Biografia unui om politic – Adolf Hitler

INTRODUCERE

„Cel mai puternic trebuie să domine și să nu se amestece cu cel slab, ceea ce ar

însemna sacrificiul propriei naturi înzestrate.”1

Conceptul de ”regim politic”, de-a lungul istoriei, a fost intens studiat de către

specialiștii în domeniu ajungându-se la concretizarea unui adevărat curent al istoriei. Proiectul

de cercetare prezent pornește de la conceptul de „regim politic” care reprezintă un punct de

pornire al fenomenului studiat. Analizând numeroasele definiții ale conceptului se poate

spune că regimul politic este o formă prin care se exercită un raport politic prin care societatea

este dominată remarcându-se prin caracterul său definitoriu în ceea ce privește sistemul de

guvernare.

Încă din Antichitate, sunt delimitate tipurile de regimuri politice, regăsindu-le și astăzi:

guvernarea de către o singură persoană – tirania, guvernarea de către o minoritate –

oligarhia și guvernarea de către o majoritate – democrația. Acestea s-au păstrat pe parcursul

istoriei, iar în cercetarea de față ne vom axa pe primul tip de regim, regimul tiranic sau

regimul totalitar, regim ce are în frunte o singură persoană, în cazul de față, pe Adolf Hitler.

Regimul totalitar este caracterizat de o serie de elemente ce au la baza instaurarea regimului

prin revolutie. Controlul și represiunea exercitată asupra societății are urmări în toate

sectoarele, aceastea fiind sub supravegherea liderului și a partidului unic. Manipularea este un

instrument principal de conducere care se răsfrânge asupra populației, mass-mediei și

economiei. Puterea este centralizată în mâna unui singur individ, ea fiind una absolută.

Proiectul de cercetare își propune analizarea acestui om politic prin metoda de

cercetare biografică, metodă susținută de concepția și de viziunea pe care cetățenii din

România, persoane din exteriorul cadrului politic german, o au despre acest personaj

semnificativ al secolului al XX-lea din Germania. Acest lucru îl vom demostra prin utilizarea

unui chestionar aplicat la nivelul Bucureștiului într-un anumit interval de timp. Metoda

biografică folosită are rolul de a contura profilul personalităților și de a explica cauzele și

efectele comportamentelor fiecăruia în cadrul domeniului lor de specializare.

1 Adolf Hitler – Mein Kampf, Editura Pacifica, 1991

1

CAPITOLUL I

I.1. Fixarea obiectivelor cercetării

Studiul de cercetare prezent stabilește o imagine clară asupra unei personalități politice

cu un grad semnificativ de importanță a ceea ce s-a putut numi guvernare autoritară. Pentru a

concretiza acest lucru, echipa noastră s-a folosit de metoda biografică ca metodă de cercetare,

apelând și la interviul semistructurat – chestionarul cu întrebări atât cu răspunsuri deschise,

cât și întrebări cu răspunsuri închise.

Un prim obiectiv urmărit în acest studiu de cercetare este de a analiza politica și

imaginea unui om politic, în acest caz, liderul autoritar al Germaniei din perioada 1933 –

1945, Adolf Hitler. Scopul acestui studiu este de a construi o imagine cât mai completă și mai

detaliată a acestei personalități istorice și politice prin parcurgea etapelor caracteristice unei

biografii pe baza unui chestionar. Acest obiectiv ne ajută să ne formăm o imagine asupra celui

mai crud dictator din secolul al XX-lea pe baza infomațiilor furnizate de răspunsurile

colectate în urma aplicării chestionarului propus. Cercetarea empirică dovedește ceea ce

istoria secolului al XX-lea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a impregnat în

conștiința persoanelor din exteriorul regimului politic manevrat de Adolf Hitler sistematizând

o concepție reticentă în ceea ce privește funcționalitatea unei societăți sub un regim totalitar.

În acest studiu se va prezenta întreaga viață a individului și se va pune accent pe cele mai

relevante și semnificative evenimente ale vieții sale care vor ajuta la demonstrarea întrebărilor

cercetării.

Un al doilea obiectiv face referire la impactul puterii unui singur om asupra populației,

administrației și asupra demersului științei și a inovației. Prin acest proiect de cercetare

urmărim să demonstrăm contribuția liderului politic autoritar, Adolf Hitler, la dezvoltarea și la

evoluția tehnologiei din prisma metodelor folosite în politica sa antisemită și guvernarea sa

autoritară. Observăm o implicare a liderilor politici în ceea ce s-a numit ”globalizare” la nivel

tehnologic, majoritatea liderilor autoritari participând la politica de epurare a clasei evreiești.

Un alt obiectiv urmărește stabilirea unui cadru teoretic asupra metodelor folosite

precum biografia unui om politic, metoda chestionarului dar și asupra termenelor cheie

prezente în definirea operațională a conceptelor semnificative în acest proiect de cercetare.

Acest demers ajută la stabilirea elementelor cheie ale acestui studiu fiind relevant în

cercetarea personalității și guvernării lui Adolf Hitler prin evidențierea momentelor definitorii

ale politicii sale.

2

I.2. Decuparea problematicii studiate

Lucrarea ”Biografia unui om politic – Adolf Hitler” s-a realizat în cadrul Facultății de

Științe Politice, Universitatea din București de către o echipă formată din studenți în anul II,

secția Științe Politice în Limba Română: Andrei Cristina Luciana, Angheluș Lenuța Marinela,

Botezatu Anda Elena, Boțârcă Vlad Andrei, Domnescu Alexandru Cătălin, Gomboș Oana,

Ionescu Bogdan Nicolae, Leu Diana Florentina, Manea Alex Robert. Cercetarea bazată pe un

chestionar semi-structurat aplicat pe un eșantion reprezentativ de persoane din București, din

toate categoriile de vârstă, preponderent tineri cu vârste cuprinse între 18 – 29 de ani,

persoane detașate de subiectul regimului autoritar al lui Hitler dar informate cu privire la acest

subiect istoric.

Cercetarea științifică prezentă a fost realizată din nevoia de a conștientiza politica

aspră a unui lider politic ce și-a ocupat postul prin alegeri libere, pe cale democratică, lucru ce

demonstrează faptul ca democrația în Gemania celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-

lea și-a pierdut legitimitatea în fața electoratului. Această situație încadrează elementele

definitorii ale personalității ulterioare alegerii lui Adolf Hitler marcând societatea germană și

oferă societății europene anumite concepții privind politica dusă de acesta.

În stabilirea concepției despre politica lui Hitler și influența acesteia în domeniul

tehnologiei și al inovației am ales ca public țintă un număr de persoane din București cu

vârste preponderent cuprinse între 18 și 29 de ani care, în funcție de nivelul de educație și de

informațiile dobândite de-a lungul vieții lor, pot face corelație între imaginea lui Adolf Hitler

ca dictator și imaginea acestuia ca inovator în domeniul tehnologiei.

I.3. Alegerea și formularea subiectului cercetării

Motivul pentru care am ales să studiem biografia lui Adolf Hitler a fost acela de a

conștientiza aportul acestuia în tehnologie, personalitatea sa ca dictator ”aspru” influențată de

evenimentele petrecute în copilărie și adolescență impregnată în conștiința cetățenilor din

București. Funcționalitatea regimului autoritar s-a bazat pe întreaga activitate a lui Adolf

Hitler atât ca lider politic la nivel național cât și la nivel european remarcându-se prin puterea

sa de decizie și de gestionare a problemelor privind evreii, deși, dacă privim în retrospectivă,

avem în față cauza atitudinii lui Hitler.

3

Pe de o parte, urmărim prin acest proiect de cercetare concretizarea afirmațiilor lui Ian

Kershaw2 privind atitudinea și personalitatea lui Adolf Hitler marcată de evenimentele din

copilărie și adolescență ce a avut repercusiuni asupra societății evreiești din Germania nazistă,

ajungând la concluzia că factorul familial conturează o personalitate. Pe de altă parte, dorim

să stabilim care este gradul de contribuție a politicii lui Adolf Hitler la evoluția tehnologiei și

remarcarea acestuia pe plan internațional.

I.4. Justificarea interesului, utilității și importanței cercetării proiectate

Echipa de cercetare a ales acest punct de interes din prisma conceptualizării politicii

duse de acest lider autoritar ca efect al personalității sale de tiran, aceasta existând din cauza

evenimentelor marcante din copilărie precum atitudinea violentă a tatălui său și eșecul

admiterii la Academia de Arte Frumoase.

Proiectul prezent poate avea o utilitate în realizarea biografiei a lui Adolf Hitler

privind atât partea psihologică a problematicii cât și cea sociologică dacă ne uităm la

contribuția lui la tehnologie. Putem observa faptul că Hitler prezintă o atitudine frustrantă în

ceea ce privește alegerea sa ca lider pe cale democratică, efectul abătându-se asupra unei

civilizații evreiești aflate pe teritoriul german – utilitatea se remarcă prin exemplul de

nerespectare a politicii lui Hitler într-un regim democratic.

