntrebarea cercetării noastre.

535/2014



ConcluziiScopul acestui studiu este de a arătastructura conceptuală a codurilor deguvernanţă corporativă din cadrul ţări-lor cu economie emergentă: România,Ungaria şi Bulgaria.

În cadrul analizei desfăşurate am anali-zat frecvenţa apariţiilor şi intensitateaconceptelor „responsabilitate” (accounta-bility - engl.) şi „antreprenoriat” (entre-preneurship - engl.), care au fost codatecu ajutorul sinonimelor şi cuvintelorprezentate în cadrul anexelor. Întreba-rea cercetării, la care am dorit să aflămrăspunsul (similar cu Damagum, 2009)este următoare:

MĂNOIU l

555/2014


Sunt codurile de guvernanţă corporativădin cadrul României, Ungariei şi Bulgarieistructurate, din punct de vedere conceptual,în vederea realizării responsabilităţii corpo-rative sau a promovării antreprenoriatuluicorporativ?

În urma analizei cantitative efectuate,rezultatele obţinute ne sugerează faptulcă, în cazul celor trei ţări, codurile deguvernanţă corporativă sunt îndreptatemai mult spre promovarea antrepreno-riatului în detrimentul responsabilităţiicorporative.

În cazul Codurilor de GuvernanţăCorporativă din cadrul celor trei ţări

(din anul 2000 şi cel al Bursei de ValoriBucureşti 2008 –România; al Bursei deValori Budapesta 2012 – Ungaria şi alBursei de Valori Sofia 2012 – Bulgaria)frecvenţa apariţiei şi intensitatea con-ceptului „antreprenoriat” este mai ridi-cată decât cea a conceptului „responsa-bilitate”.

Putem observa, având în vedere acestecoduri de guvernanţă corporativă anali-zate, că întinderea cea mai mare este acelui din Ungaria, care conţine 7902cuvinte, în care nu sunt incluse titlurile,subtitlurile capitolelor, pronumele per-sonale şi cuvintele de legătură, care aufost excluse pentru a avea nişte rezulta-te cât mai coerente.

În cazul României avem ca număr total- 6078 de cuvinte, dar aici sunt incluseambele coduri de guvernanţă corporati-vă, cel din 2000 conţinând 3718 cuvin-te, iar cel din 2008 - 2360 cuvinte.Codul de guvernanţă din Bulgaria con-ţine 3151 cuvinte, dar este cel care arefrecvenţa apariţiei conceptelor cea mairidicată: de 5,3% a conceptului „antre-prenoriat” şi de 3,4% a conceptului„responsabilitate”.

În concluzie, putem spune că se obser-vă înclinaţia codurilor de guvernanţăcorporativă spre antreprenoriat, mana-gement, afaceri în defavoarea responsa-bilităţii, conformităţii şi controlului, iar acest fapt era de aşteptat în cazul


acestor ţări emergente şi din cauza efec-telor regimului comunist, care au maipersistat în perioada trecerii la demo-craţie.

Ca limitări ale studiului, putem afirmacă în cazul metodologiei am adoptatanaliza conceptuală, în care conceptele„responsabilitate” şi „antreprenoriat”au fost codate pe baza cuvintelor înru-dite. Probabil dacă am fi folosit codifi-carea cu referire la propoziţii, fraze sauparagrafe am fi avut date şi rezultatediferite.

Cercetările viitoare pot adopta o altăalternativă de codificare a conceptelor,cum am precizat anterior, cu scopul dea reevalua aceste rezultate.

Acest studiu contribuie la literatura despecialitate în domeniul guvernanţeicorporative prin prisma faptului căanaliza conceptuală a fost realizată încadrul unor economii emergente, majo-ritatea studiilor din literatură fiind axatepe ţările dezvoltate, cu economii puter-nice şi cu un sistem de reglementăribine stabilit şi sofisticat. l

MĂNOIU l

Carley, K., Coding choices for textual analysis: a comparison of con-tent analysis and map analysis, Sociological Methodology,1993, Vol. 23, pg. 75-126

Chatterjee, D., A Content Analysis Study on Corporate GovernanceReporting by Indian Companies, Corporate ReputationReview, 2011, Vol. 14, No. 3, pg. 234-246

Damagum, Y.M., The role of accounting in corporate governance:comparative approach between Romania and Nigeria, doctoralthesis, Cluj-Napoca, 2009

Guthrie, J. and Petty, R., Intellectual capital literature review:Measurement, reporting and management, Journal ofIntellectual Capital, 2000, Vol. 1, No. 2, pg. 155 - 176