Totodată, cercetarea proiectată are o importanță în ceea ce privește modificarea

atitudinii unui lider ales pe cale democratică într-un lider autoritar ale cărui practici ducând la

destabilizarea unui regim democratic și a doctrinei acestuia.

I.5. Obiectivele cercetării

În urma acestui proiect de cercetare urmărim să atingem ca obiective cele enunțate mai

sus, precum:

Identificarea evenimentelor marcante din viața lui Adolf Hitler;

Stabilirea aportului copilăriei și adolescenței la politicile puse în practică de Hitler;

Confirmarea conștientizării represiunii asupra evreilor ca fenomen distrugător la nivel

național și european;

Stabilirea modului în care practicile antisemite au influențat dezvoltarea tehnologiei;

2 KERSHAW, Ian, Hitler, Editura Meteor Press, 2012

4

Identificarea impactului unui singur om asupra societății;

Stabilirea gradului de influență a politicii sale la nivel internațional.

I.6. Întrebările cercetării

În ce măsură au contat evenimentele marcante din perioadele copilăriei și a

adolescenței lui Adolf Hitler în construirea personalității sale de dictator?

Cât de devastator a fost impactul guvernării sale asupra domeniului tehnologic și al

inovației?

Aceste întrebări au constituit principalul punct de plecare în demersului cercetării și

prin intermediul acestora se dorește abordarea unei perspective noi asupra problemei întrucât

este o problemă insuficient cercetată până acum. Întrebarea cea mai frecventă propusă de

cercetătorii interesați de personajul Adolf Hitler este legată de Germania ca țară modernă,

complexă, dezvoltată din punct de vedere economic, cu un înalt nivel de cultură și civilizație –

cucerită de un ”inadaptat” ca Adolf Hitler.3

Așadar, această cercetare are un caracter unic încă de la întrebările propuse pentru

cercetare. Pentru a le demonstra se are în vedere: pentru prima întrebare a cercetării - analiza

informațiilor culese despre perioadele copilăriei și a adolescenței și impactul evenimentelor

din punct de vedere psihologic și social asupra dezoltării personalității și caracterului lui

Adolf Hitler; pentru cea de-a doua întrebare a cercetării – analiza informațiilor culese despre

evoluția stiințifică din 1935-1945 din domeniile : medicina, fizică și inginerie.

CAPITOLUL II

3 Idem

5

REVISTA LITERATURII:

II.1. Stadiul cunoștințelor în domeniu

Pentru a concretiza proiectul de cercetare cu privire la biografia unui om politic –

Adolf Hitler, am ales ca baze de date informațiile oamenilor de specialitate, istorici și

sociologi ce au dezbătut în lucrările lor temele propuse pentru acest studiu. Locul metodei

biografice în sociologia contemporană.

Metodele biografice includ studiul vieții sau a unor aspecte ale experiențelor trăite,

obiectul acestora în domeniul științelor sociale este de obicei:

Identificarea și înțelegerea experiențelor trăite de actorii sociali

Identificarea contribuției indivizilor în relația acestora cu structurile de putere ale

societății în lupta împotriva acestora.

Biografia are ca scop descrierea vieții sau a unor aspecte ale vieții unui individ,

utilizând materiale diverse: scrisori, documente și alte materiale de arhivă, interviuri.

William Isaac Thomas și Florian Znaniecki cu lucrarea lor 'The Polish Peasant in

Europe and America' (15 000 scrisori schimbate intre emigranți polonezi său autobiografia

unui aventurier polonez) apărută în 1927, au publicat primul document biografic în

sociologie, care s-a bucurat de o atenție deosebită. Acesta reprezenta practic punctul de

plecare al metodelor biografice și totodată un generator de imbolduri pentru alți cercetări

care vor dezvolta acest concept.

Departamentul de sociologie al Universității din Chicago a dezvoltat puternic această

perspectivă pe parcursul anilor 1930, reușind să îmbunătețească în ritm continuu activitatea

acestuia.

Jean Peneff, a creionat principalele maniere de utilizare a biografiilor: în primul rând,

metoda biografică este un mijloc rapid pentru a ajunge la cunoașterea caracteristicilor sociale

ale unui individ, familial și școlar pe de o parte său traiectoria sa socio-profesională studiată

în raport cu situația sa prezentă; în al doilea rând, metoda biografică este un instrument de

documentare istorică, o sursă permanentă de documentare care ajută cercetătorul să obțină

date originale până atunci neglijate, pornind pe direcții neconturate; în al treilea rând, ea

permite confruntarea trecutului unui individ cu situația sa actuală, ceea ce pune sociologilor

problemă de a înțelege divergențele între ceea ce un actor face și ceea ce el zice, actele și

justificările lor4

4 PENEFF Jean, La methode biographique, Editura Armand Colin, anul 1990.

6

În Franța, Daniel Bertaux, cu raportul său ”Istorii de viață său povestiri de practici, 

Metodologia cercetării biografice în sociologie”, 5 a fost unul din primii care a atras atenția

asupra povestirilor de viață și începea o reflecție asupra a ceea ce el numea cercetarea

biografică. A fost rapid creat un grup pentru promovarea sa: GEABS6

Putem oare să mai adăugăm ceva despre Hitler ? Numai un istoric de talia lui Ian

Kershaw îşi poate asuma sarcina de a răspunde unei asemenea provocări. Dovadă stă

monumentală biografie a lui Hitler, omul care a schimbat istoria secolului al XX-lea.

Autorul încearcă să ne convingă, că cel pe care unii îl privesc doar ca pe o personificare a

răului, a fost un om – bizar, enigmatic – care a profitat de condițiile politice şi economice

pentru a deveni liderul providențial, indispensabil, al Germaniei antebelice. Mitul i-a servit ca

instrument al acțiunilor sale politice.

"Se poate spune cu siguranţă că, fără Hitler, istoria ar fi fost alta".7

Făcând o analiză critică, putem observa că abordarea lui Kershaw este inedită şi

convingătoare: autorul plasează individul în context şi argumentează, de la început, că nu l-am

putea înţelege pe omul Hitler fără a înţelege anturajul toxic al factorilor sociali, economici său

culturali care au făcut posibilă ascensiunea acestuia. Biografia lui Hitler, considerată de unii

mult prea obiectivă, dar indiscutabil o operă singulară în peisajul multicolor al cărților

dedicate Führerului şi Germaniei naziste, reuneşte în actuala ediție cele două volume apărute

cu titlurile “Hitler: 1889-1936 – Hubris” şi “Hitler: 1936-1945 – Nemesis”.

“Dictatura lui Hitler are caracteristica unei paradigme pentru secolul al XX-lea. Ea a

fost , printre altele, expresia extremă și violenta a afirmării totale a statului modern, a cotelor

inimaginabile de represiune și agresiune comise de stat, a manipulării fără egal în trecut a

mijloacelor de informare în vederea stăpânirii și mobilizării maselor, a cinismului fără

precedent manifestat în relațiile internaționale.” 8

Și într-adevăr, într-un top al celor mai odioși conducători din istorie, Hitler candidează

cu succes la primul loc.

5 Editura Cordes, 19766(Grupul pentru Studiul Cercetarii Biografice in Sociologie).7 KERSHAN Ian, Hitler, Editura, Meteor Press, anul 20128 Idem

7

Consider că opera lui Ian Kershaw este ilustrata într-un mod exemplar de către Jeremy

Paxman, care afirmă despre acesta : – “Nu-mi pot închipui apărând în scurt timp o biografie

mai bună a acestui mare tiran”

Wagner Maser (12 iulie 1922- 05 aprilie 2007) - Deși nu a cunoscut amploarea lui Ian

Kershaw , biografia lui Wagner Maser,Legenda – Mit – Realitate (1971) a ajuns în 2001 la 18

ediții fiind tradusă în 22 de limbi, prin urmare catalogată drept opera sa cea mai de succes.

Este considerată a 2-a cea mai bună biografie scrisă despre Hitler. Credibilitatea istoricului

Maser a fost compromisă în 1977 prin anunțul său că a fost descoperit "fiul" lui Hitler, Jean

Lorret, rezultat, se presupune, din relația lui Hitler cu o fată de țăran belgian în primul război

mondial.

Această carte nu este una extrem de utilă pentru începători și nu-l va ajuta pe cititor să

înțeleagă foarte multe despre Hitler, dar pentru cei care sunt bine documentați despre Hitler,

aceasta este o carte excelentă.

Ne confruntăm, așadar, cu două biografii, conturate de către doi istorici proveniți din

două școli diferite, unul englez și celalat german care au aceleași viziuni despre Adolf Hitler,

acea a conducătorului totalitar, despotic care ajunge la putere în urma unor conjucturi

favorabile și ale cărui practici în activitatea lui de conducător autoritar se datorează

evenimentelor nefericite din copilărie - moartea mamei sale. „Klara Hitler a fost singura

femeie pe care am fost în stare să o iubesc”9, dar și atitudinea tatălui său căruia îi plăceau

foarte mult disciplina și furia dezvoltând față de acesta un exces de severitate și dominare.

Toate acestea, aveau să-i contureze lui Hitler profilul de conducător care, în viziunea

sa era necesar Germaniei.

Folosind tot felul de strategii, a reuşit să ducă partidul nazist (Partidului Muncitoresc

German Naţional-Socialist – tr. Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, abreviat

NSDAP) la conducerea ţării. Şi odată ajuns în poziţia de lider Hitler a decis să înfăptuiască

visul de unificare al Europei, un vis milenar.

“Despre visul Europei unite există o legendă. Şi legenda spune că în tinereţe Hitler a

fost în vizită la cineva, o rudă probabil, care avea pe perete o carpetă ce ilustră visul lui Daniel

din Biblie ( Daniel cap. 2). Hitler a fost extrem de impresionat de acea imagine încât a cerut

detalii. Gazda i-a explicat că partea de sus a imaginii reprezintă o împărăţie (imperiu) ce a

fost, apoi o altă şi o altă ce au urmat succesiv una alteia, iar ultima parte a trupului

9 Adolf Hitler – Mein Kampf, Editura Pacifica, 1991

8

reprezentată de picioarele cu degete, partea de lut şi parte de fier reprezintă ultima împărăţie

de pe planetă.”10

Marcat de acestă legendă prin aploarea ei și încântat în același timp despre un posibil

ideal de reîntregire al imperiului din visul lui Daniel (din Babilon), Hitler pornește un adevăr

război cu toată lumea pentru a-și vedea dorința îndeplinită, aceea de cucerire a întregii lumi,

sub comanda sa. El chiar crede cu tărie în această posibilitate și chiar își îndoctrinează

apropiații și mai apoi întregii cetățeni ai Germaniei despre posibilitatea cuceririi lumii sub

pretextul că ei reprezintă rasa pură, rasa dominantă, cea care va conduce lume. Sub auspiciul

unei autentice manipulări în masa prin autoritatea și respectul pe care îl capătă în rândul

cetățenilor, aceștia încep să creadă vorbele dictatorului și chiar să-l urmeze orbește.

10 http://istoriesicultura.ro/rasa-ariana.html, accesat la data de 29.04.2014

9

CAPITOLUL III

CONSTRUIREA CADRULUI TEORETIC

III.1. Ipoteze

Biografia reprezintă o lucrare științifică cu rolul de a expune, prezenta și a analiza

viața și activitatea unei personalități marcante a istoriei, în cazul nostru, în scopuri istorice,

documentare. Cercetarea biografică contribuie la conturarea profilului unei personalități, dar

și la explicarea comportamentului acestuia, vizează strângerea cât mai multor informații

despre principalele evenimente trăite de respectiva persoană pe durata vieții sale, despre

relațiile și semnificația lor în vederea cunoașterii mai ample, mai în profunzime a subiectului.

„Se concentrează asupra succesiuni diferitelor evenimente din viața individului, relațiilor din

evenimentele cauza și evenimentele efect, dintre evenimentele scop și cele mijloc11”. În

această lucrare biografică am ales să vorbim despre viața lui Adolf Hitler.

Studiul nostru de caz despre Biografia lui Adolf Hitler pornește de la 2 ipoteze asupra

cărora vom aplica metoda biografică pentru a vedea dacă se confirmă sau se infirmă:

Construirea personalității de dictator a fost influențată de către evenimente marcante

din copilăria și adolescența sa.

Guvernarea lui Adolf Hitler a creat un impact asupra domeniului tehnologic și al

inovației.

Adolf Hitler, personaj marcant al istoriei germane, om politic, lider al Partidului

Muncitoresc German Național-Socialist (abreviat NSDAP), cancelar al Germaniei și mai

târziu Fuhrer (conducător absolut) și lider al mișcării nazite, s-a născut pe 20 aprilie 1889 în

Austria.

În ceea ce privește ura lui Adolf Hitler față de evrei exista mai multe ipoteze despre

modul cum aceasta ar fii putut lua naștere. Una dintre aceste ipoteze este mitul „Înjunghierii

pe la spare”, prin care evreii erau considerați vinovați de înfrângerea umilitoare a Germaniei

în Primul Război Mondial prin semnarea armistițiului în 11 Noiembrie 1918, în ciuda faptului

că armata germană nu a o pierdut nici o bătălie pe front.

11 http://www.actrus.ro/reviste/2_2004/r7.pdf - accesat la 01.06.2014

10

O altă ipoteză vehiculată o reprezintă ideea că evreii erau considerați niște „parveniți”

care sărăceau populația Germaniei, prin ocuparea unor funcții cheie în instituțiile germane și

monopolizarea comerțului.

O a treia ipoteză o constituie faptul că Adolf Hitler credea în conceptele de

superitoritate rasială, idee de bază a ideologiei nazite, conform căreia omenirea ar fi fost

alcătuită pe baza unei ierarhii rasiale. Poporul german aparținând rasei ariane, rasa pură, era

considerat superior evreilor, ce trebuiau exterminați. Antisemitismul a fost o temă dominantă

a carierei politice a lui Adolf Hitler.

Ascensiunea către putere a lui Adolf Hitler a început odată cu intrarea sa în Partidul

Muncitoresc German (Deutsche Arbeiterpartei, abreviat DAP), un partid ultranaționalist,

antisemit și anticapitalist, unde Hitler și-a format ideologia politică. Partidul a adoptat mai

târziu numele de Partidul Muncitoresc German Național-Socialist (Nationalsozialistische

Deutsche Arbeiterpartei, abreviat NSDAP), numit uzual Partidul Nazist.

Datorită capacității sale de bun orator și a înțelegerii mecanismelor de propagandă și

îndoctrinare, Adolf Hitler a reușit să câștige în mod democratic voturile poporului german

astfel încât să poată fii numit cancelar al Germaniei în 30 Ianuarie 1933. În urma câștigării

acestor alegeri naziști au preluat toate funcțiile importante din parlament, cât și în economie.

În martie 1933 Hitler propune parlamentului spre adoptare „Legea de împuternicire” ce îi

conferea cabinetului lui Adolf Hitler puteri legislative absolute și derogarea de la prevederile

constituției. Acest act a fost adoptat datorită terorii instaurate de armata lui Hitler, a mulțimi

îndoctrinate ieșită în stradă.

După acapararea puterii, principalele măsuri luate de Adolf Hitler se număra

înființarea trupelor ȘȘ, libertatiile civile au fost suspendate, posturile-cheie au fost oferite

membrilor partidului, partidele politice au fost interzise, sindicatele au fost înlocuite cu

organizații controlate de Partidul Nazist, mass-media strict controlată de către partid,

opozanții regimului au fost arestați sau executați. Pe plan economic, Hitler a dus la la

refacerea acesteia prin scăderea drastică a șomajului. Și nu în ultimul rând a pus în aplicare

mai multe măsuri antisemite: evreii au fost persecutați, înlăturați din viața politică, publică și

de la slujbele lor, închiși în lagăre de concentrare, exterminați prin punerea în aplicare a

soluției finale (6 milioane de victime) și chiar măsuri precum sterilizarea sau eutanasierea

handicapaților.

11

III.2. Definirea operațională a conceptelor cuprinse în ipoteză

Înțelegerea conceptelor încadrate în ipotezele stabilite se realizează prin sintetizarea unor

indicatori măsurabili și observabili care să definească și să dezvolte ipoteza inițială.

Prima ipoteză cuprinde în interior indicatorul măsurabil reprezentat de variabila

independentă nivelul de atașament asupra căruia îi vom atașa o scală numerică:

Ridicat 1 2 3 4 5 Scăzut

Variabila dependentă este reprezentată de indicatorul observabil influența

evenimentelor din copilărie asupra căruia îi vom aplica o scala Likert cu 5 valori:

Foarte ridicată .................... 1

Ridicată .................... 2

Medie .................... 3

Scăzută .................... 4

Foarte scăzută .................... 5

Pentru a doua ipoteză poate fi definită cu ajutorul indicatorului măsurabil reprezentat de variabila independentă nivelul de contribuție pentru care vom folosi o scala de interval

Scăzut 1 2 3 4 5 Ridicat

Variabila dependentă ce definește conceptele cercetării pentru a doua ipoteză este reprezentată de indicatorul observabil calitatea politicilor pentru care aplicăm o scală ordinală Likert

Foarte scăzută .................... 1

Destul scăzută .................... 2

Medie .................... 3

Puternică .................... 4

Foarte puternică .................... 5

12

III.3. Alți termeni-cheie

Cuvintele-cheie ce vor predomina în proiectul de cercetare fac referire la conceptele

de putere și autoritate carismatică, pe care le vom analiza din 2 perspective:

1. În relația lui Adolf Hitler cu adepții

2. În relația cu administrația

Pe lângă acestea, vom mai face referire și la represiune și agresiune, manipularea

mijloacelor de informare, genocid, război.