Hermes, N., Postma, J.M.B., and Zivkov, O., CorporateGovernance Codes and their contents: An analysis of EasternEuropean Codes, Journal of East European ManagementStudies, 2007, Vol.12, No. 1, pg. 53-74

Quairel-Lanoizelée, F., Are competition and corporate social respon-sibility compatible?: The myth of sustainable competitive advantage,So ciety and Business Review, 2011, Vol. 6, No. 1 pg. 77– 98

Przybyłowski, M., Aluchna, M. and Zamojska, A., Role ofindependent supervisory board members in Central and EasternEuropean countries, International Journal of Disclosureand Governance, 2011, Vol. 8, No. 1, pg. 77-98.

Reay, M. & Hossain, M., Corporate Governance around the World:An Investigation, Journal of American Academy ofBusiness, Cambridge, 2007, Vol. 11, No. 2, pg.169-175

Seeger, Matthew, W. & Ulmer, Robert, R., Explaining Enron:Communication and Responsible Leadership, ManagementCommunication Quarterly, 2003, Vol. 17, No. 1, pg. 58-84, DOI: 10.1177/0893318903253436

Writing Guide (2014), Colorado State University, http://wri-ting.colostate.edu/guides/guide.cfm?guideid=61

www.bvb.ro

www.bse-sofia.bg

www.bse.hu


Lucrarea „Securitateainformaţiei. Principii şibune practici”, autori

– auditorfinanciar şi

auditor IT, apărutărecent la Editura ASE,oferă informaţii fundamentale privind securitatea sistemelorinformatice, evidenţiindvulnerabilităţile şiameninţările la care,potenţial, acestea suntexpuse.

Dependenţa organizaţiilor de IT a crescut, dar în acelaşi timpau sporit şi riscurile IT, managementul organizaţiilorconştientizând acest lucru şi asumându-şi responsabilităţilece decurg din această perspectivă. Volumul datelor şiinformaţiilor procesate a crescut constant, iar tehnologiainformaţiei a impactat în mod semnificativ mediul de control şibusiness-ul însuşi. Organizaţiile au devenit conştiente că unmanagement adecvat al riscurilor IT este vital pentru succesulşi reputaţia lor.

Dinamica şi complexitatea domeniului securităţii informatice aimpus o selecţie atentă a temelor prezentate, lucrareaabordând probleme de real interes. Cartea nu rămâneancorată în spaţiul abordărilor teoretice, ci valorifică un bogatset de studii de caz, prezentând incidente provocate deatacurile cibernetice. Bogatul material documentar oferăautorilor posibilitatea explicării vulnerabilităţilor exploatate şirecomandării măsurilor necesare pentru prevenirea unorincidente similare şi/sau limitarea impactului lor. Numeroaselestudii de caz prezentate oferă un bogat material de studiu şimotivează cititorii la aprofundarea problematicii pe care otratează lucrarea.

Cartea se adresează nu doar specialiştilor în domeniulsecurităţii informaţiilor, ci şi unui public larg, fiind de real ajutormanagerilor, auditorilor, studenţilor în domeniul economic şi alinformaticii de gestiune, precum şi tuturor utilizatorilor decalculatoare.Victoria Stanciu

Andrei Tinca–

--

Tân

,

-

-

--

ărul aspirant laprofesia de auditorfinanciar,

, supune atenţieipublicului cititor olucrare complexă, dintr-un domeniu conex – celal finanţelor. Cartea„

”, apărută laeditura SITECH dinCraiova pune în discu-ţie teme de real interes,

precum şi măsuri de relansare economică care ţin depolitica financiară şi monetară. Investigaţiile în literaturade specialitate şi în practica din ţară şi pe plan mondial,analizele şi studiile de caz îl conduc pe autor spre concluzia, argumentată, că mixul de politici monetare şifiscale poate fi optimizat prin alegerea unor criterii judicioase, care să pornească de la aspecte tactice legate dealegerea instrumentelor şi să ţină cont de obiectivul strategic, care nu trebuie să fie doar acela al creşterii economice, ci să contribuie la asigurarea unei convergenţenominale cu zona euro, urmată de o creştere economicădurabilă, de natură să asigure convergenţa reală aeconomiei româneşti cu spaţiul economic european.

AlexandruAvram

Mixul de politici fiscaleşi monetare. Impactulasupra creşteriieconomi ec

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

[email protected]

românãenglezã

Detalii

,

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Semnal editorial

Date post:	31-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	vukhanh
View:	214 times
Download:	0 times