Pentru determinarea cauzei atitudinii lui Adolf Hitler, trebuie să privim retrospectiv

asupra evenimentelor din copilărie și adolescență la relația tată-fiu, relația mamă-fiu, situație

financiară, evenimente tragice: moartea, schimbarea de domiciliu, educația, absența/prezența

prietenilor. În ceea ce privește a doua parte a proiectului, vom analiza informațiile culese

despre evoluția stiințifică din 1935-1945 din domeniile medicinei, fizicii și ingineriei, se vor

detalia experimentele la care au fost supuși prizonierii și se vor analiza rezultatele, se vor

compara cu experimentele de același tip din zilele de azi.

13

CAPITOLUL IV

IV.1. Alegerea metodelor și tehnicilor de culegere a datelor

Deși metodele și tehnicile de analiză a datelor sunt utilizate în majoritatea domeniilor

activităților umane, putem afirma că analiza datelor are cea mai largă utilizare în domeniul

economico-social, iar eficiența utilizării ei în acest domeniu are o eficiență extrem de ridicată.

Așa cum vom arăta în continuare, activitatea de cunoaștere științifică din domeniul

economico-social este caracterizată de anumite accente specifice, în comparație cu alte

domenii ale cunoașterii umane.

Pentru a determina o biografie a unui om politic, în acest caz a lui Adolf Hitler, am

apelat la o metodă de cercetare cantitativă, și anume un chestionar semi-structurat.

Chestionarul a cuprins două părți: prima parte cuprinde întrebări cu privire la politica dusă de

Adolf Hitler și întrebări legate de aportul guvernării dictatoriale la dezvoltarea tehnologiei.

Acesta a fost aplicat în zone din București pe o categorie vastă de persoane cu privire la

concepția lor privind politica dusă de acest lider autoritar și aportul lui la dezvoltarea

tehnologică.

Aplicarea chestionarului a fost o activitate de grup în urma căruia dorim să confirmăm

ipotezele potrivit cărora politica lui Adolf Hitler a fost influențată de evenimentele petrecute

în copilărie și adolescență și a contribuit la dezvoltarea domeniului tehnologiei și al inovației.

14

CAPITOLUL V

V.1. EșantionareEșantionarea reprezinta o tehnică statistico-metodologică aplicabilă in vederea

selectării dintr-o populatie de entităti a unei părți ce va fi analizată pentru a elabora inferene

despre intreaga populatie.

Traian Rotariu şi Petru Iluţ 12 afirmă că cercetările pe eşantion, comparativ

cu cele pe întreg universul de indivizi al populaţiei prezintă trei mari avantaje. Primul şi cel

mai evident este cel economic, costul unei anchete sociologie bazată pe

che s t i ona r f i i nd de t e rmina t , p r i n t r e a l t e l e , de număru l de sub i ec ţ i c a r e

f a c pa r t e d in cercetare.

Cu cât numărul persoanelor care răspund la întrebările din chestionar este

maimare, cu atât sunt mai mari cheltuielile pentru multiplicarea instrumentului de

cercetare,transportul, plata şi verificarea operatorilor, respectiv postcodificarea şi

introducerea datelor în calculator.

În al doilea rând, investigarea populaţiei unei ţări, aşa cum este cazu l

r e censă min t e l o r , du r ează foa r t e mu l t , i a r r e zu l t a t e l e f i na l e a l e c e r ce t ă r i i

sun t  publicate după 2-3 ani. În cele mai multe dintre situaţii, pentru adoptarea unei decizii

decătre o companie sau de către actorii politici este nevoie de informaţii de ultimă oră,

deciobţinute printr-o modalitate rapidă de cercetare, aşa cum sunt cele realizate pe baza

unuie ş a n t i o n .

Î n u l t i m u l r â n d , î n c i u d a a p a r e n ţ e l o r , p u t e m v o r b i ş i d e u n

a v a n t a j d e cunoaştere. Cu cât numărul de subiecţi este mai mare, cu atât este mai mare

riscul erorilor. Cele două tipuri de eșantionare sunt aleatoare(probabilistice) și nealeatoare

(neprobabilistice). O procedura de eșantionare este aleatoare atunci când fiecare individ din

populație are o șansă diferită de zero de a fi ales in eșantion. O procedură de eșantionare care

nu respectă aceste reguli, este nealeatoare.

Reprezentativitatea eșantionului se poate calcula doar în cazul eșantioanelor

probabilistice. Chiar daca procedura folosită nu e strict aleatoare, introducerea unor elemente

de selecție are efecte benefice asupra cercetării, pentru că înlătura in bună parte distorsiunile.

12 ROTARIU, Traian, ILU , Petru, Ț Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, 2006, pag. 161

15

V.2. Eșantionarea pe cote

Eșantionarea pe cote este cea mai cunoscută și mai utilizată procedura de eșantionare

nealeatoare, limitând subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților și impunând

încadrarea acestor alegeri în anumite cote (indicând frecvențele indivizilor care prezintă

anumite însușiri). Dacă se cunoaște distribuția populației după un număr de variabile atunci

operatorilor li se va indica să selecteze indivizii astfel încât eșantionul final să aibă aceeași

distribuție procentuală ca și populația totală.13

Chestionarul a fost realizat pe un eșantion de 39 de persoane de sex masculin și

feminin.

Vârsta respondenților este cuprinsă între :

18-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

<50 ani

Localitatea de domiciliu a respondenților este București, chestionarul fiind realizat în

sectoarele 3 și 4.

13 Idem

16

V.3. Echipa de cercetare

Tema 1 - Botzarca Vlad Andrei: Fixarea obiectivelor cercetării; decuparea problematicii

studiate; alegerea şi formularea subiectului cercetării; justificarea interesului, utilităţii şi

importanţei cercetării proiectate; întrebările cercetării.

Tema 2 - Domnescu Alexandru: Stadiul cunoștințelor în domeniu. Analiză bibliografică:

descrierea, spiritul critic, evaluarea, clasificarea, comparația, contrastul, citarea.

Tema 3 - Ionescu Bogdan: Construirea cadrului teoretic: ipoteze, definirea operaţională a

conceptelor cuprinse în ipoteze; alţi termeni-cheie.

Tema 4 - Leu Diana: Alegerea metodelor şi tehnicilor de culegere a datelor; construirea

instrumentelor de cercetare

Tema 5 - Gomboș Oana: Eşantionare (dacă este cazul). Planificarea cercetării . Etape,

calendar, resurse (umane, materiale, financiare), probleme practice.

Tema 6 - Manea Robert: Pretestarea empirică a metodelor şi tehnicilor de cercetare alese

(activitate de teren).

Tema 7 - Andrei Cristina: Alegerea metodelor şi tehnicilor de analiză a datelor; prelucrarea

datelor.

Tema 8 - Anghelus Marinela: Analiza şi interpretarea rezultatelor; confirmarea/infirmarea

ipotezelor; dificultăţi întâmpinate; noi piste de cercetare; concluzii

Tema 9 - Botezatu Anda: Coordonarea proiectului; prezentarea orală a proiectului şi a

modului de valorificare a rezultatelor.

V.4. Planificarea generală

Etapa 1:

Denumirea activității: Stabilirea subiectului cercetării noastre; studerea materialelor în

vederea realizării unei biografii;

Cine executa: toți membrii;

Locul desfășurării: Biblioteca Națională;

Cheltuieli aferente: nicio cheltuială;

Produse concrete ale activității;

Termen: o săptămână pentru dezbaterea și stabilirea subiectului;

17

Etapa 2:

Denumirea activității: realizarea chestionarului; prelucrarea datelor; cercetare de teren:

prelucrarea datelor

Cine executa: toți membrii;

Locul desfășurării: Biblioteca Națională, acasă la Anda;

Cheltuieli aferente: aprox 200 lei însumând produse de papetărie(pixuri, 1 top de hârtie pentru

imprimat) cărți, abonamente la bibliotecă, gustări, apa și cafea(pe care le-am consumat timpul

întâlnirilor de cercetare).

Produse concrete ale activității: Ian Kershaw -Hitler , Ultimele zile cu Adolf Hitler -Erich

Kempka, Hitler așa cum l-am cunoscut –Heinrich Hoffmann, Dictator, demon, demagog -

Întrebări și răspunsuri despre Adolf Hitler-Anna Maria Sigmund,Hitler mi-a spus; Francoise

Dolto-Psihanaliza Copilului.

Termen: 7 săptămâni

OBSERVAȚII: am avut 5 întâlniri în cadrul cărora am comunicat stadiul la care se afla

cercetarea fiecăruia și ne-am ajutat; deși nu am reușit să venim toți de fiecare dată am dus la

bum sfârșit cercetarea.

V.5. Calendar:Activitate

Săptămâna 1

06.03-13.03

Săptămâna 2

13.03-20.03

Săptămâna 3

20.03-27.03

Săptămâna 4

27.03-03.04

Săptămâna 5

03.04-10.04

Săptămâna 6

10.04-17.04

Săptămâna 7

27.04-01.05

Săptămâna 8

01.05-08.05

18

Stabilirea temei cercetării și fixarea obiectivelor

Analiza bibliografiei și extragerea informațiilor

Cadrul teoretic: alegerea ipotezelor și definirea conceptelor

Eșantionarea

Redactarea chestionarului

Activitate de teren: aplicarea chestionarului

Prelucrea datelor

Analiza finală a cercetării; dificultăți; concluzii

V.6. Diagrama GANTT Săptămâni/luni

Sapt

Luni

S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7 S 8

1

2

3

V.7. BUGET

CAPITOL Conținut Cost Perioada efectuării cheltuielii (luna, an)

RU Salarii - -

Echipament Printarea chestionarelor

5 lei 10.04.2014

Consumabile, cărți, reviste, abonamente

Materialele enumerate în bibliografie, abonamente la bibliotecă, produse

Cărți: 50 lei

Abonamente: 25 lei x 5

Produse papetărie: 29

06.03.2014-13.03.2014

19

de papetărie: pixuri, creioane, topuri de hârtie

lei

Total: 204 lei

Deplasări Abonamente RATB și Metrorex

Abonamente RATB: 25 lei

Abonamente Metrorex: 30 lei

06.03.2014-17.04.2014

Diseminare - - -

Administrare Aplicarea chestionarului

Foloirea mijloacelor transport în comun(abonemente)

10.04.2014-17.04.2014

CAPITOLUL VI

Familia a fost și este un mediu de generare și regenerare a resursei umane,dar și al formării

personalității viitorilor adulți.(Clauschi ,2008).

Aceasta este principala idee care va ajuta la demonstrarea următoarei ipoteze :

Guvernarea lui Adolf Hitler a creat un impact asupra domeniului tehnologic și al

inovației.

Se vor efectua cercetări referitoare la:

modul în care relația tată-fiu, Alois-Adolf Hitler, a influențat educația lui Adolf Hitler

se va analiza modul în care relația mama-fiu, i-a influențat personalitatea lui Adolf

Hitler

se va studia modul în care situația financiară a familiei sale i-au putut influența

adolescenta și ura față de evrei.

se va cerceta modul în care moartea ambilor părinți și implicit lipsa fondurilor i-au

inflentat adolescenta.

se va studia dacă schimbarea domiciliului a avut vreun impact asupra carierei politice

a lui Adolf Hitler.

Se va analiza impactul nereușitelor pe plan educațional asupra formari caracterului lui

Adolf Hitler.

Se va analiza efectul participării sale la Primul Război Mondial

20

Ce impact a avut asupra sa modul în care Primul Război Mondial s-a terminat

Familia este definită ca fiind un mediu natural al copilului ce are o influență esențială

asupra dezvoltării acestuia. Berge (1970,pg.281) –spune că atâta timp cât universul său

personal continua să-i ofere cele necesare.

Nesiguranța din exterior nu-l afectează decât prin intermediul familiei,care reprezintă

un punct de reper în viața să socială.

În viziunea lui Doron și Parot (1999) familia este un grup de indivizi uniți prin legături

transgenerationale și independente privind elementele fundamentale ale vieții. Sillamy (2000)

–familia este o instituție socială bazată pe sexualitate și pe tendințe materne și paterne a cărei

forme variază de la o cultură la alta.

Moxnes – familia presupune anumite relații între oameni,dar și o ideologie aparte între

relația dintre sexe,dragostea maternă și intimitatea familiei. Murdock (1967) – familia este un

grup social caracterizat prin rezidenta comună ,cooperare economică și reproducție. Broderick

(2004) – familia este cea mai puternică structura umană evolutiva ,deține elemente de cultură

și civilizație. În viziunea lui Schaffer (2005),familia este văzută ca o totalitate complexă,care

este alcătuită din subsisteme ce pot fi tratate ca entități independente.

Familiei i se atribuie urmatoaele principii: totalitate, adică familia are coeziune și

atmosfera emoțională; integritate, fiecare individ al familiei relaționează unul cu celălalt,

fiecare relație putând fi catalogată ca un subsistem; circularitatea presupune faptul că părțile

componente ale familiei sunt interdependente,comportamentele indivizilor în familie se

influențează unul pe celălalt; stabilitatea și modificarea – familia este un sistem deschis.

Se consideră că familia este formată dintr-un bărbat și o femeie, uniți prin căsătorie și

copiii pe care cuplu îi concep. Coser Laub Roșe definește familia ca „un grup cu anumite

organizaționale, își are originea în căsătorie,este alcătuită din soț,soție și copiii născuți din

căsătoria lor, cu toate că și alte rude își pot găsi un loc aproape de grupul nuclear, iar grupul e

unit prin drepturi și obligații morale, legale, economice, religioase și sociale”.(Pescaru-

Baran,2014, pg 13)

În familia de proveniență a lui Adolf Hitler,familia este una extinsă sau familie

unită(joint family). Acest tip de familie cuprinde pe lângă nucleul familial și alte rude și

generații : părinți, frați, surori, bunici, unchi, mătuși. În cazul studiat în familia lui Hitler era

integrată și mătușa acestuia, sora mamei.În familiile extinse, membrii conviețuiesc împreună,

diviziunea muncii și rolurile sunt bine stabilite.Include relații relative și non relative între

membrii care locuiesc împreună în același spațiu.

21

Avantajul acestui tip de familie este existența unui număr mai mare de membri ce

contribuie la rezolvarea problemelor de ordin material. Exemplu: Situația financiară era

controlată de tatăl lui Hitler și mătușa care locuia cu ei. Copiii petrec cel mai mult timp în

compania adulților,fapt ce influențează în sens pozitiv dezvoltarea lor.

Femeile, ca și în cazul mamei lui Hitler, stau acasă și fac menajul pentru întreaga

familie, fiind responsabile și de educația copiilor. Totodată, după moartea tatălui, familia a

devenit monoparentala, este unitatea socială constituită dintr-un singur părinte și unul sau mai

mulți copii. Se ține cont la acest aspect de moartea tatălui,care reprezenta baza economică a

familiei. În această situație , mama se confruntă cu problema unui venit scăzut , putând fi

inclusă în categoria „populației de risc”,copii eșuând în plan școlar , cum s-a și întâmplat în

cazul lui Adolf Hitler în urma informațiilor lecturate. Îndrumarea parentală inadecvată este

generată în principal de absența modelului patern.În raport cu informațiile studiate,mama lui

Adolf Hitler a încercat să suplinească lipsa tatălui prin metode bine cunoscute prin care se

oferă tot ceea ce copilul dorește , în principal fiind vorba de lucruri materiale,de ordin

financiar.

Schimbarea frecvență a domiciliului,generează slăbirea legăturilor cu comunitate și

treptat, pierderea „capitalului social”.

Exemplu de schimbări de domiciliu.

Funcțiile familiei

În principal, în cazul studiat , se mulează următoarele funcții :

-functia de socializare/educare , prin care se contribuie la asimilare de către membrii familiei

a regulilor și normelor ce permit adaptarea socială ;

-functia economică, expirmata prin faptul că familia are rol de asigurarea a condițiilor

materiale pentru bună creștere a copiilor ;

-functia politica, prin care li se asigura membrilor statut în societate.

Povestea cu schimbarea statutului social prin avansare

Din punctul de vedere al perspectivei teoretice de abordare a copilului, Adolf Hitler se

încadrează în teoria dezvoltării psihosociale. Stadiul al șaselea exprima cel mai bine acțiunile

pe care le-a întreprins în această perioadă de viață. Stadiul al șaselea presupune faptul că acest

22

interval de timp este marcat de dualitate emoțională între intimitate și izolare. Când se

vorbește de intimitate,termenul face referire la abilitatea de a stabili relații strânse și

semnificative cu alte persoane. Izolarea înseamnă inabilitatea de a dezvolta relații

În cazul studiat, izolarea și intimitatea coexista în strânsă legătură.

Rolul părinților în dezvoltarea copiilor

Modelul de creștere este bazat pe combinația de căldură și control pe care părinții le

oferă copiilor.Astfel, niciun stil nu se aseamănă cu celălalt.” „Unii sunt calzi,relaxați,interesați

de îngrijirea și educația copilului;alții sunt reci,indiferenți și tensionați.Unii exercita un

control intens, alții sunt indulgenți.”

Acest tip contrastează stilul de creștere al părinților lui Hitler , mama lu Hitler fiind

calmă și afectuoasă iar tatăl prezintă un stil opus , fiind un individ autoritar preocupat de

propriile interese și activități.

Aceste stiluri sunt influențate și de modelele culturale și educative, tradițiile, nivelul

de cultură, condițiile sociale, structura familiei,profesiile părinților. Căldura părintească

presupune centrarea pe copil, gradul de susținere, suport afectiv și încurajare, capacitatea de a

fi apropiat de copil, de a fi atent la nevoile sale și de a-i arăta acest lucru. Această dimensiune

îi revine mamei lui Adolf Hitler în contradicție cu dimensiunile care urmează :

Controlul parental / exigenta ce vizează comportamentele de disciplia copilului. Sunt

părinți, că cel al Adolf Hitler, care impunea anumite cerințe copilului, și și-a exercitat

controlul. Dimensiunea se reflectă în monitorizarea permanentă a activităților copilului pentru

că aceștia să acționeze conform regulilor, în stabilirea limitelor într-un mod consistent și

emoțional neutru. Disciplinarea constă în impunerea unui set de reguli ce are ca scop

facilitarea adaptării la diferite situație. În funcție de acest control există trei tipuri de modele

de creștere a unui copil care pot fi aplicate acestui studiu de caz.

1.Exigent

2.Autoritar

3.Permisiv

În primele două tipuri se încadrează părintele patern al subiectului cercetat, care a

impus un nivel înalt al controlului și un nivel scăzut al căldurii părintești.Au fost impuse

standarde extrem de severe în privința comportamentului copilului, pe fondul

amenințării,pedepsei fizice chiar. Acest tip se bazează pe neascultarea punctului de vedere al

23

copilului (în acest caz, atunci când Adolf Hitler își exprimă dorința de a urma o educație

bazată pe științe umaniste, iar tatăl îl îndruma pe o educație tehnică).

Părintele patern, în acest caz, nu manifestă căldura sau afecțiune față de copil; poate

induce frică. Poate transmite copiilor neîncredere în capacitatea de a se descura singuri. Tipul

permisiv este cel care include niveluri ridicate ale afecțiunii dar și niveluri ale controlului

scăzute. Copilul este încurajat și ascultat. Ignoră comportamentul inadecvat al copiilor.

Stilul exagerat este asociat rezultate pozitive ale copilului, acesta având tendința să fie

independent.Înregistrează valori ridicate ale stimei de sine, demonstrându-se în cazul studiat

prin faptul că Adolf Hitler a încercat de mai multe ori să dea admiterea la Universitatea de

Arte din Viena , fiind sigur că va reuși, ceea ce nu s-a întâmplat. În ceea ce privește activitatea

școlară, conform studiului lui Harwood,Miller și Vastă, acești copii prezintă curiozitate și

interes pentru educație și dețin un nivel destul de ridicat de popularitate printre colegii de

școală, dar în cazul personalității lui Hitler aceste elemente nu se probează

deoarece,conflictele dintre Hitler și tatăl său în ceea ce privește situația școlară acesta nu era

un elev eminent deoarece tatăl l-a îndrumat spre un profil tehnic,ceea ce Hitler nu

dorea ,așadar nu a prezentat un interes major.Acesta era lipsit de initative în acest sens.

Familia ca factor de risc în dezvolarea copilului

Violența domestică

În condițiile unui comportament violent din partea părintelui, copii nu reușesc să

dezvolte un control comportamental intern adecvat. Expunerea la traume și violente alterează

structurile neurologice implicate în răspunsul la stres, reglarea emoțiilor, memorie,cogniție și

dezvoltare socială. Este susținut de către Bedi și Goddard faptul că acei copii care sunt expuși

la violența domestică prezintă profiluri simptomatice posttraumatice complete, adică prezintă

un nivel ridicat al pulsului. Există o serie de factori mediatori ai reacției la violența

domestică.Specialiștii precizează faptul că, dacă violenta apare mai devreme în viața copiilor

cu atât rezultatele sunt mai negative. Copiii martori la violența domestică,cum a fost și cazul

lui Hitler,prezintă un atașament excesiv față de o persoană,această persoană fiind mama lui.

Decesul unui părinte

Doliul este prezentat în psihologie ca fiind un proces care implică o serie întreagă de

emoții diverse și maniere diferite de exprimare ale acestora. Reprezintă o experiență

individuală, trăită într-un mod diferit, de la persoana la persoană.

24

Factorii care influențează răspunsul copilului la confruntarea cu evenimentul morții

sunt :

- Relația cu persoană dispărută

- Semnificația acestei relații în viața copilului

- Modul în care moartea s-a produs

Primul factor abordat în cercetare este relația cu persoană dispărută,în cazul prezent ,

moartea tatălui a fost prima.Hitler întrucât nu avea o relație apropiată cu acesta,

circumstanțele fiind de așa natură pentru că nu se înțelegeau din cauza faptului că lui Adolf îi

plăceau științele umaniste, tatăl fiind de părere că nu îi oferă niciun viitor stabil și înscrierea la

un colegiu tehnic i-ar aduce beneficii majore.

La aceste conflicte se adăugă și firea tatălui,rece , dura , autoritară și de asemenea,

violența domestică asupra mamei și asupra sa. Adolf scrie în autobiografia „Mein Kampf” :

„Mi-am cinstit tatăl , însă mi-am adorat mama.„ Acesta nu a suferit după pierderea tatălui, ci

mai degrabă a fost ușurat, fiind sigur că acum își poate urma planul de a da examen de

admitere la Facultate de Arte din Viena. În ceea ce privește moartea mamei, perspectiva este

una diferită.

CAPITOLUL VII

Chestionarul este instrumentul cel mai utilizat în ancheta sociologică și el consta dintr-

un set de întrebări formulate în scris și ordonate în mod logic, care se referă la anumite

aspecte ale vieții sociale.

Ancheta prin chestionar este cel mai frecvent utilizat dintre metodele de cercetare

cantitative. Calitatea cercetării realizate cu ajutorul chestionarului depinde în primul rând de

calitatea întrebărilor acestuia, sociologii apreciind că ancheta nu poate fi mai bună decât

întrebările conținute de chestionar.

Metodele și tehnicile de analiză a datelor sunt cele mai adecvate instrumente

utilizabile pentru identificarea unor structuri cauzale, pentru decelarea unor tendințe și

configurații specifice pe mulțimea datelor analizate și obținerea unor reprezentări simplificate

ale informațiilor de mare complexitate.

25

CHESTIONAR

1. Ce vă vine în minte când auziți numele de Adolf Hitler?

...........................................................................................................................................

2. În ce țară, în viziunea dumneavoastră, a condus Hitler?

a. Austria

b. Germania

c. Polonia

d. Alta –

menționați: ...........................................................................................................

3. Cum considerați dumneavoastră că a ajuns Hitler să conducă?

a. Prin forță

b. Pe cale democratică, prin alegeri libere

c. Niciuna

d. Nu știu/nu răspund

4. Ce știți despre politica pe care acesta a dus-o după venirea la putere?

...........................................................................................................................................

5. Ce eveniment din copilăria și adolescența lui Hitler i-a influențat comportamentul de

la maturitate?

a. Moartea mamei sale

b. Atitudinea violenta a tatălui său

c. Eșecul de la admiterea la Facultatea de Artă

d. Nu știu/nu răspund

6. Ce știți despre politica pe care a dus-o Hitler împotriva evreilor?

...........................................................................................................................................

7. Ce credeți că l-a influențat pe Hitler să pornească războiul împotriva evreilor?

...........................................................................................................................................

8. Pe o scală de la 1 la 5, cât de vinovat credeți că este Hitler de cele întâmplate?

1 2 3 4 5

26

9. Credeți că modul de guvernare a lui Hitler a influențat domeniul tehnologiei și al

inovației?

a. Da

b. Nu

c. Nu știu/nu răspund

10. Cât de mult a influențat politica lui Hitler dezvoltarea domeniului tehnologic?

a. Foarte mult

b. Mult

c. Destul de mult

d. Puțin

e. Deloc

f. Nu știu/nu răspund

Date respondent:

Genul:........................

Vârsta:.......................

Localitatea:....................................................................................................................................

Utilitatea și eficientă utilizării metodelor și tehnicilor de analiză a datelor sunt maxime

în situațiile în care informațiile supuse studiului sunt în cantități foarte mari. Din acest punct

de vedere, domeniul politic poate fi considerat ca fiind un domeniu privilegiat. În cea mai

mare parte a lor, metodele și tehnicile de analiză a datelor au natura multidimernsionala, astfel

încât, comparativ cu metodele și tehnicile de analiza statistică descriptivă, ele permit și

investigarea legăturilor și interdependentelor evidențiate la nivelul mulțimilor de date.

Materia primă utilizată în orice activitate de analiză a datelor este reprezentată de o colecție

sau mulțime de date sau informații cantitative, referitoare la stările sau evoluțiile unei mulțimi

de fenomene. Aceste date pot fi obținute fie pe cale observațională, fie pe cale experimentală.

Din punct de vedere al analizei datelor, orice mulțime de informații supusă studiului este

privită ca fiind o reprezentare codificată, într-o formă mai mult sau mai puțin implicită, a unor

aspecte informaționale referitoare la niveluri și variații ale unor fenomene, evoluții și tendințe

relevante, legături și influente semnificative, ierarhii și configurații structurale specifice.

Datele supuse unui proces de analiză nu evidențiază,în mod direct și explicit, prin ele însele,

informația utilă și semnificativă.

27

De regulă, datele conțin informația utilă și semnificativă sub o formă mascată,

ascunsă, amestecată într-un mod nediferențiat și fără o logică aparentă, cu informația

nesemnificativă, rezultată din influențe accidentale și marginale. În acest sens, se poate spune

că la nivelul datelor primare supuse analizei, informația semnificativă se găsește sub o formă

diluata sidisipata într-o mulțime informațională complexă, neordonata și nestructurată după

vreun criteriu logic existent aprioric.

Rolul analizei datelor este acela de a prelucra și filtra informațiile conținute în datele

supuse studiului, cu scopul de a capta sau de a extrage esența informațională conținută în

aceste date și de a evidenția aceasta esență informațională într-o formă de reprezentare

inteligibilă, sugestivă, simplificata și sintetizatoare.

Atingerea acestui scop presupune realizarea unei succesiuni de transformări efectuate

asupra datelor primare și implică utilizarea unor metode și tehnici specifice. Aceste

transformări au scopul de a maximiza relevanta și interpretabilitatea datelor și presupun,

printre altele, eliminarea informațiilor redundante sau lipsite de semnificație și generalitate,

care au natura accidentală sau marginală. Din acest punct de vedere, procesul de

analiză a datelor apare ca fiind un proces specific de transformare informațională, proces care

are ca intrări datele primare, iar ca ieșiri informații sintetizatoare. Având în vedere modul în

care se efectuează, precum și natura instrumentelor pe care le folosește, analiza datelor este,

prin excelență, o analiză de tip multidimensional, reprezentând, în comparație cu analiza

simplă, unidimensionala, o schimbare de natura calitativă. Analiza statistică descriptivă

permite reprezentarea unor colecții foarte mari de date într-o manieră sugestivă și asimilabila,

simplificata și schematizanta. Spre deosebire de aceasta, analiza multidimensionala constituie

o generalizare naturală a logicii și informațiilor referitoare la mai multe variabile sau

dimensiuni.

Activitățile de manipulare a datelor și informațiilor, de prelucrare și interpretare

corectă și eficientă a acestora, presupun existența unui cadru conceptual adecvat și utilizarea

unor metode și instrumente specifice. Atât cadrul conceptual necesar, cât și metodele și

tehnicile utilizabile în prelucrarea, analiza și interpretarea datelor și informațiilor, sunt

subsumate de obiectul unei discipline științifice numită analiza datelor.

Chestionarul a fost aplicat în perioada 10 aprilie - 17 aprilie unui eșantion de 39 de

persoane cu vârstele cuprinse între 18 și 68 de ani, zonă geografică acoperită este restrânsă,

provenind din sectoarele 3 și 4, București.

28

În procent de 59% persoanele sondate au vârstă cuprinsă între 18 și 29 de ani,18% au

vârstă cuprinsă între 30 și 39 de ani,15% au vârstă cuprinsă între 40 și 49 de ani și 8% dintre

persoanele sondate au vârsta peste 50 de ani.

Numărul persoanelor intervievate a fost de 39 de persoane,dintre care 61% femei și

39% bărbați.

Mediul de rezidența al persoanelor sondate a fost Sectorul 3 și Sectorul 4 din

București. Dintre persoanele intervievate,51% provin din sectorul 4 și 49% provin din

sectorul 3.

29

Aceste aspecte sunt relevante pentru a observa background-ul statutar al fiecărei

persoane sondate. În ceea ce privește cunoștințele respondenților în legătură cu tema abordată

am constatat că 77% sunt informați în mare măsură de acest subiect, 21% puțin iar restul 2%

deloc.

Știind că Hitler a produs un ecou puternic prin crimele sale împotriva umanității ,într-

un procent de 80% respondenții au avut aceeași variantă de răspuns la întrebarea ”Ce vă vine

în minte când auziți numele de Adolf Hitler?”, și anume ”Dictatura “.

Persoanele sondate au dat dovadă de bună cunoaștere a dictatorului Adolf Hitler,în

proporție de 77% asociind numele acestuia cu țara care a condus, Germania.

În ce țară, în viziunea dumneavoastră, a condus Hitler ?

1. Austria

2. Germania

3. Polonia

4. Alta-mentionati:….

Așa cum rezultă din analiza răspunsurilor, se remarcă o bună cunoaștere a

personalității dictatorului Adolf Hitler, mulți între cei sondați cunoscând tara pe care acesta a

condus-o, într-un mod dictatorial.

La întrebarea “Cum considerați dumneavoastră că a ajuns Hitler să conducă ?”,46%

dintre persoanele sondate au considerat că acesta a reușit să conducă prin forță,44% au

considerat că aceasta conducere a avut loc pe cale democratică,prin alegeri libere,5% au

considerat că niciuna dintre variante nu poate fi luată în calcul iar 5% nu au știut să răspundă

sau nu au răspuns la această întrebare.

30

Cum considerați dumneavoastră că a ajuns Hitler să conducă?

e. Prin forță

f. Pe cale democratică, prin alegeri libere

g. Niciuna

h. Nu știu/nu răspund

Întrebarea a stârnit păreri diferite ale respondenților, deși majoritate dunt de părere că

Adolf Hitler a reușit să își mențină autoritatea în stat numai prin intermediul forței și a

regimului său dictatorial ce îl caracterizează.

La întrebarea “Ce știți despre politica pe care acesta a dus-o după venirea la putere?”

40% dintre cei sondați au susținut faptul că Hitler a avut o politică antisemită,20% au susținut

că regimul acestuia a fost unul dictatorial,10% au susținut că acesta a fost remarcant prin

politica de război pe care a duso,15% au considerat că a avut un control psihologic asupra

maselor iar 15% nu au știut să răspundă.

Ce știți despre politica pe care acesta a dus-o după venirea la putere?

31

La întrebarea ”Ce eveniment din copilăria și adolescența lui Hitler i-a influențat

comportamentul de la maturitate?”, 36% au fost de părere că atitudinea acestuia a fost

influențată de moartea mamei sale, 26% au fost de părere că această atitudine a fost

influențată de comportamentul violent al tatlui sau, 13% sunt de părere că eșecul de la

admiterea la Facultatea de Artă a stat la baza comportamentului său, iar 25% au nu au știut

sau nu au răspuns.

Ce eveniment din copilăria și adolescența lui Hitler i-a influențat comportamentul de

la maturitate?

a. Moartea mamei sale

b. Atitudinea violenta a tatălui său

c. Eșecul de la admiterea la Facultatea de Artă

d. Nu știu/nu răspund

La întrebarea “Ce știți despre politica pe care a dus-o Hitler împotriva evreilor?”,într-

un procentaj destul de ridicat,de 50% persoanele sondate nu au cunoscut această politică

antisemită a dictatorului.Însă 30% din respondenți au susținut faptul că aceștia îi ura pe evrei

pur și simplu iar 20% au susținut că această politică a fost una de exterminare.

Ce știți despre politica pe care a dus-o Hitler împotriva evreilor?

32

La întrebarea” Ce credeți că l-a influențat pe Hitler să pornească războiul împotriva

evreilor?”, 30% din respondenți au răspuns că ura față de aceștia a fost motivul principal în

dezvoltarea politicii sale antisemite, 25% au considerat că traumele copilăriei au avut un efect

asupra sa, 20% din respondenți au considerat că era necesară pentru crearea unui spațiu vital

pentru rasa ariană iar 25% dintre respondent nu au știut.

Ce credeți că l-a influențat pe Hitler să pornească războiul împotriva evreilor?

La întrebarea “Pe o scală de la 1 la 5 ,cât de vinovat credeți că este Hitler de cele

întâmplate ?”,într-un procent foarte mare,de 70% dintre respondenți au considerat că este

vinovat de ceea ce a pus în practică, 23% au considerat că acesta nu are în totalitate vina , 5%

au susținut că este probabil puțin vinovat , iar 2% au susținut că nu este vinovat.

Pe o scală de la 1 la 5, cât de vinovat credeți că este Hitler de cele întâmplate?

1 2 3 4 5

La întrebarea “Credeți că modul de guvernare a lui Hitler a influențat domeniul

tehnologiei și al inovației?”, un număr foarte mare de respondent, cu un procentaj de 64% au

susținut că acesta a influențat domeniul tehnologiei și al inovației, 30% au susținut că acesta

nu a avut nici un rol în dezvoltarea domeniului tehnologiei și al inovației, iar 6% dintre

respondent Nu au știut sau nu au răspuns.

33

Credeți că modul de guvernare a lui Hitler a influențat domeniul tehnologiei și al

inovației?

a.Da

b.Nu

c. Nu știu/nu răspund

La întrebarea “Cat de mult a influențat politica lui Hitler dezvoltarea domeniului

tehnologic?”, respondenții au răspuns foarte diversificat , astfel ca 43% au susținut că foarte

mult, 8% au fost de părere că mult, 23% au fost de părere că a infulentat destul de mult, 8 %

au considerat că a influențat puțin ,13 % au susținut că nu a influențat deloc iar 2% nu au știut

sau nu au dorit să răspundă.

Cât de mult a influențat politica lui Hitler dezvoltarea domeniului tehnologic?

a. Foarte mult

b. Mult

c. Destul de mult

d. Puțin

e. Deloc

f. Nu știu/nu răspund

34

Chestionarul și-a propus să evidențieze nivelul de informare al populației cu privire la

impactul puterii unui singur om asupra populației, adiminstratiei și asupra demersului

stiintein și a inovației.

Am constatat în urma aplicării chestionarului faptul că oamenii sunt interesați în ceea

ce privește trecutul nostru, nu numai că sunt interesați ci într-o oarecare măsură sunt și

informați mai mult sau mai puțin despre tema abordată și asupra subiectelor cărora li s-a cerut

o opinie.

Sunt conștienți de faptul că Hitler a produs un ecou puternic în istorie prin crimele sale

împotriva umanității,au identificat cauzele care au stat la baza formării personalității acestuia

și faptul că unele decizii ale lui i-au grăbit moartea.

Respondenții sunt de părere că indifferent de motivul pe care l-a avut Hitler nu merită

sacrificul suprem a 52 de milioane de oameni.Am constatat,de altfel că într-un procent

considerabil cei sondați îl considera pe Adolf Hitler vinovat de cele întâmplate,sacrificarea

evreilor fiind un prim pas pentru a-și demonstra puterea urmărind să obțină supremația

absolută.

Rezultatele arata ca o mare parte a populației intervievate considera că metodele de

punere în practică a politicii lui Adolf Hitler au avut o contribuție remarcabilă în dezvoltarea

domeniului tehnologic și al inovației. In urma cercetarii empirice am avut ocazia de a observa

o oarecare reticenta in a raspunde intrebarilor, asadar am avut de-a face de cele mai multe ori

cu un feedback negativ, in ciuda faptului ca tema chestionarului era una accesibila pentru

toate categoriile de varsta si totodata bine cunoscuta publicului larg.

Intrebarile din chestionar au vizat nivelul de cunostinte al respondentilor in legatura cu

viata si realizarile lui Adolf Hitler.Acestea au fost atat simple cat si ceva mai complexe,

atingand atat asptecte generale cat si particulare.Numele Adolf Hitler, in imaginarul multor

persoane are o conotatie negativa fiind legat de cuvinte precum : tiran, antisemit sau nazist,

35

asa cum studiul empiric a demonstrat-o.Totusi in ciuda acestui fapt, aportul la dezvoltarea

stiintei adus de Hitler nu a fost contestat de cele mai multe persoane, acestea inclinand spre a

crede ca in timpul guvernarii sale, tehnologia a cunoscut o dezvoltare de cele mai multe ori

mare.In acelasi timp multe persoane l-au vazut pe conducatorul Germaniei naziste ca fiind

foarte vinovat de evenimentele petrecute in perioada respectiva.Chestionarul a fost gandit in

asa fel incat sa nu afecteze personal respondentul si nici sa nu il plictiseasca, intrebarile fiind

incitante si durata medie a fiecarui raspuns nefiind prea lunga.De asemenea ar mai fi de

mentionat faptul ca aplicarea chestionarului s-a petrecut intr-un context relaxat niciunul dintre

respondenti nu s-a simtit stanjenit sau afectat de intrebari, astfel incat sa formuleze un raspuns

fortat, necesitatea sinceritatii fiecarei persoane respondente fiind mentionata de la inceput.

În concluzie cercetarea empirică a demonstrat faptul că majoritatea persoanelor

dețineau informații generale despre Adolf Hitler, un număr ceva mai restrâns cunoscând chiar

anumite amănunte de natură personală.Subiectul a fost unul incitant pentru marea parte a

respondenților stârnind entuziasmul acestora și în ciuda mai multor persoane ce au refuzat să

răspundă la întrebări, interlocutorii cu care am intrat în legătură s-au dovedit a fi foarte

cooperanți.

36

Bibliografie

- Bauer, Yehuda (2000). Rethinking the Holocaust. Yale University Press.

- Chelcea, Septimiu, Metodologia ‘

- Ian Kershaw, Hitler, germanii și soluția finală, Editura Meteor Press, 2011 - recenzie

- Florin Constantiniu, Hitler, Stalin și România - România și geneza Operațiunii

"Barbarossa", București, Univers Enciclopedic, 2002

- Gherman Rozanov, Ultimele zile ale lui Hitler, București, Editura Politică, 1962;

- Hugh Trevor-Roper, traducere S. Lăzărescu, Ultimele zile ale lui Hitler, București,

Humanitas, 1993;

- Kershaw, Ian (2008). Hitler: A Biography. New York: W. W. Norton & Company

- Maser, Werner (1973). Hitler: Legend, Myth, Reality. London: Allen Lane.

- Overy, Richard (2005). The Dictators: Hitler's Germany, Stalin's Russia. Penguin

Books.

- Rotariu Traian şi Iluţ Petru, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Polirom, 1997

Şandor Sorin Dan, Analiză şi cercetare în administraţia public, Accent, 2004

- Virgil Magureanu-Studii de sociologie politica

- Adolf Hitler – Mein Kampf, Editura Pacifica, 1991

- KERSHAW, Ian, Hitler, Editura Meteor Press, 2012

- PENEFF Jean, La methode biographique, Editura Armand Colin, anul 1990.

- Editura Cordes, 1976

- (Grupul pentru Studiul Cercetarii Biografice in Sociologie).

- KERSHAN Ian, Hitler, Editura, Meteor Press, anul 2012

- ROTARIU, Traian, ILUȚ, Petru, Ancheta sociologica si sondajul de

opinie, Editura Polirom, 2006

- http://istoriesicultura.ro/rasa-ariana.html

- http://www.actrus.ro/reviste/2_2004/r7.pdf

Cuprin

37

sINTRODUCERE....................................................................................................................................1

CAPITOLUL I.......................................................................................................................................2

I.1. Fixarea obiectivelor cercetării.....................................................................................................2

I.3. Alegerea și formularea subiectului cercetării..............................................................................3

I.4. Justificarea interesului, utilității și importanței cercetării proiectate..........................................4

I.5. Obiectivele cercetării...................................................................................................................4

I.6. Întrebările cercetării....................................................................................................................5

CAPITOLUL II......................................................................................................................................6

II.1. Stadiul cunoștințelor în domeniu................................................................................................6

CAPITOLUL III...................................................................................................................................10

III.1. Ipoteze.....................................................................................................................................10

III.2. Definirea operațională a conceptelor cuprinse în ipoteză.........................................................12

III.3. Alți termeni-cheie....................................................................................................................13

CAPITOLUL IV..................................................................................................................................14

IV.1. Alegerea metodelor și tehnicilor de culegere a datelor...........................................................14

CAPITOLUL V....................................................................................................................................15

V.1. Eșantionare..............................................................................................................................15

V.2. Eșantionarea pe cote.................................................................................................................16

V.3. Echipa de cercetare.................................................................................................................17

V.4. Planificarea generală................................................................................................................17

V.5. Calendar:..................................................................................................................................18

V.6. Diagrama GANTT.....................................................................................................................19

V.7. BUGET.....................................................................................................................................19

CAPITOLUL VI..................................................................................................................................20

CAPITOLUL VII.................................................................................................................................25

Bibliografie..........................................................................................................................................36

ANEXE

38